TEZA DE LICENŢĂ
TEMA: ANALIZA CARACTERELOR ȘI FORMELOR RĂSPUNDERII CIVILE DELICTUALE
1
CUPRINS: Introducere …………………………………………………………………………………...….3 Ca!to"u" I# Con$!dera%!! &enera"e cu r!'!re "a r($underea r($underea c!'!"( de"!ctua"( 1.1. 1.1.
Noțiun Noțiunii generale generale privin privindd răspunde răspunderea rea civilă civilă delict delictua uală… lă……… ………… ………… ………… ………… ………… ……..6 ..6
1.2.
Coraportul Coraportul răspunde răspunderii rii civile civile delictuale delictuale cu alte instituții instituții……… ……………… ……………… …………….. ……...….9 .….9
1.3. 1.3.
Carac Caracter terele ele răspun răspunder derii ii civile civile delictu delictuale ale…… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ……..1 ..111
Ca!to"u" II# R($underea R($underea c!'!"( de"!ctua"( de"!ctua"( o)!ect!'( 2.1. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit. Răspunderea pentru prejudiciul prejudiciul cauzat de animale……………………… animale……………………….………..2 .………..2 2.2. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin surparea. construc!iei sau "n cazul căderii sau curgerii din construc!ie……………………………………….….……….……2# construc!i e……………………………………….….……….……2# 2.3. Răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin ac!iunile organelor de urmărire penală$ ale procuraturii sau ale instan!elor de judecată……………………………….…..………..31 2.%. Răspunderea Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate autoritate pu&lică sau de o persoană cu 'unc!ie de răspundere……………………………………………….. răspundere………………………………………………..………..%6 ………..%6
Ca!to"u" III# R($underea R($underea c!'!"( de"!ctua"( $u)!ect!'( 3.1. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de minori Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de persoane incapa&ile…………….… incapa&ile…………….…..…………( ..…………( 3.2. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrită!ii corporale sau prin altă vătămare a sănătă!ii ………………….………… ………………….……………….6 …….6 3.3. Răspunderea comitentului pentru 'apta prepusului……………………….………….… prepusului……………………….………….…….61 ….61
CONCLUZII *I*LIO+RAFIE
2
Introducere
Importanţa şi actualitatea temei )mul trăie*te "n societate$ iar conduita se 'ormează din o&iectul evaluării *i vieții sociale. )rice societate societate omenească omenească "*i &azează &azează e+isten!a e+isten!a pe o organizare$ organizare$ pe anumită ordine social,politică$ social, politică$ adică pe unele norme de conduită generală$ a căror respectare constituie pentru ea o c-estiune vitală. Nerespectarea acestor norme norme atrage atrage răspund răspundere ereaa celor celor care care le,au le,au "ncălc "ncălcat. at. Răspun Răspundere dereaa intervine atunci cnd o anumită conduită nu se con'ormează modelului sta&ilit de norma socială$ iar această conduită este apreciată "n mod negativ. negativ. "Omul - scria /. 0ant , este singura fiinţă capabilă să acţioneze ca o forţă morală, pe deplin responsabilă pentru propriile acţiuni".
e poate vor&i despre un principiu al răspunderii care "*i are izvorul "n cadrul larg al principiilor 'undamentale ale societă!ii$ reprezentate de etica *i ec-itatea socială *i a cărui menire este să asigure respectarea normelor sociale. l evocă ideea că "ncălcarea unei norme social socialee prin prin care care se sta&il sta&ile*t e*tee o anumit anumităă regulă regulă de compor comportam tament ent antre antrenea nează ză$$ inevit inevita&i a&il$l$ răspunderea celui care a săvr*it "ncălcarea. ermenul de răspundere$ "n general$ vizează 'aptul că "n toate ac!iunile pe care le "ntreprind indivizii sau colectivele de indivizi tre&uie să dea seama de consecin!ele acestor ac!iuni. Răspunde Răspunderea rea juridică juridică se circums circumscrie crie răspund răspunderii erii sociale sociale *i este deci deci o 'ormă speci'ic speci'icăă acesteia$ alături de răspunderea politică *i de răspunderea morală. Recunoscută ca reprezentnd domeniul central al dreptului răspunderea juridică este reglementată "n toate ramurile sale$ avnd contingen!ă cu toate institu!iile sistemului juridic. 4osi&ilitatea ela&orării unei teorii *tiin!i'ice asupra răspunderii juridice rezidă "n e+isten!a premizelor ce au 'avorizat apari!ia acestei realită!i$ ct *i a condi!iilor care le,au 'avorizat dezvoltarea. Răspunderea juridică a cărei latură educativă o apropie de răspunderea politică *i de răspunderea morală , dar a cărei latură constrngătoare o deose&e*te de acestea 5 a devenit$ dacă nu o&iect aproape e+clusiv de cercetare$ "n orice caz dominant. ceasta este o e+presie a importan!ii *i a locului privilegiat pe care răspunderea juridică a do&ndit,o "n cadrul mai larg a răspunderii sociale. Component a răspunderii juridice la rndul ei$ "n 'unc!ia de ramura de drept la care ne raportăm poate 'i civilă$ penală$ administrativă$ disciplinară etc. 7iecare din aceste 'orme cunoscnd o reglementare legală proprie.
3
Scopul şi obiectivele cercetării 8ucrarea dată circumscrisă domeniului răspunderii civile delictuale "*i propune să prezinte pro&lematica acestei răspunderi$ a*a cum s,a conturat pnă acum "n literatura de specialitate$ legisla!ie *i "n practica judiciară$ să pună "n lumină c-estiunile controversate$ să pro&lematizeze *i să propună solu!ii la noile pro&leme ce se pot 'ormula "n conte+tul juridic creat de actualul legislativ al statului de drept "n !ara noastră.
Obiectul investigării constă "n studierea juridică a di'eritelor tipuri de răspunderi reglementate de legislație "n vigoare. tudierea *i analiza acestor momente este importantă prin 'aptul că contri&uie esen!ial la "ntărirea prevenirii *i com&aterii "ncălcărilor legale$ permite sta&ilirea cauzelor erorilor admise "n activitatea juridică. acă ne,am decis să reluăm o temă controversată *i :"ntoarsă; pe multiple 'a!ete de către ilu*tri "nainta*i$ este pentru că reglementarea răspunderii civile delictuale$ de*i este vec-e$ este mereu de actualitate$ prevederile legale ce,i sunt consacrate avnd o 'recventă aplicare practică nu numai "n 'a!a instan!elor civile$ ci *i "n 'a!a celor penale$ iar unele controverse de*i păreau tran*ate pot 'i rediscutate. poi "n conte+tul actualului cadru legislativ din !ara noastră *i odată cu adoptarea noului Cod civil pot 'i 'ormulate pro&leme noi. 8ucrarea dată va contri&ui la per'ec!ionarea cadrului legislativ e+istent *i cel viitor$ precum *i la desăvr*irea practicii aplicării normelor ce reglementează repararea prejudiciului$ 'iind destinată att cercetătorilor ct *i lucrătorilor practice.
Metodologia cercetării. 4entru realizarea o&iectivelor prezentului studiu au 'ost utilizate numeroase surse teoretice$ legislative$ solu!ii din practica judiciară na!ională *i cea străină$ precum *i unele dosare din practica judiciară privind răspunderea civilă delictuală.
Structura și volumul tezei. ematica =i scopul cercetării au 'ost determinate de structura logică a tezei ce constă din introducere$ trei capitole$ concluzii. Capitolul /$ "ntitulat Considerații generale cu privire la răspunderea civile delictuală$ prezintă noțiunea răspunderii civile delictuale$ coraportul răspunderii civile delictuale cu alte instituții asemănătoare precum =i caracterele răspunderii civile delictuale. Capitolul //$ "ntitulat Răspunderea civilă delictuală obiectivă prezintă di'erite tipuri de răspundere precum cele ce au un izvor sporit sau cauzat de animale$ răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin surparea construcției sau a căderii sau scurgerii din construcție.
%
Capitolul ///$ "ntitulat Răspunderea civilă delictuală subiectivă e+aminează 'ormele de răspundere pentru prejudiciul cauzat de minori sau de persoane incapa&ile$ precum =i răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății$ răspunderea "n caz de deces a persoanei vătămate =i răspunderea comitentului pentru 'apta prepusului. Con*tient 'iind de 'aptul că rezultatele muncii noastre sunt suscepti&ile de ampli'icare *i apro'undare$ mereu vom tinde să descoperim$ *i cu mult mai mult să le putem aplica att "n practică$ ct *i "n via!ă pentru a 'i la curent ctu*i de pu!in de sugestiile$ părerile *i o&iectivitatea$ principiile de investigare$ după cum remarca *i juristul romn Ulpian !rezultatul unei munci #i va afirma succesele sale numai atunci c$nd esenţialul se va ec%ilibra cu necesarul&.
Legea este raţiunea omenească, întruct guvernează popoarele de pe pămnt. ,Monte$-u!eu. Ca!to"u" I# Con$!dera%!! &enera"e cu r!'!re "a r($underea c!'!"( de"!ctua"(
/#/#
No0!un! &enera"e r!'!nd r($underea c!'!"( de"!ctua"(
Răspunderea juridica este o categorie istorica$ o instituție vie care s,a 'ormat "n societățile omene=ti de,a lungul timpului. e=i juridica$ ea este "nsă departe de a se 'i despărțit pe de,a, ntregul de in'luenta moralei$ de vreme ce la temelia ei sta =i astăzi "ntr,o măsura aprecia&ila$ noțiunea morală de vinovăție >gre=eală?. Corolar al normelor de conduita sociala,morala$ civică =i cu deose&ire al celei juridice$ instituția răspunderii care dă e+presie dreptului "n 'orma cea mai concentrată$ re'lectă stadiul de evoluție al "ntregii vieți sociale =i indică$ "n cel mai "nalt grad$ măsura =i in'luența răspunderii legale a nivelului con=tiinței societății$ al atitudinii =i al responsa&ilității oamenilor "n multiplele lor raporturi sociale. /nstituția răspunderii civile are un caracter istoric =i$ "n ciuda 'olosirii aceleia=i denumiri ce i s,a dat "n cadrul di'eritelor ornduiri sociale$ conținutul ei a variat de la o ornduire socială la alta$ 'orma su& care se prezintă astăzi instituția răspunderii civile 'iind rezultatul unei evoluții$ a unor trans'ormări continue$ marcate de sc-im&ări calitative. st'el$ de la 'aza primitiva a răspunderii private s,a ajuns$ printr,o evoluție "ndelungată$ la concepția actuală$ care se caracterizează printr,un sistem e+primat "ntr,o regulă generala =i nu printr,o enumerare de cazuri a=a cum era "n vec-ime. 4nă la 'orma su& care se "n'ăți=ează astăzi$ ideea =i respectiv instituția răspunderii au cunoscut di'erite 'aze de dezvoltare@ de la răz&unarea privată la sistemul compoziției voluntare$ apoi la sistemul compoziției legale$ iar mai trziu , dispare complet concepția răz&unării la dreptul statului de a aplica sancțiuneaA după caz$ statul aplica sancțiuni corporale sau pecuniare =i la cererea victimei$ acordă reparațiunea pentru prejudiciul cauzat. ceastă evoluție este cunoscută "n dreptul roman >8egea celor B/// ta&le? precum =i "n legislația ateniană 2.1$ p. 2%D.
6
ceastă evoluție a continuat "n vec-iul drept civil 'rancez cutumiar =i a 'ost e+primată$ ca atare$ "n codul Napoleonian din anul 1#(% 2.#$ p. 6%D. ) trăsătură comună a instituției răspunderii civile$ "n toate ornduirile sociale a constituit,o 'aptul că ea reprezintă o 'ormă a constrngerii de stat. pre s'r=itul ornduirii 'eudale apar "n dreptul roman E 'egiuirea lui CarageaE >1 septem&rie 1#1#?2.#$p.6D =i ECodul Calimac%" >1#1F? 2.#$ p.6 D$ monumente legislative care statornicesc$ asemenea legislației din vestul uropei$ principiul general al răspunderii delictuale. Codul Calimac% "=i găse=te principalul izvor de inspirație "n Codul civil general austriac =i consacră răspunderii civile delictuale =i contractuale 2.6$p.32 D. Capitolul treizeci =i =apte su& titlul "(entru dreptul despăgubirii )i a satisfacției". ) idee 'oarte importanta adusa de acest cod este aceea ca răspunderea presupune o gre=eală. ici "ntlnim pentru prima data "n legislația romană ideea de răspundere pentru 'apta proprie =i această idee este dez&ătută pe larg$ amintindu,se$ de asemenea$ cine este E aparat de răspundereE =i c-iar teoria a&uzului de drept intr,o 'orma em&rionară 2.%6$ p.%# D.
art. %F,%92? 1.3D. Răspunderea =i sancționarea apar ca doua 'ete ale aceluia=i mecanism social. ancțiunea$ ca o condiție vitală a e+istentei "n societate$ tre&uie să restituie credința zdruncinată de 'apte antisociale. EOare crezi - "ntrea&ă ocrate - ca este cu putință să dăinuiască )i să nu se surpe statul n care legile făurite n-au nici o putere, ci sunt călcate )i nimicite de fiecare particular GE
2.23 $ p.
2%D. Condiția e+istentei unui prejudiciu este att de importantă "nct se poate a'irma că "n lipsa unui prejudiciu nu suntem "n prezenta răspunderii civile. tta timp ct o persoana nu a 'ost prejudiciată$ ea nu are dreptul de a pretinde vreo reparație$ orict de condamna&ila ar 'i o 'aptă ilicită =i orict de gravă ar 'i culpa autorului. in această cauză$ consider necesar cunoa=terea "n detaliu a componentei indispensa&ile pentru e+istenta răspunderii civile$ =i anume prejudiciul. ste cert că respectarea legalită!ii *i a ordinii de drept constituie una din sarcinile de &ază ale societă!ii *i ale statului. /nstituirea *i men!inerea legalită!ii se &azează nu numai pe respectarea strictă a legilor de către organele de stat *i persoanele cu 'unc!ii de răspundere$ ci *i de to!i reprezentarea pe care o au cetă!enii despre drepturile *i o&liga!iile lor. reptul tre&uie de men!ionat că nu reglementează nu numai raporturile patrimoniale care decurg normal$ ci *i raporturile care apar admiterii a&aterilor de la acest compartiment. F
4entru realizarea acestui reglementări$ legiuitorul a instituit un mecanism juridic$ care are ca scop resta&ilirea drepturilor "ncălcate *i apărarea intereselor legale ale persoanelor. elictuale sunt acele o&liga!ii care apar "n urma 'aptelor ilicite$ săvr=ite 'ără inten!ie de a produce e'ecte juridice$ e'ecte care se produc "nsă "n virtutea legii$ independent de voin!a celor care au săvr*it 'apta ilicită. )&liga!iile delictuale se atri&uie la categoria raporturilor civile de ocrotire *i se mani'estă ca răspundere civilă. Răspunderea civilă poate 'i de'inită ca o&liga!ia persoanei de a suporta consecin!ele negative prevăzute de lege$ pentru săvr*irea delictului$ consecin!e ce constau "n lipsirea persoanei vinovate de anumite valori patrimoniale *i atri&uirea lor persoanei vătămate 2.% $ p.32D. 4ornind de la ideea că răspunderea civilă "m&racă două 'orme@ civilă delictuală *i contractuală putem spune că răspunderea civilă delictuală este o sanc!iune civilă care se aplică nu att "n considerarea patrimoniului său 2.%F$ p.#9D. Natura patrimonială a răspunderii civile este condi!ionată de 'aptul că dreptul civil reglementează cu precădere raporturi patrimoniale. 4rin această răspunderea civilă "ndepline*te o 'unc!ie compensatorie. ste remarcat că "n literatura de specialitate nu e+istă unanimitate de păreri "n ce prive*te 'unc!iile stimulativă$ preventivă$ de semnalizare$ compensatorie. l!ii sus!in că răspunderea civilă delictuală ar avea 'unc!ii ca compensatorie$ represivă educativă. naliznd opiniile sus,men!ionate putem trage concluzia că aceste 'unc!ii se reduc la 'unc!ia compensatorie *i educativ,preventivă.
Func%!a educat!'1re'ent!'(# reptul$ "n general$ ca instrument de ordonare a des'ă*urării raporturilor sociale$ "ndepline*te o 'unc!ie educativă$ prin in'luen!a pe care o e+ercită asupra con*tiin!ei oamenilor. ceastă 'unc!ie se regăse*te *i "n institu!ia juridică a răspunderii civile delictuale. st'el prin teama pe care eventualitatea o&ligării la repara!ii o poate provoca "n con*tiin!a oamenilor$ răspunderea civilă contri&uie la diminuarea 'aptelor ilicite păgu&itoare *i la respectarea o&liga!iilor asumate. e asemenea$ ea constituie un de insu'lare "n con*tiin!a oamenilor a necesită!ii de a ac!iona cu grijă sporită$ de a nu prejudicia pe al!ii$ de a respecta drepturile *i interesele celorlal!i.
Func%!a rearator!e#
/#2# Coraortu" r($under!! c!'!"e de"!ctua"e cu a"te !n$t!tu0!! a$e3(n(toare
7iind 'orme ale răspunderii civile$ răspunderea delictuală *i contractuală au nu numai deose&iri$ dar *i asemănări "n reglementarea juridică. semănarea o putem releva "n următoarele@ elementele care le condi!ionează sunt acelea*i$ ne re'erim la e+isten!a unei 'apte ilicite prin care se "ncalcă o anumită o&liga!ie$ săvr*irea cu vinovă!ie a acestei 'apteA raport de cauzalitate "ntre 'apta ilicită *i prejudiciu. 4rincipalele deose&iri "ntre răspunderea delictuală *i contractuală sunt următoarele@ 1. de pildă "n cazul antreprizei generale?. 9
b* Răspunderea civilă delictuală #i restituirea c%eltuielilor #i daunelor n cazul nulităţii contractului.
4otrivit Codului civil al RH 1.2.D partea vinovată de "nc-eierea conven!iei declarată nulă este o&ligată să restituie c-eltuielile 'ăcute *i să,i repare prejudiciul cauzat "n legătură cu pierderea sau deteriorarea &unului. re&uie să !inem cont de 'aptul că la momentul "naintării ac!iunii de reparare a prejudiciului cauzat prin declararea nulită!ii conven!iei$ aceasta este nulă. 8egisla!ia "n vigoare nu con!ine prevederi$ care ar permite atri&uirea acestei o&liga!ii la răspunderea civilă delictuală sau contractuală.
emeiul apari!iei o&liga!iilor delictuale este 'apta ilicită$ iar o&liga!iile ce se nasc din "m&ogă!irea 'ără justă cauză apar "n urma diverselor 'apte juridice. ceste 'apte juridice pot 'i att licite >de&itorul a plătit "n mod repetat pre!ul?$ ct *i ilicite >persoana cu 'unc!ii de răspundere ilegal *i inten!ionat a eli&erat anumite acte care au servit ca temei pentru plata unui surplus la pensie?. nume după temeiul apari!iei putem releva o primă deose&ire "ntre aceste două categorii de o&liga!ii. )&liga!iile delictuale *i o&liga!iile ce se nasc din "m&ogă!irea 'ără justă cauză se deose&esc *i după 'unc!iile pe care le "ndeplinesc. m&ele tipuri de o&liga!ii se atri&uie la categoria o&liga!iilor e+tra,contractuale *i au caracter compensatoriu. dar dacă o&liga!iile delictuale au ca scop resta&ilirea domeniului patrimonial al persoanei vătămate din contul autorului prejudiciului$ atunci o&liga!iile ce se nasc din "m&ogă!irea 'ără justă cauză au ca 1(
scop restituirea &unului do&ndit 'ără just temei 2.22$ p. 3(D. acă pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar de a constata e+isten!a unor condi!ii o&iective *i su&iective$ ce caracterizează autorul prejudiciului$ pentru admiterea ac!iunii "ntemeiate pe "m&ogă!irea 'ără justă cauză sunt necesare alte condi!ii$ *i anume@ 1. trecerea cu titlu a &unului de la o persoană la altaA 2. lipsa unui temei legal sau contractual$ care ar justi'ica o ast'el de trecereA 3. sporirea nejusti'icată a patrimoniului unei persoane ca urmare a reducerii patrimoniului altei persoane 2.2%$ p.%%D.
/#4# Caractere"e r($under!! c!'!"e de"!ctua"e
Pre5ud!c!u"# Nu poate e+ista răspundere civilă delictuală$ dacă nu s,a produs un prejudiciu. Constituie prejudicii@ distrugerea sau deteriorarea unor &unuri$ vătămarea sănătă!ii unor persoane ce au ca consecin!ă reducerea sau pierderea capacită!ii de muncă *i "n consecin!ă lipsirea de posi&ilitatea de a o&!ine venit 2.1#$ p.36D. st'el$ pre!udiciul poate 'i de'init ca 'iind
consecinţele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, ale "aptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective patrimoniale şi personal nepatrimoniale ale persoanei.
#re!udiciul moral. 4ractica judiciară$ literatura de specialitate ct *i legisla!ia civilă$ "n conte+tul art.1%22 CCRH recunoa*te că prejudiciul nepatrimonial constituie o 'ormă distinctă a prejudiciului civil "n general$ *i "n consecin!ă un 'actor relativ independent de declarare a răspunderii civile delictuale.
numit *i prejudiciu e+trapatrimonial$ prejudiciu nematerial ori prejudiciu ne pecuniar$ prejudiciu moral sau personal nepatrimonial. loss of amenieties?$ prejudiciul estetic > facial in+uries?$ pierderea speran!ei de via!ă >loss of epectation of life?$ prejudiciu psi-iatric > psc%iatric in+uries?$ *oc nervos >nervous s%oc ?$ *oc ordinar >ordinar s%oc ?$ sta&ilindu,se condi!ii di'erite ale răspunderii pentru 'iecare
categorie aparte 2.3$ p.26D. Jotărrea 4lenului Curții upreme de justiție a Repu&licii Holdova cu privire la aplicarea legislației despre apărarea onoarei$ demnității =i reputației pro'esionale a persoanelor 'izice =i juridice nr. #. din (9.1(.2((6$ orice persoană dispune de dreptul de a adresa cereri sau peti!ii organelor statale *i autorită!ilor pu&lice locale$ care$ "n limitele competen!ei lor *i "n termenele sta&ilite$ snt o&ligate de a e+amina cererile *i peti!iile respective *i de a răspunde motivat la acestea 2. $ p. 36D. Kinnd seama de precizările men!ionate mai sus putem spune că prejudiciul nepatrimonial constă "n rezultatul negativ al unei 'apte ilicite ce nu poate 'i evaluată "n &ani datorită con!inutului său neeconomic. ste posi&il că prin 'apta ilicită persoanei să i se cauzeze deodată sau succesiv att prejudiciul de natură patrimonială ct *i prejudicii nepatrimoniale. st'el$ se pune pro&lema raportului care poate sau tre&uie să e+iste "ntre natura valorilor lezate printr,o 'aptă dăunătoare *i natura prejudiciilor cauzate pe această cale.
Credem că$ concluzia dată$ nu este adevărată. impotrivă datorită rela!iei care e+istă "ntre atri&utele patrimoniale *i cele nepatrimoniale care de'inesc personalitatea umană ca entitate &iopsi-ică$ moral *i socială$ este posi&il ca "ncălcarea unor drepturi nepatrimoniale să ai&ă nu numai consecin!e negative de natură nepatrimonială ci consecin!e negative patrimoniale$ iar vătămarea unor drepturi patrimoniale să ai&ă *i consecin!e negative nepatrimoniale. st'el$ de e+emplu$ distrugerea unui &un care reprezintă o amintire de 'amilie poate să se concretizeze nu numai "ntr,un prejudiciu patrimonial$ dar *i "ntr,un prejudiciu moral. e asemenea$ nu tre&uie să se considere că "ncălcarea unui drept personal nepatrimonial va avea "ntotdeauna drept consecin!ă numai un prejudiciu moral. e e+emplu$ atingerea onoarei *i demnită!ii unei persoane poate să se concretizeze nu numai "ntr,un prejudiciu moral dar *i "ntr,un prejudiciu cu caracter patrimonial$ rezultat din "mprejurarea că$ "n urma unor in'orma!ii calomnioase ori a unui denun! calomnios$ celui "n cauză i s,a des'ăcut contractul de muncă.
pre+udicii rezultate din vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.
4rejudicii a'ective constnd "n su'erin!e psi-ice cauzate prin lezarea sentimentelor de a'ec!iune *i de dragoste. cestea sunt@ su'erin!ele psi-ice determinate de cauzarea mor!ii unei persoanei iu&ite$ de rănirea materială$ distrugerea sau "m&olnăvirea unei rude sau persoane apropiateA 13
///.
4rejudicii ce apar ca urmare a lezării onoarei$ demnită!ii$ prestigiului$ sau reputa!iei unei persoane. ceste prejudicii pot 'i cauzate prin insulte calomnii$ de'ăimări *i alte 'apte care ponegresc persoana.
ceste atingeri aduse personalită!ii a'ective$ onoarei *i demnită!ii sunt di'icil de determinat cantitativ. le constau "ntr,o su'erin!ă pur morală$ iar gravitatea acesteia depinde de atitudinea sentimentală a persoanei vătămate raportată la via!a sentimentală *i 'amiliară 2.26$ p. 36D. upă domeniul personalită!ii umane "ncălcate$ deose&im următoarele tipuri de prejudicii nepatrimoniale@ 1. 4rejudicii cauzate personalită!ii 'izice >prejudiciul corporal$ estetic$ de agrement?A 2. 4rejudicii cauzate personalită!ii a'ective >prejudiciul a'ectiv?A 3. 4rejudicii cauzate personalită!ii sociale >lezarea unor drepturi nepatrimoniale cum ar 'i dreptul la onoare$ reputa!ie etc.? 2.32 $ p. 132D. Hărimea compensa!iei pentru prejudiciul moral se determină de către instan!a de judecată "n 'unc!ie de caracterul *i gravitatea su'erin!elor psi-ice sau 'izice cauzate persoanei vătămate$ de gradul de vinovă!ie al autorului prejudiciului$ dacă vinovă!ia este o condi!ie a răspunderii$ *i de măsura "n care această compensare poate aduce satis'ac!ie persoanei vătămate. Caracterul *i gravitatea su'erin!elor sunt apreciate de instan!ă$ lundu,se "n considerare circumstan!ele "n care a 'ost cauzat prejudiciul$ precum *i statutul social al persoanei vătămate.
$apta ilicită. 4entru o&ligarea unei persoane la plata despăgu&irilor este ca prejudiciul să 'i 'ost produs printr,o 'aptă ilicită. 7apta ilicită este orice 'aptă prin care "ncălcndu,se normele dreptului o&iectiv$ se cauzează prejudicii dreptului su&iectiv ce apar!ine unei persoane sau anumitor interese ale acesteia. st'el 'apta ilicită are următoarele trăsături@ a.? are un caracter o&iectiv sau e+isten!ă materială$ constnd "ntr,o conduită ori mani'estare umanăA &.? 'apta este mijlocul prin care se o&iectivează voin!a omului ca element psi-icA c.? 'apta este contrară ordinii sociale *i repro&ată de societate 2.32 $ p. 6#D.
1%
Legitima apărare. 4otrivit art.1%(1 Cod civil al RH$ nu tre&uie să 'ie reparat prejudiciul cauzat de o persoană "n stare de legitimă apărare dacă ea n,a depă*it limitele acesteia. acă "n timpul apărării "mpotriva unui atac injust s,a cauzat prejudiciu unui ter!$ prejudiciul urmează să 'ie reparat de atacator 2.%1$ p. 16# D.
%&trema necesitate. Cauzarea daunei "n stare de e+tremă necesitate este licită$ de*i nu "ntotdeauna e+clude o&liga!ia de reparare a prejudiciului de către persoana care a ac!ionat "n stare de e+tremă necesitate. 1
4otrivit C4RH$ nu constituie in'rac!iune 'apta$ prevăzută de legea penală$ săvr*ită "n stare de e+tremă necesitate$ adică dacă persoana săvr*e*te 'apta pentru a salva via!a$ integritatea corporală sau sănătatea sa$ a unei alte persoane ori un interes pu&lic de la un pericol iminent care nu poate 'i "nlăturat alt'el 2.12$ p. 2%D. tarea de e+tremă necesitate este cauza care "nlătură caracterul ilicit al 'aptei *i "n dreptul civil$ "nsă ea nu,l e+onerează de la răspundere pe cel care a ac!ionat "n stare de necesitate$ "n special "n cazul "n care s,a "nlăturat un pericol care amenin!a autorul prejudiciului. Con'orm al.1 art.1%(2 CCRH$ prejudiciul cauzat de o persoană "n caz de e+tremă necesitate$ tre&uie să 'ie reparat de ea 2.1($ p. 162 D. 8und "n considerare "mprejurările "n care a 'ost cauzat prejudiciul$ instan!a de judecată poate o&liga la repararea lui ter!ul "n al cărui interes a ac!ionat autorul prejudiciului sau poate e+onera de o&liga!ia de reparare$ integral sau par!ial$ att autorul prejudiciului$ ct *i ter!a persoană. Lnii autori au propus$ ca starea de e+tremă necesitate să 'ie cauză e+oneratoare de răspundere "n orice caz 2.11$ p.3(D. Considerăm că starea de necesitate nu tre&uie să "nlăture răspunderea potrivit regulii generale.
'ndeplinirea unei activităţi impuse de lege. 7apta prejudicia&ilă săvr*ită "n "ndeplinirea unei "ndatoriri legale sau numai permise de lege$ precum *i 'apta săvr*ită "n e+ecutarea unui ordin nu este vădit ilegal$ nu este ilicită *i nu angajează răspunderea delictuală. ăvr*irea unor asemenea 'apte se justi'ică prin aceea că vătămarea &unurilor unei persoane$ precum *i atingerea adusă unor drepturi personale nepatrimoniale are ca scop 'ie de a pre"ntmpina pericole mai grave ce ar amenin!a acele &unuri sau persoane$ 'ie pentru a aduce la "ndeplinire sarcini pu&lice$ economice sau culturale. in cele arătate rezultă două categorii de 'apte care e+clud răspunderea delictuală *i anume@ 'aptele săvr=ite "n "ndeplinirea unei o&liga!ii impuse lege >cazul pompierilor care pentru a "mpiedica e+tinderea unui incendiu *i a,l stinge sunt nevoi!i să distrugă &unurile a'late "n apropiere?A 'apte săvr=ite "n e+ecutarea unui ordin de o autoritate pu&lică competentă >e+ecutarea unei sentin!e de'initive prin care o persoană a 'ost condamnată la o pedeapsă privativă de li&ertate?.
%&ercitarea unui drept. 7apta prejudicia&ilă nu este ilicită dacă a 'ost săvr*ită de persoana "n e+ercitarea normală a unui drept su&iectiv ce,i apar!ine. 4rejudiciul cauzat "n e+erci!iul unui drept nu angajează răspunderea$ căci actul de e+ercitare a dreptului nu este ilicit.
16
4rin urmare$ e+ercitarea prerogativelor dreptului su&iectiv "n limitele admise de lege nu are nimic ilicit. ar ce se "n!elege prin e+erci!iul normal al dreptuluiG 4entru a constitui o 'aptă ilicită$ e+erci!iul dreptului su&iectiv tre&uie să 'ie normal$ adică potrivit cu scopul lui economic *i social$ "n limitele prevăzute de lege *i &unele moravuri cu &ună credin!ă 2.1$ p. 16#D. +ercitarea drepturilor su&iective "n alt scop dect acela "n vederea căruia au 'ost recunoscute de lege ori peste limitele lor sau cu rea,credin!ă constituie o 'aptă ilicită$ un a&uz de drept.
(onsimţămntul persoanei vătămate. 7apta prejudicia&ilă nu are caracter ilicit atunci cnd persoana vătămată a consim!it "n preala&il la săvr*irea unei 'apte$ *tiind că este posi&il să i se cauzeze un prejudiciu. ici este vor&a de o clauză de nerăspundere juridică$ care este o verita&ilă conven!ie$ "nc-eiată anterior "ntre autorul 'aptei *i cel prejudiciat$ prin care autorul este scutit de o&liga!ia reparării prejudiciului ce eventual se va produce "n urma săvr*irii 'aptei 2.19$ p. 1%2D. 4rin această clauză$ persoana vătămată "*i dă consim!ămntul nu la producerea prejudiciului$ ci la săvr*irea unei 'apte$ la producerea unei activită!i$ care poten!ial ar produce un prejudiciu. re&uie de men!ionat că se admit asemenea clauze$ "nsă numai pentru 'aptele săvr=ite "n 'orma vinovă!iei u*oare 2.3$ p. %3D. 4e de altă parte$ admisi&ilitatea clauzei de necorespundere este pusă "n dependen!ă de natura prejudiciului. e consideră că numai clauzele care privesc prejudiciile patrimoniale sunt admisi&ile$ iar cele de nerăspundere re'eritoare la drepturile personal nepatrimoniale cum ar 'i@ dreptul la via!ă$ la sănătate$ integritate corporală sunt nule. 4entru a produce e'ecte juridice$ persoana vătămată tre&uie să 'i dat consim!ămntul anterior săvr*irii 'aptei.
Raortu" de cau6a"!tate# 4entru antrenarea răspunderii civile este necesar ca "ntre 'apta ilicită *i prejudiciu să e+iste un raport de cauzalitate. 4ro&lema legăturii cauzale "ntre 'enomene$ cnd unul l,a generat pe altul$ a 'ost *i va rămne a 'i o pro&lemă importantă a 'iloso'iei *i a altor *tiin!e. /mportan!a raportului de cauzalitate apare cu eviden!ă "n cazurile "n care vinovă!ia este prezumată de lege$ precum *i "n cazul răspunderii 'ără vinovă!ie. Raportul de cauzalitate "ntre 'apta ilicită *i prejudiciu este o condi!ie o&iectivă a răspunderii *i nu tre&uie con'undată cu vinovă!ia. Raportul de cauzalitate este *i condi!ia "n 'unc!ie de care se determină mărimea despăgu&irii 2.F$ p. %3D. e cele mai dese ori e+isten!a raportului de cauzalitate este u*or de sta&ilit$ legătura dintre 'apta ilicită *i prejudiciu 'iind clară. st'el$ de pildă$ atunci cnd o persoană distruge sau sustrage un &un al alteia$ *i "l "nstrăinează$ raportul de cauzalitate este evident. lteori$ raportul 1F
de cauzalitate este mai greu de sta&ilit$ mai ales cnd prejudiciul a 'ost precedat de mai multe ac!iuni sau "mprejurări care pot 'i succesive sau comitente$ imediate sau mediate$ principale sau secundare$ alcătuind un comple+ de "mprejurări$ dintre care unele au rol de cauze$ iar altele de condi!ii 2.6$ p.6# D.
Sistemul ec)ivalenţei condiţiilor. 4otrivit acestui sistem$ "n cazul "n care nu se poate determina cu precizie cauza prejudiciului$ se atri&uie valoarea egală tuturor 'aptelor *i evenimentelor ce au precedat acest prejudiciu 2.#$ p.16#D. *adar$ 'iecare condi!ie care precede prejudiciul *i "n lipsa căruia acesta ipotetic nu s,ar produce constituie singura$ deopotrivă cu celelalte condi!ii asemănătoare$ cauza prejudiciului. cest sistem a 'ost criticat$ deoarece e+tinde prea mult cmpul cauzal$ cuprinznd "n s'era cauzală unele condi!ii necauzale$ 'ără importan!ă pentru producerea prejudiciului.
Sistemul cauzei pro&ime. 4otrivit acestui sistem$ se consideră drept cauză a prejudiciului numai 'apta sau "mprejurarea imediată$ anterior producerii acestuia$ apreciindu,se că "n lipsa ei prejudiciul nu s,ar produs.
Sistemul cauzei adecvate. ste sistemul pe care "l urmăre*te practica judecătorească din Mermania. 4otrivit acestui sistem$ sunt considerate cauze numai acele 'apte sau "mprejurări anterioare care "n mod o&i*nuit$ con'orm e+perien!ei umane$ produc asemenea prejudicii$ 'iind previzi&ile.
1#
Caracterul adecvat al cauzei este dedus din previzi&ilitatea su&iectivă a urmărilor 'aptei de care este capa&il autorul ei ori de previzi&ilitatea de care este capa&il un o&servator normal al cursului 'aptelor. cest sistem este criticat pentru 'aptul că introduce "n aprecierea raportului de cauzalitate elementul su&iectiv al cunoa*terii acestui raport@ se consideră raport cauzal numai acel raport care poate 'i prevăzut 2.%3$ p.#%D.
Sistemul e"icacităţii. Ln alt sistem de izolare a raportului de cauzalitate din masa condi!iilor care au precedat rezultatul dăunător este acela care caută solu!ia pro&lemei "n e'icacitatea cauzală a acestor condi!ii.
Sistemul cauzei necesare. utorii acestui sistem propun drept criteriu de sta&ilire a cauzalită!ii criteriu de sta&ilire a cauzalită!ii criteriul legalită!ii$ necesită!ii producerii unor consecin!e ca urmare a săvr*irii unor 'apte. 4otrivit acestui sistem$ nu se a'lă "n raport de cauzalitate 'aptele$ care nu reprezintă dect condi!ia des'ă*urării ac!iunii dăunătoare.
Sistemul unităţii indivizibile dintre cauză şi condiţii. eza principală a acestui sistem este aceea că "n sta&ilirea raportului tre&uie să avem "n vedere că 'enomenul,cauză nu ac!ionează izolat$ ci este condi!ionat de anumi!i 'actori care 'ără a produce direct e'ectul dăunător 'avorizează producerea lui.
*inovăţia. Răspunderea delictuală se antrenează numai pentru cauzarea prejudiciului printr,o 'aptă vinovată. Necesitatea e+isten!ei acestei condi!ii a răspunderii rezultă e+pres din dispozi!iile art.139# CCRH$ care prevede că I cel care acţionează faţă de altul n mod ilicit, cu 19
vinovăţie este obligat să repare pre+udiciul patrimonial, iar n cazurile prevăzute de lege #i pre+udiciul, #i pre+udiciul moral cauzat prin a cţiune sau omisiune; 1.2. D.
pre deose&ire de dreptul penal$ dreptul civil nu de'ine*te vinovă!ia.
re&uie de men!ionat că vinovă!ia persoanei poate 'i "nlăturată de cazul 'ortuit *i evenimentul de 'or!ă majoră 2.13$ p. 16#D.
evitat de către un om cu ma+imă diligen!ă$ dar cel responsa&il nu a depus străduin!e ma+ime "n acest scop$ el va 'i o&ligat să repare prejudiciul. 4rin caz 'ortuit "n!elegem o "mprejurare internă $ care "*i are originea "n cmpul de activitate a celui c-emat să răspundă sau "ntr,o "mprejurare e+ternă care nu are caracter e+traordinar *i nu poate 'i prevăzută *i evitată cu diligen!a de care este "n stare omul cel mai capa&il. peci'ic pentru cazul 'ortuit este 'aptul că inevita&ilitatea producerii evenimentului *i a urmărilor acestuia este su&iectivă 2.%1$ p. 1%6D.
(ondiţiile şi modalităţile reparării pre!udiciului.
"n!elege "nlăturarea tuturor consecin!elor dăunătoare ale 'aptei ilicite$ 'ie ele patrimoniale sau nepatrimoniale$ "n scopul resta&ilirii stării anterioare producerii acestuia 2.%($ p. #%D. 4rincipiul reparării integrale a prejudiciului se impune ca atare$ ca principiu crmuitor al răspunderii delictuale$ deoarece numai o "nlăturare "n "ntregime a prejudiciului cauzat poate 'i considerată ca o reparare "n "n!elesul deplin al cuvntului$ ca o realizare deplină a răspunderii civile. ) consecin!ă importantă$ ce decurge din con!inutul acestui principiu$ este aceea con'orm căreia la sta&ilirea "ntinderii despăgu&irii nu tre&uie să se ia "n considera!ie nici starea materială a autorului prejudiciului$ nici starea materială a persoanei vătămate. Mravitatea vinovă!iei nu constituie un criteriu pentru sta&ilirea cuantumului despăgu&irii@ autorul prejudiciului răspunde integral$ c-iar *i pentru vinovă!ia cea mai u*oară. Cu toate acestea$ gravitatea vinovă!iei poate 'i luată "n considera!ie "n sta&ilirea cuantumului despăgu&irilor$ "n situa!ia "n care prejudiciul s,a produs att din vina autorului 'aptei ilicite$ ct *i din culpa gravă a persoanei vătămate.
Repararea promptă$ ne"ntrziată a prejudiciului are o
importan!ă deose&it de mare "n realizarea răspunderii civile *i apare ca o modalitate de realizare a unei reparări cu adevărat integrale$ deoarece pe această cale se "mpiedică cre*terea prejudiciului ini!ial$ pe de altă parte$ iar pe de altă parte$ cu ct ea se 'ace mai repede$ cu att e+istă *ansa mai mare ca prejudiciul să 'ie "nlăturat integral. 4otrivit art.1%16 CCRH$ instan!a de judecată adoptnd o -otărre cu privire la repara!ia prejudiciului$ o&ligă autorul să pună la dispozi!ie un &un de acela*i gen *i de aceea*i calitate$ să repare &unul pe care l,a deteriorat ori să compenseze integral prin ec-ivalent &ănesc prejudiciul 22
cauzat. Repararea "n natură$ reglementată prin articolul dat are o aplicare limitată "n domeniul răspunderii civile delictuale. Nu putem vor&i despre repararea "n natură a prejudiciului "n cazurile vătămării sănătă!ii sau integrită!ii corporale$ deoarece resta&ilirea acestor valori se a'lă "n a'ara reglementării juridice 2.%#$ p.1#2D. Repararea prin ec-ivalent &ănesc se poate acorda 'ie prin acordarea unei sume glo&ale$ 'ie prin sta&ilirea unor presta!ii periodice succesive cu caracter viager sau temporar$ !innd cont de interesele persoanei vătămate$ dar *i posi&ilită!ile autorului prejudiciului. /nstan!a de judecată sta&ile*te cuantumul repara!iei prin ec-ivalent &ănesc "n 'unc!ie de "ntinderea prejudiciul de la data pronun!ării -otărrii. ) altă pro&lemă controversată "n literatura de specialitate este cea a determinării momentului de care se apreciază ec-ivalentul prejudiciului material care nu poate 'i reparat "n natură "n legătură cu aceasta unii autori propun de a 'i luate "n considera!ie pre!urile de "nlocuire a prejudiciului$ e+istente la data producerii prejudiciului. untem de părerea că solu!ia dată nu asigură o reparare integrală a prejudiciului 2.2$ p. 26#D. 4otrivit unei alte opinii$ repararea prejudiciului va 'i integrală numai atunci cnd estimarea se 'ace c-iar "n momentul cnd instan!a de judecată este c-emată să acorde despăgu&iri 2.6($ p. 22D. Considerăm opinia dată una reu*ită$ deoarece autorul prejudiciului tre&uie să răspundă *i pentru 'luctua!iile de pre!$ 'iindcă nimeni nu,l "mpiedică să repare imediat prejudiciul. 4entru că un prejudiciu patrimonial să dea dreptul persoanei vătămate de a cere repararea lui de al persoana vinovată este necesar ca acesta să "ndeplinească următoarele condi!ii@ să 'ie cert *i să 'ie nereparat. Ln prejudiciu se consideră cert atunci cnd e+isten!a lui este sigură$ ne"ndoielnică *i poate 'i evaluată "n prezent. tunci cnd e'ectele 'aptei ilicite sau realizat "n "ntregime ne a'lăm "n prezen!a unui prejudiciu actual$ dar cnd e vor&a de un prejudiciu care de*i nu s,a produs imediat$ dar este sigur că se va produce este vor&a de prejudiciul viitor. 4rejudiciul eventual nu este supus reparării deoarece este lipsit de certitudine. Certitudinea prejudiciului se re'eră nu numai la e+isten!a acestuia$ ci *i la "ntinderea lui. acă nu se cunoa*te "ntreaga "ntindere a prejudiciului$ instan!a de judecată va !ine seama numai de prejudiciul constatat cu certitudine. st'el$ art.1%21 CCRH stipulează că$ dacă din cauza vătămării integrită!ii corporale sau alte vătămări a sănătă!ii$ capacitatea de muncă a scăzut ulterior 'a!ă de capacitatea pe care persoana vătămată a avut,o "n momentul cnd i s,a atri&uit despăgu&irea$ ea are dreptul să ceară un spor corespunzător al cuantumului despăgu&irii. rticolul dat stipulează clar că$ dacă ulterior
23
prejudiciul se măre*te ca urmare a aceleia*i 'apte ilicite$ se poate reveni asupra "ntinderii despăgu&irii sta&ilite 1.2.D. doua condi!ie este că prejudiciul să nu 'i 'ost reparat$ deoarece "n cazul "n care prejudiciul a 'ost reparat integral$ răspunderea civilă "ncetează. pare o pro&lemă "n cazul cnd repararea a 'ost 'ăcută de o persoană neo&ligată sau de o persoană o&ligată să repare prejudiciul nu "n temeiul răspunderii delictuale.
2%
Ca!to"u" II# R($underea c!'!"( de"!ctua"( o)!ect!'( 2#/# R($underea entru re5ud!c!u" cau6at de un !6'or de er!co" $or!t# R($underea entru re5ud!c!u" cau6at de an!3a"e rt. 1%1( Cod civil al RH reglementează răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit. 4otrivit articolului dat persoanele a căror activitate este legată de un pericol sporit pentru lumea "nconjurătoare >organiza!iile de transport$ "ntreprinderile industriale$ posesorii de transport etc.? au să repare dauna cauzată de pericol sporit$ dacă nu vor dovedi că dauna s,a produs ca urmare a urmare a 'or!ei majore sau a inten!iei persoanei vătămate. Con'orm Iteoriei activită!ii; izvorul de pericol sporit apare ca o activitate a persoanelor 'izice *i juridice ce creează pro&a&ilitatea sporită de producere a prejudiciului "ntmplător "n virtutea 'aptului$ că nu poate 'i controlată pe deplin de către om 2.%$ p. 126D. 4otrivit Iteoriei "nsu*irilor; constituie izvor de pericol sporit "nsu*irile &unurilor sau 'or!ele naturii$ care la nivelul dat$ de dezvoltare a *tiin!ei *i te-nicii nu pot 'i controlate pe deplin de om$ crend prin aceasta o posi&ilitate sporită de cauzare a prejudiciului vie!ii$ sănătă!ii sau &unurilor persoanei 2.%%$ p.26#D. naliznd ideile men!ionate mai sus$ putem de'ini izvorul de pericol sporit ca 'iind o&iectele lumii materiale$ ce dispun de "nsu*iri periculoase *i care "n procesul e+ploatării nu pot 'i controlate pe deplin de către om$ crend prin aceasta un grad sporit de cauzare a prejudiciului. st'el izvorul de pericol sporit tre&uie să "ntrunească cumulativ următoarele trăsături@ 1. /zvorul de pericol sporit să 'ie un o&iect al lumii materiale )&iectele care prezintă pericol sporit pentru lumea "nconjurătoare pot 'i create prin munca omului >mecanismele$ su&stan!ele e+plozive *i otrăvitoare? sau pot e+ista "n starea lor 'irească$ 'iind utilizate de om >microorganismele$ su&stan!ele radioactive etc.?. 2. )&iectele tre&uie să dispună de "nsu*iri cantitative *i calitative periculoase. e aceea răspunderea juridică pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit se angajează numai atunci cnd prejudiciul s,a produs ca urmare a mani'estării calită!ilor periculoase ale o&iectului >aptitudinea o&iectelor de a se deplasa cu o anumită viteză$ de a radia$ "mpu*ca etc.?. otodată prezintă importan!ă *i caracterele cantitative 2.%1$ p.2%6D. e pildă$ gazul din &ric-etă nu prezintă pericol sporit$ deoarece se a'lă "n cantită!i mici$ iar cel din cisternă "n virtutea cantită!ii sale mari va prezenta un pericol sporit. 3. )&iectul tre&uie să 'ie "n activitate. ctivitatea de e+ploatare a o&iectelor ce prezintă pericol sporit include att utilizarea lor activă>prelucrarea?A ct *i pasiv>depozitarea sau stocarea su&stan!elor radioactive etc.?. 2
%. u&iectele o&liga!iei de reparare a prejudiciului cauzat de un izvor de pericol sporit. st'el$ persoanele care e+ploatează izvorul de pericol sporit au o&liga!ia să repare prejudiciul produs de acesta. e&itor "n cazul o&liga!iei date este posesorul izvorului de pericol sporit. 4osesor al izvorului de pericol sporit este persoana care "l de!ine@ ,
cu drept de proprietateA
,
cu drept de administrare operativăA
,
cu drept de gestiune economicăA
,
"n &aza contractului de arendăA
,
"n &aza procuriiA
,
"n &aza -otărrii organelor competente cu privire la transmiterea izvorului de pericol sporit "n 'olosin!a temporară etc.
st'el$ posesor al izvorului de pericol sporit poate 'i persoana juridică care e'ectuează e+ploatarea izvorului "n &aza dreptului de proprietate sau "n &aza altui titlu legal. Nu se consideră posesor al izvorului de pericol sporit persoana care e'ectuează e+ploatarea acestuia "n virtutea raporturilor de muncă cu posesorul. alariatul va răspunde "n cazul dat 'a!ă de angajatorul său potrivit reglementărilor de dreptul muncii. 4entru sc-im&area posesorului izvorului de pericol sporit este necesară transmiterea reală a lui deoarece "nc-eierea acordului dintre păr!i nu are ca e'ect trecerea posesiei de la transmi!ător la do&nditor 2.3$ p. %D.
26
acă "nsă izvorul de pericol sporit a ie*it din posesia posesorului legal nu numai ca urmare a ac!iunilor ilicite ale ter!elor persoane$ dar *i a 'aptei vinovate a posesorului legal$ vor răspunde am&ii. Hultiple controverse ridică *i situa!ia reparării prejudiciului "n cazul interac!iunii a două izvoare de pericol sporit. ici sunt posi&ile mai multe situa!ii$ "n dependen!ă de 'aptul cine a 'ost prejudiciat. Con'orm al.2 pct.26 Jotărrea 4C 1.11. D din de izvoare de pericol sporit au cauzat "n comun daune altor persoane$ ei poartă răspundere solidară "n 'a!a victimei.
+ăspunderea pentru pre!udiciile cauzate de animale rt.1%11 Cod civil al RH 1.2. D prevede că Iproprietarul unui animal sau persoana care se serve*te de animal "n timpul serviciului cauzat de acesta 'ie că se a'lă "n paza sa$ 'ie că a scăpat de su& pază;. ouă pro&leme urmează a 'i lămurite$ pentru a sta&ili domeniul de aplica!ie a răspunderii men!ionate@ a.? care sunt animalele la care se re'eră art. 1%11 Cod civil al RH G &.? care sunt persoanele !inute a răspunde pentru animale$ "n temeiul articolului men!ionatG
a. Ct prive*te animalele$ de*i te+tul legal nu o spune "n mod direct$ este evident că el se re'eră la animalele care sunt apropiate "ntr,o 'ormă oarecare *i care pot 'i e'ectiv supraveg-eate.
).
2F
4entru angajarea răspunderii$ victima prejudiciului tre&uie să 'acă dovada că prejudiciul a 'ost cauzat de către animal *i că la data cauzării prejudiciului$ animalul se a'la "n paza juridică a persoanei$ de la care se pretinde plata despăgu&irilor. Cel care are paza juridică a animalului se poate e+onera de la răspundere numai dacă 'ace dovada că producerea de către animal$ a prejudiciului s,a datorat@ 1.12. D a? 'aptei victimei "nsă*i$ care$ de e+emplu a provocat reac!ia cauzatoare de prejudicii animaluluiA &? 'aptei unei ter!e persoane pentru care cel ce are paza juridică a animalului nu este !inut a răspundeA c? cazului de 'or!ă majoră$ nu "nsă *i cazului 'ortuit. e asemenea o&liga!ia reparării nu apare dacă prejudiciul a 'ost cauzat de un animal domestic predestinat activită!ii pro'esionale$ de "ntreprinzător sau o&!inerii de mijloace pentru "ntre!inerea proprietarului$ iar proprietarul animalului a asigurat grija cuvenită pentru supraveg-erea animalului sau dacă dauna s,a produs c-iar *i "n cazul mani'estării unei asemenea griji.
2#2# R($underea entru re5ud!c!u" cau6at r!n $urarea con$truc%!e! $au 7n ca6u" c(der!! $au cur&er!! d!n con$truc%!e Con'orm art. 1%12 Cod civil al RH proprietarul este o&ligat să repare prejudiciul cauzat prin surparea$ "n "ntregime sau a unei păr!i$ a construc!iei cnd surparea este rezultatul lipsei de "ntre!inere corespunzătoare sau al unui viciu de construc!ie. ta&ilirea domeniilor de aplica!ie a acestei răspunderi 'ace necesară prevederea legală *i anume@ "n!elesul no!iunilor de construc!ie$ de surpare$ de lipsă$ de "ntre!inere *i viciu de construc!ieA determinarea persoanei care răspunde pentru prejudiciile cauzate răspunde pentru prejudiciile cauzate prin ruina edi'iciului. a.? 4rin construc!ie$ se "n!elege orice lucrare realizată de om$ prin 'olosirea unor materiale care se "ncorporează solului$ devenind "n acest 'el$ prin a*ezarea sa dura&ilă$ un imo&il prin natura sa. /ntră "n această de'ini!ie$ de e+emplu$ o casă$ un gard$ "ncorporat solului$ un &araj$ un pod$ dar *i o construc!ie su&terană cum ar 'i un canal$ o pivni!ă. Nu intră "nsă "n această no!iune alte imo&ile care nu sunt rezultatul "ncorporării prin munca omului$ a unor materiale$ cum ar 'i de e+emplu$ stncile$ ar&orii$ *.a. e asemenea nu sunt cuprinse lucrările provizorii$ care nu sunt 'i+ate la sol *i imo&ilele prin destina!ie 2.29 $ p. 1#3D. &? 4rin surpare a construc!iei se "n!elege "n conte+tul acestui articol nu numai dărmarea completă$ dar *i dărmare par!ială a ei.
un material din care s,a construit$ care prin cădere provoacă un prejudiciu altei persoane răspunderea va surveni con'orm art. 1%13 Cod civil al RH$ care prevede următoarele@ 34acă pre+udiciul s-a produs prin faptul că din construcţie a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcţie n posesiune;. Nu intră "n no!iunea de surpare :demolarea involuntară; sau
:demolarea voluntară;$ nu intră aici nici surparea provocată de incendiu$ proasta 'unc!ionare a unui dispozitiv de protec!ie$ de e+emplu lipsa &arei de protec!ie la o scară etc. 1.2.D c? urparea construc!iei tre&uie să 'ie urmarea lipsei de "ntre!inere ori unui viciu de construc!ie. Cu lipsa de "ntre!inere este asimilată *i vec-imea edi'iciului. acă alta a 'ost cauza surpării *i nu lipsa de "ntre!inere ori viciu de construc!ie nu se aplică prevederile art. 1%12 Cod civil al RH. d? rt. 1%12 Cod civil RH sta&ile*te răspunderea pentru prejudiciul cauzat de surparea construc!iei "n sarcina proprietarului edi'iciului. Nu interesează$ a*adar$ cine este constructorul ori ar-itectul$ ci interesează cine este proprietarul său actual. ceastă răspundere nu este "ntemeiată$ a*adar$ pe paza juridică a edi'iciului$ ci pe calitatea de proprietar$ calitate de proprietar$ calitate care nu se poate transmite dect prin act translativ de proprietate. st'el$ con'orm al. 2 $ art. 1%12 Cod civil al RH$ persoana care s,a o&ligat prin contract 'a!ă de proprietar să "ntre!ină construc!ia sau care este o&ligată să o "ntre!ină "n stare corespunzătoare "n temeiul dreptului de 'olosin!ă ce i s,a acordat$ răspunde solidar cu proprietarul pentru prejudiciul cauzat "n urma surpării construc!iei sau a unei păr!i a ei.
proprietarului ori de o răspundere$ "ntemeiată pe ideea unei o&liga!ii legale de garan!ie$ independentă de orice vină din partea proprietarului. Concep!ia o&iectivă privind 'undamentul răspunderii pentru ruina edi'iciului porne*te de la ideea$ că legea nu consacră$ nici necesitatea vinovă!iei proprietarului$ nici posi&ilitatea e+onerării sale de răspundere prin dovada lipsei de vinovă!ie. e la ideea caracterului a&solut al prezum!iei de vinovă!ie$ s,a ajuns să se sus!ină$ *i "n această materie$ necesitatea gre'ării$ pe ideea prezum!iei de culpă a&solută$ a ideii de garan!ie. cest temei al răspunderii su&iectiv 5 o&iectiv$ ar 'undamenta după părerea noastră cel mai &ine răspunderea proprietarului construc!iei$ din considerentul că răspunderea civilă nu poate 'i ruptă total de ideea de vinovă!ie. 4entru aplicarea răspunderii prevăzute de art.1%12 Cod civil al RH este necesar ca victima prejudiciului să 'acă dovada directă a unor elemente generale ale răspunderii$ dar *i a elementelor speciale$ care de'inesc domeniul de aplicare al prevederii date. st'el$ victima va tre&ui să dovedească nu numai e+isten!a prejudiciului. *i raportul de cauzalitate dintre surparea construc!iei *i prejudiciu$ dar *i 'aptul că surparea construc!iei a 'ost cauzată de lipsa de "ntre!inere ori de un viciu de construc!ie. 4roprietarul nu poate să "nlăture această răspundere prin simpla dovadă a 'aptului că a luat toate măsurile pentru asigurarea "ntre!inerii construc!iei ori pentru prevenirea oricăror vicii ale construc!iei Ceea ce poate 'ace proprietarul spre a se e+onera de răspundere este dovedirea altor cauze care au determinat surparea *i$ deci producerea prejudiciului$ cauze 'ără de care surparea nu s,ar 'i produs$ c-iar dacă "ntre!inerea edi'iciului lasă de dorit$ c-iar dacă$ imo&ilul nu era lipsit de vicii de construc!ie. e e+emplu$ o asemenea dovadă ar 'i aceea care ar demonstra că ruina construc!iei a 'ost determinată de un cutremur de pămnt$ care a provocat dărmarea. ste vor&a$ "n cazul dat de dovedirea unor elemente e+trinseci construc!iei$ care "nsă au 'ost -otărtoare pentru producerea prejudiciului. semenea cauze sunt@ a? 'apta victimei "nse*iA &? 'apta unui ter! pentru care proprietarul nu este !inut a răspundeA c? cazul de 'or!ă majoră$ nu "nsă *i cazul 'ortuit.
3(
a? "mpotriva constructorului ori proiectantului$ pe temeiul contractului de antrepriză ori de proiectare$ pentru viciile de construc!iei$ care au constituit cauza surpăriiA &? "mpotriva vnzătorului de la care a cumpărat construc!ia$ pe temeiul contractului de vnzare 5 cumpărare$ "n cadrul o&liga!iei de garan!ie ce revine vnzătorului pentru viciile ascunse ale lucrului vndutA c? "mpotriva locatarului construc!iei$ pe temeiul contractului de loca!iune$ dacă surparea s,a datorat 'aptului că locatarul nu *i,a "ndeplinit o&liga!iile care "i reveneau privind e'ectuarea repara!iilor locative.
2#4# R($underea $tatu"u! entru re5ud!c!u" cau6at r!n ac%!un!"e or&ane"or de ur3(r!re ena"(8 a"e rocuratur!! $au a"e !n$tan%e"or de 5udecat( Răspunderea civilă a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare$ ca modalitate a răspunderii delictuale a apărut relativ trziu. )rice raport social apare nu de la sine$ ci este generat de necesită!ile societă!ii. u& acest aspect nu constituie e+cep!ie *i o&liga!ia de reparare a prejudiciului cauzat prin erori judiciare. Lna din cauzele apari!iei acestor raporturi !ine de "nsu*i procesul de descoperire a in'rac!iunilor *i de e'ectuare a justi!iei. 4entru a solu!iona just pro&lema$ este necesar de a constata deplin *i "n strictă con'ormitate cu legea 'aptul săvr*irii in'rac!iunii$ vinovă!ia unei persoane "n săvr*irea in'rac!iunii *i toate circumstan!ele care determină gradul de vinovă!ie autorului 'aptei$ ori invers$ de a constata că in'rac!iunea nu a 'ost săvr*ită$ iar persoana trasă la răspundere este nevinovată. autodenun!$ depunerea depozi!iilor 'alse$ e+isten!a unor altor "mprejurări care nu au putut 'i cunoscute la momentul cercetării cazului etc.? aceste persoane merg pe cale gre*ită$ trag la răspundere penală ori condamnă persoane nevinovate.
cauzate "n procesul cercetării penale ca urmare a 'alsi'icării pro&elor$ aplicării unor metode nepermise de cercetare$ a&uzuri de serviciu$ re!ineri ilegale cu scopul tragerii la răspundere penală. Nu orice cauzare a prejudiciului "n activitatea procesuală 5 penală a organelor de anc-etă *i judecată dă na*tere o&liga!iei de reparare a acestui prejudiciu. acă de pildă prejudiciul este urmarea aplicării pedepsei penale 'a!ă de o persoană care "ntr,adevăr este vinovată de săvr*irea in'rac!iunii$ iar măsura de pedeapsă numită corespunde gravită!ii 'aptei$ personalită!ii condamnatului *i altor "mprejurări ce in'luen!ează măsura răspunderii$ atunci un asemenea prejudiciu este legal *i cauzarea lui se justi'ică din toate punctele de vedere. rt.3 al.2 din Constitu!ia RH 1.1.D leagă apari!ia dreptului la repararea prejudiciului de e+isten!a unor erori săvr=ite "n procesele penale de către organele de anc-etă *i instan!ele judecătore*ti$ de unde putem trage concluzia că temeiul na*terii dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este admiterea erorii "n activitatea organelor de anc-etă rorile judiciare se "mpart "n@ erori procesuale$ care e+istă atunci cnd prin sentin!a judiciară nu se solu!ionează sarcina de &ază a procedurii penale ce se re'eră la 'aptul in'rac!iunii *i la persoana ce a săvr*it,o *i erori penale ce !in la descali'icarea 'aptei "ncriminate *i sta&ilirea pedepsei. Condi!iile răspunderii pentru prejudiciul cauzat caracterizează temeiul răspunderii *i "n lipsa primelor răspunderea nu se angajează ast'el$ prima condi!ie a răspunderii este 'apta ilicită a organelor de anc-etă *i judecată. 7apta ilicită ca o condi!ie a răspunderii civile a statului pentru prejudiciului cauzat prin erori judiciare nu este 'ormulată potrivit sistemului delictului general$ ci sunt enumerate cazuri concrete de 'apte ilicite ale persoanelor cu 'unc!ii de răspundere. st'el$ potrivit art. 3 din 8egea RH din 2.(2.9# este repara&il prejudiciul moral *i material cauzat persoanei 'izice sau juridice "n urma@ 1.12.D a?
re!inerii ilegale$ aplicării ilegale a măsurii represive de !inere su& arest$ tragerii ilegale la răspundere penală$ condamnării ilegaleA
&?
condamnării ilegale$ con'iscării ilegale a averii$ supunerii ilegale la muncă neremunerată "n 'olosul comunită!iiA
c?
e'ectuării ilegale "n cazul anc-etării sau judecării cauzei penale a perc-ezi!iei$ ridicării punerii ilegale su& sec-estru a averii concedierii ilegale de la lucru$ precum *i a altor ac!iuni de procedură care limitează dreptul persoanei ce supunerii ilegale la arest administrativ$ con'iscării ilegale a averii$ aplicării ilegale a amenziiA
d?
e'ectuării măsurilor operative de investiga!ii cu "ncălcarea prevederilor legisla!ieiA 32
e?
ridicării ilegale a documentelor conta&ile$ a altor documente$ a &anilor *tampilelor precum *i &locării documentelor &ancare.
8egea con!ine enumerarea e+-austivă a ac!iunilor ilicite a organelor de anc-etă *i judecată$ care dau na*tere dreptului la repararea prejudiciului. 8egiuitorul ar tre&ui să renun!e la enumerarea e+-austivă a ac!iunilor ilicite ale organelor de anc-etă *i judecată$ iar răspunderea pentru prejudiciul cauzat persoanei să 'ie angajată pentru orice ac!iune ilicită a acestor organe. re&uie de men!ionat că caracterul ilicit al ac!iunilor prevăzute "n 8egea RH din 2.(2.199# 1.12.D se constată nu "n ordine civilă$ ci "n ordinea procedurii penale. 4otrivit art.% din legea dată$ dreptul la repararea prejudiciului apare "n cazul@ ,
pronun!ării sentin!ei de ac-itareA
,
clasării dosarului penal$ din considerentul a&sen!ei 'aptului in'rac!iunii$ a elementelor in'rac!iunii "n ac!iunile săvr=ite sau a pro&elor că persoana a participat la comiterea unei in'rac!iuniA
,
adoptării de către instan!a judecătorească a -otărrii cu privire la anularea arestului administrativA
,
adoptării de către Curtea uropeană pentru repturile )mului a -otărrii cu privire la repararea prejudiciuluiA
,
e'ectuării măsurilor operative de investiga!ii cu "ncălcarea prevederilor legisla!iei pnă la intentarea dosarului penal$ cu condi!ia că "n termen de 6 luni de la e'ectuarea unor ast'el de măsuri -otărrea de a intenta un dosar nu a 'ost luată sau a 'ost anulată. Reie*ind din con!inutul acestor norme putem conc-ide că pentru apari!ia o&liga!iilor de
reparare a prejudiciului au importan!ă juridică numai acele ac!iuni ale organelor de anc-etă *i judecată "n urma căruia persoana a 'ost ilicit "nvinuită de săvr*irea in'rac!iunii sau contraven!iei administrative. c!iunile ilicite despre care este vor&a "n 8egea RH din 2.(2.199#$ au o trăsătură speci'ică , continuitate "n timp. st'el$ condamnarea ilegală se poate prelungi c!iva ani$ arestul preventiv cteva luni. +ecutarea unei sentin!e ilegale prin care s,a condamnat o persoană nevinovată$ sau unui mandat de arest 'i+ează numai "nceputul 'aptei ilicite$ iar sentin!a de ac-itare ori ordonan!a de clasare a dosarului 'i+ează s'r*itul ei. Raporturile de reparare a prejudiciului cauzat prin erori judiciare se nasc la data cnd s,a constat ilegalitatea actului persoana a 'ost condamnată arestată ilegal adică la momentul pronun!ării actului de rea&ilitare. c!iunile anc-etatorului$ judecătorului au ca scop constatarea e+isten!ei in'rac!iunii penale. Hăsurile pe care acestea le "ntreprind "n continuare depind de caracterul in'rac!iunii.
33
Caracterul ilicit al 'aptei judecătorului "n concluzie gre*ită cu privire la săvr*irea unei in'rac!iuni social , periculoase. cum vom 'ace o caracteristică detaliată a ac!iunilor ilicite ale organelor de anc-etă preliminară$ cercetare penală$ ale procuraturii *i instan!ele judiciare$ care constituie o condi!ie a răspunderii juridice a statului. Ln loc deose&it "n cadrul acestor ac!iuni ilicite "l ocupă re!inerea ilegală a persoanei &ănuite de săvr*irea in'rac!iunii$ precum *i aplicarea ilegală a măsurii preventive. Re!inerea ilegală a persoanei "ncalcă esen!ial dreptul la li&ertate *i inviola&ilitate corporală$ cauznd persoanei un prejudiciu moral considera&il. Re!inerea ilegală poate cauza *i prejudiciu patrimonial pentru &ănuit$ care constă "n pierderea salariului$ pierderea sau deteriorarea &unurilor rămase 'ără supraveg-ere$ neparticiparea la "nc-eierea unui contract important etc. de pildă cnd persoana este lipsită de posi&ilitatea de a merge "n altă localitate *i de a "nc-eia un contract important? ct *i un prejudiciu moral apărut ca urmare a "ncălcării drepturilor la li&era circula!ie cons'in!it "n art.2F din Constitu!ia RH. 4entru a angaja răspunderea juridică statului este necesar să e+iste un raport cauzal "ntre ac!iunile ilicite ale persoanelor cu 'unc!ii de răspundere ale organelor de cercetare penală$ anc-etă preliminară$ ale procuraturii *i instan!elor judecătore*ti *i consecin!ele negative pentru persoana rea&ilitată. Raportul de cauzalitate$ ca o condi!ie generală a răspunderii juridice civile delictuale este un 'enomen o&iectiv$ care nu depinde de caracterul ilicit al 'aptei persoanei cu 'unc!ie de răspundere *i deci de vinovă!ia acesteia. l se constată u*or cnd anc-etatorul a aplicat măsurile de constrngere prevăzute de legisla!ia procesual penală 'a!ă de &ănuit *i "nvinuit$ iar ulterior$ convingndu,se că a atras gre*it persoana "n cauză la răspundere$ emite o ordonan!ă de clasare a dosarului$ rea&ilitnd această persoană. ta&ilirea raportului cauzal se complică atunci cnd se pronun!ă sentin!e de ac-itare "n special "n cazurile "n care sentin!a se modi'ică "n ordine de recurs$ contesta!ie "n anulare sau revizuire "n caz de descoperire a unor noi "mprejurări.
C-iar *i atunci cnd după condamnarea persoanei se constată 'alsi'icarea pro&elor de către persoana cu 'unc!ie de răspundere a organelor de anc-etă *i judecată ceea ce a servit ca temei pentru anularea sentin!ei sau clasarea dosarului penal$ prejudiciul este rezultatul ac!iunii ilicite ale tuturor acestor persoane cu 'unc!ii de răspundere care au e'ectuat anc-eta$ au sus!inut "nvinuirea de stat sau au "n'ăptuit justi!ia. c!iunile ilicite enumerate "n art. 1 8egea RH 2.(2.199# tre&uie să 'i 'ost săvr=ite de persoana cu 'unc!ie de răspundere a organului de cercetare penală de anc-etatori$ procurori$ judecători "n timpul e+ercitării o&liga!iilor de serviciu 1.12.D. 4rin e+ercitarea o&liga!iilor de serviciu "n!elegem e'ectuarea de către persoanele cu 'unc!ie de răspundere a cercetării penale$ anc-etei preliminare sau e+ercitarea justi!iei. a&uzează de drepturile lor etc.? prejudiciul se va repara nu din contul statului ci din contul persoanei cu 'unc!ie de răspundere care prin 'apta sa ilicită a cauzat prejudiciul.
ctul de reabilitare# 4rejudiciul$ 'apta ilicită *i raportul cauzal nu 'ormează "n cumul condi!ii necesare pentru apari!ia *i e+ercitarea dreptului la apărarea prejudiciului cauzat prin erori judiciare. st'el$ o altă condi!ie specială este e+isten!a actului de rea&ilitare care atestă nevinovă!ia persoanei 2.22$ p. #%D.
3
"mpăcării păr!ii vătămate cu "nvinuitul$ decesul "nvinuitului$ e+pirarea termenului de tragere la răspundere$ "ncredin!area persoanei pe c-eză*ie nu nasc dreptul la repararea prejudiciului. Constatarea de către organul de cercetare penală$ de anc-etator$ de procuror sau instan!a de judecată a unui temei nerea&ilitare$ prevăzut de lege$ care e+clude procedura penală *i scute*te persoana de răspundere penală *i de pedeapsă$ are drept consecin!ă clasarea dosarului penal "n una din următoarele 'orme@ 1. 4ronun!area sentin!ei de "nvinuire cu eli&erarea condamnatului de pedeapsă.
unele măsuri procesuale anc-etatorul tre&uie să atri&uie acestei persoane statut de "nvinuit.
Autodenun%u" 9 73re5urare ce ec"ude dretu" "a reararea re5ud!c!u"u!# reptul la repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare presupune nu numai e+isten!a condi!iilor generatoare presupune$ ci *i lipsa "mprejurărilor care e+clud acest drept.
3F
3#
repararea prejudiciuluiA &? aceste consecin!e tre&uie să se nască *i atunci cnd autodenun!ul a 'ost provocat de ac!iunile ilicite ale anc-etatorului. copul autodenun!ului este de a induce "n eroare organele de anc-etă *i judecată "n privin!a 'aptului că in'rac!iunea a 'ost săvr*ită de această persoană$ de*i ea nu a săvr*it această in'rac!iune.
(aracteristica pre!udiciului cauzat prin erori !udiciare venit neo&!inut?. Reducerea patrimoniului e+istent este rezultatul@
con'iscării &unurilor$ care se aplică de instan!a de judecată ca pedeapsă penală
complementară pentru săvr*irea unor categorii de in'rac!iuni *i care constă "n trecerea 'or!ată *i gratuită "n proprietatea statului a &unurilor condamnatului. 39
"ncasării de la condamnat a c-eltuielilor de judecatăA "ncasării amenzilor aplicate su& 'orma pedepsei penale pentru săvr*irea unor
categorii de in'rac!iuni$ precum *i su& 'ormă de sanc!iuni pentru "ncălcarea normelor procesual,penale. istrugerea sau deteriorarea &unurilor poate avea loc ca urmare "n'ăptuirii unor ac!iuni de anc-etă$ cum ar 'i ridicarea o&iectelor$ perc-ezi!ionarea domiciliului$ e'ectuarea e+pertizei etc. pre deose&ire de reducerea$ distrugerea sau deteriorarea &unurilor$ care sunt rezultatul nemijlocit al ac!iunilor ilicite$ lipsirea de posi&ilitatea de a o&!ine venit constituie un rezultat mijlocit al 'aptei ilicite. ceastă 'ormă a prejudiciului apare atunci cnd se privează persoana de li&ertate$ cnd se lezează onoarea *i demnitatea ei. 4otrivit art. din 8egea RH 2.(2.199#$ persoanei i se repară@ salariul *i alte venituri provenite din muncăA indemniza!ia a cărei plată a 'ost sistatăA averea con'iscată sau trecută "n contul statului$ precum *i averea sec-estratăA amenzile percepute ca urmare a e+ecutării sentin!eiA c-eltuielile de judecată suportate de persoana vătămatăA sumele plătite pentru asisten!a juridicăA c-eltuielile pentru tratamentA c-eltuielile e'ectuate "n legătură cu convocarea la organul de anc-etă$ organul procuraturii sau instan!a de judecată. 4ersoana vătămată pierde dreptul de a o&!ine salariul sau alt venit "n urma@ privării de li&ertate$ lipsirii de dreptul de a ocupa o anumită 'unc!ie sau de a des'ă*ura o anumită activitate$ aplicării măsurilor de constrngere cu caracter medical$ re!inerii persoanei &ănuite$ aplicării măsurii preventive de !inere su& arest$ destituirii din 'unc!ie etc. uma repara&ilă "n acest caz se determină pornindu,se de la salariul mediu al persoanei$ e+istent la momentul cauzării prejudiciului. lucrătorii la domiciliu$ recep!ionerii de produc!ie agricolă$ vnzătorii comer!ului am&ulant$ agen!ii "ntreprinderilor 'oto$ alte categorii de lucrători de lucrători analogici? ultimele douăsprezece luni calendaristice precedente săvr*irii 'aptei iliciteA &? pentru %(
celelalte categorii de angaja!i se iau "n calcul ultimele trei luni calendaristice. 4entru salaria!ii care au lucrat la "ntreprinderea respectivă mai pu!in de trei luni$ calculul se e'ectuează din salariul mediu o&!inut pentru timpul e'ectiv lucrat. 4entru celelalte categorii de angaja!i salariul mediu pe zi se calculează prin "mpăr!irea salariului pe trei luni la numărul zilelor lucrătoare$ con'orm calendarului săptămnii de lucru de *ase zile. scriitori$ pictori etc.?$ precum *i persoanele care practică activitatea de antreprenoriat. e*i legea nu prevede acest lucru$ credem că pentru calcularea despăgu&irii acestor persoane tre&uie să se ia "n considera!ie veniturile care au 'ost impozitate. 4ersoanele care la momentul cauzării nu aveau salarii sau altă sursă de venit din motive "ntemeiate vor primi despăgu&iri lundu,se "n considera!ie salariul mediu pe !ară "n anul respectiv. 4ersoanele care nu aveau venituri de muncă nemotivat$ precum *i persoanele care nu aveau venituri de muncă nemotivat$ precum *i persoanele "ntre!inute$ studen!ii care nu primeau &ursă$ nu au dreptul la despăgu&ire.
%1
era sau nu majoră la data săvr*irii 'aptei ilicite 5 toate c-eltuielile care i,au 'ost pricinuite constituie prejudiciu patrimonial *i tre&uie să i se repare integral. 4ersoana vătămată are dreptul la restituirea averii con'iscate ori trecute "n venitul statului de către instan!a judecătorească sau ridicată de organul de cercetare penală sau de anc-etă preliminară$ precum *i averea sec-estrată. verea sec-estrată sau ridicată se restituie "n natură$ iar cnd aceasta nu este posi&il din cauza pierderii$ distrugerii sau vnzării ei$ se restituie valoarea ei. Paloarea averii se determină con'orm pre!urilor de pia!ă e+istente la data la care -otărrea privind repararea prejudiciului a rămas de'initivă.
%2
apărut numai după decesul persoanei vătămate sau victima nu a e+ercitat acest drept "n timpul vie!ii din anumite motive. st'el$ apare necesitatea de a determina cercul persoanelor care au dreptul la repararea prejudiciului "n cazul decesului persoanei vătămate. re&uie de men!ionat că dreptul la repararea prejudiciului moral nu se transmite mo*tenitorilor. reptul de a cere repararea prejudiciului patrimonial se transmite mo*tenitorilor. e&itor "n cazul raportului de reparare a prejudiciului prin erori judiciare este statul sau autorită!ile pu&lice locale. 4otrivit al.1$ art.1( 8egea RH din 2.(2.9# repararea prejudiciului se 'ace din contul &ugetului de stat$ iar dacă prejudiciul a 'ost cauzat de organul de cercetare penală "ntre!inut din &ugetul local din contul acestui &uget. tatul *i,a asumat această răspundere$ deoarece a delegat această răspundere "mputernicirii organelor de anc-etă *i judecată$ iar aceste organe activează "n numele statului. )rganele sus men!ionate sunt numai ni*te verigi ale aparatului de stat$ special create pentru e+ercitarea 'unc!iilor sale suverane 5 e'ectuarea justi!iei *i urmărirea persoanelor care au săvr*it in'rac!iuni. tatul tre&uie să "nlăture consecin!ele negative ale erorilor judiciare$ admise "n activitatea acestor organe$ independent de cauza acestei erori *i de veriga sistemului de anc-etă *i judecată care a admis eroarea. cest lucru se mani'estă mai pronun!at "n cazul "n care prejudiciul este urmarea pronun!ării unei sentin!e ilegale. st'el$ "n măsura "n care statul a gre*it$ condamnnd ilegal o persoană care a săvr*it in'rac!iunea incriminată$ el este o&ligat să corecteze această gre*eală. 4otrivit 8egii RH din 2.(2.9# 1.12.D statul poate prezenta o ac!iune de regres "mpotriva persoanei vinovate de admiterea erorii judiciare. udecătorul$ procurorul sau anc-etatorul va repara integral prejudiciul numai "n cazurile "n care a comis o in'rac!iune "n timpul e+erci!iului 'unc!iilor *i vinovă!ia acestora s,a constatat prin sentin!ă de'initivă.
decizia? cu privire la repararea acestuia. )rganele care e+aminează cererea vor solicita de la locul de muncă a persoanei vătămate certi'icat cu privire la venitul mediul a acesteia. e la instan!ele de judecată$ unde se a'lă dosarul penal sau unde s,a e+aminat -otărrea sau sentin!a se primesc acte cu privire la amenzile "ncasate *i alte c-eltuieli de judecată. Oarourile de avoca!i vor prezenta certi'icatele cu privire la sumele primite pentru prestarea serviciilor juridice persoanei vătămate. Cererea cu privire la restituirea pensiei *i indemniza!iei$ a cărei plată a 'ost sistată "n legătură cu arestul sau condamnarea ilegală$ se depune la organele de asisten!ă socială de la locul de trai al persoanei vătămate$ iar plata lor se 'ace din contul &ugetului asigurărilor sociale. verea con'iscată ori trecută "n venitul statului de către instan!a de judecată$ precum *i averea sec-estrată se restituie de organul 'inanciar "n a cărei rază de ac!iune se a'lă aceasta$ "n termen de o lună de la data depunerii cererii cu privire la restituirea ei$ iar transportarea averii la domiciliul persoanei vătămate la care se a'lă aceasta pentru a primi valoarea averii con'iscată sau sec-estrate$ "n cazul cnd restituirea "n natură a averii este imposi&ilă persoana vătămată va depune o cerere la organul 'inanciar căruia ia 'ost transmisă averea "n termen de *ase luni din momentul primirii avizului despre imposi&ilitatea restituirii ei "n natură la cerere se ane+ează copia documentului ce con'irmă anularea -otărrii >decizii? prin care s,a sec-estrat sau con'iscat averea. Ounurile ridicate nereclamate de persoana vătămată după e+pirarea termenului de *ase luni se transmit de organele de anc-etă *i judecată organelor 'inanciare$ care se realizează$ iar sumele o&!inute se păstrează timp de trei ani$ după ce se 'ac venit la stat 2.%1$ p.2%F D. acă cerea privind repararea prejudiciului nu a 'ost satis'ăcută sau dacă persoana vătămată nu este de acord cu -otărrea adoptată$ aceasta poate ataca -otărrea respectiv "n instan!a de judecată. Cererea cu privire la compensarea prejudiciului moral se depune la instan!a de judecată de la domiciliul prtului *i se solu!ionează potrivit procedurii judiciare.
%%
decizii? cecul "n care se indică cuantumul despăgu&irii. Considerăm că procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin erori judiciare$ reglementată prin 8egea 2.(2.9#1.12.D$ este 'oarte complicată *i nu asigură e+ercitarea e'ectivă a dreptului la repararea prejudiciului. 4ersoana vătămată este de'avorizată din punct de vedere procesual$ deoarece pentru compensarea prejudiciului moral tre&uie să se adreseze "n instan!a de judecată de sectorA pentru restituirea pensiei sau indemniza!iei$ la organul de asisten!ă socială teritorială pentru restituirea &unurilor ridicate la organul de anc-etă *i judecată unde se a'lă aceste &unuriA pentru restituirea prejudiciului patrimonial la organul de anc-etă sau judecată care a pronun!at actul de rea&ilitare etc. 'unc!ie? "n legătură cu condamnarea ilegală sau suspendată din lucru "n legătură cu tragerea la răspundere penală este resta&ilită la locul de muncă anterior$ iar "n caz de imposi&ilitate >lic-idarea "ntreprinderii$ institu!ii$ organiza!ii$ reducerea statelor? acesteia i se o'eră un loc de muncă ec-ivalent cu cel ocupat anterior. 4entru resta&ilirea la lucru persoana vătămată tre&uie să depună o cerere "n termen de trei luni de la data primirii avizului despre rămnerea de'initivă a sentin!ei de ac-itare sau a -otărrii privind casarea dosarului penal la "ntreprinderea$ institu!ia$ organiza!ia unde a lucrat persoana rea&ilitată. cestea$ primind cererea$ sunt o&ligate să,i acorde locul de muncă anterior "n termen de o lună "n caz de re'uz persoana vătămată are dreptul să se adreseze "n judecată "n termen de o lună din momentul primirii re'uzului re'eritor la cererea privind restituirea la lucru "n caz că nu este posi&ilitatea de acorda acela*i loc de muncă "ntreprinderea tre&uie să,i acorde un alt loc de muncă ec-ivalent. impul "n care persoana rea&ilitată s,a a'lat su& arest$ timpul ispă*irii penale precum *i timpul pe parcursul căruia persoana nu a lucrat "n legătură cu suspendarea ilegală din %
lucru$ se ia "n considera!ie la calcularea vec-imii de muncă generale *i de specialitate$ iar "nscrierea "n cartea de muncă despre concedierea persoanei rea&ilitate "n legătura cu condamnarea ilegală nu este vala&ilă. acă persoana vătămată ca urmare a condamnării ilegale a 'ost lipsită de gradele militare$ de ordinele *i medaliile pe care le de!inea$ atunci con'orm dispozi!iei instan!ei de judecată ea va 'i resta&ilită "n aceste drepturi 2.2$ p. 26#D. e*i lipsesc prevederi legale$ prin analogia legii$ credem că persoana care a 'ost e+matriculată dintr,o institu!ie de "nvă!ămnt "n legătură cu condamnarea ilegală sau tragerea ilegală la răspundere penală tre&uie resta&ilită la studii de către administra!ia institu!iei de "nvă!ămnt.
2#;# R($underea entru re5ud!c!u" cau6at de o autor!tate u)"!c( $au de o er$oan( cu
act administrativ normativ$ care ac!ionează "n regim de putere pu&lică "n scopul realizării unui interes pu&lic. unt asimilate autorită!ilor pu&lice$ "n cazul dat persoanele de drept privat care e+ercită atri&u!ii de putere pu&lică sau utilizează domeniul pu&lic$ 'iind "mputernicite prin lege să presteze un serviciu de interes pu&lic. 4rin funcţionar public se "n!elege persoana numită sau aleasă "ntr,o 'unc!ie de decizie sau de e+ecu!ie din structura unei autorită!i pu&lice$ precum *i altă persoană de drept privat asimilată autorită!ilor pu&lice. st'el$ prin consacrarea$ pe planul răspunderii patrimoniale$ a principiului solidarită!ii juridice dintre 'unc!ionari *i autoritate$ "n procesul e+ecutării -otărrii$ cel vătămat se va "ndrepta$ "n primul rnd$ "mpotriva autorită!ii pu&lice care de principiu este solva&ilă *i deci sunt create *ansele realizării crean!ei reclamantului. Ct prive*te condi!iile "n &aza cărora este angajată răspunderea "n temeiul art. 1%(% CCRH$ acestea sunt următoarele@ %6
a? 4entru a 'i reclamant "ntr,o ac!iune "n contenciosul administrativ tre&uie ca persoana să ai&ă capacitate de a putea sta "n justi!ie. reptul care se dă persoanelor 'izice *i juridice de a se adresa instan!ei rezultă din aceea că actele administrative privesc deopotrivă persoanele 'izice *iQsau juridice$ că ele se e+ecută din o'iciu *i că$ "n procesul acestei e+ecutări$ cei viza!i pot 'i vătăma!i "n drepturile lor prin gre*elile sau a&uzurile autorită!ilor pu&lice. Cu privire la calitatea de persoană 'izică$ aceasta se re'eră la particularii care intră "n raporturi juridice cu autorită!ile pu&lice. 4ot 'i$ de asemenea vătăma!i *i 'unc!ionari ai acestor autorită!i cu privire la drepturile lor la promovare$ pensie etc. Ct prive*te persoana juridică$ "n a'ară de societă!ile comerciale cu capital majoritar de stat$ vătămate "n drepturile lor pot 'i *i societă!ile comerciale cu capital privat sau mi+t$ institu!iile pu&lice sau organiza!iile 'ără personalitate juridică. &? doua condi!ie este aceea a vătămării unui drept recunoscut de lege "n 'avoarea reclamantului$ persoană 'izică *i juridică. 4ersoana vătămată tre&uie să 'ie &ene'iciarul unui drept su&iectiv pe care legea ",l recunoa*te *i pe care autoritatea pu&lică prtă are o&liga!ia să,l respecte *i să,l realizeze "n 'avoarea reclamantului. st'el pentru a institui răspunderea con'orm art. 1%(% CCRH nu este su'icientă e+isten!a unui interes legitim$ dat tre&uie dovedită e+isten!a *i "ncălcarea unui drept su&iectiv 1.2.D$ care a 'ost sta&ilit de lege sau prin acte emise pe &aza *i "n e+ecutarea legii. Cu titlu de e+emple de drept vătămat$ putem aminti din practica judecătorească pe cele re'eritoare la dreptul de proprietate$ la dreptul de a ocupa di'erite 'unc!ii pu&lice$ dreptul de a e+ercita di'erite pro'esii *i meserii etc. c? treia condi!ie pentru instituirea răspunderii este ca vătămarea dreptului să 'ie urmarea unui act administrativ sau a nesolu!ionării "n termen legal unei cereri re'eritoare la un drept recunoscut de lege. l. art.1%(% CCRH stipulează că autoritatea pu&lică nu răspunde pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiunea de a,l adopta$ sau pune "n aplicare o lege. st'el$ "n conte+tul sintagmei de act normativ intră$ dacă apelăm la art.% a 8egii contenciosului administrativ 1.F.D următoarele acte$ ce nu pot 'i atacate "n instan!ă de contencios administrativ *i pentru care autoritatea pu&lică nu răspunde pentru prejudiciul cauzat@ 1. actele e+clusiv politice ale 4arlamentului$ 4re*edintelui Repu&licii Holdova MuvernuluiA 2. actele administrative cu caracter diplomatic re'eritoare la politica e+ternă a Repu&licii HoldovaA 3. actele supuse controlului de constitu!ionalitate date$ prin lege$ "n competen!a Cur!ii Constitu!ionaleA %F
%. actele de comandament cu caracter militarA . actele administrative re'eritoare le securitatea na!ională a repu&licii Holdova$ la măsurile de urgen!ă luate de autorită!ile pu&lice "n vederea com&aterii calamită!ilor naturale$ incendiilor$ epidemiilor$ epizootiilor *i altor 'enomene de aceea*i naturăA 6. actele administrativ,jurisdic!ionale de sanc!ionare contraven!ională *i alte acte administrative pentru a căror des'iin!are sau modi'icare legea prevede o altă procedură judiciarăA F. actele de gestiune emise de autoritatea pu&lică$ "n calitate de persoană juridică$ "n legătură cu administrarea *i 'olosirea patrimoniului său privat. d? ) altă condi!ie pentru ca actul administrativ să poată 'ace o&iectul ac!iunii "n justi!ie$ este ca acesta să 'ie suscepti&il de e+ecutare. uscepti&ilitatea actului de e+ecutare prive*te intrarea actului administrativ "n vigoare$ adică de a produce e'ecte juridice. 4rin urmare$ din momentul "n care administra!ia a 'ost cunoscută mani'estarea sa de voin!ă juridică$ prin care se vatămă un drept recunoscut de lege unei persoane 'izice sau juridice$ actul a devenit suscepti&il de e+ecutare *i din acest moment actul respectiv poate 'ace o&iectul ac!iunii "n procedura contencioasă. i desigur$ "n con'ormitate cu condi!iile generale care justi'ică răspunderea civilă delictuală$ !innd cont de particularită!ile pe care le prezintă această 'ormă de răspundere nu putem să nu men!ionăm@ 1? condi!ia că actul atacat$ să 'ie ilegal. st'el$ răspunderea con'orm art.1%(% CCRH pentru autoritate pu&lică nu poate nu poate interveni pentru actele ei legale$ ci doar pentru cele care au caracter ilegal. octrina s,a e+primat "n sensul că$ organul administrativ care$ "n e+ercitarea unui drept legal emite un act administrativ$ nu răspunde de prejudiciile cauzate unui ter! prin acest act 2.1$ p. 163D . 2? condi!ia că actul atacat să 'ie cauzat prejudicii materiale *i morale. st'el "n al.2 art.1%(% CCRH se stipulează că persoana 'izică are dreptul să ceară nu numai repararea prejudiciului material *i a celui moral cauzat prin ac!iunile ilicite ale autorită!ii pu&lice sau de către o persoană cu 'unc!ie de răspundere. 3? cea de,a treia condi!ie este reprezentată de legătura cauzală dintre actul administrativ ilegal sau nesolu!ionarea "n termen a cererii *i prejudiciu. 4rejudiciu este cauzat$ "n actul administrativ tipic$ nu doar prin emiterea unui act administrativ ilegal$ ci prin punerea lui "n e+ecutare$ ceea ce atrage e'ecte juridice de natură a produce prejudicii.
ilegalitate a actului produce prejudicii$ ceea ce impune o&liga!ia pentru instan!ă de a cerceta cu aten!ie sursa ilegalită!ii *i numai dacă aceasta a cauzat prejudiciul să acorde despăgu&irile corespunzătoare$ 'iind posi&il ca viciul neesen!ial$ invocat >un viciu de procedură$ de e+emplu a&sen!a unui aviz? să nu 'ie cauza prejudiciul. %? vinovă!ia autorită!ii pu&lice este ultima condi!ie de interven!ie a acestei 'orme de răspundere. /legalitatea actului con!ine "n sine ideea vinovă!iei$ actul care a produs prejudiciul *i care a produs prejudiciul *i care a 'ost emis "ntr,o 'ormă ilegală implicnd atitudinea su&iectivă a autorită!ii pu&lice. st'el$ con'orm al.1 art. 1%(% CCRH putem spune că persoana vătămată poate "nainta una din următoarele ac!iuni@ a? o ac!iune ac!iune "ndreptată "ndreptată "mpotriva autorită!ii pu&lice pu&lice &? o ac!iune "ndreptată "ndreptată e+clusiv "mpotriva persoanei cu 'unc!ie 'unc!ie de răspundere răspundere c? o ac!iune "ndreptată "ndreptată concomitent concomitent "mpotriva autorită!ii pu&lice pu&lice *i 'unc!ionarului$ ceea ceea ce se men!ionează "n al.1 art.1%(% CCRH$ stipulndu,se că persoana cu 'unc!ionarul va răspunde solidar "n cazul inten!iei sau culpei grave 1.2.D 1.2.D.. nalizn nalizndd cele e+puse e+puse mai sus$ putem putem spune spune că răspunde răspunderea rea "n contenci contenciosul osul administrativ$ administrativ$ care este una delictuală$ tre&uie analizată su& două 'orme$ *i anume@ ,
răsp răspun unde dere reaa auto autori rită tă!i !iii pu& pu&li lice ceAA
,
răsp răspun unde dere reaa 'unc 'unc!i !ion onar arilo ilorr pu&l pu&lic ici. i.
persoanelor 'izice sau juridice$ vătăma!i "n drepturile lor$ recunoscute de lege$ printr,un act administrativ ilegal sau prin re'uzul nejusti'icat al unei autorită!i administrative de a le rezolva cererile re'eritoare la un drept recunoscut de lege.
%9
Ca!to"u" III# R($underea c!'!"( de"!ctua"( $u)!ect!'( 4#/# R($underea R($underea entru re5ud!c!u" re5ud!c!u" cau6at cau6at de 3!nor!# R($underea R($underea entru re5ud!c!u" re5ud!c!u" cau6at de er$oane !ncaa)!"e 4otrivit al.1 art.1%(6 CCRH$ prejudiciul cauzat de un minor care nu a "mplinit 1% ani se repară părin!i >adoptatori? sau de tutorii lui dacă nu se demonstrează lipsa vinovă!iei lor "n supraveg-erea supraveg-erea sau educarea minorului. 4entru a do&ndi calitatea de su&iect al răspunderii civile delictuale$ autorul prejudiciului tre&uie să atingă o anumită vrstă prevăzută de lege. ta&ilind pla'onul de vrstă de la care apare capacitatea delictuală$ aptitudinea de a repara personal prejudiciul$ legiuitorul tre&uie să !ină cont de anumite premise social , psi-ologice *i economice. 4remisele social,psi-ologice se re'eră la capacitatea minorului care a atins o anumită vrstă$ de a con*tientiza elementele 'enomenelor "nconjurătoare$ de a coordona ac!iunile sale$ de a aprecia aceste 'enomene *i ac!iuni$ de a "n!elege *i aprecia reac!ia societă!ii 'a!ă de 'aptele săvr=ite. 8a sta&ilirea vrstei de care apare capacitatea delictuală$ legiuitorul tre&uie să !ină cont *i de măsura "n care se va realiza 'unc!ia educativ 5 preventivă a răspunderii. 7unc!ia "n cauză nu se realizează 'ără o anumită maturitate social,psi-ologică a su&iectului răspunderii. ceastă maturitate include următoarele elemente@ posi&ilitatea su&iectului de a percepe normele ce reglementează răspunderea$ aptitudinea de "n!elege *i aprecia caracterul ilicit al 'aptelor sale$ posi&ilitatea de a con*tientiza con*tientiza semni'ica!ia semni'ica!ia socială a răspunderii răspunderii 2.13$ p. 16#D. 16#D . 7unc!ia educativ , preventivă se va realiza numai atunci$ cnd aceasta se va angaja "n privin!a unei persoane mature din punct de vedere social *i psi-ic$ cea compensatorie$ compensatorie$ atunci cnd persoana dispune de un patrimoniu necesar *i su'icient pentru repararea prejudiciului. 8ipsa premiselor social5psi-ice *i economice are ca urmare nerealizarea 'unc!iilor răspunderii civile delictuale. /nstit /nstituir uirea ea unu unuii pla'on pla'on legal legal de vrst vrstă$ ă$ de la care care apare apare capac capacita itatea tea delict delictua uală$ lă$ este este &ene'ică$ 'iind menită să contri&uie la realizarea 'unc!iei educativ 5 preventive a răspunderii civile delictuale. otodată tre&uie să !inem cont *i de e+cep!iile de la regula generală$ orict de mic ar 'i numărul acestora. st'el$ dacă "mprejurările concrete ale cazului permit de a constata că minorul care nu a "mplinit 1% ani$ din cauza in'antilismului sporit nu are aceste aptitudini de a "n!elege consecin!ele 'aptelor sale$ legea ar tre&ui să prevadă de la regula generală$ adică posi&ilitatea "nlăturării prezum!iei do&ndirii sau nedo&ndirii capacită!ii delictuale de la o vrstă de 1% ani. (
)&liga!ia de repara prejudiciul cauzat de un minor care nu "mplinit 1% ani apar!ine am&ilor părin!i$ deoarece legea o&ligă am&ii am&ii părin!i să ai&ă grijă de copiii lor$ să,i aduce *i supraveg-eze supraveg-eze 2.1$ p.163D. p.163D. 4otrivit 4otrivit al.1$ art.# Codul 7amiliei 7amiliei 1.D 1.D$$ părin!ii au drepturi *i o&liga!ii dacă copiii$ indi'erent de 'aptul dacă copiii sunt născu!i "n căsătorie sau "n a'ara ei$ dacă locuiesc "mpreună cu părin!ii sau separat. 4rejudiciul cauzat de un copil născut "n cadrul căsătoriei "nregistrate$ precum *i cel cauzat de un copil născut "n a'ara căsătoriei$ "n privin!a căruia s,a constatat &enevol sau pe cale judiciară$ se repară de părin!i$ indi'erent de 'aptul dacă locuiesc "mpreună cu copilul sau separat de acesta. 4ărintele care locuie*te separat poate 'i e+onerat de răspundere pentru prejudiciul cauzat de minor numai "n cazurile "n care din vina altui părinte a 'ost lipsit de posi&ilitatea de a participa la educa!ia copilului. >al.2$ p.22 Jotărrii 4C$ I Cu privire la practica aplicării legislaţiei ce reglementează repararea daunei cauzate sănătăţii.&din 23.(2.199#?. Copiii născu!i
"ntr,o căsătorie declarată nulă sunt ec-ivala!i "n drepturi cu copiii născu!i "ntr,o căsătorie vala&ilă. Ca urmare$ părin!ii copilului născut "ntr,o căsătorie declarată nulă vor răspunde "n egală măsură pentru prejudiciul cauzat de copilul lor minor. Răspunderea părin!ilor se 'undamentează pe o&liga!ia de a educa *i supraveg-ea copiii lor minori. 4ărin!ii decăzu!i din drepturile părinte*ti$ pe lngă alte drepturi$ pierd dreptul *i o&liga!ia de a educa copiii. st'el$ "n literatura de specialitate a apărut pro&lema re'eritor la angajarea sau neangajarea răspunderii acestora pentru prejudiciul cauzat de copii "n privin!a cărora au 'ost decăzu!i din drepturile părinte*ti. 4otrivit unei opinii$ părin!ii decăzu!i din drepturile părinte*ti nu au calitatea de de&itor "n raportul de reparare a prejudiciului cauzat de copii minori 2.1F$ p. 23(D. 23(D. l!i autori sus!in că părin!ii decăzu!i din drepturile părinte*ti sunt o&liga!i să repare prejudiciul cauzat de copii minori "n privin!a cărora au 'ost decăzu!i din drepturile părinte*ti 2.2($ p. 2%6D. 2%6D. untem de acord cu a'irma!ia potrivit căreia persoanele decăzute din drepturile părinte*ti la momentul cauzării prejudiciului de către copiii lor minori tre&uie să,l repare dacă e+istă un rapo raport rt cauz cauzal al "ntr "ntree 'apt 'aptaa prej prejud udic icia ia&i &ilă lă a mino minoru rulu luii *i nee+ nee+ec ecut utar area ea sau sau e+ec e+ecut utar area ea necorespunzătoare a o&liga!iei de educa!ie$ 'apt ce a adus la decăderea din drepturile părinte*ti. st'el st'el$$ este este destu destull de eviden evidentt că compor comportam tament entul ul neade neadecva cvatt al părin! părin!ilo ilor$ r$ nee+ec nee+ecuta utarea rea o&liga!iilor lor de educare a copiilor creează premisele necesare pentru săvr*irea 'aptelor ilicite de către minori. 4otrivit$ legisla!iei "n vigoare$ este inadmisi&ilă e+tinderea cercului persoanelor o&ligate să repare prejudiciul cauzat de minori. 1
Hinorul care nu a "mplinit 1% ani nu va repara prejudiciul nici "n situa!ia "n care are patrimoniu propriu su'icient pentru acoperirea prejudiciului$ iar părin!ii sau tutorele nu au mijloace necesare reparării acestuia. Hinorul nu devine su&iect al răspunderii odată cu atingerea vrstei de 1% ani$ iar ulterior a majoratului$ c-iar dacă la acea vrstă părin!ii au decedat. e regulă$ copiii domiciliază cu părin!ii. al.2$ art.1%(6 CCRH?. /nstitu!iile de "nvă!ămnt$ de educare sau curative răspund pentru prejudiciul cauzat de minori care n,au
2
"mplinit 1% ani$ dacă acestea se a'lau su& supraveg-erea lor "n momentul cauzării prejudiciilor 1.2.D. eci$ prezintă importan!ă locul *i cauzării prejudiciului. 4ot e+ista situa!ii "n care se a'lă su& supraveg-erea unei institu!ii de "nvă!ămnt sau educative$ att din vina acestei institu!ii$ ct *i din vina părin!ilor. 7apta prejudicia&ilă se comite ca urmare e+ercitării supraveg-erii neadecvate de către institu!iile respective *i educării necorespunzătoare de către părin!i. ici$ credem că e corect ca răspunderea va 'i angajată "n modul următor@ 'iecare de&itor$ adică *i părin!ii institu!iile respective$ vor repara o cotă , parte din prejudiciu$ propor!ional cu gradul de vinovă!ie a 'iecăruia.
+ăspunderea pentru pre!udiciul cauzat de minorii în vrstă de la - la -/ ani. Hinorii "n vrstă de la 1% la 1# ani au capacitate de e+erci!iu limitată. Ln element al capacită!ii de e+erci!iu este capacitatea delictuală$ de aceea minorul "ntre 1% *i 1# ani răspunde personal pentru prejudiciul cauzat$ "n &aza art. 1%(F CCRH. adoptatori? sau curator$ dacă nu demonstrează că prejudiciul s,a produs din vina lor. Răspunderea părin!ilor sau a curatorilor este su&sidiară$ 'iind angajată numai atunci cnd minorul nu are mijloace su'iciente pentru repararea prejudiciului. 7iind su&sidiară$ răspunderea părin!ilor sau a curatorului "ncetează atunci cnd autorul prejudiciului atinge majoratulA precum *i "n cazul "n care "nainte de majorat va do&ndi &unuri sau va primi salariu su'icient pentru repararea prejudiciului. ) dată cu atingerea majoratului$ autorul prejudiciului devine unicul de&itor "n o&liga!ia de reparare a prejudiciului$ indi'erent dacă are sau nu &unuri pentru repararea acestuia. 4rejudiciul cauzat de minori "ntre 1% *i 1# ani nu se repară de către institu!iile de "nvă!ămnt$ de educa!ie sau curative. ceasta se e+plică prin 'aptul că "n cazul minorilor "ntre cincisprezece *i optsprezece ani supraveg-erea nu are un rol determinant pentru e+cluderea 'aptelor prejudicia&ile. 4otrivit art.2( al.2 CCRH$ persoana care s,a căsătorit "nainte de "mplinirea vrstei de 1# ani do&nde*te capacitate de e+erci!iu deplină din momentul "nc-eierii căsătoriei. ceste persoane răspund personal pentru prejudiciul cauzat$ răspunderea su&sidiară a părin!ilor neangajndu,se.
3
Kinnd cont de 'aptul că răspunderea civilă a părin!ilor sau a curatorilor$ ca răspundere su&sidiară$ se realizează "n 'unc!ie de starea materială a minorului$ "n -otărre urmează de indicat doi de&itori$ c-iar *i atunci cnd minorul 5 de&itor are mijloace su'iciente pentru repararea prejudiciului.
Cond!%!!"e nece$are entru an&a5area r($under!! entru re5ud!c!u" cau6at de 3!nor!# 4entru angajarea răspunderii civile pentru prejudiciul cauzat minori sunt necesare condi!iile generale ale răspunderii civile delictuale. st'el$ prejudiciul urmează a 'i reparat dacă a 'ost cauzat printr,o 'aptă ilicită$ adică printr, o 'aptă care$ "ncălcnd normele dreptului o&iectiv$ lezează drepturile su&iective ale persoanei. /licită tre&uie să 'ie nu numai 'apta minorului$ autor al prejudiciului$ ci *i cea a persoanelor o&ligate să,l supraveg-eze *iQsau educe. 7apta ilicită apare su& 'orma ac!iunii sau inac!iunii ilicite. Cu privire la minori putem vor&i numai despre ac!iune ilicită$ deoarece nu pune "n sarcina persoanelor incapa&ile $ cum sunt minorii$ o&liga!ii a căror nee+ecutare angajează răspunderea civilă delictuală. Caracterul ilicit al 'aptei persoanelor o&ligate să supraveg-eze *i să educe minorii constă tocmai "n lipsa educa!iei *i supraveg-erii. 4ersoanele o&ligate să repare prejudiciul cauzat de minorii care nu au "mplinit vrsta de 1% ani$ răspund pentru 'apta proprie$ care constă "n 'aptul că$ ca urmare a supraveg-erii *i educării neadecvate$ ace*ti minori au săvr*it 'apta ilicită prejudicia&ilă 2.1F$ p.23#D. Cu privire la principiul prezum!iei vinovă!iei$ unii autori sus!in că răspunderea părin!ilor$ tutorilor *i a institu!iilor o&ligate să supraveg-eze minorul care nu a "mplinit 1% ani este necondi!ionată$ "n sensul că ei nu pot 'i eli&era!i de răspundere pro&nd nevinovă!ia sa.
a copiilor minori$ a*a cum această o&liga!ie este de'inită de legisla!ia
'amiliei2.%6$ p.262D. c.? 4otrivit acestei a treia concep!ii$ răspunderea părin!ilor tre&uie să 'ie "ntemeiată nu numai pe "ndeplinirea sau "ndeplinirea necorespunzătoare a o&liga!iei de supraveg-ere$ dar$ %
totodată$ *i a o&liga!iei de a asigura educarea copiilor minori. upraveg-erea este un element care 'ormează con!inutul o&liga!iei de a asigura educarea copiilor 2.%#$ p.#2D. Considerăm că această ultimă concep!ie corespunde adevărului. 4ărin!ii corespund nu numai pentru prejudiciul apărut ca urmare a nee+ercitării supraveg-erii adecvate$ ci *i pentru cel apărut "n urma nee+ecutării o&liga!iei de educare a minorilor. Răspunderea se antrenează nu numai pentru lipsa educa!iei "n genere$ ci pentru cauzarea prejudiciului ca urmare a nee+ecutării o&liga!iei de educare. st'el$ potrivit p.22 al Jotărrii din 23.(2.9#$ "n cazurile prevăzute "n art.1%(6 CCRH$ prin culpa părin!ilor$ "n'ietorilor sau tutorelui tre&uie de "n!eles att nee+ercitarea supraveg-erii adecvate asupra minorilor care nu au "mplinit 1% ani$ ct *i atitudinea iresponsa&ilă 'a!ă de educa!ia lor sau 'olosirea nelegitimă a drepturilor lor "n raport cu copiii$ ceea ce a avut drept urmare comportamentul ilicit al copiilor *i cauzarea prejudiciului. Răspunderea părin!ilor tre&uie angajată *i atunci cnd copiii au cauzat prejudiciu ca urmare a nee+ecutării de către părin!i a o&liga!iei de "ntre!inere a copiilor. Pinovă!ia institu!iilor de "nvă!ămnt$ de educa!ie sau curative constă "n nee+ercitarea supraveg-erii adecvate asupra minorilor "n momentul cauzării prejudiciului. acă minorii nu au părin!i sau dacă părin!ii acestora sunt decăzu!i din drepturile părinte*ti$ institu!iile de educare răspund nu numai pentru prejudiciul apărut ca urmare a e+ercitării supraveg-erii neadecvate$ ci *i pentru nee+ecutarea o&liga!iei de educare a copiilor minori. 4ărin!ii$ "n'ietorii$ institu!iile de "nvă!ămnt$ de educa!ie sau curative se vor e+onera de răspundere pro&nd nevinovă!ia lor$ *i anume@ a.? că *i,au e+ecutat "n mod irepro*a&il o&liga!ia de supraveg-ere *i educare a copiilorA &.? că "ncălcarea o&liga!iei de supraveg-ere *iQsau educare.
+ăspunderea pentru pre!udiciul cauzat de persoane incapabile. 4rejudiciul cauzat de o persoană incapa&ilă se repară de tutorele ei sau institu!ia$ o&ligată s,o supraveg-eze$ dacă nu vor dovedi că prejudiciul s,a produs nu din vina lor. 4rin aplicarea art.1%(# CCRH nu este su'icient ca persoana ce a cauzat prejudiciul să 'ie alienată mintal. ste necesar ca autorul prejudiciul$ să 'i 'ost declarat incapa&il$ "n ordinea sta&ilită de lege$ la momentul cauzării prejudiciului. 4otrivit art. 2% CCRH persoana care "n urma unei tul&urări psi-ice >&oli mintale sau de'icien!e mintale? nu poate con*tientiza sau dirija ac!iunile sale poate 'i declarată de către instan!a de judecată ca incapa&ilă *i asupra se instituie o tutelă. Jotărrea instan!ei$ prin care persoana s,a declarat incapa&ilă$ are semni'ica!ia unui 'apt juridic ce na*te o&liga!ia tutorelui sau a institu!iei respective de a repara prejudiciul cauzat de persoana incapa&ilă. e&itor "n raporturile de reparare a prejudiciului cauzat de o persoană incapa&ilă sunt tutorele sau organiza!ia$ o&ligată s,o supraveg-eze. 4ărin!ii persoanei incapa&ile
vor răspunde pentru prejudiciul cauzat de aceasta cu condi!ia că au 'ost numi!i tutori$ "n ordinea sta&ilită de lege. rt.1%(# CCRH instituie răspunderea civilă a institu!iilor o&ligate să supraveg-eze persoana incapa&ilă$ dar nu enumără aceste institu!ii. e regulă$ institu!iile o&ligate să repare prejudiciul cauzat de persoane incapa&ile sunt institu!iile medicale. Condi!iile angajării răspunderii pentru prejudiciul cauzat de un minor care nu a "mplinit 1% ani. utorele sau institu!ia o&ligată să supraveg-eze persoana incapa&ilă este vinovată pentru nee+ecutarea sau e+ecutarea necorespunzătoare a o&liga!iei de supraveg-ere. i se e+onerează de răspundere pro&nd nevinovă!ia lor. )&liga!ia tutorelui sau a institu!iei o&ligate să supraveg-eze persoana incapa&ilă se men!ine "n cazul "n care autorul prejudiciului *i a redo&ndit ulterior capacitatea de e+erci!iul deplină. +cep!ie de la această regulă poate 'i instituită atunci cnd prejudiciul s,a cauzat prin vătămarea sănătă!ii$ iar de&itorul a decedat sau nu are mijloace su'iciente pentru repararea prejudiciului.
4#2# R($underea entru re5ud!c!u" cau6at r!n '(t(3are a !nte&r!t(%!! corora"e $au r!n a"t( '(t(3are a $(n(t(%!! /ntegritatea 'izică a persoanei este un atri&ut esen!ial *i un drept 'undamental al persoanei.
sc-ilodiri$ care se caracterizează prin deteriorarea 'izică a corpului umanA 6
,
"n urma accidentului de muncă produs su& in'luen!a unor 'actori e+terni >'or!e mecanice$ c-imice$ etc.?A
,
"n urma altei vătămări corporale.
4otrivit art.1%1# CCRH$ "n caz de vătămare a integrită!ii corporale sau de altă vătămare a sănătă!ii$ autorul prejudiciului are o&liga!ia să compenseze persoanei vătămate salariul$ venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacită!ii de muncă$ precum *i c-eltuielile suportate "n legătură cu vătămarea sănătă!ii 5 de tratament$ de alimenta!ie suplimentară$ de protejare$ de "ngrijire străină$ de cumpărarea unui ve-icul special$ de reciclare pro'esională etc. ta&ilirea prejudiciilor "n caz de vătămare a sănătă!ii comportă solu!ii di'erite "n 'unc!ie de două ipoteze@ prima ipoteză este aceea "n care vătămarea sănătă!ii nu avut consecin!e de duratăA cea de,a doua este aceea "n care vătămarea sănătă!ii ori a integrită!ii corporale a avut drept urmare pierderea ori reducerea capacită!ii de muncă.
1.12.D din
23 'e&ruarie 199#$ se apelează la Regulile de compensare de către "ntreprinderi$ institu!ii$ organiza!ii a daunei cauzate muncitorilor *i 'unc!ionarilor prin sc-ilodire sau altă vătămare a F
sănătă!ii "n timpul "ndeplinirii "ndatoririlor de serviciu din 3 iulie 19#%. 2$% pentru săptămna de lucru cu 6 zile *i 21$2 pentru săptămna de lucru cu zile?.
#
upă determinarea venitului mediu se calculează nemijlocit venitul pierdut "n dependen!ă de procentul de pierderea capacită!ii pro'esionale de muncă. 4rin capacitate pro'esională de muncă "n!elegem capacitatea de a presta o muncă con'orm cali'icării *i pro'esiei o&!inute. 4rocentul de pierdere a capacită!ii de muncă pro'esională se sta&ile*te de comisiile de e+pertiză medico,legale.>p.1#$ al.3 al Jotărrii 4C din 2#.(2.199#? 1.12.D . ) altă situa!ie este atunci cnd persoana a cărei sănătate ori integritate corporală a 'ost vătămată era$ la data vătămării$ o persoană majoră ne"ncadrată "n muncă. cestei persoane i se va calcula prejudiciul "n raport cu salariul categoriei respective de salaria!i. ceastă solu!ie se justi'ică prin aceea că acestei persoane i s,a răpit posi&ilitatea de a se "ncadra "n muncă datorită e'ectelor negative a vătămărilor corporale 2.21$ p.16# D. l!i autori propun de a adopta nu un criteriu a&stract$ ci un dimpotrivă$ un criteriu concret care să !ină seama de prejudiciul e'ectiv su'erit de persoana vătămată$ cum ar 'i valoarea reală a presta!iei persoanei vătămate$ 'ie "n gospodăria casnică$ 'ie ca zilier 2.1$ p.13D. acă$ din cauza vătămării integrită!ii corporale sau altei vătămări a sănătă!ii$ capacitatea de muncă a scăzut ulterior 'a!ă de capacitatea pe care persoana vătămată a avut,o "n momentul cnd i s,a atri&uit despăgu&irea$ ea are dreptul să ceară un spor corespunzător cuantumului despăgu&irilor. otodată persoana o&ligată să plătească despăgu&irea cuvenită "n caz de prejudiciu are dreptul să ceară reducerea ei corespunzătoare "n cazul "n care capacitatea de muncă a persoanei vătămate a crescut 'a!ă de capacitatea din momentul atri&uirii despăgu&irii. umele datorate pentru despăgu&iri vor 'i inde+ate con'orm legii. oate acestea urmăresc să asigure repararea integrală a prejudiciilor su'erite.
+epararea pre!udiciului cauzat prin decesul persoanei.
%? persoanele care erau "ntre!inute de de'unct *i care au devenit inapte pentru muncă pe parcursul a ani de la decesul lui. e asemenea dreptul la despăgu&ire i se recunoa*te@ ,
minorilor pnă la "mplinirea vrstei de 1# aniA
,
elevilor *i studen!ilor care au "mplinit 1# ani$ pnă la 'inalizarea studiilor >cu e+cep!ia studiilor e'ectuate la sec!ia 'ără 'recven!ă$ "n institu!ii de "nvă!ămnt$ dar cel mult pnă la "mplinirea vrstei de 23 aniA
,
'emeilor care au "mplinit vrsta de de ani *i &ăr&a!ilor care au "mplinit vrsta de 6( ani 5 pe via!ăA
,
invalizilor$ pe durata invalidită!iiA
,
unuia dintre părin!i$ so!ului sau unui alt mem&ru al 'amiliei de'unctului$ ce "ngrije*te de copii$ 'ra!ii *i surorile care erau "ntre!inu!i de de'unct$ pnă la "mplinirea vrstei de 1% ani sau pnă la "m&unătă!irea stării sănătă!ii$ con'irmată prin aviz de organele medicale a&ilitate.
4otrivit pct.23 al Jotărrii 4C din 23.(2.199# au dreptul la despăgu&iri nu numai care potrivit legii aveau dreptul la "ntre!inere din partea victimei imediate$ ci *i persoanele care s,au a'lat la "ntre!inerea acestuia$ de*i potrivit legii nu aveau dreptul de a o&!ine "ntre!inere. reptul de a primi despăgu&irea "n caz de pierdere a "ntre!inătorului se păstrează pentru minori *i "n cazul "n'ierii lor ulterioare$ precum *i pentru so!ul decedatului "n recăsătoririi acestuia. reptul la compensarea prejudiciului cauzat prin pierderea "ntre!inătorului se păstrează pentru copiii care au atins majoratul$ dacă la atingerea acestei vrste ei au devenit invalizi. 4ersoanele apte de muncă ce s,au a'lat la "ntre!inerea victimei imediate nu au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin pierderea "ntre!inătorului. 4rejudiciul patrimonial al victimei indirecte se materializează *i "n a*a numitele &ene'icii nerealizate$ care vizează "n primul rnd pierderea resurselor materiale ale victimei indirecte$ consecutivă mor!ii victimei directe. 4ierderea resurselor pro'esionale ale victimei indirecte un prejudiciu considera&il. 4lata despăgu&irilor pentru prejudiciul cauzat prin deces se e'ectuează "n rate lunare. 4entru persoanele inapte de muncă$ ce nu s,au a'lat la "ntre!inere$ despăgu&irea se determină ast'el@ dacă mijloacele ce tre&uiau de persoana decedată "n scopul "ntre!inerii au 'ost percepute "n &aza unei -otărri judecătore*ti$ atunci despăgu&irea va 'i egală$ cu suma indicată "n această -otărre$ iar dacă aceste mijloace nu au 'ost percepute pe cale judiciară$ despăgu&irea se sta&ile*te !innd cont de starea materială a persoanei care solicită repararea prejudiciului *i de *i de posi&ilită!ile victimei directe de a acorda "ntre!inere "n timpul vie!ii. 6(
espăgu&irea atri&uită victimelor indirecte "n legătură cu pierderea "ntre!inătorului nu se supune revizuirii cu unele e+cep!ii. ceste despăgu&iri se recalculează atunci cnd după decesul victimei directe s,a născut un copil al acesteia$ precum *i "n cazul "n care la sta&ilirea despăgu&irilor nu s,a !inut cont de alte persoane care aveau dreptul de a primi "ntre!inere de la victima directă 2.2($ p. 263 D. 8a cererea persoanei "ndreptă!ite de a primi despăgu&iri pentru prejudiciul cauzat prin deces$ instan!a de judecată poate sta&ili$ dacă e+istă motive "ntemeiate$ !innd cont de posi&ilită!ile persoanei responsa&ile$ ac-itarea despăgu&irilor "n 'ormă de plată unică pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
4#4# R($underea co3!tentu"u! entru e+ecutant?$ cauzarea prejudiciului de către prepus "n cadrul 'unc!iilor "ncredin!ate de comitent3.1D.
Raortu" de $u)ordonare# Raporturile de su&ordonare sunt acele raporturi "n care comiten!ii au dreptul să dea ordine$ dispozi!ii *i instruc!iuni prepu*ilor "n vederea "ndeplinirii pentru ei a unor 'unc!ii sau activită!i$ pe care prepu*ii se o&ligă să le realizeze.
sau nu a mijloacelor *i uneltelor proprii etc.
62
"n situa!ii "n care este pusă "n discu!ie "ndeplinirea sau ne"ndeplinirea unor "ndatoriri de serviciu$ care sunt sta&ilite prin regulamente sanitare. e*i$ "n principiu din contractul de mandat nu se na*te un raport de su&ordonare$ totu*i "n mod e+cep!ional un asemenea raport poate 'i gre'at pe un ast'el de contract. st'el$ prin mandat se poate na*te un raport de prepu*enie$ "n măsura "n care prin contract se sta&ile*te o deplină su&ordonare a mandatarului 'a!ă de mandant$ "n care mandatarul nu se &ucură de ini!iativă *i autonomie %.#$ p. 2D.
Pre5ud!c!u" $(
Funda3entarea r($under!! co3!tentu"u! entru comiten!i?$ plata integrală a daunelor produse de prepu*ii lor G 4otrivit unui punct de vedere victima ar avea posi&ilitate să se adreseze oricăruia dintre comiten!i pentru "ntregul prejudiciu. ) a doua solu!ie$ presupune că dacă 'iecare dintre comiten!i este garantul propriului prepus$ atunci pentru 'iecare comitent "n parte se instituie solidaritatea cu propriu său prepus$ "n 63
limitele păr!ii de prejudiciu cauzate de acest prepus. 4rin urmare 'a!ă de victimă numai prepu*ii sunt solidar răspunzători pentru "ntregul prejudiciu "n timp ce 'iecare comitent este solidar cu propriul să prepus doar "n limitele păr!ii de prejudiciu pe care a produsă acest prepus. 4otrivit teorii reprezentării$ prepusul "ndepline*te 'unc!iile "ncredin!ate "n calitate de reprezentant legal al comitentului. Rezultă că vinovă!ia e+ecutantului devine vinovă!ia comitentului$ datorită reprezentării. eoria este critica&ilă$ pe de,o parte$ deoarece reprezentarea este o institu!ie speci'ică actelor juridice *i nu 'aptelor juridice$ iar pe de altă parte este di'icil de argumentat că vinovă!ia unei persoane devine automat vinovă!ia altei persoane. 4otrivit teorii riscului$ persoanele care o&!in un 'olos "n urma des'ă*urării unei activită!i$ tre&uie să suporte *i consecin!ele ne'avora&ile ale acestei activită!i. eoria dată "nsă nu justi'ică dreptului comitentului de "nainta ac!iune de regres "mpotriva prepusului. Cea mai reu*ită teorie este cea a garan!iei "n care răspunderea comitentului este instituită pentru a asigura persoanei vătămate$ repararea promptă *i integrală a prejudiciului. Comitentul "n cazul dat apare ca garant a persoanei vătămate. atorită 'aptului că este ec-ita&il ca 'ăptuitorul singur să suporte repararea prejudiciul pe care la cauzat 'apta sa prin al. 2 art. 1%(3 CCRH s,a instituit dreptul de regres a comitentului contra prepusului pentru recuperarea sumelor plătite. 4entru a se e+onera total sau par!ial$ de răspunderea sa proprie prepusul tre&uie să 'acă dovada directă a 'aptei proprii a comitentului$ care ar 'i concurat la săvr*irea de către el$ a 'aptei ilicite cauzatoare de prejudiciu. st'el$ de e+emplu$ el ar putea 'ace dovada că activitatea ilicită pe care a des'ă*urat,o a 'ost determinată total sau par!ial$ de ordinile$ *i instruc!iunile primite de la comitent. acă sunt mai mul!i prepu*i ai aceluia*i comitent$ care au cauzat "n "mpreună prejudiciul$ "n regresul comitentului se men!ine răspunderea solidară a prepu*ilor.
6%
Conc"u6!! )rdinea de drept *i &unele moravuri nu vor putea 'i men!inute la nivel$ dacă mem&rii societă!ii nu vor avea cuno*tin!e elementare despre cerin!ele pe care le "naintează societatea. C-iar de la "nceputul lucrării am men!ionat caracteristicile unui stat de drept$ dar "n cele din urmă se impune următorul adevăr@ instituirea *i men!inerea legalită!ii se 'undamentează nu doar pe respectarea strictă a legii$ ci pe reprezentarea pe care o au cetă!enii despre drepturile *i o&liga!iile lor su&iective civile.
Considerăm că această dispozi!ie ar tre&ui să 'ie re'ormulată$ deoarece vine "n contradic!ie cu principiul repara!iei integrale a prejudiciului. e pune "ntre&area@ c-iar nu va răspunde nimeni$ "n cazul cnd animalul$ scăpat de su& supraveg-ere va cauza daună G r 'i neec-ita&il. Considerăm că atunci cnd e vor&a de valori$ cum sunt via!a$ sănătatea *i integritatea corporală$
6
repararea ar tre&ui să survină "n orice circumstan!ă$ cu condi!ia că culpa gravă a persoanei vătămate nu a contri&uit la producerea prejudiciului>lovirea animalului$ provocarea lui$ etc.? st'el$ propunem următoarea re'ormulare a dispozi!iei@ 3Obligaţia reparării nu apare dacă pre+udiciul a fost cauzat de un animal domestic predestinat activităţii profesionale, de ntreprinzător sau obţinerii de mi+loace pentru ntreţinerea proprietarului, iar proprietarul animalului a asigurat gri+a cuvenită pentru supraveg%erea animalului, cu ecepţia c$nd dauna a fost produsă sănătăţii, integrităţii corporale sau vieţii persoanei vătămate.;
e asemenea ar 'i necesar de a se stipulata "n Codul civil al RH$ ce se are "n vedere prin termenul de gri+ă cuvenită pentru supraveg%erea animalului. e&itorul o&liga!iei de reparare a prejudiciului ar putea să se 'olosească de această pentru a se esc-iva de la reparare. 3. Repararea prejudiciilor morale$ care ridică attea di'icultă!i prin imposi&ilitatea aprecierii "n &ani a găsit *i "n legisla!ia civilă un 'undament *i o posi&ilitate de evaluare. Ln 'undament pentru că s,a crezut că nimic nu poate 'i mai 'iresc pentru cineva$ care su'eră un prejudiciu moral să ceară de la autorul 'aptei ilicite o compensare a prejudiciului *i o posi&ilitate de evaluare$ căci este mai u*or să se sta&ilească gravitatea vinovă!iei autorului$ dect să se aprecieze prejudiciul moral su'erit de persoana vătămată. st'el$ "n Codul civil al RH a 'ost introdus criteriul "n &aza căruia se sta&ile*te mărimea prejudiciului moral$ printre care putem men!iona satisfacţia persoanei vătămate. Cum va 'i reparat prejudiciul moral unei persoane care "n urma vătămărilor *i leziunilor corporale grave a devenit incon*tientă total *i de'initiv$ iar "n cazul reparării cum se va sta&ili dacă compensarea "i poate aduce satis'ac!ie persoanei vătămate sa nu G Considerăm că victima incon*tientă tre&uie să 'ie indemnizată pentru ca ea să poate resim!i "n vreun 'el prejudiciul moral *i că aceasta$ de*i este in con*tientă$ poate să pro'ite "n vreun 'el de despăgu&ire. Nu putem dect să ne e+primăm nădejdea că lucrarea de 'a!ă a 'ost o analiză reu*ită a institu!iei răspunderii civile delictuale *i va sluji celor care mine vor avea să "m&ogă!ească$ la rndul lor$ literatura juridică civilă din !ara noastră$ care mai are de "mplinit multe lacune.
66
*!)"!o&ra
Repu&licii
Holdova$
din
29.(F.199%.
HonitorulQ)'icial
al
RH nr.1$ 199%. 1. 2. Codul Civil al Repu&licii Holdova$ din (6.(6.2((2$ Honitorul Q)'icial al RH nr. #2, #6Q661 din 22.(6.2((2. 1. 3. Codul civil din 196% 1. %. Codul 4enal al Repu&licii Holdova$ din 1#.(%.2((2$ Honitorul Q)'icial al RH nr.12#,129 din 13.(9.2((2. 1. . Codul 7amiliei al Repu&licii Holdova$ din 19.(%. 2((1$ Honitorul Q)'icial al RH$ nr.%F, %#$ 2((1$ 1. 6. 8egea Repu&licii Holdova privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin ac!iunile ilicite a organelor de cercetare penală *i anc-etă preliminară$ ale procuraturii *i ale instan!elor judecătore*ti din 2.(2.9#$ Honitorul Q)'icial al RH 199# nr.(,1. 1. F. 8egea cu privire la contenciosul administrativ din 1(.(2.2((($ Honitorul Q)'icial al RH 2((( nr.F,#. 1.#. Jotărrea Muvernului repu&licii Holdova nr. %26 din 26.(%. 2((% privind apro&area Hodului de calculare a salariului mediu.
II#
L!teratura de $ec!a"!tate 6F
2.1. l&u /. 4rept civil /ntroducere n studiul obligaţiilor . Cluj,Napoca$ 199%$ 2#% p. 2.2. l&u /. 4rept civil. Contractul #i răspunderea civilă. Cluj,Napoca$ 199%$ 1# p. 2.3. l&u 8$ Lrsa P. Răspunderea civilă pentru daunele morale.
Cluj,Napoca$
19F9$ 1F p. 2.%. ng-eli . 4rept civil 6eoria generală a obligaţiilor . Oucure*ti$ 1993$ 16 p. 2.. ng-el /. H. Răspunderea civilă. Oucure*ti@ Jamangiu$ 2((($ 12# p. 2.6. vornic M-.$ 8upu M-. 6eoria generală a dreptului. C-i*inău@ 8umina$ 2((F$ 2F9 p. 2.F. rama . /storia dreptului rom$nesc. C-i*inău@ Reclama$ 2((#$ 32( p. 2.#.
Cernea . Holcu! mil. /storia statului #i dreptului rom$nesc. Oucure*ti@ ansa$ 2((%$ 26# p.
2.9. Oasara& H. 4rept penal. (artea generală. Poi. 8 /a*i@ C-emarea$ 2((2$ 1## p. 2.1(. Oulai C. 7anual de drept penal. (artea generală. Oucure*ti@ L$ 2((F$ 26# p. 2.11.
Oaie* . 4rept civil (artea generală. C-i*inău$199F$ 33( p.
2.12. Oaie* .$ Ro*ea N. 4rept civil. 4repturile reale. 6eoria generală a obligaţiilor. >c-eme?. C-i*inău$ 2((1$ 19 p. 2.13. Oaciu R. Răspunderea civilă delictuală pentru pre+udiciile cauzate de fapta lucrului. Oucure*ti$ Jamangiu$ 2((($ 2F( p. 2.1%. Oaltag .$ Mu!u . 6eoria generală a dreptului. C-i*inău@ LH$ 2((2$ 336 p. 2.1. Oarac 8. Răspunderea #i sancţiunea +udiciară. Oucure*ti@ Jamangiu$ 199F$ 3%2 p. 2.16. O"rsan C.$ tătescu C. 4rept civil. 6eoria generală a obligaţiilor . Oucure*ti@ Jamangiu$ 199F$ %3% p. 2.1F. Ooilă 8.R ., Răspunderea civilă delictuală obiectivă. Oucure=ti@ C.J.OecS$ 2((#. 6( p. 2.1#. Ooilă 8.R ., Răspunderea civilă delictuală subiectivă. diția 2.Oucure=ti@ C.J.OecS$ 2((9. %96 p. 2.19. Ooilă 8.R.$ 8oul Cod civil. (erspective privind răspunderea civilă delictuală. Oucure=ti@ C. J. OecS$ 2(12. %%# p. 2.2(. Ooilă 8.R ., Răspunderea civilă delictuală obiectivă. diția 2. Oucure=ti@ C.J.OecS$ 2(1%. 6#( p. 2.21. Ooroi M.$ tănciulescu 8.$ 4rept Civil. di!ia a ///,a. Oucure=ti@ Jamangiu$ 2((6$ %32 p. 2.22. Olo*enco . Răspunderea civilă delictuală. C-i*inău@ rc$ 2((2$ 3(F p. 2.23. Oulai C. 4rept penal rom$n. Oucure*ti$ 199#$ 32 p. 2.2%. Cantacuzino H. O. 0lementele dreptului civil. Oucure*ti@ 88$ 199#$ F%% p. 2.2. Certersc-i 8$ Craiovan$ /. /ntroducere n teoria generală a dreptului. Oucure*ti@ 88$ 199#$ 1#F p. 2.26. Cor-an . Repararea pre+udiciului prin ec%ivalent bănesc. Oucure*ti@ Jamangiu$ 1999$ 26( p. 2.2F. Cosmovici 4. 4rept civil. 4repturi reale. Obligaţii. Oucure*ti@ 88 OecS$ 199#$ 6%6 p. 2.2#. /ona*co . Curs de drept civil. Obligaţiuni. Oucure*ti@ Jamangiu$ 2((($ %2( p.
6#
2.29. /ona*cu . Răspunderea comitenţilor pentru repararea pre+udiciilor cauzate de prepu#i. Pol. //. Oucure*ti@ cademiei$ 199#$ 36# p. 2.3(. /orgovan . 4rept administrativ. Oucure*ti@ 88$ 1993$ 6## p. 2.31. M-impa N. Responsabilitatea civilă delictuală #i contractuală. Oucure*ti@ Jamangiu$ 2((6$ 3%6 p. 2.32. Mliga /. Răspunderea +uridică. Oucure*ti@ 88 OecS $ 199F$ 26# p. 2.33. Jamangiu C.$ Oălănescu /. 6ratat de drept civil rom$n. Oucure*ti$ 88 OecS 199#$ 63 p. 2.3%. Janga P. 7ic dicţionar +uridic. Oucure*ti$ 88 OecS 1999. 2.3. Juma /. /ntroducere n studiul dreptului. /a*i@ cademia$ 1993$ 1F p. 2.36. Juma 8. 6eoria generală a dreptului. 7oc*ani$ 199$ 1F( p. 2.3F. 8ipcan . Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Oucure*ti@ 8umina 8e+$ 1999$ 33F p. 2.3#. Hazili . 6eoria generală a dreptului. Oucure*ti@ 88 OecS$ 1999$ 3#F p. 2.39. Hagdo Oelu Honna,8isa. Răspunderea civilă contractuală n noul Cod civil . Oucure=ti@ Jamangiu$ 2(1F. 3%% p. 2.%(. Hangu 7. Răspunderea civilă. Constantele răspunderii civile. Oucure=ti@ Lniversul juridic$ 2(1%. 36( p. 2.%1. Hangu 7. Răspunderea civilă delictuală obiectivă. Oucure=ti@ Lniversul juridic$ 2(1. 336 p. 2.%2. Hi-ai M.$ Hotică R. 9undamentele dreptului. Optima +ustiţia. Oucure*ti@ 88 OecS$ 1999$ 9(# p. 2.%3. Hotică R$ Hi-ai M. 6eoria generală a dreptului. Oucure*ti@ 88 OecS$ 2((1$ 2#( p. 2.%%. 4erminov P. Cauzalitatea. Oucure*ti@ Jamangiu$ 199#$ 36# p. 2.%. 4op 8. 4rept civil. 6eoria generală a obligaţiilor . /a*i$ 199#$ %99 p. 2.%6. 4opa H.$ eaS 7. Răspunderea civilă. Oucure*ti@ Jamangiu$ 19F($ 3%# p. 2.%F. 4opa N. 6eoria generală a dreptului. Oucure*ti@ 88 OecS$ 199#$ 3#9 p. 2.%#. 4opescu .$ 4etre . 6eoria generală a obligaţiilor . Oucure*ti$ 88 OecS $196#$ 26# p. 2.%9. )rlov H. Răspunderea n dreptul administrativ. C-i*inău@ spect juridic$ 199F$ 2%# p. 2.(. )rlov H. :dministrarea publică. C-i*inău@ LH$ 199#$ 2%3 p. 2.1. 4risacaru P. /. 6ratat de drept administrativ. (artea generală. Oucure*ti@ 88 OecS$ 1996$ 6(1 p. 2.2. 4ricope 4. Răspunderea civilă delictuală. Oucure=ti@ Jamangiu$ 2(13. %(( p. 2.3. 4reda H. Curs de drept administrativ. Oucure*ti@ ditura Calistrat Jodas$ 199. 2.%. Lngureanu . 4rept internaţional privat. (rotecţia consumato rilor #i răspunderea pentru produse nocive. Oucure*ti@ ll OecS$ 2((9$ p.23%
69
2.. Răducanu .$ Haravela M. 4rept civil. Culegere de speţe. Oucure*ti@ 88 OecS$ 2((($ %#% p. 2.6. Roma*an /. ;inovăţia n dreptul civil rom$nesc. Oucure*ti@ Jamangiu$ 1999$ 26# p. 2.F. uruianu C. Răspunderea civilă delictuală. Răspunderea civilă pentru daune morale. Oucure=ti@ Talters 0luUer$ 2((9. 2%( p. 2.#. ă&ăra= H. Răspunderea contractuală. 4aune 5 interese. Oucure=ti@ C.J.OecS$ 2((. %6% p. 2.9. Perde= ugenia,Carmen. Răspunderea +uridică. Relația dintre răspunde rea +uridică civilă delictuală )i răspunderea penală. Oucure=ti@ Lniversul juridic.
2(11. 16 p.
2.6(. ozon HoniSa . Răspunderea pentru produse defectuoase n Uniunea 0uropeană. Oucure*ti@ C. J. OecS$ 2((F$ #%.
III# S!te1o&ra
IV# Pu)"!ca0!! er!od!ce /P.1. l&u /. Consideraţii n legătură cu revenirea +urisprudenţei rom$ne la practica /P.2.
reparării băne#ti a daunelor morale. 2==<.
p. %A
/P.3. C-irică .$ Obligaţia de securitate n contractul de v$nzare.
Revista de rept Comercial Romn. 2((#$ nr.3$ p. 32, 3A
/P.. /lie$ .$ (rotecţia consumatorului n dreptul comercial rom$n. eză de dr. "n drept. Oucure*ti$ 2(($ p.2#1A /P.6. 0irmici Corina . Răspunderea +uridică civilă pentru pre+udiciul cauzat de produse defectuoase. eză
de doctorat$ 2(1($ p. 3,1((A
F(
