Stepa si silvostepa Stepa Stepa reprezintă o zonă de vegetație în care fora este reprezentată reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice, dar pot întâlnite, cu unele modicări, și în Arica, Australia, în America de ord ord și în America de Sud. Sud. !n "omânia, regiuni de stepă sunt cele din estul #âmpiei "omâne, o parte din $obrogea și un sector din sud%estul &odișului 'oldovei. #lima Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea Luminozitatea este ridicată. Te Temperatura mperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajune p!nă la "0..."5 °C
(lora (lora este dominată de graminee și din plante cu rizomi )care se dezvoltă rapid după ce apar condiții avorabile*, dar și din tuărișuri și plante spinoase. +emplenegara, păiu, salvia, piciorul%cocoului, laptele%cîinelui, laptele%cîinelui, albăstri/a, scrîntitoarea, bărboasa, migdalul pitic, caragana pitică, cununi/a. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. (auna !n stepe sunt comune rozătoarele și ierbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici0 dintre păsări se remarcă dropia.
Silvostepa Silvostepa este o zonă de vegetație intermediară între o stepă și o pădure de oioase. Silvostepele se găsesc mai mult în +uropa de +st, la granița dintre pădurile de oioase și stepa europeană. Silvostepa ocupă o mare parte din câmpiile perierice ale #arpaților, între 12%312 m, din podișurile 'oldovei și $obrogei, între 12%412 m. #lima "adia/ia solară anuală totală constituie 325%336 7cal8cm. 9emperatura medie anuală este de 5%:,6#.#antitatea medie de precipita/ii atmoserice este-122%;;2mm.
(lora iuri sinuoase și sc>eletul de ramuri oarte dezvoltat, cu mulți arbuști care alcătuiesc desișuri de nepătruns. &a=iștile de silvostepă sunt în mare măsură asemănătoare celor de stepă. (auna Animalele de stepă -iepurele, /istarul, orbetele, >îrciogul, cîrti/a, bursucul, vulpea 0 păsări - ciocîrlia, îsa de cîmp, prepeli/a.
#aracteristici commune Se desasoara in partile centrale ale continentelor, la distante mai mari in raport cu oceanele,ind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti )#arpati, #aucaz, ?imala@a, cele din +tremul rient*, care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. #limatul se caracterizeaza prin recventa maselor de aer continental, polare si arctice, precipitatii putine )sub 122 mm8an* si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor.
