CUPRINS
1. INTRODUCERE 1.1. Importanţă 1.2. Utilizare 2. DENUMIREA ŞTIINI!IC" ŞI POPU#AR" $. ORI%INEA ŞI R"SP&NDIREA #A NI'E# NAIONA# ŞI %#O(A# ). IMPORTANA ECONOMIC" ).1. Compoziţia *+imi*ă ).2. 'alori,i*area te+nolo-i*ă . SOIURI /. (O#I0 D"UN"TORI ŞI DERE%#"RI !IIO#O%ICE . CERINE MINIME DE CA#ITATE ŞI CATE%ORII#E DE CA#ITATE
1
1. INTRODUCERE
1.1. Importanţă
Tomatele fac parte din familia Solanaceae, plante de la care se consumă fructele şi care Tomatele fac au o deosebită valoare, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din punct de vedere economic. Fructele de tomate se situează în rândul legumelor deosebit de valoroase din punct de vedere alimentar, fapt pentru care consumul acestora se întâlneşte în cele mai variate regiuni ale globului. Gustul Gustul foarte placut şi gama deosebit deosebit de variată de întrebuinţări (în stare proaspătă ca salată simplă sau cu alte legume! în preparate" ciorbe, sosuri, g#ivece, roşii umplute etc.! prelucrate industrial" pastă, bulion conserve, sucuri simple sau picante etc.! ca fructe verzi murături$ au determinat sporirea continuă a consumului de tomate în toate ţările. %aloarea alimentară a tomatelor este dată de conţinutul ridicat în vitamine, za#aruri, substanţe minerale, aminoacizi şi acizi orgaici, atât în fructele proaspete cât şi după prelucrare. &eşi energia calorică este redusă în compoziţie cu alte alimente (circa ')*+ calorii$, tomatele îndeplinesc prin conţinutul lor în vitamine, aminoacizi, săruri minerale un important rol de catalizator în metabolismul organismului omenesc. &in punct de vedere economic tomatele constituie pentru multe ţări o importantă cale de utilizare a suprafeţelor cultivate şi a forţei de muncă, ucând deci un rol deosebit în balanţa financiară. -ntrucât tomatele în stare proaspătă sunt foarte apreciate de consumatori, cultura acestora se practică atât în câmp, cât şi în culturi proteate şi forţate, realizânduse o eşalonare a producţiei în tot timpul anului. anului. onsumul de tomate pe cap de locuitor cunoaşte cel mai înalt ritm de creştere comparativ cu alte legume. -ntre anii )'/)'+ consumul pe cap de locuitor, pe plan mondial, a crescut cu / 0 şi continuă să crească mereu (1ndrea, )'*/$. Tomatele sunt o importantă sursă de venituri prin valorificarea lor pe piaţa internă şi e2ternă. &e asemenea ele contribuie şi la diversificarea producţiei legumicole. (Ceauşescu, I. şi colab., 1980)
2
1.2. Utilizare
Fructele tomatelor se consumă la maturitatea fiziologică, proaspete ca salate sau sub forma unor preparate culinare . -n industria alimentară sunt prelucrate pentru obţinerea de pastă, bulion, sucuri, 3etc#up, tomate depelate sau pudră de tomate şi în asociere cu alte legume la fabricarea unui sortiment variat de conserve de legume, de carne, de peşte şi altele. 4e utilizează de asemenea şi fructele verzi (gogonelele$ când aung la dimensiuni normale pentru prepararea murăturilor. Tomatele care se consumă în stare proaspătă sub formă de salată, trebuie să aibă anumite însuşiri care se referă la un gust şi o culoare deosebită, o anumită fermitate a pulpei şi mărime a fructelor, dictate de preferinţele consumatorilor. 4e acordă în ultima perioadă o atenţie deosebită cultrilor cu rezistenţă la păstrare în stare proaspătă.
Figura ).5.)
Figura ).5.) #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:salata;de;rosii
G=i7@ EsH)CCID?1HigHJimgrc:naK'3or'gl=p30=D
La tomatele pentru industrialzare factorul #otărâtor în aprecierea calităţii este conţinutul în substanţă uscată, dar şi alţi indici cum sunt nivelul pEului şi conţinutul în substanţe insolubile în alcool. &ezvoltarea în ultimul timp a industriei de conserve de legume în ţara noastră, a necesitat sporirea suprafeţelor cultivate cu tomate pentru industrialzare. Fabricarea anuală a peste M mii tone de tomate industrializate sub formă de sucuri, bulion, pastă, tomate depelate, 3etc#up, demonstrează importanţa deosebită a acestei culturi pentru asigurarea materiei prime necesare. N pondere însemnată în industrializarea tomatelor pe plan mondial, o deţinîn special cele trei sortimente de bază" pastele de tomate, sucurile şi conservele din tomate coite. (Arsenie, H., 1999)
3
2. DENUMIREA ŞTIINI!IC" ŞI POPU#AR"
&enumirea ştiinţifică a tomatelor este Solanum lycopersicum sau Lycopersicum esculentum.
Dparţine familiei solanacee, clasa legumelor solanofructoase, alături de cartof,
vinete, ardei, batat, topinambur, fiind liderul cap de serie al acestei familii. -n limba română tomatele mai poartă o serie de denumiri cu caracter regional ca" roşii, pătlăgele, porodici, părădaise. (Ceauşescu, I. şi colab., 1980)
$. ORI%INEA ŞI R"SP&NDIREA #A NI'E# NAIONA# ŞI %#O(A#
Tomatele sunt originare din Dmerica entrală şi de 4ud , Beru şi Acuador , specia de origine fiind Lycopersicon esculentum ar. cerasi!orme, care în e2ic încă din anul 5 î.e.n. a fost folosită ca plantă medicinală şi apoi în cultură. &upă Ken3ins ()'/M$, centrul de origine al tomatelor se află în urul localităţilor %era ruz şi Bueblo, fiind cunoscute cu sute de ani înainte de descoperirea Dmericii. Dduse în Auropa după debarcarea lui ristofor olumb, mai întâi în 4pania , Bortugalia şi 1talia, în secolul >1>lea au auns în Dnglia, fiind mai întâi cunoscute ca plante ornamentale cu denumirea OpomodoroO. Figura =.)
Figura =.5
Figura =.) #ttps"66777.google.ro6searc#89:#arta;america;de;sud Figura =.5 #ttps"66777.google.ro6searc#89:#arta;europei
4
-n aceeaşi perioadă au pătruns şi în #ina, Kaponia, o dată cu cartoful. -n Dmerica de Pord au pătruns abia în secolul al >1>lea. -n ţara noastră tomatele încep să fie cunoscute abia în secolul >1>. ultura tomatelor în ţara noastră a căpătat în decursul timpului o importanţă crescândă. onele cu tradiţie se aflau în general în urul oraşelor mai importante" Hucureşti, Huzău, Drad, Timişoara, Nradea ş.a. -n producţia mondială, cei mai mari producători sunt 4.?.D., cu M,QQ mil.t, apoi fosta ?.R.4.4. cu * mil.t, 1talia cu =,/ mil.t, 4pania, Grecia, România cu 5 mil.t, Hulgaria, Nlanda (în sere$. ("utnariu, H. şi colab., 199#)
). IMPORTANA ECONOMIC"
).1. Compotiţie *+imi*ă
Fructele de tomate prezintă importanţă economică cât şi alimentară, nu atât prin conţinutul în elemente energetice, cât prin vitamine, săruri minerale şi acizi organici, având o gamă varată de întrebuinţări şi înregistrând un consum mare, atât proaspete, cât şi prelucreate industrial. Tomatele conţin -l3*i4e (5,'* 0$, 5itaminele A0 (10 (20 (/0 C ()Q= mg 0$, pota6i30 ,o6,or0 !e0 Ca0 I 7i M-0 precum şi a*izi or-ani*i (,Q),Q 0$. Fructele de tomate proaspete () g$ asigură în necesar, ) 0 din vitamina D, 5QQ 0 din vitamina , Q 0 din vitamina H5 şi )5)Q 0 din vitamina H +. Dportul caloric este destul de redus 5 3cal6) g. &atorită e2cesului de baze, tomatele acţionează ca alcalinizant, fapt favorabil sub aspect nutriţional. ompoziţia c#imică a tomatelor variază în funcţie de soi. Fructele obţinute în condiţiile climatice ale ţării noastre se evidenţiază prin conţinut ridicat de za#aruri, aciditate, acid ascorbic şi carotenoide, în special la tomatele obţinute în câmp în lunile iulieseptembrie, datorită temperaturii şi radiaţiei solare ridicate. %aloarea alimentară a tomatelor este dată de conţinutul ridicat în vitamine, za#aruri, substanţe minerale, aminoacizi şi acizi organici atât în fructele proaspet cât şi după prelucrare (tabelul /.).).$. ("utnariu, H. şi colab., 199#)
Tabelul /.).) 5
Conţin3t3l *+imi* al ,r3*telor0 pa6tei 7i 63*3l3i 4e tomate 85alori me4ii9
Spe*i,i*are
U:M
!r3*te proa6pete
Pa6tă 4e tomate
S3* 4e tomate
#a 1;; -
#a 1;; -
a#ăr total
g
#a 1;; /,=5
Glucoză
g
5,5
Fructoză
g
5,=
Dpă
g
'/,5
M+,
'=,*
aroten
mg
,M5
),5/
,=Q
%itamina H)
mg
,Q*
,'=
,Q)
%itamina H5
mg
,=Q
,QM
,5+
%itamina H+
mg
,)
,)M
%itamina
mg
5/,5
',
)+,
%itamina @
mg
,+Q
Hiotina
mg
/,
Dcid nicotinicamidic
g
,Q=
),/M
,+'
Fier
mg
,'Q
5,=
),)
agneziu
mg
5,
4odiu
mg
+,=
Q',
Botasiu
mg
5*',
))+,
Fosfor
mg
5+,
=/,
Fluor
mg
+,
Leucină
g
,='
,/)
1zoleucină
g
,5
,5'
%alină
g
,5+
,*
etionină
g
,+
,*
Fenilamină
g
,5*
,5M
Tirozină
g
,)/
,)/
Treonină
g
,=)
,==
Triptofan
g
,M
,'
Lizină
g
,/
,/5
Eistidină
g
,)/
,)Q
Drginină
g
,5M
,5'
)Q,
(Ceauşescu, I. şi colab., 1980)
6
).2. 'alori,i*area te+nolo-i*ă
-n industria alimentară tomatele sunt prelucrate pentru obţinerea de pastă, bulion, sucuri, 3etc#up, tomate depelate sau pudră de tomate şi în asociere cu alte legume la fabricarea unui sortiment variat de conserve de legume, de carne, de peşte şi altele. La tomatele pentru industrialzare factorul #otărâtor în aprecierea calităţii este conţinutul în substanţă uscată, dar şi alţi indici cum sunt nivelul pEului şi conţinutul în substanţe insolubile în alcool. &ezvoltarea în ultimul timp a industriei de conserve de legume în ţara noastră, a necesitat sporirea suprafeţelor cultivate cu tomate pentru industrialzare. Fabricarea anuală a peste M mii tone de tomate industrializate sub formă de sucuri, bulion, pastă, tomate depelate, 3etc#up, demonstrează importanţa deosebită a acestei culturi pentru asigurarea materiei prime necesare. N pondere însemnată în industrializarea tomatelor pe plan mondial, o deţinîn special cele trei sortimente de bază" pastele de tomate, sucurile şi conservele din tomate coite. (Arsenie, H., 1999)
Pa6tă 4e tomate Figura /.5.)
Figura
/.5.)
#ttps"66777.google.ro6searc#8
9:pasta;de;tomateAIi7@E>1+DNcCID?1HigHJimgrc:rpDg33T2SvR0=D
%o-onele Figura /.5.5
7
Figura /.5.5 #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:gogonele
Figura
/.5.=
#ttps"66777.google.ro6searc#8
9:3etc#up'Ffs0=D
S3* 4e tomate Figura /.5./
8
Figura
/.5./
#ttps"66777.google.ro6searc#8
9:suc;de;rosii
P34ră 4e tomate Figura 5./.Q
Figura 5./.Q #ttps"66777.fts#op.ro6tomatepudra55Qg#omec#ef.#tml
. SOIURI
9
4oiurile şi #ibizii de tomate sunt în număr mare, an de an apărând noi soiuri şi noi #ibrizi, create de diferiţi cercetători din ţară şi străinătate. lasificarea soiurilor şi #ibrizilor de tomate este foarte anevoioasă, iar criteriile luate în considerare sunt foarte variate" criterii de ordin ecologic, biologic, morfologic, direcţii de specializare, destinaţia producţiei şi altele.
Figura Q.)
Figura Q.).) #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:soiuri;de;tomateKfU7 @ECT+HeCID?1gHJ9:soiuri05de05tomate05diferente
Brincipalele soiuri folosite în cultură în ţara noastră sunt"
Ar-e7 );= > Eibrid F),cu port înalt, foarte precoce ('Q'M zile$ cu fructe rotunde, milocii ca mărime (*M g$, uniform colorate şi rezistente la transport. Aste foarte productiv şi indicat pentru culturi proteate şi neproteate în câmp, creeat la noi în ţară.
Ar-e7 );; > Eibrizi, cu creştere determinată, foarte timpurii, cu fructe rotunde, uniforme, colorate uniform, milocii spre mari.4unt productivi şi indicaţi pentru culturi timpurii în câmp, în condiţii de mecanizare integrală a produsului de producţie.
(izon Eibrid F), cu port înalt, viguros, timpuriu ()Q)* zile$, cu fructe rotund sau uşor turtite, milocii ca mărime (Q* g$, rezstente la transport, dar cu o pată verzuie în zona pedunculului. Aste productiv şi indicat pentru culturi timpurii ăn câmp, proteate şi neproteate. 10
Deli*ate6 Eibrid F), cu port înalt, creştere viguroasă, timpuriu ()Q)) zile$, cu fructe milocii ca mărime (mai uşoare, prezentând uneori goluri mici în interior$, uniforme, colorate în roşu aprins şi rezistente la transport.Aste foarte productiv şi indicat pentru culturi proteate şi neproteae în câmp. Pro43*ti5a 1 4oi semitârziu ()5Q)5M zile$, cu fructe mari, rotunde uşor turtite, uniform colorate în roşuintens, dar puţin rezistente la transport (pieliţa subţire$. Aste indicat pentru culturile de vară destinate consumului în stare proaspătă.
A?3n4en6 8linia ):// Cl3@9 > 4oi semitimpuriu ())) zile$, cu creştere determinată, fructe mari () g$,globuloase, uneori foarte uşor turtite. Aste indicat pentru consumul în stare proaspătă şi pentru industrializare.
Roma A0 Re4 top > 4oiuri semitardive, cu port semiînalt. Fructele sunt de formă ovoid alungite, cu pieliţa groasă care se decoeşte uşor! se folosesc pentru industrializare, prin depelare. Sonato0 Sonatine 4oiuri specifice pentru culturi în sere, ciclul ) şi 5, ameliorate pentru a corespunde cerinţelor de productivitate, calitate şi de microclimat specific. (Ceauşescu, I. şi colab., 1980)
/. (O#I0 D"UN"TORI ŞI DERE%#"RI !IIO#O%ICE
Tomatele fac parte din grupa legumelor uşor perisabile, ce nu pot fi păstrate în stare proaspătă decât cel mult ) zile de la recoltare ( $te!an şi colab., 19%& $. Fiind foarte suculente şi bogate în za#aruri şi alte substanţe nutritive, aceste legume constituie substraturi favorabile 11
pentru dezvoltarea microorganismelor. Dlte microorganisme patogene,dar şi saprofite, infectează fructele în câmp, dar efectele infecţiei se amplifică după recoltare! şi o a treia categorie de boli cele de natură fiziologică afectează fructele în culturi sau după recoltare (în timpul transportului$, în ţesuturile afectate instalânduse bacterii şi ciuperci saprofite, ce duc la putrezirea legumelor. ( Hulea, A. şi colab., 198#$
/.1. (olile tomatelor
Pătarea p36t3lară a tomatelor0 provocată de 'seuomonas tomato, se întâlneşte pe fructele de tomate din câmp şi până la valorificare. Be fructele recoltate, boala se manifestă sub formă de pustule negre, cu marginile bine delimitate şi înconurate de o dungă îngustă verzuie. &atorită leziunilor formate, fructele se deformează. Figura +.).)
Figura +.).) #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:patarea;pustulara;a;tomatelorDE/Iag/r5c0=D
Mana ('ytoptora in!estans) Dtacul pe fructe se produce timpuriu, manifestânduse prin pete mari, la început cu aspect apos, apoi brune şi înconurate de o zonă mai desc#isă. -n condiţii de temperatură ()M5 V$ şi de umidiate favorabile ('0$, petele cresc, se măresc, cuprinzând întregul fruct. Fructele mănate nu pot fi date nici în consum şi nici la industrializare, ele trebuie eliminate de la recoltare.
Figura +.).5 12
Figura +.).5 #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:mana;tomatelor
O*+i 4e pa6ăre (Corynebacterium mici*anense) Bete mici, albicioase, circulare, cu un punct întunecat în miloc! când numarul lor este mare, pieliţa capătă un aspect de crustă. Figura +.).=
Figura +.).= #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:oc#i;de;pasare;tomate
Alternaria (Alternaria porri !. solani) + Broduce pete neregulate, cafeniinegricioase, cu aspect catifelat, adâncite. Betele sunt mai numeroase în zona caliciului. Dtacul este mai frecvent la fructele provenite din culturi fertilizate defectuos, fiind favorizat la temperatura scăzută (sub * V$ şi de umidiatatea ridicată. Figura +.)./
13
Figura +.)./ #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:alternaria;tomateF=7@Eb?&mCCsDC1GD
P3tre-ai3l 3me4, provocat de r-inia carotoora, care apare frecvent pe durata transportului , în camerele de maturare şi la desfacere. Brovoacă înmuierea şi putrezirea fructului, care se transformă întro masă mucilaginoasă, din care se scurge un lic#id tulbure în care se găsesc bacteriile. Bătrunderea bacteriilor în fruct se face prin răni de tot felul, dezvoltarea acestora fiind favorabilă la temperatura de 5= V. ( Hulea, A. şi colab., 198#$
Figura +.).Q
Figura
+.).Q
#ttps"66777.google.ro6searc#8
9:er7inia;carotovoraHFU7@E>GIH CID?1HigHJtbm:isc#<9:er7inia;carotovora;tomate
/.2. Dere-lările ,iziolo-i*e ale tomatelor
Crăpăt3ri 4e *re7tere > Foarte frecvent se întâlnesc la tomatele recoltate şi la cele comercilizate crăpături de creştere ce se întind fie sub formă de raze, fie de cercuri concentrice şi care sunt datorate ploilor abundente, asociate cu temperaturi ridicate în timpul vegetaţiei, care favorizează creşterea rapidă a ţesuturilor interne sau îmbibarea lor puternică cu apă. 14
Figura +.5.)
Figura +.5.) #ttp"66777.#orticultorul.ro67pcontent6uploads65)+6*6crapareatomatelor5.pg
Ar63ra 6olară > afectează fructele de tomate aflate sub directa incidenţă a razelor solare. Fructele capătă o culoare grialblăptoasă, nu se mai coc, devin tari şi pot apărea c#iar pete de arsură. ( Hulea, A. şi colab., 198#$ Figura +.5.5
Figura +.5.5 #ttp"66777.#orticultorul.ro67pcontent6uploads65)56M6DrsurasolaralaTomateRosiiI).pg
/.$. Dă3nătorii tomatelor
Plo7niţa 5er4e este o insectă deosebit de periculoasă, întrucât în timpul #rănirii înţeapă şi inectează în fruct salivă urât mirositoare, astfel fructele capătă gust şi aspect neplăcut. Figura +.=.) 15
Figura
+.=.)
#ttps"66777.google.ro6searc#8
9:plosnita;verde;tomate
Omi4a ,r3*telor > Ddulţii fluturii W au = W / mm, depun ouă pe frunzele și florile de tomate și ardei, iar larvele de culoare variabilă, de la verdegălbui la brun inc#is cu trei dungi de culoare desc#isă pe spate, pătrund în fructe pe care le compromit total. (#ttp"66777.#orticultorul.ro6insectebolidaunatorifungicideinsecticideingrasamintepesticide6daunatori latomate6$
Figura +.=.5
Figura
+.=.5
#ttps"66777.google.ro6searc#8
9:omida;la;tomate
. CERINE#E MINIME DE CA#ITATE ŞI CATE%ORII#E DE CA#ITATE
16
.1. Cerinţe minime -n toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, roșii trebuie să fie" • • • • • • • •
intacte produsele afectate de putrezire sau deteriorare care le fac improprii pentru consum curate, fără materii străine vizibile aspect proaspăt fără dăunători fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa fără umezeală e2ternă anormală fără miros şi6sau gust străin
-n cazul tomatelor în ciorc#ine, codițele trebuie să fie proaspete, sănătoase, curate și lipsite de orice frunze și de orice materii străine vizibile. &ezvoltarea și starea tomatelor trebuie să fie de așa natură încât să le permită" • •
să reziste la transport și manipulare să aungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
.2. Cate-oriile 4e *alitate
Roșiile sunt clasificate în trei categorii, astfel cum sunt definite mai os"
Cla6a EBtra
Tomatele clasificate în această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Dcestea trebuie să fie tari și caracteristice soiul. uloarea lor, în funcție de starea lor de maturitate, trebuie să fie de așa natură încât să satisfacă cerințele stabilite în ultimul paragraf din secțiunea D de mai sus. Dcestea trebuie să fie lipsite de pete verzi sau alte defecte, cu e2cep ția unor foarte u șoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambala.
Cla6a I
17
Tomatele clasificate în această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ale trebuie să fie suficient de tari și caracteristic soiului. Ale trebuie să fie lipsite de crăpături și de pete verzi vizibile. ?rmătoarele defecte ușoare, cu toate acestea, pot fi permise , cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservării și prezentarea în pac#et" • • • •
un ușor defect de formă și de dezvoltare mici defecte de culoare defecte ușoare ale pielii foarte ușoare de lovituri.
ai mult decât atât, roșiile pot prezenta" • • • • •
crăpături cicatrizate nu mai mult de ) cm lungime nu e2istă protuberanțe e2cesive ombilic mic suberul stigmatului de până la ) cm cicatrice fină a pistilului de formă alungită (asemănătoare unei cusături$, dar nu mai mult de două treimi din cel mai mare diametru al fructului.
Cla6a II
Dceastă clasă include roșiile care nu se califică pentru a fi incluse în categoriile superioare , dar îndeplinesc cerințele minime specificate anterior. Ale trebuie să fie suficient de tari (dar pot fi mai puțin tari decât cele din clasa 1$ și nu trebuie să prezinte crăpături necicatrizate. ?rmătoarele defecte pot fi permise, cu condiția să î și păstreze caracteristicile lor esenţiale în ceea ce privește calitatea, păstrarea și prezentarea" defecte de formă și de dezvoltare defecte de colorație defecte ale epidermei sau lovituri, cu condiția ca fructele să nu fie afectate în mod serios crăpături cicatrizate nu mai mult de = cm lungime pentru rotund, cu nervuri sau roșii alungite. • • • •
ai mult decât atât, roșiile pot prezenta" • • • •
protuberanțe mai mult decât permise în clasa 1, dar fără a fi diforme un ombilic suberul stigmatului de până la 5 cm cicatrice fină a pistilului de formă alungită (asemănătoare unei cusături$. 18
S3r6a > (#ttp"66777.unece.org6fileadmin6&D6trade6agr6standard6fres#6FF%4td6Anglis#6=+TomatoesI5)5.pdf$
(i?lio-ra,ie
Drsenie Eorgoş OLegumicultură specialăO, Aditura Adirton, Timişoara, )'''.
19
Hutnariu E., 1frea &., Betrescu ., 4avitac#e B., Bopescu %., 4tan P. OLegumiculturăO, Aditura &idactică şi Bedagogică, Hucureşti, )''5.
eauşescu 1., Halsa ., %oicu %., 4tavitc#i B., Radu Gr., 4tan P. OLegumicultură generală şi specialăO, Aditura &idactică şi Bedagogică, Hucureşti, )'M.
Eulea D., Taşea Gr., Heratlief . OHolile şi dăunătorii produselor agricole şi #orticole după recoltareO, Aditura eres, Hucureşti, )'M5.
Sito-ra,ie
#ttp"66777.#orticultorul.ro6insectebolidaunatorifungicideinsecticideingrasamintepesticide6daunatori latomate6
#ttp"66777.unece.org6fileadmin6&D6trade6agr6standard6fres#6FF%4td6Anglis#6=+TomatoesI5)5.pdf$
20
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:salata;de;rosiiG=i7@EsH)CCID?1HigHJimgrc:naK'3or'gl=p30=D
#ttps"66777.google.ro6searc#89:#arta;america;de;sud
#ttps"66777.google.ro6searc#89:#arta;europei
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:pasta;de;tomateAIi7@E>1+DNcCID?1HigHJimgrc:rpDg33T2SvR0=D
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:gogonele
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:3etc#up'Ffs0=D
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:suc;de;rosii
#ttps"66777.fts#op.ro6tomatepudra55Qg#omec#ef.#tml
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:soiuri;de;tomateKfU7@ECT+HeCID?1gHJ9:soiuri05de05tomate05diferente
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:patarea;pustulara;a;tomatelorDE/Iag/r5c0=D #ttps"66777.google.ro6searc#8 9:mana;tomatelor
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:oc#i;de;pasare;tomate
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:alternaria;tomateF=7@Eb?&mCCsDC1GD
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:er7inia;carotovora
CD#>HFU7@E>GIH CID?1HigHJtbm:isc#<9:er7inia;carotovora;tomate
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:plosnita;verde;tomate
#ttps"66777.google.ro6searc#8 9:omida;la;tomate
22
