O scrisoare pierduta -comediaI.L. Caragiale
Reprezentata pe scena in 1884, comedia “O Reprezentata “O scrisoare pierduta” pierduta” de I.L. Caragiale este a treia dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului dramatic. dramatic. Ca specie, opera este o comedie de moravuri , in care sunt satirizate aspecte ale 1883. societatii contemporane autorului, find inspirata din farsa electorala din anul 1883.
Comedia este o specie a genului dramatic ce starneste rasul prin surprinderea unor moravuri , a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate , avand un fnal ericit . Personajele comediei sunt inerioare . Conictul comic este realizat prin contrastul intre umorul,, ironia ironia si si dierite tipuri de aparenta si esenta . Sunt prezentate ormele comicului - umorul (de de situatie, situatie, de caracter , de limbaj si limbaj si de nume. nume. comic ( Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor deecte omenesti , piesa prezinta aspecte din viata politica (lupta pentru putere in conte!tul alegerilor pentru Camera si de amilie (relatia dintre "ipatescu si #oe a unor reprezentanti corupti ai politicianismului romanesc.
Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta . Instr ument al santajului politic , $o scrisoare pierduta” devine pretetul dramatic al comediei. !rticolul intamplarii, cat si repetabilitatea repetabilitatea ei ei (pierderile succesive ale ne"otarat indica atat banalitatea intamplarii, scrisorii. "e!tul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, find construit su% orma "e!tul unui sc"im# de replici intre persoana&e. Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, scenice, dovada find lista cu $Persoanele ” de la inceputul piesei si didascaliile , singurele interventii directe ale autorului in piesa. Creatia impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si spatiului de desasurare a actiunii. !ctiunea comediei este plasata in „capitala unui unui judet de munte, in zilele noastre” , adica la sarsitul secolului al %&%'lea , in perioada electorala, intr-un intr -un interval de trei zile.
(cena initiala din actul & (epozitiunea prezinta persoana&ele Stean "ipatescu si 'ristanda, care citesc ziarul lui Catavencu- $Racnetul Carpatilor” si numara steagurile. )enirea lui Tra"anac"e cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conictul dramatic principal si constituie intriga comediei . !ctul && marceaza inceputul con)ictului secundar, reprezentat de grupul *aruridi-+ranzovenescu, *aruridi-+ranzovenescu, care se teme de tradarea preectului. aca "ipatescu ii ceruse lui 'ristanda arestarea lui Catavencu si percezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, #oe dimpotriva, ordona eli%erarea lui. In actul al &&&'lea (punctul culminant , actiunea se muta in sala mare a 'rimariei unde au loc discursurile candidatilor *aruridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Intre timp, "raanace "raanace gaseste o polita alsifcata de cel din urma, pe care intentioneaza sa o oloseasca pentru contrasanta&. Incercarea lui Catavencu de a vor%i in pu%lic despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala de 'ristanda. In incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei. !ctul al &)'lea (deznodamantul aduce rezolvarea conictului initial , pentru ca scrisoarea a&unge la #oe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt persona&, andanace, a carui propulsare politica este cauzata de o poveste asemanatoare- o scrisoare compromitatoare. ste ales in unanimitate si totul se inceie cu estivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca. i mpaca.
Personajele comediei au trasaturi care inlesnesc incadrarea lor tipologica. Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. In $ O scrisoare pierduta”se intalnesc cele noua tipuri de personaje precizate si de Pompiliu Constantinescu in articolul $Comediile lui Caragiale ”- tipul incoronatului ("raanace, tipul primului amorez si al donjuanului ("ipatescu, tipul cochetei si al adulterinei (#oe, tipul politic si al demagogului ("ipatescu, Catavencu, *aruridi, +ranzovenescu, "raanace, andanace, tipul cetateanului (Cetateanul turmentat, tipul functionarului ('ristanda ), tipul condentului ('ristanda, "ipatescu, +ranzovenescu, tipul raisoneurului ('ristanda (( f a c eobi e c ț i iî nor i c eî mpr e j ur a r e ,c a r er e fle c t e az ă
î nde l ung,s punânduș igândur i l e. 'e de alta parte insa, scriitorul depaseste cadrul comediei clasice , avand capacitatea de a individualiza persona&ele prin comportament , particularitati de lim#aj , nume, dar si prin com#inarea elementelor de statut social si psi"ologic .
&ndicatiile scenice contureaza indirect persoan&ele, prin semnifcatia, in plan moral sau intentional, a gesturilor si a mimicii. In lista cu $Persoanele” de la inceputul piesei se precizeaza, pe de alta parte, alaturi de numele semnifcative , si statutul social sau ocupatia personajelor , ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie . Principalul mod de epunere este dialogul , prin care personajele isi dezvaluie intentiile, sentimentele, opiniile. 'rin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice, se denesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. In dialogul dramatic, stilul este marcat de oralitate lim#ajul oral este mai spontan, mai putin ela#orat , find marcat de orme populare , eprimari eliptice , eclamatii , simplitatea razelor etc. Cum structura undamentala a te!tului este dialogica , prezenta monologului dramatic (discursurile electorale *aruridi-Catavencu si aparte*-ului (interventiile lui /ita este mai restransa.
(ursele comicului sunt diverse si servesc intentia autorului de a satiriza deectele omenesti puse in evidenta pe undalul alegerilor electorale . Comicul de moravuri vizeaza viata de amilie (triungiul con&ugal #oe-"raanace "ipatescu si viata politica (santa&ul, alsifcarea listelor electorale, satisacerea intereselor personale. Comicul de intentie , atitudinea scriitorului ata de persona&e, se identifca prin lim%a&ul lorutilizarea neologismului re)ecta adancimea contrastului comic. aca persoan&e care doar pronunta gresit ('ristanda, Cetateanul turmentat sunt ironizate, am%itiosul si sno%ul Catavencu este satirizat- el pronunta corect, insa atri%uie sensuri gresite neologismului. andanace, $alesul” este singurul persona& grotesc- este incapa%il de a asimila neologismul, nici macar in mod incorect. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intamplarile neprevazute , construite dupa sc"eme clasice , cum ar f pierderile si gasirile succesive ale scrisorii ori evolutia inversa a lui Catavencu. Comicul de caracter relieeaza deectele general'umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras, ca de e!emplu demagogia lui Catavencu, prostia lui *aruridi, senilitatea lui andanace. Comicul de nume este o orma prin care autorul sugereaza dominanta de caracter, originea sau rolul persona&elor in desasurarea actiunii. Spre e!emplu, numele lui traanace provine de la cuvantul $trahana”, o coca moale, ceea ce sugereaza ca persoan&ul este modelat de $enteres”. 'rin comicul de lim#aj se realizeaza caracterizarea indirecta a persona&elor si se evidentiaza incultura persona&elor. 0cest tip de comic se valideaza prin pronuntari gresite ale neologismelor, e!primari conuze, cu a%ateri de la normele literare ori ticuri ver%ale ($ Aveti putintica rabdare”.
In concluzie, piesa provoaca rasul prin intermediul acestor ele mente, dar in acelasi timp atrage si atentia cititorilor1spectatorilor in mod critic asupra $comediei umane”. Lumea eroilor lui Caragialeeste alcatuita dintr-o galerie de arivisti care urmaresc doar mentinerea sau do%andirea unor unctii politice sau a unui statut social nemeritat.
