CUPRINS CUPRINS..................................................................................................................1 CAPITOLUL I. MODIFICARILE CLIMATICE GLOBALE ..................................................2 I.1. Definire..........................................................................................................2 I.2. Factori de influenta........................................................................................4 CAPITOLUL II. MODIFICARILE CLIMATICE IN LUME ...................................................5 II.1. Schimbarile climatice si consecintele acestora..............................................7 II.2. Inundatiile in Europa.....................................................................................7 II.3. Tendinţe în materie de inundaţii în Europa....................................................8 II.4. Modificările climatice şi inundaţiile................................................................9 II.5. Temperatura................................................................................................9 II.6. Precipitaţiile................................................................................................10 II.7. Valori maxime ale precipitaţiilor..................................................................10 II.8. Deversarea râurilor.....................................................................................11 II.9. Demersuri de răspuns.................................................................................12 CAPITOLUL III. MODIFICARILE CLIMATICE SI IMPACTUL ASUPRA LITORALULUI ROMANESC............................................................................................................17 .......................................................................................................................... 17 III.1.Evolutie istorica ..........................................................................................17 III.2.Descrierea zonei..........................................................................................18 Zona costiera a Marii Negre este binecunoscuta datorita plajelor sale cu nisip fin si moale si pentru pantele line si sigure ale acestora. Apa Marii Negre are o salinitate redusa in comparatie cu alte mari interioare (numai 17%). ................18 Aceasta mare este practic lipsita de curenti si de fenomene mareice fapt care determina ca in marea majoritate azilelor din sezonul de vara aspectul marii sa fie calm. Latitudinea medie precum si altitudinea scazuta la care este situata reprezinta factori favorabili pentru un climat bland si uscat. .............................18 Din aceste motive sezonul turistic este destul de lung, cuprinzand intervalul dintre lunile Iunie si Octombrie. Expunerea inspre Est a zonei costiere asigura conditii de maxima luminozitate de peste 14 ore pe zi in miezul verii. ..............18 Mamaia este potrivita indeosebi pentru turismul familial, prin prisma largimii plajelor sale sigure, intinse pe o lungime de 8 km, bordate de o vegetatie
~
1
~
salbatica de stepa sub forma unor mici arbusti ce asigura o umbra odihnitoare, si prin prisma renumitului sau nisip fin si moale. ..................................................18 Plaja Mamaia cuprinde cea mai ridicata concentratie de activitati turistice si se confrunta cu serioase fenomene de eroziune a plajelor sale. .............................18 III.3. Cauzele fenomenelor de eroziune ..............................................................19 III.4. Efectele lucrarilor de protectie costiera......................................................21 III.5. Concluzii....................................................................................................23 III.6. SOLUTII INGINERESTI PENTRU PROTECTIA LITORALULUI ROMANESC CORELATE CU VALORIFICAREA POTENTIALULUI ENERGEIC ................................25 ............................................................................................................................. 32 ............................................................................................................................. 32 ............................................................................................................................. 33 ............................................................................................................................. 33 ............................................................................................................................. 34 ............................................................................................................................. 37 ............................................................................................................................. 38 ............................................................................................................................. 38 ............................................................................................................................. 39 ANEXA................................................................................................................... 40 Protocolul de la Kyoto .......................................................................................40 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................42
CAPITOLUL I. MODIFICARILE CLIMATICE GLOBALE I.1. Definire Factorii naturali reprezintã cauza esentialã a schimbãrilor climatice si geologice de la formarea globului terestru pânã în prezent. Acestia genereazã încãlzirea globalã pe care o observãm în prezent, (un mega-factor deosebit de activ). În toate erele interglaciare au existat perioade de încãlzire globalã, alternând cu rãciri locale, mai mult sau mai putin severe. Încãlzirea globalã se produce sub actiunea unor factori naturali a cãror manifestare si evolutie nu sunt pe deplin întelese. - Sistemul geologic al planetei noastre este format din plãci tectonice, prin miscarea cãrora se regenereazã elementele necesare sustinerii habitatului terestru. Deplasãrile plãcilor tectonice
~
2
~
sunt determinate de actiunea factorilor si proceselor naturale care se desfãsoarã de miliarde de ani. Datoritã existentei plãcilor tectonice si a unui miez central feros (al cãrui comportament este influentat de factorii naturali), Pãmântul manifestã si un câmp magnetic protector, care a fost generat cu miliarde de ani în urmã de factori naturali prea putin cunoscuti. Schimbãrile de polaritate si intensitate ale câmpului magnetic terestru, au repercursiuni asupra încãlzirii globale. - Activitatea solarã se desfãsoarã în baza unor legi naturale. Soarele accentueazã sau reduce încãlzirea globalã, în functie de intensitatea modificãrilor magnetice din interiorul sãu, respectiv, a exploziilor si vânturilor de particule expulzate în spatiu de coroana exterioarã. Activitatea solarã influenteazã cãmpul magnetic terestru. - Existenta calotelor polare favorizeazã recircularea unei importante cantitãti de apã dulce în cadrul biosferei. Oceanul planetar face parte dintr-un sistem complex care transportã cãldura spre diferite zone ale uscatului cu ajutorul diferentelor de salinitate si temperaturã a curentilor oceanici. Acest sistem formeazã circuitul termosalin global. - În prezent, încãlzirea globalã produce topirea acceleratã a calotelor polare. Aceasta, perturbã circuitul termosalin din oceane. Petele si exploziile solare, contribuie la topirea calotelor polare si a ghetarilor. Topirea calotelor polare produce ridicarea nivelului oceanic planetar. Cresterea temperaturii apei favorizeazã si mai mult acest lucru datoritã dilatãrii. Paradoxal, odatã cu încãlzirea globalã, sistemul climatic perturbat genereazã fenomene de rãcire localã abruptã. Fenomenele de rãcire localã abruptã sunt accentuate, mai ales, de perturbarea circuitului termosalin. - Gazul metan este prezent în solul, subsolul si mai ales sub crusta oceanelor, în cantitãti importante, ca urmare a descompunerii materialului lemnos din perioada erelor geologice. Atât oceanele cât si calotele (pe mãsurã ce se topesc) elibereazã gazul metan din hidratii naturali. Metanul eliberat de oceane amplificã efectul de serã, generând încãlzire globalã. Asadar oceanele suferã modificãri, ca urmare a încãlzirii globale, iar aceasta devine tot mai dinamicã. Oceanele dizolvã importante cantitãti de dioxid de carbon, un alt gaz cu efect de serã prelungit. Datoritã amplificãrii dinamicii fenomenelor meteo, a variatiilor tot mai abrupte a temperaturii si salinitatii oceanelor, acestea încearcã sã compenseze modificãrile prin absorbtia, respectiv eliberarea, în unele zone, a unor cantitãti prea mari de dioxid de carbon. În acest fel, oceanele devin fie prea acide pentru plancton, alge si corali, fie, atmosfera rãmâne prea încãrcatã cu dioxid de carbon, care creeazã efect de serã încãlzind oceanele si intensificând evaporarea. - În ultimii ani, vulcanismul s-a intensificat sub actiunea deplasãrilor tot mai severe a plãcilor tectonice. Vulcanismul si tectonica globalã genereazã cutremure si mega cutremure al cãror numãr si intensitate creste anual. Mega cutremurele produc fenomene meteo extreme precum tsunami. Cutremurele dar mai ales, mega cutremurele care perturbã intens apa mãrilor si oceanelor, amplificând eliberarea gazelor cu efect de serã de sub crustele oceanice. Alãturi de factorul antropic, vulcanismul produce poluare. - Componenta antropicã a poluãrii creeazã încãlzire globalã, iar cea vulcanicã atât încãlzire, cât mai ales, rãcire localã abruptã (datoritã aerosolilor). Acest factor perturbator, împreunã cu încãlzirea si cresterea aciditãtii oceanelor se rãsfrânge asupra algelor, coralilor si a planctonului, care formeazã delicatul sistem natural de termoreglare climaticã descoperit de cãtre biologul Bill Hamilton.
~
3
~
- Perturbarea sistemului de termoreglare climaticã, evaporarea excesivã a apei din oceane datoratã încãlzirii globale, rãcirea localã abruptã, modificarea rezonantei atmosferice Schumann si poluarea, produc ansamblul de fenomene meteo extreme pe care le observãm în prezent. Modificãrile dramatice ale oceanelor accentueazã într-o anumitã mãsurã, miscãrile plãcilor tectonice determinând un proces îngrijorãtor de auto sustinere. În acest ansamblu complex de factori se mai adaugã modificãri ale axei de rotatie a suprafetei pãmântului, respectiv ale miezului interior de fier, obezitatea ecuatorialã, si perturbãri ale stratului de ozon. - Topirea calotelor polare genereazã obezitate ecuatorialã, datoritã migratiei masei de gheatã (topitã) spre latitudini joase. Aceasta favorizeazã, într-un anumit grad, încãlzirea globalã generând în acelasi timp usoare variatii ale axei de rotatie a Terrei. Dacã adãugãm acestui sistem de factori influenta mega cutremurelor asupra variatiei clãtinãrii axei de rotatie, atunci putem observa formarea unei reactii globale care se amplificã continuu. Efectul cumulat al acestei reactii îl reprezintã fenomenele meteo deosebit de severe. - Cele mai recente observatii stiintifice au evidentiat perturbãri ale miezului de fier din interiorul globului, care produc la rândul lor, fluctuatii ale câmpului magnetic. Modificãrile de naturã necunoscutã ale vitezei, directiei si clãtinãrii axei de rotatie a miezului de fier din interiorul globului, adaugã o nouã influentã asupra rezonantei Schumann a undei atmosferice stationare, care la rândul ei accentueazã electrizãrile atmosferice exagerate, cresterea numãrului de descãrcãri electrice, etc. Schimbãrile de naturã dinamicã ale miezului de fier sunt responsabile într-o anumitã mãsurã, de amplificarea fenomenului obezitãtii ecuatoriale. - Poluarea vulcanicã si umanã, fluctuatiile câmpului magnetic terestru si ale activitãtii soarelui perturbã stratul de ozon. Acestea favorizeazã, aparitia radiatiilor cosmice nocive si a particulelor vântului solar în straturi atmosferice tot mai joase, punând în pericol biosfera. I.2. Factori de influenta Activitatile desfasurate de oameni par a sta la baza incalzirii globale a pamantului si implicit a modificarilor climatice cu care ne confruntam din ce in ce mai des. Simularile realizate demonstreaza ca, in cazul in care nu se va intreprinde nimic, temperaturile vor creste cu valori cuprinse intre 1,4°C si 5,80°C, pana in 2100. Aceasta crestere importanta a temperaturilor va avea un impact dezastruos asupra agriculturii si resurselor de apa. Protocolul de la Kyoto, incheiat in anul 1997, se constituie intr-o incercare a statelor industrializate de a reduce emisiile poluante si implicit a efectului de sera. Printre obiectivele promovate de protocolul de la Kyoto se numara reducerea cu 5,2% fata de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru tarile puternic industrializate, pana in 2008-2012. Acest protocol permite tarilor sa se alieze pentru a atinge obiectivele fixate. Uniunea Europeana s-a angajat sa obtina o reducere globala de 8% a emisiilor. Acest angajament este luat ca o medie, fiecare stat din Uniunea Europeana avand fixat un procent distinct, in functie de contextul intern. Acum cativa ani, incalzirea globala si schimbarile climatice cauzate de activitatea oamenilor erau forte controversate. De atunci, numeroase studii au demonstrat ca temperatura a crescut, in medie, cu 0,6°C la fiecare suta de ani. Expertii precizeaza ca aceasta crestere a temperaturilor a fost cauzata de cresterea concentratiei de gaze cu efect de sera in atmosfera (280 ppm de CO2 in 1750, 365 ppm in 1999). In fapt, evolutia concentratiei de dioxid de carbon
~
4
~
din atmosfera este legata strict de temperaturi. Concentratia actuala de gaze cu efect de sera pare sa fie cea mai ridicata din ultimii 160.000 de ani. In cel de-al treilea raport de evaluare, CIEC (Grupul de Experti Interguvernamentali pentru Evolutia Climatului) din 2001, s-au prevazut, in functie de modelul de simulare ales, cresteri ale temperaturilor cuprinse intre 1,4°C zi 5,8°C, pana in 2100. Marja mare de variatie dintre cele doua cifre este cauzata de lipsa de informatii cu privire la anumite fenomene fizice si cu politicile de protectie a mediului care ar putea fi adoptate. Procesul de incalzire nu va fi uniform, fiind mai intens in cazul latitudinilor polare si tropicale si mai pronuntat pe continente decat pe oceane. Acest fenomen va accentua topirea ghetarilor si seceta din zonele care au deja un grad ridicat de ariditate.
CAPITOLUL II. MODIFICARILE CLIMATICE IN LUME
Planeta albastra e bolnava. Are calduri si frisoane. Transpira si respira necontrolat, din cauza unui "metabolism" total dereglat. Sangele ei albastru, contaminat, si-a schimbat, pe ici pe colo, culoarea, iar vascozitatea lui s-a modificat. Unele "vase sanguine" s-au necrozat. Cauza combinatia nefericita intre defrisarile irationale si poluare - ambele scapate de sub control. Rezultatul - perfidul efect de sera. Ritmul actual al agresiunii economice asupra leaganului civilizatiei umane nu se va opri, daca diriguitorii lumii nu vor interveni energic pentru a se diminua macar dezastrul care deja a inceput, o mare parte dintre vietatile (inclusiv umane) Terrei vor sucomba in urmatoarele decenii, din lipsa hranei, inecate, intoxicate ori imbolnavite de epidemii dintre cele mai imprevizibile... In fiecare an, oamenii trimit in atmosfera peste 6 miliarde de tone de CO2, care izoleaza, caldura degajata de pamant spre stratosfera. Acest gaz, caruia i se datoreaza mediatizatul si mult hulitul efect de sera, este rezultanta combustiei produselor petroliere si carbonifere. Efectul nociv al prezentei gazului carbonic care anemizeaza starea de normalitate a globului terestru are actualmente un singur antidot eficient: vegetatia - in mod special vegetatia forestiera. Este stiut ca arborii pot transforma gazul carbonic in oxigen. Din pacate, interesele economice ale unor oameni de afaceri verosi, implicati in "aranjamente corozive" pentru societate si mediul ambiant, supervizate de multe ori chiar de forurile administrative guvernamentale sau locale, fac ca padurile si arborii sa dispara in continuare. Anul 1998 a fost cel mai fierbinte din ultimul mileniu! De asemenea, si ultimul deceniu este considerat cea mai torida perioada din istoria ultimilor o mie de ani... Inundatiile din Bangladesh, din 1999, au fost cele mai distrugatoare fenomene de acest gen din istoria tarii. Un uragan care s-a abatut asupra Americii Centrale, tot in 1998, a facut peste 9000 de victime.
~
5
~
Alunecarile de teren, rezultate ca urmare a inundatiilor fara precedent din Venezuela (decembrie 1999), au cauzat cateva zeci de mii de morti - cel mai mare numar de victime ale naturii aici, in ultimul secol. Mexicul a cunoscut in 1998 cea mai mare seceta din ultimii 70 de ani. Intr-o situatie similara s-a aflat si Romania careia, in anul 2000, i-au secat puturile de apa in multe zone ale tarii. Ploile si deversarile apelor curgatoare (acum 2 ani) de pe teritoriul Chinei, au avut ca efect distrugerea locuintelor a 14 milioane de locuitori, iar recent catastrofa se repeta in Marea Britanie. In ultimii 2 ani, India si Orientul Mijlociu au inregistrat cele mai mari calduri pe care meteorologii le-au masurat vreodata. Pentru ca nivelul emisiilor globale ale gazelor care afecteaza clima sa se mentina, daca nu sa scada de la actualele cote de avarie ale planetei, e nevoie ca emanatiile de bioxid de carbon sa fie reduse chiar cu 50-70%! Daca se doreste ca imbolnavirea Pamantului sa nu devina cronica. In ultimele 10 milenii, concentratia de CO2 din atmosfera a fost de 280 parti la milion. Actualmente, aceasta proportie s-a modificat la 360 ppm. Proportia de gaz metan a crescut de aproape 3 ori, cea de oxizi de azot de 2 ori. Au aparut si produsi noi, de sinteza, care afecteaza sanatatea TERREI, precum compusii CFC (cloro-fluoro-carbonici), CF4 (per-fluorura de carbon) ori hidrocarburile volatile, toate acestea cu efecte devastatoare asupra atmosferei si planetei noastre. Daca actualul ritm de infestare nu va fi limitat, proportia de bioxid de carbon se va dubla. Instabilitatea crescanda a climei, care, dupa cum constatam, a dat nastere unor fenomene meteorologice cu efecte grave, are urmatoarea explicatie simpla: cu cat temperatura suprafetei planetei este mai fierbinte, cu atat apa se evapora mai rapid si ajunge sub forma de vapori mai sus, in atmosfera rece, unde condenseaza mai iute, provocand precipitatii abundente. Ploile torentiale, grindina cu bulgari- avand dimensiuni uneori devastatoare, sau ninsorile care paralizeaza traficul ori provoaca avalanse au marcat si multor romani vietile ultimilor ani. Concomitent, din cauza temperaturilor ridicate se produc evaporari mai rapide ale apei din sol, adica se intensifica fenomenul de seceta. Una din consecintele acestor modificari climatice a fost prevazuta de Grupul International al Expertilor asupra Evolutiei Climatice (GIEC), ca si de specialistii UNEP (United Nation Environment Programme)si anume topirea unor mari portiuni din calotele glaciare, care ar ridica actuala "cota zero" a marii, cu de la 0,5 la 1 metru in urmatorii 50-100 de ani. Ar putea produce disparitia totala a unor natiuni insulare, inundarea unor intregi portiuni continentale de coasta, distrugerea deltelor raurilor si fluviilor. Ar reduce mult zonele care produceau resurse de hrana, ar crea foamete si ar lasa populatia fara adaposturi. Pentru Europa se va constata aparitia, in premiera, a unor uragane. Sunt mari sanse sa apara conditiile de declansare a unor boli tropicale precum malaria, elefantiazisul. Se va extinde desertificarea, mai ales in zona mediteraneana. Este de amintit ca Romania este singura tara din acest continent care are mari zone desertificate la nord de paralela 45. Exista semnale clare ca nivelul Marii Negre a crescut vizibil.
~
6
~
Inundaţiile grave constituie cel mai obişnuit tip de dezastru natural în Europa. Schimbările climatice, inclusiv creşterea în intensitate a ploilor abundente, provoacă revărsări ale râurilor şi inundaţii devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul, nordul şi nord-estul Europei. Se aşteaptă o creştere, în special, a numărului de inundaţii locale, dar devastatoare — inundaţii de scurtă durată — lucru care va mări, probabil, numărul de victime. Este necesar să se ia măsuri în vederea prevenirii inundaţiilor şi a reducerii efectelor acestora. Unele ţări iau deja măsuri în acest sens. Ţinând cont de faptul că inundaţiile au adesea caracter transfrontalier şi de nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeană a propus de curând adoptarea unor demersuri concertate care să controleze riscul de producere a inundaţiilor. II.1. Schimbarile climatice si consecintele acestora Inundaţiile pot ucide oameni şi animale, pot îmbolnăvi populaţia şi pot face ca locuitorii să rămână fără adăpost. De asemenea, ele pot afecta mediul înconjurător, infrastructura şi proprietăţile. Cu toate acestea, ele pot avea şi efecte pozitive asupra ecosistemelor râurilor, reîmprospătării pânzei freatice şi fertilităţii solului. De aceea, se poate face o distincţie între inundaţiile normale (anuale), care provoacă de obicei pagube puţine sau deloc şi care au uneori şi efecte pozitive şi inundaţiile neobişnuite care pot avea un puternic impact negativ. Impactul dezastruos al inundaţiilor neobişnuite asupra sănătăţii umane este complex şi are consecinţe multiple. În timpul inundaţiilor de scurtă durată, riscul mortalităţii este crescut, deoarece posibilitatea de avertizare este redusă sau nu este posibilă. Rata mortalităţii este relativ scăzută în cazul revărsării râurilor sau a mareelor produse de furtuni deoarece acestea pot fi prevăzute. Printre consecinţele asupra sănătăţii se numără şi cele provocate de lipsa asistenţei medicale, numărul crescut de boli, de exemplu cele gastrointestinale, dermatitele, precum şi afecţiuni de ordin psihic. În plus, sănătatea oamenilor poate fi afectată de deteriorarea calităţii mediului înconjurător. Impactul revărsării râurilor mari asupra mediului include blocarea staţiilor de tratare a apei (ceea ce poate duce la eliberarea unei cantităţi apreciabile de substanţe poluante), afectarea vegetaţiei şi activarea substanţelor poluante aflate în sol. Spargerea conductelor subterane, dislocarea rezervoarelor, deversarea locaţiilor de depozitare a deşeurilor toxice sau eliberarea substanţelor chimice la nivelul solului pot polua râurile şi straturile acvifere. Inundaţiile de scurtă durată pot provoca de asemenea distrugeri importante, putand afecta mediul înconjurător, de exemplu prin erodarea solului, în special atunci când au loc şi alte fenomene precum alunecările de teren, deşi, de obicei, au impact asupra unor zone relativ mici.
II.2. Inundatiile in Europa Inundaţiile reprezintă cel mai des întâlnit tip de dezastru natural în Europa. Conform bazei de date internaţionale referitoare la dezastre EM-DAT, inundaţiile reprezintă 43 % din totalitatea dezastrelor din perioada 1998–2002. În această perioadă, în Europa au avut loc în jur de 100 de inundaţii grave provocând 700 de victime, deplasarea a aproximativ jumătate de milion de oameni şi pierderi economice de cel puţin 25 de miliarde de euro. Inundaţiile au
~
7
~
acoperit o suprafaţă estimată de circa un milion de kilometri pătraţi (zonele cu inundaţii repetate în această perioadă fiind afectate de mai multe ori). Aproximativ 1,5 % din populaţia Europei a fost afectată. Din ianuarie până în decembrie 2002, au avut loc 15 inundaţii importante în ţări precum Austria, Republica Cehă, Germania, Ungaria şi Federaţia Rusă. Aceste inundaţii au făcut aproximativ 250 de victime şi au afectat în plus un milion de oameni. Harta regiunilor inundate în Europa în intervalul 1998–2002 indică regiunile predispuse la inundaţii. Aşa cum arată Harta 1, partea de est a Ungariei, România, sud-estul Franţei, sudul Germaniei şi Elveţia au fost afectate cel mai des de inundaţii.
II.3. Tendinţe în materie de inundaţii în Europa Inundaţiile variază ca frecvenţă, localizare şi intensitate ca urmare a variaţiilor sezoniere şi regionale de producere a precipitaţiilor, a altor fenomene meteorologice şi a mai multor modificări climatice pe termen lung. De asemenea, activitatea umană joacă un rol important. Despădurirea în regiunile muntoase accelerează deversarea, prin urmare creşterea posibilităţilor de inundare. Dezvoltarea urbană în zonele de câmpie inundate la un moment dat poate creşte dimensiunea impactului negativ al inundaţiilor în zonele respective şi poate creşte posibilitatea inundării în aval din cauza „amenajărilor“ râurilor. Dacă aruncăm o privire asupra tendinţelor pe termen lung, observăm că între 1975 şi 2001 s-au înregistrat 238 de inundaţii, conform EM-DAT. Numărul de inundaţii pe an a crescut în mod evident în această perioadă. Totuşi, numărul de victime pe inundaţie a scăzut, probabil din cauza sistemelor îmbunătăţite de avertizare şi salvare.
~
8
~
II.4. Modificările climatice şi inundaţiile
Tendinţele referitoare la frecvenţa şi intensitatea inundaţiilor vor fi strâns legate de modificările în regimul precipitaţiilor şi al deversării râurilor şi, prin urmare, de modificările pe termen lung ale climei. Deşi există nenumărate necunoscute atunci când vorbim despre astfel de predicţii, se înregistrează o creştere a încrederii oamenilor de ştiinţă în capacitatea modelelor climatice de estimare a condiţiilor viitoare. Următoarele considerente rezumă nivelul actual de cunoaştere şi înţelegere a fenomenelor. II.5. Temperatura Europa a cunoscut creşteri considerabile de temperatură în ultimii 100 de ani, mai ales în ultimele decade (Imaginea 1). Cel mai călduros an în Europa in aceasta perioada a fost anul 2000, iar cei şapte ani cei mai călduroşi s-au numărat printre ultimii 14. Valul de căldură ce a traversat Europa în timpul lunii august 2003, considerată ca fiind cea mai călduroasă lună august înregistrată vreodată în emisfera nordică, a provocat pierderi de până la 35 000 de vieţi. Efectul de încălzire s-a simţit cel mai mult în nord-vestul Rusiei şi în Peninsula Iberică. Temperaturile cresc iarna mai mult decât vara, ceea ce duce la apariţia unor ierni mai blânde şi
~
9
~
a unor variaţii sezoniere reduse. Se aşteaptă ca aceste tendinţe să continue, cu excepţia variaţiilor reduse de la anotimp la anotimp, lucru la care nu ne aşteptăm în sudul Europei.
II.6. Precipitaţiile
Precipitaţiile anuale au crescut în nordul Europei cu 10–40 % în perioada 1900–2000, în timp ce părţi din sudul Europei au suferit o scădere cu 20 %. Modelele de modificare sezoniere prezintă tendinţe şi mai pronunţate. Mai ales în timpul iernii, sudul şi estul Europei au devenit mai uscate în timp ce multe regiuni din nord-vestul Europei au devenit mai bogate în precipitaţii. Prognozele indică creşteri ale precipitaţiilor anuale în nordul Europei şi veri mai bogate în precipitaţii în cea mai mare parte a Europei.
II.7. Valori maxime ale precipitaţiilor
În multe dintre regiuni, tendinţa de apariţie a unor valori extreme ale precipitaţiilor este mai pronunţată decât tendinţa medie. Din 1976 s-a observat o creştere a numărului de zile foarte bogate în precipitaţii în zona de centru şi de nord a Europei, în timp ce în zone din sudul
~
10
~
Europei s-au observat descreşteri. Se întrevede o creştere a frecvenţei de producere a episoadelor de precipitaţii abundente, prin urmare şi o creştere a riscului de producere a inundaţiilor la nivelul bazinului. În plus, precipitaţiile în timpul iernii vor fi mai ales sub formă de ploaie, ca urmare a temperaturilor mai ridicate. Acest lucru va duce imediat la deversarea râurilor şi la creşterea riscului de apariţie a inundaţiilor.
II.8. Deversarea râurilor
De-a lungul secolului al XX-lea, deversarea râurilor a scăzut considerabil în multe dintre bazinele din sudul Europei, în timp ce în estul Europei s-au înregistrat creşteri importante. Este foarte posibil ca aceste schimbări să se datoreze în mare parte modificărilor în regimul precipitaţiilor, deşi deversarea este afectată şi de diverşi alţi factori precum exploatarea terenurilor sau îndreptarea albiilor râurilor. Efectele combinate ale modificărilor estimate în regimul temperaturilor şi precipitaţiilor vor mări în cele mai multe dintre cazuri numărul de deversări anuale ale râurilor. Se estimează că, până în 2070, deversarea râurilor va scădea cu până la 50 % în sudul şi sud-estul Europei şi va creşte cu până la 50 % sau mai mult în multe dintre zonele de nord sau nord-est ale Europe (Harta 2).
~
11
~
II.9. Demersuri de răspuns
Pare cu totul îndreptăţit să ne aşteptăm ca frecvenţa şi intensitatea inundaţiilor foarte grave să crească în multe părţi ale Europei în viitor, mai ales în zonele centrale, de nord sau de nord est, numai dacă ţările respective nu iau măsuri serioase pentru a preveni inundaţiile şi pentru a le reduce impactul. Unele ţări, precum Germania, iau deja măsuri în acest sens. Ţinând cont de faptul că inundaţiile au adesea caracter transfrontalier şi de nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeană a propus de curând adoptarea unor demersuri concertate care să controleze riscul de producere a inundaţiilor, concentrându-se asupra dezvoltării şi aplicării planurilor coordonate de control al riscului de inundare şi hărţilor zonelor de risc. Agenţia Europeană a Mediului analizează in prezent diferitele modalităţi prin care Uniunea Europeana si Statele Membre îşi elaborează hărţile privind zonele de risc în materie de inundaţii.
Studiu de caz 1 : Franta Franta se confrunta, potrivit Meteo France, cu diferente importante de temperatura intre regiuni: cresterea temperaturilor minime este un fonomen mai pronuntat in vestul si sudul Frantei. In medie, temperaturile medii au crescut pe parcursul secolului al XX-lea cu 0,9°C. Temperaturile minime au crescut mai mult (intre 0,7°-1,7°C/secol) decat temperaturile maximale (0,1°C-1,3°C/secol). Masuratorile pluviometrice indica o crestere a precipitatiilor (zapada, ploaie) pe parcursul iernii si o diminuare a cantitatii de ploaie cazuta pe parcursul verii. Primii martori ai modificarilor climatice si a incalzirii globale, fenomenele extreme, in special canicula din 2003, au contribuit la luarea in serios a procesului de incalzire globala, de catre lumea stiintifica si politica franceze. Fenomenele extreme nu erau prevazute atat de rapid si din aceasta cauza, infrastructura nu a fost pregatita sa faca fata unor astfel de evenimente imprevizibile. Canicula din 2003, care a lovit Franta cu deosebita putere si a facut pagube importante, se caracterizeaza prin cateva elemente combinate: intensitate mare, extindere teritoriala importanta durata mare. Un astfel de eveniment meteorologic nu a mai fost observat niciodata. Expertii in meteorologie sunt de furtunile, inundatiile, canicula vor Anumite modele de analiza preconizeaza incidentei caniculelor, putand ajunge
acord cu un lucru: episoadele extreme, precum deveni din ce in ce mai frecvente. ca Franta se va confrunta, in 2050, cu cresterea chiar si la o vara caniculara din doua.
Zona mediteraneeana - una dintre cele mai periclitate ecoregiuni de pe glob WWF a identificat pe glob 200 de regiuni (sub denumirea de ecoregiuni), considerate a fi de o importanta majora in ceea ce priveste conservarea biodiversitatii. Una dintre aceste
~
12
~
regiuni, de importanta la nivel global si in acelasi timp una dintre cele mai periclitate este zona mediteraneeana. Astfel cele 10 zone marine de maxima importanta, unde se apreciaza ca exista o necesitate urgenta pentru crearea a noi rezerve si schimbari in privinta practicilor managementului costier, sunt urmatoarele: -Zona costiera mediteraneeana a Marocului si Marea Alboran, Costa de Corali a Tunisiei (Spania, Maroc, Tunisia) -Coasta Dalmatiei inclusiv insulele (Croatia) -Cirenaica si Golfurile Sirte si Gabes (Libia, Tunisia) -Sudul Anatoliei si Marea Levantina si Nord-Estul zonelor costiere ale Marii Levantine (Turcia) -Marea Egee s zonele costiere invecinate Marii Egee (Grecia, Turcia) -Sardinia si Corsica (Italia, Franta) -Marea si Insulele Baleare (Spania) -Marea Liguro-Provensala (Franta, Italia) -Marea Tireniana si zonele costiere situate la Sud de aceasta (Italia) -Marea si zona costiera Sud-Vestica a Balcanilor, Insulele Ioniene (Albania, Grecia)
Studiu de caz 2 : Turism global sustenabil
Natura turismului - Concepte Dezvoltarea turismului reprezinta unul dintre fenomenele economice si sociale majore ale secolului 20. Turismul se poate defini ca fiind "deplasarea persoanelor, in timp si spatiu, in afara comunitatilor lor in scopul relaxarii sau dezvoltarii unor activitati economice" Un turist este definit de catre World Tourism Organisation (WTO) - Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) ca fiind "un vizitator care stationeaza mai mult de 24 de ore pe teritoriul unei tari vizitate in scop de relaxare sau de lucru"
~
13
~
Asadar termenul termenul de "turism" poate fi utilizat pentru a cuprinde toate relatiile si fenomenele asociate persoanelor care calatoresc, indiferent de scop. Nu se pot stabili limite clare si poate fi privit ca o industrie in sine.
Turismul global Turismul s-a dezvoltat in mod spectaculos in decursul ultimilor 50 de ani devenind o industrie globala. In conformitate cu studiile OMT, numarul calatoriilor pe distante lungi, la nivel global, va inregistra in urmatoarele decenii o crestere mai rapida (5,4% in fiecare an) in comparatie cu cele regionale (3,8%). Statisticile OMT pentru 2002 au estimat un venit de 463 de miliarde de dolari SUA realizate din turismul international si un total de 693 de milioane de turisti pe tot globul, iar previziunile estimeaza, la nivel mondial, depasirea unui miliard de turisti pana in 2010. Turismul european reprezinta 2/3 din turismul global si se estimeaza ca aceasta pondere sa se dubleze pana in anul 2005. regiunea Marii Mediterane constituie destinatia turistica numarul unu in lume si genereaza 1/3 din veniturile realizate din turism la nivel mondial. Conferinta mondiala privind zonele costiere (1993) a recunoscut din turismul ca fiind cea mai mare industrie de sine statatoare si a estimat faptul ca veniturile realizate din turism constituie 5-6% din compunerea Produsului Intern Brut al tuturor natiunilor costiere. Totusi in multe tari costiere, veniturile realizate din turism reprezinta un procent mult mai mare din PIB decat cel prezentat mai sus. Previziuni privind industria turismului In documentul Organizatiei Mondiale a Turismului intitulat "Viziune pentru anul 2020" se estimeaza ca numarul total de calatorii internationale va depasi 1,56 miliarde in jurul anului 2020. Din acest numar total de calatorii 1,2 miliarde vor fi intraregionale iar 0,4 miliarde va fi numarul calatoriilor pe distanta lunga. O situatie reprezentand numarul total al turistilor, functie de regiunea vizitata, indica faptul ca in jurul anului 2020 regiunile care vor primi cei mai multi turisti vor fi Europa (717 milioane), Asia de Est si Pacific (397 milioane) si cele doua Americi (282 milioane).
~
14
~
Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului Date si statistici In tarile membre ale UE, turismul este una dintre cele mai puternice sectoare economice. Activitatile de turism in toate statele membre implica aproape 2 milioane de firme (in cea mai mare parte firme mici si mijlocii). Aceste genereaza in mod curent peste 12 % din PIB (in mod direct sau indirect), 6% din numarul total al angajatilor (direct) si 30% din comertul extern. Se estimeaza o crestere a acestor cifre avand in vedere intensificarea activitatilor de turism in viitor. O analiza a evolutiilor in domeniul turismului din ultimii 20 de ani indica o crestere de aproape 64% a numarului de paturi si a numarului locurilor de cazare in timp ce histograma populatiei indica o crestere de numai 6,2% (EC 2002).
~
15
~
(Sursa: Statistici in atentie Tema 4-40, CE 2002) In anul 1999, turismul in state ale zonei economice europeane (membre ale UE, Norvegia si Islanda) a generat o contributie (directa sau indirecta) la PIB-ul tarilor mentionate in valoare de 1.040 miliarde de dolari SUA. Ponderea totala fiind cuprinsa de la 9.04% in cazul Olandei pana la 24,39% in cazul Islandei). Turismul este de asemenea un puternic generator de noi locuri de munca avand in vedere cei 18,5 milioane de angajati (direct sau indirect) in acest domeniu si o pondere in ceea ce priveste numarul total al angajatilor situata intre 6,92% in cazul Germaniei pana la 20,87% in cazul Islandei (WTTC 2001). Un alt indicator ce evidentiaza importanta turismului pentru economiile nationale este proportia balantei de cont curent ce este acoperita din veniturile realizate in turism. In anul 1992 acest indicator pentru unele dintre tarile mediteraneene indica un procentaj de 71% pentru Spania, 28% pentru Grecia, 102% pentru Malta iar pentru Cipru de 74%. Totusi, in tarile europene exista diferente regionale semnificative, in ceea ce priveste dezvoltarea in doemniul turismului ceea ce conduce la o distributie inegala a beneficiilor economice. Mallorca este una dintre destinatiile turistice binecunoscute in care prosperitatea comunitatii locale este strans legata de dezvoltarea turismului, care prin veniturile realizate are o contributie de 70% la PIB. (EEA 2001)
Turismul costier Turismul costier se bazeaza pe o combinatie unica de resurse aflate la granita dintre uscat si ambianta marina: soare, apa, plaje, privelisti panoramice remarcabile, diversitate biologica abundenta (pasari, balene, corali, etc.), hrana marina si o buna infrastructura de
~
16
~
transport. Pe baza acestor resurse, in multe din destinatiile situate in zonele costiere s-au dezvoltat o multitudine de facilitati profitabile cum ar fi plaje bine intretinute, scufundare, calatorii cu ambarcatiuni, calatorii pentru observarea pasarilor, restaurante sau facilitati medicale. Pe la mijlocul secolului 20 turismul costier din Europa s-a transformat in turism de masa, prin faptul ca acesta a devent posibil pentru aproape oricine. In prezent, 63% dintre europeni prefera sa-si petreaca vacanta in zonele costiere (E.C., 1998). Acest sector al turismului costier in Europa devine din ce in ce mai competitiv, iar turistii exprima cerinte crescute in ceea ce priveste calitatea si la cel mai mic cost posibil. Turistii de azi asteapta mult mai mult decat soare, mare si nisip asa cum era cazul in urma cu doua decenii. Acestia insista asupra unei largi varietati de activitati asociate recreerii si cunoasterii incluzand sporturi, arta culinara, cultura si atractii naturale. In acelasi timp populatia locala in cele mai multe dintre destinatiile turistice traditionale manifesta o ingrijorare crescuta in ceea ce priveste conservarea identitatii proprii, ambientului local, si patrimoniului natural, istoric si cultural impotriva impactelor negative. Date si statistici Regiunea Mediteranei este cea mai solicitata destinatie turistica din lume. Se estimeaza ca numarul turistilor care vor vizita zona mediteraneana va creste de la 220 milioane la 350 milioane si asta in mai putin de 20 de ani (2020). 84% dintre turisti vor fi din Europa, cei mai multi fiind din tarile nordice si vestice ale continentului. Germania constituie cea mai mare piata urmata indeaproape de Marea Britanie, Franta si Olanda. Aproape 80% dintre dintre turistii ce vor vizita zona mediteraneana vor alege ca destinatie Spania, Franta, Italia sau Grecia. (OMT 2003) O treime din totalul veniturilor, la nivel mondial, sunt realizate in regiunea mediteraneana. Iar in decursul ultimilor 3 ani, 2/3 din aceste venituri au fost realizate de un numar mai mic de 10 operatori nord-europeni din domeniul turismului (OMT 2003). In mod curent, turismul de masa este una dintre principalele cauze ale distrugerilor ecologice in aceasta regiune. Unele locatii alta data naturale, sunt acum iremediabil pierdute.
CAPITOLUL III. MODIFICARILE CLIMATICE SI IMPACTUL ASUPRA LITORALULUI ROMANESC
III.1.Evolutie istorica MAMAIA: Conform legendei, zeii au creat Mamaia pentru ca o printesa ce fusese rapita sa-si poata regasi fiica, prinsa intr-o capcana de pe tarm, cu strigatul Mamaia! Mamaia!.
~
17
~
Este cea mai veche dintre statiunile romanesti de la Marea neagra. A fost infiintata in anul 1906, pe limba de pamant ce desparte lacul Siutghiol (unul dintre cele mai intinse lacuri cu apa dulce din Romania) de marea neagra, la numai 5 Km Nord de Constanta. Statiunea a inflorit dupa anul 1919, odata cu construirea unui cazinou si prin cosntruirea de numeroase vile luxoase, devenind totodata si resedinta de vara a regelui Ferdinand.
III.2.Descrierea zonei Zona costiera a Marii Negre este binecunoscuta datorita plajelor sale cu nisip fin si moale si pentru pantele line si sigure ale acestora. Apa Marii Negre are o salinitate redusa in comparatie cu alte mari interioare (numai 17%). Aceasta mare este practic lipsita de curenti si de fenomene mareice fapt care determina ca in marea majoritate azilelor din sezonul de vara aspectul marii sa fie calm. Latitudinea medie precum si altitudinea scazuta la care este situata reprezinta factori favorabili pentru un climat bland si uscat. Din aceste motive sezonul turistic este destul de lung, cuprinzand intervalul dintre lunile Iunie si Octombrie. Expunerea inspre Est a zonei costiere asigura conditii de maxima luminozitate de peste 14 ore pe zi in miezul verii. Mamaia este potrivita indeosebi pentru turismul familial, prin prisma largimii plajelor sale sigure, intinse pe o lungime de 8 km, bordate de o vegetatie salbatica de stepa sub forma unor mici arbusti ce asigura o umbra odihnitoare, si prin prisma renumitului sau nisip fin si moale. Plaja Mamaia cuprinde cea mai ridicata concentratie de activitati turistice si se confrunta cu serioase fenomene de eroziune a plajelor sale. Mamaia pierde 2 metri de plaja, de la o vara la alta. Toate discutiile despre turismul romanesc la Marea Neagra au omis un aspect foarte important: in fiecare an, dispar 2 metri din latimea plajei! Cel mai pesimist scenariu arata ca la Mamaia in 2010 va fi cu 5 ha mai putina plaja, iar in 2033 va disparea complet. Directia Apelor Dobrogea - Litoral (DADL) a comandat un studiu asupra plajelor din Romania pentru a vedea care sunt dimensiunile dezastrului. O agentie neutra, americana a
~
18
~
studiat efectele curentilor marini foarte puternici de pe coasta Marii Negre, precum si impactul lucrarilor hidrotehnice din anii 70 asupra tarmului. Scenariul cel mai pesimist, adica daca nu incep urgent lucrari de consolidare, spune ca in 2010 statiunea Mamaia va pierde 5 ha din plaja, in 2016 inca 5 ha, in 2023 vor mai ramane doar 5 ha, iar in 2033 plaja va disparea in totalitate. Cele mai afectate sunt statiunile Mamaia si Eforie Nord. Curentii marini "mananca" in fiecare an 2 metri de plaja la Mamaia si circa un metru la Eforie. De altfel, toata plaja sufera din cauza curentilor, dar si din pricina lucrarilor realizate in anii 70 la Portul Midia, barajul de la Sulina si altele. DADL a comandat acest studiu ca sa avem o proiectie pentru urmatorii 30 de ani. Din studiu rezulta ca situatia este critica si trebuie actionat imediat. Din fericire exista fonduri europene importante care pot fi solicitate, iar statul roman ar putea completa sumele conform DADL . Studiul agentiei americane arata ca micsorarea plajei va duce la pierderea a cel putin 100.000 de turisti in urmatorii 5 ani, iar in 2033 nimeni nu va mai face plaja la Mamaia. Ceea ce va insemna ca si veniturile statiunii Mamaia se vor duce la vale: de la 300 milioane RON acum, la 250 milioane peste 5 ani si la zero absolut in 2033. E nevoie de 4 milioane de euro in fiecare an Investitia ar putea incepe in 2007, iar costurile nu ar fi mai mari de 4 milioane euro in fiecare an, din care numai 15% din bugetul statului, restul din fonduri europene. Concret, trebuie adus nisip din mare si blocuri de piatra. . III.3. Cauzele fenomenelor de eroziune Lucrarile de amenajare si constructiile hidrotehnice, realizate de-a lungul timpului pe cursul Dunarii si a afluentilor acesteia, au avut drept rezultat diminuarea serioasa a cantitatii de aluviuni deversate de acest fluviu in mare, cu consecinte dintre cele mai negative asupra echilibrului sedimentelor litorale. In plus, lucrarile hidrotehnice litorale si cele portuare de indiguire s-au interpus pe traiectoria curentilor marini, ceea ce a determinat practic blocarea depunerilor de sedimente pe tarm cauzand o puternica erodare in special pe plajele din Mamaia. Din acest motiv s-au realizat diverse tipuri de lucrari hidrotehnice de prevenire a acestui fenomen mai cu seama in zona sudica a statiunii, cea mai afectata din acest punct de vedere. Fenomenul de eroziune care afecteaza plaja Mamaia Eroziunea coastei constituie o problema specifica plajelor din Mamaia, datorita extinderii digului care adaposteste portul Midia (5 Km) si care actioneaza precum o bariera in calea circulatiei pe directia Nord-Sud a curentilor marini de coasta. Aceste dig respinge catre larg, inspre sud-est, fluxul sedimentelor care circula in suspensie catre tarm, transformand practic plaja de la Mamaia intr-un golf aproape lipsit in totalitate de influxul de sedimente naturale.
~
19
~
La eroziunea litorala generala s-a mai adaugat si contributia barajelor apartinand centralelor hidroelectrice construite pe cursul Dunarii. In cursul iernii anul 1998, zona de sud a plajei a fost puternic afectata de eroziune. Intre anii 1966-1988 linia tarmului s-a retras catre uscat cu aproape 59 de metrii, aceasta insumand o suprafata de 88.900 m2 de plaja erodata. Acest motiv a impus luarea de urgenta a masurilor de protectie privind plaja Mamaia (construirea de-a lungul tarmului a unui numar de 6 diguri de protectie si lucrari de innisipare artificiala). Dupa implementarea acestor masuri de protectie costiera fenomenul de retragere a liniei tarmului s-a diminuat pana la 35 de metrii fiind constatat numai pe o mica portiune a plajei. In perioada 1979-1995 s-a inregistrat un maximum de acumulare de sedimente fapt care a impins linia tarmului inspre mare cu aproximativ 15 metri.
a.)
b.) Partea sudica a plajei Mamaia a) in 1961 inainte de construirea digului portului Midia b) in 1986 - dupa aceasta
~
20
~
III.4. Efectele lucrarilor de protectie costiera Lucrarile de innisipare artificiala a plajelor este utilizata pe scara tot mai mare, fiind considerata o optiune mai "blanda" de management a fenomenelor de eroziune, comparativ cu lucrarile ingineresti "dure" de constructie a unor diguri de larg si barierelor de tip "sparge val". Avantajele innisiparii artificiale a plajelor, ca si optiune de management, includ in rezultatele oferite si o latura estetica pozitiva care le imbunatateste semnificativ valoarea recreationala si micsoreaza probabilitatea producerii pe viitor a efectelor cu caracter eroziv. Procedura de innisipare artificiala a plajei din Mamaia a fost aplicata in scopul refacerii portiunilor afectate de eroziune a plajei, prin intermediul realizarii unor lucrari de "umplere" cu material nisipos corespunzator. Insa, din nefericire, materialul nisipos utilizat in aceste lucrari s-a transformat intr-un material extrem de fin iar din acest motiv nu a fost posibila obtinerea rezultatului scontat. Lucrarile de specialitate specifica clar principiul de baza conform caruia sunt realizate astfel de lucrari, in sensul ca materialul de umplere trebuie sa corespunda exact ca forma si dimensiune cu cel din care este constituita plaja. Insa, in cazul lucrarilor de protectie de la mamaia acest principiu a fost neglijat. Un alt principiu elementar, care a fost tratat cu superficialitate in acest caz, este si acela conform caruia in astfel de lucrari trebuie a se evita extremele intrucat atunci vcand materialul de umplere al plajei este prea fin (exemplu nisipul extras din lacul Siutghiol) se produc turbiditati locale asociate problemelor de retentie a apei. Rezultatul lucrarilor de la Mamaia realizate in astfel de conditii, a condus la o crestere a ratei de eroziune, aceasta fiind mult mai ridicata decat cea obisnuita pentru acest tip de mediu. Digurile de larg de tip "sparge val" au un efect pozitiv moderat, disipand energia valurilor care se indreapta spre tarm reducand astfel forta apei. Ca o consecinta, partea sudica a plajei Mamaia este partial protejata impotriva efectului de eroziune, insa numai portiunile aflate strict in dreptul acestor diguri permit o refacere a plajei. Profilele subacvatice de mica adancime care compun zona de protectie a plajei Mamaia, releva o modificare (de la -1 la -4) a parametrilor de egala presiune care definesc un acvatoriu pe laturadinspre mare, din spatele digurilor de tip "sparge val". Aspecte negative ale digurilor care pot fi mentionate sunt: • • • •
O imagine inestetica determinata de prezenta acestora Extremitatile acestor diguri se prabusesc ca efect al proceselor de erodare exercitate de catre presiunea apei Modificarea directiei curentilor conduce la eroziune portiunilor de plaja aflate intre diguri Extinderea proceselor de eroziune si in portiunile neprotejate ale plajei
~
21
~
Efecte nedorite: • • • • •
Modificarea regimului curentilor marini Modificari importante ale profilului plajei Diminuarea transportului de sedimente Diminuarea calitatii de imbaiere a apei marii in sezonul de vara Migrarea necontrolata a profilelor tetrapodale (stabilopozii) care compun digurile "sparge val"
Potetialul risc al eroziunii costiere Riscul eroziunii a plajei Mamaia persista datorita faptului ca aceasta este formata dintr-o ingusta limba de pamant supusa fortelor hidrodinamice si lipsei aportului de sedimente pe cale naturala. Masurile si lucrarile hidrotehnice de protectie au fost intreprinse in timpul regimului comunist atunci cand plaja Mamaia a fost serios afectata de fenomenele de eroziune. Infrastructura si activitatile turistice au suferit pagube materiale importante. A disparut o importanta portiune de plaja cat si din faleza de promenada. Daca procesele de eroziune continua, si nu se iau masuri optime de protectie pentru protejarea plajelor, acest risc potential de eroziune va persista existand posibilitatea ca in timpul viitoarelor furtuni puternice palaja sa fie distrusa cat si statiunea Mamaia.
Capacitatea turistica
~
22
~
Statiunea Mamaia detine cea mai mare capacitate turistica dintre toate statiunile litorale romanesti de la Marea Neagra datorita celor 26.474 de locuri de cazare - la nivelul anului 2002 in 61 de hoteluri (de la o stea pana la cinci stele), 14 vile si 3 campinguri. Este situata la nord de orasul Constanta, oras cu care este practic legata, prin limba de uscat ce desparte lacul Siutghiol de Marea Neagra. A fost infiintata in anul 1906 odata cu constructia primelor stabilimente balneare. Dupa 1919 au fost construite un cazinou precum si resedinta de vara a regelui Ferdinand. In a doua parte a anilor '60 au fost construite primele hoteluri. Noaua statiune Mamaia a devenit binecunoscuta in sud-estul Europei datorita nisipului fin al plajelor sale cat si datorita pantei lor line. III.5. Concluzii De-a lungul ultimului secol, rolul plajelor a fost complet inversat: din simple locuri uneori considerate neospitaliere, acestea au devenit forta motrice din spatele bunastarii economice. Totusi, presiunea demografica si utilizarea excesiva a teritoriului (constructia de baraje sau diguri pe cursul raurilor, agricultura si turism) cat si a plajelor propriu-zise (evacuare de ape uzate, extractia de produse pulverulente si diferite culturi) au cauzat diminuarea drastica a contributiei de sedimente de origine continentala sau marina catre acestea. Este dificil de gasit o solutie unica pentru toate aceste probleme. In orice caz ar trebui sa fie absolut esential a se lua in considerare urmatoarele aspecte: a. In primul rand, este necesar un Manangement Integrat al Zonelor Costiere si al
plajelor (vezi glosar). Plajele sunt considerate a fi acele zone cuprinse intre zonele submarine si dune. Este necesara reorganizarea acestui intreg teritoriu si chiar a zonelor periferice adiacente lui, intr-un mod prin care zonele naturale pot beneficia in urma acestui proces si care sa ofere posibilitatea concentrarii activitatilor turistice intr-o arie specifica. Este de asemenea necesar in scopul dezvoltarii durabile ca incorporarea costurilor serviciilor ecologice si degradarilor produse (si remedierii acestora) sa fie reflectate direct in acele preturi ale bunurilor, serviciilor sau activitatilor care le-au cauzat, contribuind astfel la implementarea, in zona costiera, a principiului "poluatorul plateste". Plajele detin o valoare economica si ambientala si au o contributie semnificativa in ceea ce priveste protectia impotriva eroziunii a zonelor costiere necesitand astfel o crestere a investitiilor implicate. b. In al doilea rand , trebuie realizata o mai buna diseminare a informatiilor existente. Pentru acest scop este necesara o mai buna coordonare a organizatiilor guvernamentale existente care actioneaza in domeniul managementului costier. De asemenea aceste informatii trebuie sa fie accesibile tuturor. In ceea ce priveste ultimul aspect, jurnalismul
~
23
~
stiintific trebuie sustinut si favorizat cat si organizarea de seminarii in cadrul carora toti agentii care isi desfasoara activitatea in zona costiera vor putea schimba opinii, rezultate sau metodologii. In cel de-al treilea rand, pentru scopurile dezvoltarii durabile a zonei costiere este esentiala imbunatatirea procesului educational privind mediul inconjurator. Conform studiilor de fezabilitate realizate de Agentia Japoneza de Cooperare Internationala JICA, 'Mamaia' este statiunea cea mai afectata de eroziune. Urmeaza Eforie Nord, Tomis, Eforie Sud, Olimp, Saturn si Mangalia, Costinestiul fiind pe ultimul loc in 'topul' eroziunnii. Potrivit lui Yosimi Goda, coordonatorul proiectului JICA, eroziunea cea mai puternica are loc in zona sudica a localitatii Mamaia, unde linia tarmului se va retrage cu peste 40 m in urmatorii 20 de ani, daca nu se iau masuri de contracarare. 'De-a lungul timpului, litoralul romanesc a beneficiat de mai multe amenajari pentru protectie sau innisipari. In prezent insa, cea mai mare parte a amenajarilor au fost deteriorate si nu functioneaza corespunzator. Cele mai multe structuri perpendiculare sunt scurte si au fost amplasate aproape unele de altele. Starea precara a circulatiei si schimbului apei in aceste zone a dus la probleme legate de poluarea apei in lungul plajei', a explicat Yosimi Goda.
Expertii japonezi au elaborat o strategie prin care eroziunea plajelor si poluarea ar putea fi remediate. Aceasta strategie presupune innisiparea plajelor, construirea de diguri si structuri 'sparge-val submerse' (recife artificiale), situate in larg, astfel incat aportul de nisip pentru intretinere plajelor sa fie minimizat. Potrivit Luciei Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor (MMGA), investitiile totale necesare pentru refacerea plajelor romanesti, in cinci zone prioritare, se ridica la 316 milioane euro, lucrarile urmand sa se deruleze pe o perioada de 13 ani, pana in anul 2020. Oficialul roman a precizat ca primele lucrari lucrari de refacere a plajelor ar putea incepe in toamna acestui an, dupa finalizarea sezonului estival. Costurile toale pentru derularea primei etape a acestui proiect de stopare a eroziunii costiere, numai pentru perioada 2007-2010, in zona Mamaia Sud si Eforie Nord, se ridica la 44 milioane euro. Lucrarile prevad reabilitarea a 1.500 metri de diguri, realizarea unei lungimi de 4.100 de metri de recifi artificiali si lucrari de innisipare, cu circa 3,2 milioane metri cubi de nisip provenit din Marea Neagra sau din Dunare. De asemenea, vor fi efectuate lucrari hidrotehnice de protectie (jetele si epiuri) pe o lungime de 6.700 metri.
~
24
~
III.6. SOLUTII INGINERESTI PENTRU PROTECTIA LITORALULUI ROMANESC CORELATE CU VALORIFICAREA POTENTIALULUI ENERGEIC
In cadrul conceptelor politice ale
~
25
~
Uniunii Europene, de constituire a unor zone bine delimitate, cu probleme specifice comune - sociale, politice, economice, militare – Romania a elaborat proiectul original al constituirii zonei largite a Marii Negre, pana la Marea Caspica, bine primit de tarile membre. Cercetarea romaneasca aplicativa din mediul universitar, asociatiile private ingineresti, ca membre ale societatii civile care studiaza de aproximativ trei decenii problema eroziunii tarmului Marii Negre, au o serie de solutii care se inscriu in obiectivele UE, pentru bunastarea populatiei si protectia mediului. Studiul acestor cercetari si eficienta proiectelor au fost analizate in cadrul unui seminar stiintific organizat in ziua de 3 martie a.c. de Fundatia pentru Reconstructia Ecologica si Dezvoltare Durabila (FREDD), Universitatea de Constructii Bucuresti si Societatea pentru Energii Recuperabile Inepuizabile si Noi (SPERIN). La lucrarile seminarului au participat unii dintre cei mai autorizati specialisti romani in domeniu, avand ca invitati delegatii din ministerele Mediului si Gospodaririi Apelor, Economiei si Comertului, Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Educatiei si Cercetarii. SOLUTII APLICABILE Combaterea eroziunii marine prin scoaterea energiei valurilor din sistem, autor dr. ing. Constantin Iulian, brevet OSIM nr. 90571/1986 Informatii privind evolutia litoralului romanesc al Marii Negre: litoralul romanesc al Marii Negre, cu o lungime de 228 km, se intinde de la Bratul Musura, in nord, si pana la Vama Veche (granita cu Bulgaria), in sud. Acest litoral poate fi impartit conventional in doua sectoare: sectorul de nord, in lungime de 145 km, de la Bratul Musura la Capul Midia; sectorul de sud, in lungime de 83 km, intre Capul Midia si Vama Veche. Daca sunt examinate documente mai vechi, se poate constata ca pe litoralul romanesc au avut loc in timp unele modificari datorate factorilor naturali. Spre exemplu, in dreptul plajei Modern de la Constanta, in urma cu 70-80 de ani existau doua strazi: strada Caramidari, care se continua dincolo de Biserica Greaca, si strada Scoalei. Aceste strazi cu case si gospodarii vechi sau prabusit sub actiunea agresiva a valurilor. Din studierea inscrisurilor mai vechi si din calcule a rezultat ca inaintarea marii in uscat, in dreptul capului Constanta, a fost de cca 1,46 m/an. Aceasta inaintare ar fi continuat daca nu se construiau diguri de aparare in zona. Ar fi fost pierduta chiar si strada Mircea. O buna parte a litoralului romanesc nu a fost si nu este nici acum protejata, iar acolo unde totusi s-au executat protectii, acestea continua sa fie distruse de valuri. Cauza nu a fost eliminata, amenintarea nu a disparut. S-a observat ca daca directia de actiune a valurilor este oblica fata de tarm, aluviunile antrenate spre tarm urmeaza directia valurilor, iar la retragerea acestora, aluviunile in tranzit, inclusiv materialul erodat, cad pe linia de cea mai mare panta a fundului. Aceasta miscare a apei conduce la antrenarea in dinte de ferastrau a aluviunilor si in ultima instanta la o deplasare generala, paralela cu tarmul, a particulelor solide. In legatura cu eroziunea costiera, problemele mai importante sunt: studierea fenomenului in
~
26
~
sine; combaterea acestui fenomen prin constructii ingineresti. In cadrul primei probleme, examinarea cauzelor a preocupat si preocupa in continuare pe cercetatori. Energia marii, inmagazinata si transmisa prin valuri, ocupa aici locul central. In ceea ce priveste a doua problema, cea a constructiilor de combatere a fenomenului, in decursul timpului s-au manifestat doua conceptii mai importante: a constructiilor disipatoare de energie si a constructiilor captatoare de energie. Problema eroziunii costiere se afla de mai multi ani in atentia Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor din Romania si a Companiei Nationale Apele Romane, Directia Dobrogea – Litoral. Din lipsa de fonduri, monitorizarea acestui fenomen nu s-a putut face pana in prezent pe durate mari cu mijloace moderne, cu personal de inalta calificare, pe intreg litoralul romanesc al Marii Negre. Institutia din Romania care, cu mijloace modeste, s-a ocupat pe teren in mod sistematic de aceasta problema a fost AQUAPROIECT SA Bucuresti (fostul Institut de Cercetari si Proiectari pentru Gospodarirea Apelor, ICPGA), care si-a construit o baza de studii in natura la Mangalia (in prezent aflata in custodia GEOECOMAR) si care din anul 1996 studiaza eroziunile din zona, pe care le pune in corelatie cu energia agresoare a valurilor, masurata din ora in ora, zi si noapte. Viteza de inaintare a marii in teritoriu are ca o consecinta imediata a acestei agresiuni, faptul ca zidul de sprijin de la piciorul falezei si care limiteaza plaja la Mangalia a cedat in mai multe locuri, punand in pericol constructiile importante amplasate pe aceasta faleza. Autoritatile locale au facut eforturi pentru a repara si intretine acest zid de sprijin, dar neactionandu-se asupra cauzei, ci doar asupra efectului, rezultatele nu pot fi considerate de durata. Situatii periculoase in Romania au aparut in zona Tuzla si a statiunilor Eforie (Nord si Sud) si chiar in statiunea Mamaia. Din cauza micsorarii plajelor din ultimii ani, turismul din Romania a avut de suferit. Trebuie avut in vedere ca pe litoral, in sezonul cald, sunt concentrate mai multe activitati conexe, care si ele sunt supuse gradului de interes reprezentat de activitatea de baza. Implicatia socio-economica este majora si de aceea se impun masuri imediate de stopare a fenomenului erozional. Solutia digurilor captatoare de energie este o idee originala romaneasca, care a fost constatata odata cu examinarea cererii de brevet de catre comisiile de specialitate ale Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci din Romania, examinare care a avut loc in anul 1986. Aceasta inventie brevetata (brevet Romania nr. 90571/1986), in scurt timp a inceput sa fie prezentata la diferite manifestari stiintifice, inserata fiind si in unele publicatii. S-a constatat ca prin solutiile clasice de protectie, litoralul romanesc pierde continuu suprafete insemnate. Mai mult, eroziunile ajung sa se apropie amenintator de constructiile inalte de pe faleze, constructii care-si pot pierde stabilitatea in orice clipa prin subrezirea terenului de fundatie. Ideea digurilor captatoare de energie a fost acceptata ca solutie pentru viitor. In ceea ce priveste combaterea eroziunii marine, opinia autorului este ca numai actionand asupra cauzei se va putea evita efectul. Altfel spus, solutia radicala a problemei consta in absorbtia si captarea energiei valurilor in larg. In acest mod, energia care distruge tarmul si constructiile va fi scoasa din sistem. Aceasta solutie de principiu conduce la recomandarea digurilor in larg, captatoare de energie, diguri dispuse paralel cu tarmul. In spatele acestor diguri se creeaza un aquatoriu favorabil adapostirii navelor pe timp de furtuna si mentinerii sub control a plajelor si falezelor. Solutia propusa are caracter de noutate absoluta in domeniu. Ea se mai impune si prin
~
27
~
faptul ca incercarile de a salva concomitent plajele si falezele, in alte tari, au inregistrat esecuri. Astfel, Marea Britanie, dupa ce si-a consolidat unele zone de coasta cu pereti de protectie si diguri, a constatat ca valurile se descarca pe zonele neprotejate cu intensitate marita. Problema nu a fost rezolvata, ci doar deplasata. Dupa cum se poate observa, in tari cu potential economic remarcabil nu s-a gasit inca solutia ca prin mijloace clasice sa fie aparate concomitent plajele si falezele. De aceea, solutia romaneasca bazata pe scoaterea energiei valurilor din sistem poate constitui o surpriza a viitorului nu numai pentru noi.
O NOUA SOLU]IE PENTRU PROTECTIA SI REFACEREA PLAJELOR MARINE Autori: dr.ing. C. Iulian, prof.dr.ing. D. Lazar, dr.ing. O. Luca, prof.dr.ing. G. Tatu, brevet nr. 120279 B1/15.02.2001 Autorii prezinta datele din brevetul care cumuleaza o lunga experienta a lor in studiul valurilor si, respectiv, al interactiunii valurilor si a curentilor marini cu tarmul. Partial, brevetul valorifica o idee emisa in anul 1994 (Tatu G., Lazar D.P. - Using Wave Energy for Protecting the Sea Shore and for Seawater Depollution, World Renewable Energy Congress, Reading, U.K., 11-16 September 1994), si anume ca energia valurilor, pe langa actiunea acestora, in genere distructiva, de antrenare in larg a nisipului plajelor, poate fi folosita in mod constructiv tocmai pentru alimentarea cu nisip a acestora. Fenomenul acesta, descoperit de autori, se bazeaza pe transformarea miscarii din val, fara transport de masa, intr-o miscare cu transport de masa, prin deferlarea unor submerse. Inventia se refera la o constructie hidrotehnica simpla si usoara, pentru protejarea plajelor marine la actiunea de degradare a acestora datorita valurilor sau curentilor litorali, pentru conservarea si consolidarea plajelor existente si pentru crearea de plaje noi. Obiectul revendicat conform inventiei este un dig submers, etans la trecerea nisipului si care formeaza cu malul o incinta inchisa, respectiv o capcana de aluviuni perfecta, menita sa impiedice antrenarea in larg a nisipului, indiferent care este mecanismul antrenarii lui in larg (curenti de val sau curenti litorali) si indiferent care este sursa din care provine nisipul (alimentare cu nisip naturala sau artificiala a plajelor). Constructia hidrotehnica usoara, conform inventiei, are urmatoarele avantaje: disipeaza o parte din energia valurilor, conducand la diminuarea procesului erozional al plajelor marine; impiedica antrenarea nisipului in largul marii de catre curentii creati de actiunea valurilor asupra tarmului sau de catre alte tipuri de curenti marini; capteaza, prin deferlare, nisipul in suspensie din apa marii, in perioadele de „mare agitata“; nu altereaza peisajul marin si nu stanjeneste activitatile nautice cu ambarcatiuni usoare; are un cost mic si o solicitare din valuri mult redusa. RENATURALIZAREA APELOR MARII NEGRE SI ENERGIILE EI AVANTAJOASE TEHNICO-ECONOMIC Autor prof. dr. ing. Mircea Dimitrie Cazacu Rezolvarea acestor doua probleme nu o vedem posibila decat pe baza metodei folosintelor complexe, preconizata de distinsul nostru profesor Dorin Pavel, parintele Hidroenergeticii
~
28
~
romanesti, caruia ii datoram in prezent procentajul de circa 30% al amenajarilor hidroenergetice din potentialul energetic total instalat, combinand armonios caracterul inepuizabil si nepoluant al acestei surse naturale de energie cu folosinte colaterale de apa pentru nevoile irigatiei, necesitatile de apa potabila si pentru piscicultura, amenajarea de lacuri si canale impotriva inundatiilor, cat si pentru sporturi nautice si agrement, coroborate cu transportul fluvial economic avantajos. 1. Astfel, cu tot procedeul nostru tehnic si economic avantajos de a aera apele uzate orasenesti prin proiectarea de suflante eficiente, executate la intreprinderile ICSIT Faur si VENTILATORUL din Bucuresti si instalate in unele orase precum Barlad, Husi, Targoviste etc., cat si studierea difuzorilor porosi produsi la ICPE-CA, concentratia nociva de hidrogen sulfurat se ridica cu circa 2 m in fiecare an, actualmente ajungand la izobata de 150 m, ceea ce va conduce la situatia ca in cateva decenii Marea Neagra va deveni o mare moarta, pestii vietuind acum doar pana la izobata de 50 m. Procedeul propus pentru renaturalizarea apelor de adancime ale Marii Negre consta in aducerea lor la suprafata cu castig de energie si valorificarea lor prin producerea de acid sulfuric pur, hidrogen pentru combustie ecologica si deuteriu pentru fabricarea mai avantajoasa a apei grele necesare centralelor atomice actuale, cat si ca materie prima energetica pentru reactia de fuziune nucleara a viitorului omenirii. In acest scop avem la dispozitie doua brevete de inventie romanesti si toata dotarea tehnica necesara. 2. Pentru rezolvarea celei de a doua probleme, propunem construirea unei autostrazi marine la o distanta convenabila in fata tarmului, care sa asigure urmatoarele folosinte complexe: protectia plajelor si a litoralului romanesc impotriva eroziunii cauzate de valuri, prin utilizarea energiei lor inepuizabile si importante, egala pe micul litoral romanesc amenajabil (de circa 145 km) cu energia raurilor interioare, utilizand energia vantului adiacent autostrazii marine, ce intrece de cateva ori pe cea a Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavoda, folosirea circulatiei rutiere de mare viteza pe directia nord-sud in aceasta parte a Europei, impiedicata in general de prezenta lanturilor de munti, precum si a circulatiei marine de mare viteza cu vehicule pe perna de aer si glisoare in zona lipsita de valuri dintre tarm si autostrada marina, cat si transferul foarte avantajos prin conducte al hidrocarburilor gazoase si lichide, ca si al produselor in suspensie sau containerizate. Legat de aceasta aplicatie trebuie sa subliniem caracterul liniar al acestei investitii, ceea ce face ca ea sa nu necesite la inceput o suma importanta pentru a fi pusa in functiune, fiind sustinuta imediat de producerea avantajelor folosintelor ei complexe. INSTALATII EOLIENE CUPLATE CU PORTUARA Autor dr. ing. Petre Terzi
AMENAJARI DE PROTECTIE COSTIERA
SI
In prezent sunt solutii pentru amenajarea unui mare acvatoriu de aproximativ 2600 km2 de la Sf. Gheorghe pana la Vama Veche, prin amplasarea unui front de electrocentrale marine in larg, care ar juca rolul unor diguri flotante de aparare a litoralului romanesc. Captarea energiei valurilor in larg, la o distanta optima de tarm, va avea in mod cert un efect protector asupra litoralului. Conceptiile teoretice elaborate pana in prezent trebuie completate cu studii experimentale, instalatii pilot, pentru determinarea solutiei optime de captare a energiei valurilor, a energiei eoliene si solare. Pentru potentialul eolian trebuie precizat ca in aceleasi conditii meteorologice, viteza vantului este mai mare in zona marina decat pe uscat, iar densitatea vantului este mai mare la
~
29
~
suprafata apei decat pe crestele muntilor (densitatea vantului are un rol important in calculul de captare). In concluzie, se poate afirma ca hidrocentralele bazate pe captarea valurilor marine trebuie echipate si cu turbine eoliene. Calcule estimative demonstreaza ca pentru un front inalt de 1 m se produc 12.200 kWh/m2.an. O instalatie pilot amplasata intr-o zona puternic afectata de eroziune, cum ar fi Eforie Nord, va fi folositoare pentru studiile necesare determinarii optime de valorificare a energiei eoliene corelate cu protectia costiera. Prin captarea energiei solare, folosind panouri cu celule fotoelectrice (conversie fotovoltaica) se estimeaza o energie de aproximativ 156 kWh/m2 an. Panourile fotovoltaice pot fi incluse in elementele constitutive ale frontului de electrocentrale. Prin captarea globala a energiilor regenerabile (solara, eoliana si a valurilor) in cadrul unor amenajari in larg, amplasate de-a lungul coastelor romanesti ale Marii Negre, se estimeaza ca pentru fiecare metru liniar se pot obtine aproximativ 35.000 kWh/an, asigurand protectia litoralului. MODELE NUMERICE DE PROGNOZA A MODIFICARILOR MORFOLOGICE LOCALE ALE PLAJELOR IN PREZENTA LUCRARILOR COSTIERE Autor dr. ing. Adrian Simbotin In tarile cu traditie in proiectarea si executarea lucrarilor de inginerie costiera (SUA, Olanda, Marea Britanie, Franta s.a.) au fost puse la punct, in ultima perioada, modele numerice pentru prognoza evolutiei morfodinamice a plajelor. Aceste modele sunt concretizate prin pachete de programe pentru calculator, foarte performante, dar si foarte scumpe. Programele sunt executabile sub sistemul de operare Windows (95/98/NT/2000/XP), avand o interfata grafica prevazuta cu meniuri, bare de instrumente si comenzi rapide. Produsul este insotit si de un manual de utilizare pe CD-ROM. a. Programul de calcul PLAJA 1 – model numeric pentru determinarea evolutiei plajelor in prezenta lucrarilor de protectie transversale Modelul realizat se bazeaza pe principiul tendintei de evolutie a pantei plajei submarine catre profilul de echilibru caracteristic regimului valurilor incidente si granulozitatii materialului aluvionar constituent al plajei si pe ipoteza Pelnard-Considère (ipoteza „one-line“) : a. daca profilul plajei tinde intotdeauna catre un profil unic (profilul de echilibru), atunci o singura linie, si anume linia apei, este suficienta pentru a descrie topografia plajei. b. Programul de calcul Plaja 2D – model numeric pentru determinarea evolutiei plajelor in prezenta lucrarilor de protectie longitudinale Programul simuleaza modificarile morfologice ale unui sector de plaja litorala supus actiunii valurilor, in prezenta sau in absenta lucrarilor de protectie, dand modificarile in timp ale geometriei plajei res-pective in functie de regimul valurilor incidente si de eventualul aport de aluviuni (nisip) din sectoarele invecinate. c. Programul de calcul PLAJA MX – model numeric pentru determinarea evolutiei plajelor in prezenta lucrarilor de protectie mixte
~
30
~
Modelul realizat se bazeaza pe principiul tendintei de evolutie a pantei plajei submarine catre profilul de echilibru caracteristic regimului valurilor incidente si granulozitatii materialului aluvionar constituent al plajei si pe ipoteza Pelnard-Considère (ipoteza „one-line“): daca profilul plajei tinde intotdeauna catre un profil unic (profilul de echilibru), atunci o singura linie, si anume linia apei, este suficienta pentru a descrie topografia plajei. Iopteze simplificatoare pentru programele PLAJA 1 si PLAJA MX: directia de propagare a valurilor constanta; unghiul dintre liniile crestelor valurilor si linia tarmului (unghiul de incidenta) relativ mic; viteza curentului litoral proportionala cu unghiul de incidenta al valurilor; cauza predominanta a modificarilor liniei plajei este transportul aluvionar longitudinal al sedimentelor de catre valuri si curenti marini. In prezent, in Romania functioneaza un consortiu implicat in cercetari aplicative, format din: Universitatea Politehnica Bucuresti (coordonator); Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti; INCD Geoecomar; SC ISPE SA; Fundatia pentru Reconstructie Ecologica si Dezvoltare Durabila; Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale, Aeriene (IPTANA); Societatea pentru Promovarea Energiilor Regenerabile Inepuizabile si Noi (SPERIN). Cei sapte parteneri au o indelungata experienta in domeniul protectiei costiere si valorificarii resurselor energetice recuperabile. Actiunea consortiului se incadreaza in politica nationala din domeniul energetic privind Strategia de valorificare a resurselor energetice. In perioada 22-24 iunie a.c., la Mangalia va avea loc Simpozionul international EROZIUNEA COASTELOR MARII NEGRE, SOLUTII INTELIGENTE, la care se vor prezenta urmatoarele: Eroziunea costiera, cauze si efecte; Energii regenerabile la Marea Neagra; Poluarea marina, tehnologii de curatare; Legislatia si educatia in domeniu.
~
31
~
~
32
~
~
33
~
~
34
~
~
35
~
~
36
~
~
37
~
~
38
~
~
39
~
ANEXA Protocolul de la Kyoto Protocolul de la Kyoto, semnat in 1997, prevede reducerea drastica a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru tarile puternic industrializate. Perioada la care face referire aceasta intelegere este 2008-2012. Pentru a intre in vigoare, protocolul ar fi trebuit sa fie semnat de cel putin cincizeci si cinci de tari ale caror emisii reprezinta peste 55% din totalul inregistrat in 1990. Aplicarea protocolului de la Kyoto a devenit realitate, la sfarsitul anului 2004, odata cu semnarea intelegerii de catre Rusia. Cele 141 de tari care au ratificat protocolul de la Kyoto (dintre care 34 industrializate) emit aproximativ 60% dintre gazele de sera din perioada de referinta. Protocolul a intrat oficial in vigoare pe 16 februarie 2005. Dintre tarile industrializate, doar patru nu s-au angajat sa reduca emisiile poluante: Statele Unite, Australia, Monaco si Lichtestein. Pentru a se putea indeplini obiectivele stabilite de reducere a emisiilor vinovate de incalzirea globala, intelegerea prevede crearea unei piete internationale a permiselor de emisie a gazelor cu efect de sera care sa se bazeze pe doua mecanisme: cote si proiecte. Finalitatea urmarita de experti este implementarea unui pret pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid de azot (N2O), hidroflorocarbon (HFC), hexaflorura de sulf (SF6). Producatorii care vor depasi cotele vor fi penalizati. Agentia Internationala pentru Energie a efectuat, in 2002, o analiza comparativa a emisiilor de carbon, in functie de tara (grafic 1). Aceste tari pastreaza o marja de manevra, in special prin posibilitatea de a obtine cote suplimentare prin dezvoltarea de proiecte de reducere a emisiei de gaze cu efect de sera in strainatate. Pentru a obtine cote suplimentare pentru folosinta proprie, Germania ar putea, spre exemplu, dezvota un proiect in Franta care sa aiba drept finalitate reducerea gazelor cu efect de sera. Impactul
agriculturii
si
prevederile
concrete
pentru
acest
domeniu
Protocolul de la Kyoto recunoaste rolul pe care il joaca agricultura prin procedeele de stocare a carbonului. In cazul in care anumite tari hotarasc sa apeleze la aceasta masura care reduce emisia de gaze cu efect de sera, autoritatile internationale ar putea hotari acordarea unor cote de emisie mai mari. Articolele care aduc in discutie agricultura Mai multe articole din protocolul de la Kyoto fac referire direct la agricultura: 1. Articolul 3.3 (obligatoriu): schimbarea utilizarii terenurilor se refera la despaduriri si impaduriri. Bilantul trecerii terenurilor forestiere in terenuri agricole si invers, este comparat pentru perioada 2008-2012 cu anul de referinta 1990. Protocolul stabileste ca un hectar de padure defrisat degaja mai carbon decat inglobeaza un hectar de padure “tanara”, care tocmai a
~
40
~
fost plantat. Fiecarei tari semnatare a acordului i s-a fixat o cota de carbon care nu poate fi depasita fara a suferi penalizari. 2. Articolul 3.4 (facultativ): gestionarea terenurilor fara a le schimba utilizarea. Acest articol comporta patru optiuni la alegere care trebuie sa fie aplicate de catre tarile semnatare: - Optiunea gestionarii padurilor. Aceasta optiune implica realizarea unui bilant al padurilor plantate in 1990 si care vor exista si intre 2008-2012. Aceasta optiune a fost plafonata pentru fiecare tara prin acorduri intrnationale. Cotele aplicate diferitelor tari au fost criticate, fiind considerata ca prea mari pentru anumite tari si prea mici pentru altele (Canada, Rusia, Japonia). - Optiunea de restaurare a masei vegetale. Poate fi atins prin prin plantarea de garduri vii. - Optiunea gestionarii terenurilor agricole. Aceasta optiune face referire in special la tehnicile de cultivare a plantelor fara tratamente. - Optiunea gestionarii pasunilor. Dupa faza Kyoto - Emisii de carbon/locuitor Observatorul pentru Energie, Agentia Internationala pentu Energie, noiembrie 2004 Protocolul de la Kyoto nu este decat prima faza in lupta impotriva schimbarii climatice. Reducerea cu 5% a emisiilor de gaze cu efect de sera este primul pas care va afecta totusi competitivitatea tarilor industrializate, semnatate a acordului. Expertii vorbesc de necesitatea, ca pana in 2050, sa se diminueze la jumatate emisiile de gaze cu efect de sera. Este de asteptat ca obiectivul de reducere a emisiilor de gaze sa fie aplicat si tarilor care nu au semnat protocolul de la Kyoto. Se pare ca independent de administratia federala americana, mai multe state americane iau deja masuri pentru a diminua emisiile poluante. O alta provocare majora pentru perioada “post Kyoto”: tarile in curs de dezvoltare care incep sa devina din ce in ce mai competitive dar care refuza sa investeasca in reducerea emisiilor de gaze. Pana in momentul de fata, protocolul de la Kyoto stabileste obiective doar pentru tarile industrializate. Aceasta a fost una dintre criticile majore aduse acestui acord de catre Statele Unite. Tarile in curs de dezvoltare au datoria sa precizeze doar cantitatea de emisii si sa detalieze sursele. Cele mai mari nelinisti planeaza asupra Indiei, Chinei si Braziliei.
~
41
~
Cresterea importanta valorilor economice ar putea aduce cu sine un boom al consumului de energie si a emisiei de gaze cu efect de sera.
BIBLIOGRAFIE
1. „Chambres d’Agricultures”, nr.948 2. www.fermierul.ro
3. Cartografierea impacturilor celor mai recente dezastre naturale şi accidente tehnologice în Europa, Raport al Agenţiei Europene a Mediului, Nr 35 4. Raport al Agenţiei Europene a Mediului, Nr 2/2004, AEM, Copenhaga COM(2004)472
final: Comunicat al Comisiei pentru Consiliul European, Parlamentul European 5. Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor: Controlul riscului de producere a inundaţiilor — prevenirea, protecţia şi atenuarea efectelor inundaţiilor
~
42
~
6. www.rolitoral.ro/site/displayarticle14.html
7. “Schimbãri climatice abrupte si factorii generatori”,Cristian Muresanu 8. www.newz.ro/stiri/in-cativa-ani-romania-ar-putea-ramane-fara-plaje_n32381.html
~
43
~
