Stilul Brancovenesc
Stilul Brâncovenesc Stilul, într-o încercare de defniție cât mai succintă și generală, ar desemna modalitatea specifcă de utilizare a unui limbaj. Defnirea notiunii de stil presupune, de altel, o anume evolutie istorica.
Etimologic noțiunea derivă de la cuvântul st!lus ce desemna în antic"itate ustensila cu care scri#ul $cunoscătorul scrierii% &gâria semnele sale pe tă#lițele din argilă sau din ceară. 'aligrafa păstrea&ă până în &ilele noastre spiritul acestei accepțiuni primare, prin stilurile sale ( scrierea cursivă, scrierea rondă, etc. Evoluția frească a termenului de la un sens propriu la unul fgurat se înregistrea&ă mai întâi în domeniul e)primării prin cuvânt ( fe în scris, fe în practica vor#irii. *ec"ea disciplină a retoricii, arta vor#irii convingătoare $e)tinsă și la e)primarea în scris%, sta#ilea trei nivele ale stilului+ inerior $ humilis%, mediu $mediocrus% și su#lim $grans%, aceste nivele corespun&ând unei anumite ierar"ii operate asupra genurilor literare. reptat, noțiunea de stil se impune ca o categorie estetică de o actură și o importanță aparte, ceea ce ace ca tendința sa de emancipare să se acă tot mai mult simțită, conducând la conturarea unei discipline dedicate studiului comple)ității acestei noțiuni. n paralel cu această evoluție pe planul gândirii elevate, este de remarcat o proliferare deose#ită a utili&ării și înțelesurilor atri#uite noțiunii și serei sale aerente, atât în numeroasele domenii speciali&ate cât și în &ona limbajului de zi cu zi. n legătură cu diversele modalități de e)primare, prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente, ca de e)emplu+ stil literar, poetic, academic, urnalistic, științifc, oral, colocvial, argotic. ermenul este în mod fresc predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește u&ul său în lim#aul comun, cât și în cel speciali&at+ astel stilul poate f original, electic, epigonic, îngriit, elegant, direct, concis, aoristic, laconic, împodo#it, căutat, declamatoriu, ematic, prețios, dar și semidoct, de ma"ala, etc. /u tre#uie negliată nici e)tensia noțiunii de stil asupra particularităților caracteristice ale unei structuri, civili&ații, epoci, activități, ș.a. De la stilul ar"itectonic la stilurile ce dierenția&ă dierite activități sportive ( stilurile de înot sau de ridicare a greutății de pildă ( plaa sensurilor este mai mult decât considera#ilă. 0ai mult decât atât, noțiunea de stil este oarte insistent asociată cu aspecte pe cât de eemere pe atât de omnipre&ente precum cele supuse modei ( stil vestimentar, stilul pieptănăturii $termenul de "air st!list olosit pentru #anala meserie de coaor este semnifcativ% sau c"iar într-o accepțiune mai pretențios-integratoare ca aceea de stil de viață $life-style%. 1a acest nivel noțiunea este copios e)ploatată de mecanismele societății de consum care, prin intermediul elitelor mondene, stimulea&ă și orientea&ă în olosul propriu orientările stilistice de masă și desele sc"im#ări de direcție ale acestora în cam toate domeniile vieții cotidiene. 2evenind la defniția succintă a stilului, vom ormula câteva considerații asupra lim#aului. ncercând să defnim aria noțională a termenului, prima cone)iune pe care o acem ne plasea&ă fresc în perimetrul e)primării prin cuvânt. 'onceptul de lim#a cunoaște însă e)trapolări numeroase, din domeniul lim#ii în toate celelalte domenii de e)primare, artistice sau științifce. Se impune deci să
Vutescu Lavinia gr. 41 i Curs : Stiluri
luăm în considerare noțiunea de lim#a într-un sens mai larg, care să permită reerirea adecvată la domeniul nostru specifc, cel mu&ical ( sau după ca& la oricare dintre celelalte domenii de aplica#ilitate $nu tre#uie scăpat din vedere aptul că e)istă o intensă comunicare între domeniile artistice distincte în ceea ce privește defnirea elementelor de stil și de teorie a stilului%. Limbajul ar constitui așadar un sistem coerent de elemente în&estrate cu un anumit sens și3sau o anumită uncție ce le ace apte de a f purtătoare ale unei inormații transmisi#ile, și ca atare sluind la reali&area comunicării, fe aceasta lingvistică sau non-lingvistică. 1im#aul operea&ă în cadrul unui registru de elemente percepti#ile și3sau inteligi#ile ( de natură sonoră, gestuală, plastică, o#iectuală, noțională, sim#olică ( asupra cărora se aplică algoritmi de supraordonare morologică și sintactică, în acord cu principiile unei logici implicite și de natură specifcă, re&ultatul find edifcarea unei orme fnite a comunicării. 4ie și la un mod e)trem de simplist, putem privi prin această prismă a lim#aului utili&at cele mai diverse item-uri ale comunicării din dierite domenii, de la eorema lui 5itagora la eoria relativității, de la ormele simple ale alge#rei la sofsticatele lim#ae de programare din lumea computerelor, de la picturile rupestre din peștera 6ltamira la 7ioconda lui 1eonardo da *inci, de la o casă din 0u&eul Satului la palatul *ersailles sau 'atedrala San 5ietro din 2oma, de la o colindă românească la o simonie de Beet"oven sau Bra"ms, de la un oc de doi din Bi"or la o coregrafe de B8art. 1ăsând la o parte de acum considerațiile reeritoare la domeniul comun sau la cel științifc, ne vom orienta în continuare sper pro#lematica lim#aelor artistice. 6tât materialitatea lor cât și algoritmii morologici și sintactici ce se aplică acestora implică pre&ența unor te"nologii de ela#orare, te"nologii ce sunt desigur specifce fecărui domeniu artistic în parte. Studiul și deprinderea de olosire a acestor te"nologii specifce constituie de apt principala preocupare în procesul de învățare aerent domeniilor artei. 5entru mu&ică disciplinele te"nologice sunt repre&entate în principal de teoria mu&icii, armonie, contrapunct și orme mu&icale ( cărora li se pot adăuga disciplinele legate de te"nica scriiturii ( disciplinele indispensa#ile pe de o parte înțelegerii superioare a enomenului mu&ical, iar pe de altă parte implicării creatoare sau interpretative în acest enomen. 'reația artistică în general ( creația mu&icală neăcând e)cepție ( își propune să reali&e&e mai mult decât o simplă comunicare9 țelul reali&ării o#iectului artistic este acela de a împărtăși o vi&iune undamental e)presivă, e)presia find re&ultatul unei intenții e)prese a creatorului de artă, condiționată de o inerentă aspirație estetică. 1a acest pol superior al studiilor despre artă e a:ă disciplina esteticii, care pornind de la defniția rumosului, de&voltă un evantai de categorii de mare generalitate și su#tilitate, prin care se străduiește să circumscrie esența artei, a raporturilor ei cu realitate și a receptării ei. Din cele e)puse până aici se poate aprecia că locul stilisticii în acest ta#lou se situea&ă între ansam#lul compact al disciplinelor tehnologice și domeniul esteticii. 1a nivelul te"nologiei urmărim un proces de producție, la nivel stilistic ni se revelea&ă confgurația particulară a produsului artistic, iar la nivel estetic valori&ăm acest produs. 6ltel spus, stilul se regăsește pe o po&iție intermediară între limbaj și mesaj, find legat astel de confgurarea a ceea ce poate f caracteri&at ca specifc al rostirii $ormularea aparține pro.dr.*alentin imaru%.
n epoca moderna, stilul se defneste prin opo&itie cu cel din perioada clasica, prin cele#ra ma)ima a lui Bu;on+ "Ie style c est l homme meme" $stilul este omul insusi%. eoria moderna defneste stilul ca o trasatura a individului in sine, ca o e)presie a originalitatii. Stilul isi are radacinile in modul de maniestare lingvistica a omului modern $4. de Saussure, <. *oessler%, avand ca atare premisa originalitatii. /u e)ista o lim#a generala, afrma <. *oessler, ci numai graiuri individuale. a aptelor.
Stilul Brâncovenesc Denumirea de Stil brâncovenesc sau de artă brâncovenească caracteri&ea&ă in istoriografa română de artă ar"itectura și artele plastice în =ara 2omânească din timpul domniei lui 'onstantin Brâncoveanu $>?@@->A>%. Deoarece această epocă a in:uențat în mod "otărâtor evoluțiile de mai târ&iu, termenul se olosește prin e)tensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor 0avrocordați, până către >AC. storicii de artă caracteri&ea&ă uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar e)u#eranța lui decorativă permite și olosirea termenului de Baroc brâncovenesc.
Context istoric și cultural 0ișcarea cărturărească care ia fință în 0oldova secolului al F*-lea, in:uențată prin intermediul polone& de umanismul european, este una din premi&ele apariției stilului #râncovenesc, caracteri&at prin recepția #arocului apusean și programe artistice unitare. Ba&ele în:oririi din epoca #râncovenească au ost puse în timpul celor două decenii de domnie a lui 0atei Basara# ( 163-16!" #$ care asigurase =ării 2omânești o anumită sta#ilitate politică și avori&ase de&voltarea artelorG>H. 5rintre cele mai importante edifcii ale epocii lui 0atei Basara# se numără #iserica 0ănăstirii 6rnota $>?CC%, #iserica Sc"itului 'rasna-7or $>?C?%, #iserica Sc"itului opolnița-0e"edinți $>??%, precum și ansam#lurile monastice de la 'ăldărușani $>?C@% și Bre#u $>?>?I%, ctitorii care continuă evoluția ar"itecturii muntenești prin preluări ale ormelor gotice moldovenești, ără a depăși însă un ori&ont provincial. J e)cepție din punct de vedere calitativ și programatic o constituie casa de piatră a cărturarului Kdriște /ăsturel de la Lerăști $ud. lov%, care interpretea&ă în stil oriental elemente ale 2enașterii italiene.
%ortretul lui &onstantin Brâncoveanu de 'lessandro dalla ia
n perioada care a urmat s-a de&voltat mai ales ar"itectura conacelor #oierești. 6ceastă evoluție a corespuns acumulării puterii în mâinile marii #oierimiGMH în al treilea sert al secolului al F*-lea, în detrimentul urmașilor lui 0atei Basara#. 'onace precum cele de la Do#reni, 0ironești din 7ostinari $ud. lov%, 7olești $ud. 6rgeș%, 4ilipești, 0ăgureni $ud. 5ra"ova% sau de la Băești, concepute după modelul reședințelor princiare din 'onstantinopol, vor crea o paradigmă a edifciului repre&entativ muntenesc, caracteri&ată atât printr-o înaltă calitate a materialelor și prelucrării cât și prin situarea pitorească, în milocul unor parcuri și în apropierea râurilor și "eleșteielor. 'ea din urmă caracteristică va in:uența de&voltarea ulterioară a arcadelor și pridvoarelor ca elemente ale desc"iderii spre natură. 1-Vez ic api t ol ulT r adi ț i onal i s mu lmunt enes cs ubMat eiBas ar abș ides c hi der i l ec ăt r ev i i t or l aTheodor escu1992,p.562. 2-Unr oli mpor t antî nv i aț apol i t i c ăaȚăr i iRomâneș t i-ș ii mpl i c i tî nc eac ul t ur al ă-î lj oac ăî nepoc ămembr i if ami l i ei pos t el ni c ul ui Co ns t a nt i nCa nt a cu zi n o ( m.1663) .Ve ziDr ăguț1971,p.8 .
Despre restul edifciilor civile ale vremii se știe din păcate prea puțin. 'asele de la 0ăgureni, construite între >??? și >??A de 5ăuna, soția spătarului Drăg"ici 'antacu&ino, relevă aptul că și ar"itectura de dimensiuni mai restrânse se orienta după modelul dat de reședințele domnești. 'asele erau fnisate oarte îngriit, cu decorații în stuc de tip levantin, și aveau loggii de inspirație italiană. 6ceste elemente vestice au pătruns pro#a#il din ransilvania în =ara 2omâneasca. 6tât recepția elementelor orientale cât și a celor nord-italiene a ost înlesnită de numeroase călătorii, prin care #oierimea vala"ă descoperise pe lângă Jrientul 6propiat, 7recia și 5eninsula Balcanică mai ales talia. E)emplul cel mai grăitor pentru această desc"idere este cel al marelui cărturar 'onstantin 'antacu&ino, ormat la școlile din 'onstantinopol și 5adova, care aunsese să oace un rol central în politica =ării 2omânești din ultimul sert al secolului al F*-lea. 6cea perioadă tul#ure, caracteri&ată de ascensiunea 'antacu&inilor și a altor amilii #oierești, înlesnise răspândirea idealului umanist în cultură, promovat tocmai de acești oameni noi. Elitele politice își maniestă mai puternic interesul pentru arta apuseană și sunt la rândul lor descoperite de portretiștii italieni și :aman&i. 7ravori speciali&ați în portretistică îi consacraseră dea lui 0i"ai *itea&ul ca principe de rang european mai multe portrete, începând cu domnia lui 0atei Basara# maoritatea domnilor români sunt repre&entați de artiști apuseni în postura tipică monar"ilor din epoca #arocului timpuriu, cu elemente orientale în vestimentație. 6stel îl repre&intă pe 'onstantin Brâncoveanu verone&ul 6lessandro dalla *ia, activ la *eneția. n epoca lui 0atei Basara# apăruseră în =ara 2omânească primele teme istorice în pictură, în general se acordă acum și în arta românească mai multă atenție repre&entării fgurii umane. n același timp se produce o reevaluare a statutului artistului, meșterii auto"toni ies pentru prima oară din anonimat. După urcarea pe tron a liniei amiliei 'antacu&ino edifciul repre&entativ a continuat să fe palatul. Domnitorii Ner#an 'antacu&ino și 'onstantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de #iserici și mănăstiri. nițial ar"itectura sacrală s-a orientat după modelul dat de #iserica 0ănăstirii Dealu, având drept caracteristici planul triconc și sistemul decorării ațadelor cu arcaturi. Dea acel edifciu de la începutul secolului al F*-lea denotă predilecția pentru
siluete elansate care va caracteri&a apoi arta #râncovenească. 7ustul mai rafnat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră. n timpul domniei lui Brâncoveanu activitatea de construcție sa intensifcat. 5atronatul domnitorului nu s-a limitat doar la =ara 2omânească, daniile sale au ost destinate și 0ănăstirii S. Ecaterina de pe 0untele Sinai, unor #iserici din erusalim, 1i#an, Epir și mănăstirilor de pe 0untele 6t"os. 5rima tiparniță cu litere mo#ile din 'auca& provine din =ara 2omânească, prin milocirea lui 6ntim vireanul. lustrul voievod se a:a în corespondență cu 1udovic al F*-lea, 5etru cel 0are, papa 'lement al F-lea și cu împărații de la *iena 1eopold , osi și 'arol al *-lea. Din >?OI Brâncoveanu poartă titlui de principe al Sântului mperiu 2oman de /ațiune 7ermană cu armoarii proprii, demnitate confrmată în >A?, și se imortali&ea&ă în >A>C în medalioane de aur și argint cu inscripții latine asemenea unui suveran independent, atitudine care va scandali&a nalta 5oartă și va contri#ui, un an mai târ&iu, la sârșitul Brâncovenilor. nscripția Dei 7ratia Sacri 2omani mperii et *alac"iae ransalpinae 5rinceps de pe un clopot al 0ănăstirii 7ura 0otrului confrmă mândria domnitorului pentru această po&iție de rang european.
Pictura n pictura epocii pătrund pentru prima oară su#iecte laice, portretul de e)emplu, repre&entat în serie în vaste galerii de caracter votiv, sau compo&iții istorice precum &ălătoria lui Brâncoveanu la &onstantinopol din 5alatul 0ogoșoaia, în timp ce su#iectele religioase tradiționale sunt îm#ogățite de noi teme iconografce, preluate datorită răspândirii culturii scrise din scrierile apocrie și din literatura patristică. /ouă este și tendința spre un stil narativ, în pofda caracterului monumentalrepre&entativ al picturilor. 6ceasta se ăcuse pentru prima oară simțită în pictura moldovenească, la SucevițaGM>H. Elementele decorative care a#undă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. Ncoala principală de pictură #râncovenească este cea de la Lure&, repre&entanți de seamă ai stilului sunt 5ârvu 0utu și &ugravul 'onstantinos. 'ea mai puternică in:uență care îm#ogățește tradiția post-#i&antină a epocii este e)ercitată de către așa-numita Ncoală talo-cretană. emele iconografce sunt in:uențate și de pictura apuseană. 'apodopere ale stilului #râncovenesc în pictură sunt+ P Decorul #isericii Doamnei din București $>?@@->?@O, e)ecutat de &ugravul grec 'onstantinos în cola#orare cu oan%
P
5icturile murale ale 0ănăstirii Lore&u $>?OM->?O% repre&intă capodopera picturii #râncovenești. Deși se pot distinge atât documentar cât și stilistic mai multe mâini care au contri#uit la ansam#lu, întregul decor este su#ordonat unei concepții unitare. 0eșterul principal a ost 'onstantinos. a#loul votiv al amiliei 'antacu&ino e)ecutat de 5ârvu 0utu la 4ilipeștii de 5ădure $>?OM%
Sculptura Sarcoagul BălaQei 'antacu&ino de la ârgoviQte $>A>>%, păstrat în 0u&eul /ațional de storie a 2omâniei. Sculptura este precum în perioada medievală su#ordonată ar"itecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativmonumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și erestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice in:uențe #aroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vreuri. Elementele #arocului apusean sunt însă integrate organic în arta auto"tonă, dinamismul e)centric care caracteri&ea&ă arta contrareormei lipsește #unăoară. n epoca #râncovenească apar primele motive antropomore, de e)emplu în ornamentica în #asorelie a #isericilor #ucureștene 4undenii Doamnei $>?OO%, 'olțea $>A% și Stavropoleos $>AM->AC%, sau în cea a #isericii ostei mănăstiri Berca și a #isericii ostei mănăstiri *ăcărești. n decursul secolului al F*-lea sculptura monumentală de tradiție #râncovenească a parcurs un proces continuu de #astardi&are, evident de pildă în decorul #isericilor din Brădești, Dol, și Baia de 4ier, sau în cel al #isericii Sc"itului Balamuci. n:uența #arocă se maniestă și în decorul care se de&voltă tot mai a#undent pe #ordurile pietrelor unerare. 6cestea sunt adesea evidențiate prin stemele de amilie, inscripția find de o#icei așe&ată într-un registru central, ca de pildă în ca&ul pietrelor unerare ale lui ordac"e și 0atei 'antacu&ino, la 'otroceni, ale Bălașei 'antacu&ino și patriar"ului Dionisie $am#ele la ârgoviște%. n sculptura în lemn predomină ornamentul :oral, de remarcat la ușile #isericii mănăstirii Lore&u și la cele ale Bisericii Stavropoleos din București. n ca&ul iconostaselor sunt recvente motivele ftomore, uneori cu fguri de animale, dar se întâlnește și repre&entarea lui eseu.
Arhitectura Stilul #râncovenesc se distinge prin e)presivitatea conerită de volumele ar"itectonice ale scărilor e)terioare, ale oișoarelor sau loggiilor, care varia&ă în
mod pitoresc aspectul ațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciu#uce mai este încă aplicat, dar ornamentica #ogată a ancadramentelor, a coloanelor și a #alustradelor trădea&ă prin motivele vegetale compuse în vreuri in:uența #arocă. 5roporțiile devin mai &velte și mai armonioase, ele dovedesc o mai griulie ela#orare a planurilor. 6tât decorul cât și spațiile li#ere, structurate de coloane, neagă masivitatea ormelor ar"itectonice9 pridvorul desc"is aunge de e)emplu a f un element repre&entativ al clădirilor. Boltirea se ace de o#icei în semicilindru sau cu cupole semiserice. Decorul poate f sculptat din piatră sau aplicat su# orma unor relieuri din stuc. n decorația din piatră predomină motivele :orale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental.
alate 5alatele au ost ridicate în epoca #râncovenească mai ales în apropierea unor pân&e de apă, în cadrul unor incinte rectangulare. 5oarta și ane)ele gospodărești sunt îndeo#ște situate pe latura opusă reședinței, care este organi&ată pe două niveluri, deasupra unor pivnițe înalte. Soclul clădirilor include de o#icei și parterul. 5alatele au pe latura dinspre curte un oișor cu scară, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducții de apă, cu #ăi și grupuri sanitare, reședințele domnești oereau un comort nemaiîntâlnit până atunci. P > - )e*edin+a de vară a domnitorului &onstantin Brâncoveanu ,n %otlogi $>?O@% P J evoluție spectaculoasă a cunoscut localitatea 5otlogi în timpul domnitorului 'onstantin Brâncoveanu, care a ridicat aici un Ransam#lu #râncovenesc materiali&at în construcția #isericii cu "ramul RSântul Dumitru în anul >?@C și a palatului voievodal inaugurat la MA octom#rie >?O@ în pre&ența patriar"ului de la 'onstantinopol. n elul acesta satul 5otlogi capătă rangul de reședință domnească și în scurt timp aunge un nume european ce va f consemnat de acum în diverse documente naționale și internaționale. P P P P P - %alatul ogo*oaia $>AM% în București P 5alatul 0ogoșoaia este o clădire istorică din localitatea 0ogoșoaia, udețul lov, 2omânia, a:ată la circa >I Tm de centrul orașului București. 'omple)ul conține clădirea propriu&isă, curtea acestuia cu turnul de veg"e, cu"nia $#ucătăria%, casa de oaspeți, g"ețăria și cavoul amiliei Bi#escu, precum și #iserica USântul 7"eorg"e a:ată lângă &idurile curții. 5alatul poartă numele văduvei #oierului 0ogoș care deținea pământul pe care a ost construit.
P
P
.
P
5alatul a ost construit până în >AM de către 'onstantin Brâncoveanu în stil ar"itectural românesc renascentist sau stil #râncovenesc, o com#inație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utili&at anterior și la un alt palat al domnitorului, construit de acesta la 5otlogi. 1ucrarea a ost terminată în &iua de M septem#rie >AM, conorm pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în &onă din >?@>. După >A>, când 'onstantin Brâncoveanu a ost e)ecutat la 'onstantinopol împreună cu întreaga sa amilie, toată averea amiliei a ost confscată de otomani iar palatul a ost transormat în "an. 2ăscumpărat de domnitorul Ntean 'antacu&ino, el a revenit apoi marelui #an 'onstantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia amiliei până la începutul secolului al FF-lea. &asa de oaspe/i din curtea palatului ogo0oaia
5alatul a ost devastat de otomani în timpul ră&#oiului ruso-turc din >A?@->AA, deoarece marele #an /icolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în con:ict. J nouă distrugere a palatului a avut loc cu oca&ia revoluției din >@M> când ultimul urmaș al Brâncovenilor, 7rigore Brâncoveanu, a ugit la Brașov și clădirea a ost ocupată de panduri. După moartea lui 7rigore în >@CM, palatul a rămas moștenire ficei sale adoptive, Voe 0avrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul 7"eorg"e Bi#escu, a trecut în amilia acestuia și a ost renovat între >@?(>@@ de /icolae Bi#escu, care a construit și cavoul amiliei în parcul palatului, și vila Elc"ingen din apropiere. 5alatul a ost administrat în continuare de amilia Bi#escu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea vec"e a rămas nelocuită. 6ceasta până în >O>>, când 0aria-/icole Darvari a vândut palatul vărului ei 7eorge-*alentin Bi#escu, care l-a oerit drept cadou de nuntă soției acestuia, 0art"a. .
P
P
&uhnia (bucătăria brâncovenească#
0art"a Bi#escu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul >O>M. n timpul 5rimului 2ă&#oi 0ondial, lucrările de renovare au ost rânate de alte distrugeri suerite în urma #om#ardamentelor germane. n perioada ocupației germane a Bucureștiului și a sudului 2omâniei, prințesa 0art"a Bi#escu a rămas în capitală, ocupându-se de spitalul reginei 0aria și locuind o vreme c"iar în palat. 2evenită în țară după ce plecase la 1ondra, acu&ată find de cola#orarea cu trupele germane, 0art"a Bi#escu a reluat lucrările de renovare după >OM, c"eltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. 5alatul
P
P
P P
a ost reinaugurat, astel, în >OMA, unele lucrări interioare continuând, însă, până în >OCI. n timpul celui de 6l Doilea 2ă&#oi 0ondial, palatul a ost loc de întâlnire al diplomaților aliați, find, pentru câteva luni, înc"iriat legației elvețiene din 2omânia. După ? martie >OI, moșia a ost naționali&ată orțat de guvernul comunist, 0art"a Bi#escu o#ținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea. 5rințesa a plecat însă defnitiv din țară în septem#rie >OI, lăsând palatul ficei sale *alentina și soțului ei, Dimitrie 7"iTa-'omănești. n >OO, palatul a ost și el naționali&at, *alentina și Dimitrie 7"iTa'omănești find arestați. 5ână în >OIA, clădirea a ost devastată și devali&ată, colecțiile de artă find urate și de&mem#rate. 6#ia în >OIA palatul a devenit sediul secției eudale a 0u&eului /ațional de 6rtă, find restaurat începând cu >OAA. n pre&ent, 5alatul 0ogoșoaia adăpostește 0u&eul de 6rtă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică. - echiul %alat itropolitan $>?I->A@%, în București Biserici
E)teriorul lăcașelor de cult corespunde prin decorul #ogat iconostaselor din interior, împodo#ite dens cu relieuri. P - &atedrala %atriarhiei ,n Bucure*ti $>?II->?@I% repre&intă a&a premergătoare stilului #râncovenesc din timpul domniei lui Ner#an 'antacu&ino. 'atedrala 5atriar"ala, 5alatul 5atriar"al si 5alatul 5atriar"iei constituie un ansam#lu de prima insemnatate al Bucurestilor, care-si are inceputurile in vremurile de pe la milocul secolului al F*-lea, prin manastirea ctitorita in >?I? de voievodul arii 2omanesti, 'onstantin Ser#an Basara# $>?II->?I@%. P - Biserica ostei mănăstiri 'dormirea aicii omnului $>?O>->?OA% în 2âmnicu Sărat P - Biserica 'dormirea aicii omnului în Bordești, ud. *rancea $>?O@->?OO% P - Biserica 2f 4heorghe 5ou ( >?O@->AA% în București P - Biserica undenii oamnei ( >?OO% în București P Deși construită în epoca de în:orire a stilului #râncovenesc, ctitoria spătarului 0i"ai 'antacu&ino, terminată la > mai >?OO, pre&intă alte trăsături decât monumentele epocii. n primul rând, edifciul este mai puțin lung ca de o#icei, iar turla de pe naos, lipsită de postament, pare scundă.
P
P P
Biserica de plan triconc are pronaosul încununat de un turn-clopotniță. 5ridvorul de proporții &velte este susținut de coloane de piatră decorate cu vreuri, portalul dovedește in:uențe #aroce. 2emarca#il este decorul neo#ișnuit al ațadelor, care include motive ornamentale în stuc preluate din miniatura persană+ măsuțe cu va&e de :ori, c"iparoși, "avu&uri, palate, ramuri înmănunc"iate de lămâi.
5icturile murale din interior au ost e)ecutate de atelierul lui 5ârvu 0utu $>?IA - >ACI%.n pridvor poate f vă&ută o amplă compo&iție a cele#rului &ugrav, înățișând 7udecata de apoi. P - Biserica fostei mănăstiri ,n Baia de 'ramă $>?OO% P - Biserca ădeni $>A% în ârgu Wiu P - Biserica &ol+ea $>AM% în București P 'omple)ul ar"itectonic 'oltea este un reper al Bucurestilor, a:andu-se in imediata apropiere a 5ietei Kniversitatii. 6nsam#lul ostei 0anastiri risetitele a ost compus dintr-o #iserica a:ata in centru, un spital, si trei paraclise, alaturi de alte ane)e si turnul 'oltei de la intrare $demolat la >@@@%. 5utin mai la sud de locul pe care se este ridicata asta&i #iserica, s-a a:at anterior o #iserica de lemn cu cateva c"ilii. 6ceasta usese construita de slugerul Kdrea, in urul anului >?>, primind "ramul 'uvioasei 5arasc"eva. P - Biserica ănăstirii 'ntim $>A>C->A>I% în București 0ănăstirea 6ntim din municipiul București, ctitorită de marele ierar" 6ntim vireanul, a ost ridicată în perioada anilor >A>C ( >A>I pe locul unde era o vec"e #iserică de lemn cu "ramul Sântul /icolae, în care se păstra 0irul, nu departe de dealul 0itropoliei, la aproape două sute de metri spre apus. nițial, mănăstirea avea orma unei cetăți, cu #iserica în centru9 pe laturile care descriu perimetrul unui pătrat erau c"iliile, iar în fecare colț era câte un turnuleț. 2eali&area artistică a mănăstirii repre&intă o mărturie elocventă a vieții culturale #ucureștene de la începutul secolului F*-lea. ntregul comple) ( #iserică, c"ilii, paraclis, clopotniță, case egumenești ( a ost e)ecutat, atât ar"itectonic cât și pictural, potrivit planurilor întocmite de marele ierar". Biserica este singura ridicată în sec al F*lea cu planul în ormă tre:ată9 erestrele sunt mari, cu ancadramente sculptate în piatră9 ro&ete mari și #ogate, pridvorul este desc"is cu portal monumental, capitelurile și piedestalurile coloanelor sunt rumos ornamentate cu motive :orale. Dimensiunile geometrice ale #isericii sunt C metri lungime și > metri lățime, naosul cu două erestre la fecare a#sidă amintind de structura vec"ilor #iserici
sâr#ești . 1a restaurarea din >@?C s-au adăugat amvonul și caasul, e)ecutate din lemn de stear, de către 'arol StorcT, și având același model sculptural cu stranele. Deasupra ușii de la intrare, su# pisanie, se a:ă decorația sculptată a em#lemei Sântului 6ntim, melcul, sim#ol al credinței și smereniei, încadrat de o cunună de lauri și având în partea superioară o stea. 6ceeași ormă de melc a avut-o și prima c"eie a ușii #isericii, ferăria #roaștei a:ându-se din >@II în 0u&eul /ațional. Sculptată de Sântul 6ntim însuși, ușa masivă de lemn de stear de la intrarea în #iserică, depășind în rumusețe toate reali&ările artistice de același gen din vremea sa, capătă strălucirea unei taine du"ovnicești+ nu putem intra în #iserică decât prin lucrarea 5ăstorului care are ca Udescuietoare credința și smerenia. radiția menționea&ă că toate sculpturile din piatră ale tâmplei, ale picioarelor coloanelor și ale ancadramentelor, ca și pictura din #iserica mare și din paraclis, au ost e)ecutate după sc"ițele mitropolitului ctitor, care a și pictat câteva icoane pe resca &idurilor, alături de 5reda Vugravul9 pictate de el sunt și cele două icoane+ icoana uturor Sfnților și coana celor patru sfnți $6le)ie, /icolae, 6ntim și 6gata%. âmpla de piatră, originală, a ost remontată în anul >O??, adăugându-i-se icoanele împărătești și cele pra&nicale, e)ecutate din mo&aic. n pre&ent, ansam#lul mănăstiresc, monument istoric valoros, gă&duiește, în aara mănăstirii propriu-&ise, o parte a administrației patriar"ale, precum și #i#lioteca Sântului Sinod. 0ănăstirea 6ntim este reședință a episcopilor vicari patriar"ali. - Biserica 2tavropoleos $>AM->AC% în București
Biserica Stavropoleos este o #iserică ortodo)ă, construită în stil #râncovenesc, în centrul orașului București. Lramul #isericii este S. 6r"ang"eli 0i"ail și 7avril. /umele Stavropoleos este orma românească a cuvântului grecesc
Stauropolis, care se traduce prin Jrașul 'rucii. Biserica a ost înălțată în >AM, în timpul domniei lui /icolae 0avrocordat $domnitor al 0unteniei, >A>O->AC%, de către ar"imandritul oanic"ie StratoniTeas. n curtea "anului său, oanic"ie a &idit #iserica și o mănăstire, susținută economic din veniturile de la "an $o situație recvent întâlnită în epocă%. n >AM? starețul oanic"ie a ost ales mitropolit al Stavropolei și e)ar" al 'ariei. 0ănăstirea pe care a construito poartă de atunci numele Stavropoleos, după numele vec"iului scaun. 1a A e#ruarie >AM oanic"ie, în vârstă de ?> de ani, moare și este îngropat în #iserica sa. Lanul și ane)ele mănăstirii au ost demolate la sârșitul secolului al FF-lea. De-a lungul timpului #iserica a ost aectată de cutremure, care au șu#re&it turla până la cădere. 5icturile turlei au ost restaurate însă la începutul secolului al FF-lea. n pre&ent din vec"ea mănăstire nu a mai rămas decât #iserica, alături de care e)istă o construcție de la începutul secolului al FF-lea, care adăpostește o #i#liotecă, o sală de conerințe și o colecție de icoane vec"i $începutul sec. al F*lea% și o#iecte de cult, precum și ragmente de rescă recuperate de la #isericile demolate în timpul regimului comunist. 'lădirea cea nouă a ost construită după planurile ar"itectului on 0incu. Din anul >OO> #iserica este păstorită de părintele ustin 0arc"iș, primul ieromona" al #isericii în ultima sută de ani. 'omunitatea trăitoare aici, alături de slu#ele &ilnice, se ocupă cu restaurarea de carte vec"e, icoane și "aine sacerdotale. 'orul #isericii cântă mu&ică $neo%#i&antină $o singură voce susținută de un sunet prelungit numit ison - acompaniament%, acum rar întâlnită în #isericile din 2omânia.
Mănăstiri 0ănăstirile Lore&u și *ăcărești, tipice pentru ansam#lurile #râncovenești, sunt orientate pe a)a est-vest. P
- 0ănăstirea 'otroceni $>?AO%, București, demolată în >O@I.
P - 0ănăstirea Sinaia $>?O->?OI% P - 0ănăstirea Lore&u $>?O->AM%,
P P Knul din cele mai am#ițioase proiecte ale epocii #râncovenești. 5rin dimensiunile impo&ante și mai ales prin concepția unitară acest proiect este revoluționar pentru artele vec"i românești. ntregul comple) este su#ordonat principiilor de simetrie tipice renașterii italiene, denotate atât de organi&area volumelor ar"itectonice pe a)a principală est-vest cât și de proporțiile ec"ili#rate până în detaliu ale ar"itecturii. '"iar în centrul incintei se înalță silueta &veltă a #isericii, care se #a&ea&ă planimetric și spațial pe modelul dat de Biserica episcopală a 'urții de 6rgeș. 0eșterii care au contri#uit la decorul #isericii sunt imortali&ați într-un ta#lou votiv din pridvorul lăcașului de cult, ei ies din anonimatul medieval. nsemnările marelui domnitor, a:ate în #i#lioteca mănăstirii, arată că într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie și am început a &idi mănăstire. nteresul domnului 'onstantin Brâncoveanu pentru ridicarea acestui sânt lăcaș este documentat și în cre&ul său, așa cum apare el pe pisania care se a:ă deasupra ușii de intrare în #iserica mare a mănăstirii+ /u voi intra în sălașul case mele, nu voi sui pe așternutul patului de odi"nă, nu voi da somn oc"ilor mei și pleoapelor mele dormitoare și repaus tâmplelor mele, până nu voi a:a loc Domnului și sălaș Dumne&eului lui oco#. 1ucrările de construcție și decorare ale ansam#lului au ost date spre supraveg"ere lui 5ârvu 'antacu&ino, vărul primar al domnitorului. După moartea acestuia în anul >?O>, este numit ispravnic 'ernica Ntir#ei, ost mare armaș.
Defnitivarea lucrărilor a avut loc în toamna anului >?OA, dar #iserica mare usese terminată dea în >?OC. Bolțile #isericii useseră fnisate în iunie >?OM, dată după care au ost inițiate lucrările de pictură murală. ată ce nota în însemnările sale marele domn+ ...septem#rie ?, miercuri, am sosit la Lure&i și mănăstirea am târnosit la septem#rie @ vineri.... 0ănăstirea, cel mai mare ansam#lu monastic din 2omânia, este construită pe valea râului 2omanii de Wos, în satul care la acea vreme se numea Lure&i $actual 2omanii de Wos%, nume care ulterior a ost luat de târgul de peste deal, actualul oraș Lore&u, într-un colț pitoresc su# munții 'ăpățânii, unde singurătatea și liniștea este tul#urată doar de strigătul "u"ure&ilor, pasărea care a dat și denumirea locului. 1a data întemeierii e)ista în vecinătatea Lure&ilor un sc"it, al cărui ctitor rămâne necunoscut. Satul se a:a în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale. 0eșterii care creea&ă această capodoperă, impulsionați de spiritul ctitorului 'onstantin Brâncoveanu, sunt strate lemnarul, *ucașin 'aragea pietrarul și 0anea vătaul &idarilor. 'ei care au e)ecutat pictura, terminată la C septem#rie >?O, au ost 'onstantin oan, 6ndrei, Stan, /eagoe și c"im. Ei imortali&ea&ă în pronaosul #isericii mari c"ipurile celor două amilii, amilia Brâncoveanu și amilia 'antacu&ino. 1ăcașul este o remarca#ilă reali&are a artei #râncovenești, care se distinge prin originalitate, măestria liniilor și culorilor. ată ce spunea despre e)ecuția măiastră a pridvorului sântului lăcaș marele istoric al neamului, /icolae orga+ 4rumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare #ogăție de podoa#e... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați... :ori de piatră în urul ușii celei mari și a tuturor erestrelor. n lucrarea sa Bi&anț după Bi&anț, orga caracteri&a mănăstirea cu ormele ei renascentiste drept ...continuatoare a civili&ației romane, ai cărei moștenitori în Europa de 2ăsărit sunt românii , P
- 0ănăstirea Berca $>?O%
P P P
- 0ănăstirea 0amu $>?O?% - 0ănăstirea 7ovora $>A>->AM% - 0ănăstirea Surpatele $>A?%
- 0ănăstirea *ăcărești $>A>?->AMM%, București, demolată între >O@ și >O@?. 0ănăstirea *ăcărești, cunoscută și ca nc"isoarea *ăcărești, a ost un ansam#lu ar"itectonic construit între >A>?->AC? în stil #râncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, demolat în anul >O@? din ordinul lui /icolae 'eaușescu. %rima incintă aza 5icolae avrocordat
Jdată auns pe tronul =ării 2omânești, /icolae 0avrocordat, domnitor anariot luminat, iu#itor de cultură și inițiator de reorme, și-a propus ridicarea unui măreț locaș de rugăciune care să ai#ă și uncția de reședință domnească, și care prin dimensiuni și #un gust să îl repre&inte. 1ocul ales pentru impo&anta ctitorie a ost coama dealului *ăcărești, cum era cunoscut de #ucureșteni, de apt un promontoriu al cornișei terasei inerioare a Dâm#oviței, care domina capitala în partea de SE. 'onstrucția începută în >A>? a ost curând întreruptă din cau&a răpirii domnitorului de către un detașament austriac, și reluată după eli#erarea lui 0avrocordat din detenția e)ecutată în 6rdeal, și ungerea ca domn a doua oară. 1ucrările au ost terminate în >AMM, iar la M septem#rie >AM a ost sfnțită #iserica mănăstirii cu "ramul RSânta roiță ( clădire grandioasă, însumând o seamă de elemente ar"itectonice #râncovenești si in:uențe ale #arocului muntean, considerată de unii istorici ca o încununare a stilului #râncovenesc din =ara 2omânească. n >AC /icolae 0avrocordat moare de ciumă și este îngropat la *ăcărești, în incinta #isericii. n dragostea lui pentru cultură, voievodul a înfințat aici o școală în lim#a elenă, o tiparniță de su# teascurile căreia au vă&ut lumina &ilei câteva cărți importante în >A> și, ceea ce este mai important, a instalat la *ăcărești o #i#liotecă de proporții, cunoscută ca find una dintre cele mai mari și mai complete din Europa acelei epoci $un catalaog al #i#liotecii din >AMC care se păstrea&ă confrmă numărul de MCA de autori%. Din păcate, după moartea domnitorului, #i#lioteca s-a împrăștiat. 8ncinta a doua aza &onstantin avrocordat
n >AC?, 'onstantin 0avrocordat, ful lui /icolae și succesor al său la tronul =ării 2omânești, aduce completări ansam#lului, ridicând un super# paraclis ( adevărată
#iuterie ar"itectonică ( pe latura de răsărit și, totodată alte câteva clădiri care au ormat o nouă incintă, mai mică, în partea de apus a primeia. %enitenciarul.
n >@@, armata rusă de ocupație aduce la *ăcărești deținuții revoluționari din principat, iar în >@?, an al marilor răscoale țărănești, când guvernul conservator încarcerea&ă aici pe țăranii arestați, întregul ansam#lu monastic este transormat în penitenciar. ntervențiile ăcute pentru dotarea monumentului în scopul noii destinații, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat ar"itectura originală a maorității clădirilor. 6ici au ost înc"ise personalități ale vieții culturale și politice românești între care scriitorii 1iviu 2e#reanu, udor 6rg"e&i, oan Slavici, 0ircea Damian, episcopul greco-catolic *asile 6tenie, 'orneliu Velea 'odreanu $interesant la acesta din urma amanuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organi&ației pe care a întemeiat-o ( 1egiunea 6r"ang"elul 0i"ail ( i-a ost inspirată de icoana Sântului 6r"ang"el a:ată pe ușa din dreapta a iconostasului #isericii mari de la *ăcărești%. emolarea
n >OAC, penitenciarul a ost de&aectat, intenționându-se amenaarea ansam#lului ca mu&eu de artă medievală românească. După restaurarea cu succes a unor imo#ile, în urma unei "otărârii cuplului 'eaușescu, incepe demolarea mănăstirii in >O@. n ciuda protestelor și intervențiilor Bisericii Jrtodo)e 2omâne, oamenilor de cultură din țară și de peste "otare, organi&ațiilor și instituțiilor internaționale, între >O@? ( >O@A 0ănăstirea *ăcărești a ost rasă de pe ața pământului pentru a eli#era terenul în vederea construirii unui comple) de clădiri pentru ustiție, în care tre#uiau să se instale&e 0inisterul Wustiției, 5rocuratura 7enerală, ri#unalul Suprem și alte instanțe udecătorești. După ce au ost turnate undațiile, în >OO lucrările au ost a#andonate. /ici măcar dealul nu a ost cruțat, el find aproape total distrus. n incinta 0ănăstirii *ăcărești, cu puțin timp înainte de demolare, Sergiu /icolaescu a turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru flmul /oi, cei din linia întâi, aducând grave deteriorări ansam#lului, apt ce a determinat intervenția la orurile superioare a personalului 0u&eului de storie a 0unicipiului București. 9:aina făcea omu$ mai ales ,n lumea medievală$ pentru că ea era un simbol al statutului său social$era o uniformă e altfel$ ,n ;vul ediu$
care-l de/inea$ a devenit un simbol al pozi/iei sociale ,nalte$ posibilită/ilor 0i puterii economice a posesorului său= 'ristina 6nton 0anea
Bibliogra!e 1.- Gheor gheLeahu,Di s t r uger eamănăs t i r i iVăc ăr eș t i ,Buc ur eș t i1996( c ur ez umat î nl i mbi l ef r ancezășiengl eză) .
ademi aR.P.R.–“ I s t or i aRomâni ei ” ,v ol .I I I ,Ed.Ac ademi eiR.P.R. ,Buc ur eș t i , M. Ac 1964 i l eDr ăguț :Di c ț i onarenc i c l opedi cdear t ămedi e v al ăr omâneas c ă,Bucur eșt i C. Vas 2000. hai :Met odeșicont r i buț i ial ecer cet ăr i iar heol ogi cel ast udi ul . DanaMi monument el ordear hi t ect ur ădi nȚar aRomânească.Secol el eXVI –XVI I , Bucur eșt i2001. haiVl as i e:Ghi dalașezăr i l ormonahal edi nRomâni a.Dr umur ispr emănăst i r i , I. Mi Buc ur eș t i52000,p.276277. 6.Sant i er uldel aSt av r opol eos,5sep2008,EmanuelBădescu Z ,i ar uldeDumi ni că A.
