ION BARBU –
RIGA CRYPTO ȘI LAPONA ENIGEL
CURENT LITERAR:
MODERNISM
PERIOADA INTERBELICĂ
Poezia lui Ion Barbu este cu mult deosebită de cea a lui Arghezi sau Blaga deoarece poetul a fost dublat de un matematician și modul de a gândi în spiritul abstract al matematicii s-a impus impus și în planul planul repreze reprezentăril ntărilor or poetice. poetice. Barbu Barbu însu însuși avansa avansa ipoteza ipoteza înterfe înterferen renței între Oricât ar părea părea de contradicto contradictorii rii ace ști doi termeni termeni la prima vedere, vedere, poezie și matematică: Oricât există există undeva, undeva, în domeniul domeniul înalt al geometriei geometriei un loc luminos unde se întâlne întâlne ște cu poezia... poezia... Pentru mine poezia este o prelungire prelungire a geometriei, a șa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei .! Modernismul este curentul curentul literar manifestat" manifestat" cu predilecție" în perioada perioada interbelică" interbelică" ale cărui cărui trăsăt trăsături uri sunt teoret teoretiza izate te de #ugen #ugen $ovine $ovinescu scu și promov promovate ate"" în specia special" l" prin prin intermediul cenaculului și al al revistei revistei %burătorul!. &n ceea ce prive ște poezia" sunt formulate următoare următoarele le deziderate deziderate:: crearea unui unui lirism subiecti subiectivv ca e'presie e'presie a profunzimilor profunzimilor suflete sufletești și înlăturare înlăturareaa totală a obiectivită obiectivității" ambiguitatea ambiguitatea limba(ului" limba(ului" prin utilizarea utilizarea"" în primul rând" a metaforei" metaforei" inova inovația formală" formală" prin prin renun renunțarea la prozodia prozodia tradi tradițională. ională. Integrată Integrată în ciclul ciclul )vedenrode )vedenrode!! din volumul volumul *oc secund! secund! +,/0 și subintitulată subintitulată baladă" 1iga 2r3pto și lapona #nigel! pare o poveste delicată și stranie de dragoste. Poetul dă impresi impresiaa că se (oacă" (oacă" mergând mergând pe firul unei unei po pove ve ști eterne" eterne" în tiparele tiparele căreia căreia î și plasează plasează neobiișnuiții eroi. 4rep neob 4reptat" tat" balada! balada!"" se transfigure transfigurează" ază" povest povestea ea începe începe să fie sim țită ca altceva" altceva" ca e'primare simbolică simbolică a unei aspirații umane" ilustrând tema iubirii" care la Ion Barbu este o cale de acces acces spre înțelegerea sensului sensului mai adânc al lumii. lumii. 1ig 1igaa 2r3p 2r3pto to și lapo lapona na #nige #nigel! l! este este de fapt fapt o po poez ezie ie de cuno cunoaa ștere tere"" pe deplin deplin caracteristică lui Ion Barbu" care vede" dincolo de lucruri" Ideea. 5chiul său rămâne însă fascinat de spectacolul spectacolul formelor concrete" de unde și plasticitatea e'traordinară e'traordinară a poeziei" care place" în primul rând rând prin ea însăși" prin sunet" linie" culoare!. culoare!. Titlul este este alcă alcătu tuit it din din enum enumer eraația a două două nume nume prop propri rii" i" comp comple leta tate te de date date reprezentative despre cele două ipostaze prezentate în te't. 6enumirea arhaică pentru rege" riga!" riga!" este înso țit de apelativu apelativull 2r3pto" 2r3pto" care sug sugereaz ereazăă făptura făptura sa criptică" criptică" adică încifrată" încifrată" ascun ascunsă să.. #nigel" #nigel" nume propri propriu" u" care înseam înseamnă nă înger! înger!"" este lapona lapona ce vie țuie ște în țările ările nordic nordice. e. 4itlu 4itlull desem desemnea nează" ză" a șadar" adar" membr membrii ii cuplu cuplului lui neîmpl neîmplini init: t: el întruc întruchip hipea ează ză gen geniul iul vegetal" vegetal" stadiul steril de increat" intelectul intelectul pur" iar ea aparține umanului" umanului" caracterizat caracterizat prin aspirație către absolutul reprezentat reprezentat de soare. Formul Formula a compo compozi zițională ională este este e'trem e'trem de sub subtilă tilă și lucrată lucrată cu mare rafinam rafinament ent.. Decameronul lui 4ehnica hnica este este a pove pove știi în ramă ramă sau a pove pove știi în poves poveste te ca în Decameronul lui Boccaccio. 1ama" sugerată în dialogul din prima parte a poemului" e mai degrabă o atmosferă decât un cadru fizic deoarece gri(a poetului merge către reliefarea r eliefarea unei stări de spirit. Atmosfera e lumească" de chef!" de aplecare spre cântecul de lume" care zice! de tainele tainele inimii. inimii. 7untașul cere menestr menestrelulu eluluii o poveste poveste pe care acesta acesta a mai mai spus-o și altă dată" dată" în ocazii similare. 8isă cu foc! acum o vară" povestea va fi zisă din nou stins" încetinel!. # vorba de povestea povestea ce ce îi are ca protagoniști pe riga 2r3pto și prea-cumintea! prea-cumintea! #nigel. %e eviden evidențiază acum acum clar scopul formulei formulei compozi compozi ționale ionale alese de poet: prima prima poveste poveste atât atât de concis concis sugerat sugeratăă este este cadrul cadrul celei celei de-a de-a do doua. ua. A șadar adar"" la o nun nuntă tă ce apar apar ține realulu realului" i" cotidianului" se spune o poveste poveste despre o altă nuntă imaginară" iar petrecăre ții au plăcerea de a 1
asculta un cântec trist despre povestea de dragoste ce nu s-a putut îndeplini" între #nigel și 2r3pto. 2ântecul menestrelului e construit după canoanele baladei fanstastice" iar formula introductivă are rezonanță de basm. 9erbul împără țea!" vag arhaic" sugerează lungile începuturi ale poveștii populare" iar forma lui de imperfect așază totul într-un timp nedeterminat" etern #roii apar în două scurte tablouri: 1iga 2r3pto este stăpânul unei lumi vegetale" dar condiția lui e tragică întrucât aspirațiile nu-i sunt înțelese" e inimă ascunsă!" nu e iubit și suferă de singurătate" poetul e'plicând lapidar" cu o intuiție e'traordinară a spectacolului grotesc" premisele nebuniei! eroului. #nigel" nume cu sonorită ți e'otice" este o fiin ță umană mică" liniștită!" întruchipând o lume superioară" echilibrată. Pendularea ei în spa țiul geografic este un proces de transhumanță" o înscriere într-un ritm repetabil de e'isten ță: De la iernat, la pășunat,/ În noul an să-și ducă renii,/ Prin aer ud, tot mai la sud/ Ea poposi pe mușciul crud/ !a "r#pto, mirele poienii .! &ntâlnirea cu 2r3pto are loc într-un punct al mersului spre sud al laponei" mi șcare cu sens simbolic" traducând aspira ția spre soare a eroinei. Povestea propiu-zisă e fantastică și se desfășoară în visul fetei" ca și-n $uceafărul! eminescian" dar rolurile sunt inversate: ființa superioară e feminină" iar cea inferioară masculină. 6ialogul" cu chemările lui halucinante" de ceremonial magic" repetat de trei ori" deschide spectacolul dramatic al unei nunți e șuate. ;ai întâi" craiul 2r3pto o îmbie pe fată" oferindu-i lumea peste care domnește: -Enigel, Enigel,/ Ți-am adus dulceaț ă, iacă./ $ite %ragi, ție dragi/ &a-i și toarnă-i în puiacă .! 1efuzul laponei îl pune într-o situație dilematică" dar opțiunea lui e fermă" mergând până la sacrificiu: - Enigel, Enigel,/ 'cade noaptea, ies lumine/ Dacă pleci să culegi,/ Începi, rogu-te, cu mine .! 1efuzat și a doua oară" mai face o ultimă încercare disperată de a o convinge pe #nigel" vorbindu-i de valorile supreme ale lumii lui: somnul fraged! și uitarea!" care lecuiesc ființa umană de zbuciumul solar al căutării" de eternul drum al regăsirii. 4enta ția este într-adevăr copleșitoare și #nigel și-o reprimă cu greutate" fiind pusă într-o situație dilematică: - (igă "r#pto, (igă "r#pto,/ "a o lamă de )lestem/ *or)a-n inimă-ai în%ipto+/ Eu de um)ră mult mă tem.! 1iga 2r3pto și lapona #nigel nu se pot cunoaște" nu pot nunti!" fiin țele lor sunt ireconciliabile" aspirațiile nu coincid. 1egele-ciupercă tinde să pătrundă în lumea laponei" smulgându-se dintr-un univers limitat.
a(utorul adverbelor de mod mult! și prea!" utilizarea cuvintelor a împără ți!" a îmbia!" puiacă!" a adăsta!.
3
