Suport Curs Introducere in Contabilitate-3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Conf. univ. dr. Cristina Lidia MANEA

Bucureşti 2015

Suport curs Introducere în contabilitate

Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

sinteza noţiunilor introductive de contabilitate. Problematica prezentată în fișa disciplinei trebuie acoperită și prin studiu individual al Acest suport de curs cuprinde materialelor recomandate.

RECOMANDATĂ Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, 2013 Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive , Editura ASE, BIBLIOGRAFIE

2013 Manea C.L., Nichita M.E., Irimescu A.M., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicații, Editura ASE, 2015 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din 30.12.2014

– Legea contabilităţii, republicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18.06.2008, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066 din 17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 82 din 24.12.1991

1



sinteza noţiunilor introductive de contabilitate. Problematica prezentată în fișa disciplinei trebuie acoperită și prin studiu individual al Acest suport de curs cuprinde materialelor recomandate.

RECOMANDATĂ Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, 2013 Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive , Editura ASE, BIBLIOGRAFIE

2013 Manea C.L., Nichita M.E., Irimescu A.M., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicații, Editura ASE, 2015 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din 30.12.2014

– Legea contabilităţii, republicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18.06.2008, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066 din 17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 82 din 24.12.1991

1



Pentru început … Delimitări conceptuale privind contabilitatea ........................................ ........................................3 Contabilitatea în vreamea lui Pacioli ........................................... .................................................................. ............................................. ........................ .. 3 Contabilitatea astazi ........................................... ................................................................. ............................................ ............................................. ............................. ...... 5

– Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, datorii, Pasul I – Încadrarea

capitaluri proprii, venituri și cheltuieli ........................................................... ....................................... 6

Pasul II - Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere ................... 9 Bilanțul - elemente și structuri ............................................ ................................................................... ............................................. .............................. ..........9 Contul de profit şi pierdere - elemente și structuri ............................................ ................................................................ .................... ..21

– Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție .......26 Pasul III – Identificarea – Memorarea convențiilor și regulilor de funcționare a conturilor ...................29 Pasul IV – Memorarea Contul – procedeu procedeu al contabilit ății .......................................... ................................................................. ............................................. .......................... .... 29 Planul de conturi. ........................................... ................................................................. ............................................ ............................................. ............................... ........ 31 ................................................................. ............................................. .......................... .... 32 Reguli de funcţionare a conturilor .......................................... – Analiza contabilă a tranzacțiilor și evenimentelor economice .......................... Pasul V – Analiza .......................... 33 ....................................33 Etape în analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor t ranzacţiilor economice .................................... Corectarea erorilor contabile ............................................ ................................................................... ............................................. ............................. ....... 34 Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a balanţei de verificare . Întocmirea situațiilor financiare ........................................... ................................................................. ............................................ ............................................. ........................... .... 36 .................................40 Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii............................................ Funcția contabilă a conturilor pe clase de conturi .......................................... ................................................................. .......................... ... 42 ................................................................... ............................... ........44 Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ............................................ Regularizarea TVA-ului................................................... .......................................................................... .............................................. .................................. ...........45 Exemple de analiză contabilă. Generalizări ............................................ ................................................................... .................................. ...........46 ............................................................... ............................................. .............................................. .......................50 Aplicație recapitulativă ......................................... Introducere în contabilitate – sinteză – sinteză .......................................... ................................................................. ............................................. ......................51 ................................................................ ............................................ ............................................. ............................... ........53 BIBLIOGRAFIE ..........................................

2


Pentru început … Delimitări


conceptuale

privind

contabilitatea Contabilitatea în vremea lui Pacioli Prima definiţie dată contabilităţii : Contabilitatea este un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă a averii unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc. Echilibrul contabil (partida dublă), descris(ă) de Luca Pacioli se prezintă sub forma:

Delimitarea noţiunilor: Avere economică economică

= totalitatea bunurilor (bunuri economice).

care au valoare de piaţă şi sunt generatoare de venituri

În contabilitate, noţiunea de capital nu este utilizată în sensul de capital fix f ix sau circulant. Capital

= sursa de finanţare a activităţii.

Capital subscris (social)

=contravaloarea

aportului în bani sau în natură promis sau adus de acționari/asociați acționari/asociați la constituirea unei entități.

În luna septembrie, un student se gândeşte să înfiinţeze o societate care să comercializeze instrumente de scris. Averea studentului este compusă din:  vilă;   

autoturism; 2.000 lei în contul curent; 1.000 euro în cont ul curent.

În luna octombrie, înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cu un capital subscris (social) în valoare de 23.000 lei. Studentul a contribuit cu suma de 500 lei şi cu autoturismul, care a fost evaluat la valoarea de 22.500 lei. Stabiliţi ecuaţia echilibrului contabil pentru societate în l una octombrie.

1

Dobrotă N., Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999 3


AVERE


CAPITAL

Descrieţi averea averea studentului în luna octombrie .

În luna noiembrie, societatea achiziţionează stilouri în valoare de 400 lei de la un furnizor, cu plata ulterioară. Specificaţi cum se modifică ecuaţia echilibrului contabil . AVERE

CAPITAL

4



Contabilitatea astăzi Definiţii de referinţă ale contabilităţii

reprezintă un sistem de principii şi cunoştinţe care explică şi clasifică tranzacţiile şi evenimentele care marchează viaţa diverselor entităţi în scopul furnizării de informaţii necesare luării deciziilor. Contabilitatea

este arta înregistrării, clasificării şi rezumării, într -o manieră semnificativă şi în exprimare bănească, a tranzacţiilor (operaţiunilor) şi evenimentelor (faptelor) care au caracter financiar, precum şi interpretarea rezultatelor acestei acţiuni. Contabilitatea

În prezent, la nivel naţional, contabilitatea este reglementată de următoarele legi şi ordine: - Legea contabilităţii nr. 82/1991; - OMFP 1802/2014.

Aceste reglementări prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare şi publicare a situaţiilor financiare anuale. La nivel european, reglementările contabile sunt reprezentate de: - Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene; - Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene. La nivel internaţional, există Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (International Financial Reporting Standards, IFRS) şi Standarde Internaţionale de Contabilitate (International Accounting Standards, IAS).

Şi în România, băncile şi societăţile ale căror valori mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată aplică IFRS-urile.

2

Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003 Needles B.E., Andersson H.Jr., Cadwell J.C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a, Editura ARC, Chişinău, 2000 3

5



Pasul I - I ncadrarea elementelor în cele cinci categorii principale : active,

capitaluri proprii, datorii, venituri şi cheltuieli AVERE = CAPITAL

Această ecuaţie poartă denumirea de ecuaţia fundamentală a contabilităţii .

Poziţia financiară este redată de: active, datorii şi capitaluri proprii. Activele

reprezintă resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al căror cost poate fi evaluat în mod fiabil.

E xemplificaţi câteva active.

Datoriile

reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea căr ora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.

Exemplificaţi câteva datorii.

Capitalurile proprii

reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. Capitaluri proprii

=

Active

-

Datorii

Exemplificaţi câteva elemente de capitaluri proprii.

Performanţa este influenţată de venituri şi cheltuieli. Rezultat (Profit sau pierdere)

(performanţa)

=

Venituri 6

-

Cheltuieli


Veniturile

Cheltuielile


reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări de active, creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri de active, scăderi ale activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în descreşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acrestora către acţionari .

Contabilitatea de angajamente Venituri Cheltuieli Profit = Venituri - Cheltuieli

≠ Contabilitatea de trezorerie (casă) ≠ ≠ ≠

Încasări Plăţi Trezorerie (bani) = Încasări - Plăţi

1.

O fabrică de pâine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata imediată.

2.

O fabrică de păine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata ulterioară.

3.

În procesul de producție, se consumă materii prime în valoare de 1 20 lei.

O societate achiziționează caiete la costul de 100 lei, plata imediată și le vinde la prețul de vânzare de 150 lei, încasare ulterioară. Determinați rezultatul din vânzare. 4.

7


≠ Contabilitatea de trezorerie (casă)

Contabilitatea de angajamente Venituri

≠

Încasări Încasarea sumelor cuvenite în urma vânzării activelor sau prestării serviciilor Încasarea dobânzilor

≠

Plăţi

Venituri din vânzări de active sau prestări de servicii

Venituri din dobânzi Cheltuieli

Descărcarea din gestiune a activelor

Plata contravalorii activelor achiziţionate

Consumul de materii prime Pierderi de valoare a activelor Servicii primite

Reguli generale


4

Vânzare

Venituri din vânzare

Consum

Cheltuieli

Achiziţie servicii

Cheltuieli

Indiferent de momentul încasării/

plăţii

Clasificaţi5 elementele din cadrul următorului inventar al unei fabrici de automobile: Clasificare Elemente

A CP D

Active pe termen lung (Active imobilizate)

Active pe termen scurt (Active curente)

Datorii

de plătit în mai puțin de un an

Datorii de

plătit în mai mult de un an

Tablă Salarii datorate angajaţilor Echipamente de asamblat piese pentru motoare

Obligaţii faţă de acţionari privind capitalul de rambursat

Oţel inoxidabil Dividende de plată către acţionari Sume de încasat de la clienţi (creanţe) Acţiuni cumpărate de la Bursă în vederea revânzării 4

Manea L., Nichita M., Irimescu A., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicaţii, pag. 25 5 Selecție din Manea L., Nichita M., Irimescu A., Rapcencu C. , op. cit., pag. 30 8

Editura ASE, Bucureşti, 201 3,



Pasul I I - Clasificar ea elementelor

în Bilanț și în Contul de profit și pierdere Un set complet de situaţii financiare anuale cuprind e: - bilanţ, - cont de profit şi pierdere, - situaţia modificărilor capitalului propriu, - situaţia fluxurilor de numerar, - notele explicative la situaţiile financiare anuale.

Cum se grupează informaţiile contabile în cadrul unui set de situaţii financiare?

Bilanţ

Contul de profit și pierdere Situaţia modificărilor capitalului propriu Situaţia fluxurilor de numerar Note explicative

la situaţiile financiare anuale

Bilanţul – elemente şi structuri Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar. În România, exerciţiul financiar coincide cu anul calendaristic. Bilanţului contabil poate fi întocmit în: - format cont (orizontal):

Creşte

Active

Capitaluri proprii Datorii

lichiditatea

Creşte exigibilitatea

având la bază relaţia: ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII

- format listă (vertical): Active Datorii Capitaluri proprii

având la bază relaţia: ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII

9



Bilanţ (format listă) Elemente A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare ( programe informatice) 4. Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale 5. Fond comercial achiziționat II. Imobilizările corporale 1. Terenuri şi construcţii 2. Instalaţii tehnice şi maşini 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 4. Investiții imobiliare 5. Active corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale 6. Active biologice productive 7. Imo bilizări corporale în curs de execuţie III. Imobilizări financiare 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 3. Interese de participare 4. Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare 5. Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen lung) 6. Alte împrumuturi acordate altor entitati (pe termen lung = creanțe imobilizate) B. Active circulante I . Stocur i

1. Materii prime şi materiale consumabile (materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri aflate la terţi, ambalaje)

2. Producţia în curs de execuţie 3. Produse finite şi mărfuri (semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale, mărfuri) II. Creanţe 1. Creanţe comerciale (clien ţi, efecte comerciale de primit ) 2. Sume de încasat de la entităţile afiliate 3. Sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare 4. Alte creanţe (avansuri privind salariul, debitori diverși) 5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (creanțe față de acționari privind capitalul) 6. Avansuri privind achizitiile (de imobilizari necorporale, de imobilizari corporale, de stocuri, de servicii) III. Investiţii pe termen scurt 1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate 2. Alte investiții pe termen scurt (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen scurt) IV. Casa şi conturile la bănci 1. Conturi la bănci 2. Casa (numerar și alte valori) 3. Acreditive 4. Avansuri de trezorerie ( avansuri acordate personalului pentru a pleca în delegații , etc) C.

Cheltuieli în avans (chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă la perioada următoare) 1. Sume de reluat într -o perioadă mai mică de un an 2. Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an

10



Elemente

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rate curente) 2. Sume datorate instituțiilor de credit (rate curente) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Datorii comerciale – furnizori 5. Efecte de comerț de plătit 6. Sume datorate entităţilor afiliate 7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare 8. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.) E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C 1-D-I1) F. Total active minus datorii curente (A+E sau A+ B+C 1-D- I1) G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2. Sume datorate instituțiilor de credit 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Datorii comerciale – furnizori 5. Efecte de comerț de plătit 6. Sume datorate entităţilor afiliate 7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare 8. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.) H. Provizioane (datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor) 1. Provizioane pentru litigii

2. Provizioane pentru garanții acordate clienților 3. Provizioane pentru pensii și obligații similare 4. Provizioane pentru impozite 5. Alte provizioane I. Venituri în avans (subvenţii pentru investiţii si v enituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă la perioada următoare) ) 1. Sume de reluat într -o perioadă mai mică de un an 2. Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an

J. Capital şi rezerve I . Capital subscr is

1. Capital subscris vărsat 2. Capital subscris nevărsat I I . Prime de capital (prime de emisiune) I I I . Rezerve din r eevaluare I V. Rezerve

1. Rezerve legale 2. Rezerve statutare sau contractuale 3. Alte rezerve Acţiuni proprii (cu semnul minus) V. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Verificarea egalității: Capitaluri proprii = Active – Datorii, adică J = A+B+C-D-G-H-I

sau Active = Capitaluri proprii + Datorii, adică A+B+C=D+G+H+I+J

11



Descrierea detaliată a elementelor din cadrul situaţiilor financiare

6

reprezintă bunurile şi valorile cu durată de folosinţă îndelungată (mai mare de un an) în activitatea entităţii şi care nu se consumă şi nu se înlocuiesc de la prima utilizare. Ele participă la mai multe cicluri de producţie. Sunt destinate utilizării în activitatea de producţie şi nu comercializării. A. ACTIVELE IMOBILIZATE

IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (active intangibile sau nemateriale) sunt active imobilizate prezentate sub forma unor bunuri fără materialitate. Ele sunt active identificabile nemonetare, fără suport corporal, care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative. I.

1. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (cheltuieli de înmatriculare , taxe, comisioane, cheltuieli privind emisiunea şi

vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii ). 2. Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării. Rezolvaţi!!!

O fabrică de încălţăminte sport a demarat mai multe proiecte, efectuând o serie de cheltuieli. Alegeţi din lista de mai jos cheltuielile de dezvoltare: ○ cheltuieli cu studierea sectorului de piaţă şi a produselor concurente; ○ cheltuieli cu fabricarea prototipului pentru un nou produs; ○ cheltuieli cu introducerea producţiei de seri e a unui pantof sport dintr-un material îmbunătăţit. 3. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi valorile similare şi alte imobilizări necorporale includ costurile ef ectuate pentru achiziţionarea drepturilor de

exploatare a unui bun, activitate sau serviciu (în cazul concesiunilor), a unui brevet, a unei licenţe şi a altor drepturi de proprietate intelectuală sau industrială. Alte imob ilizări necorporale includ active nenominalizate în grupele menţionate mai sus, ca de exemplu programele informatice. 4. Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale 5. Fondul comercial este generat de elemente necorporale precum clientela, vadul

comercial, firma, reputaţia. Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate. Fondul comercial generat intern de o entitate nu poate fi evaluat şi de aceea nu se recunoaşte în bilanţ. Rezolvaţi!!!

O entitate achiziţionează o altă entitate la costul de 100.000 lei. Activul net (adică active minus datorii) al entităţii achiziţionate este de numai 97.000 lei. Determinaţi valoarea fondului comercial.

6

Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive , pag. 29-38 12

Editura ASE, București, 2013,



IMOBILIZĂRILE CORPOR ALE (active tangibile) se prezintă sub forma unor active cu conţinut material sau corporal, deţinute de o entitate spre a fi utilizate în procesul de producţie de bunuri sau prestare de servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative şi care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exerciţii. În România, pentru a fi recunoscute în categoria imobilizărilor corporale, bunurile trebuie să mai îndeplinească două condiţii: să aibă o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (valoarea actuală este de 2.500 lei). 1. Terenurile şi construcţiile. Terenurile cuprind două categorii: terenurile şi amenajările II.

de terenuri.

Rezolvaţi!!!

Daţi exemple de construcţii. În ce categorie încadraţi o parcare a unui magazin? 2.

3.

Instalaţiile tehnice şi maşinile. Ele sunt reprezentate de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animale şi plantaţii . Alte instalaţii, utilaje şi mob ilier. În această grupă includem active nenominalizate mai sus, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale .

Rezolvaţi!!!

Daţi exemple de piese de mobilier şi aparatură birotică. 4.

Investiții imobiliare. Investiția imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire — ori o parte a unei clădiri — sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea valorii capitalului, ori ambele, decât pentru: a) a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri administrative; sau

b) a fi vândută pe parcursul desfășurării normale a activității 5. Active corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale 6. Active biologice productive 7. Imobilizările corporale în

curs de execuţie includ imobilizările care nu au fost terminate până la data bilanţului.

Rezolvaţi!!!

Clasificaţi următoarele imobilizări corporale : Clădire aflată în construcţie Imprimantă Depozit

III. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung) reprezintă valorile financiare investite de entitate pe termen lung, sub forma unor titluri de valoare sau creanţe financiare, în scopul obţinerii unor venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii. 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 3. Interese de participare 13

Suport curs Introducere în contabilitate 4.


Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

5.

Investiţii deţinute ca imobilizări: titluri de valoare (acţiuni şi obligaţiuni de la alte entităţi), altele decât cele menţionate mai sus, pe care societatea nu are intenţia să le revândă.

Rezolvaţi!!! Obligaţ iune = hârtie de valoare care conferă posesorului calitatea de creditor al statului, al unei instituții publice, al unui agent economic, dându -i dreptul de a primi, pentru

suma împrumuttă, un venit fix sub formă de dobândă. A emite obligațiuni este similar cu a deține obligațiuni emise de alte entități?

6.

Alte împrumuturi acordate: garanţii, depozite şi cauţiuni depuse de entitate la terţi , împrumuturi acordate altor entităţi , care se mai numesc şi creanţe imobilizate.

B. ACTIVELE CIRCULANTE (fiind parte a activelor curente )

reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă mai mică de un an în activitatea entităţii, participă la un singur circuit economic, se consumă şi se înlocuiesc după prima utilizare. I. STOCURILE reprezintă

ansamblul bunurilor deţinute de către entitate pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie, în curs de prelucrare, sau deţinute pentru a fi consumate la prima lor utilizare în procesul de producţie sau la prest area de servicii. 1. Materiile prime şi materialele consumabile Materiile prime sunt destinate utilizării în procesul de producţie, participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată. Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile ) sunt destinate utilizării în procesul de producţie şi participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi recunoscute ca imobilizări corporale, indiferent de durata lor de utilizare, sau bunuri cu durata de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunuri asimilate acestora ( echipamente de protecţie şi de lucru, matriţe, verificatoare, aparate de măsură şi control ). Rezolvaţi!!!

Specificaţi diferenţa dintre imobilizările corporale şi obiectele de inventar.

Stocurile aflate la terţi reprezintă diverse bunuri de natura stocurilor aflate în proprietatea entităţii, dar care fizic se găsesc în custodie, prelucrare, consignaţie la terţi. Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul transportului sau depozitării diverselor active. 2. Producţia în curs de execuţie prelucrare prevăzute în procesul

reprezintă producţia care nu a parcurs toate fazele de tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice, lucrările şi serviciile în curs de execuţie.

14

Suport curs Introducere în contabilitate 3.


Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale şi mărfur i, fiind depozitate şi destinate în principal comercializării către terţi. În timp ce produsele finite sunt bunuri obţinute în cadrul procesului de producţie, care au parcurs toate fazele procesului de fabricaţie, mărfurile sunt achiziţionate de la terţi în vederea revânzării. Semifabricatele sunt produse al căror proces de fabricaţie a fost încheiat într -o anumită fază şi urmează a fi supuse altor faze de fabricaţie sau livrate ca atare terţilor. Produsele reziduale cuprind deşeuri, rebuturi, materiale rec uperabile. Rezolvaţi!!!

Clasificaţi următoarele elemente referitoare la o fabrică de umbrele, specificând categoria corespunzătoare: Genţi Pânză Umbrele pliabile aflate în stoc Avans pentru achiziţia de pânză Spiţe Cutii Umbrele nefinalizate Combustibil

Aţă

II. CREANŢELE reprezintă valorile avansate de către entitate terţilor , temporar, pentru care urmează a se primi un echivalent (o sumă de bani sau un serviciu). Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansata şi urmează să dea echivalentul corespunzător sunt numite DEBITORI. 1. Creanţele

comerciale cuprind creanţele faţă de clienţi şi efectele de primit . Clienţii sunt debitorii entităţii care au rezultat în urma vânzării de bunuri şi prestării de servicii. Efectele de primit sunt titluri negociabile sub forma de cambii, bilete la ordin etc. care atestă existenţa unei relaţii comerciale de tip debitor – creditor şi care vor fi încasate pe

termen scurt, de obicei până la 90 de zile. Cambie = titlu de credit folosit ca instrument de plată, prin care o persoan numită trăgător, dă dispoziție altei persoane, numită tras, să plătească necondiționat la ordinul acesteia o sumă, la scadență, unei a treia persoane, numită beneficiar. Bilet la ordin7 = titlu de credit negociabil, utilizat ca instrument de plată, prin care o persoană numită emitent (subscriitor) îşi asumă obligaţia de a plăti, într -un anumit loc şi la un termen stabilit, altei persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acestuia, o sumă de bani. Spre deosebire de cambie, în biletul de ordin nu figurează numele trasului, deoarece trăgătorul şi trasul se identifică cu persoana emitentului. Biletul la ordin poate fi transmis prin gir şi poate fi garantat prin aval. Model de bilet la ordin8

7 8

Nită Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999 Noile cecuri şi bilete la ordin, www.financiarul.ro 15



Rezolvaţi!!! Scrieţi o asemănare referindu-vă la cambie şi bilet la ordin.

2. 4.

5.

și 3. Sumele de încasat de la entităţile afiliate şi din interese de participare sunt creanţele generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi entităţile afiliate sau asociate. Alte creanţe sunt reprezentate de creanţe generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi salariaţi, bugetul statului, asigurările sociale, protecţia socială, debitori diverşi, alte organisme publice etc. Creanţele privind capitalul subscris şi nevărsat sunt generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi acţionarii săi , referitoare la subscrierile de capital social efectuate şi nedepuse.

Rezolvaţi!!!

Specificaţi de la cine poate o entitate să încaseze creanţe .

Precizaţi diferenţa dintre creanţe şi creanţe imobilizate.

6. Avansurile pentru achiziții sunt sumele de bani achitate în scopul achiziţionării activelor necorporale, imobilizărilor corporale, stocurilor și serviciilor . III. INVESTITIILE PE TERMEN SCURT reprezintă valorile financiare investite de către entitate în vederea realizării unui câştig p e termen scurt. Ele includ: - obligaţiuni emise de către entitate şi răscumpărate; - acţiuni şi obligaţiuni cotate şi necotate achiziţionate de entitate în vederea obţinerii unui profit pe termen scurt. IV. CASA ŞI CONTURILE LA BĂNCI sunt valori care îmbracă forma de bani (lei sau devize). 1. Conturile la bănci se referă la cecuri de încasat, disponibilităţi în lei sau devize în conturile de la bănci . 2. Casa reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria entităţii în lei sau devize. Alte valori includ timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de tratament şi odihnă. 3. Acreditivele sunt conturi bancare deschise de entitate în vederea achitării unor obligaţii faţă de anumiţi furnizori pe măsura îndeplinirii condiţiilor de livrare sa u prestare de servicii.

Funcţionarea acestor conturi bancare este restricţionată (retragerile de numerar nu se pot efectua decât de către furnizor, după îndeplinirea condiţiilor contractuale, sau de către client – cel care a deschis contul – dacă obligaţiile contractuale nu sunt îndeplinite de către furnizor) şi condiţionată de derularea contractelor comerciale care au stat la baza creării lor. 4. Avansurile de trezorerie sunt sume de bani puse la dispoziţia personalului sau terţilor în vederea efectuării unor plăţi în numele entităţii. Rezolvaţi!!!

Alegeţi din lista de mai jos avansurile de trezorerie: o Avans achitat unui salariat pentru achiziţia de tipizate pentru entitate; o o o

Avans privind salariul;

Avans plătit unui angajat pentru a pleca în delegaţie în inte res de serviciu; Avans plătit unui furnizor pentru achiziţia de materii prime.

16



C. CHELTUIELILE ÎN AVANS sunt sume de bani achitate în cursul exerciţiului curent, dar care se referă la servicii care vor fi primite în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute drept cheltuieli (abonamente, chirii plătite în avans , asigurări ). Se raportează separat cheltuielile în avans care trebuie reluate într -o perioadă mai mică de un an față de cele care trebuie reluate într -o perioadă mai mare de un an.

ezolvaţi!!! R

Clasificaţi următoarele elemente: Elemente

Cheltuieli în

Cheltuieli care

avans

afectează rezultatul

Asigurare auto plătită în decembrie pentru anul următor Chiria plătită aferentă lunii curente Chiria plătită aferentă lunii următoare

și G. DATORIILE sunt surse de finanţare externe puse la dispoziţia entităţii de către bănci, instituţii financiare, parteneri comerciali (furnizori) şi terţi pentru care entitatea trebuie să acorde o contraprestaţie sau un echivalent valoric. Aceste persoane au calitatea de CREDITORI ai entităţii. D

Reglementările contabile din România clasifică datoriile în datorii curente şi datorii pe termen lung . Datoriile curente sunt acele obligaţii care: (1) se aşteaptă a fi achitate în cursul normal al exploatării sau (2) sunt exigibile în termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. 1.

3. 4. 5. 6.

și 2. Împrumuturile şi datoriile asimilate: datorii financiare privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe termen lung, credite pe termen lung primite de la alte instituţii financiare. Avansuri încasate în contul comenzilor Datoriile comerciale cuprind datoriile faţă de furnizori . Efectele de comerț de plătit Sumele datorate entităţilor afiliate cupr ind datoriile rezultate din relaţiile de decontare cu filialele.

7. 8.

Sumele datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare rezultă din relaţiile cu entităţile asociate. Alte datorii reprezintă datorii fiscale, sociale, salariale, faţă de asociaţi, faţă de creditorii diverşi etc. Rezolvaţi!!!

Specificaţi către cine poate o entitate să aibă datorii.

Rezolvaţi!!!

Precizaţi diferenţa dintre provizioane şi datorii.

17



de vedere al exigibilităţii sau valorii. Recunoaşterea unui provizion se face numai daca: (1) o entitate are o obligaţie curenta, generata de un eveniment anterior; (2) este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a stinge obligaţia respectiva şi (3) poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. Exemple de astfel de provizioane: provizioane pentru litigii, provizioane pentru garanţii acordate clienţilor etc. H. PROVIZIOANELE sunt datorii incerte din punct

I. VENITURILE ÎN AVANS cuprind veniturile în avans şi subvenţiile pentru investiţii. a. Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la bugetul de stat sau

din alte surse nerambursabile, de care beneficiază o entitate, destinate achiziţionării sau producerii de echipamente sau alte bunuri de natura imobilizărilor. b. Veniturile înregistrate în avans sunt sume încasate în cursul exerciţiului, în contul unor servicii care vor fi prestate în exerciţiul următor, când vor fi recunoscute ca venituri (chirii încasate în avans, abonamente încasate în avans etc.). Rezolvaţi!!!

Menţionaţi diferenţa dintre cheltuielile în avans şi veniturile în avans.

J. CAPITALUL ŞI REZERVELE (numit şi capital de care dispune o entitate, cu caracter nerambursabil. I. CAPITALUL SOCIAL

propriu) reprezintă sursele de finanţare stabile

este reprezentat de contravaloarea aportului în bani sau în bunuri al

proprietarilor entităţii. Capital social (subscris) = Număr acţiuni/părţi sociale x Valoarea nominală

a unei acţiuni/părţi sociale

Se diferenţiază în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat. Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care acţionarii s -au angajat să îl pună la dispoziţia entităţii, dar pe care nu l-au vărsat efectiv. Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusă de către proprietari la dispoziţia entităţii. Rezolvaţi!!!

Subliniaţi diferenţa dintre cele două elemente de capital prezentate mai sus.

reprezintă surse proprii de finanţare generate de operaţii de creştere a capitalului social prin emisiuni de acţiuni, fuziune sau aport în natură. Ele apar la majorarea capitalului atunci când se emit acţiuni noi. Se disting: - prime de emisiune (atunci când acţiunile se emit la o valoare de emisiune mai mare decât valoarea nominală); II. PRIMELE DE CAPITAL

Rezolvaţi!!!

O entitate emite 100 de acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune şi valoarea de emisiune de 12 lei/acţiune. Determinaţi prima de emisiune.

18



(atunci când valoarea bunului adus ca aport la capitalul social este mai mare decât valoarea nominală a acţiunilor emise în schimbul acestui aport; - prime de fuziune, prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni. - prime de aport

III. REZERVELE DIN REEVALUARE reprezintă

plusurile de valoare create prin reevaluarea activelor imobilizate, ca diferenţă între valoarea reevaluată (mai mare) şi valoarea înregistrată în contabilitate (mai mică). Rezolvaţi!!!

O entitate deţine un teren ce a fost achiziţionat la costul de 600.000 lei la începutul anului. La sfârşitul anului, valoarea reevaluată (valoarea justă) este de 655.000 lei. Determinaţi rezerva din reevaluare.

IV. REZERVELE sunt surse constituite anual din profitul entităţii, în limitele prevăzute de lege, de statutul societăţii sau conform deciziei AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor) . 1. Rezervele legale se constituie din profitul brut sau din primele de capital, fiind destinate

protejării capitalului. 2. Rezervele statutare sau contractuale se constituie din profitul net, conform prevederilor din statut. 3. Alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut, pot fi constituite din profitul net, potrivit

hotărârii AGA. Rezolvaţi!!!

Specificaţi trăsătura comună a rezervelor legale, statutare şi a altor rezerve.

ACȚIUNILE PROPRII diminuează valoarea capitalurilor proprii. V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT/Ă

reprezintă rezultatul (profitul sau pierderea) a

cărui repartizare/acoperire a fost amânată de AGA. VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR reprezintă profitul sau pierderea exerciţiului financiar curent. Atunci când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ cu semnul minus, micşorând capitalul propriu. Rezolvaţi!!!

Subliniaţi diferenţa dintre rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului.

DOUĂ CATEGORII APARTE CARE CORECTEAZĂ VALOAREA ACTIVELOR ÎN BILANŢ Amortizările reprezintă reducerile de valoare ale unor active imobilizate ca urmare a utilizării (uzura fizică) sau neutilizării acestora (uzura morală). Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă.

19



Cea mai des întâlnită este amortizarea liniară, care se calculează astfel: Cost de achiziţie sau de producţie Amortizare anuală = Durata de viaţă utilă Elementele supuse amortizării sunt imobilizările necorporale şi corporale, cu excepţia: - avansurilor şi imobilizărilor necorporale şi corporale în curs de execuţie; - terenurilor.

Rezolvaţi!!! 1. Menţionaţi de ce nu se amortizează aceste categorii. 2. O entitate achiziţionează o maşină la costul de 100.000 lei. Durata de viaţă utilă este de 5 ani. Determinaţi amortizarea anuală liniară.

Precizaţi care este valoarea prezentată în bilanţ după primul an. Dar după anul al treilea? Precizaţi care este valoarea prezentată în bilanţ la sfârşitul celor 5 ani.

Ajustările pentru deprecierea unor elemente de activ reprezintă pierderile reversibile de valoare a unor active (reducere generată, de exemplu, de variaţia preţurilor pe piaţa pentru elementele de activ respective).

Rezolvaţi!!!

Precizaţi diferenţa esenţială dintre amortizări şi ajustări .

O entitate are o creanţă faţă de un client în valoare de 5.000 lei. La sfârşitul anului, se estimează că va încasa numai 90% din valoarea creanţei, deoarece clientul întâmpină dificultăţi financiare. Determinaţi: V aloarea ajustării pentru deprecierea creanţei = V aloarea netă contabilă a creanţei =

În bilanţul contabil, activele sunt prezentate la valoarea netă contabilă. Cost de achiziţie sau de producţie

-

Amortizare/ depreciere

cumulată

=

Valoare netă contabilă

20

Bilanţ contabil



Contul de profit şi pierdere – elemente şi structuri Contul de profit şi pierdere raportează performanţa aferentă unei perioade de timp. Dacă Bilanţul ne arată poza activităţii entităţii la sfârşit de exerciţiu financiar, Contul de profit şi pierdere ne dezvăluie filmul privind performanţa entităţii. În cadrul Contului de profit şi pierdere, veniturile şi cheltuielile se clasifică în: venituri şi cheltuieli din exploatare, care se referă la activităţile de bază ale entităţii; venituri şi cheltuieli financiare. Cont de profit şi pierdere 1.

Venituri din exploatare:

Cifra de afaceri netă (venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor, din prestarea serviciilor, executarea lucrărilor); +/- Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie; Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată; Alte venituri din exploatare (venituri din vânzarea imobilizărilor, venituri din subvenții , 2.

venituri din exproprierea bunurilor ); Cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli

cu mărfurile, cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli privind vânzarea imobilizărilor, cheltuieli cu provizioanele, cu deprecierea minus veniturile din reluarea deprecierii, cheltuieli generate de calamităţi naturale, alte cheltuieli din exploatare) 3. Profitul sau pierderea din exploatare 4. Venituri financiare (venituri din dobânzi, din dividende, din sconturi primite 5. Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile, cu sconturile acordate) 6. Profitul sau pierderea financiar(ă) 7. Venituri totale (1 + 3) 8. Cheltuieli totale (2+ 5) 9. Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8) 10. Cheltuieli cu impozitul pe profit 11. Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10)

Remarcă. Începând cu 1 ianuarie 2015 au fost excluse din Contul de profit și pierdere

veniturile și cheltuielile extraordinare.

Rezolvaţi!!!

Alegeţi din lista de mai jos elementele Alegeţi din lista de mai jos elementele care nu reprezintă venituri care afectează care nu reprezintă cheltuieli care afectează rezultatul:

rezultatul:

o

venituri din dividende; venituri din vânzarea mărfurilor ; venituri înregistrate în avans ;

o

venituri din diferenţe de curs

o

valutar.

o

o o

o

cheltuieli cu materiile prime; cheltuieli de dezvoltare;

o

cheltuieli înregistrate în avans ;

o

o

21

cheltuieli cu salariile; cheltuieli de constituire; cheltuieli cu dobânzile.



9

1. Completaţi tabelul conform modelului:

Imobilizări

Investiţii pe

financiare

termen scurt

Capitaluri proprii

Datorii

deţinute la alte entităţi

Acţiuni

pe termen lung

Obligaţiuni

2. Clasificaţi elementele de avans următoare:

Avans pentru achiziţia unui program informatic

Avans pentru achiziţia de servicii Chirii, asigurări, abonamente plătite pentru luna următoare Avans pentru achiziţia unui autoturim Avans pentru achiziţia de materiale consumabile Furnizori debitori pentru stocuri

Avans primit de la clienţi pentru livrarea de produse finite peste 3 zile Furnizori debitori pentru servicii Avans acordat unui salariat pentru a

pleca în delegaţie Avans privind salariul Avans acordat unui salariat pentru a

cumpăra produse de papetărie

Extras din Bilanţ A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale II. Imobilizările corporale III. Imobilizări financiare B. Active circulante I. Stocuri

II. Creanţe Creanţe (avansuri pv salariile, avansuri pentru achiziția de bunuri și servicii) III. Investiţii pe termen scurt

IV. Casa şi conturile la bănci Avansur i de trezoreri e

C. Cheltuieli în avans Cheltuieli înregistrate în avans (chirii, asigurări, abonamente

plătite în perioada curentă pentru perioadele viitoare) D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an Datorii (avansuri primite de la clienți)

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C1-D-I1) F. Total active minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri în avans Venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate în

perioada curentă pentru perioadele viitoare) 1 Sume de reluat < 1 an 2 Sume de reluat > 1 an

Chirii, abonamente încasate pentru trimestrul viitor

9

J. Capital şi rezerve

Aplicații preluate din Manea C.L., op. cit. 22

Suport curs Introducere în contabilitate 3. Se cunosc următoarele informaţii despre o societate care pentru tablouri:  capital subscris vărsat 68.000 lei; 40.000 lei;  utilaje la cost de achiziţie  amortizarea cumulată a utilajelor 4.000 lei;  cheltuieli cu materiile prime 90.000 lei;  conturi la bănci 7.000 lei; 100.000 lei;  venituri din vânzarea ramelor  lemn 15.000 lei;             

cheltuieli de constituire 2.000 lei; credite bancare pe termen lung 35.000 lei; datorii către bugetul statului 8.000 lei; plastic 20.000 lei; rezerve 2.000 lei;

clădire închiriată pe durata de 3 ani; valoarea de piaţă a clădirii 2.000.000 lei; provizioane pentru litigii 1.000 lei; cheltuieli cu salariile 12.800 lei; rame 45.000 lei; venituri din dividende 500 lei; acţiuni deţinute pe termen scurt 500 lei; creanţe clienţi 600 lei;

 

postere

 

produce şi comercializează rame

acţiuni deţinute pe termen lung la societatea Pictorul S.A. 1.000 lei;

pierderi pentru deprecierea creanţelor clienţi 700 lei; cheltuieli cu dobânzile subvenţii pentru investiţii 20.000 lei; chirii plătite în avans 3.000 lei;




100 lei;

1.000 lei.

Cota de impozit pe profit 16%. Când nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate, cheltuiala cu impozitul pe profit = 16%* Profitul brut.

Întocmiţi Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere la sfârşitul anului.

23



Cont de profit şi pierdere la 31.12.N - lei Sume

Elemente

1

Venituri din exploatare

2

Cheltuieli de exploatare

3

Profitul sau pierderea din exploatare (1-2)

4

Venituri financiare

5

Cheltuieli financiare

6

Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5)

7

Venituri totale (1 + 4)

8

Cheltuieli totale (2+ 5)

9

Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8)

10

Cheltuieli cu impozitul pe profit

11

Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10)

24



Bilanţ contabil la 31.12.N

- lei Sume

Elemente A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale II. Imobilizările corporale III. Imobilizări financiare B. Active circulante

I. Stocuri

II. Creanţe III. Investiţii pe termen scurt IV. Casa şi conturile la bănci C.

Cheltuieli în avans

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C-D-III.1) F. Total active minus datorii curente (A+E)

G. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an H. Provizioane

I.

Venituri în avans

I. Subvenţii pentru investiţii II. Venituri înregistrate în avans 1 Sume de reluat într -o perioadă mai mică de un an 2 Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an


25



Pasul I I I – Identificarea logică a elementelor

care se modifică la fiecare tranzacție În urma tranzacţiilor şi a evenimentelor economice, apar unele modificări de valori (creşteri sau reduceri) ale elementelor din situaţiile financiare. Indiferent de natura tranzacţiei sau a evenimentului economic, echilibrul contabil se menţine. Astfel, pornind de la ecuaţia de bază a contabilităţii (Activ = Capitaluri proprii + Datorii), se disting nouă tipuri de modificări bilanţiere. Creşterea elementelor de activ concomitent cu creşterea datoriilor (A + x) = CP + (D + x)

• Diminuarea elementelor de activ concomitent cu reducerea datoriilor (A – x) = CP + (D – x)

•Creşterea unui element de activ concomitent cu reducerea altui element de activ (A + x – x) = CP + D

•Creşterea unui element de datorie concomitent cu reducerea altui element de datorie A = CP + (D + x – x)

•Creşterea unui element de capital concomitent cu reducerea altui element de capital • A = (CP + x – x) + D

A = CP + D

•Creşterea unui element de activ concomitent cu creşterea unui element de capital A + x = (CP + x) + D • Diminuarea unui element de activ concomitent cu reducerea unui element de capital A – x = (CP – x) + D • Reducerea unui element de capital

concomitent cu creşterea unui element de datorie A = (CP – x) + (D + x)

•Creşterea unui element de capital concomitent cu reducerea unui element de datorie A = (CP + x) + (D – x)

Pentru elementele de venituri și cheltuieli, influența asupra poziției prin intermedul rezultatului:

…

26

financiare se stabilește



1. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile necesare.

Tranzacţii şi evenimente - se achiziţionează materii prime, plata imediată;

Elemente care se modifică și sensul modificării lor  crește stocul de materii prime, A + 

scade numerarul, A – A+x-x=CP+D

- se consumă materiile prime;



…………. cheltuielile cu materiile prime



…………. stocul de materii prime



…………. veniturile din vânzarea mărfurilor



…………. creanţele clienţi

descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute;



…………. stocul de mărfuri



…………. cheltuielile privind mărfurile

- se



…………. disponibilul din contul curent



…………. datoria faţă de salariaţi



…………. numerarul



…………. datoria privind dividendele

- se achiziţionează un teren la costul de 200.000 lei, pe credit comercial;



…………. valoarea terenului



………….datoria față de furnizorii de imobilizări

- se reevaluează terenul, la valoarea



…………. valoarea terenului



…………. rezervele din reevaluare



…………. rezervele



…………. capitalul social



…………. cheltuieli cu serviciile telefonice …………. datoria faţă de furnizorul de servicii

- se vând mărfuri, pe credit

comercial;

- se

plătesc salariile din contul curent;

- se plătesc dividende din

casierie;

justă de 210.000 lei;

- se încorporează rezerve în social;

- se înregistrează telefonice;

capitalul

factura de servicii



telefonice 27


Tranzacţii şi evenimente - se plăteşte în numerar contravaloarea


Elemente care se modifică și sensul modificării lor  …………. datori a faţă de furnizorul de servicii

facturii de servicii telefonice;

telefonice 

…………. numerarul

2. Completaţi cu informaţiile necesare:

Tranzacţii şi evenimente -

Elemente care se modifică

Modificare

bilanţieră

se majorează capitalul subscris, - creşte ………. (A+X)=(CP+X)+D

acţionarii promiţând să aducă 100 lei; - creşte ………. - se încasează în numerar aportul de

- creşte ……….

la acţionari;

- scade ……….

- se plătesc abonamentele pentru

-

primele luni ale anului următor;

-

- se plăteşte chiria pentru luna

-

curentă (în numerar);

-

- se încasează în contul curent chiria

-

pentru următoarele 4 luni;

-

- se înregistrează amortizarea pentru

-

clădiri.

-

Specificaţi care dintre următoarele tranzacţii au ca rezultat o creştere a cheltuielilor: a)

primirea facturii de energie electrică;

b) consumul de materii prime; c) plata salariilor; d)

înregistrarea salariilor de plătit;

e)

achiziţia de materii prime cu plata imediată. 28



Pasul I V – Memorarea convențiilor și regulilor

de funcționare a conturilor Contul – procedeu al contabilităţii

Tranzacţiile şi evenimentele economice generează modificări ale activelor, capitalurilor proprii, datoriilor, veniturilor şi/sau cheltuielilor. Pentr u f iecare element , din categoriile de mai sus, trebuie să se cunoască valoarea sa iniţială (de la începutul perioadei), creşterile, reducerile şi valoarea sa finală (de la sfârşitul perioadei). ...

În mod simplificat, un con t este reprezentat sub forma literei T. De aceea, pentru conturi se mai foloseşte şi expresia T-euri. Structura unui cont: titlul contului (denumirea şi simbolul contului)

– în România fiecărui cont îi este ataşat un simbol cifric;

debitul şi creditul – partea stângă, respectiv partea dreaptă a contului, stabilite prin convenţie şi notate prescurtat cu D, respectiv C;

explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont; – reprezintă mişcarea contului, creşterile şi reducerile din cursul p erioadei; rulajele sunt de două feluri: debitoare şi creditoare şi sunt notate cu RD şi RC; rulajul

total sume – reprezintă suma dintre soldul iniţial (de la începutul perioadei) şi rulaj; pot fi total sume debitoare şi creditoare , notate precurtat TSD şi TSC ;

TSD = SiD + RD TSC = SiC + RC soldul contului – reprezintă

existentul valoric stabilit la sfârşitul perioadei, ca diferenţă

între total sume astfel: Când TSD>TSC, atunci TSD – TSC = SFD (sold final debitor) Când TSD
29



La începutul lunii octombrie, societatea ABC are în contul bancar suma de 10.000 lei. În luna octombrie au loc următoarele tranzacţii: 1) pe data de 02.10.N, pe baza ordinului de plată, se plăteşte impozitul pe profit în valoare de 2.000 lei; 2) pe data de 13.10.N, se încasează de la clienţi 4.000 lei, conform extrasului de cont; 3) pe data de 15.10.N, se încasează 1.000 lei de la debitori diverşi, conform extrasului de cont; 4) pe data de 22.10.N, pe baza ordinului de plată, se achită contravaloarea ra tei scadente a creditului bancar pe termen lung, 500 lei. Întocmiţi fişa contului 5121 Conturi la bănci în lei. -

Forma simplificată

-

Forma reală

Unitatea ABC

Simbol cont 5121 Pagina 1

Fişa de cont pentru operaţii diverse .......................................

Doc. Data

Fel Nr.

01.10 02.10

OP

34

13.10

ExC 11

15.10

ExC 12

22.10

OP

35

Explicaţii

Simbol cont corespondent

Sold iniţial Plată impozit pe profit Încasare creanţe clienţi Încasare creanţe debitori diverşi Plată rată credit bancar

Debit

441

2.000

D/C

10.000

D

8.000

D

4.000

12.000

D

461

1.000

13.000

D

500

12.500

D

2.500

12.500

D

5.000

30

Sold

411 162

Total

Credit



Atenţie! Soldur ile finale ale unui cont determinate la sfârşitul unei perioade de gestiune devin solduri iniţiale pentru următoarea perioadă de gestiune. În funcţie de soldul pe care îl prezintă, conturile pot fi: Conturi monofuncționale - conturi care prezintă acelaşi tip de sold debitor sau creditor indiferent de momentul de raportare; şi Conturi bifuncționale - conturi care prezintă fie sold debitor, fie sold creditor în momente diferite.

De asemenea, există: la sfârşitul perioadei de gestiune pot prezenta sold final debitor, creditor sau zero şi asupra cărora nu se intervine; şi - conturi care la sfârşitul perioadei de gestiune fac obiectul contur i temporar e procedurilor de închidere a exerciţiului financiar, în urma cărora prezintă sold final contur i per manente - conturi care

zero. Exemple de conturi temporare:

Planul de conturi reprezintă un sistem de clasificare constând dintr -o listă a tuturor conturilor. Conturile sunt clasificate în clase şi grupe, au o denumire şi un simbol cifric. Planul de conturi

Există 9 clase: Clasa 1 – Conturi de capitaluri Clasa 2 – Conturi de imobil izări Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție Clasa 4 – Conturi de terţi Clasa 5 – Conturi de trezorerie Clasa 6 – Conturi de cheltuieli Clasa 7 – Conturi de venituri Clasa 8 – Conturi speciale Clasa 9 – Conturi de gestiune

În cadrul Planului de conturi, simbolul cifric este format din maxim 4 cifre: X Y Z T, unde: X = clasa XY = grupa; XYZ = cont sintetic de gradul I; XYZT = cont sintetic de gradul II.

Simbolul poate fi însă dezvoltat în funcţie de necesităţile proprii fiecărei entităţi, deci conturile sintetice pot fi dezvoltate pe conturi analitice.

31



R eguli de funcţionare a conturilor multe abordări cu privire la regulile de funcţionare a conturilor. În continuare este prezentată o abordare simplificată, bazată pe categoriile de elemente De-a lungul timpului, s-au conturat mai

studiate. Conturile de capitaluri proprii și datorii

Conturile de activ

prezintă sold iniţial debitor sau zero; creşterile sunt înregistrate în debit; reducerile sunt înregistrate în credit; prezintă sold final debitor sau zero.

prezintă sold iniţial creditor sau zero; creşterile sunt înregistrate în credit; reducerile sunt înregistrate în debit; prezintă sold final creditor sau zero.

D D

Conturi de activ

Conturi de capitaluri proprii

Sold iniţial Creşteri (+)

C

și datorii

C

Sold iniţial Diminuări (-)

Diminuări (-)

SFD sau zero

Creşteri (+)

SFC sau zero

Conturile de cheltuieli

Conturile de venituri

nu prezintă sold iniţial;

nu prezintă sold iniţial;

creşterile sunt înregistrate în debit; reducerile sunt înregistrate în credit; într -o etapă intermediară prezintă sold final debitor sau zero, însă la sfârşitul perioadei d e

creşterile sunt înregistrate în credit; reducerile sunt înregistrate în debit; într -o etapă intermediară prezintă sold final creditor sau zero, însă la sfârşitul perioadei

gestiune sunt conturi soldate.

de gestiune sunt conturi soldate.

D

Conturi de cheltuieli

Creşteri (+)

D

C

Conturi de venituri Diminuări (-)

Diminuări (-)

C

Creşteri (+)

Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate separat:

au sold iniţial creditor sau zero; creşterile sunt considerate minus de active şi sunt înregistrate în credit; reducerile sunt considerate plus de active şi sunt înregistrate în debit; au sold final creditor sau zero.

32



Sinteză: Elemente

creşteri sau reduceri

Debit sau Credit

Pasul V – Analiza contabilă a tranz acțiilor și evenimentelor economice Etape în analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice

Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile şi evenimentele trebuie

supuse unei analize. Analiza contabilă

a evenimentelor şi tranzacţiilor economice trebuie să răspundă la

următoarele întrebări: Ce tranzacţie trebuie analizată? Care sunt elementele care se modifică şi care este sensul modificării lor? Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt? Debit sau credit?

Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei DEBIT = CREDIT (sistemul partidei duble). ulă contabilă: Tipur i de form - formulă contabilă simplă: X lei

Cont debitor

=

Cont creditor

X lei

% Conturi debitoare

=

Cont creditor

X lei

Cont debitor

=

% Conturi creditoare

X lei Sume

% Conturi debitoare

=

% Conturi creditoare

X lei Sume

- formulă contabilă compusă: X lei Sume sau X lei sau X lei Sume

33



Să se efectueze analiza contabilă a următoarelor tranzacţii şi evenimente economice: a) se încasează o creanță de la clienţi în valoare de 2.000 lei în contul curent; b) se încorporează rezerve în valoare de 1.000 lei și prime de emisiune în valoare de 2.000 lei în capitalul social; Rezolvare

a) încasare creanţe clienţi în contul curent; creşte disponibilul din contul curent, A+, D ebit, 5121 Conturi la bănci în lei scade creanţa faţă de clienţi, A -, Credit, 4111 Clienţi 2.000 lei

5121

=

4111

2.000 lei

b)

Corectarea erorilor contabile

Pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare care să anuleze înregistrările eronate. Operaţiunile de stornare se împart în: stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate, inversând conturile corespondente; stornare în roşu - presupune folosirea formulei contabile eronate, însă scriind sumele

cu roşu sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu semnul minus).

34



(junior accountant) societăţii Nicoram S.A. a înregistrat de două ori factura privind achiziţia unor mărfuri în valoare de 4.000 lei, la date diferite. El a corectat eroarea prin tăiere. Iată cum arată Registrul -jurnal! Contabilul

Unitatea Nicoram SA Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N

- lei Nr. crt.

Data Document (fel, nr, data)

Conturi Sume Debit Credit Debitoare Creditoare

Explicaţie

1

14.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

4.000

4.000

2

24.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

4.000

4.000

Nu este corect! Nu se admit tăieturi sau ştersături.

Ajutaţi contabilul să corecteze eroarea utilizând: Stornarea în negru Unitatea Nicoram SA Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N

- lei Nr. crt.



Explicaţie

1

14.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

2

24.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

3

24.10.N

NC

Stornare a chiziţie mărfuri

401

4.000

4.000

401

4.000

4.000

371

4.000

4.000

Stornarea în roşu Unitatea Nicoram SA Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N

- lei Nr. crt.



Explicaţie

1

14.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

2

24.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

3

24.10.N

NC

Stornare a chiziţie mărfuri

371

401

35

4.000

4.000

4.000

4.000

-4.000

-4.000



Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare. Întocmirea situațiilor financiare Ciclul contabil.

Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se realizează cu ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare. Registrul-jurnal prezintă în documente justificative.

ordine cronologică toate înregistrările contabile care au la bază

Unitatea ………………… Registrul-jurnal pentru luna ........................... anul ................

- lei Nr. crt.

Data Document


Explicaţie

(fel, nr, data)

Total

Toate fişele de cont sunt centralizate în registrul de contabilitate numit Cartea mare. Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de verificare, care se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile din conturi, facilitând astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate. Există mai multe criterii care stau la baza clasificării balanţelor de verificare . Cel mai des întâlnit se referă la numărul egalităţilor. -

Astfel, după numărul egalităţilor pe care le conţine, balanţa de verif icare poate fi: balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: total sume sau solduri finale; balanţă de verificare cu două serii de egalităţi: total sume şi solduri finale; balanţă de verificare cu trei serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje şi solduri finale; balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje; total sume şi finale.

solduri

Balanţa de verificare la data ___________________ Denumirea conturilor

Simbol cont

Solduri iniţiale Debitoare

Rulaje curente

Creditoare Debitoare

Creditoare

1XXX ........... 7XXX TOTAL

36

Total Sume Debitoare Creditoare

Solduri finale Debitoare

Creditoare



…

La începutul lunii octombrie anul N, societatea comercială Gale S.A. are creanțe față de debitorii diverși în valoare de 700 lei, 2.300 lei în contul curent, capital subscris vărsat în valoare de 2.000 lei şi 1.000 lei datorie faţă de salariaţi. Presupunem că în cursul lunii au loc două tranzacţii: 1. se încasează 500 lei din creanța față de debitorii diverși, conform extrasului de co nt nr. 3; 2. se plăteşte datoria faţă de salariaţi la data de 14.10.N, completându -se ordinul de plată nr.24. a) Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţi ilor economice. b) Întocmiţi Registrul -jurnal. c) Întocmiţi registrul Cartea mare. d) Întocmiţi Balanţa de verificare. e) Întocmiți situațiile financiare. Rezolvare

a) Analiza contabilă a tranzacţii lor economice

37



b) Întocmirea Registrului-jurnal Unitatea ……………… Registrul-jurnal pentru luna ........................... anul ................ - lei Nr. crt.

Data Document


Explicaţie

(fel, nr, data)

Total

c) Întocmirea registrului Cartea mare Cartea Mare - forma simplificată – luna ........................... anul ................ D

C

RD TSD

RC TSC

D

RC TSC

C

RD TSD

C

RD TSD

D

RC TSC

D

RD TSD

C

RD TSD

RC TSC

D

C

RC TSC

D

RD TSD

C

RC TSC

d) Întocmirea Balanţ ei de verificare

Balanţa de verificare la data de ................................ Solduri inițiale Rulaje Total Sume Solduri finale Simbol Denumirea conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare cont

TOTAL

38



e)

Cont de profit şi pierdere la 31.12.N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Elemente Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare

Bilanţ contabil la 31.12.N - lei Sume

- lei Elemente A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale II. Imobilizările corporale III. Imobilizări financiare

= Profitul sau pierderea din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare = Profitul sau pierderea financiar(ă) Venituri totale (1+4) Cheltuieli totale (2+5) = Profitul sau pierderea brută (7-8) – Cheltuieli cu impozitul pe profit = Profitul sau pierderea netă a exerciţiului financiar (9-10)

B. Active circulante I. Stocuri

II. Creanţe III. Investiţii pe termen scurt IV. Casa şi conturile la bănci

Cheltuieli în avans D. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mică de un an C.

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C1-D-I1) F. Total active minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri în avans 1 Sume de reluat într -o perioadă mai mică de un an 2 Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an


39

Sume



Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii 10 De la cin e achiziţionăm şi cui vindem?

Există

termeni specifici care sunt utilizaţi în limbajul contabil în cazul achiziţiilor sau vânzărilor. În funcţie de categoria de bunuri/servicii care fac obiectul tranzacţiei de cumpărare/ vânzare, se face distincţia între furnizori şi furnizorii de imobilizări, precum şi între clienţi şi debitori diverşi, aşa cum este prezentat în tabelul următor: Achiziţii

Vânzări

Stocuri /Servicii

401 Furnizori

4111 Clienţi

Imobilizări necorporale şi

404 Furnizori de imobilizări

461 Debitori diverşi

corporale

Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect suportat de consumatorul

final.

În cursul perioadei de gestiune, la orice achiziţie/vânzare de bunuri şi servicii, societăţile plătitoare de TVA trebuie să înregistreze taxa pe valoarea adăugată. Cumpărări de bunuri şi servicii

Vânzări de bunuri şi servicii

4426 TVA deductibilă Creşte creanţa fiscală, A+, Debit

4427 TVA colectată Creşte datoria fiscală, D+, Credit

Remarcă. Recent a fost introdusă şi posibilitatea de a opta pentru varianta TVA la încasare care schimbă întrucâtva regulile generale enunţate anterior, în sensul că societatea care optează pentru un astfel de sistem, va înregistra la vânzare taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, urmând ca la încasarea facturii să transfere TVA neexigibilă la TVA colectată. Pentru simplificare, în exemplele supuse studiului, societăţile nu au optat pentru o astfel de variantă.

Analizaţi următoarele tranzacţii: a) se achiziţionează mărfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 24%, plata ulterioară;

10

Manea CL., op. cit., pag. 82 40



b) se prestează servicii în valoare de 2.000 lei, TVA 24%, încasare ulterioară.

Schema generală pentru achiziţia de bunuri/servicii De la cine cumpăr?

Ce cumpăr? % Bunuri/servicii

………………………………………

=

4426 TVA deductibilă

Schema generală pentru vânzarea de bunu ri /servici i I. Vânzarea propriu-zisă

De ce vând?

Cui vând? ………………………………

=

%

Venituri din vânzare 4427 TVA colectată II.

Descărcarea din gestiune a bunurilor vândute

Ce vând?

Cât a costat? Cheltuieli, Amortizare

=

41

……………………



Funcția contabilă a conturilor pe clase de conturi Elemente

Debit -

valoarea

activelor

Credit imobilizate -

valoarea

activelor

imobili

achiziţionate de la terţi, obţinute în

vândute, casate, retrase din apo regie proprie, primite cu titlu adus iniţial; gratuit (donaţie), primite ca aport - descreşteri rezultate din reevalua în natură; - creşteri rezultate din reevaluare;

Imobilizări -

Stocuri

valoarea stocurilor achiziţionate, obţinute din producţie, primite cu titlu gratuit (donaţie), primite ca aport în natură;

-

valoarea stocurilor vândute, consumate în procesul de producţie, donate;

- valoarea stocurilor constatate

lipsă la inventar sau distruse;

- plusuri de inventar; -

-

Creanțe

valoarea creanţelor rezultate din vânzarea mărfurilor, produselor

- sumele încasate de la clienţi; - sumele încasate de

la

finite, semifabricatelor, activelor imobilizate;

acţionari/asociaţi; - sumele reţinute pe statele de

valoarea creanţelor rezultate din

salarii;

prestarea de servicii; - valoarea efectelor

comerciale

acceptate de la clienţi; - avansurile privind salariul achitate personalului; - creanţele faţă de acţionari/asociaţi; - valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor

valoarea acţiunilor obligaţiunilor vândute;

-

cumpărate de la alte entităţi şi deţinute pe termen scurt; - sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasări; - dobânzile de încasat aferente

Trezorerie

- sumele ridicate din cont sau

virate în alt cont bancar; - sumele ridicate din casierie,

plăţi în numerar;

conturilor curente; -

şi

avansurile detrezorerie justificate; - alte valori consumate (bonuri

sumele încasate în numerar în

casierie; - avansurile de trezorerie acordate; - alte valori intrate (bonuri valorice,

valorice, timbre fiscale, poştale, bilete de odihnă, etc);

timbre fiscale şi poştale, bilete de odihnă, etc.); -

Datorii

plăţile efectuate către furnizori, furnizorii de imobilizări, salariaţi, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat;

datoriile rezultate din achiziţia de bunuri, lucrări, servicii; - datoriile rezultate din achiziţia de imobilizări necorporale şi -

corporale; - suma creditelor pe termen lung

rambursate, suma împrumuturilor 42

-

salariile şi alte drepturi cuvenite personalului;


din emisiunea de obligaţiuni

Datorii

-

rambursate; - valoarea efectelor comerciale de

plătit;


contribuţia angajaţilor şi a unităţii pentru asigurările sociale;

-

impozite şi taxe datorate

bugetului de stat; - suma creditelor pe termen lung

primite, suma împrumuturilor de primit din emisiunea de

obligaţiuni; -

sau anularea provizioanelor;

Provizioane -

Capitaluri proprii

sumele reprezentând diminuarea

capitalul

retras

de

-

valoarea provizioanelor constituite; - majorarea provizioanelor; -

capitalul

subscris

de

acţionari/asociaţi; - reducerea capitalului datorită

acţionari/asociaţi în natură şi/sau numerar, majorarea

acoperirii pierderilor reportate; - reduceri ale primelor de capital,

capitalului prin emisiunea de

rezervelor

şi

rezervelor

din

reevaluare; - profitul

net realizat în exerciţiile precedente şi repartizat pe destinaţiile aprobate;

43

noi acţiuni; - creşteri ale primelor de capital, rezervelor şi rezervelor din reevaluare; - profitul net nerepartizat, etc.;



Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli Această operaţie contabilă presupune transferul soldului conturilor de venituri şi cheltuieli asupra contului 121 Profit sau pierdere , la sfârşitul perioadei de gestiune . În urma acestor lucrări de închidere, conturile de venituri şi cheltuieli prezintă sold zero.

Închiderea conturilor de venituri - scad veniturile, 7xx Venituri, V-, Debit; - creşte rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere , CP+, Credit; Total Sume

% 7xx Conturi de venituri

=

121 Profit sau pierdere

Total

- încasarea veniturilor din dobânzi pentru contul curent: 100 lei

5121

=

100 lei

Conturi la bănci în lei

- închiderea contului de venituri: 100 lei

766

=

121

Venituri din dobânzi

100 lei

Profit sau pierdere

Închiderea conturilor de cheltuieli - scad cheltuielile, 6xx Cheltuieli, Ch-, Credit; - scade rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere , CP-, Debit; Total 121 Profit sau pierdere

=

% 6xx Conturi de cheltuieli

Total Sume

- consum de materii prime: 250 lei

601

=

Cheltuieli cu materiile prime

301

250 lei

Materii prime

- închiderea contului de cheltuieli 250 lei

121 Profit sau pierdere

=

601

250 lei

Cheltuieli cu materiile prime

face excepţie de la regulile enunţate mai sus, prin faptul că este un cont bifuncţional. Astfel, el poate prezenta într -o perioadă sold creditor, iar în altă perioadă de gestiune sold debitor. Contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

44


Regularizarea TVA-ului


11

La sfârşitul perioadei de gestiune, conturile 4426 TVA deductibilă şi 4427 TVA colectată trebuie să prezinte sold final zero.

Astfel, se compară soldul celor două conturi şi poate apărea una din situaţiile următoare:

I.

SFC 4427 TVA colectată > SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de plătit statului, 4423 TVA de pl ată, creşte datoria fiscală, D +, Credit 4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată

6.000 lei

9.000 lei

4423 TVA de plată 3.000 lei - formula contabilă de regularizare a TVA-ului: 9.000 lei

4427 TVA colectată

=

%

4426 TVA deductibilă 4423 TVA de plată II.

9.000 lei 6.000 lei 3.000 lei

SFC 4427 TVA colectată < SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de recuperat de la stat, 4424 TVA de recuperat, creşte creanţa fiscală, A+, Debit 4427 TVA colectată 4426 TVA deductibilă

4.000 lei

6.000 lei 4424 TVA de recuperat 2.000 lei

- formula contabilă de regularizare a TVA-ului: 6.000 lei 4.000 lei 2.000 lei

%

=

4427 TVA colectată 4424 TVA de recuperat

11


4426 TVA deductibilă

6.000 lei

Exemple de analiză contabilă. Generalizări 12

cu plata ulterioară (pe credit comercial)

Imobilizări necorporale

şi corporale

Achiziţie teren creşte valoarea terenurilor, A+, Debit , 2111

Achiziţie echipament creşte valoarea echipamentelor, A+, Debit,

Terenuri;

2131 Echipamente tehnologice;

creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;

creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;

2.480 lei 2.000 lei 480 lei

% 2111 4426

=

404

2.480 lei

Achiziţie materii prime creşte stocul de materii prime, A+, Debit,

=

404

2.480 lei

2.480 lei 2.000 lei 480 lei

% 208 4426

=

404

creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori;

401 Furnizori;

Credit, 401 Furnizori;

% 301 4426

=

401

1.240 lei

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

% 371 4426

=

401

1.240 lei

Factura de telefon cresc cheltuielile cu serviciile telefonice,

Factura de energie sau apă cresc cheltuielile cu energia sau apa,

Ch +, Debit, 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii; creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit,

Ch +, Debit, 605 Cheltuieli cu energia şi apa;

401 Furnizori;

401 Furnizori;

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

% 626 4426

=

401

1.240 lei

Achiziţie imobilizări

2.480 lei

Achiziţie material e consumabile creşte stocul de materiale con -

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

Servicii

% 2131 4426

Achiziţie mărfuri creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 Mărfuri; creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit,

301 Materii prime;

Stocuri

2.480 lei 2.000 lei 480 lei

Achiziţie program informatic creşte valoarea prog. informatice, A+, Debit, 208 Alte imobilizări necorporale; creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;

Achiziţie stocuri

sumabile, A+, Debit, 302 Mat. cons.;

creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizori, D+, 1.240 lei 1.000 lei 240 lei

% 302 4426

=

401

1.240 lei

Factura de alte servicii (webhostin g)

Achiziţie servicii

creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă; creşte datoria faţă de furnizori , D+, Credit, 1.240 lei 1.000 lei 240 lei

% 605 4426

=

401

1.240 lei

12

Manea CL., op. cit., pag. 126



cu încasarea ulterioară Vânzare teren I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea terenului, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi; 1.240 lei

461

=

Imobilizări

% 7583 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

Vânzare echipament (incomplet amortizat) I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital;

creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi; 1.240 lei

461

=

necorporale

şi corporale II. descărcarea din gestiune: scade valoarea terenurilor, A-, Credit, 2111 Terenuri; cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;

8.000 lei

6583

=

2111

8.000 lei

4111

=

% 707 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

II. descărcarea din gestiune: scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri; cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile; 800 lei

607

=

371

II. descărcarea din gestiune:

instalaţiilor și mijloacelor de transport;

800 lei

lucrări

4111

=

% 704 4427

2131

Vânzare produse finite

1.240 lei

4111

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

461

=

% 7583 4427

=

% 7015 4427

Vânzare imobilizări I. Vânzarea propriu-zisă

1.240 lei 1.000 lei 240 lei


scade valoarea programelor informatice, A-, Credit, 208 Alte imobilizări necorporale; scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale;

8.000 lei

2808

=

208

8.000 lei

8.000 lei

Vânzare stocuri I. Vânzarea propriu-zisă

1.240 lei 1.000 lei 240 lei


II. descărcarea din gestiune: scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite; scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse;

800 lei

711

=

345

800 lei

Factura privind chiria

creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; 1.240 lei

=

I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea produselor finit e; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;

Factura de servicii/lucrări cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 Venituri din servicii prestate;

Servicii/

% 2813 6583

1.240 lei


scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 Echipamente tehnologice; scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2813 Amortizarea

8.000 lei 2.000 lei 6.000 lei

Vânzare mărfuri I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor ; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; 1.240 lei

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;

!!!!! Terenurile nu se amortizează!!!!

Stocuri

% 7583 4427

Vânzare program inf ormatic (integral amortizat) I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea programului informatic, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi;

Vânzare servicii/lucrări etc.

cresc veniturile din chirii, V+, Credit, 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ;


4111

=

% 706 4427

47

1.240 lei 1.000 lei 240 lei



cu încasarea ulterioară Vânzare teren I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea terenului, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi; 1.240 lei

461

=

Imobilizări

% 7583 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

Vânzare echipament (incomplet amortizat) I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital;

creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi; 1.240 lei

461

=

necorporale

şi corporale II. descărcarea din gestiune: scade valoarea terenurilor, A-, Credit, 2111 Terenuri; cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;

8.000 lei

6583

=

2111

8.000 lei

4111

=

% 707 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

II. descărcarea din gestiune: scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri; cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile; 800 lei

607

=


instalaţiilor și mijloacelor de transport;

371

800 lei

lucrări

4111

=

% 704 4427

=

% 7583 4427

=

2131


scade valoarea programelor informatice, A-, Credit, 208 Alte imobilizări necorporale; scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale;

8.000 lei

2808

=

208

8.000 lei

8.000 lei

Vânzare produse finite

1.240 lei

4111

=

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

Vânzare imobilizări I. Vânzarea propriu-zisă

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

Vânzare stocuri I. Vânzarea propriu-zisă

% 7015 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei


II. descărcarea din gestiune: scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite; scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse;

800 lei

711

=

345

800 lei

Factura privind chiria


461

I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea produselor finit e; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;

Factura de servicii/lucrări cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 Venituri din servicii prestate;

Servicii/

% 2813 6583

1.240 lei


scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 Echipamente tehnologice; scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2813 Amortizarea

8.000 lei 2.000 lei 6.000 lei

Vânzare mărfuri I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor ; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; 1.240 lei

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;

!!!!! Terenurile nu se amortizează!!!!

Stocuri

% 7583 4427

Vânzare program inf ormatic (integral amortizat) I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea programului informatic, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi;

Vânzare servicii/lucrări etc.

cresc veniturile din chirii, V+, Credit, 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ;


4111

=

% 706 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

47


Consum de materii prime scade stocul de materii prime, A-, Credit, 301 Materii prime Consum stocuri

cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu materiile prime

1.000 lei

601

=

301

1.000 lei

Amortizare clădire

Amortizarea

imobilizărilor necorporale şi corporale

Darea în folosinţă a obiectelor

cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli cu amortizarea

scade stocul de obiecte de inventar, A-, Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar cresc cheltuielile cu obiecte de inventar, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar 1.000 lei

603

=

303

1.000 lei

Amortizare program informatic

creşte amortizarea echipamentelor, Am+, A-, Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și

creşte amortizarea programelor informatice,

mijloacelor de transport cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit,

imobilizări necorporale

6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor


Amortizare

Am +, A-, Credit, 2808 Amortizarea altor cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit,

imobilizărilor 2.000 lei

pentru depreciere

Consum de stocuri

de inventar

Amortizare echipament

creşte amortizarea clădirilor , Am +, A-, Credit, 2812 Amortizarea construcţiilor

2.000 lei

Ajustări


6811

=

2812

Ajustări pentru deprecierea terenurilor cresc ajustările pentru depreciere, A j +, A-, Credit, 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit, 6813 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 2.000 lei

6813

=

2911

6811

=

2813

2.000 lei

2.000 lei

6811

=

2808

2.000 lei

2.000 lei

2.000 lei

Ajustări pentru deprecierea materiilor prime cresc ajustările pentru depreciere, Aj +, A -, Credit, 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime

cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit , 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 2.000 lei

6814

=

391

48

Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi cresc ajustările pentru depreciere, Aj +, A -, Credit, 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit , 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

2.000 lei

2.000 lei

6814

=

491

2.000 lei

Ajustări pentru depreciere


Consum de materii prime scade stocul de materii prime, A-, Credit, 301 Materii prime Consum stocuri

cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu materiile prime

1.000 lei

601

=

301

1.000 lei

Amortizare clădire

Amortizarea

imobilizărilor necorporale şi corporale

Darea în folosinţă a obiectelor

scade stocul de obiecte de inventar, A-, Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar cresc cheltuielile cu obiecte de inventar, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar 1.000 lei

603

=

303

1.000 lei

cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli cu amortizarea

Amortizare program informatic

creşte amortizarea echipamentelor, Am+, A-, Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și

creşte amortizarea programelor informatice,

mijloacelor de transport cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit,

imobilizări necorporale



Amortizare

Am +, A-, Credit, 2808 Amortizarea altor cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit,

imobilizărilor 2.000 lei

pentru depreciere

Consum de stocuri

de inventar

Amortizare echipament

creşte amortizarea clădirilor , Am +, A-, Credit, 2812 Amortizarea construcţiilor

2.000 lei

Ajustări


6811

=

2812

Ajustări pentru deprecierea terenurilor cresc ajustările pentru depreciere, A j +, A-, Credit, 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit, 6813 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 2.000 lei

6813

=

2911

6811

=

2813

2.000 lei

2.000 lei

6811

=

2808

2.000 lei

2.000 lei

2.000 lei

Ajustări pentru deprecierea materiilor prime cresc ajustările pentru depreciere, Aj +, A -, Credit, 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime

cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit , 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 2.000 lei

6814

=

391

Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi cresc ajustările pentru depreciere, Aj +, A -, Credit, 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit , 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru

Ajustări pentru depreciere

deprecierea activelor circulante 2.000 lei

2.000 lei

6814

=

491

2.000 lei

48


Obţinerea unui

Contul de profit şi pierdere

- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materialele consumate, cu energia, etc. care

- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materiile prime consumate, cu energia, etc. care

formează costul de producţie:



6xx

=

Imobilizări necorporale şi Produse finite

Obţinerea de produse fi nit e

Construirea unei clădiri

program informatic


2.000 lei

corporale


% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

- obţinerea programului informatic: creşte valoarea programelor informatice, A+, Debit, 208 Alte imobilizări necorporale cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 721 Venituri din producţia de

2.000 lei

6xx

=

% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

- obţinerea clădirii:

208

=

721

212

=

% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

creşte stocul de produse finite, A+, Debit , 345 Produse. finite

cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 2.000 lei

2.000 lei

6xx

- obţinerea produselor finite:

creşte valoarea clădirilor , A+, Debit, 212 Construcţii cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale

imobilizări necorporale 2.000 lei

2.000 lei

=

722

345

=

711

2.000 lei

2.000 lei

2.000 lei

Rezultat

din producţia proprie

49


Obţinerea unui

Contul de profit şi pierdere


- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materiile prime consumate, cu energia, etc. care




6xx

=

% 3xx 4xx 5xx

Imobilizări necorporale şi Produse finite

Obţinerea de produse fi nit e

Construirea unei clădiri

program informatic


2.000 lei

corporale


2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

- obţinerea programului informatic: creşte valoarea programelor informatice, A+, Debit, 208 Alte imobilizări necorporale cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 721 Venituri din producţia de

2.000 lei

6xx

=

% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

- obţinerea clădirii:

208

=

721

212

=

% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

creşte stocul de produse finite, A+, Debit , 345 Produse. finite

cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 2.000 lei

2.000 lei

6xx

- obţinerea produselor finite:

creşte valoarea clădirilor , A+, Debit, 212 Construcţii cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale

imobilizări necorporale 2.000 lei

2.000 lei

=

722

345

=

711

2.000 lei

2.000 lei

2.000 lei

Rezultat

din producţia proprie

49

Aplicație recapitulativă

Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N: Produse finite (345)

20.000 lei 5.000 lei 25.000 lei

Clienţi (4111) Capital subscris vărsat (1012) În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente: 1) se obţin produse finite la costul de producţie de 7.000 lei; 2) se vând produse finite la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%, încasare ulterioară; costul de producţie al produselor finite vândute a fost de 6 .000 lei; 3) se înregistrează fondul de salarii în valoare de 5.000 lei. a) Analizaţi tranzacţiile şi evenimentele economice. b) Întocmiţi fişele de cont pentru conturile 4111 Clienţi, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse şi 1012 Capital subscris vărsat. Rezolvare

a) Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice. 1) obţinere produse finite creşte stocul de produse finite , A+, Debit, 345 Produse finite cresc veniturile din producţia proprie , V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 7.000 lei

345

=

711

7.000 lei

2) vânzare produse finite 2.1.) vânzarea propriu – zisă: cresc veniturile din vânzarea produselor finite , V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea

Aplicație recapitulativă

Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N: Produse finite (345)

20.000 lei 5.000 lei 25.000 lei

Clienţi (4111) Capital subscris vărsat (1012) În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente: 1) se obţin produse finite la costul de producţie de 7.000 lei; 2) se vând produse finite la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%, încasare ulterioară; costul de producţie al produselor finite vândute a fost de 6 .000 lei; 3) se înregistrează fondul de salarii în valoare de 5.000 lei. a) Analizaţi tranzacţiile şi evenimentele economice. b) Întocmiţi fişele de cont pentru conturile 4111 Clienţi, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse şi 1012 Capital subscris vărsat. Rezolvare

a) Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice. 1) obţinere produse finite creşte stocul de produse finite , A+, Debit, 345 Produse finite cresc veniturile din producţia proprie , V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 7.000 lei

345

=

711

7.000 lei

2) vânzare produse finite 2.1.) vânzarea propriu – zisă: cresc veniturile din vânzarea produselor finite , V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea produselor finite

creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată creşte creanţa faţă de clienţi , A+, Debit, 4111 Clienţi 12.400 lei

4111

=

% 7015 4427

12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

2.2.) descărcarea din gestiune: scade stocul de produse finite, A-, Credit, 345 Produse finite scad veniturile din producţia proprie , V-, Debit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 6.000 lei 711 = 345 6.000 lei

3) înregistrare fond de salarii cresc cheltuielile cu salariile, Ch+, Debit, 641 Cheltuieli cu salariile creşte datoria privind salariile de plătit, D+, Credit, 421 Personal salarii datorate 5.000 lei 641 = 421 5.000 lei

b) Fişele de cont pentru conturile cerute 4111 Clienţi D Si 2.1)

RD TSD

C 5.000 lei 12.400 lei

12.400 lei RC 17.400 lei TSC SFD

0 lei 0 lei 17.400 lei

711 Venituri aferente costurilor stocurilor D de produse 2.2.) 6.000 lei 1)

RD TSD SFC

6.000 lei RC 6.000 lei TSC 1.000 lei

1012 Capital C 7.000 lei

D

7.000 lei 7.000 lei

RD TSD SFC

subscris vărsat Si

0 lei RC 0 lei TSC 25.000 lei

C 25.000 lei

0 lei 25.000 lei



Introducere în contabilitate în cinci paşi 13 - sinteză ÎNCADRAREA ELEMENTELOR CU UŞURINŢĂ ÎN CELE CINCI CATEGORII:

I.

ACTIVE, CAPITALURI PROPRII, DATORII, VENITURI, CHELTUIELI

Bilanţ contabil

ACTIVE = elemente de avere + cheltuieli de constituire + cheltuieli de dezvoltare

=

CAPITALURI PROPRII + capital social prime de capital rezerve, rezerve din reevaluare rezultat reportat Rezultatul exerciţiului =

+ cheltuieli în avans

Cont de profit şi pierdere

VENITURI

-

DATORII

obligaţii de plătit + venituri în avans

CHELTUIELI

II. MEMORAREA SCHEMELOR DE BILAN Ţ ŞI CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

De reţinut! Activele se trec în bilanţ la valoarea netă contabilă = cost – amortizare – depreciere. IDENTIFICAREA LOGICĂ A ELEMENTELOR CARE SE MODIFICĂ LA FIECARE TRANZACŢIE III.

De reţinut! 1. Consumul conduce la recunoaşterea de cheltuieli. 2. Achiziţia de servicii conduce la recunoaşterea de cheltuieli cu serviciile. 3. Orice vânzare conduce la recunoaşterea de venituri din vânzare. zisă şi descărcarea din 4. Vânzarea de bunuri se realizează în două etape: vânzarea propriu- . gestiune 5. La obţinerea şi la descărcarea din gestiune a produselor finite, contul 345 Produse finite intră în corespondenţă cu 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. 6. Alte informaţii Cumpărări Vânzări - de la furnizori (401) - către clienţi (4111) Stocuri/Servicii - de la furnizori de imobilizări (404) - către debitori diverşi (461) Imobilizări IV. MEMORAREA REGULILOR

Elemente

A +, Sold iniţial, Ch + A -, Ch -

CP, D +, Sold iniţial, V + CP, D -, V-

Am, Aj +, Sold iniţial Am, Aj -

DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR D/C Debit Credit Credit Debit A -, Credit A+, Debit

13


Indicatorii din T-uri:

RD, RC = modificările din tranzacţii TSD = SiD + RD TSC = SiC + RC SFD = TSD – TSC, atunci când TSD > TSC SFC = TSC – TSD, atunci când TSC > TSD

V.

ANALIZA CONTABILĂ A TRANZACŢIILOR - aplicarea cunoştinţelor de la punctele III şi IV; - scrierea formulei contabile, pe schema: x lei Cont Debitor = Cont Creditor x lei - învăţarea claselor din planul de conturi: Clasa 1 – Capitaluri Clasa 3 – Stocuri şi producţie în curs de execuţie Clasa 5 – Trezorerie Clasa 2 – Imobilizări Clasa 4 – Terţi Clasa 6 - Cheltuieli

Clasa 7 - Venituri

De reţinut! 1. TVA

Cumpărări de bunuri şi servicii creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit 2. Achiziţii - achiziţie de stocuri , cu plata ulterioară: 2.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

% Cont de stocuri 4426 TVA

=

401 Furnizori

2.400 lei 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

% Cont de cheltuieli 4426 TVA

=

4111

=

Clienţi

12.400 lei

% 707 Venituri din

2.480 2.000

4427 TVA

=

Clienţi

371

Mărfuri

mărfurile

Cărţi Dobrotă, N.

% 7015 Venituri din

=

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

=

345 Produse finite

5.800 lei 5.000 lei

capital 4427 10.800 lei TVA colectată 240

II. descărcarea din gestiune: 50.000 lei 10.000 lei

II. descărcarea din gestiune: 800 lei

% 7583 Venituri din edarea activelor

i alte operaţii de

800 lei

40.000 lei

(dacă activul nu este complet amortizat)

% 281x Amortizarea ... 6583 Cheltuieli cu cedarea

=

Cont de

50.000 lei

imobilizări

activelor şi alte operaţii de capital

Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Needles, B. E. Principiile de bază ale contabilităţii, Andersson, H. R. Chişinău, 2000 Cadwell, J. C.

Călin, O.

461 Debitori

diverşi

1.24 1.000

colectată 1.500 lei

imobilizări

- vânzare de imobilizări , cu încasare ulterioară: I. vânzarea propriu -zisă: 55.800 lei

produselor finite 4427 TVA

480


992.000

404 Furnizori de

4426 TVA

vânzarea

colectată =

=

deductibilă

I. vânzarea propriu -zisă: 4111

% Cont de

imobilizări

Produse fi nite

1.240 lei

992.000 lei 800.000 lei 192.000 lei

vânzarea mărfurilor

607 Cheltuieli cu

401 Furnizori

deductibilă

3. Vânzări - vânzare de stocuri , cu încasare ulterioară: Mărfuri I. vânzarea propriu -zisă:

.500 lei

- achiziţie de imobilizări , cu plata ulterioară:

- achiziţie de servicii , cu plata ulterioară:

deductibilă

2.480 lei

Vânzări de bunuri şi servicii creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată,D+, Credit

Ediţia a V-a, Editura ARC,

Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

Ristea, M. Manea C. L.

Manea C. L. Nichita M. E. Irimescu A. M. Rapcencu C.

Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE, Bucureşti, 201 3

Introducere în contabilitate. Aplicații, Editura ASE, Bucureşti, 201 3

Materiale on-line History of Science

Luca Paciolo, disponibil on-line la http://www.historyofscience2008.blogspot.com/2008/01/luca-

Suport Curs Introducere in Contabilitate-3

Recommend Documents