Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti Facultatea de Ştiinţe Economice Domeniu:Administrarea Domeniu:Administrarea Afacerilor
Efectele crizei economice asupra unei întreprinderi Studiu de caz: S.C. “Dacia group Renault”
Proof. coord.: Lector dr. ing. ec. Buzoianu Daniela Autor: Zgãbei M. Adina Grupa 51 An I
Anul universitar 2011-2012 1
Cuprins Sinteza lucrarii Definirea crizei economice 1.
Criza economicã Criza economicã la nivel mondial
1.1 1.2
Criza economicã în România
2.
Scurt istoric legat de înfiinţarea S.C. “Dacia group Renault”
3.
Resurse umane
4.
Parteneriate
5. Productiv Productivitat itatea ea 6. Cifra de afacer afacerii Înainte de crizã În timpul crizei 7. Profit Profitul ul Înainte de crizã În timpul crizei 8. Situaţia pe piaţã piaţã a întreprinderii în comparative comparative cu alte întreprinderi producãtoare de bunuri similar 9. Efectele crizei la nivelul nivelul intreprinderii intreprinderii 10. 10. Mãsu Mãsuri ri an anti ti-c -cri rizã zã 2
11. Concluzii 12. Anexe 13. Bibliografie
Sinteza lucrarii Criza financiara si economica in care pietele international au pierdut intre 20 pana la 70% din valoarea avuta in 2006-2007 au afectat si Romania. Statul roman a fost nevoit sa ia masuri de protective pentru a-si apara institutiile proprii, de criza. Printre punctele afectate de criza a fost si aceea a automobilelor si a componentelor auto. Printre efectele negative se afla modificarea comportamentului de consum-se cumpara produse ieftine si in cantitate mica, asa cum s-a intamplat si cu sectorul autotursimelor. Uzina Dacia de la Mioveni ocupa un loc important in PIB-ul Romaniei, fiind estimate cu 10%, ceea ce ocupa un interes deosebit in economia tarii. “Dacia group Renault” are 13274 de angajati, majoritatea cu studii superioare si medii, neavand niciun salariat necalificat. Uzina lucreaza in parteneriate in vederea imbunatatiri servciilor cu Groupama Asigurari din anul 2010 pentru raspundere civila auto obligatorie R.C.A. si asigurari facultative pentru avarii de tip CASCO si acceptarea de plata in 48 de ore de la producerea de daune in reteaua Dacia-Renault-Nissan. Daca in primii 17 ani uzina Dacia de la Mioveni realiza 1000000 automobile, datorita investitiilor de 1.2 miliarde euro astazi platform produce 65 vehicule/ora, jumatate din ele fiind de tip Duster-modelul inregistrand la nivel international pana astazi 100000 de comenzi dintre care 4826 unitati vandute in Romania in 2010.
3
Capacitatea anuala a uzinei este de aproximativ de 400000 autovehicule cu 65 de tipuri. Cele mai multe cereri la export au fost in 2011. Grupul Dacia a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 2.07 milioane euro mai mult decat in 2007. Totusi a avut loc o erodare a profitului fata de 2007 datorita conflictului de munca martie-aprilie 2008 care a costat comapania 13 milioane euro. Cresterea preturilor materiei prime, caderea brutala a vanzarilor sub efectul crizei financiare, pretul mare al petrolului, intrarea de vehicule vechi de ocazie , au facut ca profitul realizat sa scada simtitor. In martie 2009, tinand cont de deficiente si investitii noi nu s-au distribuit dividende dar s-au dat catre salariati in mai 2009 prime de 700 roni. Desi in context economic dificil, marcat de criza financiara internationala, vanzariile au crescut in 2008 cu 8.3 majoritatea vanzarilor fiind realizate la export iar productia a atins cifra record de 242415 unitati. Concluzia este ca investitia este bine gandita, solida, ce aduce beneficii substantiale comapaniei Dacia S.A. Totusi profitul net in 2008 a scazut la jumatate, cu 60 milioane euro cauza fiind criza financiara. In 2010 constructorul de la Mioveni a raportat un nou nivel maxim pentru cifra de afaceri de peste 2.7 milioane euro cu 30% in crestere fata de 2009 si o productie de 341000 unitati fata de 350000 unitati(capacitatea maxima a uzinei). 90% din autoturismele produse au fost exportate in tari precum Franta, Germania etc., datorita raportului pret-calitate si adaptarea noilor realitati-in special modelul Sandero. Profitabilitatea per masina a fost de 600 euro, adica un castig net de 132 milioane euro. Angajatii vor primii in medie un castig de 650 euro/angajatcu o crestere de 25% fata de 2009. Dacia face concurenta chiar si colegilor de grupa ,marca Renault dar in special unor adversary precum Hyundai, Skoda, Chevrolet. Uzina Dacia a simtit efectele crizei prin scaderea pietei interne si intreruperea productiei in 2008 pentru a nu creste stocurile precum si plata somajului in perioada grevei personalului. Masuri pentru contracararea efectelor crizei se refera la responsabilitatea constructorului si responsabilitatea autoritatilor. Pentru constructor se preconizeaza ca automobilele sa fie comercializate in 60 de piete international, sa creasca calitatea si estetica masinilor, prestatia acesteora precum si pretul oferit. Pentru guvern, obligatia este de a suspenda taxa de poluare, marirea programului “Rabla” la 50000 masini , facilitarea obtinerii de credite bancare si oprirea invaziei de masini second-hand. 4
Se propun noi variante de autoturisme estetic realizate cu imbunatatiri tehnice moderne cu un consum mic de combustibil si preturi de cost scazute. Ateliere cu dotari si servicii imbunatatite sic el mai important cucerirea de noi piete europene si non-europene
Definirea crizei economice
Criza economicã reprezintã o situaţie în care economia unei ţari trece brusc printr-o scãdere a forţei sale, scãdere adusã de regulã de o crizã financiara. O economie ce trece printr-o crizã economicã va experimenta aproape sigur o scãdere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditaţilor si o creştere / scãdere a preţurilor din cauza unei inflaţii / deflaţii. Crizele economice pot lua forma unei stagflaţii, unei recesiuni sau unei depresii economice, şi uneori pot duce la colaps economic.
1.1
1. Criza economicã Criza economicã la nivel mondial
Criza financiara si economica internationala din 2008 a precipitat o neincredere grava in functionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului contemporan. Inevitabil, criza are efecte defavorabile asupra cresterii economice globale si va avea consecinte politice, strategice si sociale. Recesiunea economica generata de haosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri si liderii politici. Declansata initial in Statele Unite, criza s-a extins in Europa Occidentala si, pe fundalul globalizarii, s-a raspandit vertiginos in r estul lumii. Incercand sa previna falimentarea in masa a bancilor si a fondurilor de asigurare, guvernantii din America si din Europa Occidentala au nationalizat o mare parte din sistemul f inanciar autohton. Ceea ce contravine principiilor capitalismului modern si imputerniceste statul in detrimentul sectorului privat, depreciaza validitatea "valorilor" asociate cu piata "libera" si erodeaza imaginea modelului economic promovat de Statele Unite in restul lumii.
5
Interventiile fara precedent ale guvernantilor, prin infuzii masive de fonduri "imprumutate" in sistemul financiar, prin achizitionarea de actiuni in institutiile falimentare si prin r educerea impozitelor, nu garanteaza restabilirea increderii publicului in sistemul bancar, in fondurile imobiliare si de investitii si in capabilitatea autoritatilor de a reglementa pietele de credit ca sa previna speculatii toxice, abuzuri si coruptie. In 2008, actiunile oferite pe pietele internationale si-au pierdut intre 20 si 70% din valoarea avuta in 2006 si 2007. Liderii politici din multe tari, speriati de consecintele drastice ale crizei, sunt de acord ca obiectivul prioritar trebuie sa fie prevenirea prabusirii sistemului financiar international. Ei sunt constienti ca statele, in mod individual, nu pot sa restabileasca increderea in institutiile bancare si de investitii decat daca isi coordoneaza actiunile anticriza. Cu toate acestea, sub presiunea politica autohtona, liderii multor state vor fi inclinati sa actioneze in interes strict national si sa apeleze la masuri protectioniste ca sa-si apere institutiile proprii de criza si ca sa previna achizitionarea lor de catre interese straine.
1.2 Criza economicã în România Criza economică loveşte puternic giganţii industriei româneşti. De la o zi la alta, statisticile oficiale vin cu noi date care îngroaşă rândurile şomerilor sau ale celor ameninţaţi de spectrul disponibilizării. Cele mai afectate sunt cinci puncte vitale ale industriei - metalurgie, textile, componente auto, autovehicule şi chimie. Peste jumãtate din români înca se declarã afectaţi de criza economicã, 29,8% în mãsurã foarte mare, iar 23,4 % în mare mãsurã, ( potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Mednet Marketing Research Center). Numãrul celor care se declarã afectaţi în foarte mare si mare mãsurã de criza economicã aproape s-a dublat din februarie 2009 pânã în februarie 2011, de la 29,8 procente la 53,2 procente, se aratã în s ondajul remis de www. Ziare.com. Ȋn schimb, numãrul celor care se declarã afectaţi în micã şi foarte micã mãsurã s-a înjumãtãţit, în aceeaşi perioadã, de la 38,7% la 18,8%. Principalele efecte negative ale crizei se observã în modificarea comportamentului de consum al românilor. Astfel, se cumpãrã produse mai ieftine şi în cantitate mai micã. Potrivit sondajului, 62,3% din respondenţi au declarat ca şi-au redus consumul cantitativ (54% au cumpãrat aceleaşi produse, dar în cantitate mai micã, în timp ce 8,3% au cumpãrat produse mai ieftine şi în cantitate mai micã), aceasta fiind, în prezent, principala cale de menţinere sub control a coşului de cheltuieli zilnice. Existã şi consumatori care au apelat la cumpãrarea produselor mai ieftine, fãrã a renunţa, în schimb, la cantitate (7,8%). Totuşi, comparativ cu anul 2010, în 2011 s-a redus numãrul respondenţilor care au renunţat şi la 6
cantitate şi la preţ de la 19,8% la 8,3%, dar şi a acelor care au cumpãrat mai ieftin şi în cantitate mai micã de la 11,8% la 7,8%.
2.
Scurt istoric legat de înfiinţarea S.A. “Dacia group Renault”
Dacia, marca în jurul cãreia s-a creat şi dezvoltat industria de automobile din România, a luat naştere în 1966, la Colibaşi, judetul Argeş Înca de la început, legãturi strânse de colaborare au unit Dacia si Renault, constructorul francez aflându-se la originea industriei automobile din România În 1998, întreprinderea a obţinut Certificatul de atestare a Implementãrii Sistemului Calitaţii ISO 9001 şi a înregistrat recordul de producţie (106.000 unitãţi). Din 1999, Dacia face parte din Grupul Renault şi se afirmã puternic pe plan internaţional Prima concretizare a colaborãrii franco-romane, un autoturism echipat cu motor şi cutie de viteze Renault •
•
•
•
1968: 20 august: de pe linia de montaj iese primul automobil marca Dacia (Dacia 1100) 1969: intră în producție modelul Dacia 1300, un model sub licență R12
7
1970–1980: Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele bazată pe modelul Dacia 1300 Anii 1980: este lansat modelul Dacia Lăstun, însă acesta nu se bucură de succes și este retras în 1991 1995: este lansată Dacia Nova, un model de concepție 100% românească 1999: Dacia este cumpărată de Renault și anunță lansarea unui model de 5.000€ 2000: este lansat modelul SupeRNova, o evoluție a modelului Nova, dotat cu un motor de 1,4l de proveniență Renault 2003: este lansat modelul Solenza, o restilizare a modelului SupeRNova (acesta din urmă fiind scos din fabricație) 2004: se încetează producția modelelor Berlină și Break din seria Dacia 1300 2004: este lansat modelul Logan, care este vândut în număr record 2006: în primăvara anului este prezentat primul concept al mărcii Dacia; acesta se numea Dacia Steppe, iar în octombrie este lansat modelul Dacia Logan MCV (Break) 2006: 8 decembrie, este fabricat ultimul model Dacia Pick-Up și lasă locul pentru modelul derivat din modelul Logan 2007: 23 ianuarie: este lansată Dacia Logan Furgonetă, model ce a înlocuit modelul Dacia Pick-Up 2007: 5 octombrie: este prezentat modelul Logan Pick-Up 2008: 4 martie: este prezentată Dacia Sandero 2008: 1 iulie: apare Dacia Logan facelift 2008: 1 octombrie: apar versiunile diesel a Daciei Logan facelift 2008: 3 octombrie: apare Dacia Logan MCV facelift 2009: în primăvară este prezentat la salonul auto de la Geneva conceptul Dacia Duster 2010: în primăvară este lansat modelul de serie Dacia Duster
8
3.
Resurse umane
Consiliul de administraţie al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din: 1. Francois Fourmount –Director General; În 1975 intră în Grupul
Renault, ocupând până în 1981 funcţia de şef al serviciului Personal în cadrul departamentului Presaj-Sudură al uzinei din Ile Séguin. În iulie 2003 François Fourmont a fost numit Director General la Dacia si Director Renault pentru Europa de Est.
2. Management : •Jacques Chauvet •Francois Fourmount •Constantin Stroe-În 1968 intră la Uzina de Automobile Piteşti, unde
ocupă succesiv funcţiile de inginer, şef de atelier, apoi inginer-şef al uzinei. În 1990 este numit Director General al Dacia, funcţie în care este confirmat în 1999, în momentul privatizării societăţii. Pe de altă parte, Domnul Constantin Stroe este Preşedintele Asociaţiei Constructorilor Români de Automobile (ACAROM) şi Vice-Preşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR);
•Dan Mihai Bedros •Renaud le Barrois d’Orgeval Societatea are un numãr de 13274 de angajaţi,care au diverse studii :începând de la studii medii şi ajungând la studii superioare şi postuniversitare,neavând nici un salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varstã şi studii în tabelul urmãtor :
Vârsta 25-35 35-55 40-55
Nivel de studii Superioare si postuniversitare Superioare Medii
9
Nr de personal 8503 3254 1517
Pentru o companie ce a fost înfiinţatã în 1990, se poate spune cã este suficient numãrul de angajaţi,având în vedere cã perioada în care ne aflãm şi anume a cea de recesiune economicã a dus la multe pierderi de locuri de muncã. Ȋn momentul de faţã, din cauza perioadei de crizã, au fost stopate recrutãrile.Ȋnaintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cãutarea persoanelor potenţial interesate în acest domeniu, folosind motoarele de cãutare sau apelând la agenţii de plasare a forţei de muncã în cazul în care se dorea angajarea unor persoane pentru poziţii superioare.CVurile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului pentru care este necesarã recrutarea.
4.
Parteneriate
Automobile Dacia SA, Renault-Nissan SRL şi Groupama Asigurãri au încheiat un parteneriat strategic în vederea îmbunãtãţirii serviciilor destinate clienţilor Dacia, Renault şi Nissan. Datoritã unui protocol de schimb de date informatizat între reparatorii autorizaţi ai celor trei mãrci şi asigurator, acest parteneriat, actualizat în 2010, va permite eliberarea acceptelor de platã în maxim 48 de ore de la depunerea dosarului de daune. Beneficiile directe pentru clienţii Dacia, Renault şi Nissan care se vor adresa Groupama Asigurãri sunt reducerea timpului de aşteptare pentru tratarea dosarului de daune şi scurtarea perioadei de imobilizare a vehiculului pe durata reparaţiei. Parteneriatul este deja în vigoare începând cu luna martie 2010, fiind valabil atât pentru asigurãrile de rãspundere civilã auto obligatorii RCA, cât şi pentru asigurãrile facultative pentru avarii de tip CASCO. Colaborarea instituitã cu Groupama Asigurãri se poate extinde la nivelul fiecãrui reparator din reţeaua agreatã Dacia-Renault-Nissan care doreşte 10
încheierea unui acord în acest sens. Grupul Renault în România deţine în prezent cea mai dezvoltatã reţea de service-uri la nivel naţional - 89 de unitãţi Dacia, 49 de unitãţi Renault şi 24 de unitãţi Nissan, iar parteneriate similare au fost încheiate şi cu alte companii de asigurãri din România. Creatã din fuziunea Asiban şi BT Asigurãri Transilvania şi a integrãrii structurii de vanzãri a OTP Garancia, Groupama Asigurãri are o reţea de peste 300 de agenţii si puncte de lucru. Groupama Asigurãri oferã produse de asigurãri de viaţã, bunuri, rãspundere civilã, auto si agricole, atât persoanelor fizice, cât şi clienţilor corporate. Totodata exista si parteneriate de pe platforma de la Mioveni cu furnizori precum: - VALEO (cablaje) - JCI (scaune) - EURO APS (piese plastice si termoformate) - CORTUBI (esapamente) - VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire) Obiective:
-
Cresterea performantelor in ceea ce priveste calitatea, costurile, termenele de livrare a produselor
cumparate -
Cresterea integrarii locale si regionale competitive prin utilizarea potentialului oferit de catre reteaua
de furnizori din tarile LCC (Leading Competitive Countries)
5.
Productivitate
Dacia a redus perioada de timp în care se realizau un milion de autovehicule la uzina de la Mioveni de la 17 ani (primul milion). Pragul de 1.000.000 a fost atins în 1985, cel de 2.000.000 vehicule în 1998 (dupa 13 ani), iar cel de 3.000.000 în 2007 (dupã 9 ani). Aceste reduceri succesive au fost susţinute de investiţii de circa 1,2 miliarde de euro în platforma de la Mioveni. 11
Ȋn prezent, jumãtate din cele 65 vehicule fabricate în fiecare ora la Mioveni sunt Duster, modelul înregistrând peste 100 000 comenzi la nivel internaţional pânã în prezent. Ȋncã de la lansare, în martie 2010, Dacia Duster s-a impus ca lider de vânzãri în segmentul sãu pe piaţa din România, cu 4.826 unitãţi vândute în cursul anului trecut.
Evoluţia productivitãţii în ultimii ani pânã în prezent An
Producţie
Vânzãri (total)
Exporturi
2000
55.187
52.403
2.270
2001
52.167
54.368
2.355
2002
57.387
57.681
4.939
2003
72.670
69.166
11.292
2004
94.719
98.908
18.895
2005
172.094
163.899
50.623
2006
188.461
187.215
79.438
2007
222.914
230.473
128.411
2008
242.385
257.854
172.886
2009
258.032
261.230
175.210
2010
300.012
285.345
180.212
2011
254.214
240.362
170.360
Vânzãrile Dacia pe modele în România în 2011 Model
Unitãţi
Sandero (inclusiv versiunea Stepway)
3 047
12
Logan berlinã
22 791
Logan MCV
3 678
Duster
4 826
Logan VAN
1 473
Logan Pick Up
915
Total
36 730
Top 10 destinaţii export în 2011 Ţara
Unitãţi
1
Franţa
110 076
2
Germania
40 500
3
Italia
21 930
4
Spania
21 753
5
Turcia
19 167
6
Algeria
18 578
7
Belgia
11 403
8
Austria
6 068
9
Polonia
6 018
10
Olanda
5 557 13
6.
Cifra de afaceri
Grupul Dacia a înregistrat în 2008 o cifrã de afaceri de 7,633 miliarde lei (2,073 miliarde euro), în creştere cu 10 % faţã de anul 2007, a declarat, într-o conferinţã de presã, directorul general al Dacia, Francois Fourmont. Exprimatã în euro, cifra de afaceri a stagnat însã faţã de anul precedent, când s-a situat la 2,077 miliarde euro. Contribuţia exportului la aceastã cifrã a fost de 3,524 miliarde lei, în creştere cu 24 procente faţã de anul precedent. Anul trecut, Grupul Dacia a înregistrat un rezultat financiar pozitiv. Marja operaţionalã a atins 260,7 milioane lei, ceea ce reprezintã 3,4% din cifra de afaceri. Profitul net dupã impozitare a fost de 213 milioane lei, adica 2,8 %din cifra de afaceri. Erodarea valorii profitului faţã de anul 2007 a fost determinatã de impactul negativ al conflictului de muncã din martie - aprilie 2008 (care a costat compania 13 milioane euro), creşterea preţului materiilor prime începând din trimestrul al doilea, cãderea brutalã a vânzãrilor Dacia in ultimul trimestru sub efectul cumulat al crizei financiare internaţionale si al intrãrii masive in România a vehiculelor vechi de ocazie, a explicat Fourmont. El a precizat cã Renault, acţionarul majoritar al Dacia, a decis pe 11 martie 2009 sa nu distribuie dividende în contul exerciţiului 2008, ţinând cont de nivelul deficitelor anterioare şi de importanţa investiţiilor, dar se distribuie 9,59 milioane lei din rezultatul net cãtre salariaţi, sub forma unei prime de 700 de lei, care va fi acordatã în luna mai 2009. În 2008, într-un context economic dificil, marcat de criza financiarã internaţionalã, vânzãrile Dacia au crescut cu 8,3 % faţã de anul 2007, pânã la 239.964 vehicule. Aproape doua treimi din vânzãri au fost realizate la export. În ceea ce priveşte producţia, aceasta a atins cifra record de 242.415 unitãţi, din care 228.471 autoturisme şi 13.944 vehicule utilitare. Pe modele, repartizarea volumelor a fost urmatoarea: Logan MCV - 88.957 unitãţi, Logan berlinã - 83.371 unitãţi, Sandero - 56.143 unitãţi, Logan Van 7.541 unitãţi, Logan Pick-Up - 6.403 unitãţi.
Pe timpul crizei 14
Cifra de afaceri prognozatã a fost obţinutã bazându-ne pe preţul mediu al modelului la care ar putea fi comercializat fiecare din cele 80 de modele produse suplimentar în fiecare zi. Aceastã valoare a cifrei de afaceri creşte în primii 3 ani cu rata de creştere sustenabilã, şi apoi rãmâne constantã. Costurile au inclus cuantumul cheltuielilor salariale, cu materiale şi materi iprime precum şi cu utilitãţile necesare bunei desfãşurãri a activitãţii. Investiţia curenta se va amortiza în 10 ani, liniar. Ȋncã din primul an investiţia genereazã profit pentru companie. Acest profit creşte o datã cu creşterea cifrei de afaceri în urmãtorii doi ani, urmând ca, pentru restul perioadei, sã fie constant. Acest fapt este unul pozitiv, şi încurajator pentru companie, cãci profitul pozitiv induce un cash-flow disponibil pozitiv. Dupã 3 ani investiţia se revinde, deoarece modelul Sandero nu va mai avea aceeaşi cãutare. Rata internã de rentabilitate este suficient de mare, şi este superioarã ratei de rentabilitate de pe piaţa financiarã,deci putem concluziona în mod clar, faptul cã investiţia este una care ar aduce profit companiei. Ȋn continuare am luat în calcul douã alte scenarii posibile, unul pesimist şi altul optimist. Ȋn funcţie de starea economicã viitoare şi de marja de eroare asociatã previzionãrii asupra cererii de Dacia Sandero,am fundamentat un scenariu pesimist în care creşterea cifrei de afaceri în primii 3 ani ar fi de 14%, urmatã de o scãdere a acesteia în anii urmãtori, pânã la vinderea investiţiei cu 2% pe an. Pe de altã parte, scenariul optimist prevede o creştere în primii 3 ani a cifrei de afaceri cu (+-)18% şi apoi o creştere constantã de 2% anual.
7.
Profitul 15
Ȋnainte de crizã
Producătorul Automobile Dacia şi-a publicat bilanţul pe 2008. Acesta arată după cum urmează: cifra de afaceri înregistrată este de 7,64 miliarde lei (2,07 miliarde euro), cu o creştere în lei de 10%, faţă de nivelul de 6,93 miliarde lei (2,08 miliarde euro), atins în 2007. Celor neobişnuiţi cu interpretarea unor astfel de date statistice le spunem că facem noi această treabă pentru a le prezenta, nu lucruri scoase în faţă de companie, ci exact ceea ce aceasta doreşte să lase mai la urmă. În acest spirit, continuăm prin a observa că, deşi cifra de afaceri exprimată în lei a crescut, profitul net a scăzut la jumătate în comparaţie cu anul 2007, până la 222 milioane lei (60 milioane euro). Cauzele pentru asemenea rezultate sunt cât se poate de diverse. Prima şi cea mai importantă este legată de scăderea comenzilor provocată de cererea în scădere de automobile, determinată şi ea de lipsa de finanţare existentă în piaţă din cauza crizei economice şi financiare globale. E lung şi complicat dar asta s-a întâmplat. Aceste lucruri au determinat mai departe nemulţumirile salariaţilor ce lucrează în industria auto din România şi care sunt intim legaţi de cei de la Dacia. Astfel că, în prima parte a anului, salariaţii furnizorului de tobe Coturbi şi cei ai furnizorului de cablaje Leoni de pe platforma de la Mioveni au intrat în grevă oprind producţia şi perturbând activitatea Automobile Dacia. La scurt timp, în luna martie, cea mai mare parte a salariaţilor Dacia intră şi ei în grevă generală, pierderile companiei ridicându-se, potrivit estimărilor oficialilor Dacia, la circa 13 milioane de euro. Să nu uităm producţia nerealizată care, pe perioada grevei, a fost de aproape 200 milioane de euro. Ulterior, producţia a fost oprită încă o lună şi jumătate, până la sfârşitul anului trecut, iar angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată au fost disponibilizaţi. În decembrie 2008, Dacia a comercializat 3.622 de maşini pe piaţa din România, în scadere cu 55% faţă de nivelul înregistrat în decembrie 2007. Preţul incredibil de mare al petrolului (reamintim că la mijlocul lunii iulie 2008 barilul de petrol a atins recordul istoric de 147 dolari) a determinat oamenii să se gândească dacă în aceste condiţii, odată cumpărând o maşină, o să-şi poată mai departe permite să meargă cu ea. 16
Ȋn timpul crizei
La doi ani de când pe fondul crizei economice mondiale Dacia raporta o înjumătăţire a profitului, într-o perioadă în care mulţi dintre constructorii auto de volum înregistrau pierderi. Constructorul auto de la Mioveni a raportat un nou nivel maxim pentru cifra de afaceri, de peste 2,7 miliarde de euro în 2010. Atingerea acestui rulaj, în creştere cu aproape 30% faţă de anul anterior, vine pe fondul majorării producţiei la un nivel record de peste 341.000 de unităţi, apropiat de capacitatea maximă de 350.000 de maşini a uzinei. Aproape 90% din maşinile produse la Mioveni au fost exportate către principala piaţă a Dacia - Europa de Vest, în frunte cu Franţa şi Germania, motorul principal fiind SUV-ul Duster, a cărui producţie a depăşit pragul de 80.000 de unităţi în şapte luni. "Faptul ca vanzarile noastre sunt in crestere demonstreaza ca piata are nevoie de astfel de masini, cu un raport pret-calitate optim si adaptat noilor realitati. Ma astept ca in aceste conditii, vanzarile Dacia sa urce substantial pe termen scurt si mediu, in special pe modelul Sandero, unul adaptat preferintelor europenilor", considera Stroe. Vicepresedintele Dacia precizeaza insa ca totul depinde de conditiile pietei. Care nu sunt tocmai bune si tind sa se inrautateasca. Cel putin in Romania, producatorul roman s-a trezit ca trebuie sa faca fata, pe langa concurenta cu modelele straine, unor probleme pe care nu le anticipa.
În condiţiile în care exporturile au ajuns să ocupe aproape întreaga capacitate de producţie a uzinei, profitabilitatea acesteia a scăzut în ultimii patru ani, la aproape 180 de euro per maşină în 2009 pentru a urca în 2010 la puţin peste 200 de euro per automobil produs. Spre comparaţie, în 2007, anul în care piaţa locală s-a apropiat de nivelul maxim de 370.000 de autovehicule, Automobile Dacia a avut un profit net de peste 132 de milioane de euro, adică un câştig de aproape 600 de euro per maşină, potrivit calculelor ZF. Revenirea pe un trend ascendent a profitului Dacia vine la mai puţin de un an de când Renault va începe producţia la cea de-a treia uzină a mărcii din Maroc. Automobile Dacia va plăti în acest an celor 15.000 de angajaţi salarii în valoare totală de aproape nouă milioane de euro, adică în medie 650 de euro per angajat. Angajaţii Automobile Dacia au obţinut în luna martie o majorare salarială de 260 de lei în cazul muncitorilor calificaţi, reprezentând o creştere medie de 13% în urma negocierilor dintre administraţie şi sindicat. Profitul per angajat a înregistrat o creştere de aproape 25% în 2010 faţă de 2009, la 17
5.150 de euro (430 euro/lună), dar cu mai bine de 50% sub nivelul atins în 2007.
8.
Situaţia pe piaţã a întreprinderii în comparative cu alte întreprinderi producãtoare de bunuri similare
Dacia se pozitioneazã pe segmentul ,,low-cost”. Ȋnainte de a deveni un adversar puternic pentru mărci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concurenţă chiar colegilor de grup. Chiar dacă marca Renault are în această perioadă oferte foarte tentante, atât pentru modelul Symbol, cât şi pentru Clio III, care pot fi achiziţionate cu preţuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluzând aici şi prima de casare oferită prin Programul Rabla, aceste promoţii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea câştig de cauză. Conştienţi de situaţia creată, cei de la Renault pregătesc lansarea în Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca şi celelalte modele ale mărcii franceze, acest vehicul va creşte în gamă prin modificări majore de ordin estetic şi suplimentări ale dotărilor, astfel încât să se 18
diferenţieze cât mai mult posibil de Logan. Până atunci însă, vânzările Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit. Ca urmare a vânzărilor în continuă scădere, importatorii de automobile dinRomânia lansează oferte fără precedent, maşinile noi începând să rivalizeze cucele second-hand la capitolul preţuri. Importatorii vin cu reduceri de până la4.000 de euro sau cu asigurări gratuite pentru a redresa situaţia.
9.Efectele crizei la nivelul intreprinderii
Industria auto din românia ce reprezintă aproape 10% din PIB, pare să fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economică în condiţiile în care marile companii pentru care România produce piese şi automobile îşi restrânga activitatea.
Uzina Dacia a simtit din plin efectele crizei economice mondiale, "Ca urmare a degradării situaţiei pe
pieţele auto, atât la export cât mai ales pe principala sa piaţă, România, situaţie care risca să se prelungească pentru a nu creşte stocurile, Dacia este nevoită să îşi întrerupă producţia în perioada 20 noiembrie-7 decembrie 2008.
Vânzãrile Dacia pe piaţa localã au cãzut cu 52,3% în noiembrie, de la 9,850 de unitãţi la 4.698 vehicule, declin record pentru constructorul auto. Dupã primele unsprezece luni livrãrile au coborât cu 13,5% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut, de la 93.762 maşini la 81.097 autovehicule. Din cauza scãderii cererii, atât pe piaţa internã, cât şi în statele în care Dacia exportã, activitatea uzinei de la Miovei a fost opritã pe 30 şi 31 octombrie 2008, în 13 şi 14 noiembrie 2008, precum şi în perioada 20 noiembrie - 7 decembrie 2008. Dacia a reluat lucrul luni, insa joi, 11 decembrie, producţia va fi din nou sistatã, pânã în 11 ianuarie 2009. "Conform Contractului Colectiv de Muncã al Dacia pe 2008, salariaţii care vor rãmâne la domiciliu în şomaj tehnic vor fi remuneraţi cu 85% din salariul 19
total brut. Aceştia vor beneficia de tichetele de masã, acordate în avans, pentru zilele de şomaj tehnic din luna decembrie, precum şi de prima de Crãciun în valoare de 450 lei", se aratã într-un comunicat al Dacia.
10.Mãsuri anti-crizã si propuneri
Strategia producatorului autohton de automobile pentru contracarera efectelor crizei se bazeaza pe doua axe majore, prima dintre acestea fiind responsabilitatea directa a constructorului, iar cea de a doua fiind responsabilitatea autoritatilor publice din Romania, a declarat directorul general al Automobile Dacia SA, Francois Fourmont. •
Produsele. In aceasta privinta, compania beneficiaza de o gama foarte tanara de vehicule
ceea ce-i permite prezenta nu doar pe piata interna ci si la export. Fourmont a explicat acest lucru prin faptul ca in cursul acestui an trei sferturi din productie vor merge la export fata de doua treimi anul trecut. Obiectivul de extindere pe noi piete , cu ajutorul unor produse si motorizari noi astfel incat autovehiculele Dacia sa fie comercializate in peste 60 de piete internationale. Cresterea calitatii produselor realizate de Dacia prin ceea ce inseamna calitatea efectiva a masinilor, prestatia acestora si pretul oferit. •
•
Ȋn ceea ce priveşte mãsurile Guvernului de suspendare a taxei de poluare, de triplare a taxei de înmatriculare şi de reluare de la 1 ianuarie 2009 a programului "Rabla" prin unitãţile Remat pentru 50.000 de maşini, Fourmont a declarat cã deciziile "sunt de natura sã regleze una din cele doua 20
cauze care au provocat cãderea pieţei de automobile din România". Directorul general al uzinei Dacia din Mioveni a mai precizat cã piaţa de automobile din România a scãzut în luna noiembrie 2010 cu 50%, iar Dacia a vândut în aceastã perioadã "puţin peste 4.000 de unitãţi în România, faţã de aceeaşi perioadã a anului trecut, iar comenzile au tendinţe descrescãtoare". "Un prim motiv ar fi invazia de vehicule second-hand al cãror numãr se ridicã la 50.000 şi în al doilea rând a apãrut dificultatea clienţilor de a obţine un credit bancar. Constatãm o scãdere brutalã a pieţelor de automobile din Europa şi, deşi avem o cotã de piaţã în creştere, aceastã scãdere a pieţelor europene de automobile ne influenţeazã şi pe noi în mod negativ", a mai declarat Francois Fourmont. 3. Utilizarea internetului ca mijloc de cumpărare ceea ce ar avea ca efect reducerea cheltuielilor de distribuţie; 4. Utilizarea marketingului viral personalizat. În funcţie de zona geografică unde se află utilizatorul s-ar putea face reclamă adaptată specificului. 5. Facilităţi financiare: Practicarea cumpărării în rate. Un avans pentru început şi apoi un an de graţie care să ofere posibilitatea cumpărătorului de a-şi proiecta ratele viitoare.
Practicarea sistemului „buy back” în anumite condiţii. Posesorii care deţin un model Dacia şi doresc să-l înlocuiască cu o variantă mai recentă să poată preda firmei automobilul şi contra unei diferenţe de preţ să poată cumpăra modelul dorit. Automobilul vechi va putea fi revândut de firmă altor persoane care doresc un automobil Dacia după ce s-au realizat eventuale retuşuri şi remedieri. Pentru a fi atractiv Dacia ar urma să acorde şi acestor automobile o perioadă de garanţie.
Acordarea unui discount pentru cumpărătorii care achiziţionează un automobil prin programul „Rabla” şi care fac dovada că au casat un model Dacia, măsură care are scopul de a fideliza clienţii vechi;
21
6. Îmbunătăţirea site-ului propriu Dacia pentru a-l face mai atractiv şi mai prietenos prin:
Utilizarea animaţiei în prezentarea modelelor şi caracteristicilor
tehnice;
Însoţirea vizionării de un fundal muzical şi comentarii în limba
română; Prezentarea unor clipuri cu modelele selectate de utilizator care să prezinte detaliile referitoare la interior, ţinuta de drum
Prezentarea 3D a interiorului, portbagaj şi compartimentul motor; Detalierea performanţelor modelelor Dacia în diferite regimuri de
utilizare;
Sfaturi utile posesorilor de autoturisme Dacia; Informaţii şi noutăţi în domeniul legislaţiei rutiere;
Acordarea unor premii navigatorilor pe site-ul Dacia după anumite criterii prestabilite;
7. Creşterea capacităţii de adaptare şi schimbare la cerinţele clienţilor prin: Fabricarea unor serii limitate cu performanţe şi echipări superioare. De asemenea îmbunătăţirea interiorului prin comenzi la volan şi tapiţerie din piele ar putea constitui un avantaj în plus pentru atragerea unei categorii de clienţi mai exigenţi. Aceste automobile ar avea culori distincte care să nu se regăsească pe variantele de serie.
22
11.Concluzii Analizând rezultatele anilor anteriori, precum şi situaţia economicã anterioarã, consiliul de conducere al întreprinderii “Dacia group Renault” a anticipat perspectivele pentru perioada urmatoare şi a hotãrât cã pe lângã tipurile de maşini fabricate pânã în prezent (cu vânzare mai redusã) sã punã spre fabricare noi variante de tipuri de autoturisme, estetic realizate cu performanţe ridicate, cu un consum de carburanţi mai mici (având în vedere creşterea preţurilor carburanţilor ), la preţuri de cost scãzute care sã atragã interesul cumpãrãtorului. Pentru acestea, s-au propus (in funcţie de beneficiile realizate): pãstrarea întregului personal angajat, mãrirea salariilor, noi parteneriate precum şi îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã a acestora. Percepţia posesorilor de automobile Dacia despre reţeaua Service. Reţeaua de ateliere service unde se realizează reviziile periodice, reparaţiile în termenul de garanţiei sau post garanţie a fost analizată din perspectiva calităţilor lucrărilor efectuate pentru a surprinde eventualele deficienţe care pot dăuna imaginii mărcii Dacia. Imaginea atelierelor service este aceea a unei dotări corespunzătoare dar serviciile oferite trebuiesc îmbunătăţite. Percepţia este net inferioară aprecierilor referitoare la reţeaua de distribuţie şi de aceea producătorul Dacia trebuie să acţioneze în continuare pentru a îmbunătăţi aceste servicii. Analiza preferinţelor cumpărătorilor în funcţie de model şi motorizare. Studierea acestor aspecte scoate la lumină înclinaţia cumpărătorilor pe sexe şi venituri spre anumite modele şi motorizări astfel uzina Dacia având la dispoziţie aceste informaţii îşi poate programa fabricaţia viitoare ţinând cont de aceste preferinţe. De asemenea aceste informaţii conjugate cu vânzările diferitelor modele pot fi folosite pentru identificarea ciclului de viaţă al modelelor existente. Tendinţe şi previziuni ale vânzărilor de automobile Dacia pentru perioada 2011-2012. Fără îndoială previziunile şi tendinţa vânzărilor sunt de un real interes pentru firma Dacia şi construcţia unei astfel de prognoze este de dorit a se realiza cât mai precis însă multitudinea de factori ce pot intervine ulterior pot să schimbe tendinţa într-un sens sau altul. Folosindu-se metoda regresiei s-au construit previziuni pentru piaţa internă, pentru export şi totalul activităţii de vânzare de automobile Dacia. Prin acest instrument s23
a constatat că tendinţa de regres a pieţei interne se confirmă şi pentru perioada următoare ceea ce conduce la urgentarea adoptării de măsuri suplimentare de revigorare a vânzărilor. Piaţa externă prezintă o tendinţă favorabilă însă trebuiesc cucerite noi pieţe în Europa şi în alte state noneuropene.
12.Anexe (Modele de autoturisme Dacia)
Dacia 1310
Dacia Logan
Dacia Logan Van
Dacia Sandero
24
Dacia Duster
Managerii Dacia
Jacques Chauvet
Francois Fourmount
25
Constantin Stroe
14. Bibliografie • • •
•
•
www.napocanews.ro
http://www.daciagroup.com/vanzari/ http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php? c=articole&id_categorie=4&articol_id=10318&article=seful+dacia+p regateste+pentru+primavara+noi+masuri+anticriza http://gandeste.org/general/criza-financiara-mondiala-un-fenomenciclic/1875 http://www.ziare.com/articole/criza+economica+romania 26
•
•
•
•
•
•
•
•
http://www.smartauto.ro/stire/326/Dacia-a-incheiat-un-parteneriatcu-Astra.html http://www.daciagroup.com/vanzari/?year=2008 http://www.zf.ro/companii/dacia-la-finalul-celui-mai-bun-anproductia-record-a-readus-profitul-pe-un-trend-ascendent-in-timpce-vanzarile-au-trecut-de-2-7-miliarde-de-euro-8177003 http://profs.info.uaic.ro http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/evolutie-financiaracontrastanta-a-celor-doi-mari-producatori-de-automobile-dinromania-151899.html http://www.informatiiauto.ro/dacia-logan-van-o-noua-ofensiva-pepiata-vehiculelor-utilitare-sid889.html http://www.promotor.ro/masini-noi/news/porti-deschise-pentrudacia-sandero-2725083 www.scribd.com
27
