Cartea de fata a devenit MANUAL DE STUDIU OBLIGATORIU IN ACADEMIILE MILITARE din tarile latino-americane, din Mexic pana in Argentina. Ma pot mandri prin urmare ca am contribuit prin scrisul…Full description
referatFull description
CAPITOLUL I : CONSIDERAŢII GENERALE
Marea Roşie este un intrând al Ocenului Indian între Africa şi Asia. Legătura cu oceanul se face prin strâmtoarea Bab el Mandeb(! "#"$%& #'"!"$) şi prin *olful Aden. +n nord se află ,eninsula -inai& *olful Auaba şi *olful -ue/. Marea are circa !"" mile (0"" 1m) lungime lungime şi o lă2ime ma3imă de 0" mile ('"" 1m). 1m). 4undul 4undul mării mării are o adâncime adâncime ma3imă ma3imă de !5"" m în fosa mediană mediană central centralăă şi o adâncime adâncime medie de 5"" m& însa are de asemenea o platformă platformă continentală continentală e3tinsă& cunoscută pentru 6ia2a submarină şi pentru coralii săi. Marea are o suprafa2ă de circa #5""" 1m şi pre/intă mediul de 6ia2ă a numeroaselor specii de ne6ertebrate şi a !"" de specii de corali. 4ace parte din Marele Rift African African şi este ce mai nordică mare tropicală a lumii. %umele mării nu indică culoarea apei& care nu este roşie.7ate6a ipote/e afirmă rmă că po poaate pro pro6eni de la e3plo/ lo/iile ile se/o /onniere ale c8a 8annobacter teriei iei 9ric:odesmium er8t:raeum& de culoare roşie& în apropiere de suprafata apei. O alta ipote/ă o determină numele :imali2ilor& un trib local al cărui nume insuşi înseamnă ; roşu<. O altă teorie sus2ine faptul că numele =roşu= se refera la direc2ia =sud=& teorie care se ba/ea/ă pe faptul că unele limbi asiatice foloseau culorile pentru a se referi la direc2iile cardinale.
Marea Roşie se măreşte pe /i ce trece. Imaginile din satelit arată că ,laca 9ectonică Arabică şi ,laca Africană se distan2ea/ă una de alta& întin/ând scoar2a ,ământului şi lărgind capătul sudic al mării.
CAPITOLUL II : FACTORII MECANICI Marea Roşie se află între terenuri aride& deşert şi semi>desert. ,rincipalele moti6e pentru de/6oltarea mai bună a sistemelor de relief de>a lungul Mării Roşii este din cau/a adâncimii sale mai mari şi un model eficient de circula2ie a apei& datorită sc:imburilor de mase de ape ale Mării Roşii cu apele Mării Arabiei& Oceanul Indian& prin intermediul *olfului Aden. Acesti factori fi/ici reduc efectul de salinitate ridicat& cau/at de e6aporarea apei în partea de nord şi de apa relati6 caldă în sud. 7limatul Mării Roşii este re/ultatul a două se/oane musonice distincte? un muson din nord>est şi unul din sud>6est. Musonul sudic apare din cau/a sistemului de încăl/ire& a diferen2ei de temperatură dintre suprafa2a de teren şi suprafa2a mării. Regimul valurilor Mişcările ondulatorii ale apei se manifestă la suprafa2a apei fără deplasarea maselor de apă pe ori/ontală. le sunt pro6ocate de 6aluri care& în ma@oritatea ca/urilor& se datorea/ă apari2iei 6ânturilor dar şi a cutremurelor. +n ultimul ca/ are loc amestecarea apei de la adâncime spre suprafa2ă. 7a urmare a 6alurilor pro6ocate de 6ânturi& straturile de apă se amestecă până la adâncimea de 5" m. +n general 6alurile 6aria/ă între "&m în nord în apropierea *olfului -ue/ şi de "&0 m în sud în apropierea *olfului Aden. +n partea de sud a *olfului -ue/ şi în nordul Mării Roşii& :ula de %% cu 6aluri mici nu este neobişnuită în ambele se/oane atât iarna cât şi 6ara iar în sudul *olfului Aaba& :ula dinspre %% apare în special 6ara. +n centrul şi în partea de sud a Mării Roşii fenomenul de :ulă dinspre %% apare cel mai frec6ent în se/onul de 6ară iar în se/onul de iarnă în partea centrală a mării se instalea/ă cu aceeaşi frec6en2ă :ula dinspre %% şi -- iar în sudul mării :ula este predominantă dinspre --. Regimul curenilor +n Marea Roşie detaliile despre curen2i lipsesc pentru că sunt 6ariabili în timp şi spa2iu. Cariatia temporală şi spa2ială a curen2ilor este indusă în totalitate de 6ânt. Cara curen2ii din nord>est se deplasea/ă la suprafa2a apei către sud apro3imati6 patru luni a6and 6ite/a de 5>!" cmDsec. +n general 6ite/a curen2ilor de mare este de 5">" cmDsec ma3im metru. Regimul v!n"urilor
7u e3cep2ia păr2ii de nord a Mării Roşii care este dominată de 6ânturile din nord>6est cu o 6ite/a între E>! 1mDsec& restul Mării Roşii face subiectul influen2ei 6ânturilor re6ersibile& regulate şi se/oniere. ,este Marea Roşie 6ânturile sunt în special de %% sau -- cu for2a de 5> iar în procent de !F din obser6a2ii depăşesc for2a de 5>. Bri/ele de uscat şi de mare sunt foarte pronun2ate în toate păr2ile mării pe întrega perioadă a anului. Bri/a de mare începe să bată de obicei la mi@locul amie/ii şi se reîmpospătea/ă gradual până la mi@locul după>amie/ii când scade în intensitate şi se opreşte dintr>o dată după apus. Girec2ia bri/ei de mare de obicei diminea2a este spre uscat iar pe timpul /ilei suflă aproape paralel cu coasta. Bri/a de uscat începe să sufle seara târ/iu şi a@unge la intensitate ma3imă la primele ore ale dimine2ii şi se pierde la apropierea răsăritului. Cânturile locale suntH :amsin>în gipt& un 6ânt puternic de -? Jaboobs > o 6i@elie 6iolentă de scurtă durată cu 6ânturi până la for2a K& ce se dede/6oltă rapid dealungul costei -udanului în perioada Iulie>-eptembrie? Belat este un 6ânt puternic de % % ce suflă dinspre mun2ii din -udul emenu>lui şi Oman în se/onul de iarnă şi de obicei porneşte şi se termină foarte repede? :arif un alt 6ânt 1atabatic ce bate de>a lungul coastei Africane a *olfului Aden& şi suflă continuu timp de '># /ile în perioada Iunie>August crescând temperatura până la #5"7 şi ridică cantită2i mari de nisip şi praf. Mareea Mareea Oceanului Indian nu pătrunde în Marea Roşie unde este de/6oltată o maree oscilatorie locală de tip semidiurn. %i6elul mareei descreşte de la % şi - către partea centrală a Mării Roşii& lângă -aNa1in( 0""E$%& 'E"!"$) şi edda:( !"!K$%& '0""$) nefiind înregistrată maree semidiurnă. De#re$iunile Gepresiuni mobile afectea/ă % Mării Roşii în se/onul de iarnă şi în general au o suprafa2ă mică dacă le comparăm cu depresiunile mari din Atlanticul de %ord. +n Marea Roşie nu au fost înregistra2i niciodată cicloni tropicali pe când în Marea Arabiei se înregistrea/ă anual în medie de 5> cicloni tropicali din care E5F în lunile de Mai& Iunie& Octombrie şi %oiembrie. Ma@oritatea depresiunilor ce afectea/ă %N mării sunt asociate cu sisteme de fronturi& în general fronuri calde cu trăsături slabe. Oca/ionalele fronturile reci ce afectea/ă partea de % a mării pot uneori să fie foarte acti6e şi în unele ca/uri pot da naştere la 6i@elii scurte sau furtuni cu descărcări electrice. Geasemenea fronturile reci pot a6ea ca re/ultat 6ânturile de nisip şi praf peste *olful -ue/ şi A"aba precum şi peste nordul Mării Roşii.
CAPITOLUL III : FACTORII FI%ICI Tem#era"ura 9emperatura medie a apei de suprafa2ă din Marea Roşie& în timpul 6erii este de apro3imati6 ! P 7 (E0 P 4) în nord şi '" P 7 (K P 4) în sud& cu doar circa # P 7 diferen2ă în functie de luniile de iarnă. 9emperatura medie globala a apei este de !! P 7 (E! P 4). 9emperatura medie a aerului în luna 4ebruarie în nordul mării este de 0.5 "7 şi creşte până la !5>!"7 în apropierea strâmtorii Bab el Mandeb. +n August& cea mai călduroasă lună din an& temperatura medie a aerului în *olful -ue/ este de !0 "7 şi '!>''"7 peste Marea Roşie iar datorită 6ânturilor :amsin temperatura poate a@unge până la #">#5"7. Preci#i"aiile ,recipita2iile peste Marea Roşie şi /onele de coastă sunt e3trem de scă/ute& în medie de " mm pe an. ,loaia este în cea mai mare parte sub formă de ;dusuri< de scurtă durată asociată adesea cu furtuni şi oca/ional cu furtuni de praf. Geficitul de precipita2ii şi nici o sursa ma@oră de apa dulce la Marea Roşie& duce la e6apoarea e3cesi6 de mare (!"5 cm pe an) şi o salinitate mare. +ntr>o e3pedi2ie recentă la Marea Roşie& de la -udan şi ritreea& temperatura suprafe2ei apei în timpul iernii era de !K P 7& iar pe timp de 6ară suprafa2a apei a6ea o temperatură de până la '# P 7. &i'i(ili"a"ea în general este bună. +n timpul musonului de - 6i/ibilitatea de6ine de la moderată la clară cu e3cep2ia păr2ii de 6est a mării unde 6ânturile cu nisip şi praf reduc 6i/ibilitatea sub """ m. Umi)i"a"ea este in6ersă temperaturii aerului& umiditatea ridicată este asociată de obicei cu temperatura scă/ută şi in6ers. +n Ianuarie 6aloarea medie a umidită2ii este de "F în parte de % a mării şi creşte dintr>o dată până la E#>E5F peste Marea Roşie până la -ud de !"" %. +n August umiditatea medie în % mării este în @urul 6alorii de E!F şi între E'F şi E5F de>a lungul Mării Roşii până la sud de !" " %. Qmiditatea creşte până la K5>KKF în % şi până la K#F în partea de -. 4enomenul de cea2ă este foarte rar pe întreaga suprafa2ă a mării.
4utună de nisip deasupra Mării Roşii
CAPITOLUL I& : FACTORII C*IMICI Marea Rosie are o salinitate mai mare decat media planetară. Acest lucru se datorea/ă mai multor factoriH rata ridicată a e6aporării şi precipita2iile e3trem de scă/ute& lipsa unor cursuri de apa dulce care să se 6erse în mare& legătura îngustă cu Oceanul Indian . La un moment dat în perioada ter2iară& strâmtoarea Bab el Mandeb a fost înc:isă iar Marea Roşie s>a uscat& de6enind o depresiune goală& cu solul sărat. -alinitatea mării 6aria/ă de la ' ppt în partea de sud şi a@unge la # ppt în partea de nord. -alinitatea medie a Mării Roşii este de #" ppt.
CAPITOLUL &: PARTICULARIT+ŢI ALE FLOREI ,I FAUNEI MARINE
%ici o parte a giptului nu este mai populată cu animale ca Marea Roşie. ste cunoscută a fi cea mai bogată mare de pe ,ământ. O mul2ime de animale şi plante trăiesc în Marea Roşie. +n Marea Roşie e3istă peste !5" specii de corali din care KF sunt endemici& fiind @umătate de origine 6egetală şi @umătate de origine animală& recifele de corali fiind un refugiu pentru numeroasele specii de peşti(peste !"" specii). +n largul coastei giptului 6ie2uieşte un număr foarte mare de peşte de corali& murene& delfini& balene ucigaşe. +n largul coastei din -udan e3istă rec:ini. Ma@oritatea rec:inilor se găsesc departe de recife cum ar fi rec:inul ciocan& rec:inul leopard& rec:inul cu 6ârf alb şi rec:inul balenă& coloşii reali ai mărilor.
BIBLIO*RA4I . Red -ea and *ulf of Aden ,ilot& 4ourteent: edition !""#& publis:ed b8 t:e
