Stepa si silvostepa Stepa reprezintă
o zonă de vegetaţie în în care flora este reprezentată reprezentată de plante ierboase ierboase şi condiţiile condiţiile climaterice sunt semiaride. Flora este dominată de graminee şi din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiţii favorabile), dar şi din tufărişuri şi plante spinoase. Zona de stepa ocupa regiunile de campie si dealuri joase unde rocile sedimentare sunt bine maruntite.lima maruntite.lima calda din aceste regiuni favorizeaza dezvoltarea si activitatea plantelor si animalelor din sol, o mare perioada perioada a anului. !tepa fiind o zonă care prin definiţie este lipsită de arbori, în condiţiile sc"imbărilor climatice actuale, este cea mai e#pusă fenomenul de deşertificare. $e aceea se impun luarea unor măsuri rapide, cele mai ieftine şi eficiente dintre acestea, fiind înfiinţarea unor cordoane arboricole de protecţie sau c"iar a unor păduri. %rin intervenţia pozitivă a omului, mai ales pe solurile uşoare (nisipoase) şi degradate din regiunile de stepă, dar şi în cele de silvostepă, au apărut în veacul trecut, arborete(teren plantat cu numeroase specii de arbori si arbusti si destinat studiului condi țiilor lor de dezvoltare). &n zona de stepă, relieful este plan sau uşor uşor înclinat, ploile ploile sunt puţine, iar căldura verii verii este dogoritoare. &n lipsa obstacolelor naturale, v'ntul este intens, contribuind şi mai mult la fenomenul de uscăciune. aspandire* !tepele sunt specifice in general climatului temperat fiind cel mai raspandite in +uropa de est, est, cent centru rull siei siei,, centu centull m mer eric icii ii de nord nord,, m mer eric icaa de sud sud - estu estull rgen rgenti tine neii si sudu sudull rugua/ului si sudul fricii .Zona de !tepă a om'niei cuprinde o mare parte a $obrogei, estul 0unteniei şi sud1estul 0oldovei. lima* !e caracterizeaza prin oscilatii insemnate de temperatura intre zi si noapte in care curentii de aer pot avea o intnsitate mare2 este o clima care solicita organismul , acestea provocand un efec efectt ma mare re de adap adapta tare re la cond condit itii iile le me mete teor orol olog ogic ice.! e.!ee carac caracte teri rize zeaza aza prin prin e#is e#iste tent ntaa a 3 anotimpuri,precipitatiile anuale fiind medii cuprinse intre 455 si 6555 mm 7 cm 8 iar temperatura medie anuala este de 659 .:erile sunt secetoase iar iernil geroase.;emperatura medie iarna este de 165<...1 =<, iar vara poate ajunge p'nă la 45...4=< Fauna* &n stepe sunt comune rozătoarele şi ierbivorele (popandaul "arciogul iepurele de camp etc.),diverse specii de antilope 2 reptile* soparle si serpi 2 iar dintre păsări se remarcă ciocarlia graurul privig"etoarea privig"etoarea ,pitpalacul si dropia. $ropia este o pasăre de stepă specifică care trăieşte în sud1estul +uropei şi zonelor cu climă temperată din sia. &n om'nia s1a găsi p'nă acum c'ţva ani în >ărăgan şi se mai găseşte în rezervaţia rezervaţia naturală de la >eba :ec"e, :ec"e, judeţul ;imiş ;imiş , însă este pe cale de dispariţie. dispariţie. !pecific !pecific acestui acestui mediu este vulpea cu urec"i de liliac un mamifer interesan interesantt din sudul fricii care are urec"i remarcabil de mari. +a are 3?13@ de dinti comparativ cu numarul obisnuit de 3A si se "raneste "raneste in principal principal cu termite. termite. ;ermitel ;ermitelee constituie constituie una dintre speciile speciile cele mai interesante de furnici caracteristice acestei zone . :iata lor a starnit curiozitatea multor cercetatori si e#ploratori.;ermitele traiesc in colonii, ca si albinele sau furnicile. +le pot fi intalnite pe toate continentele, cu e#ceptia ntarcticii. ntarcticii. $estul de raspandite raspandite sunt in partea de sud a +uropei, in sia sia si sudul fricii. fricii. Foarte numeroase sunt in ustralia, merica de sud si partea de sud a mericii de Bord. gricultura* realul specific plantelor plantelor sălbatice din zona de stepă este relativ restr'ns, suprafeţele cele mai mari fiind ocupate de terenurile agricole.
$atorita solurilor celemai fertile zona de stepa constituie astazi cea mai importanta zona agricola a ;errei. !e cultiva in special cereale ( grau, porumb ,ovaz etc) si predomina cresterea bovinelor si porcinelor.(primul loc fiind ocupat in acest domeniu de "ina). :egetatia &n aceste regiuni, solurile s1au format sub vegetaţie ierboasă, arborii, în mod natural fiind rari sau lipsind în totalitate. %e alocuri, apar arbuşti de talie mică, adesea spinoşi şi cu totul izolat, în c'mp, se poate înt'lni c'te un copac cu coroana mai bogată. %lantele care populează regiunile de stepă, numite #erofite (sunt organisme adaptate la viaţă, în condiţiile unui mediu caracterizat printr1o umiditate scăzută), au cunoscut adaptări speciale, astfel înc't ele au reuşit să supravieţuiască, să se dezvolte şi să se înmulţească, în aceste medii destul de ostile. stfel, părţile subterane ale speciilor de stepă, prezintă o dezvoltare profundă sau posedă metode de economisire a apei, aşa cum este de pildă apariţia unui bulb subpăm'ntean. Frunzele şi1au redus sau îngustat limbul, adesea suprafaţa ei devenind ceroasă sau păroasă, astfel înc't, evaporaţia să fie c't mai mică. $e asemenea, multe vegetale au dezvoltat de1a lungul evoluţiei lor, mijloace de apărare împotriva animalelor ierbivore, e#teriorizate prin prezenţa unor organe spinoase.$intre plantele spontane ierboase specifice zonei de stepă de la noi, amintim* ciulinul, pălămida, "olera inul, cosacii, zăvăcusta, bujorul de stepă st'njeneii de stepă. lături de acestea, cresc numeroase specii de graminee, ca* obsiga , negara, colilia , timoftica, păiuşul, firiceaua etc. rbuştii şi semiarbuşti care cresc în stepă, formează tufărişuri, adesea spinoase. !e înt'lnesc specii ca* murul, migdalul pitic, lemnul bobului, iasomia etc. n arbust spinos, înt'lnit în stepă, silvostepă şi în toate pădurile de foioase de la noi, urc'nd de la c'mpie la munte, este păducelul.
Silvostepa Silvostepa este
o zonă de vegeta ție intermediară între o stepă și o pădure de foioase. !ilvostepele se găsesc mai mult în +uropa de +st, la grani ța dintre pădurile de foioase și stepa europeană. >iotopul este asemănător celui al stepei. Flora este dominată de plante ierboase (graminacee), arbu ști și unii arbori (tei, ar țari, stejari). Formatiuni de ierburi marunte(graminee). Fauna este una diversă, av'nd aspecte at't ale celei de stepă (mici rozătoare* șoareci, "arciogi si popandai), c't și ale celei de pădure. %asari (prepelita, potarnic"ea, dropia, ciocarlia si cioara)si reptile. În România
mplasare. !ilvestopa ocupa o mare parte din campiile periferice ale arpatilor, intre =51 6=5 m, din podisurile 0oldovei si $obrogei, intre =51A=5 m. Coessul si rocile loessoide reprezinta substratul care caracterizeaza majoritatea suprafetei. Dn 0oldova se mai pot intalni nisipuri, marne, iar in $obrogea calcare, sisturi verzi, roci eruptive. limatul este uscat, dar nu atat de secetos ca in stepa. limatul din nordul 0oldovei se caracterizeaza printr1un regim termic mai scazut si cu trasaturi continentale mai pronuntate. Dn restul silvostepei temperaturile sunt printre cele mai ridicate din tara. Dn regimul pluvial se resimte influenta submediteraneana, prin cel de1al doilea ma#im de precipitatii din toamna. !olul zonal al silvostepei este cernoziomul slab pana la puternic levigat. Dn $obrogea se pot intalni si litosoluri (in special rendzine) pe rocile dure. $in vegetatia naturala a acestei zone de tranzatie intre stepa si padure s1au mai pastrat mici masive de padure care se conserva. 0ajoritatea terenurilor din silvostepa este defrisata si destelenita, solurile foarte fertile ale acestei zone fiind folosite agricol. Dmaginea invelisului vegetal de odinioara al silvostepei era foarte comple#a* pajisti #erofile intrerupte de tufarisuri si bisc"ete de arbori (ulm, stajar) la limita cu stepa, alternante de suprafete acoperite cu raristi, paduri poienite, pajisti mezo#erofile in centrul zonei, paduri putin poienite spre zona nemorala. ;oate aceste aspecte variate se imbinau intr1un mozaic de vegetatie e#trem de dinamic, in care padurea si stepa se aflau intr1o continua lupta iar inaintarile si retragerile acestor tipuri de vegetatie se produceau rapid. :egetatia lemnoasa din silvopstepa era si este reprezentata prin paduri de stejar de un fel deosebit* mai rare, adesea poienite, cu arbori scunzi, avand trunc"iuri sinuoase si sc"eletul de ramuri foarte dezvoltat, cu multi arbusti care alcatuiesc desisuri de nepatruns. Dn nordul 0oldovei specia edificatoare a acestor paduri este stejarul (Euercus robur). Dn sudul 0oldovei, in $obrogea, 0untenia si ltenia locul acestei specii europene este luat de stejarul brumariu (E. pedunculiflora), specie balcano1anatolica, la care se poate adauga, in unele situatii, stajarul pufos (E.pubescens), la cerul (E. cerris), garnita (E. frainetto). %ajistile de silvostepa sunt in mare masura asemanatoare celor de stepa. !e pot intalni aproape toate asociatiile mentionate la stepa, mai frecventa fiind cu 0edicago si Festuca valesiaca. Dn luncile mari din silvostepa invelisul vegetal este aproape acelasi ca si in zona nemorala. Bisipurile din silvostepa sudica (pe >arlad, almatui, Dalomita, :edea, Giu, $unare) au fost acoperite cu paduri de stejar brumariu, ale caror resturi se mai pastreaza, si cu vegetatie ierboasa. Dn silvostepa se pot intalni si pajisti "alofile. !uprafete intinse ocupa asociatiile cu c"illea, Festuca pseudovina, rtemisia pe solurile cu salinitate medie din silvostepa vestului tarii. Dn silvostepa din sud asociatiile "alofile (indeosebi cu %uccinellia, grostis, care# sunt rare si apar pe suprafete restranse.
$upa defrisarea aproape integrala a padurilor de stejar de pe nisipuri acestea s1au pus in miscare si au putut fi nou fi#ate doar prin introducerea in cultura a salcamului. %rin asociere cu specii locale de arbusti si ierburi s1au format comunitati destul de stabilite. sociatia lemnoasa ceri (tatarico) - Euercetum roboris, tipica pentru silvostepa din nordul 0oldovei, are ca specie edificatoare pe Euercus robur la care se pot adauga uneori e#emplare rare de Fra#inus e#celsior, cer platanoides, erasus avium. +tajul dominant este constituit in special de cer tataricum si putine e#emplare de . campestre, lmus procera, . foliacea. rborii de stejar sunt putin inalti, cu trunc"iuri sinuase si coroana dezvoltata.. rboretul este de regula neinc"eiat, fiind alcatuit din palcuri mai dese ce alterneaza cu mici raristi sau poieni. !tratul arbustilor, constituit in special din %runus spinosa, ornus sanguinea, +von/mus europaeus, +. verrucosa, :iburnum lantana, rataegus monog/na, Cigustrum vulgare, "amnus cat"artica este foarte dezvoltat. Dn stratul ierbos de sub grupele de arbori se gasesc specii tipice de padure (:iola "irta, %ol/gonatum latifolium, >rac"/podium silvaticum, %ulmonaria officinalis, !tellaria "olostea, %oa nemoralis, $act/lis pol/gama, Heum urbanum, onvallaria majalis). Dn vestul 0unteniei, padurile de silvostepa au in arboret, alaturi de stejarul brumariu, si stejar pufos, cer, garnita. elelalte straturi au apro#imativ aceeasi structura, cu deosebire ca scumpia devine mai abundenta.
