De Ion Luca Caragiale Genul dramatic cuprinde operele literare destinate reprezentrii scenice. În operele dramatice locul naratorului este luat de autor, cel care realizez indicaiile scenice, iar acestea conin informai despre decor, vestimentaie, micare scenic, gesturi i mimic. Personajele trasmit direct mesajul operei prin intermediul replicilor. Textul dramatic este prezentat sub form de acte i scene. Modalitatea de expunere este dialogul care are i rolul de a caracteriza personajele. În caracterizare personajelor pe lâng modalitile clasice exist i modaliti specifice genului dramatic: dialogul, monologul i indicaiile scenice. Subiectul operelor dramatice este construit pe momentele subiectului literar, iar a celor moderne se bazeaz pe analiza unor idei, pasiuni. Comedia este o specie a genului dramatic, care stârnete râsul prin surprinderea unor situai neateptatecu un final fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre esen i aparen. Sunt prezente formele comicului: umorul i ironia i diferite tipuri de comic: de situaie, de caracter, de limbaj i de nume. Ion Luca Caragiale este reprezentant al marilor clasici. Opera sa cuprinde comedi, nuvele i schie. Între anii 1878-1885 scrie comediile: ÄO noapte furtunoas´, ÄConul Leonida, fa cu reaciunea´, ÄO scisoare pierdut´ i ÄD¶ale carnavalului´. Piesele sunt comedi de moravuri realizate într-o viziune clasic i într-un limbaj de un umor inconfundabil. Comedia "O scrisoare scrisoare pierdut" de I.L.Caragiale I.L.C aragiale s-a jucat pentru prima dat pe scena Teatrului Naional din Bucureti, la data de 13 noiembrie 1884. Comedia ilustreaz moravuri ale societii burgheze, dezvaluind viaa public i de familie a unor politicieni ajuni la putere i roi de ambiie. Titlul piesei ÄO scrisoare pierdut´ reprezint conflictul operei. Forma articulat cu articolul nehotrât ÄO´ sugereaz c este vorba de unul dintre cele mai utilizate texte în antajul politic. Lupta pentru putere se realizeaz printr-o lupt de culise, având ca obiect de antaj o scrisoare pierdut. Scrisoarea declaneaz conflictul dramatic i îl amplific. Comedia este structurat în acte i scene: are patru acte i 9, 14, 7, 14 scene, modalitatea de expunere fiind dialogul. Caragiale plaseaz aciunea în timpul alegerilor pentru c în lupta pentru putere omul se arat aa cum este în realitate. Din aceast perspectiv electoral se observ o lupt de interese personale. Critica literar crede c este vorba de anul 1883. Aciunea piesei se petrece într-un ora de provincie, în capiatala unui jude de munte. Intenionat autorul nu precizeaz numele locului sugerând astfel c farsa alegerilor este aceeai peste tot. Intriga piesei este elementul care declaneazp desfurarea aciunii i creeaz efectul de ansamblu a textului. Conflictul dramatic principal const în confruntarea pentru puterea politic a dou fore opuse: membri partidului aflat la putere (prefectul tefan Tiptescu, preedintele gruprii locale a partidului Zaharia Trahanache i Zoe soia acestuia) i gruparea independent constituit în jurul lui Nae Caavencu, ambiios avocat, proprietar al ziarului ÄRcnetul Carpailor´ Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi- Brânzovenescu care se tem de trdare prefectului. Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situaie în care sunt puse personajele, conturate prin comicul de caracter i limbaj.
xpoziiunea prezint personajele, locul i timpul aciunii i cuprinde primele dou scene ale actului I. Pristanda Äpoliaiul´oraului discut cu prefectul tefan Tiptescu. El îi aduce la cunotiin c Nae Caavencu se afl in posesia unei scrisori care-i poate asigura reuita în alegeri. Caavencu este în opoziie, e avocat i director-proprietar al ziarului ÄRgnetul Carpailor´. El îi are de partea sa pe dasclii Ionescu i Popescu. Intriga este consemnat înainte de începerea aciunii. Zoe Trahanache este soia unui important om din ora, Zaharia Trahanache, preedintele mai multor comitete i Äcomiii´, i amanta prefectului tefan Tiptescu. Ea are ghinionul s piard o scrisoare de dragoste pe cate prefectul i-o dedicase. Desfurarea aciunii începe cu scena a III-a actului I i continu cu actul al doilea. Tiptescu îi ordon lui Pristanda s afle despre ce scrisoare este vorba. Zaharia i Zoe sunt ameninai de Caavencu cu publicare scrisorii. Tiptescu afl de la Caavencu despre ce scrisoare este vorba i devine îngrijorat. Scrisorea a fost sustras de Nae Caavencu de la Ceteanul turmentat. Pristanda le comunic celor aflai în cauz preteniile adversarului politic: s i se acorde voturile la alegeri. Trahanache descoper c Nae a falsificat o poli. Farfuridi i Brânzovenescu aflai i ei la putere trimit o plângere la Bucureti, acuzându-l pe prefect de trdare. Zoe întâlnete cu Caavencu i promite sprijinul în alegeri încercânds.l determine i pe Tiptescu s fac acelai lucru. La început acesta refuz, apoi cedeaz. Între timp de la centru se anun candidatura lui Dandanache. Punctul culminant (actul al treilea) îi prezint pe Farfuridi i apoi pe Caavencu, rostiindu-i discursurile caraghioase i încercând s-i atrag alegtorii. La anunarea candidaturii lui Agamemnon Dandanache, cele dou taber se încaier, iar Caavencu îi pierde plria în cptueala creia se afl se afla scisoarea. Dandanache ajunsese s fie desemnat candidat tot în urma unei scrisori compromitoare. În deznodmânt ceteanul turmentat gsete plria cu scrisoarea pe care o înapoiaz Zoei. Caavencu accepta s conduc festivitile în cinstea noului ales. Totul se desfoar într-o atmosfer de srbtoare i veselie. Personajele sunt complexe , tipologice i simple în acelai timp, etalându-i de la o scen la alta o multitudine de faete. Comedia provoaca râsul prin diferite tipuri de comic : de situaie. De moravuri de caracter, de limbaj si de nume. Comicul de situaie este obinut prin prinderea i gsirea scrisoriide amor, prin felul în care Caavencu ajunge victim din stpân pe situaie. Comic este i situaia final când adversarii se împac i al treilea câtig. Tot la comicul de situaie putem încadra i existena unor cupluri de personaje, Farfuridi i Brânzovenescu, sau a triunghiului amoros: Zoe, Tiptescu, Trahanache. Comicul de moravuri este realizat prin înfiarea relaiei E
