Planul Strategic Iara

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Social-Economica Comuna Iara – Judetul Cluj

1

Primaria Comunei Iara Consiliul Local Iara Judetul Cluj

2006-2011 PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA COMUNA IARA JUDETUL CLUJ Septembrie 2006

Primar Popa Ioan Dorin Viceprimar Fagadar Alexandru 1


2

2


3

3

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara – Judetul Cluj

4

Capitolul I - Introducere 1. Efectele - Restructurarii Industriei Miniere. Abordarea reconstructiei socio-economice a acestor zone din perspectiva politicilor guvernamentale de dezvoltare regionala si locala

Procesul de aderare si integrare a Romaniei in Uniunea Europeana a insemnat si un amplu proces de restructurare, privatizare si eficientizare a economiei romanesti. Acest proces nu a ocolit nici sectorul minier la care economia comunei Iara a fost puternic ancorata. La nivelul judetului Cluj, comuna Iara a fost comuna pe raza careia s-a desfasurat cea mai ampla activitate miniera, fiind astfel si cea mai dependenta ca economie locala, de aceasta activitate. Procesul de restructurare a industriei miniere, prin inchiderea sau renuntarea la unele exploatari miniere, a inceput inca din anul 1991 dar, masivele disponiblizari si inchiderea a zeci de unitati miniere mari consumatoare de resurse financiare si materiale s-a declansat incepand cu anul 1997, la presiunea organismelor financiare internationale. Acest proces nu a inclus la inceput si o componenta de stopare a declinului economic al acestor zone miniere si de identificare si de sustinere a unor alternative economice viabile. Efectele imediate ale acestui proces de restructurare a activitatii miniere valabile si pentru zona Iara, au fost : 

explozia somajului in aceste zone ;



scaderea puterii de cumparare a populatiei si implicit scaderea nivelului de trai ;

4


5



decuplarea acestor zone de la viata economica si sociala a regiunii din care fac parte ;



aparitia simptomelor saraciei ;



migrarea unei parti a populatiei, exclusiv cea activa si mai ales cei tineri, spre alte regiuni ale tarii sau in spatiul comunitar european;



scaderea veniturilor la bugetele locale ;



scaderea calitatii vietii oamenilor din aceste zone.

Zona Iara a resimtit din plin acest soc deoarece 69 % din populatia activa de pe piata muncii, lucra in anul 1997 si pana i anul 2004, in sectorul minier, iar pe raza comunei, precum si in zonele invecinate existau mai multe exploatari miniere care apartineau de Sucursala Miniera Iara . Procesul de restructurare al industriei miniere a condus la o depreciere drastica a vietii economice si sociale a comunei. In absenta unor politici si strategii de dezvoltare la nivel national si regional, comunitatile miniere erau astfel condamnate la o disolutie socioeconomica totala. Prin urmare, crearea unor parghii institutionale guvernamentale cum este Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), infiintata in anul 1997 prin OUG 64, a insemnat primul pas in vederea unei abordari institutionalizate a problematicii zonelor miniere si prima interventie planificata si organizata cu sprijin financiar guvernamental pentru identificarea unor solutii si implementarea unor masuri socio-economice de reconstructie a acestor zone miniere. Initierea, elaborarea si implementarea Proiectului Pilot al ANDZM« Diminuarea Impactului Social », cu finantare de la Banca Mondiala, a reprezentat al doilea pas important si a insemnat pentru comuna Iara, prima posibilitate de accesare a unor fonduri pentru dezvoltarea locala. Desi obiectivele urmarite de proiect au fost:

5


6



sustinerea unor activitati pentru crearea locurilor de munca in zonele miniere;



reconversia profesionala a fortei de munca si acordarea de sprijin pentru intrarea pe piata muncii a membrilor familiilor minierilor ;



sustinerea activitatilor de dezvoltare comunitara ;



cresterea capitalului social si a gradului de coeziune sociala si economica ;



crearea unor structuri care sa sustina dezvoltarea locala si sa conduca la cresterea capacitatii comunitatilor si a factorilor implicati in acest proces ;

sprijin pentru administratiile locale din aceste zone, in activitatile privind scrierea de proiecte si identificarea unor surse de finantare ; resursele financiare reduse, fapt specific proiectelor pilot, precum si catalogarea de catre Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, a unor zone miniere, cum este si zona Iara, ca zone periferice sau de rangul II , comparativ cu bazine miniere de tipul : Valea Jiului , Bazinul Gorj, au condus la o situatie de discriminare privind accesarea fondurilor si a facut ca pentru zona Iara acest Proiect Pilot al ANDZM, sa nu fi avut un impact semnificativ. De asemenea timpul indelungat de implementare, formalitatile si procedurile aplicate privind lansarea si accesarea programelor , au permis accentuarea declinului economic si social in perioada 2000 – 2004. Fiind zona miniera de referinta in judetul Cluj, comuna Iara este in momentul de fata beneficiara aplicarii tuturor componentelor celui de al doilea Proiect derulat de ANDZM si anume « Regenerarea Socio-Economica a Zonelor Miniere ». O corelare a acestui Proiect cu potentialul local , cu o strategie de dezvoltare locala, cu strategia de dezvoltare regionala, va putea conduce la rezultate mai bune in procesul de dezvoltare al comunei Iara in urmatoarea perioada de timp. 

6


7

Raportarea acestei strategii la conceptele de dezvoltare locala si dezvoltare regionala, la necesitatea planificarii, la identificarea nevoilor locale prin consultare comunitara si la sursele de finantare identificate sau posibile, poate da un orizont real si concret procesului de dezvoltare locala.

2.

Procesul de Dezvoltarea Regionala

Ca ansamblu de politici si strategii ale autoritatilor publice centrale si locale, elaborate in scopul imbunatatirii performantelor economice ale unor arii geografice constituite in Regiuni de Dezvoltare si care beneficiaza de sprijinul Guvernului Romaniei, al Uniunii Europene, al altor autoritati nationale si internationale, strategia de dezvoltare regionala trebuie sa porneasca de la nevoile de dezvoltare locala, pe care apoi sa le sincronizeze cu cele de dezvoltare nationala. Strategia de dezvoltare locala sau zonala a comunei Iara, trebuie sa fie in stransa legatura cu Procesul de Dezvoltare Regionala al regiunii din care face parte zona respectiva precum si cu prioritatile identificate de Planul National de Dezvoltare. In perioada care se va scurge pana la integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana si imediat dupa aceea, obiectivul general de dezvoltare regionala ramane: Cresterea gradului de atractivitate si competitivitate al regiunilor prin imbunatatirea infrastructurii economice, infrastructurii de transport si intarirea coeziunii sociale. Fara inlaturarea disparitatilor regionale si intraregionale, un asemenea obiectiv nu poate fi indeplinit. Zonele miniere, implicit zona Iara in judetul Cluj si in Regiunea Nord-Vest, reprezinta un exemplu de disparitate economica si sociala in raport cu celelalte zone.

7


8

Inlaturarea cauzelor acestor disparitati presupune la nivel de regiune urmatoarele prioritati : 

dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de transport;



dezvoltarea mediului de afaceri ;



dezvoltarea rurala ;

dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale. La nivelul Regiunii 6 Nord –Vest, regiune de dezvoltare din care face parte si judetul Cluj implicit comunitatea miniera Iara, Strategia de Dezvoltare Regionala a identificat prin dezbatere publica 5 obiective specifice : 



Dezvoltarea unor produse de marca regionala si promovarea unor afaceri specifice regiunii ;



Asigurarea suportului de infrastructura pentru dezvoltarea durabila ;



Integrarea socio-economica dezavantajate ;



Dezvoltarea de coordonata ;



Promovarea economiei bazata pe cunoastere si formare continua .

a

grupurilor

retele parteneriale

si

si

comunitatilor

actiune strategica

3.Directiile de dezvoltare ale judetului Cluj Programul orientativ de dezvoltare economica si sociala a judetului Cluj a fost elaborat pe principiile si coordonatele programului de guvernare si a Planului National de Dezvoltare. Continutul programului are un caracter complet, fapt ce permite o urmarire riguroasa a modului de aplicare la nivelul intregului judet. Programul este structurat pe urmatoarele componente: 

Programele proprii de masuri actiuni si investitii, rezultate conform obiectivelor si prioritatilor specifice fiecarei instututii a statului;

8

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara – Judetul Cluj 

9

Prioritatile si Programul de Dezvoltare economica si sociala stabilit de CJC ;

Prioritatile comunitatilor stabilite prin bugetele locale; Programul de dezvoltare al judetului Cluj are un continut amplu, fixat pe prioritatile si obiectivele programului de guvernare cu responsabilitati pe fiecare subcomponenta, pe fiecare structura, cu reprezentare in teritoriu si a autoritatilor administratiei publice locale. Programul precizeaza si sursele de finanatare necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. Aceste directii de dezvoltare economica si sociala a judetului Cluj, in care trebuie sa se regaseasca si obiectivele comunei Iara, corelate cu masurile cuprinse in Programul de Guvernare si Planul National de Dezvoltare sunt: 



Combaterea somajului in randul tinerilor si a somajului pe termen lung;



Pregatirea si instruirea personalului care asigura implementarea programului SAPARD;



Asigurarea asistentei tehnice de specialitate in procesul dezvoltarii activitatilor agricole;



Implementarea masurilor necesare pentru protectia mediului;



Sprijinirea producatorilor agricoli in intocmirea documentatiilor pentru obtinerea de fonduri prin programul FIDA ( Dezvoltarea rurala a Muntilor Apuseni);



Promovarea programului SAPARD, masurile 1.1 , 3.1, 3.4, 3.2, 4.1, 4.2;



Pregatirea crescatorilor de animale pentru aderarea la Uniunea Europeana prin prezentarea si explicarea legislatiei in domeniu, concomitent cu cerintele de calitate pentru productia animaliera;



Accesul egal si sporit la educatie;

9


10



Reconstructia invatamantului rural;



Dezvoltarea institutionala a educatiei permanente;



Continuarea programelor de reabilitare a scolilor din judetul Cluj;



Sustinerea sociala a elevilor pentru frecventarea scolii ;



Sprijinirea de activitati educative extrascolare care valorifica traditiile culturale, locale, ca alternative reale de petrecere a timpului liber al elevilor;



Sporirea eficientei actiunilor de orientare profesionala, realizata in scoli;



Educatia familiilor de rromi;



Cresterea calitatii educatiei;



Aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii profesionale;



Integrarea familiilor de rromi.;



Modernizarea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca;



Institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii profesionale;



Reducerea saraciei si marginalizarii sociale;



Organizarea de tabere multiculturale;



Responsabilizarea comunitatilor locale in problemele legate de rromi;



Imbunatatirea asistentei medicale in mediul rural;



Infiintarea de unitati medico-sociale;



Reinfiintarea centrelor de permanenta ;



Finalizarea reformei proprietatii funciare;



Promovarea unui program national de investitii in ferme vegetale noi, adresat cu prioritate tinerilor.;



Sprijinirea valorificarii produselor agricole;



Impadurirea terenurilor degradate; 10


11



Productia si transportul gazelor naturale – dezvoltarea retelelelor de distributie a gazelor naturale ;



Reconstructiia si consolidarea drumurilor publice;



Promovarea instrumentelor economice pentru implementarea politicilor de mediu;



Extinderea retelei de arii protejate si rezervatii naturale;



Intarirea parteneriatului cu ONG – urile in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice;



Prevenirea si combaterea criminalitatii

4.Procesul de Dezvoltare Locala La nivelul judetului Cluj orice Strategie de Dezvoltare Locala trebuie sa porneasca de la aceste obiective specifice, propunandu-si insa adancirea specificitatii prin sub-obiective care indeplinite vor reduce disparitatea sociala si economica la nivel judetean si regional dintre zonele mai putin dezvoltate si cele dezvoltate. Este si cazul zonelor miniere, implicit a zonei Iara care in acest moment prin restructurarea sau inchiderea sectorului minier, sunt decuplate de la viata economica a judetului si a regiunii din care face parte. Dezvoltarea locala a comunei Iara presupune implementarea unor politici locale si zonale multianuale, elaborate participativ si investitii in sectoare prioritare, care sa conduca la imbunatatirea mediului economic si social al comunei. Acest obiectiv local poate fi atins printr-un set de masuri care presupun efort financiar in urmatoarele directii:

11


12



Reabilitarea infrastructurii de transport, a cailor de comunicatie locala, a celor de acces spre zonele agricole, silvice, si spre cele cu potential turistic ;



Reabilitarea si dezvoltarea utilitatilor publice ;



Reabilitarea ecologica a zonelor publice cu valoare turistica si istorico-culturala;



Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;



Implementarea de proiecte care sa raspunda nevoilor de locuri de munca ;



Implementarea de proiecte privind serviciile sociale si de sanatate ;



Dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice.

5.Necesitatea implementarii unui Plan Strategic de Dezvoltare Locala Implementarea unor asemenea masuri de dezvoltare socio-economica, presupune un Plan Strategic de Dezvoltare Locala, elaborat participativ, care sa reflecte cat mai fidel nevoile, optiunile si decizia cetatenilor precum si disponibilitatea acestora de implicare in problemele comunitatii si sa le fixeze in directii strategice de dezvoltare, identificand totodata sursele de finantare sau modalitatea de finantare a acestor masuri. Planul trebuie sa reprezinte radiografia generala a comunei, detalierea zonelor de interes, modul de implicare si rezultatul implicarii tuturor factorilor interesati, responsabili si relevanti de la nivelul comunei. Un asemenea Plan presupune largirea perspectivei cunoasterii zonei – comunitatii, prin precizarile si clarificarile aduse, astfel incat toate oportunitatile de dezvoltare, precum si de finantare a Proiectelor propuse, sa poata utiliza un asmenea Plan Strategic, ca document de referinta in planificarea, metodologia 12


13

folosita, implementarea, monitorizarea, evaluarea masurilor aplicate si a rezultatelor acestora. Planul trebuie sa reprezinte cel mai important ghid in procesul de crestere a capacitatii autoritatilor locale de a-si planifica si elabora proiectele, a identifica si gestiona sursele de finantare in conformitate cu vointa comunitatii si exigentele Uniunii Europene.

Intregul orizont de dezvoltare locala al comunei Iara trebuie sa se raporteze la acest plan, ce urmeaza a fi permanent actualizat , in functie de oportunitati si de resurse. Nu in ultimul rand trebuie sa se tina cont de suportul legislativ al politicilor de dezvoltare locala si regionala.

13


14

Capitolul II Zona Miniera Iara – Prezentare DATE GENERALE 1. Istoricul localităţii Comuna Iara, împreună cu satele ce-i aparţin, au jucat un rol important privind viata social-economica din această zonă. Din vremuri indepartate, Iara a fost un centru, un mare “târg”, unde se întâlneau atât ramuri ale locuitorilor Apusenilor, cât şi a celor din Câmpia Transilvaniei. În urmă cu un secol, in zona Ierii şi în ţinuturile Ierii au fost efectuate ample lucrări de cercetare, menite să evidenţieze faptul că pe aceste meleaguri a existat viaţă materiala si spirituala, că aici oamenii au avut inca din cele mai îndepărtate vremuri, preocupări economice, sociale si culturale . Astfel, la Iara, la locul “Groapa Papii “, pe drumul ce duce spre Băişoara, s-au descoperit urme de construcţii, ceramică , „ tegulae mamatae” din epoca romană. Se presupune că, pe aici, ar fi existat o aşezare de mineri care se

14


15

ocupau cu extracţia minereurilor, a aurului cu deosebire, tot aici spălandu-l şi prelucrandu-l . În perimetrul satului Cacova Ierii, la punctul numit “Cetate”, au fost descoperite fragmente ceramice din faza de tranziţie spre epoca bronzului, aparţind culturii Coţofeni, faza a doua, şi din epoca bronzului, cultura SighişoaraWietenberg, faza a doua şi a treia.

La Buru a fost descoperit un depozit de obiecte din bronz, din care amintim un cazan şi o ceaşcă , alte numeroase obiecte din acest depozit aflăndu-se în muzeul din Budapesta. Pe teritoriul satului Făgetu Ierii se află numeroase urme privind extractia de aur şi operaţiunile de spălare a aurului. Aceste urme sunt datate din perioada dacică, daco-romană şi romană. Pe teritoriul satului Surduc şi în hotarul său au fost descoperite importante urme de spălare a aurului, din epoca romană (despre acestea sunt numeroase referiri în lucrările istoricului Teglas). Importanta Zonei Iara ca spatiu de dezvoltare socio-economica din aceasta parte a Transilvaniei , consideram ca nu a fost suficient de bine cercetata si nici reflectata in scrierile existente de pana acum. Descoperirile demonstrează insa că pe acest spaţiu au trăit daci, apoi, după cucerirea Daciei, daci şi romani, ca populatia a urmat si s-a integrat in procesul de formare al poporului roman, ca a fost viaţă şi activitate neîntreruptă de-a lungul vremurilor. Un aspect important pe care astăzi îl admit cei mai mulţi cercetători si istorici, este existenţa unei populaţii în întreaga Transilvanie încă din perioada epocii bronzului care începe aici, în 1800-1700 şi ţine până la 700 î.e.n.

1.1.Atestarea documentară 15


16

Având un destin istoric şi o individualitate proprie, localităţile care compun azi comuna Iara sunt atestate documentar in diverse momente istorice. Astfel , primele atestări documentare le avem din perioada evului mediu. Potrivit documentelor, localitatea Iara este atestată in anul 1288. În Evul Mediu erau două sate cu numele de Iara : Iara de Sus şi Iara de Jos.

Iara de Sus (prima localitate a comunei) era aşezată în zona “Şesului

Ierii”, spre satul Băişoara. În această parte se găsea şi o mină de aur, numită multă vreme în perioada contemporană “Cororonia Banya”, sau mina lui Coroianu. La locul căruia i se zice, “Groapa Papii” , era deci Iara de Sus.

Iara de Jos ( Alsojara ) este atestată documentar tot din anul 1288.De fapt, la 1288 apare în documente sub numele de Jara, în 1322 tot Jara. In anul 1332 este amintit un Sacerdos de Jara (preot de Iara). In anul 1449 este pomenită Feljara, si tot in acelasi an Aljara. Dupa 150 de ani, respectiv în 1599, sunt amintite ambele localităţi: Felso şi Also Jara. În conscripţia din 1733 apare doar denumirea Jara. În conscripţia lui Bucow la 1760, apare cu denumirea Alsojar . La 1417, cele două localităţi apar în alte documente scrise împreună „Iara et altera”, Iara şi cealaltă Iara, la 1426 „Iara et Feljara” . In 1474 localitatii i se mai spunea, „ Aurifodina in territoria possessionis” Potrivit etimologiei acestui nume, un fapt este cert: denumirea are origine slavo-română. Referitor la migraţia slavilor în zonă, aşezarea ar fi primit numele de la un oarecare Iaroslav, un om de vază, poate chiar stăpânul acestor locuri. Apar în unele documente din perioada 1562-1592 nume de proprietari ai satului Iara de Sus, ca de exemplu : Ianoş Varsolvi, Ianoş Lupsai (familie de 16


17

români din Lupşa), Martin Hesati, Martin Tofanto, Dionine More. Şi pentru această zonă de la poalele Apusenilor, studiile istorice semnalează existenţa între anii 1366-1502 a unor cnezate şi voivodate, (în special în depresiunea nor-estică a Muntelui Mare), la Ocoliş, cnezat din care făceau parte Surducul, Iara, Agriş, Sălişte, Săcel, inclusiv satele Aiton, Plaiuri, Deleni şi altele.

În 1448, este amintit cneazul de Ocoliş Toma, care căzuse deja în stare de servitute. Din documente inedite aflate la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Cluj, rezultă că în anul 1766 existau în Iara 38 capi de familie cu statut de iobag, alte 7 văduve de iobagi (care ţineau loc de cap de familie), 35 capi de familie de jeleri şi alte 6 familii unde cap de familie erau văduve de jeleri, precum şi 6 familii de ţigani. Parte din capii de familie iobagi fugiseră de pe acest domeniu şi erau urmăriţi pentru a fi readuşi pe domeniu. Toate cele 12 sate care fac parte din comuna Iara apar atestate documentar pentru prima dată cu câteva decenii sau secole mai târziu. Unele dintre acestea au fost declarate localităţi (sate), abia în secolul XX: Maşca, Lungeşti, Valea Vadului şi Valea Agrişului.

2.CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Transilvania este considerată de către mulţi specialişti ca ţara tuturor formelor de relief , de la câmpia joasă până la munţii relativ înalţi. Ea se înfăţişează într-un peisaj natural deosebit de variat, complex şi pitoresc. Faptul că s-au aşezat oameni in această zonă întinsă a Apusenilor este urmarea simbiozei dintre acestia si formele de relief, care le-a oferit cadrul si potentialul natural unei dezvoltari socio-economice.

17


18

2.1.Aşezare geografică Comuna Iara f ace parte din această ţară a Transilvaniei, fiind situată în sud-vestul judeţului Cluj, la limita dintre Depresiunea Transilvaniei şi Munţii Apuseni.Face parte in zona Hăjdate-Turda.

Iara, ca reşedinţă, este comuna ce numără 12 sate şi are aproape 15 kilometri pătraţi, fiind una dintre cele mai mari localităţi din judeţ sub aspectul

întinderii teritoriale (locul 19). Teritoriul administrativ al comunei Iara ocupa o suprafata de 14 387,48 ha. Depresiunea de contact Iara, care ocupă partea centrală şi nordică a comunei, este sculptată în sedimente dominant paleogene ale “ golfului IaraBăişoara” şi este conturată în amonte de defileul Surduc. Masivul Muntele Mare este prezent prin extremitatea estică a sa în zona Ocoliş, iar Munţii Trascău sunt prezenţi prin prelungirile din partea estică, sudestică şi sudică a comunei. Vecini ai comunei sunt: la vest Băişoara (satul de centru şi satul Muntele Băişorii), la nord comuna Ciurila, respectiv satele Filea de Sus, Filea de Jos şi satul Şuţu; la nord-est comuna Petreşti cu satele Petreştii de Sus, Plaiuri şi Livada; la est comuna Moldoveneşti, iar la sud comuna Ocoliş ce aparţine judeţului Alba. Cele 12 localiati din componenta comunei Iara sunt: Iara- centru de comuna, Agriş, Borzeşti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungeşti, Maşca, Măgura Ierii, Ocolişel, Surduc, Valea Agrişului şi Valea Vadului.

2.2.Relieful Dacă studiem cu atenţie întregul relief al Transilvaniei, vom constata că el se înfăţişează intr-un peisaj natural deosebit de variat,complex şi pitoresc. 18


19

Relieful comunei Iara este foarte diversificat, de un pitoresc aparte, el constituind o importantă sursă turistică. Depresiunea Iara, în care se află localitatea de centru, este străjuită, de o parte şi de alta, de Muntele Mare şi de Dealul Agrişului. Muntele Mare şi Muntele Trascăului sunt prezenţi în cadrul comunei, primul prin extremitatea sa estică înspre Ocolişel, al doilea prin prelungirile din

estul, sud-estul şi sudul comunei. La rândul lui, Dealul Agrişului, de 801 metri, este una dintre culmile semeţe ale zonei. Valea Ocolişelului este puternic adâncită (300-400 m), cu pante longitudinale mari (6-7 m/km) şi numeroase rupturi de pante. Străbătând intercalaţiile de calcare cristaline, apa a creat aici Cheile Ocolişelului. Relieful Munţilor Trăscău este strâns legat de particularităţile litologice, căpătând adesea un caracter greoi, cu culmi rotunjite şi văi care-l străbat, uneori, sub aspect de defileu ( Defileul Surduc, Defileul Arieşului). Pe valea pârâului Borzeşti, relieful capătă un aspect neuniform, având formă de chei, cu fenomene exocarstice şi numeroase rupturi sub formă de cascadă. Asemenea aspecte se întâlnesc şi la coborârea de la Măgura Ierii spre Surduc. Relieful fluviatil este şi el bine individualizat, zona fiind străbătută de Arieş, care are o vale adâncită, sub formă de defileu. Afluentul său principal este Iara , având o vale cu o luncă largă, pe alocuri mlăştinoasă precum şi terase supuse unor procese slabe de tasare, în aval de Surduc, având o vale adâncită sub formă de defileu. Dezvoltat este şi relieful antropic, reprezentat prin cariere, halde de steril, etc. În cadrul carierei Făgetu Ierii sunt afectate arii extrem de extinse prin

19


20

declanşarea unor alunecări masive de teren.

2.3. Vegetaţia In zona Iara au fost identificate urmatoarele vegetaţie:

subetaje şi etaje de

Subetajul gorunului - ocupă zona nordică a comunei. Astăzi pădurile

sunt insularizate în urma defrişărilor ce au avut loc mai ales în ultimii 15 ani.

Subetajul fagului - ocupă cea mai mare parte din fondul forestier al comunei în centrul şi sudul ei. Etajul boreo-nemoral – cel de amestec, apare sporadic pe versanţii umbriţi sau în arealele înverzite din văile înguste. Vegetaţia forestieră azonală - se întâlneşte în luncile Arieşului, a Ierii şi a afluenţilor acestor ape. Au fost identificate următoarele asociaţii: de arin negru, de arin alb, ce apar în zona înaltă. Plantaţiile de pin negru au fost efectuate în scopuri antierozionale. Se întâlnesc pe alocuri făgete montane, amestecuri de răşinoase cu fag.

Vegetaţia ierboasă - este în mare parte de provenienţă secundară. În lunci, în microdepresiuni umede se întâlnesc asociaţii de hidrofile de luncă şi unele asociaţii de fâneaţă. Alte asociaţii se întâlnesc în locurile mlăştinoase. În locul pădurilor defrişate s-au instalat asociaţii vegetale ierboase secundare cu caracter stepic. Pe versanţii sudici se află asociaţii de ierboase cu pronunţată tentă xerofilă. 20


21

Suprapăşunatul duce la reducerea gradului de închegare a vegetaţiei, a biodiversităţii generale şi reducerea speciilor cu valoare nutritivă, furajeră, acestea fiind înlocuite cu buruienişuri. Nici arinişurile, nici salicetele nu au scăpat de impactul antropic. Aceste distrugeri au determinat scăderea funcţiei hidrologice şi antierozionale.

În ceea ce priveşte subetajul nemoral al gorunului, se întâlnesc peste 120 de specii nemorale native şi aproximativ 100 de specii în pajiştile ce au rezultat ca urmare a defrişării pădurilor. Aici se întâlnesc specii rare precum: Papucul Doamnei, Bulbucul (în locul numit Dumbrava Ierii, situat la 2,5 km N-E de Iara). În ceea ce priveşte fagul, sunt peste 250 specii nemorale şi 144 specii de pajişti secundare. Din ecosistemele azonale şi intrazonale se remarcă cele cacifile (peste 400 de specii native).

2.4.Fauna Această zonă are o faună bogată. Fată de patrimoniul forestier ce-l are comuna, fondul de vânătoare este relativ mare, fiind format din mamifere de talie mare ca: mistretul, căpriorul, vulpea, precum şi iepurele comun. Mai rar se întâlnesc lupul, cerbul şi extrem de rar râsul. Din categoria păsărilor, se întâlnesc: fazanul, cocoşul de munte, potârnichea, prepeliţa, turturica, uliul porumbar, uliul păsărar, bufniţa, corbul, cioara cenuşie, coţofana, gaiţa, butura, vrabia, mierla, privighetoarea, cucul, ciocănitoarea, sturzul. Dintre păsările migratoare se întâlnesc rândunica şi barza. În apele ce străbat comuna, (Arieşul , Valea Ierii, Valea Vadului), trăiesc: păstrăvul indigen, scobarul, porcuşorul, cleanul, chişcanul. Cu excepţia

21


22

păstrăvului indigen ceilalţi peşti sunt pe plan secundar în apele de munte (Valea Ierii, Valea Vadului). Aceste specii se găsesc pe Arieş, în sus spre Moldoveneşti. Dintre crustacee se găseşte racul. În ceea ce priveşte fauna localităţilor pot fi întâlniţi : şobolanul de casă, şoarecele de casă, nevăstuica, dihorul. Podurile caselor vechi sau ale celor nelocuite sunt preferate de cucuvele şi lilieci.

2.5. Hidrografia Reţeaua hidrografică a comunei Iara este tributară Bazinului Hidrografic al Mureşului ( Bazin de ordinul I), având drept colector principal Valea Arieşului, care traversează tangenţial comuna în partea de sud a acesteia, şi Valea Ierii, care traversează longitudinal - pe direcţia NV-SE- a teritoriului acesteia, constituindu-se ca afluent de stânga al râului Arieş. Se mai adaugă Valea Ocolişel, afluent de stânga al râului Iara. Regimul hidrologic al cursurilor de apă de pe teritoriul comunei Iara se diferenţiază în două tipuri: 

regim carpatic transilvan - caracteristic pentru Valea Arieşului, Valea Ierii şi Valea Ocolişelului, cu ape mari de primăvară cu durată de 1-2 luni (martie-aprilie). Această perioadă este urmată de viiturile de la începutul verii (mai-iulie). Din luna iulie până în noiembrie se instaleaza o perioadă caracterizată prin secetă hidrologică,cu întreruperi determinate de viituri care sunt în creştere ca frecvenţă în ultimii ani. Viiturile de toamnă au o fecvenţă de producere de 30-40%, iar iarna se pot produce viituri catastrofale, cu frecvenţă de producere de 10-20%, determinate de încălziri bruşte.



regimul pericarpatic transilvan - caracteristic pentru cursurile de apă dezvoltate în partea de est a comunei (pârâul Agrişului, pârâul Caprei), cu ape mari de scurtă durată, de origine pluvială în luna martie şi cu viituri mai ales în perioda mai-iulie. Alimentarea hidrică a cursurilor de apă aferente comunei Iara este 22


23

pluvională, în special urmată de cea subterană care are un caracter moderat. În zona montană cantitatea de precipitaţii este în creştere : de la 7l/s/km pătraţi în partea de est a comunei până la 10l/s/km pătraţi în zona montană. Scurgerea medie a aluviunilor în suspensie pe teritoriul comunei Iara are valori de 0,1-1t /ha/an.

Turbiditatea medie (conţinutul în particule diverse, aflate în suspensie) a cursurilor de apă (cu excepţia Agrişului) are o valoare de 250-500gr/m cub, fiind mai crescută în partea deluroasă din estul comunei, unde se dezvoltă pe suprafeţe extinse argilele. Cursul de apă propriu-zis care drenează teritoriul comunei Iara, este Arieşul. El este colectorul principal al tuturor cursurilor de apă de pe raza comunei. La intrarea pe teritoriul comunei, Arieşul are un debit mediu multianual de cca. 19mc/sec., iar la ieşire de cca. 23mc/sec. Panta medie este de 2,3m/km la confluenţa cu raul Iara. Principalul afluent de stânga al Arieşului este râul Iara, care drenează partea centrală a comunei pe direcţia NV-SE. Curge până în Arieş, în dreptul satului Buru, la o cotă de 358 m. Pe teritoriul comunei curge pe o distanţă de cca. 15 km, de la izvorul său din masivul Muntele Mare (1775 m altitudine) si pana la varsare in Aries. Suprafaţa bazinului este de 321 km/p, iar cea a fondului forestier de 14545 ha, rezultând un procent de împădurire de 45,3%. De menţionat că din cei 184 km ai Arieşului, de la izvoare şi până la vărsarea în Mureş, circa 15 km sunt pe raza comunei Iara. Pe teritoriul comunei, râul Iara are caracter longitudinal. După ieşirea din depresiunea Iara – Săvădisla, intră în defileul de la Surduc, la nivelul luncii valea având o lăţime de 50-80 m. Terasele aproape lipsesc în acest sector, cea mai

23


24

dezvoltată terasa având-o lunca. Valea Ocolişel este mai dezvoltată în partea vestică a comunei , în zona montană. Izvoarele sale se află la o altitudine de 1540 m, în perimetrul Munţilor Băişorii. Este afluent de stânga al Arieşului, lung de 25 km, şi confluează cu Arieşul în amonte de satul Lungeşti, la o altitudine de 374 m. Panta medie de curgere este de 47%. Aşa se face că are un aspect de vale sălbatică,

curepezişuri, mai ales în chei. Suprafaţa bazinului este de 51 km 2, iar a fondului forestier din cadrul bazinului este de 1836 ha, rezultând un procent de împădurire pe bazin de 36%, procent superior mediei de bază. Această vale are un aspect peisagistic de vale montană tipică. Agrişul ( Valea Agrişului), afluent de stânga al Ierii , este tip de apa de deal. Izvorăşte de sub Dealul Agrişului, de la cota 670 de m. Confluează cu Iara , în zona defileului Surduc, la cota 475 m. Panta medie este de 31% şi are un coeficient de sinuozitate de 1,8. Pe cursul superior valea are aspect de defileu. Apa freatică este prezentă pe întreg teritoriul comunei, dar la diferite adâncimi şi calităţi. În ariile de luncă şi terase are diferite medii şi potabilitate buna.

2.6.Drumurile şi distanţele între localităţi Drumurile Drumul naţional (DN 75) : Turda-Mihai Viteazu- Moldoveneşti-Buru spre Câmpeni-Abrud, care este şi limită cu judeţul Alba, străbate comuna de la Buru pâna ieşirea din satul Lungeşti; pe firul acestei şosele se găseşte satul Lungeşti la cca. 3,5 km de Buru, în sus pe Arieş.

Drumul judeţean: DJ 197 de la Buru-Surduc-Iara-Băişoara-Luna de

24


25

Sus- Floreşti;

Drumul judetean : DJ 107 Iara-Surduc. Drumuri comunale: DC 103 Iara- Agriş; DC 87 Iara-Borzeşti; DC 102 Iara-Cacova Ierii; DC 105 Iara-Ocolişel deviat prin DN 75; DC 104 şi DC 106 Iara-Surduc-Măgură; DC 104 Iara- Valea Agrişului; DC 102 Iara-Cacova IeriiValea Vadului;

Distanţe Iara - Cluj-Napoca- 43 km; Iara - Turda- 31 km; Iara - Agriş- 5 km; Iara Borzeşti- 15 km; Iara - Buru-10 km; Iara - Cacova Ierii-3 km; Iara - Făgetul Ierii 0,5 km; Iara - Lungeşti- 13,5 km; Iara - Maşca- 4 km; Iara - Măgura Ierii- 9 km; Iara - Ocolişel- 9 km; Iara - Surduc- 3 km; Iara - Valea Agrişului- 3,5 km; Iara Valea Vadului- 9 km.

3. Profilul Socio-Economic si Cultural – Spiritual al comunei Iara Comunitatea miniera Iara este o comunitate de referinta din judetul Cluj, afectata grav de restructurarea sectorului minier. Pe raza comunei Iara a functionat o societate miniera cu doua exploatari miniere: una de fier si una de nisip cuartos, exploatari unde au lucrat peste 2500 de locuitori ai comunei, reprezentand cca 69% din populatia activa. Inchiderea acestor exploatari a condus la pensionarea si disponibilizarea a peste 2300 angajati, in prezent numarul de someri proveniti din minerit, aflati in evidentele oficiale fiind de 730. Dezvoltarea socio-economica a comunei Iara dupa Revolutie, a fost si a ramas un proces lent, bulversat de restructurarea sectorului minier, care a lasat un gol de peste 2000 locuri munca, tot atatia someri si familii fara venituri, precum si o scadere drastica a veniturilor la bugetul local – aproximativ 60-65%. 25


26

Prin masuri temporare de protectie sociala si preocuparea de identificare de solutii, administratia judeteana si locala, a stopat partial dupa anul 2004 acest declin, dar despre o dezvoltare economica nu se poate vorbi atata timp cat atractivitatea naturala a comunei Iara nu este sustinuta de o atractivitate privind infrastructura de comunicatie, a mediului de afaceri, a serviciilor publice, a puterii economice a locuitorilor. Nu exista retea de apa curenta in toate localitatile comunei, iar cea existenta necesita o reabilitare urgenta. Nu exista de asemenea retea de gaz metan, iar reteaua de canalizare este foarte redusa (1.5 km) si nu corespunde normelor de protectie a mediului. Nu exista un management integrat al deseurilor menajere . Prin urmare, utilitatile de baza solicitate de orice investitor ori lipsesc, ori nu sunt reabilitate sau modernizate. Mediul de afaceri este dominat de activitatile de comert. Doar doua societati economice activeaza in domeniul productiei (industria extractiva, panificatie), si 4 societati in domeniul serviciilor (transport, constructii). Resursele naturale existente sunt : piatra, calcarul, nisip cuartos, argila, fier si lemn.

3.1. SITUATIA SOCIO-DEMOGRAFICA Comuna Iara are un numar de 5110 locuitori , carora le sunt aferente 2157 gospodarii. Dintre acestea 29 sunt propietate de stat. Populatia activa este reprezentata de 3627 locuitori din care populatie ocupata 663. In cadrul structurii populatiei avem 1810 pensionari si 100 persoane cu dizabilitati. Presiunea somajului, extrem de ridicat, este atenuata doar de migratia unei parti din populatia activa (cca 20-25%), in special cea tanara, catre spatiul Uniunii Europene.

26


27

Privind ajutorul social, la nivelul comunei Iara in plata se afla 80 de familii. La nivelul comunei Iara exista un necesar de cca 75 locuinte sociale. Serviciul de Asistenta Sociala are in evidenta trei copii institutionalizati. Nu exista deocamdata abandonuri scolare. Privind problemele sociale, singura structura care a functionat aproape de nevoi si normalitate a fost Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariei. Acest serviciu a avut ca preocupare constanta aplicarea legislatiei in domeniul asistentei sociale, prevenirea separarii copilului de mama, prevenirea abandonurilor scolare si cele familiale.

3.2.Infrastructura de comunicatie si servicii publ ice Comuna Iara beneficiaza de o infrastructura de comunicatie, dupa cum urmeaza : 

DN – 8 km ;



DJ – 5 km ;



DC – 59 km ;



Ulite si strazi – 12 km.

Toata aceasta retea necesita o reabilitare si modernizare. Ea constituie totusi un factor pozitiv pentru viata economica a comunei, accesul facil spre zona fiind astfel asigurat. Reteaua de apa existenta insumeaza 20.5 km, deservind 577 de gospodarii. Restul gospodariilor sunt alimentate prin captare de apa din fantani cu ajutorul hidrofoarelor, sau direct din puturi comune si individuale. Reteaua de apa existenta este tehnic ingrijita si asigurata de Primaria comunei Iara. 27


28

Din aceasta retea, necesita o reabilitare urgenta cca. 7 km. De asemenea este nevoie de o modernizare a statiei de pompare si clorinare. Reteaua de canalizare menajera insumeaza 1,5 km. La aceasta retea sunt racordate 280 de apartamente si 35 de case. Prin urmare este nevoie urgenta de o extindere a acestei retele intr-o prima faza la nivelul localitatii Iara si spre zonele de interes economic, iar intr-o a doua etapa spre toate localitatile apartinatoare comunei. Pentru a corespunde din punct de vedere a normelor de mediu, este nevoie de o statie de epurare privind aceasta retea de canalizare menajera. Reteaua de alimentare cu gaze naturale este in stadiu de proiect , demersurile sunt deja facute, urmand ca in anul 2008 sa inceapa lucrarile si pe teritoriul comunei Iara. Comuna Iara mai beneficiaza si de o retea de televiziune prin cablu, care creaza posibilitatea vizionarii a 15 canale de televiziune si de o retea electrica in lungime de 59 km. Veniturile proprii ale comunei nu pot asigura sustinerea unor proiecte de anvergura privind aceste servicii publice, prin urmare fara o interventie guvernamentala sau fara finantari cu sprijinul Uniunii Europene, nu putem discuta despre o dezvoltare economica durabila a comunei. Prin urmare, perspectiva de dezvoltare economica a comunei Iara este conditionata de aceste programe, de investitiile care se vor face in infrastructura in urmatorul interval de timp.

3.3.SISTEMUL EDUCAŢIONAL Infrastructura sistemului educational al comunei Iara este asigurata de una din cele mai mari retele de unitati scolare din mediul rural din judetul Cluj si anume: •

5 scoli care gazduiesc in prezent un efectiv de 350 prescolari si scolari .

Elevii scolilor din comuna Iara beneficiaza de o baza materiala buna si de un colectiv competent de cadre didactice, premise necesare pentru 28


29

desfasurarea in conditii optime a activitatii de educatie.

SRUCTURA SISTEMULUI EDUCATIONAL • 1unitate cu personalitate juridica – Scoala Iara - cu clasele I-VIII • Structuri scolare subordonate: - Gradinita si scoala cu clasele I-IV Agris - Gradinita si scoala cu clasele I-IV Cacova Ierii

- Gradinita si scoala cu clasele I-IV Masca - Gradinita si scoala cu clasele I-IV Surduc La scoala de centru procesul de invatamant se desfasoara intr-un singur schimb in 5 grupe de gradinita cu 101 prescolari, 8 clase de ciclu primar a 134 elevi si 8 clase de ciclu gimnazial cu 167 elevi.

RESURSE MATERIALE - 11 sali gradinite ; - 12 sali ciclu primar ; - 8 sali ciclu gimnazial; - 1 laborator informatica- fizica ; - 1 laborator biologie-chimie; - 1 sala biblioteca ; - 1 sala de sport; - Sala profesorala; - Birou director; - Birou secretariat; - Birou contabilitate; - Atelier intretinere; - Teren de sport; - sală IT (10 calculatoare)

29


30

Mijloace media: 24 calculatoare, televizor, 3 radio-casetofoane, scaner, 4 imprimante, 1 fotocopiator - alte dotari: fax, internet, centrala termica proprie. PARTENERIATE Scoala Iara este de 6 ani in parteneriat cu Organizatia MECHELEN-ROEMENIE din Belgia cu ajutorul careia au fost finalizate o serie de proiecte dupa cum urmeaza:

- dotarea scolilor cu mobilier scolar, materiale didactice, jucarii pentru gradinite ; - modernizarea grupurilor sanitare; Primaria Iara se afla in parteneriat cu urmatoarele ONG-uri: 

World Vision;



Ruralis Transilvanie;



Societatea Avram Iancu;



Fundatia „Societatea Civila”.



Civitas

3.4. SĂNĂTATE În comuna Iara asistenţa medicală este asigurată de un centru de sanatate cu cladire proprie, deservit de 2 medici, 5 asistenţi si 6 ingrijitori si de doua cabinete medicale individuale, deservite de 2 medici de familie si 2 asistenţi. Medicii de familie asigură asistenţă medicală pentru specialităţile medicină generală şi pediatrie. Tot in cadrul centrului de sanatate funcţionează 1 cabinet stomatologic 30


31

deservit de 1 medic. În centrul de comună funcţionează o farmacie de uz uman, care deserveşte atat comuna Iara, cât şi comunele învecinate. În localitatea Iara, mai funcţionează şi un Dispensar Veterinar unde lucrează un medic şi 3 tehnicieni veterinari.

3.5.CULTURA SI RELIGIA Pana in anul 1989 au fost construite patru cămine culturale la Iara, Buru, Cacova Ierii şi Agriş. Aceste camine culturale sunt folosite pentru diverse activităţi culturalartistice si publice. Biblioteca comunală din centrul comunei Iara are detine 11.500 de volume de carte, fiind frecventată de circa 900 cititori anual. Pe langa aceasta biblioteca publica mai exista şi o bibliotecă şcolară care detine un număr total de 27.446 volume.

LĂCAŞURI DE CULT BISERICA ORTODOXĂ Biserica ortodoxa din Iara, nu a avut o construcţie proprie, aici functionand biserica greco-catolică pana in anul 1948. Acest cult a avut si un protopopiat in comuna Iara. În 1948, în conformitate cu noua lege de organizare a cultelor, lacasul de cult al bisericii greco-catolice a fost preluat de ortodocsi. Biserica veche din Iara, conform unor documente a existat încă din secolul XIII, însă a fost complet arsă, o dată cu satul ( Iara de Sus). Există o fântână căreia localnicii îi spun „Fântâna Clopotelor”. Tradiţia orală spune că în acel loc ar fii ascuns românii clopotul bisericii în timpul invaziei tătare. În 1929 s-a înfiinţat Parohia Ortodoxă din Iara, fără a avea biserică ci

31


32

doar o capelă în casa preotului Şendrea Alexandru. Biserica nouă, în formă de cruce, cu şapte turnuri, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită între anii 1992 – 2006. Constructia ei s-a facut cu profunda implicare a comunitatii si a preotului paroh Arion Vasile.

La Agriş a existat o biserică ortodoxă din lemn, construită în 1747. În 1926 a fost construită o biserică nouă, prin eforturile preotului Gheorghe Purdea. Se spune că în Borzeşti, ar fi existat cu secole în urmă o mănăstire, (locul este numit de către localnici „La Mănăstire”). Biserica actuală este din piatră, acoperită cu tablă, de dimensiune mică. Parohia există din secolul al XIV- lea. Parohia de la Buru, a fost înfiinţată în anul 1482, sau poate chiar mai devreme, deoarece pe actualul loc al bisericii, pe malul Arieşului a mai fost o construcţie bisericească. Actuala biserică este construită din anul 1860. La Cacova Ierii , a existat o biserică din lemn, care în timpul revoluţiei din 1848 a fost incendiată.În anul 1852 a început construcţia alteia în care se oficiază slujbele şi în prezent.În prezent la Cacova Ierii preot este Arion Vasile. În Făgetul Ierii, exista o biserică din lemn încă din anul 1840, Biserica a fost reconstruită din temelie tot din lemn în anul 1965. La Lungeşti în interiorul bisericii, sus pe o grindă stă scris: „ De la zidirea dintâi la anul 1741 în Sălcina de Sus şi slujind până viitorul an 1907 şi zidirea al doilea în Lungeşti de Sus 1907 în mai şi savârşindu-se până în viitoarea lună 16 decembrie 1907.Prim corator Ciocoi Ştefan ţi Gligor Lung”. În Măgura Ierii există parohie ortodoxă din anul 1733, actuala biserică a fost construită în anul 1784. Ea are o formă de navă şi este construită din lemn. La Ocolişel prima biserică, a existat încă de la 1673. În anul 1849, biserica a fost incendiată.Au scăpat incendiului o serie de valori, între care şi trei icoane de lemn şi un crucifix de la anul 1700. În satul Surduc, a existat o parohie ortodoxă cu mult înainte de anul

32


33

1700. După ce între anii 1700 şi 1759 credincioşii au fost trecuţi la uniţi, în anul 1760 revin la ortodoxie, pentru ca în anul 1791 să fie obligaţi să treacă din nou la greco-catolici. Biserica este din lemn şi a fost ridicată în anul 1858.Ca obiecte de mare valoare pe care le poseda biserica sunt: uşile împărăteşti; picturile pe sticlă şi cărţile de ritual scrise cu litere chirilice. Biserica din Surduc este unică prin pictura pe lemn realizată in anul 1858 de către pictorul Ilie Popa.

BISERICA ROMANO – CATOLICĂ Construcţia bisericii s-a făcut prin contribuţia populaţiei din Iara la anul 1332. De atunci datează şi parohia. Primul preot paroh a fost Demeter care a plătit la Sfântul Scaun 40 dinari. Actuala biserică catolică, a fost construită în anul 1568, populaţia maghiară din Iara a fost obligată insa, să treacă la unitarieni. Astfel doar în secolul XVIII ei apar din nou sub conducerea iezuiţilor, fiind sprijiniţi si de baronul Kemeny Zigmond. În anul 1782 s-a ridicat o capelă apoi în anul 1802 biserica. După o pauză de 217 ani se reânfiinţează în anul 1787 parohia romano- catolică. În timpul războiului biserica catolică a fost bombardată, fapt care se observa şi astazi . Turnul bisericii este legat cu sârmă, pentru a nu se desface.

BISERICA REFORMATĂ Dintr-o serie de documente, rezultă că prima biserică reformată s-a construit la Iara în anul 1730, prin donaţie de bani şi teren. Din aceşti bani s-a construit o mică biserică cu pereţii din lut. Atunci s-a înfiinţat şi parohia. Actuala biserică s-a construit în anul 1820, pe cheltuiala grofului Thoroczkoyi Pal. În anul 1849, biserica a fost incendiată dispărând clopotele.

33


34

Biserica a fost reconstruită în anul 1858. În această biserică se află o biblie tipărită la Budapesta în anul 1805 şi o orgă din anul 1893. În prezent numărul credincioşilor se ridică la 30.

BISERICA UNITARIANĂ Biserica actuală din Iara a fost construită în stil romanic, în secolul şaisprezece. Iniţial a fost a romano-catolicilor. Biserica a fost incendiată de mai multe ori. Incendiul din anul 1848 a făcut să cadă bolta. Reconstrucţia a început în anul 1852 şi s-a desfăşurat până în anul 1865. Bolta din piatră a fost înlocuită

cu scândură tencuită. Turnul a fost construit în secolele XVI – XVII. Biserica a fost construită din piatră, cărămidă şi lemn. Acoperişul iniţial a fost făcut din şindrilă si înlocuit cu tablă la turn în anul 1893, iar restul în anul 1914. Este declarată monument, fiind cea mai veche biserică din satul Iara. Actuala biserică adăposteşte 40 de enoriaşi.

MONUMENTE SI MUZEE Monumentul „Ioan Arion” construit în anul 1997, monument realizat cu aportul Consiliului Local al Primăriei Iara, respectiv al conducerii Exploatării Miniere Iara. Eroul Ioan Arion este originar din satul Agriş. El a participat la Marea Unire de la Alba Iulia din anul 1918, fiind ucis mişeleşte la drumul de întoarcere spre casă în gara din Teiuş.

Monumentul lui „Avram Iancu” a fost dezvelit în anul 1996, cu aportul financiar al Consiliului Local Iara. Initiator si sutinator al ridicarii acestui monument fiind poetul Vasile Copilu Cheatră. In cimitirul comunei s-a construit „ Monumentul Eroilor” , ridicat în cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale.Numărul eroilor căzuţi este

34


35

de peste 250 de soldaţi români. La nivel de comună există o casă muzeu în localitatea Făgetul Ierii, muzeu în care sunt adunate obiecte ce releva tradiţiile , datinile si obiceiurile vechi de peste o sută de ani, ale acestei zone.

3.6.SPORT SI AGREMENT Activităţile sportive se desfăşoară pe Stadionul Iara in suprafata de 6000 m2, pe terenurile sportive şcolare şi alte terenuri sumar amenajate în unele sate. Consiliul local, societăţi comerciale şi unele persoane de pe raza \

comunei Iara, sprijina material echipa de fotbal „Minerul Iara” care activează în divizia judeţeană. Pe terenurile sportive ale unităţilor şcolare, elevii sunt antrenaţi la orele de sport, pentru fotbal, handbal, baschet şi volei. Pentru activitati de divertisment functioneaza o discotecă cu o capacitate totală de 300 de locuri satisfacand partial cerinţele de relaxare ale tinerilor.

3.7.SERVICII ADMINISTRATIVE Comuna Iara prin unitatile sale administrative, deserveste si zonele invecinate. Aceste unitati avand dotarile necesare si personalul corespunzator asigura servicii pentru cetatenii din comunele limitrofe: Băişoara, Valea Ierii, Săvădisla, Petreştii de Jos. Serviciile pe care Iara le asigură unităţilor administrativ teritoriale învecinate se referă la : operaţiuni bancare prin Agenţia CEC Iara, furnizare si plata energie electrica prin FDEE Electrica Transilvania S.A. – P.E. Iara şi servcii postale prin PTTR Iara. Primăria Iara si Consiliul Local Iara au un aparat propriu format din 27 salariaţi şi 13 consilieri locali.

35


36

Postul de poliţie I ara asigură servicii publice pe raza comunei Iara şi este în curs de a fi reorganizat cu un număr mai mare de angajaţi.

3.8. SOCIETATEA CIVILĂ O bună parte din sectorul civil este constituit şi acţionează prin organzatii libere neguvernamentale (ONG) create cu un scop anume: cultural, turistic, religios, sportiv, ajutorul persoanelor sărace, persoanelor cu handicap, a celor fără locuinţă si persoanelor sinistrate, etc. În comună îşi desfasoara activitatea urmatoarele organizatii:



„Asociaţia crescătorilor de animale” - de servciile căreia beneficiază cea mai mare parte din crescătorii de animale de pe raza comunei, dar si din comunele limitrofe;



„Asociaţia World Vision” - este o asociaţie creştină, internaţională, care functioneaza in comuna Iara din anul 2001. Aceasta a lansat programul „Împreună pentru copiii noştrii” , un program care se desfăşoară pe o durată de şapte ani. Prin acest program s-au adus ajutoare în valoare de 1,6 miliarde lei.



„Asociaţia Ruralis Transilvanie” - prin intermediul acestei asociaţii, în luna iulie 2006, s-a desfăşurat primul schimb de experienţă dintre oraşul Reichştett din Franta si Iara.



„Asociaţia Avram Iancu” – care promoveaza valorile culturale ale Apusenilor si traditia istorica ale acestor locuri.

3.9.TURISMUL Pe o întindere de aproape 15 km pătraţi, cât măsoară comuna Iara, întâlneşti o mare varietate a reliefului. Plecând din centrul comunei, Iara spre Băişoara şi Valea Ierii, călătorul întâlneste falnicii munţi ai Apusenilor, nu departe Muntele Mare, Muntele Băişorii, Muntele Agrişului, Muntele Filii, Muntele Săcelului, cu păduri întinse de brad, fag şi stejar. 36


37

De la Cacova Ierii ajungi la Valea Vadului, o frumoasă localitate românească spre Muntele Cacovii cu vârful Boinic de 1457 m. Mai departe, la mică distanţă în muntele Băişorii există o staţiune foarte apreciată de turisti, statiune in care după anul 1990 s-au construit o mulţime de case de vacanţă. Daca pornim de la Iara pe Valea Ierii spre satul Surduc până la Buru, distanţă de 8 km., vom intâlni din nou un munte de înălţime mai mică, păduri de-o parte şi de alta si ape limpezi. În apele cristaline ale râului Valea Ierii, apă care despică munţii, se găsesc cei mai frumoşi păstrăvi şi lipani din zona Apusenilor.

Întreaga zonă a Ierii este bogată în animale sălbatice, loc bun pentru vânat, mistreţi, căpriori, iar mai sus spre Valea Ierii poţi vedea şoimi, urşi şi cerbi. Intrând în satu Buru, pe D.N. 75, daca o luam pe valea Arieşului în sus, întâlnim pitoreasca localitate Lungeşti, un sat mic aşezat de-a lungul Arieşului, cu oameni blânzi, buni, gospodari şi primitori de oaspeţi. Tot pe cursul Arieşului la câţi-va kilometri spre dreapta se afla satul Ocolişel – un sat retras, loc de agrement şi odihnă, de drumeţie, aici aflădu-se Cheile Ocolişelului. Este o zonă turistică frumoasa , unde s-au construit numeroase case de vacanţă. Dacă o iei de la Buru în jos spre Turda, la doar 2 km. întâlneşti o zonă deosebită,cu pădure deasă, unde este amplasata Cabana Buru. Această unitate turistică cunoscută în ţară şi peste hotare, are o capacitate de cazare de aproape 50 de locuri, condiţii admirabile de odihnă şi drumeţie. Bucătăria este şi ea aleasă specifică zonei ardeleneşti deosebit de variată şi de bogată. La o distanţă de doar 5 km. de cabana Buru se află localitatea Moldoveneşti, localitate în care se găsesc ruinele cetăţii medievale. Un alt traseu pe care călătorul îl poate parcurge, deosebit de interesant, de la 37


38

Buru spre Remetea (jud. Alba), ducea spre o zona deosebită, unde întâlneşti două mănăstiri, falnicul colţ al Muntelui Trascăului şi mai departe ruinele cetăţii Colţeşti. Satul Iara, centrul comunei este o localitate cu o istorie bogata, cu peste 716 ani vechime, atestată documentar din anul 1288, o aşezare târg. Multă vreme Iara a cunoscut o mare activitate meşteşugărească, pe prim plan aflându-se olăritul. Aici se aflau renumitele produse ceramice, realizate de olari a căror faimă a trecut de graniţele ţării. În prezent activitatea de olărit şi-a pierdut din importanţă, în localitate mai există doar un singur olar care deşi are o

vârstă înaintată încă modelează cu măiestrie lutul, vasele ieşite din mâna lui fiind apreciate atât în ţară cât şi peste hotare. La Iara, se găsesc biserici care au o arhitectură diversă şi o istorie deosebit de interesantă. În primul rând biserica unitariană care are o vechime de peste 750 de ani şi biserica reformată în care sunt păstrate o serie de documente vechi, de mare preţ. Studiile şi analizele care au fost realizate, au dus la concluzia că în comuna Iara există amunite zone care trebuie să fie protejate prin lege: 

Defileul Arieşului cu râul Arieş ce reprezintă o adevărată coloană vertebrală pentru Munţii Apuseni;



Depresiunea Buru, cu o lungime de 2 km;



Cheile Borzeşti care încep în amonte de localitatea Moldoveneşti unde intalnim repezişuri şi cascade si un peisaj salbatic;



Cheile Ocolişelului , în care apar la partea superioară numeroase stânci şi mici abrupturi mascate de vegetaţie arborescentă.

3.10. SĂRBĂTORI LOCALE SI TARGURI 38


39

ZILELE IERII - sărbătoare câmpenească încărcată de tradiţie ce se desfăşoară la începutul lunii august (5- 6), această sărbătoare are menirea de a înlocuii tradiţionala zii a minerului. La această sărbătoare câmpenească se adună toate personalităţile comunei, oameni cu renume la nivel local sau naţional, plecati din comuna Iara. Sărbătoarea se desfăşoară pe durata a două zile este precedată de diverse expoziţii ale artiştilor plastici şi a meşterilor populari din zonă.

TÂRGURI: La nivel de comună sunt şase mari târguri de ţară care se desfăsoară în : •

13 februarie;

•

28 aprilie;

•

13 iulie

•

28 septembrie;

•

6 decembrie;

De asemenea in a doua zi de marti, a fiecarei luni , se desfasoara un targ cu ocazia caruia au loc si activitati distractive.

39


40

4. Fisa prezentare localitate Localitatea Judetul Teritoriu Administrativ- suprafata Localitati apartinatoare Primar Distanta pana la resedinta judet

IARA CLUJ 14387,48 ha. 13 POPA IOAN DORIN 40 KM.

Situatia funciara

Teren arabil Pasuni Fanete Vii Paduri Neproductiv TOTAL

2848 Ha 3450 Ha 1711 Ha - Ha 5190 Ha 975 Ha

Ha

14175

Situatia Demografica

Femei – 2590 Barbati - 2520 TOTAL - 5110 Forta de munca activa-3627 Salariati - 662 Someri -237 Pensionari - 1810 Persoane cu dizabilitati - 100

Utilitati - Retea energie electrica – exista ;

Nationalitati

Romani - 4570 Maghiari - 180 Rromi 360

Specificul Local

Relief – 20% campie, 80% deal si 40


- Energie termica – nu exista ; - Retea apa potabila –exista doar în localitatea Iara ; - Retea canalizare menajera – exista o retea improvizata de 1.5 km doar in zona centrala a localitatii Iara; - Retea gaz metan – nu exista ; - Cai acces – există ; - Telefonie fixa – exista ; -Telefonie mobila – exista Orange – Romania, Vodafone ; - Retea internet – nu exista ; Management al deseurilor menajere – nu exista ; - exista in schimb un contract cu Societatea Sal – Prest, pentru colectarea deseurilor.

munte;

Ape

41

curgatoare

– Valea Ariesului,Valea Ierii,Valea Ocolisel ; Valea Agrişului ; Lacuri – nu exista , exista posibilitate de acumulare Resurse naturale –de suprafatavegetatie forestiera, predomina stejarul , fauna- dominata de animale mici, piatra, calcar ; - de adancime - nisip cuartos, argila, fier . Altitudinea – 670 m Dealul Agrişului ; Surse de poluare – gunoaiele menajere, rumegusul, dejectii animale ; Grad seismic – nu există ;

Monumente istorice si de arhitectura

–există, situri arheologice, monumente şi ansambluri de arhitectură ( biserici); Capacitatea de cazare – exista, cabana Buru, 50 locuri de cazare ; Facilitati fiscale locale – nu exista;

Cladiri disponibile pentru diverse activitati – nu există ; Investitori existenti in zona – 7 ;

Economia locala

Agenti economici Industrie Agricultura Comert Constructii Transport Turism TOTAL

Capital privat S.C. Lemnconstruct S.R.L. Ferma Plus Magazine 30, 5 S.C. G.V.P. S.R.L. S.C. Emilian S.R.L. 35

Agenti economici Persoane autorizate Asociatii familiale TOTAL Institutii financiar bancare

35 10 6 51 1

Capital de stat Iaramin

Capital mixt -

-

-

-

Cifra de afaceri/an 3.5 miliarde 1 miliard 300 milioane 10 miliarde 41


Invatamant

Primar- gimnazial Profesional Liceal

Sanatate

Spitale Dispensare

14 -

Nr. Unitati 1 2

Nr. Unitati

Fond Locativ De stat privat

20 săli

42

Nr. locuri

Nr. Locuinte

5.Dezvoltarea comunei Iara in viziunea administratiei locale Conducerea Primariei Iara, Consiliul Local, a propus mai multe masuri de regenerare socio-economica a comunei, pe care asa cum rezulta din planul stategic, le-a supus unor dezbateri publice intr-un ciclu de seminarii, ce au avut loc in localitatile comunei.

Masura A – Imbunatatirea infrastructurii locale de transport Scopul – Cresterea atractivitatii comunei in vederea realizarii unor investitii in economia locala. Activitati ; 

Modernizarea drumurilor de legatura intre localitatea Iara si satele apartinatoare ;



Reabilitare si modernizare strazi ;



Construirea si reabilitarea unor podeturi si punti pietonale afectate de inundatii.



Modernizarea drumurilor judetene ce fac legatura cu municipilie Cluj Napoca si Turda.



Realizarea unui sistem de transport in comun regulat spre orasele Cluj Napoca si Turda-rezolvat

42


43

Masura B – Utilitati publice Scopul – Cresterea calitatii vietii si al gradului de confort al populatiei Activitati: 

Reabilitare, modernizare si extindere reatea comunala de apa potabila;-se lucreaza la extindere în 3 sate



Realizarea unei retele de canalizare si a unei statii de epurare ;proiect depus pe 322



Modernizarea retelei de iluminat public ;



Realizarea unui management integrat al deseurilor; - realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006 la nivel microregional



Realizarea aductiunii de gaz metan;



Instalarea de microcentrale termice la principalele institutii precum si in unele cartiere ;

Masura C – Infrastructura pentru administratie, educatie si cultura Scopul – Cresterea gradului de instructie, de educatie civica, de informare si de formare a unei culturi comunitare

Activitati : 

Reabilitarea si dotarea bazei sportive ;



Reabilitarea si dotarea scolilor de pe raza comunei ; 50% rezolvat



Modernizarea si dotarea primariei ;



Construirea unei gradinite in localitatea Iara;



Construirea de locuinte sociale ;

Masura D – Infrastructura pentru agrement, petrecerea timpului liber si protectie sociala Scopul – Creearea unor conditii populatiei locale pentru agrement si petrecerea timpului liber, care sa contribuie astfel la cresterea calitatii vietii 43


44

Activitati : 

Crearea unui centru de asistenta familiala ;



Amenajarea de spatii de joaca pentru copii ;



Amenajarea unui parc pentru odihna, promenada si agrement ;



Infiintarea de servicii sociale care sa raspunda nevoilor comunitatii;

Masura E – Infrastructura de afaceri Scopul – Dezvoltarea mediului de afaceri si astfel o dezvoltare durabila a comunei Iara ; Activitati : 

Facilitati pentru investitori; ?????????????????



Redarea in circuitul agricol si economic totodata, a terenurilor aflate la fostul sector minier Iara ; 2 locatii rezolvate



Amenajarea si modernizarea Pietei locale de desfacere a produselor agro-alimentare, animale si pasari, obiecte de artizanat etc.; in implementare – realizat PT



Infiintarea unui Centru de colectare, prelucrare si valorificare, a laptelui de vaca, de capra si de oaie ;



Infiintarea unui Centru de Consultanta Locala pentru potentialii oameni de afaceri de pe raza comunei si pentru sprijinirea firmelor mici ;

Masura F – Cresterea capacitatii institutiilor locale Intarirea coeziunii sociale Scopul – Cresterea capacitatii comunitare pentru sustinerea procesului de dezvoltare locala

Activitati : 

Cresterea capacitatii autoritatilor locale privind accesarea si administrarea fondurilor destinate dezvoltarii locale ;

44


45



Necesitatea participarii la cursuri de instruire si perfectionare a persoanelor din administratia locala, din sistemul institutional local ;



Organizarea de seminarii si dezbateri la nivelul comunitatii in vederea cresterii capacitatii comunitare, de a creea strategii proprii de dezvoltare, a identifica surse de finantare, a elabora si implementa proiecte, in scopul dezvoltarii locale. Sustinerea dezvoltarii societatii civile in general, care prin activitatile desfasurate poate contribui la intarirea coeziunii sociale pe termen lung ;



Elaborarea unei strategii locale privind instruirea si pregatirea unor persoane care sa se ocupe in comunitate de educatia referitoare la

violenta in familie, violenta publica, violenta in scoli, consumul de droguri, prostitutie, alcolism, etc. Scopul acestei actiuni este cresterea sigurantei comunitatii ; 

Promovarea includerii sociale, imbunatatirea si diversificarea servciilor sociale de asistenta ;



Sprijinirea comunitatii rromilor si a grupurilor sarace in vederea imbunatatirii conditiilor de viata si a integrarii lor sociale; realizat strategia



Promovarea standardelor si cerintelor Uniunii Europene in problema protectiei sociale.

Masura G – Conservarea si protectia mediului inconjurator Scopul - Cresterea calitatii mediului ambiant Activitati :  Introducerea sistemului integrat de management al deseurilor menajere ; realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006 la nivel microregional

45


46



Refacerea mediului afectat de activitatea miniera ; - rezolvat partial, trecute punctual cele nerezolvate



Construirea unei rampe ecologice pentru colectarea deseurilor ; - in implementare



Identificarea programelor de protectie a mediului in vederea intocmirii unor proiecte care sa conduca la stoparea oricarei degradari a mediului natural si la imbunatatirea calitatii lui .

6. Studii de fezabilitate existente Administratia Locala a comunei Iara a initiat elaborarea urmatoarelor Studii de Fezabilitate .     

S.F Canalizare menajera localitatea Iara S.F. Pod peste Riul Remetea S.F. Baza Sportiva si de agrement Iara S F Alimentare cu apă , sat Cacova Ierii SF

Capitolul III Metodologia si etapele procesului de elaborare a Planului Strategic de dezvoltare Socio-Economica al Comunei Iara 1. Descrierea Procesului de Elaborare a Planului Strategic

46


47

Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economica a comunei Iara, a fost elaborat in mod participativ, prin implicarea reprezentantilor tuturor grupurilor social-demografice din comunitate. Participarea populatiei la elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare Social-Economica, va contribui la cresterea spiritului de initiativa a oamenilor din comunitate, la implicarea categoriilor vulnerabile in procesul de luare a deciziilor si la responsabilizarea comunitatii pentru deciziile luate si pentru intreg procesul de dezvoltare. Totodata implicarea actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare al parteneriatelor, dintre administratia publica locala, organizatiile comunitare si sectorul privat, in directia solutionarii problemelor comunitatii. In elaborarea Planului Strategic al Comunei Iara s-a pornit de la identificarea nevoilor locale, repartizate pe domenii de interes, de la resursele locale si cele potentiale, de la prioritatile stabilite, urmarindu-se strategia de dezvoltare a judetului Cluj. Administratia Publica Locala a comunei Iara, a inteles necesitatea elaborarii unui asemenea plan in mod participativ, in vederea unei dezvoltari durabile a localitatii. De asemenea, atat programele derulate de Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere cat si programele cu finantare de la Uniunea

Europeana, ce urmeaza sa se deruleze prin « Fondurile Structurale », componenta regionala, reclama o asemenea exigenta si anume, existenta unei Strategii de Dezvoltare Locala, a unei Planificari elaborate participativ . Accesarea unor fonduri de finantare nerambursabile, nu poate fi facuta in absenta unui asemenea Plan Strategic in care trebuie sa se regaseasca toate etapele pregatirii unui proiect depus pentru finantare. Procesul de elaborare a Planului a fost initiat in primavara anului 2006, prin constituirea unui grup de initiativa, constituire facilitata de ONG « Societatea Civila » din Cluj Napoca, unul din partenerii importanti ai Primariei Iara.

47


48

Acest ONG acorda asistenta primariei Iara, in probleme de dezvoltare comunitara inca din anul 2005. De asemenea, un rol important in demararea elaborarii acestui plan a avut si informarea de catre reprezentantii ANDZM de la structura teritoriala Rodna, cu privire la existenta componentei de « Infrastructura locala », in cadrul Proiectului derulat de aceasta Agentie, zona Iara fiind selectata pentru aceasta componenta. Potrivit acestei componente, accesarea unei finantari este determinata de existenta Planului Strategic de Dezvoltare Social- Economica. Facilitatorul a explicat importanta existentei planului si pasii de urmat pentru o elaborare participativa. Prin Dispozitia Primarului comunei Iara nr. 336 din mai 2006, a fost constituit oficial Comitetul Organizational de pe langa Primaria Iara, avand drept scop consultarea comunitara si dezbaterea publica in vederea identificarii necesitatilor si a domeniilor de interes ale cetatenilor, cuprinderea acestora in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, Comitetul Organizational a identificat propunerile cetatenilor privind liderii locali informali, care sa faca parte din Comitetul de Elaborare a Planului Strategic. Membrii Comitetului Organizational au fost instruiti de catre facilitator, in utilizarea de metode de abordare si consultare a comunitatii si anume :



Organizarea de Focus grupuri ;



Dezbaterea publica ;



Interviul ;



Chestionarul ;



Sedinta de analiza.

Comitetul Organizational Iara, a optat in activitatea sa, pentru utilizarea tuturor metodelor mentionate mai sus.

48


49

Procesul de abordare a comunitatii a durat 45 de zile, operand in teren 2 echipe, dupa care a urmat sedinta de analiza si cercetarea efectelor in randul cetatenilor.

2. Concluzii rezultate in urma consultarii comunitatii in vederea elaborarii Planului Strategic de Dezvoltare Socio- Economica a comunei Iara Comitetul Organizational a efectuat o cercetare la nivelul comunei Iara, pentru identificarea principalelor probleme ridicate de cetateni, care necesita rezolvare, cat si pentru identificarea liderilor locali, care sa reprezinte comunitatea in Comitetul Local de Dezvoltare Socio-Economica (CDSE), etape necesare in procesul de elaborare a Planului. Pentru efectuarea cercetarii s-au organizat 12 Focus grupuri , s-au aplicat chstionare la un numar de 170 de gospodarii si s-au luat interviuri de la 80 de cetateni, din cele treisprezece localitati ce alcatuiesc comuna. S-a sondat de asemenea si perceptia cetatenilor fata de autoritatile locale si modul cum vad acestea implicarea in rezolvarea problemelor comunitatii.

Centralizarea rezultatelor, a condus la urmatoarea statistica : a)

b)

din cetatenii abordati declara ca au apelat la autoritatile locale pentru diverse probleme in special personale (ajutoare sociale, elaborare documente, asistenta sociala, etc). 8 % s-au adresat Primariei pentru probleme de interes comunitar ; 76 %

49

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara – Judetul Cluj c)

50

gradul de satisfactie privind solutionarea problemelor a fost de 54% ;

Conform opiniei cetatenilor privind interesul autoritatilor fata de problemele comunei si implicarea lor in solutionare, situatia sta astfel : a) 52% - interes foarte mare ; b) 19% interes mare ; c) 17% interes mediu ; d) 12% interes scazut. Opinia cetatenilor a tinut cont de mijloacele financiare si materiale existente, de parghiile pe care administratia locala le are la indemana, in vederea solutionarii problemelor comunitatii. Referitor la solutii, 76% din cetatenii comunei considera ca problemele locale nu pot fi solutionate in afara unui sprijin judetean si guvernamental si in absenta unor programe de finantare focalizate.

Privind situatia infrastructurii, utilitatilor si serviciile publice, opinia cetatenilor arata astfel : a)

85% considera absolut necesara pentru dezvoltarea comunei, modernizarea drumurilor interne si reabilitarea celor externe, precum si realizarea retelei de canalizare ;

50


b) c)

51

36% se declara multumiti de serviciile de asistenta sociala existente ; 62% considera o prioritate si o necesitate cresterea si imbunatatirea serviciilor publice si dezvoltarea unor utilitati publice ;

Privind activitatea economica, opinia cetatenilor este aproape unanima : a)

b)

95 % considera ca nu exista sprijin suficient din partea autoritatilor guvernamentale precum si o legislatie adecvata privind infiintarea de activitati economice in mediul rural, in fostele centre monoindustriale , (cazul Iara), sustinerea initiativei locale si a spiritului antreprenorial in aceste zone miniere ; 42% din cetateni se declara multumiti de autoritatile locale privind efortul de a atrage intreprinzatori in zona.

Necesitatile exprimate de cetateni se suprapun in mare masura cu masurile de dezvoltare identificate si propuse de administratia locala.

3. Principalele necesitati identificate ar fi : Domeniu

Probleme identificate care trebuiesc rezolvate

1.Infrastructura - drumuri de acces

- drumuri interne – modernizarea drumurilor care fac legatura intre localitatea Iara si celelalte localitati ale comunei ; - reabilitare si modernizarea strazilor si ulitelor ;

51


52

- drumuri externe - refacerea drumurilor judetene ce fac legatura intre localitatea Iara si municipile Turda si ClujNapoca Infrastructura - Retea comunala de apa potabila ; utilitatilor publice - Retea de gaz metan ; - Retea comunala de canalizare menajera - Retea de iluminat public Infrastructura de - Groapa ecologica ; mediu -Ecologizarea perimetrelor miniere; -Plantatii forestiere pe terenurile degradate ; -Sistem integrat de management al deseurilor – colectare , transport, depozitare si reciclare. 2.Dotari edilitare - Reabilitare scoala Iara; - Constructie gradinita sat Iara ; - Reabilitare baza sportiva comuna Iara; - Reabiliare si dotare camine culturale comuna Iara ; - Amenajare parc pentru agrement, odihna si promenada. 3.Economic

4. Domeniul Social

- Amenajarea unei piete locale agro-alimentare si a unui targ comunal ; - Infiintarea unui centru de consultanta in afaceri ; - Infiintarea unui centru de colectare si prelucrare a laptelui ; - Infiintarea unui punct de colectare de plante medicinale si fructe de padure ; - Infiintarea unui centru de colectare a ciupercilor . - Infiintarea unui Centru de zi pentru copii proveniti din familii dezorganizate sau cu venituri mici ; - Sprijinirea constituirii de ONG-uri care sa asigure asistenta in procesul de educatie privind abandonurile, violenta in familie, consumul de droguri, prostitutia, alcolismul - Realizarea unui centru de asistenta familiala ; 52


53

- Amenajarea unui Camin pentru batrani.

4. Infiintarea Comitetului de Dezvoltare Locala Socio-Economica (CDSE) Comitetul de Dezvoltare Locala Socio-Economica, a fost constituit pe baza propunerilor exprimate de catateni in cadrul Focus grupurilor si analizate in sedinta de analiza a Comitetului Oranizational. Pe langa propunerile facute de cetateni, membrii Comitetului Organizational au facut si alte propuneri, astfel incat sa fie acoperite toate domeniile ce fac obiectul Strategiei de Dezvoltare. Membrii propusi au fost consultati de catre Comitetul Organizational in legatura cu vointa de a face parte in mod voluntar din CDSE . In urma consultarii a rezultat componenta finala, aprobata in Consiliul Local Iara prin HCL nr. 39 din 19.05.2006. De asemenea, cu aceasta ocazie a fost aprobat si Regulamentul de Organizare si Functionare al CDSE.

Componenta CDSE Iara este urmatoarea : Nr. Numele si prenumele Situatia profesionala Crt . 1 2 3 4 5

Vicovan Titus Balc Sorin Bustan Ioan Geana Florian Bica Danila

Director Scoala Iara Diriginte posta Sef de post Politia Iara Consilier local Consilier local

53


6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Popa Ioan Arion Vasile Popa Sebastian Todor Ioan Mera Viorel Cordis Viorel Popa Sidonia Muresan Traian Giurgiu Monica Nemes Ioan Cirebea Mihaela Serban Ioan Todor Valentin Bica Andreea Bichis Petruta Macavei Ioan Vesa Dan Vomir Maria

54

Consilier local Preot Preot Inginer (fond funciar) Delegat satesc Consilier local Delegat satesc Consilier local Contabil Scoala Iara Delegat satesc Bibliotecar Functionar (inginer APIA) Intreprinzator Consilier juridic Referent social Manger RECL Delegat satesc Referent social

54


55

Capitolul IV 1. Elaborarea propriu zisa a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economica a Comunei Iara Grupurile de lucru din cadrul CDSE, impreuna cu reprezentatul ONG – „Societatea Civila”, au intocmit Planul de Activitati in vederea elaborarii Planului Strategic. In prima etapa s-a facut o instruire a membrilor CDSE de catre Conducerea Primariei si a facilitatorului in baza unei metode consacrate de facilitare si consultare comunitara, (metoda ORID), pentru procesul de elaborare a Planului si diseminarea rezultatelor catre cetateni.

55


56

In a doua etapa s-a trecut la elaborarea propriu zisa a Planului Strategic prin metoda seminariilor care a presupus desfasurarea unui ciclu de 5 seminarii interactive. Elaborarea Planului a inceput cu seminarul pregatitor in care au fost expuse : 

Necesitatea elaborarii Planului Strategic Participativ;



Importanta existentei unui Plan Participativ;



Analiza SWOT a potentialului comunei Iara cat si pe domeniile de interes;



Identificarea factorilor de decizie, a factorilor implicati si a factorilor interesati.

Analiza S.W.O.T. - Comuna Iara Puncte Slabe

Puncte Tari

- lipsa retea apa potabila in toata comuna ; - lipsa retea canalizare menajera ; - lipsa retea agent termic ; - lipsa management integrat al deseurilor ; - cladirile publice necesita reparatii capitale ; - amplasare periferica ; - bugetul local care nu satisface nevoile de dezvoltare ; - dependenta de industria miniera, intre timp restructurata ; - un mediului de afaceri insuficient dezvoltat;

- accesibilitate buna in zona ; - existenta unui potential de dezvoltare turistica ; - existenta unui potential uman flexibil, relativ calificat cu disponibilitate pentru orice domeniu de dezvoltare economica ; - administratia locala receptiva, activa, cu initiativa, disponibila pentru orice efort privind dezvoltarea comunitatii ; - ponderea preponderenta a populatiei tinere in cadrul populatiei active ;

56


57

- somaj ridicat ; - facilitati acordate de administratia locala - spirit antreprenorial scazut ; pentru investitori ; - pregatirea profesionala a populatiei active - existenta de drumuri pietruite sau nepotrivita cu cerinta de pe piata muncii. modernizate ; - resurse naturale.

Amenintari

Oportunitati

- imaginea de comunitate miniera ; - lipsa unei strategii de dezvoltare ; -instabilitate legislativa privind masurile de interventie in cazul comunitatilor miniere ; -dezinteres al structurilor politice si administrative, judetene si nationale, privind problemele din comunitatea Iara ;

- atractivitate turistica ; - fructificarea potentialului silvic ; - fructificarea potentialului uman ; - existenta programelor de finantare prin ANDZM si alte organisme; - existenta programelor de finantare de la Uniunea Europeana ;

2. Analize S.W.O.T. – Comuna Iara

Puncte tari

2.1 Infrastructura – comunicatii, dotari edilitare, telecomunicatii, utilitati publice, mediu Puncte slabe

- existenta drumuri pietruite ; - latimea drumurilor corespunzatoare ; - drumul judetean 107 R asfaltat ; - cariera de piatra in zona; - statii de pompare, reatea apa in unele sate, izvoare captate ; - marea majoritate a satelor sunt electrificate si beneficeaza de iluminat public; -proiecte de infrastructura in derulare,

- lipsa canalizarii si a unei statii de epurare ; - 50 km drum comunal ce necesita reabilitare si 30 km de drum secundar ce necesita pietruire ; - dotari insuficiente cu logistica, mobilier a scolilor, bibliotecilor, caminelor culturale ; - albiile raurilor Valei Vadului si Iara neamenajate ; - scoala gimnaziala Iara nereabilitata; - drum judetean ce necesita reabilitare;

57


58

( constructia unui pod) ; - existenta unei retele de telefonie fixa; - existenta retelei de telefonie mobila -Orange. - ONG constituit; constituit; - existenta a trei Studii de Fezabilitate ; - existenta unui proiect tehnic privind captarea izvorului de la Cacova Ierii ; -existenta -existenta unui proiect tehnic pentru podul de peste raul Ocolisel ; - existenta unei baze sportive ; - vointa vointa cetatenilor cetatenilor de a participa participa la procesul procesul dezvoltarii comunei.

- DJ 107 R , DN75 sunt grav afectate afectate si necesita reabilitare; - retelele cu alimentare cu apa din sate sunt foarte vechi; - lips lipsaa mijl mijloa oace ce de tran transp spor ortt in comu comunn spre spre localitatea Turda; - Inex Inexis iste tent ntaa unor unor clad cladir irii publ public icee (far (farma maci cie, e, dispensar,gradinita) ; - Inexistenta retelei de gaz metan.

Oportunitati

Amenintari

- studii de fezabilitate existente; - fonduri alocate pentru reabilitarea partiala a drumului judetean 107R; -posibil -posibilitat itatea ea atrager atrageriiii fonduril fondurilor or strucura strucurale le si de la Guvernul Romaniei ; - programele ANDZM.

- surse surse de finanta finantare re neident neidentific ificate ate pentru pentru unele unele proiecte; - migratia populatiei; - pericol de inundatii; - fonduri insuficiente pentru intretinerea drumurilor ; - izolarea partiala a localitatii; - reamenajarea albiilor raurilor din comuna; - centre de colectare a fierului care polueaza ; - numar redus de specialisti ; - mentalitatea unor cetateni ai comunei ; - lipsa unor surse de informatii ;

Concluzii in urma analizei: 58


59

Starea utilitatilor publice si absenta unora, constituie o piedica in calea potentialilor potentialilor investitori, afectand astfel procesul de dezvoltare dezvoltare al vietii economice a comunei Iara. In absenta unor solutii de finantare, externe bugetului local, a proiectelor de reabilitare, reabilitare, de modernizare modernizare si extindere extindere a infrastructurii infrastructurii de transport, a celor de constructie a unor utilitati publice, de de reabilitare a cladirilor publice, nu putem vorbi de o dezvoltare durabila a comunei Iara.

59


60

2.2. Analiza S.W.O.T. Mediul de afaceri afaceri Puncte tari

Puncte slabe

-imp -implilica care reaa APL APL in sust sustin iner erea ea pote potent ntia ialililo lor r investitori; - suprafete agricole mari, dar si de pasuni ; - suprafete intinse de padure; - existenta de zone cu potential turistic ; - existenta fortei de munca calificata mediu; - existenta existenta unor firme firme specializate specializate in exploatarea exploatarea si prelucrarea primara a bustenilor; - exis existe tent ntaa unei unei brut brutar ariiii si a unor unor mag magazin azinee alimentare ; - existenta unei firme specializate in productia de incaltaminte ; - existenta unei ferme de crestere a porcilor ; - existenta livezilor in Cacova Ierii si Masca ; - surs sursaa de nisi nisipp cuar cuarto toss de la Fage Fagetu tu Ieri Ieriii si Agris ; - existenta targului de animale.

- lipsa investitorilor; - distanta mare fata de orasul resedinta de judet; - lipsa drumuri agricole si forestiere; - cai de acces nereabilitate; - populatie imbatranita ; - natalitatea scazuta ; - absenta unor utilitati publice ; - lipsa unei « piete de gros » ; - spirit de initiativa scazut.

60


61

Oportunitati

Amenintari

- introducerea comunei in circuitul turistic; - valorificarea potentialului hidrografic; - posibilitatea construirii de pensiuni; - cuprinderea zonei in programele de finantare focalizata ale A.N.D.Z.M.; - valorificarea potentialului de vanatoare; -valorificarea potentialului natural de plante medicinale si a fructelor de padure; - existenta resursei umane ; - existenta de resurse naturale in zona ; - construirea unui abator ; - posibilitate de acces la autostrada Bors-Brasov.

- lipsa unei legislatii care sa incurajeze investitiile in zonele miniere, mai ales in cele izolate; - birocratie excesiva privind accesarea unor programe si fonduri de finantare; - venituri scazute ale populatiei; - absenta unui management al informatiei in procesul diseminarii catre cetateni; - pierderea mestesugurilor traditionale ; - defrisarea padurilor ; - inchiderea exploatarii miniere Iara; - deteriorarea continua a infrastructurii; - inchiderea spitalului Iara; - poluarea mediului;

Concluzii in urma analizei Fructificarea potentialului turistic, silvic si agricol, resursele naturale, precum si disponibilitatea administratiei locale privind sprijinul investitorilor, pot constitui factori pozitivi importanti in dezvoltarea mediului de afaceri. Este foarte importanta de asemenea o strategie de mediatizare a oportunitatilor zonei si de informare a populatiei privind sursele de finantare existente, precum si cele potentiale, prin care sa-si poata implementa proiectele propuse.

61


62

2.3 Servicii sociale, educatie, sanatate, sport, petrecerea timpului liber Analiza S.W.O.T. Puncte tari

Puncte slabe

- acordarea de ajutor social; - ajutor medical gratuit; - existenta serviciului social al Primariei; -existenta centrului de sanatate si a punctului farmaceutic; - existenta cabinetelor medicale private ; - resursa umana; -existenta scolilor gimnaziale si a gradinitelor; - existenta caminelor culturale ; - existenta mijloacelor de transport pt scolari ; - existenta unor ONG-uri si a unor parteneriate.

- lipsa bazei de date informatizate, privind cazurile sociale; - bani insuficienti pentru ajutor social; - insuficienta unor burse pentru elevi; - lipsa parcurilor si a unor locuri de joaca; - lipsa unei baze sportive modernizate si a unei sali de sport; - lipsa unei farmacii veterinare; - lipsa unui centru de integrare sociala; - lipsa de locuinte sociale; - lipsa serviciului de pompieri; - lipsa canalizarii si a apei potabile in scoli; - inexistenta invatamantului liceal ; - lipsa punctelor sanitare in localitatiile arondate comunei ;

62


63

- inexistenta serviciilor alternative in ceea ce priveste copii institutionalizati ;

Oportunitati

Amenintari

- fonduri comunitare ; - fonduri pentru integrarea sociala a romilor;

- migratia populatiei tinere; - deteriorarea starii generale de sanatate a

- fonduri pentru dotari sociale; - amenajarea unui centru de zi ; - infiintarea unui centru public de asistenta sociala ; - organizarea de cursuri de alfabetizare a rromilor ; - serviciu de ingrijire la domiciliu a varstnicilor

populatiei; -incoerenta si inconsecventa legislatiei in domeniu; -reforma din sanatate care ignora situatiile comunitatilor izolate subordonand totul principiului de profit si eficienta economica; - numarul de cetateni rromi neintegrati social ; - lipsa locurilor de munca.

Concluzii in urma analizei: Se constata necesitatea imbunatatirii sau infiintarii serviciilor de asistenta sociala, precum si dezvoltarea serviciilor in domeniul educatiei si sanatatii. Constituirea si functionarea mai multor O.N.G.–uri, poate sa vina in sprijinul autoritatilor locale privind solutionarea problemelor sociale. Prin programele de finantare existente, comuna Iara poate promova proiecte sociale care sa inbunatateasca serviciile sociale, cele de educatie si de sanatate.

63


64

2.4 Cadrul Institutional – Analiza S.W.O.T. Puncte tari

Puncte slabe

- administratia Publica Locala eficienta; - colaborare buna intre institutii; -colaborare eficienta cu institutiile judetetene; - transparenta la nivel decizional; -comunicare buna a autoritatii locale cu cetatenii; - existenta altor institutii administrative ; - buna organizare a APL ;

- dotarea insuficienta a institutiilor locale cu mijloace de informare si cu logistca; - cadre didactice necalificate; - cadre nespecializate in institutii ; - incompetenta unor consilieri locali ; - inexistenta unor servicii de urbanism ; - distanta mare intre centru de comuna si satele aferente acestuia .

Oportunitati

Amenintari

-implicarea O.N.G.- urilor; -comunicarea administratiei cu cetatenii; -construirea unei gradinite printr-un program de finantatre ; - dotarea institutiilor cu mijloace logistice

- migratia personalului calificat spre oras; - resurse financiare insuficiente; -retribuirea necorespunzatoare a personalului bugetar; - disputele politice la nivel judetean si

64


65

moderne ; national ; - punerea in functiune a aparaturii medicale - birocratia; avuta in dotare; - legislatia ambigua;

Concluzii in urma analizei: Administratia locala este receptiva si deschisa dezvoltarii relatiei cu cetatenii, promovarii unor decizii ca urmare a unor consutari comunitare, promovarii unor proiecte ca urmare a unei planificari participative.

3.Planificarea dezvoltarii prin metoda fundamentala de seminar Procesul planificarii dezvoltarii comunei Iara pe termen scurt si mediu, surprins in prezentul Plan Strategic, a presupus parcurgerea a patru seminarii, dupa cum urmeaza: a)

Seminarul Viziunilor – etapa in care au fost identificate realizarile realiste in viziunea comunitatii la un moment dat, si anume finalul perioadei pentru care s-a elaborat planul;

b)

Seminarul Contradictiilor – etapa in procesul dezbaterii comunitare, cu ocazia careia au fost identificate obstacolele ce stau in calea realizarii obiectivelor propuse de comunitate; 65


c)

66

Seminarul directiilor strategice – etapa in care au fost identificate solutiile pentru depasirea obstacolelor identificate cu ocazia seminarului anterior, cat si activitatile care vor fi intreprinse;

d)

Seminarul implemantarii – cel al planurilor de actiune, prin care s-au concretizat pasii ce vor intreprinsi pentru realizarea fiecarei activitati.Tot aici sunt stabilite termene de implementare si responsabilitati. S-a elaborat planul de activitati pe termen lung 2006-2013, care are in vedere toate oportunitatile de dezvoltare si sursele de finantare identificate. Din acesta a fost extras planul de actiuni pe 2006, bazat pe resurse doar din interiorul comunitatii sau fonduri atrase pana la momentul respectiv.

Rezultatele fiecarui seminar au fost diseminate in comunitati , trecandu-se apoi la pasul urmator, dupa ce membrii comunitatii au fost de acord cu cele stabilite.

66


67

Actualizarea strategiei – cateva fraze

67


68

3.1 Seminarul viziunilor Obiectivul seminarului: identificarea realizarilor comunei Iara pana in anul 2011. Intrebare: Ce vedem realizat in comuna Iara peste 5 ani?

Infrastructura Drumuri publice -modernizate si asfaltate Retea apa potabila - realizata

Gaz metan - realizat

Regularizarea raului Iara -realizata

Mediul de efaceri Piata agroalimentara -realizata

Servicii sociale si de sanatate Azil pentru batrani -realizat

Turism Centru de informare turistica -realizat Motel cantina realizat

Centru de Centru de colectare si educatie prelucrare lapte comunitara -infiintat - infiintat Ferme zootehnice O.N.G. –uri Introducerea -infiintate specializate in unor vile in asistenta circuitul turistic sociala - realizata infiintate Centru de Parc de joaca Pensiuni colectare si pentru copii turistice prelucrare fructe -realizat - construite

Educatie si cultura

Economic

Ecologizare

Sala de sport - realizata

Amenajarea unei piete de gros - realizata

Rampa ecologica -realizata

Internet - realizat

Spatiu pentru expozitie de animale -amenajat

Plantatii pomicole si silvice -infiintate

Centrale termice - montate

Ferme agricole - infiintate

Biblioteca -realizata

Investitori -atrasi

Halde de steril – ecologizata

Deseuri forestiere -reciclate

68


Retea de canalizare menajera si statie epurare -realizate Baza sportiva -modernizata si extinsa Poduri si podete comunale -reabilitate sau construite Management integrat al deseurilor -realizat

padure si plante medicinale -infiintat Centru de mestesuguri traditionale -infiintat Centru de consultatnta in afaceri -infiintat Plan de atragere investitii externe -intocmit

Ambulanta - achizitionata

Scoli -dotate cu aparatura necesara

69

Europubele -achizitionate si amplasate in intreaga comuna

Biserici -dotate

Cabinete medicale -dotate Centru de sanatate -reabilitat si dotat

3.2.SEMINARUL CONTRADICŢIILOR 69


70

OBIECTIV : IDENTIFICAREA OBSTACOLELOR CARE STAU ÎN CALEA REALIZĂRII VIZIUNILOR EXPERIENTA NEREZOLVAREA SPIRIT CIVIC INFRASTRUCTURA DEZINFORMARE SCAZUTA IN SITUATIEI SCAZUT DEFICITARA FAŢĂ DE ACCESAREA JURIDICE A NOŢIUNEA DE DE FONDURI TERENURILOR TURISM RURAL Surse de Necorcordante Dezinteres Absenta retelei de Informare finantare privind fata de canalizare menajera necorespunzatoare locale proprietatea ecologizare insuficiente terenurilor Surse de Cadru legislativ Mentalitate Retea de alimentare Neexploatarea finantare confuz invechita cu apa potabila – potentialului turistic neidentificate nereabilitat din zona Lipsa de Lipsa documente Absenta unui Retea iluminat public Absenta mediatizarii personal de arhiva sistem de –invechita zonei la nivel specializat ecologizare judetean , regional si national Dezinteresul Retea drumuri locale Lipsa de facilitare la populatiei fata -nemodernizate sursele de informare problemele publice Intretinere deficitara a drumului national

ABSENTA PERSONALULUI

NEIDENTIFICAREA

DOTAREA PRECARA A

FENOMENE NATURALE Inundatii

Ploi abundente Alunecari de teren

SEGMENTUL 70


71

CALIFICAT

MASURILOR DE DEZVOLTARE ECONOMICA

CLADIRILOR PUBLICE

Absenta specialistilor in vederea accesarii fondurilor

Durabilitate scazuta a afacerilor private

Lipsa unei centrale termice in biserica

ONG – uri - putine

Absenta cadrelor didactice specializate

Lipsa unor politici coerente si consecvente de dezvoltare a fostelor zonel miniere

Insuficienta dotare a scolii

Implicarea insuficienta a ONG-ului in viata comunei

Plan urbanistic neactualizat

NEGUVERNAMENTAL SLAB DEZVOLTAT

Camin cultural insuficient dotat Dotare necorespunzatoare a primariei

71


72

72


73

4.SEMINARUL DIRECŢIILOR STRATEGICE 4.1.Direcţia strategică: CONSTITUIREA ŞI SUSŢINEREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE

FONDURI

OBIECTIVE

Înfiinţare birou accesare fonduri intrene si externe

Obţinerea fondurilor pentru finantari proiecte

ACTIVITATI

- Amenajare şi dotare birou gestionare fonduri interne si externe; - Angajare de specialişti în domeniu.

- Identificarea fondurilor pentru proiecte; - Identificarea tuturor resurselor matriale.

- Identificarea de metode de accesare a fondurilor Accesarea fondurilor

73


4.2. Direcţia strategică:

74

MODERNIZAREA, REABILITAREA SI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURILOR

OBIECTIVE Extinderea reţelei de canalizare menajera in intreaga comună

ACTIVITATI Identificarea tronsoanelor pentru realizarea reţelei de canalizare la nivel de comună; Proiect tehnic si financiar ; Realizarea lucrărilor; - Identificarea drumurilor din cadrul comunei şi evaluarea stării acestora; - Plan de reabilitare- proiecte tehnice; - Depunerea de proiecte pentru finantare; - Realizare lucrari de reabilitare. - Identificarea traseelor pentru reteaua de apă ; - Modernizarea celei existente; - Proiect de finanţare; - Realizare lucrări ; - Identificarea zonelor lipsite de reţea electrică; - Evaluarea stării reţelelor electrice existente; - Transmiterea solicitării de extindere la S.C. Electrica S.A. - Inventarierea podurilor şi starea lor; - Depunerea de proiecte de finanţare; - Realizarea lucrarilor. -

Reabilitarea drumurilor comunale

Extinderea reţelei de alimentare cu apă; Modernizarea reţelei existente

Extinderea reţelei electrice

Reabilitarea podurilor

4. 3.Direcţia strategică: DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI 74


OBIECTIVE -

Dezvoltare sector I.M.M care să valorifice resursele locale

-

Incurajarea meşteşugurilor locale

-

-

-

Încurajarea şi atragerea intreprinzătorilor în turism şi agroturism

-

75

ACTIVITATI Identificarea facilităţilor pentru înfinţarea de I.M.M.-uri; Demersuri pentru obţinere de facilităţi din partea APL; Identificarea şi sprijinirea potentialilor antreprenori; Organizarea de sesiuni de instruire; Consilierea celor interesaţi; Demersuri pentru declararea zonei Iara ca zonă defavorizată; Facilitarea creerii de locuri de muncă; Identificarea meşteşugarilor locali; Facilităţi oferite meşeşugarilor, pentru revigorarea acestei activitati traditionale; Organizarea de târguri şi expoziţii cu vânzare; Identificarea persoanelor interesate să investească în turism; Identificarea şi includerea în circuitul turistic a pensiunilor construite; Identificarea zonelor din comuna cu potenţial turistic; Identificarea gospodăriilor care pot practica agroturism; Instruirea intreprinzătorilor şi a personalului; Identificarea facilităţilor pentru investitori şi intreprinzători; Realizarea unui centru pentru informare turistică; Atragerea turiştilor străini;

4.4. Directia strategica: CONSTRUIREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CLĂDIRILOR PUBLICE OBIECTIVE ACTIVITATI

Construire si reabilitare obiective publice

-

Modernizare sediu Primărie;

75


76

Construirea unei rampe ecologice pentru colectarea deşeurilor ; - reabilitare bază sportivă; - Reabilitare scoală; - Dotare Biserici; - Construire grădiniţă; - Construire locuinţe sociale; -

4.5. Direcţia strategică: STABILIREA ŞI REALIZAREA OBIECTIVELOR SOCIALE LA NIVELULCOMUNITĂŢII OBIECTIVE ACTIVITATI

Identificarea problemelor sociale

-

Crearea unui sistem administrativ pentru sprijinul batranilor singuri fara venituri si a copiilor proveniti din familii cu probleme sociale

-

Identificarea cazurilor sociale si posibilitatea de sprijinire a acestora; Realizarea la nivel de comună a unei baze de date cu toate cazurile sociale ; Crearea unui centru de zi pentru copii; Construirea unui centru rezidenţial pentru batrani; Creerea unui centru de Consiliere Familială; Alfabetizarea rromilor; Acordarea de burse de sprijin şi de merit;

4.6. Direcţia strategică: CULTIVAREA SPIRITLUI CIVIC ŞI IMPLICAREA CETĂŢENILOR

76


OBIECTIVE

ACTIVITATI

-

Informarea şi comunicarea în permanenţă cu cetăţenii

-

-

-

Implicarea comunităţii -

-

77

Realizarea de întâlniri periodice cu cetăţenii; Convocarea cetăţenilor în şedinţe, pentru informarea lor; Informarea cetăţenilor prin anunţuri, panouri publicitare, fluturasi; Identificarea acelor persoane care se oferă pentru a face voluntariat;

Stimularea şi găsirea de modalităţilor pentru implicarea cetăţenilor; Conştientizarea cetăţenilor în gestionarea problemelor comunitatii; Sprijinirea şi mobilizarea cetăţenilor privind disciplina financiara.

ŞI PROMOVAREA COMUNEI IARA. 4.7. Direcţia strategică: MEDIATIZAREA ŞI OBIECTIVE Mediatizarea Comunei Ia I ar a

ACTIVITATI - mediatizarea prin mijloace moderne (internet, realizare pagina web a comunei Iara) 77


78

- promovarea potenţialului turistic prin intermediul pliantelor si a unor brosuri de prezentare;

4.8.Direcţia strategică: EFICIENTIZAREA FOLOSIRII BANULUI PUBLIC OBIECTIVE

ACTIVITATI

Implicarea societăţii civile şi a ONG-urilor in procesul de Identificarea persoanelor capabile din punct de vedere profesional şi monitorizare a folosirii banului public moral si a unor ONG-uri ONG-uri specializate, pentru monitorizarea monitorizarea folosirii banului public Implicarea comunitatii pentru sustinerea proiectelor importante

Impl Implem emen enta tarea rea stat statut utul ului ui de faci facilit litat ator or comu comuni nita tarr

Iden Identitififica care reaa perso persoan anel elor or potr potrivi ivite te acea aceast stei ei funcţi funcţiii

Informarea cetăţenilor ca sursă de eliminare a birocraţiei Informare şi transparenţă în luarea deciziilor care implică cheltuirea şi corupţiei în gestionarea banului public banului public de către APL

Capitolul V 1.Planul de actiuni 2007 – 2011 1.1.Direcţia strategică: CREAREA ŞI SUSŢINEREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI Responsabili: TODOR ANA, GIURGIU MONICA, ŞERBAN IOAN; 78


Nr. crt.

1.

2.

3.

Obiective specifice

Înfiinţare birou accesare fonduri interne si externe Demersuri accesare fonduri

Realizarea studii de frezabilitate

Activit Activităţi ăţi de realiza realizatt

Paşi Paşi intre intrepri prinşi nşi pentru pentru realiza realizarea rea activităţii

Termene de implementa re

Amenajare şi dotare birou

Stadiul de implementare

-locaţie birou- identificată; 2006 - dotări -realizate; -conectare la internet -realizată. Angajare specialist -anunţ concurs; pentru programe, -concurs - organizat; proiecte - personal - angajat; - personal -instruit. Identificarea surselor -informarea persoanelor şi 2006 de finanţare instituţiilor intesate - realizată; -inventarierea surselor de finanţare - realizată. Crearea bazei de -bază de date electronică cu date cu surse de surse de finanţare-realizată; finanţare -actualizarea permanentă a bazei de date;

Realizat prin implementarea proiectului “Economia bazată pe cunoaștere”

Baza de date cu obiectivele comunei

Realizate studii de fezabilitate pentru: 1.Modernizare drumuri comunale în localitatea Iara;

-baza de date cu obiectivele ce trebuiesc renovate/reabilitate -realizată; - stabilire priorităţi;

2006

79

3500

Costuri RON Din Surse Surse atrase locale

total 3500 T

S

T


S


T G M S 79


Analiza situaţiei obiectivelor propuse şi realizare de studii de fezabilitate

-analiza obiectivelor : oportunitate, lucrări necesare, termen - realizat; -organizare de licitaţii - realizata;

80

2.Canalizare în loc.Iara 3. Extindere alimentare cu apă în loc. Iara 4.Bază sportivă multifuncțională 5.Reabilitare sistem alimentare cu apă în loc.Iara

1.2. Directia strategica: DEZVOLTAREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII Responsabili: POPA IOAN DORIN, MUREŞAN TRAIAN, BICA DĂNILĂ. Obiective specifice

Denumirea activitatilor

Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii

Termene de implementa re


Surse locale

Costuri (RON) Alte Total surse costuri 80


1.

Realizarea sistemului de canalizare în satul Iara

Elaborare proiect tehnic sistem canalizare

Identificare sursa de cofinantare proiect

2.

Realizare lucrări reabilitare drumuri comunale

-Identificarea 2007-2013 tronsoanelor ce vor fi canalizate; -Efectuarea masuratorilor; -Scrierea proiectului ; -Avizarea proiectului. -Contactarea bancilor in vederea efectuarii imprumutului.

Depunere proiecte -Completare de finantare formulare cereri de finantare ; -Depunere cereri de finantare. Realizarea retelei -Lucrari efectuate in de canalizare teren. Întocmire studii de -Caiet de sarcini S.F.frezabilitate şi realizat ; proiect, ptr. -Proiect – realizat. D.C.102 A Iara – Cacova Ierii

Depus proiect pe măsura 322 (FEADR)

2006 - 2007 Realizat lucrări de modernizare cu fonduri de la Consiliul Județean

81

500000

4500000 5000000

300000

3300000 3600000

81


Depunere proiect de finanţare ptr. reabilitarea D.C. 102A Lucrări de modernizare a D.C. 102 A Iara – Cacova Ierii – Valea Vadului; Întocmire studii de frezabilitate şi proiect, ptr. D.C.103 Iara – Agriş Depunere proiect de finanţare ptr. reabilitarea D.C. 103 Lucrări de modernizare a D.C. 103 A Iara – Agriş;

82

-Completare formulare cereri de finanţare – realizată; -Cerere de finanţaredepusa. -D.C.102 modernizat; -Asfaltare D.C. 102A pe o porţiune de 4,5 km. -realizată ; -Caiet de sarcini S.F. realizat ; -Proiect realizat.

-Completare formulare cereri de 2007-2008 finanţare –realizată ; -Cerere de finanţare – depusa; -D.C.103 modernizat; -Asfaltare D.C. 103 pe o porţiune de 4 km. realizată ;

Realizat lucrări de pietruire cu fonduri de la Consiliul Județean

800000

800000

82

1600000


Întocmire studii de frezabilitate şi proiect, ptr. D.C.102 Iara – Maşca –Valea Vadului Depunere proiect de finanţare ptr. reabilitarea D.C. 102

-Caiet de sarcini S.F. –realizat ; -Proiect tehnic -realizat.

83

Realizat lucrări de pietruire

-Completare Realizat lucrări de pietruire formulare cereri de finanţare-realizată ; 2007 - 2008 -Cerere de finanţaredepusa; Lucrări de -D.C.102 modernizat; Realizat lucrări de pietruire modernizare a -Asfaltare D.C. 102 pe D.C. 102 Iara – o porţiune de 8 km. Maşca – Valea realizată ; Vadului; -Ziduri de protecţie – realizate. Întocmire studii de Caiet de sarcini S.F. Realizat lucrări de pietruire frezabilitate şi -realizat ; proiect, ptr. Proiect – realizat . 2008 - 2009 D.C.105 Lungeşti – Ocolişel –Valea Vadului

100000 0

2200000 3200000

2400000 2400000

83


Depunere proiect de finanţare ptr. reabilitarea D.C.105

-Completare formulare cereri de finanţare -realizată ; -Cerere de finanţare depusa;

84


Lucrări de modernizare a D.C. 105 Lungeşti – Ocolişel –Valea Vadului

-D.C.105 modernizat; Realizat lucrări de pietruire -Asfaltare D.C. 105 pe o porţiune de 4 km. realizată ; -Pietruire pe 4 km realizată; -Ziduri de protecţie realizate. Întocmire studii de -Caiet de sarcini S.F. 2008 - 2009 Realizat lucrări de pietruire frezabilitate şi -realizat ; proiect, ptr. -Proiect –realizat. D.C.104 Iara – Făgetul Ierii

1000000 1000000

84



-Completare formulare cereri de finanţare realizată ; -Cerere de finanţare depusa;

-D.C.104 modernizat; -Asfaltare D.C. 104 pe o porţiune de 2 km. realizată ; -Pietruire pe 2 km realizată; -Ziduri de protecţie realizate pe malul drept al pârâului Făget; Întocmire studii de -Caiet de sarcini S.F. 2008 frezabilitate şi –realizat ; proiect, ptr. -Proiect – realizat . D.C.106 SurducMăgura-Ierii

85


Lucrări de modernizare a D.C. 104 Iara – Făgetul Ierii


450000

85



-Completare formulare cereri de finanţare -realizată ; -Cerere de finanţare -depusa;


Lucrări de modernizare a D.C.106

-D.C.106 modernizat; -Pietruire pe 2 km realizată; -Ziduri de protecţie realizate;


Întocmire studii de frezabilitate şi proiect, ptr. D.C.87 -107 Petreşti – Borzeşti Borzeşti - Buru Depunere proiect de finanţare ptr. reabilitarea D.C.106

-Caiet de sarcini S.F. realizat ; -Proiect realizat.


-Completare formulare cereri de finanţare - realizată ; -Cerere de finanţare depusa;


86

500000

1100000 1600000

86


Lucrări de modernizare a D.C.106

3.

Realizarea unui sistem modern de alimentare cu apa

Identificare surselor de captare a apei Proiecte de finantare alimentare cu apa

Identificare tronsoanelor pentru alimentarea cu apa

-D.C.106 modernizat; -Pietruire pe 2 km realizată; -Ziduri de protecţie realizate. -Amenajarea unor bazine de captare a apei din pânza freatică – realizată. -Completare formulare cereri de finantare ; -Depunere cereri de finantare. -Identificare tronsoane ; -Intalniri cu focus grupurile pentru delimitare tronsoane ;

87


2009-2013

Proiect în implementare cu fonduri guvernamentale și dela Banca Mondială în loc Iara

87


Realizare statie epurare

4.

Modernizare retea iluminat public

-Identificare zone amplasament ; -Organizare licitatie pentru achizitionare statii de epurare ; -Achizitionare statii de epurare ; Depunere proiecte -Completare de finantare formulare cerere de finantare ; -Cerere de finantaredepusa. Refacerea albiilor -Evaluarea si raurilor prezentarea situatiei la Apele Romane Cluj ; -Transmitere solicitare. Evaluarea retelei -Evaluare stare retea 2006-2007 de iluminat public iluminat public ; -Stabilire necesitati de inlocuire si extindere.

88

?????????????????

88


Inlocuirea si extinderea retelei

5.

Identificarea Refacerea puntilor pietonale puntilor distruse de inundatii peste rauri

Demararea lucrarilor de refacerea a acestora

-Efectuarea lucrarilor de inlocuire lampi iluminat ; -Extinderea retelei pe tronsoanele neiluminate din comuna. -Recuperarea materialelor existente ; I-dentificare de noi locatii in zone mai protejate. -Achizitionarea necesarului de materiale; -Implicarea comunitatii la efectuarea lucrarilor.

89

2006-2007

89


6.

Realizarea zidurilor de sprijin

7.

Decolmatarea rigolelor

90

Evaluarea zidurilor -Invetarierea zidurilor 2006-2007 de sprijin distruse de sprijin distruse partial sau total ; -Stabilirea gradului de distrugere si realizarea reparatiilor. Identificarea -Consultarea focus zonelor care grupurilor privind necesita identificarea zonelor contruirea de care necesita ziduri de sprijin contruirea de ziduri de sprijin; -Demararea actiunilor in vederea executarii de lucrari. Identificarea -Stabilirea zonelor 2006-2007 rigolelor colmatate care trebuie decolmatate; -Consultarea focus grupurilor. Initierea lucrarilor -Executarea lucrarilor de decolmatare de decolmatare; -Implicarea CL in executarea lucrarilor. 90


91

1.3.Direcţia strategică: CONSTRUIREA, DOTAREA SI MODERNIZAREA CLADIRILOR PUBLICE

Responsabili: MUREŞAN TRAIAN, POPA IOAN DORIN, BICA DĂNILĂ Obiective specifice 1. Modernizarea

Primăriei

Denumirea activitatilor Reabilitare cladire Primarie

Dotari

Pasi intreprinsi pentru Termene de Stadiul de realizarea activitatii implementare implementare -Realizare proiect tehnic; Relizat cu fonduri de -Avizari proiect tehnic; la bugetul local -Autorizarea lucrarilor; -Efectuare lucrari reabilitare; 2006 -Centrala termica achizitionata -Logistica si mobilier achizitionat ; -Masina de pompieri achizitionata ; -Buldozer achizitionat.

Costuri (RON) Din surse locale 100000

Din surse atrase

2007

91

Tot

100


2. Construirea

unei rampe ecologice pentru colectarea deşeurilor

Infiinţare servicii adecvate in cadrul primariei Întocmire studiu de fezabitate şi proiect tehnic

-Înfiinţare serviciu evidenţa populaţiei; -Stabilire si dotare birou; -Caiet de sarcini SF -realizat ; -Studiu de impact asupra mediului înconjurător realizat; -lucrari in teren - realizate.

Depunere proiecte de finanţare

-Completare formulare cereri de finanţare - realizat; 2008 - Cereri – depuse. -Rampa de gunoi ecologică -realizată; 2008 -Caiet de sarcini si SF2007 realizate : -Lucrari efectuate.

Realizarea rampei ecologice 3. Reabilitare bază Întocmire studiu de fezabitate şi proiect sportivă tehnic pentru construirea unui teren sintetic

2007 2008

92

Realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006

100000

100

Depus proiect la Cancelaria Primului ministru

50000

500

92


Depunere proiecte de finanţare

4. Modernizare

şcoli

Facilităţi pentru atragerea cadrelor didactice calificate Achiziţionare centrală termică si logistică corespunzătoare

Reabilitare cladire

5. Dotarea

bisericilor

Achizitionarea de centrale termice

-Completare formulare cereri de finanţarerealizată; - Cereri de finantare – depuse; -Stabilirea facilitatilor ce pot fi oferite; -Aprobare HCL.

2006-2007

93

Realizat cu fonduri guvenamentale

50000

500

Realizat cu sprijinul cetățenilor și de la bugetul local

15000

150

-Realizare plan modernizare -Achizitionare centrala termica; -Achizitionare logistica corespunzatoare. -Realizare plan modernizare -Efectuarea lucrarilor de reabilitare.

-Centrale termice - instalate 2007

93


Achizitionare aparatura electronica necesara

6. Construire

grădiniţă în localitatea Iara

-Intocmirea necesarului de dotari - realizata; -Achizitionare statie amplificare si boxe;

Elaborare proiect tehnic -Identificare locaţie -realizată -scrierea proiectului realizată Identificare surse de cofinanţare proiect

-Contactarea băncilor în vederea efectuării împrumutului.

Depunere proiect de finanţare

-Completare formulare cerere de finanţare -realizat; -Cereri de finanţare-depuse

Realizare proiect

94

2007-2008

????????????????

200000

200

2009

Construcţia grădiniţei realizată

94


7. Construire

Elaborare proiect tehnic -Identificare locaţie -realizată; locuinţe sociale -Scrierea proiectului tehnic localitatea Iara –realizata. Identificare surse de cofinanţare proiect

-Contactarea băncilor în vederea efectuării împrumutului ;

Depunere proiect de finanţare

-Completare formulare cerere de finanţare – realizat; -Cereri de finantare – depuse.

Realizare proiect

Construcţia realizată

2010 - 2011

????????????????

95

100000 100 0 0

95


96

1.4.Direcţia strategică: DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI Responsabili: BICA ANDREEA ILDIKO, MUREŞAN TRAIAN, GEANA FLORIAN

Obiective specifice

1. Dezvoltare sector I.M.M. care să valorifice resursele locale

Activităţi de realizat

- creearea de facilităţi pentru investitori în vederea înfinţării de I.M.M.-uri - instruirea celor interesaţi; - mediatizarea programelor privind facilitarea creerii de locuri de muncă

Paşi pentru realizare

- implicarea APL; - mediatizarea actiunii; - atragerea de investitori. - organizarea de cursuri de instruire; - distribuirea de materiale informative.

Termen pentru implementare


Decembrie 2006

?????????????????????? ?

2006-2007

Costuri Surse Locale

Alte Surse

3000

Total costur i

3000

96


- declararea zonei Iara ca zonă defavorizată;

2. Încurajarea Identificarea meşteşugurilor meşteşugarilor locali locale

- demersuri la nivel guvernamental ptr. declararea zonei ca fiind defavorizată - înscrierea în asociaţia meşteşugarilor; - realizarea de cataloage cu produsele meşteşugarilor locali, târguri, expoziţii; - amenajarea unui muzeu etnografic în satul Făgetul Ierii ( casă, mobilier, anexe gospodăreşti)

97

2006-2007

2006-2007

???????????????????

5000

5000

97


3. Încurajarea şi atragerea intreprinzătoril or în turism şi agroturism.

- identificarea gospodăriilor care pot practica agroturismul;

- bază de date cu persoanele care sunt interesate;

2006-2007

?????????????????????

98

2000

2000

- identificarea - includerea în circuitul obiectivelor cu caracter turistic a obiectivelor turistic; turistice identificate; Instruirea persoanelor implicate in acest tip de activitate;

- organizarea de cursuri de perfecţionare in turism.

98


Demersuri ptr. realizarea unui P.U.G.

Identificare trasee sau zone de atracţie turistică

- realizarea de către Consiliul Local a unui PUZ pentru includerea zonei Medieş Iara şi a zonei Cetate Cacova Ierii, zona Buru ca zone propice pentru dezvoltarea turismului; - stabilirea zonelor de atracţie turistică; - atragerea de turişti străini turismului; - realizarea unui centru de informare turistică;

2006 - 2007

2007

99

10000

10000

5000

99

5000


100

1.5. Direcţia strategică : STABILIREA ŞI REALIZAREA OBIECTIVELOR SOCIALE LA NIVELUL COMUNITĂŢII Responsabili: BICHIŞ PETRUŢA, VOMIR MARIA, MACAVEI IOAN, BICA ANDREEA;

1

Obiective specifice

Activităţi realizate

Paşi intreprinşi pentru realizarea activitătii

Termen de implementare

Identificarea problemelor sociale

Bază de date realizată cu toate cazurile sociale pe categorii de populatie si varsta

-Anchete sociale realizate ; -Cazuri sociale identificate pe categorii ; -Baza tehnica realizata.

Iunie 2007 Iulie 2007

Stadiul de implementa Din re surse locale Realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006

Costuri Din Total surse Atrase

Responsabili

Bichiş Petruţa Vomir Maria Bica Andreea

100


Posibilităţi de sprijin pentru categoriile defavorizate identificate

2

Creare spaţii adecvate pentru sprijin social

-Grup de iniţiere Iulie 2007 alcătuit pentru analizarea cazurilor ; August 2007 -Analizare posibilităţi de sprijin ; -Cereri de finanţare pentru grupuri vulnerabile. Identificare -Locaţie 2007 spaţiu pentru identificată ; realizare centru -Proiect realizat; rezidenţial -Cerere finanţare pentru batrani -depusa; -Centru rezidenţial -realizat .

101

Bichiş Petruţa Vomir Maria Macavei Ioan

Realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006

Bichiş Petruţa Vomir Maria Macavei Ioan

101


102

Identificare spaţiu pentru realizare centru de zi pentru copii

-Locaţie 2007 identificată ; -Proiect realizat; -Cerere finanţare -depusa; -Centru de zi pentru copii -realizat .

40000 40000 80000 Bichiş Petruţa Vomir Maria Macavei Ioan

3 Creearea unui centru de consiliere familială

Identificarea spaţiu realizare centru de consiliere familială

-Locaţie 2007 identificată; -Proiect realizat; -Cerere finanţaredepusa; -Centru –realizat.

2000

4 Amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii

Identificare locaţie Realizare spaţiu de joacă

-Locaţie identificată ; -Proiect – realizat; -Cerere finanţaredepusa;

2007

Realizat printr-un 5000 proiect SGM

2000

5000

Bichiş Petruţa Vomir Maria Macavei Ioan Bica Andreea

10000 Bichiş Petruţa Vomir Maria Macavei Ioan

102


103

-Spaţiu de joacă realizat. 5 Alfabetizare romi

Realizare bază de date persoane provenite din randul rromilor analfabete -Infiinţarea unei clase pentru romii analfabeţi

6 Acordarea de Realizare bază burse de de date cu sprijin şi de elevii care se merit încadrează

-Bază de date 2007 realizată; -Locaţie identificată; -Proiect realizat ; -Cerere finanţare -depusa; -Clasă alfabetizare – realizată;

?????????????

-Bază de daterealizată; -Cerere finanţatedepusa; -Finanţare aprobată; -burse acordate.

????????????? ?

Permanent

5000

5000

5000

Bichiş Petruţa Vomir Maria Macavei Ioan Bica Andreea

5000

10000 Bichiş Petruţa Vomir Maria Macavei Ioan

103


104

1.6.Direcţia strategica : CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC SI IMPLICAREA CETATENILOR Responsabili : BICHIŞ PETRUŢA, GEANA FLORIAN, BÂLC SORIN; Obiective specifice: Activitati de Pasi intreprinsi pentru Termene de Stadiul de implementare realizat realizarea activitatii implementare

Costuri (RON) Din surse Din surse Tota locale atrase l

1. Informare si

comunicare permanenta cu cetatenii

Realizare calendar cu intilniri cetatenesti periodice

-Grupuri de interese identificate;

Realizat 2007

-Grupuri vulnerabile identificate; -Calendar intilniri realizat pe comunitati;

104


Organizare de adunari pentru informarea cetatenilor Mediatizare exemple de buna practica din alte comunitati Realizare si amplasare de panouri publicitare si informative Informare cu scopul cresterii spiritului asociativ

-Intilniri pentru diseminarea actiunilor APL organizate ; (lunar) -Sondaje de opinie, chestionare aplicate (1 data pe an); -Intilniri intercomunitare realizate (1 pe an); -Expuneri exemple de buna practica din alte comunitati – rezultate. -Locuri de amplasare stabilite; -Tipuri de informatii stabilite; -Panouri amplasate (nr. 6).

-Intilniri publice pentru

105

Realizat

2007 -2011

Realizat 2007 – 2011

2006

Realizat

permanent

Realizat

600

600

incurajarea spiritului asociativ; -Mediatizare rezultate in urma asocierilor.

105


2. Constientizarea

cetatenilor in gestionarea deseurilor

Identificarea potentialului pentru voluntariat

Consultare permanenta;

Campanie de informare in domeniul protectiei mediului

-ONG- voluntar atras pentru 2006-2007 realizare campanie informativa; -Reguli si masuri stabilite pe plan local, urmarirea respectarii lor; -Panouri publicitare care sa indemne la respectarea protectiei mediului (6).

Intilniri cetatetenesti pentru identificarea necesitatilor (containere, amplasare)

-Comunitati cu probleme de depozitare a deseurilor identificate; -Dezbateri cu cetatenii programate si realizate.

permanent

2006 - 2011

106

Realizat

Realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006600 Rampă sortare și transfer

600

Realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006Rampă sortare și transfer

106


107

Realizat 3. Sprijinirea si

mobilizarea cetatenilor in rezolvarea CF (Carti Funciare)

Realizare baza de date cu proprietatile problema

-Anunt demarare actiune identificare probleme legate de proprietati;

2006-2007

-Semnalare de catre cetateni a proprietatilor problema intr-o perioada de 5 luni; -Realizare baza de date.

Intilniri pe comunitati cu cetatenii si realizare plan de actiuni spre solutionarea problemelor

-Intilniri cetatenesti realizate pentru identificare necesitati

2006-2007

107


108

1.7.Direcţia strategica : MEDIATIZAREA SI PROMOVAREA COMUNEII IARA Responsabili : VESA DAN, MACAVEI IOAN, BICA ANDREEA. Obiective specifice: Activitati de realizat Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii

Termene de implementare


Costuri (RON) Din surse locale

1.

Mediatizarea comunei prin mijloace moderne

Realizare pagina web -Primarie conectata la a comunei Iara internet;

Realizat – comuna Iara Decembrie 2006 are trei pagini web

Din Total surse atrase

1000

1000

1000

1000

1000/ an

7000

-Pagina WEB realizata Realizare expozitie web cu mesteri populari Promovare in massmedia a comunei Iara

-Contractare serviciu specializat; -Expozitie web realizata. -Interviuri publicitare in presa locala si nationala

2007

Anual 20062011

108


2.

Mediatizarea potentialului turistic

Realizare pliante de promovare a potentialului turistic a comunei

-Fomat pliante alcatuit;

2007-2011

109

5500

5500

10000

10000

-Contactare serviciu tipografic; -Pliante realizate;

-Pliante distribuite; Prezentare pe pagina -Profil turistic publicat web a punctelor de in pagina web atractie turistica

2007

Capacitarea unui post -Identificare posturi TV; 2007-2011 TV pentru realizarea -Invitatii adresate de reportaje locale posturi TV; -Negociere conditii realizare reportaj; -Reportaj realizat.

109


110

1.8.Direcţia strategică: EFICIENTIZAREA FOLOSIRII BANULUI PUBLIC Responsabili:MACAVEI IOAN, VESA DAN, BICA ANDREEA. Obiective specifice

1 Implicarea . societăţii civile

şi a ONG-urilor pentru monitorizarea folosirii banului public

2 Implementarea . funcţiei de

facilitator comunitar

Denumirea activitatilor

Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii

Identificarea persoanelor capabile din punct de vedere profesional şi moral pentru monitorizarea folosirii banului public

-Consultari permanente cu comunitatea ; -Formare comitet de initiativa -realizat ; -Implicarea activă a comitetului in functie de proiectele derulate. Implicarea comunitatii -Creare comitet de pentru sustinerea consultare proiectelor importante cetateneasca – realizat. Identificarea persoanei potrivite pentru a ocupa această funcţie

-Organizarea concursului pentru ocuparea postului ; -Stabilire locaţie

Termene de Costuri (RON) Responsabili implementa Surse Alte Total re locale surse costuri 2006-2007 Macavei Ioan Vesa Dan Bica Andreea

Ianuarie 2007

1000

9000

10000

Macavei Ioan Vesa Dan 110


3 Informarea . cetăţenilor ca

parghie de eliminare a birocraţiei şi corupţiei în gestionarea banului public

pentru biroul facilitatorului ; -Dotarea biroului. Informare şi -Întâlniri pentru transparenţă în luarea informarea deciziilor care implică cetăţenilor cu privire cheltuirea banului la acţiunile APL care public, de către APL implică gestionarea banului public realizate lunar; -Sondaje de opinie 2007-2011 pentru prioritizarea cheltuirii banuluiorganizate anual; - Audieri publice, registre publice pentru sugestii ale cetatenilor – realizate.

111

Bica Andreea

111


112

112


113

2.Planul de actiuni 2006 – 2007 2.1.Direcţia strategică: CREAREA ŞI SUSŢINEREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI Responsabili: TODOR ANA, GIURGIU MONICA, ŞERBAN IOAN; Nr. crt.

1.

2.

Obiective specifice

Înfiinţare birou accesare fonduri externe Accesare de fonduri


Paşi intreprinşi pentru realizarea activităţii

Termene de implementare Trim. I

-locaţie birou identificată; -necesar dotări -realizat; 2007 -conectare la internet -realizată; Angajare specialist -anunţ concurs; pentru programe, -concurs organizat; proiecte - personal angajat; - personal instruit. Identificarea surselor -informarea persoanelor şi de finanţare instituţiilor interesate - realizată; -inventarierea surselor de finanţare - realizată; Creere baze de date -bază de date electronică cu cu surse de finanţare surse de finanţare -realizată; -actualizarea permanentă a bazei de date.

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Amenajare şi dotare birou

2006

2007

2006

113


3.

Realizarea studii de fezabilitate

Baza de date cu obiectivele comunei

Analiza situaţiei obiectivelor propuse şi realizare de studii de fezabilitate

-baza de date cu obiectivele ce trebuiesc renovate/reabilitate -realizată; - stabilire priorităţilor-realizata. -analiza obiectivelor ; -oportunitate lucrări necesare -realizat; -organizare de licitaţii -realizat;

114

2006

2007

2.2. Directia strategica: DEZVOLTAREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII Responsabili: POPA IOAN DORIN, MUREŞAN TRAIAN, BICA DĂNILĂ. Obiective specifice

Denumirea

Pasi intreprinsi pentru

Termene de implementare 114


activitatilor

1

Elaborare Realizarea sistemului de proiect tehnic canalizare în satul Iara Identificare sursa de cofinantare proiect Depunere proiecte de finantare Realizare canalizare

realizarea activitatii -Identificarea tronsoanelor ce vor fi canalizate – realizata; -Elaborarea proiectuluirealizat. -Contactarea bancilor in vederea efectuarii imprumutului- realizat. -Completare formulare cereri de finantare- realizat; -Depunere cererede finantare- realizata. -Realizare lucrari canalizare Iara

Trim. I

Trim. II

115

Trim. III

2006

Trim. IV

Februarie 2007

2007

2007

2007

2.3.Direcţia strategică: CONSTRUIREA, DOTAREA ŞI MODERNIZAREA CLĂDIRILOR PUBLICE Responsabili: MUREŞAN TRAIAN, POPA IOAN DORIN, BICA DĂNILĂ; Obiective specifice

Denumirea

Pasi intreprinsi pentru

Termene de implementare 115


activitatilor

1

Reabilitare bază Sportivă

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Întocmire studiu de - Caiet de sarcini SF fezabitate şi proiect realizat; pentru construirea -Proiect –realizat; unui teren sintetic Depunere proiecte de finanţare

Realizare teren sintetic

2

realizarea activitatii

116

Modernizare Facilităţi pentru atragerea cadrelor şcoli didactice calificate

-ompletare formulare cereri de finanţare realizată; -cerere de finantaredepusa. -Terenul sintetic – realizat.

-Stabilirea facilitatilor ce pot fi oferite; -Aprobare HCL.

Trim. IV 2006

2007

2007

2006 2006 116


Achiziţionare centrală termică si logistică corespunzătoare

-Realizare plan modernizare; -Achizitionare centrala termica; -Achizitionare logistica corespunzatoare.

Reabilitare cladire

-Realizare plan modernizare; -Efectuarea lucrarilor de reabilitare.

2007

117

2007

2.4.Direcţia strategică: DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI Responsabili:MUREŞAN TRAIAN, GEANA FLORIAN, BICA ANDREEA Obiective specifice



Trim. I

Termen de implementare Trim. Trim II III

Trim. IV 117


1

2

- înscrierea în asociaţia 1. Încurajarea Identificarea meşteşugurilor meşteşugarilor meşteşugarilor; locali - realizarea de cataloage cu locale

Încurajarea şi atragerea intreprinzătorilor în turism şi agroturism.

- identificarea gospodăriilor care pot practica agroturism; -identificarea obiectivelor cu caracter turistic - Instruirea persoanelor - Demersuri pentru

produsele meşteşugarilor locali, târguri, expoziţii; - amenajarea unui muzeu etnografic în satul Făgetul Ierii ( casă, mobilier, anexe gospodăreşti). - bază de date cu persoanele care sunt interesate;

2007

2007

2007

118

2007

2006

- includerea în circuitul turistic a obiectivelor identificate;

- organizarea de cursuri de perfecţionare in turism; - includerea intr-un PUZ a zonelor turistice identificate;

2007

2007

118


119

realizarea unui P.U.G; - Identificare -trasee turistice stabilite; puncte de -harta turistica a comunei – atracţie realizata. turistică

2.5.Direcţia strategică: STABILIREA ŞI REALIZAREA OBIECTIVELOR SOCIALE LA NIVELUL COMUNITĂŢII Responsabili : Bichis Petruta, Vomir Martia, MaCAVEI Ioan, Bica Andreea Obiective specifice



Trim. I


Trim. IV 119


1 Identificarea Bază de date realizată cu problemelor toate cazurile sociale pe sociale categorii Posibilităţi de sprijin pentru categoriile defavorizate identificate

2 Amenajerea unor spatii adecvate pentru sprijinul copiilor si persoanelor cu probleme sociale (Centru Rezidential) 3 Crearea unui Centru de

Identificare spatiu Elaborare proiect tehnic

-Anchete sociale realizate; 2007 -Cazuri sociale clasificate pe categorii -Grup de iniţiere alcătuit 2007 pentru analizarea cazurilor; -Analizare posibilităţi de sprijin; -Cereri de finanţare pentru grupuri vulnerabile. -locatie identificata; -proiect tehnic elaborat;

Elaborare Cerere de finantare

- Cerere de finantare depusa

Amenajare spatiu

-Lucrari de amenajare -realizate

Identificarea spatiului – realizata

-locatie identificata; - proiect realizat;

2007

120

2006

2007

2007

2007

2007

2007

120


consiliere familiala 4 Alfabetizare rromi

Baza de date –realizata Clasa pentru rromi analfabeti –infiintata

5 Acordarea de burse de sprijin si de merit

Realizare baza de date cu elevii care s eincadreaza pentru acest ajutor

-cerere de finantare – depusa; -centru –realizat. - locatie identificata; -proiect realizat; -cerere de finantare – depusa; -clasa alfabetizare – amenajata. -baza de date realizata; -cerere de finantare – depusa; -finantare –aprobata; -burse –acordate.

121

2007

2007

2007

2007

2007

2007

2007

2007

2.6.Direcţia strategica : CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC SI IMPLICAREA CETATENILOR Responsabili : BICHIŞ PETRUŢA, GEANA FLORIAN, BÂLC SORIN Obiective Activităţi de realizat Paşi intreprinşi pentru specifice realizarea activităţii

Informare si Realizare calendar cu comunicare intilniri cetatenesti permanenta periodice

-Grupuri de interese identificate;

Trim. I


Trim. IV 2006

-Grupuri vulnerabile 121


cu cetatenii

identificate;

Constientiz area cetatenilor Organizare de adunari pentru informarea in gestionarea cetatenilor deseurilor

-Calendar intilniri realizat pe comunitati. -Intilniri pentru diseminarea actiunilor APL organizate (lunar);

Mediatizare exemple de buna practica din alte comunitati

-Sondaje de opinie, chestionare aplicate (1 data pe an); -Intilniri intercomunitare realizate (1 pe an);

122

2006

2007

-Expuneri exemple de buna practica din alte comunitati – rezultate. Realizare si amplasare de -Locuri de amplasare 2007 panouri publicitare si stabilite; informative -Tipuri de informatii stabilite; -Panouri amplasate (nr.6). Informare cu scopul -Intilniri publice pentru permanent cresterii spiritului asociativ incurajarea spiritului asociativ;

2007

122


Identificarea potentialului pentru voluntariat Campanie de informare in domeniul protectiei mediului

-Mediatizare rezultate in urma asocierilor. Consul nsulttare are perm perman anen enta ta

123

perm permaanent nent

-ONG- voluntar atras 2007 pentru realizare campanie informativa; -Reguli si masuri stabilite pe plan local, urmarirea respectarii lor; -Panouri publicitare care sa indemne la respectarea protectiei mediului (6). Intilniri cetatetenesti -Comunitati cu probleme 2007 pentru identificarea de depozitare a deseurilor necesitatilor (containere, identificate; amplasare) -Dezbateri cu cetatenii programate si realizate. Sprijinirea Realizare baza de date cu -Anunt demarare actiune 2007 proprietatile problema identificare probleme si legate de proprietati; mobilizarea -Semnalare de catre cetatenilor cetateni a proprietatilor in problema intr-o perioada rezolvarea

2007

2006

2007

2006

123


CF Intilniri pe comunitati cu cetatenii si realizare plan de actiuni spre solutionarea problemelor

de 5 luni; -Realizare baza de date -Intilniri cetatenesti realizate pentru identificare necesitati;

2007

124

2007

2006

2.7.Direcţia strategica : MEDIATIZAREA SI SI PROMOVAREA COMUNEI IARA Responsabili : VESA DAN, MACAVEI IOAN, BICA ANDREEA. Obiective specifice:

Activ ctivititaati de rea realilizzat

Pasi Pasi int intrepr reprin inssi p re realiz alizar area ea activitatii


1.

Mediatizare Realizare pagina web a a localitatii comunei Iara prin

-Primarie conectata la internet;

2007

Trim. II

Trim. III

Trim.IV

2006

-Pagina WEB realizata.

124


mijloace moderne

Realizare expozitie web cu mesteri populari

-Contractare serviciu specializat;

-Expozitie web realizata. Promovare mass-media, -Interviuri publicitare in presa a comunei Iara locala si nationala.

2007

2007

2007

2007

125

2006

2007

2006-2007

2.8.Direcţia strategică: EFICIENTIZAREA FOLOSIRII BANULUI PUBLIC Responsabili: MACAVEI IOAN, VESA DAN, BICA ANDREEA Obiective specifice

Activit Activităţi ăţi de realiza realizatt

Paşi Paşi intre intreprin prinşi şi pentru pentru realiz realizare areaa activităţii


Trim. II

Trim III

Trim. IV

125


1 Implicarea . societăţii civile

şi a ONG-urilor pentru monitorizarea folosirii banului public 2 Implementarea . funcţiei de

facilitator comunitar

Identificarea persoanelor capabile din punct de vedere profesional şi moral pentru monitorizarea folosirii banului public Implicarea comunitatii pentru sustinerea proiectelor mari Identificarea persoanei apte de a ocupa această funcţie

-Consultari permanente cu comunitatea ; -Formare unui comitet de initiative –realizat ; - Implicarea activă a comitetului in functie de proiectele derulate. -Creare comitet de consultare cetateneasca –realizat ; -Organizarea concursului pentru ocuparea postului ; -Stabilire locaţiei pentru biroul facilitatorului ; -Dotarea biroului.

126

2007

2006

2006

2006

2006

2007

3. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE Factorul de decizie

Care sunt aşteptările factorului de decizie?

Ce facem pentru a îndeplinii aşteptările factorului de decizie?

Ce se va întâmpla dacă aşteptările acestuia nu sunt îndeplinite?

În ce mod ne influenţează factorul de decizie?

Care sunt aşteptările noastre faţă de factorul de decizie

Importanţ a lui pentru succesul proiectulu 126


127

analizat?

Administratia Publica Locala APL

- Realizarea Planului Strategic de Dezvoltare; - Dezvoltarea durabilă a localităţii

- Respectarea strategiei elaborate; -oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii - Implicare activă.

- solicitarea corectarii strategiei elaborate; - intervntie/ participare la corectare strategiei; - suspendarea sprijinului financiar pana la solutionarea problemei.

- In mod esenţial fără contribuţia financiară a acesteia nu se pot îndeplini obiectivele.

- Transparenţă; - Susţinere financiară; - Cooperare.

Agenti Economici

- Promovarea imaginii firmei; - Accesarea de fonduri, finanţări; - O mai buna colaborare cu autoritatile.

- Informări despre proiecte, programe de finanţare; - Cooperare în realizarea proiectelor; - Publicitate.

- Nu va participa din punct de vedere financiar; - Nu se va implica; - Va pune în pericol realizarea unuia / mai multor proiecte.

-Contribuţia financiară a acestora influenţează amploarea acţiunilor; -Neimplicarea

- Cooperare; - Sa isi foloseasca resursele in sprijinul realizarii obiectivelor .

i -puţin – 1 -important – 2 -foarte important - 3

3

3

127


Organizatii nonguverna mentale ONG

- Promovarea obiectivelor acestora; - Sprijin pentru activitatile desfasurate.

Biserica

- O buna convieţuire a oamenilor.

Institutii de invatamant

- Sa promoveze si sa educe tinerii in spiritul competiţiei si al implicării in viata societăţii civile.

acestui factor de decizie poate duce la pierderea mai multor proiecte. - Indirect

128

- Armonizare interese - Neimplicare în ONG – comunitate. accesarea unor finanţări specifice; - Riscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri ţintă specifice. - Solicitarea - Nu ne va ajuta in - La nivelul sprijinului ori de cite dezvoltarea spiritului mentalităţi grupului ori e necesar; civic al cetăţeanului. ţintă. - Implicare activă.

- O buna colaborare; -Suport tehnic si uman in realizarea obiectivelor specifice. - O buna implicare in viaţa comunităţii.

-Comunicare si informare permanenta.

- Implicare activa in dezvoltarea imaginii comunei; Conştientizare a si

Generatia tinara neimplicata.

- In mod esenţial; - Implicarea acestui factor conduce la reuşită.

2

3

3

128


129

implicarea directă a tinerilor; - beneficiari direcţi ai dezvoltării durabile. Mass Media

Consliliul Judetean

- Sa se realizeze o campanie transparenta, ampla si realista, pe termen lung cu rezultate cuantificabile.

-Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acţiune pe care o desfăşuram; - Facem publice planurile strategice; -dovedim transparenta.

- Riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabilă; - Neimplicare activă a grupurilor ţintă, datorată lipsei comunicării.

- In mod esenţial - O colaborare deoarece el este fructuoasă. cel care influenţează in modul cel mai sigur si amplu grupul ţintă.

- Dezvoltarea durabilă a zonei.

-Implicare; -informare; - consultare permanenta; -Solicitarea sprijinului pentru proiecte

-Întârzieri în realizarea - Direct unor proiecte; -Depasirea termenului propus in realizarea obiectivelor.

- Acordare de avize, aprobări; -Implicare financiară; -Lobby pe langa celelalte

3

3

129


Institutia Prefectului Cluj Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Directia de Munca si Solidaritate Sociala si a familiei Directia Judeteana de Cultura Apele Romane

- Dezvoltarea durabilă a zonei. - Ocuparea forţei de muncă.

locale; -cerere permanenta in mediatizarea zonei. -Consultare si informare permanenta. -Informare; -consultare ; -accesare fonduri.

130

institutii.

-Sustinere insuficienta.

-Indirect.

- Îngreunarea - Indirect. procesului de ocupare a forţei de muncă disponibile.

- Extinderea si sustinerea permanenta a serviciilor sociale.

- Promovare proiecte - Neimplicare. de interes social.

-Organizarea manifestarilor si evenimentelor culturale . - Indeplinirea standardelor de mediu.

- Respectarea planului strategic elaborat; - Implicare activă . - Colaborare; - Implicare.

- Direct.

Sustinerea si promovarea zonei. - Transparenţă; - Furnizare de informaţii.

2

2

- Sprijin ; - Cooperare. 2

- Neimplicare .

- Indirect .

- Sprijin; - Colaborare. 2

- Va pune in pericol realizarea unor proiecte .

- Indirect.

- Colaborare; - Implicare in rezolvarea

2 130


131

problemelor.

131

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Locala Comuna Iara Judetul Cluj

4.Necesitati locale pentru care sunt necesare surse atrase

132

Directia Strategica

Obiectiv de realizat

Crearea si sustinerea mecanismului atragerii de fonduri Dezvoltarea si modernizarea infrastructuriilor

-Amenajare si Comuna dotare birou 3500 Iara Judetul Cluj gestionare fonduri externe.

Consiliul local Iara

-Extinderea retelei de 5000000 canalizare in comuna; - Reabilitarea drum DC102A 3600000 DC103; 1600000

Fonduri comunitare Consiliul judetean Cluj ANDZM Fonduri UE Programul pentru reabilitarea infrastructurii scolare; Fonduri comunitare Programul de granturi pentru invatamantul rural; Consiliul local Iara; ANDZM – SDSCM.

Construirea, modernizarea si dotarea cladirilor publice

Necesar surse atrase(RON)

Potentiale surse de finantare

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Locala

-Reabilitarea podurilor. -Reabilitare scoala;

2000000 300000

-Construire gradinita;

200000

-Construirea rampei ecologice;

300000

-Reabilitare baza sportiva;

150000

Dezvoltarea -Instruirea intreprinzatorilor mediului de afaceri si personalului;

3000

Consiliul local Iara ANDZM -SDSCM

-Facilitati oferite mestesugarilor;

100000 ANDZM -SGM

-Organizarea de sesiuni de instruire. Stabilirea si -Crearea unui centru de zi realizarea pentru copii; obiectivelor sociale -Amenajarea unui spatiu de la nivelul comunitatii joaca pt copii;

3000 80000 10000

ANDZM -SDSCM; Fonduri UE; ANDZM –SGM;133 Agentia Nationala


5. Necesitati pentru care nu s-au identificat resurse pana in acest moment Necesitate identificata

Pasi ce pot fi realizati de comunitate

Reabilitare DC104

Demersuri – Consiliul Judetean

Reabilitare DC105 Lungesti-OcoliselValea Vadului Modernizare retea iluminat public

Demersuri -Consiliul Judetean

Realizarea unui sistem modern de alimentare cu apa Decolmatarea rigolelor

Demersuri Ministerul Economiei si Comertului - SC Electrica SA Identificare tronsoane care necesita alimentare cu apa; Demersuri Agentia SAPAD. Identificare surse financiare in bugetul local.

134


Reabilitare cladire primarie Dotarea bisericilor Construire locuinte sociale Centru pentru varstnici Retea gaz Realizarea unor lucrari de amenajare a raurilor Iara si Valea Vadului Crearea unui centru de consiliere familiala

Realizare Proiect tehnic; Demersuri – Consiliul Judetean. Necesar dotari; Demersuri Ministerul Culturii si Cultelor. Identificare locatii disponibile; Demersuri MMSF. Locatie identificata; Demersuri – ONG-uri europene. Demersuri Romgaz . Demersuri – Agentia pentru Gospodarirea Apelor Identificare locatie; Demersuri MMSF

Lista de abrevieri ANDZM – Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere APL – Administratia Publica Locala CDSE – Comitetul de Dezvoltare Socio-Economica DC – Drum Comunal DGAPDR – Directia Generala Agricola a Padurilor si Dezvoltarii Rurale DJ – Drum Judetean FRDS – Fondul Roman de Dezvoltare Sociala HCL – Hotararea Consiliului Local IMM – Intreprinderi Mici si Mijlocii ONG – Organizatie Non-Guvernamentala PSI – Prevenirea si Stingerea Incendiilor SDSCM – Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere SF – Studiu de Fezabilitate

135

Planul Strategic Iara

Recommend Documents