Marea Chinei de Sud

ACADEMIA ACADE MIA NAVA NAVALA “MIRCEA “MI RCEA CEL C EL BAT B ATRAN” RAN”

 PROIECT   METEOROLOGIE SI  OCEANOGRAFIE 

Marea Chinei de Sud 

Student : Matas ă Liviu-Antonian  Anul : III Grupa : 3122C 

Marea Chinei de Sud 

Marea Chinei de Sud

Marea Chinei de Sud este o mare semiînchisă aflată în bazinul

Oceanului Pacific. Marea Chinei de Sud este situată între ţărmul sud-estic al Asiei şi insulele Taian! "uzon! Mindoro! Pala#an şi Calimantan. $a comunică cu Marea Chinei de $st %rin str&mtoarea Taian şi cu Ocenanul Pacific %rin str&mtoarea "uzon. Su%rafaţa mării constituie '(() *m+! iar ad&ncimea , ( m.  /n Marea Chinei de Sud se #arsă im%ortante flu#ii asiatice! ca Me*on0 sau 1i 2ian0. 3ărmurile sunt %uţin crestate! %e teritoriul sunt %resărate numeroase insule! una dintre cele mai mari fiind Pelaan! şi recife corali0iene! iar în continent #in două 0olfuri mari4 Siam şi 5a*bo. Marea este un bazin de %escuit cu o bo0ată faună tro%icală.  Aici au loc frec#ent eru%ţii #ulcanice submarine şi taifunuri.

Clima :

6remea este tro%icala și în mare %arte controlată de musoni.  /n tim%ul #erii! #&nturile musonice sufla %redominant din sud-#est!  în tim%ul iernii! #anturile sufla din nord-est. Taifunurile de #ară sunt frec#ente. Pentru luna iunie #&nturile sunt frec#ente între sud şi sud,#est în nord7 şi dins%re sud în zona de sud,#est. Perioada de tranziţie dintre musoni este dominată de #&nturi slabe . Hidrologie : Curenţii:

 /n Marea Chinei de Sud!curenţii iau direcţia de de%lasare a musonilor.Pentru zona de est!direcţia este mai com%le8ă astfel4 - %entru ianuarie4 în nord4 s%re nord7 - în #est4 s%re #est şi nord,#est7 - în sud4 #&rte9 cu sensul o%us acelor de ceasornic. - %entru iunie4în est4 s%re nord şi nord,est.

Musonii controleaza curenții de mare! %recum și schimbul de a%ă dintre Marea Chinei de Sud și a or0anelor adiacente de a%ă.  /n luna au0ust flu8ul de su%rafață în Marea Chinei de Sud este de la sud de Marea 2a#a %rin intermediul :arimata și ;elasa <;as%er= str&mtori. /n a%ro%ierea continentului flu8ul 0eneral este s%re nord-est! trece %rin intermediul Taian și str&mtorile "uzon. $8istă un contracurent slab %e %artea de est a mării. /n februarie flu8ul este! în 0eneral! la sud-#est! mai %uternic flu8ul are loc în tim%ul #erii de-a lun0ul %arti din 6ietnam! cu #iteze de %&nă la '! mile <.> *m= %e ora 0enerate de un muson %uternic din sud-#est.

Starea mării şi hula:

6alurile mării sunt 0enerate local de #&nturi şi %ot #aria foarte mult în lunile de tranziţie dintre musonii de nord,est şi sud,#est. /n această %erioadă de tranziţie! #alorile %ot atin0e , 'm! sunt înt&lnite cu o frec#enţă de ?@ în nord şi  în sud. /n %erioada de ma8im a musonului de nord,est frec#enţa de %roducere a #alurilor de  m este de @ în nord şi nord,#est şi ? în sud şi est. Pentru musonul de sud,#est #alorile frec#enţei sunt de  în nord! ?@ în sud!'@ în zonele centrale. Mareea şi curenţii de maree:

Mareea este diurnă! în zonele "uzon! Port Masinloc! Salaa* şi 5runei se %roduce mai mult de o maree %e zi. Curenţii de maree sunt e8istenţi în %orţiunea recifurilor costale7 aceştia nu au o direcţie %recisă. Bimensiunile medii ale mareei sunt de ?,?! m7 în a%ro%iere de Salaa* %oate atin0e chiar ( m.

Caracteristicile apei de mare

Densitatea apei :

6alorile de densitate #ariază în funcție de #ariațiile sezoniere.  /n tim%ul iernii! în februarie! o #aloare de ? 0cm' @?@@ în zona de S si crește la ?@! 0cm'! în D  /n tim%ul #erii! în luna au0ust! sunt #alori de ?-@?@@ 0cm' în S zonei de %e coasta de 5orneo! și ?-@?@@ 0cm'! în D! în lar0ul coastei de Phili%ine. Salinitatea apei:

6alorile de salinitate #ariază în funcție de #ariațiile sezoniere.  /n tim%ul iernii! în februarie este o #aloare de '' în zona de S!  în lar0ul coastei 5orneo! iar in D se inre0istreaza o crestere '' in lar0ul coastei Phili%ine.  /n tim%ul #erii! in luna au0ust!sunt #alorii de '? la coasta de 5orneo și '' la coasta Eili%ine

Temperatura marii la suprafata

Tem%eratura ma8imă a marii la su%rafata este de a%ro8imati# F! GC în luna mai! și scade la un minim de a%ro8imati# ) GC în S! si ( GC in februarie.

Conditii Generale

 Această re0iune are un climat musonic ti%ic cu #ant D$ iarna si #ant din SH #ara. Preci%itațiile! tem%eratura și umiditatea sunt ridicate! cu #ariații mici sezoniere în %ărțile centrale și de S ale zonei Presiunea :

Bistributia medie a %resiunii la ni#elul mării! în ianuarie și iulie este %rezentată în dia0ramele de însoțire ?.@F.? si ?.@F..  /n 0eneral! %resiunea medie are #alorii de ?@?@ hPa in S! iar în D #aloarea ma8ima se inre0istreaza iarna! a#and #alori de ?@?> hPa si #alori minime #ara ! a#and ?@@ hPA. Variailitatea

6ariațiile zilnice sunt a%ro8imati# ? la  hPa în %ărțile centrale și S ale zonei! dar %oate fi semnificati# mai mare în D! în tot sezonul. Ceata si Vi!iilitate

6izibilitatea este în 0eneral bună! cu e8ce%ția cazului în care a%ar a#erse. Ceata este rara la mare deschisa! dar %oate a%area %e coasta s%re zori! insa in 0eneral dis%are odata cu rasaritul soarelui. Peste a%ele deschise ale Mării Chinei de Sud! în ianuarie! #izibilitatea este sub  mile frec#ența fiind de ' la  D si $. In luna iulie frec#entele sunt in 9ur de ) la F in D si in zonele centrale! si a%ro8imati# ' la  in S! desi aceasta ar %utea de#ein din ce in ce mai tulbure in S %ana in luna se%tembrie.

Bibliografie: -cartea pilot a Chiei -!!!.!i"ipe#ia.org