ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Cibernetică, C ibernetică, Statistică şi Infor Informatică matică Economică
Boboescu Dan Alexandru Seria A Grupa 1022
Proiect Macroeconomie Act A ctiv ivit itat atea ea Ec Econ onom omic ica a si Pi Pia a ta Fo Fort rtei ei de Munca
Prezentare Generala
Am ales ca tema “Activitatea economica si piata fortei de munca” unde am prezentat un raport al catorva indicatori macroeconomici in ceea ce priveste sfarsitul anului 2013, dar si nivelul somajului si inflatiei.
Am realizat un studiu aspra urmatoarelor lucruri: 1. Cresterea economiei Romaniei 2. !porturile si importurile " cererea e!terna neta # principalul factor al cresterii economiei $ 3. %ndustria interna " in principal industria prelucaratoare$ &. Consumul pu'lic # C(eltuielile pu'lice # )eficitul *u+etar . -omajul # %nflatia # Cresterea pretului de consum si reducerea do'anzii de referinta
)atele si +raficele au fost culese de la: 1. %nstitul ational de -tatistica 2. urostat
3. /inisterul inantelor u'lice &. *anca ationala a Romaniei
otodata am realizat un mic studio asupra economiei su'terane in ceea ce priveste Romania, *ul+aria si Croatia # tari considerate “re+inele economiei su'terane”.
Exportul/Importul , Industria , Consumul , Cheltuilelile
%nstitutul ational de -tatistica a pu'licat prima estimare cu privire la evolutia economiei interne in trimestrul % 2013. %*4ul Romaniei a crescut cu 1,56 7o7, respectiv ,26 an8an in u ltimul trimestru din 2013, dinamica peste estimarile analistilor "&,0&6 a n8an$. %n 2013 economia Romaniei a crescut cu 3,6 an8an, cel mai 'un ritm din 2009, evolutie determinata de nivelul record al e!porturilor "cu impact pentru industria interna$, dar si de productia a+ricola record.
Cererea e!terna neta a continuat sa fie motorul economiei interne la cumpana dintre ani. -pre e!emplu, in decem'rie e!porturile au urcat cu 22,6 an8an, la 3, miliarde ;R, in timp ce importurile au crescut cu doar 9,16 an8an, la &,& miliarde ;R. Astfel, deficitul 'alantei comerciale s4a atenuat cu &3,<6 an8an, la 0,& miliarde ;R: deficitul comercial cu tarile ; s4a temperat cu 116 an8an, la 0,<9 miliarde ;R, in timp ce in relatiile comerciale cu tarile non4; s4a consemnat un e!cedent de 0,19 miliarde ;R "comparativ cu un deficit de 0,12 miliarde ;R in decem'rie 2012$. )inamica flu!urilor comerciale internationale in luna decem'rie 2013 a fost influentata de perioada sar'atorilor de iarna, dar si de decizia ord de suspendare temporara a productiei, sau de productia a+ricola record din 2013 "care a determinat declinul importurilor de alimente$.
er ansam'lu, in 2013 e!porturile Romaniei s4au majorat cu 106 an8an, la &,< miliarde ;R "nivel ma!im istoric$: componenta ; a crescut cu 9,96 an8an, la 3&, miliarde ;R, in timp ce componenta non4; a urcat cu 12,96 an8an, la 1,1 miliarde ;R. e de alta parte, importurile au
consemnat un avans de 16 an8an, la ,3 miliarde ;R, evolutie determinata, in principal, de componenta ; "=&6 an8an, la &1, miliarde ;R$. Componenta non4; s4a contractat cu 5,26 an8an, la 13,& miliarde ;R. Conform datelor %- productia industriala a crescut cu 10,26 an8an in decem'rie, dinamica in accelerare de la 6 an8an in noiem'rie. -e noteaza evolutia industriei prelucratoare "=11,96 an8an$, determinata de dinamica e!porturilor. %n analiza pe marile +rupe industriale, componentele 'unuri de consum indelun+at, 'unuri de uz curent si 'unuri de capital au consemnat cresteri de 1,96 an8an, 1,96 an8an, respectiv 6 an8an. er ansam'lu, in 2013 productia industriala a crescut cu 5,96 an8an, evolutie determinata de dinamica industriei prelucratoare "=,26 an8an$ "sustinuta de majorarea e!porturilor$. -e remarca evolutia productiei de 'unuri de capital "=11,6 an8an$ si a productiei de 'unuri de consum indelun+at "=10,&6 an8an$, aceste dinamici e!primand premise mai 'une pentru investitiile in economia reala in lunile urmatoare.
u in ultimul rand, comenzile noi in industrie au continuat sa creasca in decem'rie, cu 196 an8an, evolutie determinata, in principal, de componenta 'unuri de capital "=3,36 an8an$. er ansam'lu, in 2013, comenzile noi in industrie s4au majorat cu 9,&6 an8an, notandu4se dinamica comenzilor de 'unuri de capital "=19,&6 an8an$. Aceasta evolutie e!prima premise de continuare a tendintei ascendente in industria romaneasca pe termen scurt. Consumul pu'lic a crescut in decem'rie, evolutie specifica finalului de an. %n termeni nominali, c(eltuielile pu'lice s4au majorat cu 3,96 an8an la 12 luni "la 21,9 miliarde R>$, dupa avansul de 3,36 an8an din primele 11 luni ale anului, notandu4se dinamica investitiilor pu'lice "ec(ivalentul a 1,06 din %* doar in luna decem'rie$. %n 2013 c(eltuielile cu salarii pu'lice au crescut cu 13,6 an8an la &<,3 miliarde R>, in timp ce c(eltuielile cu 'unuri si servicii s4au majorat cu 126 an8an, la 39,< miliarde R>. %nvestitiile pu'lice au reprezentat anul trecut ,16 din %*.
C(eltuielile pu'lice au crescut "in termeni nominali$ cu un ritm superior celui consemnat de veniturile pu'lice "3,<6 an8an, la 200 miliarde R>$. Cu toate acestea, Romania a respectat in 2013 tinta de deficit 'u+etar convenita cu institutiile financiare internationale "2,6 din %*$.
Somajul , Inflatia si Piata Monetara
%n sfera pietei fortei de munca numarul de someri a scazut in decem'rie cu 21 mii mom, la 51 mii. rin urmare, rata somajului s4a diminuat la 5,16 "de la 5,36 in noiem'rie$ # nivelul minim din fe'ruarie 2013. Rata somajului la 'ar'ati a scazut de la 5,6 in noiem'rie la 5,56 in decem'rie, in timp ce rata somajului la femei s4a diminuat la <,&6 "de la <,6$. er ansam'lu, in 2013, rata medie a somajului s4a situat la 5,36, in crestere de la 56, evolutie determinata de climatul investitional dificil.
Conform datelor %nstitutului ational de -tatistica preturile de consum au crescut cu 0,96 mom in ianuarie, toate su'4componentele principale consemnand majorari. Componenta alimentara a urcat cu 0,9<6 mom, pe fondul cresterii preturilor la fructe "cu 1,56 mom$ si la le+ume "cu <,356 mom$. returile la 'unuri ne4alimentare s4au majorat cu 0,26 mom, evolutie determinata de
cresterea accizelor "inde!area cu inflatia$, cu impact pentru componentele com'usti'ili "=1,126 mom$ si tutun "=2,6 mom$. u in ultimul rand, tarifele la servicii au crescut cu 0,<<6 mom, evolutie determinata in principal de componenta posta si servicii de telecomunicatii "=16 mom$. %nflatia core a consemnat un avans de doar 0,2&6 mom.
Raportat la ianuarie 2013 preturile de consum s4au majorat cu 1,0<6, inflatie la minim istoric. e de o parte, preturile la alimente au scazut cu 2,196 an8an, pe fondul productiei a+ricole record din 2013. e de alta parte, preturile la marfuri nealimentare si tarifele la servicii s4au majorat cu 2,&96 an8an, respectiv &,26 an8an. ?a a doua sedinta de politica monetara din 201& *anca ationala a Romaniei a redus do'anda de referinta la 3,6 "un nou nivel minim istoric$. e de alta parte, *R a mentinut ratele rezervelor minime o'li+atorii aplica'ile pasivelor in R> si valuta ale institutiilor de credit la 126, respectiv 196.
*anca ationala a Romaniei a pu'licat Raportul rimestrial asupra %nflatiei, primul din acest an. *anca Centrala a majorat previziunea cu privire la evolutia inflatiei la finele anului curent cu 0 p.'. la 3,6 an8an. )e asemenea, *R a pu'licat previziunea de inflatie pentru finalul anului 201 "3,26 an8an$.
Conform scenariului central al *R inflatia va continua sa se atenueze in prima jumatate a anului curent, cand se va situa su' limita inferioara a intervalului tinta pentru inflatie "1,6 an8an$. Cu toate acestea, inflatia va reintra in intervalul tinta "2,6 =4 1p.p.p$ in a doua jumatate a anului, evolutie determinata de o serie de factori: disparitia efectului productiei a+ricole record din 2013@ introducerea ta!ei pe car'uranti "de 5 eurocenti8litru de la 1 aprilie$@ inde!area cu inflatia a accizelor la tutun si alcool@ atenuarea deficitului de cerere.
Comparatia economiei subterate: omania!"ul#aria!Croatia )imensiunea economie su'terane in *ul+aria, Romania si Croatia a fost de 306 din economia oficiala in 2013, fapt care plaseaza cele trei tari in fruntea unui nefericit clasament specific in uropa. e de alta parte, cota economiei su'terane a scazut in toate cele trei tari, fata de 2012, potrivit raportului anual realizat de A earneB. %n *ul+aria, cota economiei su'terane a scazut la 31,26 in 2013, de la 31,6 in 2012. Atat in Romania, cat si in Croatia, economia +ri a insumat 29,&6 din total, in scadere de la 2,16 in Romania si 26 in Croatia "2012$. Cota economiei su'terane in *ul+aria, Romania, -lovenia, ca si procentaj din %*, a fost peste cea inre+istrata in ;niunea uropeana, precizeaza firma de consultanta A earneB.
otrivit raportului, masurile concentrate asupra eradicarii muncii la ne+ru nu sunt foarte populare si succesul lor depinde in mare parte de controale, sanctiuni si amenzi, aplicate de autoritati. %n *ul+aria, o le+e a cerut ca toti an+ajatii prinsi ca lucreaza la ne+ru sa plateasca o amenda e+ala cu contri'utiile sociale pe trei luni, dar aceasta masura a fost declarata ca fiind ile+ala, de catre Curtea Constitutionala.
Concluzii )upa parerea mea, cererea e!terna neta a continuat sa prezinte o dinamica pozitiva importanta la formarea ritmului de evolutie a %* in trimestrul %. %ndicatorii macroeconomici comunicati in ultima perioada au consemnat evolutii predominant favora'ile, e!primand premise pentru o accelerare a economiei "e!clus a+ricultura$ in prima jumatate a anului 201&. volutia favora'ila a cererii e!terne nete se transmite in industria interna, economia Romaniei continuand sa fie dependenta de mecanismul e!porturi 8 investitii in industria prelucratoare. Romania se afla intr4un rusinos top " alaturi de *ul+aria si Croatia $ in ceea ce priveste economia su'terana
"iblio#rafie: (ttp:88.insse.ro, (ttp:88.'nro.ro, (ttp:88ro.iDipedia.or+ , Eiarul inanciar , conomia >nline , irma de consultanta A earneB " pentru economia su'terana $
