RICHARD
N ELSON -JON ES
Maal de colee
Trad ucere din engleză de Clara Ruse
A TRI
ditori: SIVIU DRAGOMIR VAS DM. ZAMFRSCU Drector edtorial MAGDAA MĂRCUSCU Redactor RAUCA HURDUC Copea FABR STUDIO (Magda Radu Drector producţe CRSTA CRSTA CAUDU C AUDU COBA Dtp ABRA CHRCA Corectură LVIRA ARTC, RODICA PTCU Descerea CP a Biblotec Naţonae a Române NELSON-)ONES, RCHARD Manua de consere / ha ele; egleză egleză e e. e. eş: eş: a a Tei ilg I I e l (
Copyright © Rchard Rchard elsonones elson ones,, 2007 dţia în imba engleză publicată de SAG Pubications Pubi cations of ondon, ondon, Thousand Thousand Oaks, O aks, ew Delhi and Singapore. Prezenta ediţe publcată prn acord cu Agenţa iterară SU.
yright Editra Tei, pentru edţia n lmba română O.P.16, O.P.16, Ghşeul1 Ghşeul1 , P 0490, Bucureşt Bucureşt Tel. Tel. +40230060 90; Fax Fax 40372 40372 25 20 20 20 20 emai
[email protected] www.edituratrei.ro
SBN
Cuprins
Preaţă Paea 1: ntroducr 1 Cine sunt consiierii şi persoanee care acrdă sprijin 2 Care sunt abiităţie undamentae de consiiere Abordări consiiere 4. Consiierii şi cienţii ca persoane dierite 5. Reaţia de consiiere 6. Procesu de consiiere
Paea a D-a: Thnici spcifc d consilir 7. nţeegerea cadruui intern de reerinţă 8 Demonstrarea Demonstrarea atenţiei şi interesuui interesuui 9 Pararazarea şi reectarea sentimenteor 0 nceputu şi structurarea . Adresarea întrebărior 12. Monitorizarea 13 Oerirea de proocări şi de eedback 14. Autodezăuirea 5. Gestionarea rezistenţeor şi trimiteri e 16. Faciitarea rezoării de probeme 17. Instruire, demonstrare şi repetiţie
6
18 Antrenarea clienţilor în relaxare 19 mbunătăţirea limbajului itern al clienţilor 20 mbunătăţirea regulilor clienţilor 21 mbunătăţirea percepţiilor clienţilor 22 Negocierea temei pentru acasă 23. Conducerea şedinţelor de mijloc 24. Terminarea consilierii
Paa a m-a: A consdţ 25. Consilierea multiculturală şi uncţie de sex 26 Dileme şi aspecte etice 27. Obţineea de pijin şi uperiarea 28. Cum este posibil să deii mai caliicat Anexa Bibliograie cu note Anexa 2. Asociaţii proesionale din Marea Britanie, Australia şi America
RIC RICAR ARD D N E LSONON LSONON ES
Activităti
71 Identificarea cadruui intern de referinţă a cientuui 72 Obserarea şi eauarea răspunsurior interne şi extee 8 1 Sporirea Sporirea conştietizării mesajeor corporae potriite şi nepotriite nepotriite 82 auarea mesajeor corporae pentru demonsarea atenţiei şi interesuui 83 mbunătăţirea moduui de demonstrare a atenţiei şi interesuui 9 1 Abiită Abiităţi ţi de parafraza parafrazare re 92 Abiită de refectare a sentimenteor 101 Abiităţi de începere şi de structurare a şedinţeor 111 auarea şi formuarea întrebărior 112 mpetirea ascutării actie cu întrebări 121 Monitorizarea sentimenteor, reacţiior fizice şi a gândurior 122 Monitorizarea situaţiior, gândurior şi a consecţeor 123 Monitorizarea mesajeor erbae ocae şi corporae 1 3 1 Abiită Abiităţi ţi de oferire oferire a proocări proocărior or 132 Abiităţi de oferire de feedback 1 4 1 Demonstr Demonstrarea area imp impică icării rii
Mana Ma na l e nsilier nsilier
up
8
14.2 Dezăuirea de inormaţii personae 151 Gestionarea rezistenţeor 152 Trimiterie 16.1 Faciitarea rezoării de probeme 17.1 Foosirea abiităţior demonstratie 172 Foosirea abiităţior de repetiţie şi de instruire 181 Antrenarea unui cient în reaxare 191 Asistarea unui cient în oosirea unui imbaj intern producti 20.1 Asistarea unui cient în îmbunătăţirea unei regui 211 Asistarea unui cient în testarea reaităţii unei percepţii 221 Negocierea temei pen acasă 222 Identiicarea surseor de suport şi a resurseor 23.1 racticarea conducerii ceei dea doua şedinţe 241 24 1 Consideraţii priind terminarea terminarea procesuui de consiiere 242 Terminarea unei serii de şedinţe de consiiere 251 Consiierea muticuturaă 25.2 Consiierea uncţie de sex 26 26 1 Dieme şi probema probematici tici etice în practica acord acordării ării de consiiere 262 Luarea deciziior priind diemee şi probematicie etice 271 Beneicierea de sprijin şi superizarea 281 Cum să deii mai competent
RICHARD ELSOOES
Prefată J
Cei care se foosesc de abiităţie de consiiere pot fi împărţiţi în două grupuri consiieri/psoterapeuţi acreditaţi profesiona şi persoane care acordă sprijin. Persoanee care acordă sprijin sunt aceea care se foosesc de abiităţie de consiiere ca paraprofesionişti sau casiconsiieri, ca parte integrantă a rourior or profesionae care în principiu nu incud consiiere, în actiităţie de ountariat în consiiee sau în grupurie de suport. Principau scop a acestei cărţi este de a susţine formarea şi practi ca unor astfe de persoane care acordă sprijin n pus, cartea poate fi foosită ca o introducere în abiităţie de consiiere pentru cei care intenţionează să ajungă consiieri profesionişti. Cartea este împărţită în trei părţi. Partea Introducere constă din şase capitoe care pun bazee înţeegerii foosirii abiităţior de consiiere în anumite situaţii. Partea a II-a Tehnc specce de conslere constă din 18 capitoe desemnate a prezenta o gamă ar gă de abiităţi fdamentae de consiiere Fiecare capito descrie o abiitate, oferă unu sau mai mute exempe ae foosirii acesteia şi încurajează apoi cititorii să pună în practică abiitatea prin îndepinirea uneia sau a mai mutor actiităţi Partea a IIIa
0
Alte consderaţ cuprinde patru capitoe care au ca obiecti spo
rirea cunoştinţeor despre ucru cu cienţi din medii dierite, cu probeme etice şi de superizare şi modaităţie care poţi căpăta mai mute abiităţi Şi acest caz, capitoee se încheie cu una sau mai mute actiităţi n pus, oer o bibiograie cu note şi o istă cu date de contact ae asociaţior proesionae din Marea Britanie, Austraia şi America Richard Nesonones
RICHARD ELSOOES
Partea 1 Introd ucere
Cie sut cosilieii şi pesoaele cae acodă spiji? Î cee ce urmează sunt prezentate probematici comune mul tor oameni: "u şi soţul meu ne certăm mult prea mut" "unt foarte deprmat şi nu vreau să fac nimic" unt o persoană timdă şi aş vrea să ă exterioizez ai mut." "ă pierd cu firea mult prea uş cu copiii." u mă pot concentra foate bine atunci cândînvăţ" " evin ult prea stresat de serviciu şi atunci mănânc prea mut" " "Vreau să găsesc o caieră cae să i se potrivească într-adevă." "Veau să mă adaptez, daîn aceaşi tip nu vreau să pierd ceea ce valo rizezîn cultua mea" "in mult la ea dar nu prea ştiu cum să io arăt" "eabia ma pensionat şi vreau să rămân activ şi fericit" "ş vea să intru în contact cu punctee mele tai şi să am o atitudine pozitivă."
stă ce pun şase categorii de persoae care ar putea să oe spriin aste de situai. Î primu râd, este orba despre psiho terapeui şi consiierii proesionşti ritre aste de proesionişt
Manal e nsiiere
C e su t o se i pesone e re
1
în consiiere şi terapie, care au parcurs ormări în cadru unor cursuri acreditate, se numără psihoogii cicieni, consiierii psihoogici, psihoterapeuţii, consiierii şi uii ditre psihiatri şi asis tenţii sociai n a doiea rând putem aminti paraproesioniştii sau casiconsiierii, care pot să aibă o ormare considerabiă în consiiere, dar care totuşi nu sunt acreditaţi drept consiieri proesionişt. n a treiea rând sunt cei care se foosesc de cnsiie re şi de abiităţi de sprijin ca parte a muncii or. n acest caz, accentu principa a muncii poate i ce de predare, conducere, superizare sau oerire de sericii reigioase, de asistenţă socia ă, edicae, inanciare, egae şi sindicae. n cadru acestor actiităţ este neoie ca persoanee care e practică să se foosească uneori de abiităţi de consiiere pentru a putea atige maximum de eficienţă. n a patruea rând, există consiierii şi persoanee care acordă spriji psihoogic în regim de ountariat. Vountarii beneiciază în mod obişnuit de o ormare în abiităţie de con siiere. i e pot oferi terior sericii de consiiere extrem de ute, î numeroase agenţii de ountariat, cum ar fi Saaritenii. Î a cinciea rând este orba despre oameni care ac parte din reţee de ajutorare sau de suport de dierite grade de oraitate. Aste de reţee de suport acoperă recent arii de diersitate cum ar i cutura, rasa, orientarea sexuaă, şi sprijin pentru emei şi bărbaţi. n a şaseea rând există şi persoane care acordă spriji în mod informa. Toţi ae ocazia să îi sprijim pe ceiaţi, ie că aceasta se înscrie î cadru rouui de soţ, de părinte, de prieten, de rudă sau de coeg de uncă. Pe ângă consiieri şi persoane care oeră sprijin, există acum şi instructori care se concentrează asupra neoior ceor mai puţin aectaţi De exempu, în 2002 şi în 2005 au apărut Asociaţia pentru Instruire şi grupu de interes în Coaching Pschoog a Societăţii Psihoogice Britanice.
RCHARD ELSOOES
În paragrafu de mai sus, ca şi în imbaju obişnuit, am foo sit uneori termeii de consiieri şi persoane care oferă sprijin ca şi cum ar fi interşanjabii. Totşi, această confuzie este posibil să deină din ce în ce mai greu de meţinut, dat fiind că profesio niştii în consiiere şi psoterapie dein din ce în ce mai bine deiitaţ şi regementaţi Voi carica în cee ce urmează unee di tre diferenţee dintre consiieri şi persoanee care acordă spriji
1
in s siii? Aici îi consider consiieri pe toţi cei care sunt formaţi profesina şi acreditaţi pentru crd csiiere şi fce sihter pie. Terapia deriă din cuântu grecesc therapeia care îseam nă inecare. Încercărie de a stabii diferenţee ditre consiiere şi psihoterapie nu sunt niciodată pe depin încununate de succes Dat fiind că, în fapt, consiierea şi psihoterapia reprezintă cunoştiţe şi actiităţi mai degrabă diferite ecât uniforme, ne este mai foositor să ne gânim a abordări de consiiere şi a te rapii psihoogice sau "coersaţionae. Modaităţie prin care consiierea se poate distge de psiho terapie incud: faptu că psihoterapia are dea face mai mut cu tuburărie psihice decât cosiierea; faptu că psihoterapia este e mai ngă durată şi mai profundă şi că este predomint asociată cu cadru medica. Totuşi, crurie u sunt î niciun caz atât de car diferenţiate. Muţi consiieri îşi desfăşoară actiitatea întru caru medica sau au cienţi cu tuburări psihice recunoscute şi oferă sericii de o durată mai îndeungată, care pot fi sau nu de natură psihodinamică profundă. xistă o suprapunere foarte mare înre cosiiere şi psiotera pie. Ca iuse a acestei tpătderi, Federaa de soterapie
Manal e nsiliere
Cie s u t os ei p erso ee e .
16
i Consiliere din Austraia promugă "o singură definiţie a con silierii i psihoterapiei Atât consilierea, cât i psihoterapia sunt procese psihologice care folosesc aceeai modee teoretice Fie care accentuează neoia de a aloriza clientul ca persoană, d a asculta cu atenţie i empatie ceea ce au clienţii de spus i de a e spori capacitatea de autoajutorare i responsabilitatea pentru propria lor persoană Date fiind scopurile acestei ucrări, erme nii de consiliere i psihoterapie sunt folosiţi alternati Caseta 11 schiţează trei exemple de profesioniti din domeniul consilierii i psihoterapiei Expl d profonş dn donul onlr ş porp Sally 4 de a ese osler psolog areda ese solaă de o mare ompae peru a aua pe agaja n mua pe are o reprd eea e pree dulăle persoale asel să poaă ma er să aă o ma mare puere de mu ă Î plus Sally are u m ae pra de are se oupă mpul are ma răme Je de a ese osler peru sude desăoară a aea o uersae De marea majorae a lelor să su sde el aordă oslere uora dre agaa aa dem oaadem Î plus Je odue grupur de orma re dome um ar ală de sdu ală asere a lă de gesoare a olelor O ală pare d mp o oupă dsud u grupur de sude despre oslere um să ex ploaez la maxmum aa de sude ary de a ese psoerapeu areda praă praă Cazusa sa ese osuă mare pare d le adul pe
RICHARD ESOJOES
cre îi reză indiidl în cpl şi, oczionl şi îpreună c copiii lor Mry cieză periodic în-o şcolă priă unde se ocpă de dolescenţi băieţi c şi ee.
1
e eamă ormare roeioal omel oilieri? Dei ete biet moiiărilor rmătoarele aete vor oeri ititorl tea ie eea e riete riele Pi tre aetea e mără ăr mim e rri reote e Aoaţia Britaiă etr oliere i Photeraie (BAP) e 400 e ore tm e otat tre eroal tet tim î are tei vor i i minmm e 100 e ore e ratiă ervizată î oiliere Atel e rri ot avea o rată e a oiţii e ormă treagă e t a e ot te e rata a trei a atr ai oiţi e ormă reă e ti Petr ei are ore ă e ormeze a hoteraeţ ormărle oerite e ătre membr oilli Marii Britaii etr Pihoteraie (UKP) t mo ormal ma rte e atr a oi e ormă reă e t Atel e ormăr l ativitate lă î ervizare e obie terae eroală orietarea tiată eeraia e Pihotera ie i oliere Atralia (PAA) oliită a aele rr orgazate e ătre aoiaţle membre ă aibă mmm e 250 e ore e ormare i ervizare Î eea e rvete aliările roeioale oă te merită otiare meoate Î riml r măr e eroae m ar i ii aitei oial ele atete meiale ombă aliările roeoale i roll lor e bază amte aliări roeoale î oilere hoterae Î al olea r rmarea i r areitat e ormare oliere a
Manual e consiliere
Cn t i ş pa a .
18
pshoeape n ma poae echvala c aceae e veme ce consle pshoeape poeson sn oblga n ce n ce m ml s conne ezvolae poesonal e ce socale poesonale n ce ac pae
in sun prsanl ar ardă spjin? Uneo a cm ese cazl manall l Gea Egan The Ske Heper emenl e pesoan cae aco spjn este o los ca n emen genec cae se ee la o ce mplca în o losea consle abllo e oee a spjnl fe e po feson n conslee sa pshoepe fe oce altceva c folosesc emenl e pesoan cae oe spjn înn sens ma esâns pen a ncle paapoeson sa cvasconsle ce cae folosesc ablle e conslee ca pae lo ol p mae ce angaa n conslee spjn n egm e volnaa ce cae fac pae n eele e ajoae sa e spjn Consle paapoesonal omae n abl e consle e a la n nvel neo ace conslelo sa pshoea pelo poeson De exempl nele assene mecle a pacpa la n nm e cs e conslee po f ablae n gesonaea anmo caego e pacen Oamen c asfel e cnone a pea nm consle în omenle lo e lc e exempl consle assene mecale To ac emenl e consle nn conex a ese lmta oa la ce c calfc poesonale ecnosce ceae în aa especv consle paapoesonal ajng s e consea pesoane cae ofe spjn n vea cal ate e ablle lo e conslee
RCHARD ESOOES
Caseta 12 ofeă câtea exempe de pesoane cae acodă spi jin, cae a putea să nu fie consideate consiiei paapofesionai, da cae se foosesc totuşi de abiităţi de consiiee fie ca pate a actiităţii o, sitaţii de ountaiat, fie ca bază pentu gupu ie de supot xempee din Caseta 12 sunt iustatie pentu asta gamă de pesoane cae foosesc abiităţie de consiiee atunci când actiează în ouie o de acodae de spijin
1
Expl d pron r ofră prjn folondu d blăţl d onlr L v ltr ă ă î genţie cre ee peciiză n jure indiizilor prenerilor şi cuplurior căăorie cu diiculăţi n reţii Uneori Lur re buie ă e oloecă de biiăţile le penru i ju pe cien ţii cre decid ă erine o reţie ă o că nrun od câ e poe de coruci Chriie 4 de ni lucreză c peronă cre oeră pijin nrun cenru penru eei Chriie e juă pe cee eei nu nui ă geioneze i bie nuie pobee ci ş i ă iă şi ă re cţioneze c şi cu un ege şi nu ieriore bărbţilor Bruce 4 de ni ee un peo nglicn dinro re prohie E e oloeşe de biliăţile de coniliere penru i ju pe eno rişi â di punc de edere piriul câ şi n cee ce prieşe probeele peronle l e oloeşe de biliăile de coniiere şi când juă cuplurile ă e pregăecă penru căăorie nr-un cdru creşin E de ni ee proeo de ginziu cre pricip şi cururi de biliăţi n coniliere e ooeşe de biliăţile ei penru ju eleii ă şi geioneze i bie diiculăţile de
Manal e nsiiere
i n nt i i ii şi pa a
20
înăţre, deciziile prind legerile ocpţonle şi prolee peronle o, de ni, e înlneşe regl c Bill, de de ni, c pr e ni grup de upor penu perone g o şi Bil n ngjţi în cordre de prijin reciproc, el înc, nci cnd e înlnec, ei îşi îpr ipul, iind iecre dinre ei, pe rnd, clien şi peron cre cordă priji Snjy, 4 de ni, ee lcrăor în doenil conie şi inere înr-n orş în cre, în iii de ni, un re năr de ii grnţi eni din Ai de Sd Sjb incde cordre de jor iigrnţilor oiţi de curnd penr c ceşi ă e dp ee l n clr, indi p părinţi şi copii să rlţio neze bne ş jnd-i e ineri -şi găecă ciiăţi c en şi ă nu de de bucuc Snjy îi jă pe oeni şi ă că ţă i bine crior rie in, de ni, ee ien oci şi e ooeşe de biliăţile de coniliere penr -i j pe lţi dinre cienţii ăi ă că ţă i bine probleelor prcice u de relţie in poe chir ă îi deerine pe nii dinre bărbţii cre er iniţil rezerţi ă e dechidă ă îşi dicue probleele c e
Haideţi ă ne oprim atenţia aupra unor modaităţi în are peroanee are oferă prijin pot fi ditine de oniierii şi pihoterapeuţii profeionişti ână aum au fot identifiate două arii prinipae de diferenţiere eroanee are aordă prijin au ro/uri diferite faţă de ee ae oniierior şi pihoterapeuţior Coniierii au a ro de ază onduerea şedinţeor de oniiere, fie aetea diiduae, de grup au de famiie. Rou de ază a peroaneor are aordă prijin ete adeea irumri atei
RCARD ESO]OES
ar e atvtate aeta olosnse e abltăle e srjn e n on e volntarat e n grr e sort n eea e rvete rolrle erte ersoanele are aoră srjn se e renaă e onsler eea e rvete formr. onsler snt n o naental ora entr a onsla n vree e er soanele are oeră srjn ot naental orate entr a lurător soal assten eal sravegetor a ona nalor n lbertate sb sravegere reo assten so al anager sa ot avea o le e alte oua a lt eât atât volntar a e obe a rolr e baă ele oa are n a n ea ae onslerea n arl ă rora este oarte osbl a e să rt are arte n orare Obiivl srjulu ot atât să se srană ste ât să ere e ele ale onsler. Sol unaental al onsler soterae este e a ajta e len să vorbeasă esre ro bleele sologe are se onrntă n vele lor u ar e eelu atul e a even a n erat sau anos sa e a relra ele rele o ensne solog ă stntă entr e Uneor astel e roblee sologe st ntele entrale ale srjnul Alteor ersoanele are oeră ajtor se oloses e abltă e onslere entr a tea ajuta e oaen să gestonee obetvele atn ân ensu le sologe evente le aar a n senare aă n rele vante benearlor servl: e eel atl e a r satur legate e sarnă e erea lbertate sb sravege re sa srjnl elor elbera e ane Siuţiil sa ontetele entr aorarea srjnl ot va ra aă e ele are se esăoară onslerea. el a aesea onslerea are lo n abnete e aestea rvate sa nsttuo nale onsttte seal entr esărarea ne astel e atvtă
Manu al d cnsilir ·
21
Ci n nt n ş pra a
22
Decorul uor astfel de cabiete este desemat să susţiă scopul cosilierii de exemplu scaue cofortabile şi fucţioale cu o măsuţă de cafea ître ele Adesea sericiile de cosiliere sut localizate î arii special ameajate de exemplu sericiie de cosiliere petru stdeţi Persoaele care acordă spriji pot ueori utiliza abiităţi de cosiliere î spaţii speciae petru cosiliere cum ar î uee ageţi de outariat. Totşi î mod fret persoaele care oferă ajutor utilizează abilităţi de cosiliere î locaţii care reprezită rolul lor de bază Astfel de locaţii iclud cabete persoale săli de clasă laboratoare secţii de spital cli ici biserici băci cabiete de aocatră şi cetre comuitare. dec tt rm ce coilirii rrori i i locţiile lor formale persoaele care acordă spriji cum ar fi preoţii asstetele medicale lucrătorii sociali sau embrii reţelelor de suport pot să utiizeze abilităţi de cosiliere chiar la beeficiari acasă O altă difereţă este că relaţa î cadrul căreia persoaee care acordă spriji utilizează abilităţi de cosiliere dferă adesea de reaţia de cosiliere mai formală care este posibi să aibă graiţe clar structrate î jurul sarcilor de cosilier şi respecti de cliet eor reaţia de sprji poate să aibă graţe la fe de ca re î ceea ce prieşte relaţa dtre persoaa care acordă spriji ş ciet deşi actiitatea prcipală poate să fie sau u cosilierea psiologcă. Toşi în mod frecet relaţile de spriji se desfăşoară î cotextu altor reaţii cum ar fi cele de profesoree preoteoriaş şef de liie de producţiemucitor lucrător socialcliet asistetă medicaă sau edicpaciet Î timp ce re laţiile duale î care cosilierii desfăşoară mai mut decât u sigur rol î relaţia cu clieţi sut dezaprobate î cosiiere acestea pot fi îcorporate multor reaţi de spriji psihologic Mai
RIRD NESON]ONES
mt deât atât, dpă a eat ş terr, er rela ţe de prj ld ş vzte la dl
23
Persanee are ardă spjin �i lienţii Pentr prle rărte de aeată arte, terel de pr onă r ordă prjn ete tlzat petr a e refer a t e are e fe de abtă de lere a paraprfeşt a valer, a parte a rlrr lr prare de nnere, a ş nler vltar agee de ardare de prj a reţelee de ntrajtrare Deş atfel de perae ar ptea f mte ma mt, a n deât er, în aeată arte terme de nler ete rezervat lerr ptera peţlr rmaţ prfeal ş aredtaţ * Terme de ln ete ft pentr a deemna, pe rt, merş ame are nteraează peranee are eră ajtr atn âd e fe de abltă de ere La n dtre aeşt amen e ptem reer fd teren de ent. Ttş, a fel m peraele are ardă prj a rl prmar de ner, ş eţ lr pt ă abă alte rr prare, ar f ee de eev, tdeţ, le era, paenţ, rezdenţ a, tner, bătrâ a eg.
Deoarece în România nu există încă o difeenţiere clară Între consilieri şi persoane care acoră sprijin şi considerăm că enţinerea acesei disincţi ar în greuna aâ parcurgerea, câ ş înţelegerea cărţii vom asimila ermenl "per soană care acordă sprjin ceui de "consilier.
Manu al de consilere ·
Cine nt ni ieii şi ea e e a e
Care sunt abltătle fund amenale d e conslere?
Ce este abiitatea de cnsiliee? Un înees a cuântuui abi litate se efeă la r abiităil de eemplu, abiităi de scul tae sau abilităţi de autdezăuie Un at înţeles se efeă la n velu l de opeenţă, de eemplu, faptul de a fi abiitat su nu întun anumit dmeniu Ttuşi, cmpetena înt anumită abi litate nu este cel mai bine descisă pin aceea că pesana cae feă spijinul fie psedă, fie nu ai degabă, în cadul unei aii de abilităţi, este pefeabil să ne gândim a cnsiliei ca aând abiităi bune sau mai puin une sau un amestec din cele duă În tate aiile de abilităţi, cnsilieii este psibil să psede un amestec de puncte tai şi puncte slabe. De eemplu, dmeniul abilităi de ascutae, pesanee pt fi bune în îneegeea clieni, d nu la fel de bune în a ăta acest ucu În md si mia, în pape tate aspectele funcţinăii , clienţii p seda un amestec de abiităi bune şi mai puin bune Un al teiea îneles al cuântuui abiitate se efeă la uno? nţe ? sevenţ de leger flsite implementaea unei abilităţi date lementu esenţial al icăei abilităi este de a ce şi de a impementa secenţe de alegei pentu a atinge biectiele De
RICRD ESO]OES
eemplu, dacă peroaele care acordă pr ut bue la acul tarea profudă ş corectă a cleţlor, acetea trebue ă creee ş ă mplemetee aleger efcete aceată are de abltăţ Obectvul formăr de abltăţ de colere ş al upervăr ete de a auta pe tudeţ î atngerea abltăţlor urmărte de pro gramele de formare, pr drumarea lor către alegerle bue ş evtarea celor ma puţ bue. De eemplu, n domenul abltă ţlor acultăr actve, obectvul ar f de a dechde pe tudeţ pre aleger bue u uma proceul de ţelegere a cleţlor, c ş modul de a le arăta îţelegere Atuc câd e gâdm la orce are de comucare a cole ulu au a cletulu, etă două codera mortate î r mul râd, care ut compoetele uu comportamt eteror calfcat ş, î al dolea râd, ce terferează cu au poreşte ma fetarea acelu comportamet. Atfel, o abltate de colere cum ar acultarea actvă cotă atât dtro abltate de comu care terperoală, cât ş dtro abltate de proceare meta lă traperoală. O modaltate de abordare a îţeleger ace lucru te de a e da eama că, î fapt, comportametul eteror ş are orgea mte ş că, drept coecţă, atât gâdrea, cât ş comportametul ut î mod fudametal procee metale. Totuş, ac dtg îe două mar categor de abltăţ ale co lerlor ş ale cleţlor. Î prmul râd, avem abltăţle de co mucare ş acţue au abltăţle care au drept urmare compor tametul eter Î al dolea râd, avem abltăţ metale au abltăţ care au drept urmare comportametul te. Cttor e pot îtreba de ce u vorbec depre abltăţle emoţoale au ab ltăţle fzce de reacţe Motvul ete faptul că etmetele ş re acţle fzce ut o parte eeţală a atur amale au tc tuale a oamenlor ş u ut abltăţ î e. Totuş, coler ş
Manu al e nsiliere
2
Ca s nt abi ităţi damta d siir?
26
clienţii pot influenţa modul în cae imt şi eacţioneaă fiic pr modul în care comunică/ acţioneaă şi gndec
Aiiăil d omuniar si aiun Abilităţile de comunicare şi acţiune implică anumite compor tamente oberabile Acetea repreintă ceea ce fac oaenii şi modul în care o fac, mai degabă dect ce şi cum imt au gn dec De exemplu, una ete ca peroanele care oferă prijin ă fie îngrijorate pentru clienţii lor şi ete cu totu altcea ă acţionee în baa acetui entiment Cum comunică peoanele cae aco dă prijin cu cienţii şi cum acioneaă atfel înct ă le arate im patia au compaiunea pe care leo poartă? Ete neoie ca ele ă facă acet lucru prin cuinte, oce şi limbajul corpului Abilită ţie de comunicae şi acţiune ariaă în funcţie de aria de apli care: de exemplu, abilităţie de acultare, abilităţile de adreare a întrebărior şi abilităţile de ofeie a proocăilor. Caeta 21 preintă cee cinci modaităţi fundamentae prin care coniierii şi cienţii îşi pot tranmite meaje de comunicare şi acţiune. ni odlăţ fundnl d rnir jlor d ounir ş ţiun Mesaje verbale Meje pe cre oenii le rni prin cine Mesaje vocale Meje pe cre oenii e rni prin ocile lor: de exepl prin o riclre înălţe eză şi cdenţ orbirii Mesaje corporae Meje pe cre oenii e rni prin cor prile lor: de exepl pr odl cre priec conc izl
RCHARD ESO)OES
exprese clă posură gesur proxie izcă esen ţe ş prin grdul de ngrjire.
27
Mesaje prin atingere Reprezină o cegore pre esjelor corporle Mesjele pe cre oenii le rnsi prin ingere prn părţle corpulu pe cre le olosesc ce pre lui corp ing c de delice su ere sun ş dcă respeciele inger sun erise su nu Mesaje de iniţiere a acţiunii Mesje pe cre oeni e rns unci cnd nu sun ţă n ţă cu clienţi de exeplu unc cnd rii scrisori e-iluri su curi
Ailiăi mna În ultimii 300 de ani a existat tendinţa major în consiliere şi psihoterapie de a ncerca schimbarea gândurilor şi proceselor mentale de aprare zut ca un mod de ai ajuta pe clienţi s se simt mai bine şi de a acţiona mai bine ceste abordri sunt cunoscute sub numele de terapii cognitie celeaşi insighturi pot fi aplicate şi gândurilor sau proceselor mentale ale stdenţilor şi persoanelor care acord sprijin de reme ce ambele categorii naţ şi folosesc abilitţi de consiliere onsilierii pot nţa abilitţi de consiliere şi i pot asista pe clienţi mult mai eficient dac şi sporesc potenţialul mental um şi pot contola persoanele care acord sprijin gdurile astfel n cât s poat influenţa n mod benefic modul n care comunic În primul rând ele pot nţelege c au o minte capabil de gândire superconştient sau gândire despre gândire pe care o pot dezolta În al doilea rând pot deeni mult mai eficiente
Manu al e nsiliere ·
Ca ai ă amta d oi?
28
gânirea espre gânrea or daă ş v proesee mentae n termen e altăţ pe re e pot pratia ş ontroa e nşş În al treiea rân, vaţa otană, a ş n timpu ormări a tăţilor e onsiere, e pot prata asiuu, olosnduse e ai ltăţile lor mentae, pentru a inluenţa omuniarea Aiitţile e onslere impi proesarea mentală atât gi area omportamentului etern, ât ş a se sigura gâni re mai egra susţine eât sumneaă omunarea eternă aliiată Să ne oprm atenţia asupra aiităţii e sutre atvă Întro anumită măsură, este uşor e esris elementele entrae ae omuniării eterne mpiate Pe ârte, aeste aiităţi e omuniare eterne pot păre estul e lare Totuş, mjoritate eor are stuiaă iităile e onsiiere şi iar ş muţi intre onsieri epermentaţ şi multe intre persoanele are oferă sprjin eorturi foarte mari pentru a asuta ne Între area re se riă este: "Daă ailităţile e omunare eternă referitoare a asultarea ativă sunt atât e smplu e evienţiat, e e nu le pun prati stuenţi şi onsiieri epermentaţi? Răspunsu simplu este ă mtea unei persoane poate s sporesă, dar ş să mpedie omuniarea etern a aeei persoane Astfel, ailităţie e onsilere sunt tât ailităţi mente, ât ş e omunire Caseta 22 oferă esrerea trei proese mentae entrae sau ailitţi mentale Aeste alităţ erivă n muna unor terapeuţi ognitivişt e frunte, um sunt Aaron Bek ş Aert is Cititorii pot găsi referinţe espre muna or n lograia u note Aeste ailităţ mentale sunt reevante atât pentru ei are stuiaă teniie e onsiliere, pentru onsieri, ât ş pentru lienţ Conţnutul apitolelor 19, 20 ş 21 ae aestei rţ, are se onentreaă asupr strategiilor e smare a moului de
ICHAD ELSOOES
gânie a cienţio acese aii e abiliae menală se aică şi în cazl schimbăii mouli e gânie a celo cae suiază ehnicie e consiiee sau al consilieilo.
se Tre blăţ enle fundenle Crearea limbajului inte n oc să îş obescă lor înşe neg i înine în ipl s dpă nie siţii oeni îşi po d se că de les şi că po ce odeclrţii de îningă ori cre săi je să răână cli şi pe poziţie să îşi sbiles că obieciele să se insriscă pe ei înşişi în cee ce de ăc şi să îşi scoă în eidenţă pncele ri şi cori de sprjin n pls oenii po să se olosescă de libj penr cre i gini izle cre să e ssţină conţinrile odrese erbl Crearea regulilor Reglile nerelise e oenilor îi c să dre seze cerinţe irţionle lor înşile celorllţi şi edili: de exe pl rebie să i înoden erici" Alţii rebie să ibă grijă de ine " şi Medil e n r rebi să conţină serin ţă" n schib ei po dezol regli relise s preerenţile: de exepl Preer să i erici în jorie ipli dr ese nerelis să ă şep să i erici o ipl" Crearea percepţiilor Oenii po năţ s ă eseze relie per cepţiilor lor i degrbă decâ să sră direc l conclzii Ei po să disingă înre pe şi conclzii şi să le orleze pe cese din ră câ i corec posibil
Î eaiae abiiăţie menale in să se saună De exemu oae abiiăţile imică imbajul inen ouşi aici imbal e se efeă a eclaaţiie auoaesae eleane enr a cu anumie siaţii. Ineelaţiile ine eici o fi ăzue şi
Manual de consiliere ·
a r n abiiă ţi nd amna d ?
30
pe dmesuea pofuzm mod dscutabl, cosle sau cleţ cae ced egula "Tebue să fu totdeaua fect sut ma dpuş să peceapă eemetele ca fnd egate de cât ce cae u mpătăşesc această egulă
Snimn si rai i Dacă extapolăm, oame sut ceea ce smt Pte setme tele mpotate se umăă: fecea, teesul, supza, fca, tsteţea, fua, aesuea sau dspeţul Defţle d dcţoa ale semetelo td să folosească unele cute cum a f "se zaţ fzce, "emoţ ş "coştţă oate aceste te eceţe lustează o dmesue a setmetelo Setmetele ca sen ţ fze sau ca reaţ ze epeztă atua amală, fudame tală a oamelo Oame sut pmul âd amale ş al dolea âd pesoae Astfel, e au eoe să eţe să alofce ş să tăască de fapt cu această atuă amală fudametală uâtul eoţ mplcă mşcae Setmetele sut pocese Oa me sut subectul ue cotue cuge de expeeţe bolo gce Con�nţa plcă faptul că oame pot f coşteţ de se tmetele lo Totuş, la elu dfete ş felu dfete, acestea le pot f acelaş tmp ecuoscute Reacţle fzce epeztă ş soţesc setmetele ş, tu fel, st de edsts De exemplu, schmbăle copoale asoca te cu axetatea pot plca ăspusul galac al pel schm bă electce detectable la elul pel, tesue ateală ces cută, palptaţ ş puls apd, espaţe supefcală ş apdă, tensue musculaă, uscăcuea gu, pobleme ale stomaculu cum a f ulceele, dfcultăţ de obe, cum a f bâlbâala, tulbuă ale somulu ş pobleme sexuale matealzate to
RCARD ESO]OES
peee complet sau paţal a oţe Alte eacţ zce clu o cete a mşclo copoale, epes, ş lataea puplelo momete e ue sau e atacţe seual Ueo oame eacţoeaz la eacţle lo zce De eemplu, cazul aetţ ş al ataculo e pac, aceşta pot s se smt ţal tesoaţ ş aoş, petu ca ulteo s ev ş ma teso aţ ş ma aoş, tocma cauza acest setmet ţal Setmetele ş eacţle zce sut uametale pocesul e acoae a spjulu pshologc Cosle au evoe e capactatea e a epemeta ş e a ţelege atât setmetele pop, cât ş pe cele ale cleţlo lo Totuş, oa petu c settel epzt tu ml omlo, st u sem c pesoaele cae o spj ş cleţ lo u pot ac ţoa pe baza lo Î acoaea spjulu psologc est te a mpotate cae setmetele ş eacţle ce cae le soţesc sut mpotate: epemetaea setmetelo, epma ea setmetelo ş gestoaea setmetelo Î ecae te aceste te a, pesoaele cae aco ajuto pot luca cu acţule/ comucle, gâule sau pocesele metale ale cleţlo petu a ueţa moule cae e smt ş eacţoeaz zc
31
Abiliăi fndamnal d nsilir S e toacem la elemetele uametale Cuvâtul uametal, atuc câ este olost legtu cu tecle e coslee, mplc u epetou e tec e coslee cetale pe cae pesoaele cae aco assteţ pshologc ş pot baza spjul U alt ţeles al temeulu "uametal este acela e a e baz, pma, ma egab ecât avasat Caltatea elaţe tre cose ş cet este eseţal succesu tâlo
Manual de consiliere ·
Ca t abi ită d ama d csi i 7
3
de cordre sprijiui Î cosecţă, multe ditre tehicie de bză or mbuătăţi modu cre cosiierii şi cieţii comui că uul cu ceăllt. Pritre stfe de bilităţi se umără ţeege re cdrului iter de referiţă cietului şi reflectre setimeteor lui. Alte tehici de bză jută cieţii săşi ţelegă problemele şi situţiile mi cr de exemplu, cosilierii e pot dres clieţior trebăricheie priid setimetele, reţiile fizice, gâdurile, comucre şi cţinie lor Cu tote ceste, te tehici fudmetle se pot cocetr supr uor moduri sim ple şi directe de i jut pe clieţi să şi schimbe modul cre gâdesc, simt, comunică şi recţioeză. Toţi cosiierii u eoie e teii e oiliee fdmetle petru rlţio cu clieţii şi petru i jut săşi ţelegă problemee. Limit până l cre şi modurile n cre cosiierii şi extid repertoriu teicilor fudmetle e cosiiere utiizte sistre clienţilor edere schimbării reprezită mi degrbă o chestue cre depide de cee ce cosieră util fiecre idii n prte
CARD ESOJOES
Aordă r în conslere Acest capitol îi atrage ateţia cititorli aspa faptli că la baza cosilierii eistă abordări teoretice diferite Deşi n pe aasta se pun acent aici, totui înţlgr torii ot fi leată pet persoanele cae acodă spiji cae chia dacă snt angajate întrn proces de cosiliere formală cată eplicaţii argmentate ale comportamentli clienţilor lor şi chiar al lo acest capitol folosesc termel de teorii de consiliee şi spriji pentr a indica faptl că aceste teorii snt importante în consilierea clasică şi chia şi în formele de spiji mai pţin clasice Teoriile de consiliee reprezită cadre coceptale care le permit practicienilor să gâdească sistematic c piire la dezoltarea mană şi la pocesl de consiliee. Teoiile de cosiliere pot fi ăzte ca aâd pat mari etape 1 o epnere a conceptelor de bază sa a ipotezelor care stau la temelia teoiei; 2 o eplicae a achiziei de compotamet adaptati şi neadap tati; 3 o eplicaţie a menţinerii ni compotamet adaptati sau eadaptati;
Manual de consiliere
Abodă i în co ni
3
4 o epicaie a modi car ciei po i ajta ă �i sci be comportamet �i să �i cosoidee câ�tigrile atci câd coiierea ia sâr�it Primele trei etape eate mai ss pot i văte ca mode a teoriei devotării, timp ce tima ar repreeta model procedei U mode a teoriei devoltării este importt, ie că oameii se agajeaă cosiiere casică, ie tro modaitate mai pi ormală de cosiiere U mode teoretic al procedrii este cocept de căte creatorii săi pe baza cosiierii ormae �i a psioterapiei �i ecesită ee modiicări petr cosiierea mai pi ormaă
Sli d nsiir o disticie ecesară este cea ditre �ol �i bodă cosi-
ierea psioogică O abordare teoretică prezită o sigră poiie privd teoria �i practca cosiierii O �coaă de cosiiere este o grpare de abordări teoretice dierite, care st similare să termenii or amite caracteristici importate care e distig de abordărie teoretice di ate �coi de cosiiere Probabi că cee trei �coi pricipae care ifeeaă practica cosiiere �i psioterapie st �coaa psiodiamică, �coala maistă �i �coaa cogitivcomportametaă Ueori, �coaa maistă corporează abordărie terapetice eisteiae �i ca pătă tit mai cpriător de �coaă Să avem să grijă să eagerăm diereee ditre �coie de cosiiere �i de terapie, de vreme ce tre cestea eistă atât similarităi, cât �i dieree Caseta 31 descrie pe scrt câteva caracteristici distictive ae �coior psiodiamice, umaiste �i cogitivcomportametae
RCHAR ESOOES
35
Caseta 3.1 Trei şcoi de consiliere Şoaa shodnamcă erenl psihodinic e reeră l rnserl nrg shc sau mnta înr dieri srucuri şi nielri de conşiinţă din psihicl un Abordăril psiho dinice cceneză ipornţ nflunţor nonştnt supr odlui n cre uncţionză onii Conilir îşi propne să sporscă biliăţile cienţilor de prcic on tro conştnt m m spr propriilor lor ieţi Analza ntrrtara vsor po rprezn o pr cenră consilierii Şcoaa umanstă Şcol niă bzeză p ni n sise de lori şi credinţ cr ccuză cliăţi umiă ţii şi biliăţile onilor de -şi dzo potnţalu uan. Consiierii nişi ccenueză sporire biliăţilor ciţor de -şi xrmnta sntnt şi d gândi şi cţio în ro nie cu endinţele lor undenl d s cuiz p înşş c indiizi nici Şcoala cogntv-comportamntal Şcol riţioă d cosi lir compornlă s concnrză în priml râd upr schibării omortamntor obsabl pr irdiu o ririi unor consecinţ dierie rcompnorii Şcol cogi i-coporenlă xind consiier copormnă pn r încorpor conribuţi modulu în car gândsc oamn în crre sţinere şi schibre probleor lor În bordăril cognii-coporenle consilierii îi asst p cliţi şi poi ntn penr -i j să schmb anumt odur d a gând ş a s comorta cre le enţin probl
Manual d e consiliere
Aboră ri osi ere
Ardă n nsiir Cset 32 petă âte două odă teoete pple le feăe dte ele te şl Petu tto să ţelegă m e sto deoltă delo dl osle, m lus şte ş moţ (olo ude este ul elo e leu et Desele ofete Cset 32 efletă, m degă, ăş poţ etolo dfetelo odă, deât deoltăle odă lo ulteoe set 32 Şse bordări în consiliere Şoala psihodinamiă Psihanaliza lasiă Creator: Sigmund Freud (856-99
Acordă o eţie deosebiă corilor icoşieţi legţi de sexulie iilă dezolre erozei Psihliz cre poe dur ulţi i cceueză lucrul cu rserul cre clieţ ii îşi percep erpeuţii c pe reicrări le uor iguri ipore di copilări lor şi cu ierprere iselor Terapia analită Creator: CarI Jung (8596
Î pre icoşieul icoşie persol şi icoşie coleci cel di ură iid u depozi l rheipurilor ui ersle şi l igiilor priordile erpi iclude liz rserului igiţi ciă şi liz iselor Jug os î od specil ieres de lucrul cu clieţii lţi l urie Şoala umanistă Terapia entrată pe persoană Creator CarI Rogers (90-98
Pue u re cce supr iporţei experieţei subiecie şi odului cre clieţii pierd cocul cu ediţ lor relă
RICHARD ESO)OES
d clizr inroicnd lăril lor şi rnd c şi c r i l lor Consilir ccnză o rlţi crcriză d o pi corcă rspc şi o căldră nonpossiă
3
Terapia Gestalt Creator Fritz Perls 89-90
ndiizii din nroici pirznd concl c siţril lor şi inrrnd c cpci d n conc prnic c diil lor Consilir ccnză sporir conşinizării şi i liăţii clinţilor prin hnici d conşinizr xprin si pi şi rsrr şi lcrl c isl Şcoala cognitiv-comportamentală Terapia raional-emotvă ratr Abr Es (J 9-
Accnză id că d p clinţii s rndocrinză p i nşişi c crdinţ irţionl cr condc l sninl ndori şi cţini d onrngr Consilir iplică discr crdinţlor irţionl l clinţilor şi nlocir lor c nl i rţionl Consilir lgnă s prondă prspn schi br ilosoii d iţă clinţilor Terapia cognitivă Creaor Aaron Beck 9
Clinţii din lbrţi pnr că procsză grşi inorţi c ndinţ d rg conclzii ără nicio grnţi rpi con să dcr clinţilor priind odl cr s po s r li gndirii lor prin inrnţii c r i nrbăril socri c şi pr condcr d xprin rl d iţă
Pân acum am prezentat diferitee şcoi de terapie şi dferi tee aordri ca şi cum ar fi separate În reaitate, muţi consi ieri se consier ca ucrând în mouri fie ecectice, fie integra tie O discuţie detaiat asupra ececticismuui şi integrrii
Manual de consiliere
Aodă i osie re
38
depăşeşte scopuile acestei căţi pactice Pentu mment a fi suficient să spunem că electicismul este ptic etaeii din difeitele şcoli de consiliee elementelo necese pen tu fomulaea poblemelo lientului şi implemente inte enţiilo de tatment Inteaea se efeă l ncecea de a îmbina cnceptele teoetice şi/ sau inteenţiile pactice eta se din difeitele abodăi teetice în înteui coeente şi in teate O diecţie ecentă în consiliee este epeentată de o mai mae concentae asupa aspectelo poitie ale funcţionăii umane. Acest lucu nu înseamnă că teoeticienii iniţiali sau con entt da asupa elo neatie de eemplu Jun sa on centat asupa spoiii calităţii celei dea dua păţi a ieţii oa menilo ia conceptul lui Roes piind actualiaea de sine a inclus şi atingeea uno nielui mai înalte de deoltae oţi oamenii au puncte tai şi esuse cae pt fi identifiate şi ulti ate e măsuă ce se pune mai mult accent asupa lucului cu aspectele pozie ale clienţilo în cadul poiţiilo teoetce eis tente tebuie depusă mai multă muncă în diecţia deoltăii unui "ocabua de puncte tai a constuctelo pzitie şi a stategiio de a le obţine. Abilităţle de consiliee peentate în această cate sunt eta se în mae pate din şcolile şi abodăile umaniste şi coni ticompotamentale.
Md d nsilir O altă cale de a pii cnsilieea este pin pisma difeitel modui de folosie a teicilo de cnsiliee cu clienţii. Spe de osebie de consiiei şi psoteapeuţ pesoanele ce ofeă spjin
RICHARD ELSOOES
se oosesc adesea de teici de cosiiere cadru iecăruia d tre aceste moduri, î cotete mai degraă iormae dect orale e departe ce mai comu mod este acea de consiliere uauu sau de cosiiere idividuaă at mod este ce al lcrlui cu cupuri, care consilierii ucrează c partenerii sau soţii În uele cadre de consiiere, cum ar i şcoie sau cainete le, ucrul cu cupul poate i etis a cru cu proemele dintre doi proesori, studeţi sau mucitori U at mod este acea a consilierii amiiei, care amiliie şi memrii lor sunt eneicia rii tenicilor de cosiliere U eempl de cosiier care oloseş te ailităţile modu de consiiere a amiiei ar i acela al unui consilier şcolar care ucrează cu amiiie etru a auta eevii eericiţi să aiă rezutate mai ue n at mod de a oosi tenicile de cosiliere este acela al consiierii de grup În cosiierea de grp ormală, dimensiuea optimă pentru un grup este adesea considerată a i n număr e la şase pnă a opt memri, astel înct să permită diversitatea, dar în acelaşi timp să u devină att de mare în ct memrii grupuui să nu mai primească suicientă atenţie onsilierii se pot olosi de ailităţie de cosiiere atunci cnd lucrează cu grupuri de mărimi dierite şi cu programe dierite, de eemplu, supervizorii în grupuri e lucru sau lucrătorii tieri cu grupuri de tieri Ueori, grupurie se cocentrează asupra relaţiei dintre participanţi, dar alteori se pot concentra mai mult pe atrenarea unor anumite aiităţi, de eempu ailităţ de meţiere a săătăţii, aiităţi de căutare de suje sau aiităţi de studiu Î amele tipuri de grupuri, cosiierii pot olosi teici de cosiliere Consilierii vor oosi di ce în ce mai mut teologia pentru ai ajuta pe clienţi e eemplu, deja mare parte di muca
Manual de consiliere •
3
Abordă în o n i
Samaiteil u peae ae au pbleme e eăaă la tele Î plu, îet a igu, tt ma mulţi iliei itea ţiează u lieţii pi emailui Mai mult eât atât, î timp, peaele ae aă piji i lieţii a putea ă ie apabili ă vaă mai egabă pi mijlae vie, eât aţă î aţă Atualmete, atel e ailitate ete î piipiu etâă la videeiţă Î timp e aetul î aeată ate ete pu î pimul â aupa muii iiviuale, tehiile e iliee de bază ut elevate şi petu alte mdui e luu u lieţii Muile de lie a abilităţil e iliee i abdăile teetie î iliee iteaţiează el puţi uă elui imptate Î pi mul â, majitatea abăil teetie e vâ î iliee pt i aaptate de la mul de luu iividual la luul u u plul, amilia au gupul De eemplu, patiieii abdăii e tate pe peaă pt lua iiviual, u uplui, u amilii, u gupui au pi tele Î al ilea â, eită baze teetie peiale ae e apliă u mdui e luu dieite De eem plu, eită multe abăi teetie dieite pivi ilieea amilială au adaea de aiteţă pihlgiă petu amilii Peaele are eă piji şi ae luează şi î alte mdui, il de ativitatea iiviuală, tebuie ă euaă aptul ă apape igu v avea evie e mai multe abilităţi de iliee petu a avea eiieţă maimă î ieae ite mu ile adiţiale
erearea si nsiierea Aimaţiile u pivie la abăile ilieii i aităii pi hlgie e pt baza pe eetae, a pt i timula eetaea
RARD NESON]ONES
mp, trapia ogitivomportamtaă st bazată p crtara privid mod î ar gâds oamii şi î ar s comportă oamii şi aima ai mlt dcât atât, abordăril ogitivcomportamtal, cm ar fi trapia raţioamotivă şi trapia ogitivă, a stimat crtara proslor şi a rzta tor Există o tdiţă ascdtă î cosiir şi psiotrapi d a îrca şi d a idtifia tratamt ssţit mpiri p t problm difrit al liţior gral, viţa rtă rii tid să ssţiă parţia, abordări ogitivcomportamta l, ptr ă asta s bazază p dfiira amitor probm spifi, spr dosbir d abordăril maist, ar s ddiă or scori d rştr rsoală, mai ral Nii mai st voi să spm ă mlt ditr probml liţilor s potrivs işt pact prdfiit oriil ofră cosilirior şi adr car să laborz ipotz prdictiv î timp activităţii d osiir Fi ă ralizăm ast r sa , toţi cosiirii st rtătoripratiii Aştia fac ipotz d fiar dată âd did m să rz amiţi liţi şi m să răspdă la sa mai mlt ţri a itli Ciţii st şi i, la râdl or, crctătoripratiii ar fa prdiţii aspra i mai b mod d aşi od viţil acă torii valid a osiirii st trasmis liţior, aştia îşi spors acratţa ar pot przi cosiţl comportamtlor or şi, mai mt dât atât, pot obţi mai mult otrol aspra viţilor or ată fiid prsia rstă d a otrola ostril srviiior d osilir, u domi crştr şi foart itrsat crctar st măsra î car osiirii pot ofri srvicii omptt ptr amit problm mai ifti dât osilirii şi
Manua l de consiliere
1
Abrdă i î ni i
2
psihoterapeuţii acreditaţi. De exemplu, asistentele medical cu o formare şi o supervizare aprofundată în ceea ce priveşte mo dul de abordare a unor probleme specifice de sănătate ar putea oferi consiliere pentru aceste probleme, care să poată fi compa rată în mod favorabil cu cea oferită de consilierii şi psihoterape uţii acreditaţi. Un motiv în sprijinul acestei idei este faptul că acele asistente ar putea avea ani de experienţă anterioară lu crul cu anumite feluri de pacienţi.
RICHARD ESOOES
Consler s c ent a persoane derte
J
n uimii 30 de ani a exisa un interes crescut în consiierea sensibiă a dersae ncoo de sore or personae o consiierii i toţi cienţii posed un amesec de caracerisici dierite pe care e aduc în reaţiie de consiiere i au, de asemenea i percepţii i eauri ae acestor caracerisici dierite ae or i ae ceoraţi Nu exis potriire perec consiiercien, deşi ar puea exisa simiariţi importane i adesea ciar deirabie, ca de exempu în ceea ce priete cuura sau rasa Casea 41 indic unee dinre mutee arii de diersiae în practicarea consiierii Uerior e oi discua pe iecare pe scur Caseta Zece arii de diversitate n consiliere Cltura Originil ancra al ajoriăţii au al unui grup culural inoriar iar cazul ariani din ură gra dul d aculuraţi a cuiva 2. Rasa Fapul d a poda caracriici izic diinciv conoria cu o ubgrupar raiaă au apu d a i d o raă ixă
Maual de cosiliere ·
Cosi ie i şi c ienţii ca peoae dierie
3 Casa sociaă - Diferenţele provenind din enit, deprinderi educaţionale şi status ocupaţional
Sexu bioogic - Femeie s au bărbat Identitatea de sexro - Diferenţele în sentimente gânduri şi comportament în raport cu clasificarea socială a atribute lor feminin" sau masculin".
Starea civiă - Necăsătorit(ă) concubinaj căsătorit(ă) des părţit(ă) diorţat(ă) recăsătorit(ă) ădu(ă)
7 Orientarea sexuaă �i afectivă - Heterosexualitate lesbia nism homosexualitate sau bisexualitate
8 Vârsta Copilăie ţ â vâ mijloc ârsta de mijloc matur su bătrâneţe
9 Dizabiitatea fizică - O deficienţă n structura sau funcţio narea nor organe sa a unor părţi ale corpului
0 Reigia sau fiosofia - Creştin hinds musulman buist ori alt sistem religios sau de credinţe seculare
ra Pe la mjlocul anulu 2001, populaţa totală a Mar Brtan număra 58,6 mloane de oamen În 19992000 caucazen formau 93,3% dn populaţa totală Populaţa etncă mortară, cluzându atât pe ce născuţ peste ranţe, cât ş pe ce născuţ Ma rea Brtane, reprezenta 6,7% sau aproape /5 dn populaţa to tală Cele patru rupur mnortare cele ma numeroase erau: nden: 1,7% , pakstanez: 1,2% , ner caraben: 0,9% ş ner afrcan: 0,7% • Australa ş Statele Unte au fecare o populaţe
HAD NSON]ONS
ită mlt mi m dcât Bitni i d câţi ni siticii fmă cl mi m gp imignt căt stli Cnsiliii pt ni din cltui diit i s pt sit l di rit nli d simil l cltii mit. Chi dcă p ţin cltii d bă cti pt gd diit d dpt d sping glil d bă i cnnţiil Cnsiliii i clinţi pnnd din păinţi imgnţi îi pt împăţi lilitt înt tcţi căt cltil pntl i dinţ psnlă d s simil în clt d bă. Cnsiliii i clinţii imignţi pt pimnt diit gd d sping s d tcţi tât ţă d cltil l nti ât i fţă d cl ni mignţi pt pt l tii l nti ţăilgdă. tui imignţi c îi id liă cltuil nti pt sfi ti l litt te dă tnci când s întc în ţ d igin pnt pim dtă. În pls fţă d cltil p c l dc cnsiliii i clinţii fic dit i pinţ difit piind măs c fst dptt în ppi cltă s în ltl. Unii fi înd ns d nci stfl încât difnţl l cltl să fi st d ccptt i cltit în timp c lţii pimit fdbckl cnfm căi cltil l fi infi. O pblmă cltulă imptntă st lgtă d tptăil c pii l lil d cnsili i d clint. D mpl difit cltui pt gli difit pntu psnl cnsidt ptiit pnt cd spiinli în c c pit id d dăli infmţii psnl stăinil mdl în c i simt mţii i simptm difit i gdl d îndm tptt d l cnsilii. În pls cltuil difă în c ce pit titdin fţă de timp s ţă d stbili i spct pgmăil.
Manu a de consiliere ·
45
i i rii şi i i a pra di it
4
Rasa Consilirii şi linţii pot provni din rs dirit Dşi di rnţl ulturl pot i sutil dirnţl rsil unt în mod vidnt obsrvbil Atât onsilirii ât şi liţii pot să i p rimntt dj sau pot să primntz disriminr rsilă în rlaţi u mjoritata ulturgzdă lb Unori i r· pr t din ulturil majoritr pot rsimţi suspiiun şi ostilitt tuni ând s vnturză în ulturil minoritr d potri virii onsilirior şi linţilor (ngri u ngri sitii u sitii t) nu st însă univrsl susţinută Totuşi mult dintr rlţi i dintr onsilirii şi linţii r provi din rs dirit impli ă lurul şi dplsr dinolo d strotipuril rsil Est im portnt să jutăm studnţii să îşi însuşsă bilităţi snsibil l rsă prum şi ultură d mplu unii dintr inţi r pu ta pri prmisiun d şi împărtăşi viziunil privind rolul rasi în viţil or şi în rlţi d onsilir
asa sială Cls soilă înă rprzintă o mr problmă î Mr Bri tni şi o sră mi rdusă în Austrli şi Sttl Unit V nitu dprindril duţionl şi sttusul oupţionl sunt tuamnt tri dintr unităţil d măsură prinipl l lsi soil din ţări oidntal Alţi inditori pot inlud şori zra ntul manirl vstimntţi ntur rţllor soi l şi tipu şi loţi spţiului d ouit Consiirii şi linţi îşi adu şi ls soilă în rlţi Mi mult dât atât i du u sin şi snsibilitt l tl p r l r s soilă tor supr lor şi ls or soilă supr
RCHARD ESOOES
ltor L personele ără bilităţi suiiente, onsiderţiile u privire l ls soilă pot r briere inutile stbilire unor relţii de onsiliere eiiente n zul re onsilierii u senti ente ie de inerioritte, ie de superioritte n ee e priveşte ls lor soilă, r trebui să nere să le elimine A i un onsi lier eiient este destul de diiil şi ără intervenţi unor elemen te de lsă soilă re pot i eitte
Sx I ilgi Consilierii şi lienţii şi du n relţii şi sexul biologi În oritte drelor de onsiliere, eeile i depşe r p bărbţi, tât n litte de onsilieri, ât şi de lienţi Aest luru este mi puţin probbil n drele unde onsilierii se oloses de teiile de onsiliere prte rolurilor lor de bză În stel de zuri, proentul sexului onsilierilor şi l lienţi lor este posibil să relete pe el l ontextului speii de lu ru, ie el eduţionl, de sănătte su de eri. ptul ă re lţi de onsiliere există ntre persone de elşi sex su de sexe dierite inluenţ ntitte şi litte omuniării, dr est luru v i u tât mi bine su u tât mi rău, n unţie de ei impliţi
Idniaa sxrl Aş um uneori se reeră l sexul biologi, sexul se reeră şi l lsiiările soile şi ulturle le tributelor şi omportmentelor iind "msuline şi "eminine Consilierii şi lienţii şi du identitte de sex su identităţile de sexrol n relţie modul n re se văd pe ei nşişi şi unii pe eillţi n ee e
Manual de consiliere
Cniei ş i eţ a perae dieie
48
pieşte diensinie "asinitate şi "einitae şi ipotanţa pe ae o ataşează aesto onepte Consilieii şi ienţii pot fi păţiţi n ategoii n nţie de ipotanţa pe ae o aodă poeeo legate de sex de exep n e ăsă şi n e odaităţi snt aeştia aoaţii poleelo eeio sa ae ăaţio Mai t deât atât amele păţi pot aia ăsa izinilo sexiste e pespn speioitatea ni sex aspa atia de exep n atitdinile o piind oile ăaţio şi eeio pe piaţa nii hăţiea sexaă psihologia doestiă şi iolenţa fiziă
Sara ilă edoinantă pinte ei ai tinei există o tendinţă de a oaita n afaa ăsătoiei C toate aestea ajoitatea adţi lo din ţăile oidentae nă se ai ăsătoes Totşi se pae ă oaenii se ăsătoes mai tâzi De exepl n Angia şi Ţaa Galilo doa 16% dinte ăaţii ae sa ăsătoit n 2000 aea âste s 25 de ani n opaaţie 38% n 990, poent oespnzăto de feei singe de 30% şi espeti 57% Şi dioţl deine ai on La jătatea anilo 2000, popoţia pesoanelo dioţate n Anglia şi Ţaa Galio ea de 9, % , opaat 5,0% n 990 În ajoitatea azilo n ae onsilieii se oloses de ailităţile de onsiiee a pate a alto oli de ază staea o iilă este posiil să fie onsideată ieleantă de ăte ei nşişi şi de ăte lienţii lo Totşi atni ând onsilieii i ajtă pe lienţi n nătăţiea eaţiio in tie staea lo iilă a ptea i o poleă pent nii dinte ienţi
RCHARD NELSON)ONES
O enarea sexuală si afecivă
Consiierii şi clienii îşi adc şi orientarea sexaă n reaia de sprijin ie că sunt eterosexai esbiene omosexuai sa bise ai oosesc sintagma orientare sexaă mai crnd dect I sexuală n cal mtora dacă nu a ma'oritătii I es " reerintă bieneor şi omosexuaior orientarea sexuaă este n apt de ia ă baat pe genetică şi experiene de înăare semniicatie mai degrabă dect o preerină baată pe ibera aegere Uneori teren "orientare aectiă este acum olosit ca un mod de a con ştientia că în relaiie între persoane de aceaşi sex la e ca şi în ee t n ee ert est mute at st dincoo de cee sexae Consiierii şi clienii nu doar că îşi adc orientarea sexuaă şi aectiă în relaie dar ei îşi aduc totodată şi gnduri şi sentientee cu priire la ei nşişi şi a orientarea sexuală a altor persoane Consiierii şi clienii lesbiene homosexuali şi bisexuai se pot situa pe nielri dierite de acceptare a propriei homosexualităii sa a omosexuaităii altora Cienii lesbiene şi homose xuali îşi pot pune întrebări c priire la orientarea or sexuală şi a atitdinie persoanei care e acordă asistenă psihoogică şi se pot teme ca n cuma acestea să aibă diicutăi în ai accepta Probabil că pini consilieri sunt în mod descis omoobi dar muli ar putea în grade dierite să ie eterosexişti Prin eterosexist îneeg ca în mod conştient sau inconştient astel de consilieri să presupnă sperioritatea demonstrării aeciunii aă de membrii sexui ops Pe de altă parte nii consilieri lesbiene sau homosexali ar ptea întmpina diicultăi în a lucra cu o heterosexualitate reprimată sau cu componentee heterosexuale descise ale clienilor bisexuai Vrndnernd ei ar putea
Manua de consiiere ·
Cni i ii li ţii a pan dirit
50
căuta să i coucă acti clii s tial lsi sau omosual
Vârsa miat uă c cosilirii i cliii s tâlsc tru i ma ată, actia o c să acă suui c iira âr sta cluilat Dclaraţii cu riir a ârstă ar uta costitui uctu d car tru at gâuri i stimt sr i îii i sr clăalt D mu, rsoal tir car aco ă ajuto sa uta rc ca ii ăit atuci câ lucra ă cu rsoa mi stă, m c suicită riţă iaţă Ciii tii sa uta tm ca u cuma cosilirii mai ârstă să u i sta să i lagă, ată ii irţa itr graţii Uul itr asct scimbar al âsti st urata iaţă mu, occitaii tăisc, gral, cu 20 ai mai mut cât acum o sută ai Acastă scima imlică mut roocări ca c rit cosilira, iclusi su asctul acorării ui atţii mai mari oilor rsoaor mai ârstă Vârsta st arţial u coct iic, ar st aclai tim i o atitui a miţii Prsoa ârstă ot i ii i ibrat i uct r sioogic, rm c uii tiri sut igii mta aclai tim, moul car cosi lirii i ciţii comuică oat tări sau imiua rsuu ri dsr ârsta iică D mu, cosiiii tiri ot co muica moaităţi cam i cootai, ca să i iitască cliţii mai ârstă, tim c cosilirii mai ârstă ot a oadă ţlgr aă d cutura i asiaţiil cliţilor or tiri.
RARD ESO]OES
Dizabilitatea zică
51
Fie consiieu ie cientu ie ambii pot avea o diabiitate iic ntun e sau atu Muţi oameni sue n ceea ce piveşte aspectu mobiitţii a auuui a vedeii şi a ato petubi. Uneoi aceste petubi sunt genetice ia ateoi sunt eutatu evenimenteo de viaţ cum a i accidentee industiae de maşin sau în uma seviciuui miita Consiieii şi cienţii vo avea gndui şi sentimente cu pivie a popia o diabiitate sau a diabiitţie atuia Unii consiiei se pot simţi în mod coect necaiicaţi pentu a uca cu anumiţi cienţi cu diabiiti iice. Faptu de a i un consiie cu diabiitţi iice idic mute pobeme Toate pesoanee cu diabiitţi iice tebuie s se împace cu imite o iice Muţi consiiei cu diabiitţi au devenit mai cami şi mai putenici dup ce au pacus cu succes toate amiicaţiie emoţionae ae diabiitţio o. Pe ng insightui poduse eativ a povocie coa tebuie s e ac aţ cienţii cu diabiitţi iice aste de pesoane cu diabii tţi pot i oate eiciente în spijiniea pesoaneo diabiitţi iice. Uneoi asupa consiieio se pot ace pesiuni de a schimba natua eaţiei de spij din caua ato eemente egate de cienţii cu diabiitţi de exempu pesiuni din patea asigutoio sau a comiteteo de acodae a compensaţiio pentru mucitoi pentu consiiee de scut duat sau în ceea ce piveşte ac tuiea uno apoate despe cienţi Deşi omea o minoitate unii cienţi cu diabiitţi pot pemite ca unee consideaţii de genu petenţio inanciae s sabotee integitatea eaţiio o de spijin
Manua de consiiere
Cnsi i ii ş i nţii a psa n df
Religia sau losoa Cosiieii şi ieţii şi adu ediţee eigioase, doiţee spirituae şi epiaţiie pivid sesu vieţii eaiie o st e de ediţe pot i suse de putee De eempu, utuie oidetae, muţi osiiei sut puteri motivaţi de oeptu reşti de agape sau dagoste eegoistă ai mut det at, m pătăşiea aeoraşi ediţe eigioase ieţii poate tăi o eaţie de uu bazată pe oaboae. Cosiieii dieă di put de vedee a abiităţio de a dez vota reaţii u ieţii ae ăo atitudii, eea e piveşte re igia i spirituaitatea, dieă de ae o O pobemă etru muţi osiiei eigioşi este măsua ae vaoie şi văţătuie bi seiii o e iueţează modu are uează. De eempu, osiieii omaoatoii a putea tmpia oite de vaori domeii um a i divoţ, otaepţia, avortu şi seu pemaita, esbia sau homoseua. Î ee de mai ss, am treut evistă 10 aateristiihe ie pe ae osiieii şi ieţii e adu eaţiie or de osi iere. Carateistiie pesoae ae osiieuui şi ae ietu ui sueră dierite permutaţii şi ombiaţii. Nu eistă iio reaţie de osiiee vid. Cosiieii trebuie să ie sesibii a eetu pe ae aateristiie o pesoae şi ae ietuui au asupra moduui are omuiă şi ae şi pot dezvota e mai bie eaţa de osiiee Cosiieii tebuie să ie eaişti eea e piveşte imitee or şi să ie pegătiţi să ti mită ieţii a ate persoae ae ea putea ţeege mai bie iumstaţee speiae.
CARD NESON]ONES
5
Relaa d e conslere I
itoll 1 m mţiot tl dsori rlaţiil d spriji st tât d orml i lr strtrt rm rlaţiil oilir i piotrpi oti tr st st mlt ditr rol r ord sriji s oloss d tiil d osilir otxtl ltor rlţii, d xml, asistt soil lit s mitor d d diţ d osilir stmânl d 550 d mit tat n bit sil mjt tr st so s li rr mrli numr d ott ditr prsoal r or jtor i linţi Uori, i ar aord srii oloss tiil d osilir în dinţ xtrm d lgi, s snm, tni ând or sort dp o irdr gr sa tni âd taz lri în dra obţirii i sljb Toti, dsori, rsoanl r aord sriji s oloss d bilitţil d osilir tni âd ott rlti srt liţii, s sm drâd într 0 i 5 mit, i itrmitt, ori d ât ori oi i mlt dât tt di mit rlţii d sriji s dsor bit d osilir, mlţi osiliri s oloss d abilitţil lor în bint, sli d spitl, ls, lbortoar, srgrii sa anti d bri, rintr lt loaţii osiţ, ititorii trbi s datz disţi r rmaz, riid rlaţi d osilir,
Mau a de cosiliere
Ra ţia d nii
54
la oneele n are fe ea foloe, e vor oo enle e oliere
Dimensiuni ale relatiilor de consiliere Legăura ee araera eenală a oriăre rela Relai ile e oniliere un legăurile umane inre onilieri şi le, aâ ele oree, â ş ele n miea ieărua Î arul rela ei generale dre oilier ş len eiă u număr e dme iui au răăuri Relaia publiă au obervablă onă i oae omuări le ee oricăei reaţii consilie-client. p el de oliere, onlerl, ş eu rai şi prie numeroae meaje verbale, voale ş orporale Mai mul eâ aâ, olerii le po oferi lenţlor maerial r, po foloi o ablă ş ueori po fae aee au bezi vdeo După oniliere, mai poae eia oa faă n faă, oa elefon au prn email Relaţiile de oliere au lo aâ mţle paripalor, â şi omuarea eernă Mulţ onleri ş mulţ lie au re laţii de luru are le preed au le oţe pe ele de onlere şi, onenţă, au epu eja ăş formeze mpreii uni de pre eilalţi Î impul defăşurării şedinei faă n faţă, ambii paripaţi e raporeaă uul la alul n mţle lor de eem plu, lieţ po ă dedă â de mul po ă aibă reere oilieri, â e mul ă dezvălue, ând şi e felur În plu, ambi parpaţi formează ş reformează n mod oa on epţi menale uul u privre la elălal Ma mul eâ aâ, n perioaele inre şedele de oniliere şi onae, lien şi onilierii e angajează n relaţii menale auni â e gâe
RICR ESO]OES
l l � d vd p dtt p
55
de consiliere Co nditii . de bază ale relatiilor . 957 Rg pt tu t y d t d thpu pely hg (d � ut p d pt) t Rg dtt � d ptu h put dt t îlge p pv ptv dt � g nţa - efeă ca a n � nd ţ funda mentae a ea ţ de tă tg d eg mpt pv ptv dtă � gue l l m ptu upd ltă d l pt d pt tu� d p e d dl d ă d du v pmul d pt ght v dp u pm de gă dâ ă ă u dvl d l l dl d tgl pt pve pvă d � guă pt d mu î pul d pj t îât tt b ă �t îă t P
l l pl tă îl� pp l t e t Ept t ptt d d m lulu � d îlg p dteg p v � p ppt dvdd
Maua de cosiliere
Relaţia de conslere
56
nelegee empt pen fme nge e en ee de fm e en neg şedn de nee n de ne e de şedne de nee Rge ndet penee e fe te ş f dvd ne ttdn empte E ent ee n mt emnl empt n ntev de nee m deg deât fle empte pe n et de tă. Fe temenl empe n nep Rge nent n pt pe nept epement. E net ptmee nttte ş te t ntee len jngând până l epemente mpenă e nu fl ntnu fl. Pe lână ftl ă tă pe en nte n ntt enmente m evdente el net ş ă jte mt nelele de e e e nşten. tş e pt dn nee de devu ele em de e en n e ttlmente nşten de veme e et pe f pe npmântăt. Empt ete n pe tv n e nle de şte ş ă jngă ă pme nelee ş mnăle len A pnde l fme ndvdle le lenl nemnă un pe de ulte ş eve de ene dm ne mne ş de vefe neege N m ete neve pnem dmenne fn ş eenă ete nt ee mă lent peept empt nleu Cet 5, pet dntn fm demnttv ntpând pe Rge n l de nle teă et pe. Clentl Gl vbeşte depe mdl n e ttl n t ndtă fptu ă p de e n fell e f plă ut e
CAD ESO]OES
5
Casea 5.1 Dimensiuni ale procesului em paiei Afirmaţia cintuui:
N şiu ce ese Şii că anc c vorbesc espre asa sim o loviră şoară Dac sa linişiă n in sim ca o mare loviră aici jos Ajng s mă sim nşelaă 1I
rocsu d răspuns a consiiruui
Obsrvr ş /lr
Observă ş asclă comnicarea verbal vocală şi corporală a clienlui
Rzonr
Sime o pare in emoţia experienţelor clienei
Disriminr
Discriminează ceea ce ese c aevăra im poran penr clien şi ormlează aces lcr înrn răspns
Comnir
Ese m mai şor să ie oar o loviură şoară penr că anci n mai simţi o pieroil acela e rere Comnică răspns care ncearcă să ara e înţelegerea gânurilor senimenelor şi înţelesrilor personale ale cienei Însoţeş e verbalizarea cu o bnă comnicare vo cală şi corporală
Vrir
În aces caz cliena a ăc rapi rmăoa rea airmaţie care a rma irl experien ţelor şi gânrilor sale Toşi consiierl pea să i aşepa şi să îi acore clienei spaţil e a rspne sa ar i pu s o înrebe acă răspnsl era corec
Manual de consiliere
Reaa de consi ee
58
Perepţia ienti apra răpi oniieri
Mdul în re rein lien indi fpul e per epu de fp nsilierul d vedi empie exelenă ş f apabilă ă ninue ă ie şi mai mul na u e perienele sle.
V OZVĂ NONŢONĂ
Piie pozitiă ecodiţiotă costă di două dimesiui: ieu piiii şi ecodiţioitte piiii Nieu piiii, su pobbi mi coect spus ieu piiii pozitie se efeă se timetee ozitie e ce cosiieu e e fă de ciet cum f simpti, ptu de i păs şi cădu Necodiţioitte pi iii se efeă ccepte ipsită de judectă expeieţei şi u todezăuiii eităţi subiectie cietuui O pobemăcheie î piie pozitiă ecodiţiotă este fptu că pesoee ce codă spiji u îcecă să posede su să cotoeze cieţii, stfe îcât ceşti să e împiescă popiie eoi schimb, sisteţii psihoogici espectă difeeţiee cieţio şi e ccep tă difeeţee uice O stfe de ccepte e ofeă cieţio pe misiue de eiz şi de expeimet pe de tegu gâ duie şi setimetee U t mod de bode piiii pozitie ecodiţiote este c pesoee ce ofeă juto să especte şi să oizeze fiiţ podă cieţio o şi să se idetifice mi degbă cu pote ţiu o decât cu compotmetee o cuete Piie poziti ă ecodiţiotă impică, pite tee, compsiue petu f giitte umă şi îţeegee codiţiio uiese ce îi fc pe idiizi să deiă pesoe mi puţi eficiete decât fi de
ICHARD SOJOS
oi ieii mi pi cepibii e evoe şi e cimbe ci c ecompei pe poei lo omeec ec aci c epişi pe ba eşecilo o omeeşi eşi eie c ace c pea impica a e foe iicae coie c eoi ibiie coiieio e a imi şi e ovei o pivie poiiv ecoiioa eflec popi lo evoe peo ificie
5
OGU
ogea a aeiciaea e o imeie ie ioa c şi exeo pc e veee iei iieii cpabili şi coşieiee mo coec g ie eimeele şi expeieee emificaive Aceşia a ga me e coşii e ie. Coşiia e ie poe i ce fap c şi po a eam ce pi i ei pefec e pe coe e ie piologic e exemp "ie em e ce clie "Aeia me ee a e coce apa pobemelo mee c aeoi cpbi c i pc e veee exeio coiieii ieacioea c clieii c peoae eale Ceea ce p coiieii ev Coiieii e c paele o fe pofeioale şi ici po mşi ociale poliicoae Oeiaea şi iceiaea caaceiea comicaea coge e exep coilieii plii e compaie şi e gi iec cee cii ca ul ilo e coilee Limbal lo vebal vocal şi copoa imie meae pie e gi şi coiee Ei şi ceea
Mau al de cosiiere ·
Rel aţa de cons il ere
60
proil al modului n are red ar trebu s ie i omuni mod real eea e sunt n aele momente ongruenţa nu nseamn a "lsa totul s ias la ieală on silierii sunt apabli s e ontienţi de propriile lor gnduri i sentimente pentru ai hrni i deolta lienţii Dei ongruen ţa poate inlude deluir personale aeste autodeluiri sunt olosite n beneiiul lienţlor nteresul umanirii roesu lui de onsiliere i al aansrii aestuia i nu pentru ai ae pe onsilieri s se simt ma onortabil
Pocese �i patten-u de comunicae Relaţiile de onsiliere sunt proese de omuniare n dublu sens ie este poiti sau negati De exemplu n timpul e dinţelor de onsilere i de realiare a ontatelor onsilierii i lienţii sunt ntrun proes ontinuu de trimitere reepţionare ealuare interpretare a limbajului erbal oal i orporal Un mod de a prii proesele omuniării impliate n relaţii le de onsiliere este elul în are onsilierii i lienţi se reom penseaz i pe eilalţi. De exemplu mesajele onsilierlui um ar i asultarea ati ăldura i nitarea adresate lienţilor de a se impla n proes pot să ie reompensatori pentru lienţ lienţii oeră i ei la rndul lor reompense onsilierilor lor de exemplu mbete i aorduri din ap La el a adrul oriărei relaţii onsilierii i lienţii pot on solida patternuri de omuniare reiproe are pot spori sau mpiedia proesul de sprjin. Un patte de omuniare produ ti este unul de olaborare ederea atingerii sopurlor legiti me de aordare a onsilierii De exemplu răspunsurile empatie bune ale onsilerilor ondu la răspur oneste autoexploratorii
RCHARD NESON]ONES
in prte cienior cre rnd or conc rspnsri bne eptice in prte consiierior �i � mi deprte Pttern întrebreretrgere este n exemp de pttern de conicre neprodctiv n cest c consiierii ct contin s extrg dte persone de cieni cre se retrg în od con stnt în nor ste e încercri pentr c n snt pregtii s evie inormi soicitt Pe de t pte neori consi ierii cre n încredere în ei snt pre reticeni în ctre in oriei At pttern de comnicre negtiv este ce cre se instre între consiieri crismtici s omintori �i cieni epeneni Un t pttern de comnicre neproctiv se creea între consiierii cre orbesc mt �i cienii tci dresnd constnt întrebri ei prei contro �i se pot trei în nor cieni cre �tept rmtore întrebre în oc s vorbeasc i ber oerind inormii despre ei în�i�i
61
Relaa de colaboae . Un mod bn de privi reiie de consiiere încnnte de scces mi es cee cre se extind pe prcrs nei periode mi mri de timp este de vede dc ceste constituie reii e coborre Criteri de este n voros ie c persoa nee cre cord sprijin oosesc biitie e consiiere în rori e cvsiconsiiere c prte tor rori primre c vontri ie c î�i oer n tei jtor Noine de coborre impi c pt c respectivii cieni s cooperee c personee cre cor jtor pentr c se simt înee�i de ctre ceste �i în c dru imitrior contextui în cre se întnesc sit un e de e gtr emoion poitiv c ceste Reiie de coaborre presupn de semene c personee cre cord sprijin �i cenii
Manua l de consiliere ·
Relaa de co lee
62
ucrează petru atigerea uor scopuri comue Mai mut deât atât, coaborarea atrage după sie aptu că respectivii cieţi se simt coortabi ceea ce priveşte sarciie şi metodee oosite î procesu de cosiiere
CARD ESOOES
6
Procesu I d e conslere oe văd leţ to me vette de otete ş d dete motve mult deât tât deeo ottu eto linţii este inteitent şi de stă dtă şi n ită eltte Peuee ă etă u u oe de o lee e opeă tote ete tuţ u ete oetă Î pu mulţ teţ phoo omto ş tudeţ deopotvă ăe utl ă e âdeă modu e e ooe de bltăţe de olee u eţ epeetâd u poe de oee Atu âd e âdm oee vâtu "poe e el puţ două ţeleu Uul ete e mşă ptu ă ev e tâmpă Atel de oee pot ve lo tât teoul oleo leţ ât ş te eşt mult deât tât poeul de oee pote ve lo d ş teou elţlo de olee după teme elţlo d ş tmpu eto U lt ţele uvâtlu poe ete e de po e de uu tmpulu e u poe e mă o ee de td ele două ţeleu le uvâtuu poe e u ppu tel ă tât poeele d teoul olelo ş leţlo ât ş ele e u lo te ole ş eţ e hm bă pe mău poeeo ăute dul tdlo dete
Manua l de consiiere
Poesul de osli ere
6
rcr ciir rrări a c a imiica a irir cri şi aciviăţi iri aii rgriv ciir ca u car rcura ciir E ră muri ai aja ci car ami iariaă c aiiăţi ciir şi ci ar acră ja ciir ă gâaă şi ă cr mai imaic q cţiaă aa ruurii că ira hicir ciir cumaivă şi că ir iiciă a aii ăţir ru aiu arir a aii ariar iu ţaă aiiaa a acra ciir aii riar În acet capt peznt n mde mpu, ca cui aii aiar ihgică a aă c muţi ciţi vi a ciiri avâ mai curâ rm ciic Uri rm ava cmă ihgică mar cum ar f văţara a imi m ari aci câ vr a avauri xua ri ciţii auc ciir rm car c ţi a uraaţă cţi mu cm ihgic cmx cm ar i ţira auri ia ciar ga au ga giara iării uci câ u aica m ciir iic ţi iar car rui avuă vr aca ir rmă graă cum ar i giara ărţuirii xua şi iaţii ciic i car rmi gra xmu xura uui aumi i hărţir xuaă cum ar i aca a ava a ac c cg rviciu car u acc ă ă i uă "u. Exriţa ma cruri aiiăţi ciir ma văţa că c mai i ă ci cu ai cara i rc ciir crâ c iuaţii ciic
RICARD NE SON ]ONES
cdrul unor prolemci mi geerle, şi u cu proemele gee r e î olie lor ouşi, în uele czuri de cosiliere, de eemplu cosiliere iciră su creri, ordre ormă rii pe z cesei disicţii r pue să u ie corecă O lă prolemă cee ce priveşe modelee de cosiliere ese câ de mul e cocerăm pe ideiicre şi schimre iliăţior mele sărăcăciose e clieţilor şi iiăţior de couicre/cţiue, cre po u dor să coriuie proemee or curee, ci şi să îi plseze condiţii de risc î cee ce priveşe repere greşelior î viior Î consiiere de scură dură su iermieă, cosilierii po consider ie că u eisă o oporue suicieă, ie desulă moivţie di pre cieuui pe u ord se de proeme udmee, dr sr pue să u ie îodeun czul
65
Model de onsiiere Reţionre Înţelegere Shimbre (IS) Î cesă cre se preziă u model simpu de proces de cosiiere Relţiore legăurii Îţeegere Schimre (RIS) (vezi Cse 6) Aces model ese î mod speci plici siuţiiorproemă, dr poe i dp şi uci câd cosiierii u e prioriăţi, cum r i, de eemplu, cosiiere cu privire srciă Fpul că modelu de cosiiere ese prezen în rei sdii poe implic u grd de ordore ce nu se oriveşe cu prcic culă cosilierii Adese sdiile se suprpu şi ueori cosiierii găsesc că ese ecesr să se deplseze îie şi îpoi îre sdii Fleiiie poe i imporă
Man ua de onsiiere
Pceu de cn liee
66
aseta 61 Modelul de osiliee Relaţioae - Îţelegee Shimbae (RIS) Stadiu
Raţionara
Sarcna prncpală
De a începe sablrea ne re laţ de colaborare
Stadiu 2:
Înţgra
Sarcna prncpală
De a clarfca ş a exnde nţe legerea saţeproblemă aâ dn parea conslerul, câ ş a
ltulu.
Stadiu 3
Schimbara
Sarcna prncpală
De a assa clenul n schm bare, asfel ncâ saţapro blemă să fe abordaă ma ef cen decâ n recu
STADIU 1 STADIU L R E AŢO NĂRI
Î acest stadiu, principaa sarcină a consiieruui şi a cientuui este de a începe să stabiească o reaie de coaborare Reaiie de consiiere încep în puctu în care cosiierii îşi întânesc pen tru prima dată cienii, dacă u chiar înainte De exempu, modu în care cosiierii gestionează un ape teefonic poate deter mina un cient să fixeze o întâire cu ei De asemenea, consiierii trebuie să se cameze şi să îşi pregtească spaiu de consiiere
RICHARD ELSO]OES
nint d şi dcid şil cbinetlor pntr i întâlni pe clini O ă preliminră rlionării ete introdcerii, l căi cop pot i dcri c întâlnir, lt şi şer pe c odl în cre conilierii încep o şediţă riă în nci de conttl conilirii, prcum şi în ncţie d dorele iecăi pr ticipnt D mpl, ct contt pot neceit colectre nor nmite inormii d bă l începtl şedinţelor Dincolo de ct, principl lgre l începtl nei eini ete dcă ă lşi clintl ăşi pnă pote şi poi ă trctrei ntr contctli inr Eu prer ă îi l pe clienţi ă orbecă l încpt şi "ă îşi i problm de pe let Uneori, clieţii i o itiproblm ort clr idntiict, d mpl, c ă gone îno ăptămână nitt priid emen im portnt ltori, pot mi multe probleme complee În ori c împrjrr, conilirii r trebi ă e oloecă e bilităţile d cltr ctiă pntr cre un pţi emoţionl igr petr clini, tl încât cşti ă îşi potă împărtăşi principlee motie pentr cre enit ă olicite jtor Dacă eită mai mlt dcât o problmă, conilierii pot rem şi identiic dieritel probleme şi îi pot întreb pe clienţi pe cre dintre ele dorec ă le bord Apoi, prepuâd că, de pt, contactl de conilire te d crtă drtă, conilierii le pot cere ă identiic o itţie pciică din cdrl problemei pr cărei ă lcr împrnă
6
U 2 : U ÎNŢG
În cdrl cti tdi, principl rcină conilirli şi clientuli te d clriic şi de etide înţelegere priin itiproblemă leă dee, clienţii e imt îtr impa
Man ual de conlere
Poc c o
68
n ituaiilepobleă Decieea ntegii ituaii ntun cliat eoional upotiv le poate dezlega gânduile, i poate lăui şi ncuaja ă ceadă că a putea fi capabili ă facă faă ai bine În contextul uno bue abilităi de acultae activă, conilieii e pot foloi de abilităile de chetiona e, cae extag infoaii de la clieni cu pivie la ituaiile lo pobleă Zonele n cae conilieii pot adea ntebăi includ gânduile, entientele i eac iile fizice ale clienilo şi odul n cae au ncecat ă getioneze ituaiile epective n tecut, pecu şi pattenuile de counicae cu alte peoane enificative Uneo, conilieii i angajează pe clieni n inijocui de ol, cae pot ege, ntun fl pr xtrgr jlor vrbal voca şi corpora p car leau foloit n ituaiilepobleă Conilieii caută, de aeenea, ă claifice nelegeea clienilo efeitoae la atfel de ituaii, incluiv popia contibuie la uineea apectelo negative Conilieii pot adea ntebăi cae extag infoaia elevantă din poceele entale ale clienilo, de exeplu, infoaii pivind egulile şi pecepiile li bajului lo inten Uneoi, conilieii pot ă pvoace pecepiile clienilo şi ă ofee feedback. Mai ult decât atât, n puncteleceie, pot ă ezue apectele deja acopeite. Î plu, la finalul taiului nelegeii, conilieii pot ezua toate puctele ipotante cae au fot obinute până n acel oent şi ă veifice peună cu clienii acuateea acetoa şi dacă aceştia doec ă odifice, ă adauge au ă enune la ceva SADIU 3: SADIU SCH IMBĂII
În cadul acetui tadiu, pincipala acină a conilieilo şi a clieno ete chimbaea clienilo, atfel ncât aceştia ă getioneze
RCHARD NESONjONES
staerobemă ma efcet decât trect oser � ce feaă obectve devotă � memeteaă strateg etr a reova stuaerobemă � a comca a reacoa ş a gâd ma be Ma mt decât atât e au î vedere modu care ce ot mee schmbăre foostoare Doă abordăr care se spra trcâtva ş e care coser � ce e ot ua dscue î stad schmbăr st abordarea factăr reovăr de robeme ş abordarea îmbu ătăr comucăr/ acuor ş gândr Î abordarea factăr reovăr de robeme coser asstă e ce săş ca rfce score etr stuaerobemă să geeree � să eoree oue vederea atger devtă emetăr aror de ace Î abordarea îmbuătăr comcăr/ acor � gâdr coser ş ce creaă mreă etr a secfca obec tvee comucăr � gâdr � stratege de atgere a fecărua dtre ee ot eora oe rvnd tu de obectve ce rmeaă să fe fate deseor ermarea obectveor oate cde ma ceea ce ce doresc să atgă dar � co mcarea e care doresc să o evte totodată oser ot să asste e cen să devote ar de atgere a obectveor de comucare � metae Î mod frecvet ersoaee care acor dă srj reacoeaă ca structor cetra e cet asstarea ceor etru ca ace�ta să devote mesaje verbae vocae ş cor orae ma efcete î ceea ce prveşte stae or robemă Persoaee care acordă assteă shogcă ar trebu să evte să� cotroee ce săş asme resosabtatea etr robemee or � să a dec etr e Î schmb coser ar trebu să îcrajee atooma cetu asgrândse că acesta "stăâe�te staerobemă oser abta
Manual de consiliere
6
Poces l de co si iee
0
extrag propriie idei ae cienţior şi e da ncredere n roprii e resurse pentr aşi gestiona situaţiieproeă neori instruirea incude ocu de ro Unii consiieri psihoogii integrează foosirea taei n procesu or de instrire de exemp formuează mprenă cu cient o cerţă veraă ca ră de aşi schimba comportamentu şi aoi accenteaă esae e ocae şi corporae dezirabie pentr reaiarea aceste cerinţe În pus consiierii pot ncraa cienţii să gndească ai eficient De exempu odată ce cienţii au identificat oduri uti e de a comunica n situaţiie or proeă consiierii i pot instrui ntrun imba funcţiona intern pentr a repeta şi a pune n practică ace comportament n iaa reaă ai ut dect att consiierii i pot asista pe cienţi n reevaarea reguior şi a per cepţiior nereaiste şi n nocuirea or c unee ai reaiste. Consiierii i pot ata pe cienţi să repete şi să practice noie moduri de gândire şi comunicare ntre şedinţe şi să e raporteze a nceput şedinţeor următoare i i ncuraează pe cienţi să şi asume responsabiitatea de aşi schia comportamentu att n prezent cât şi n iitor. Înainte de terinarea şedinţeor de consiiere consiierii şi cienţi trec n reistă odri n care cienţii pot să menţă schimbărie benefice ntreprinse 62 Expl d z Exeplul 1 Asstaea unu elev timd în aşi face prieteni
Jaon ani îşi dicuă poblema piind imidie c Jennie de ani un poeo de gimnaziu cu abiliăţi de coniliee en nie abileşe ai înâi o elaţie cu Jaon pemiţândi enibil ă îşi împăăşeacă gânduie şi enimenele cu piie l difi culăţile ae Apoi ea ceceează cu delicaeţe modul ce aon
RIHARD NELSON-jONES
1
se comporă în anmie siaii speciice, aunci când doreşe să înâlnească oameni, înrebându-l la ce se ândeşe, precm şi ce spune, dacă spune cea şi cum o spne Jennie şi Jason con sruiesc apoi n plan simplu, în care el rebie să inre în conac cu doi elei la şcoală, c care doreşe să fie prieen Ei se concen rează aspra loculi în care îi a conaca şi asupra modlui în care o a face Ei discuă ce a ace dacă a aea succes, câ şi dacă nu a aea succes Exemplul 2 Asistaea soţiei uui băbat cae sufeă de demenţă
Dan, de ani, care acordă asisenă înr-un cenru de consilie re penr persoane în rs, o aj pe Nanc)', 72 de ni, Gr ăseşe că raiul lân soul ei Ray, de ani, ese din ce în ce mai reu, pe măsră ce demena acesia se accenuează Dan consrieşe mai înâi o relaie, dândui lui Nancy oporniaea şi spaiul de a orbi despre iaa ei El îi exinde apoi cu delica ee perspecia, punândui anumie înrebări nu numai priind modul n care Nancy se descurcă în relaia c Ray, dar şi despre modul în care Nancy are rijă de ea însăş mprenă, ei discuă apoi moduri în care Nancy poae obine sprijin care să-i permi ă să aibă cea imp penru ea însăşi E i iau în discuie apoi mo durile în care ancy se poae ândi diferi la iaa sa şi de a n se mai percepe doar ca o exensie a demenei lui Ray Exemplul 3 Asistaea uui lucăto petu a devei mai asetiv
eil, de ani, un superizor înr-un maazin de îmbrăcămin e, o anajează pe Anne în uncia de ânzăor bserând că Anne n se implică în relaiile c clienii, o ia deo pare şi con sruieşe o relaie în cadrul căreia ea îi explică modul în care se sime la începerea lcrului şi despre dificulăile pe care le are în abordarea clienilor, în a le răspunde la înrebări şi în a le spune
Mnu l de consiliere ·
Procesu de cosli ere
72
espre ariolele e mbrăămie e are ar puea i ieresaţi Neil o urajează pe Ae să esrie ealiu moul are se omporă erbal oal şi orporal aui â ee u lie şi e i ree pri mie Neil şi e isuă apoi moaliaea are ar puea să âeasă şi să se ompore ieri Ei se pu e aor asupra uor omporamee simple aserie um ar i uele mesaeheie erbale oale şi orporale peru ai �re ba u reere pe lieţi aă ores ajuor şi apoi să le răspu ă la rebări Neil şi Ae a u jo e rol prii moul are oae aesea po i reprise mo eiie u Neil rol e lie
RICHARD NESON-]ONES
Partea a II-a Teh spefe d e os e
Înţelegerea cad ru I u ntern de refernă ,
Câi oameni cunoaştei care ă acută în mod adecat? a joritatea cunoaştem doar uii Pe ângă at de a ori a tim entru a orbi dere roriile gânduri, entimente şi eeriene, muli oameni dintre cei e care îi cunoaştem or une "ecetea aura a ceea ce unem, în loc ă ne aculte în mod adecat şi rofund Singuru obiecti imortant a oricărui cur de teici de coniliere de bază au de coniiere ete de a îmbunătăi calitatea acultării curanior Ciar şi conilieii eerimentai trebuie ă îşi monitorizeze tot timul calitatea acutării
Folosire scultăi ctive Doi coniieri e întânec în acenor a fârşitu unei zie de lucru Unu are lin de igoare, ceăat oboit os el e pe obost osile e păe pi de vgoe:
şti m poţi să i tât de p de vgoe dpă e i sltt tt tmp e s tă?
Manu a de consiliere ·
Îeegeea ca ul ui ter e efei ă
76
Cum pot osiiii să u limt moţiol stl ât iţii să s simtă siguţă i ii să vosă? ut dit iităţil ompot o ţi d oo stu su semul sutăii tiv Există o distiţi t ui i sult A auzi smă pitt d i otit i d pţio sut A ascula impliă u umi pţio suto, i i, p ât st posiil, ţlg mod ot ţsului o Ast impu ui i mmo uvitelo, ssibilitt idiii ol, obs limjuui opo i lue osid otxtuui psol i soi d omuie Totui, pesole e odă spiji pot sut dt făă să fi îsă i sultătoi gtifiţi Ascultarea activă impue pesole ofă juto să ţlgă mod dt omuiăile voitoilo, d i să t ă l ţlg Astl, sult tiă impliă ptu d fi ilitt tât pţio, ât i mit d omui Asult tiă st ilitt fudmtlă oiăi lţii d sist psihoogiă i mut, p tot pusul modlului d osii Rlţio Îţg Shimb (RS), osiliii tbui să dpt modul î oloss sut tivă stdii difit modlului i mut dât tât, dă modlul st potiit ptu flul d ott p i l u, osiliii i pot dpt bilităţil d sut tiă Totui, dă ti u sut pili să sult pimul âd dvt, sut sl hipţi ptu itg sult tivă pit lt biităţi d osili, um fi ilitt d ds t băi îto miă potiită
RCARD NSONJONS
Deţinerea unei aiudi ni de respec �i accepare
În orice reaţie de consere unuaunu au oc patru feur de ascutare Ascutarea se manfestă ntre conser �i cent �i ca ru fecărei părţ Catatea ascutări nteroare a unu consier sau sensibitatea a propre gânduri �i sentimente poate f i taă pentru caitatea ascutări or exterioare Dacă fie consieru fe cientu se ascută prea puţ sau excesi pe e nsu� ei se as cută mai puţin bne unu pe ceăat În schimb dacă unu as cută pe ceăat sau se ascută reciproc acest ucru poate mbu nătăţi catatea ascutări or interioare O attudn d acptar mpă ptaea ţ a a en diferţi cu drepturi asupra proprior gândur � sentmen te O astfe de atidne determiă suspendarea judecăţi asupra răutăţii sau bunătăţi percepute a cientuui Toţi oamenii sunt supu�i gre�eii �i deţn competenţe mai bune sau mai sabe sau capacităţi care ar putea duce fe a fercrea fie ea suferinţa pro prie sau a atora Respectu ine dn cuântu atinesc respcere, nsemnând "a prii a Respectu nseamnă abitatea de a ne uita a aţii a�a cum sunt �i a e preţui indiduatatea uncă Res pectu nseamnă �i faptu de a e permite ator persoane să creas că �i să se dezote propri or termeni fără expoatare �i con tro De� o atitudine de acceptare mpică respectarea atora ca fiinţe omene�ti dferite � unice acest ucru nu nseamnă că per soanee care acordă sprijin trebue să fe de acord cu tot ceea ce spun cienţi or În mod dea totu� consiieri sunt destu de s gur pe ei astfe ncât să respecte ceea ce spun cienţi ca fiind ersiune or asupra reaităţi
Manual de consilere
lga ad r i i t d rfră
78
onsiierii rebuie să fie preenţi psihoogic în fţ cienţior Aces ucru impe bsenţ iudinii de părre i dorţi de permie expresiior i experienţeor cienţior săi fecee Pe câ ese posibi consiierii r rebui să fie "înru ou coo cu corpu gândurie simţrie i emoţiile Accesibie psiho ogică deermină o idine de ccepre nu dor penru cienţi ci i penru sine nsuşi Mi simpu spus ccepare de ine se rduce prin cceparea or i reciproc ese vbiă
Înţg cdui inrn d fnă clinuui , Privirea din perspeciv cienuui ese un fe de xpri ma abiiaea de a înţeege cadru de referinţă inern Exisă un proverb indian care spe "Nu judec nicio personă până când nu ai umba două un cu mocasinii ei Penru c unii cienţi să simă că persoanee care e acordă sprijin îi recepţioneă re i car ese necesar ca acesea să îşi devoe biiea de "um b în mocsinii or "să se pună în piele or i "să vdă u mea prin ochii or La baa ascuării cive să disincţi fun dmenaă dinre " şi "eu dinre "perspeciv asupr a şi "perspeciva me asupr i dinre "perspeciv supr ea şi "perspeciva me asupr mea Perspeciv supr a i perspeciva mea supra mea sun perspecive inerioare su inerne în imp ce perspecv supr me i perspecv me supra a sun perspecive exeriore su exerne Abiie de a scu i înţeege cienţi se baeă pe con şenre diferenţei dinre "eu i "u prn părundere în ca dru ine de referinţă mai degrbă decâ rămânere în propriu cdru exern de referinţă Dacă persoanee cre cordă sprijin
CAD NESONJONES
răspund l ee spun ienţii ntrun el re demnstreză n ţeegere retă perspetielr r, ei răspund şi um sr l interirul drului intern de reerinţă l lientului Ttuşi, dă persnee re rdă sprijin eg să nu rte ă nţeleg perspetiee lienţilr su dă le lipses bilităţile de i nţe lege, ei răspund din drul extern de reerinţă Cset 7 eră exempe de răspunsuri e nsilierir din drele interne şi ex terne de reerinţă.
79
aseta Răsp unsuri ale consilierilor din cadrele interne şi extee de referinţă Răspunsuri din adrul extern de referinţă Ei bine, e fare ineresan" Eu a fi reacţina alfel în acea siuaţie " Pur i simplu nu pţi să a i încredere î n bărbaţi/ femei " Cred că ai f i puu s faci dacă ai f i încerca cu adera" Pari să e enerezi prea ur" Răspunsuri din adrul intern de referinţă Ei fare ferici cu nii i clegi de lucru e simţi enera penru fapul de a f i reacţina asfel Ai senimene amesecae cu priire la marea bunicii ale e simţi ris penru că nu mai ese, dar i elibera penru că nu mai sufer" e simţi înspăimâna când el/ea ţipă la ine" Ei îngrijra că ai puea pica esul penru bţerea carneu lui de fer"
Adese, nsilierii pt răt ă u lut n nsiderre drul intern de reerinţă l lientului, nepânduşi răspunsu u u
Manual de consiliere
Înlgra a ul ui i nn ină
80
Totuşi aşa cum o doedeşte şi exprimarea "Ar trebui s dai doad de mai mult gri consilierii pot da spunsuri începând cu cuântul "uDumneoastr şi din cadrul exte de referţ Consilierii aleg în mod conştient s rspund sau nu din cadrul intern de referinţ al clienţilor S ne gândim la un lanţ cu trei inele: afirmaţia clientului rspunsul consilierului � afir maţia clientului Consilierii care rspund din cadrele interne de referinţ ale cienţilor le permit s aleag între a continua pe aceeaşi cale sau a schimba direcţia. Totuşi dc persoanele care acord spriin rspund din cadrele lor externe d referinţ ele îi po influenţa pe ienţi digândue au bloândue aele şiruri de gânduri sentimente sau experienţe pe care ar fi putut altfel s le fi ales
Inrdr n aiă Fiecare capitol din partea a doua şi a treia a crţii se încheie cu una sau mai multe actiitţi pentru ai auta pe cititori sşi dezolte cunoştinţele şi abiitţie. Deşi presupunerea mea este c cititorii înaţ tehnici de consiliere de baz n grupuri de formare sar putea ca ucrurie s nu stea întotdeauna astfe. În plus cittorii ar putea s doreasc totuşi s ntreprind unee sau toate actiitţile cu un partener sau dac aceasta reprezint un inconenient pe cont propriu Cititorii or spori aoarea aces tei crţ dac efectueaz conştiincios actiitţile Chiar dac prac tica ar putea s nu fie perfect poate cu siguranţ s creasc elu de competenţ. Formatorii şi cursanţii pot decide cum s abordeze fiecare ac tiitate de exemplu dac actiitatea ar trebui fcut ca exerci
RICARD ELSOOES
ţiu de grup, î trei, în perechi, individual sa folosind o combaţie a acestor abordări. Atunci când se efectuează activităţile, ar trebui avut în vedere ca nimeni să nu se simtă sub presiunea de a dezvălui informaţii personale, pe care n doreşte să le dez vluie Pentru a evita repetiţia, voi menţiona aceste instrcţiui o singură dată aici, şi nu la începutl fiecărei activităţi
I
8
Activitatea 7.1 Identicarea cadrului intern de referinţ� al clientu I ui În cee ce umează sunt pezentate fragente din situaţii de consiliee fo m ş fm A ft f ăp p ă
sprijin, pentu fiecae afirmaţie. Scrieţi "IN" sau EX în cazu fiecăui răs puns, după caz, dacă acesta efectă perspectiva intenă a cientuui sau vine din pespectiva externă a consiieuui Unee dinte răspunsui pot păea artificiae da au fost aese pentu a evidenţia scopu execiţiuui Răspun suie sunt ofeite a sfârşitu acestui capito Exp Padent: Sunt ngrijorat de faptu că ea nu m-a vizitat după operaţie AsistenU meical: X (a) N-ai de ce să te ngijoezi N (b) Eşti îngiorat că nu a ai venit după aceea X (c) Ced că o să vină 1. p
Stuent: Chiar este vita pentru mine să trec aceste trei examene şi să ncep să câştig bani Pofesor: _ (a) Şi eu simţea a fe când eram în pragu absoviii
Manual de consiliere • Îţg ă
(a) cadru coacteor de cosiere; (b) n viaţa codiaă
Rspunsu l Atte 7.1
(a) X (a) (a) X
(b) X (b) X (b)
(c) (c) X (c) X
M d si Înţeegere cdruui intern de eferinţ
De m o n stra rea atenti ei si nteresl u i
Atuci câd sut împreuă, cosilierii şi clieţii îşi trasmit îtotdeaua mesaje uul altuia. Î capitolul 1 am meţioat că eistă cci modalităţi pricipale de a trimite maje calificate de comuicare / acţiue: mesaje verbale, vocale, corporale, care ţi de atigere şi de iiţiere a acţiuii. Acest capitol îşi propue săi dezvolte cititorului abilităţi de a le trasmite mesaje corporale bue clieţilor Mesajele corporale ale cosilierilor î calitate de ascultători sut importate atât atuci câd ascultă, cât şi auci câd le răspud clieilor Petru a face clieţii să simtă că pot să le vorbească, cosilierii este evoie să îşi trasmită dispoibilitatea emoţioală şi iteresul. Adesea se face referire la acestea pri sitagma comportamet prezet. Mesajele corporale st pricipala categorie de răspusuri ale cosilierului atuci câd clieţii le vorbesc U eemplu simplu privid ceea ce u trebuie făcut ar putea să evideţieze acest lu cru. Să e imagiăm că sutem u cliet care vie la u cosilier petru ajutor îtro problemă persoală sesibilă şi că, î timp ce cosilierul e cere să spuem de ce am veit, se uită pe fereastră şi îşi pe picioarele pe birou Serios vorbd, fiid absolvet cosiliere al Uiversităţii Staford, am avut u cosilier cetrat pe cliet etaordiar, care era şi directorul a ceea ce
RIHR S]S
se umea pe atuci Ctrul de osiliere şi Testare Tot timpul îşi puea picioarele pe birou îtro maieră relaată Totuşi, ştiam că era prezet îtru totul, că era acolo cu mie, iar acest comportamet u ma surpris eplăcut Următoarele sugestii iclud uele dte teicile de trasmitere a mesajelor corporale care demostrează iteres şi ateţie Ele oferă grade diferite recompese overbale petru faptul de a vorbi Ofer această listă cu meţiuea ca persoaele care acordă spriji î cadre diferite să adapteze sugestiile î fucţie de cotet
Fii ipnibil Poate părea evidet, dar cosilierii ar putea fi ueori, mod corect sau greşit, percepuţi ca isuficiet de dispoibili să ajute Sar putea să fie supra solicitaţi Sar putea să u fie foarte bui î a lăsa să le fie văzute dispoibilitatea sau limitele Î mod iteţioat sau eiteţioat, ei ar putea trimite mesaje care impu distaţă De eemplu, uii profesori de colegiu sau facultate ar putea să fie doar rareori î birourile lor, la orele prevăzute petru discutarea problemelor studeţilor Î plus, ei ar putea petrece cât mai puţi timp posibil campus Cosilierii este evoie să le trasmită clieţilor şi altora mesaje clare despre dispoibilitate şi acces U mod simplu de a arăta dispoibilitatea î cadre iformale de acordare de spriji este acela de a merge î mijlocul oameilor şi de a vorbi cu aceştia
Aptă ptură relaxată şi eciă O posuă a corpulu relaată, cae să u e molatcă sau geoaie, cotribuie la mesajul coform căruia cosilierul este receptiv Î
Manal de consiiee
Deo strarea ateiei ş i nteres i
azul î are osilierii sut tesioaţi sau îordaţi lieţi lor ar putea simţi î mod oştiet sau ituitiv ă aeştia sut mult prea preoupaţi de propriile probleme sau de lururile etermiate petru a fi pe depli aesibili Cosilierii şi lieţii tebuie să adopte o postură deshisă are s le permită să se vadă uul pe elălalt. Uii formatori î abili tăţi e osiliere reoma aşezarea astfel îât umăru stâg al osilierului s fie opus umărului drept al lietului O ltă opţiue este e a sta aşezat doar u pi răsuit îtru ughi asuţit faţă de liet aest az ambele persoae pot s primeasă toate mesajele semifiative faiale şi orporale ale eleilalte persoae vatajul aesteia este ă oferă fieărei persoae mai mult disreţie pri varierea otatului deât daă stau î poziţii opuse uul faţ e ellalt. Clieţii foarte vulerabili ar putea apreia î mod deosebit aeastă arajare a sauelor Modul î are persoaele are aordă spriji îşi foloses braţele şi piioarele poate spori sau imiua o postură deshisă De eemplu braţele îruişate pot fi perepute a bariere şi ueori hiar şi piioarele îruişate. istă aumite eretări are sugereaz similaritatea posturii lor atui âd ouă persoae aboreaz posturi î ogliă este perepută a sem al eisteţei uei legturi
nclnă-te usor nante Faptul ă persoaele are aoră spriji stau îlia te îaite pe spate sau îto parte este u alt aspet al postrii lor. Daă stau prea mult îliate îaite par iudate iar lieţii pot eperimeta aeasta a pe o ivaare a spaţiului lor persoal. Totuşi î momete e autoezvluiri itime o apleare evietă îaite
RIHR S]S
poate construi un raport, ma degrabă decât să fie percepută ca
87
itru zivă Î cazul î care cosilierii se lasă prea mult pe sate, cli eţii pot vedea această postură ca pe u sem de distaţare. Î special la îceputul �ediţei de cosiliere, o aplecare îaite poate îcuraja clieţii, î loc să îi ameiţe
le�te pre pttă �i cntactul zual Privirea fiă îseamă privirea îdreptată î zoa feţei. Abilităţile care ţi de privire idică iteresul cosilierului �i î oferă posibilitatea de a primi mesaje faciale importate. Fiarea cu privirea poate să le ofere cosilierilor idicii privid mometul î ca re se pot opri i ascutre � pot cepe s rspu otu�, pricipalele dicii folosite sicroizarea coversaţiei sut mesajele verbale �i vocale, mai degrabă decât mesajele corporale. Abilităţile privid cotactul vizual implică faptul ca persoaele care acordă spriji să se uite î direcţia clieţilor, petru a oferi posibilitatea ca ochii lor să se îtâlească îdeajus de des Eistă u ivel de echilibru petru cotactul vizual î relaţiile de cosiliere ce depde de gradul de aetate a clietului �i a co silierului, de cât de dezvoltată este relaţia �i de gradul de atrac ţie implicat O privire isistetă poate ameiţa clieţii, petru c ar putea să se simtă domiaţi sau ar putea să creadă că cea laltă persoaă vede pri ei Am avut odată u cliet care a îceput cosilierea ţiâdu�i mâa la ochi, uitâduse la 90 de grade faţă de mie �i arucâd doar ocazioal câte o privire î direcţia mea Au fost ecesare aproape opt �ediţe pâă ca el să se deplaseze gradat spre ivel ormal de cotact vizual Clieţii doresc vel potivit de cotact vizual di partea cosilierilor �i îi pot percepe ca tesioaţi sau plictisiţi dacă se uită adesea jos sau alte păr.
Mana de consiee ·
Deo strarea atenţiei i i teres i
88
Expă expreii faciale ptte Atuci câd am discutat setimetele capitolul 2, am meţioat cele şapte setimete importate fericirea, iteresul, surpriza, frica, tristeţea, furia şi dezgustul sau dispreţul fiecare ditre ele putâd fi eprimate facial Feţele oameilor co stituie pricipalul mod de trasmitere a mesajelor corporale pri vid setimetele lor Mare parte di iformaţia facilă este eprimată pri gură şi sprâcee O epresie prieteoasă, relaată, icluzâd u zâmbet, dovedeşte î mod obişuit iteres. Totuşi, câd clietul vorbeşte, epresiile faciale ale cosilierului trebuie să arate că este coectat la ceea ce spue. De eemplu, cazul care clieţii sut serioşi, plâg sau sut urioşi, este e voie ca persoaele care oferă ajutor să îşi adapteze epresia facială astfel îcât să idice că le îţeleg setimetele.
Fleşte getu ptte Gesturile sut mişcări corporale folosite petru eprimarea gâdurilor şi setimetelor. Poate că aprobarea di cap este cel mai comu gest î ascultare, atuci câd este de mică amploare, sugerâd o ateţie cotiuă, iar atuci câd are o amploare mai mare sau este repetiv, idicâd acordul Aprobarea di cap poate fi văzută de clieţi ca recompesă, petru ca aceştia să cotiue să vorbească. Îsă dezaprobarea selectivă di cap poate reprezeta u mod foarte puteric de a cotrola clieţii. Atuci acceptarea ecodiţioată devie acceptare codiţioată. Gesturile pot să ilustreze de asemeea forme, mărimi sau miş cări atuci câd acestea sut greu de descris î cuvite. Cosilierii pot răspude cu gesturi ale braţelor sau ale mâiilor petru
RIHR S-S
a şi dovedi ateţia şi iteresul faţă de clieţi Totuşi, cosilierii care folosesc prea mult sau prea puţi mişcările braţelor pot sur pride î mo eplăcut Gesturile egative care dovedesc lipsă e ateţie şi descurajează clieţii de la o comcare clară clud: jucatul ervos cu piuri sau creioae, împreuarea degetelor de la mâii, faptul de a bate ritmul cu degetele, de a se juca distrat cu părul, de aşi ţie mâa peste gură, de a se trage de lobul ure chi i şi de a se scărpia, pritre altele
89
le�te atingerea n cupătat tigerea clieţilor poate fi potrivită î cosiliere, deşi trebuie efectuată cu mare grijă, astfel îcât să u fie percepută ca o ivadare edorită a spaţiului persoal. De eemplu, demostraţiile cosilierului privid grija pot iclude atigerea mâiilor uui cliet, a braţelor, umerilor şi a părţii superioare a spatelui. tesitatea şi durata atigerii ar trebui să fie suficiete petru a stabili cotactul şi, î acelaşi timp, a evita discofortul şi orice fel de idiciu care ar sugera iteresul seual Calitatea de ascultător activ iclude îţelegerea mesajelor cu privire la limiele şi dezirabilitatea atigerii tale. şa cum porcii ţepoşi îşi sfătuiesc descedeţii cu privire la acl împerecherii, atuci câd e gâ dim la atigerea clieţilor, e evoie să acţioăm cu grijă"
ii atent la paţiul penal �i la nălţie scultarea activă implică respectarea spaţiului persoal al clieţilor. Cosilierii pot să fie ori prea aproape, ori prea departe Poate că o distaţă fizică cosiderată a fi cofortabilă peu cosilieri şi clieţi este de aproimativ u metru şi jumătate ître
Manal de consiliee
Deosrarea aeei i eesui
90
capete Î culturle occdetale, cleţ ar putea percepe orce dtaţă ma apropată ca prea peroală Î cazul î care coler ut fzc prea departe, cleţ vor f evoţ ă vorbeacă ma tare ş ar putea ă prceapă pe aceşta ş ca fd dtaţ emoţoal. Îălţmea cea ma potrvtă petru coveraţle d cadrul coler ete aceea câd capetele ambelor peroae e află la acelaş vel. Ace coler care tau pe caue a îalte ş ma oftcate decât cleţ lor pot ă le ducă acetora u etmet de ferortate
Acordă atenţe vestimentaţiei �i ngjii personale personale eor, etmetaţa colerlor ete ete guerată gu erată de cote tele î î care lucrează, de eemplu î ptale doctor poartă poar tă halate albe, ar ate a tetele tele poartă uforme uforme Î multe alte tuaţ, co co ler pot alege îă cum ă e îmbrace Haele lor tramt meaje me aje depre dep re e îşş, îşş, care pot flueţa flueţa î ce măură ş ş d d ce puct de vedere e pot dezvălu cleţ Acete meaje clud pozţa lor ocală ş ocupaţoală, dettatea de erol, eta, gradul de coformtate cu ormele grupulu, gradul de rebelu e ş cât de etraverţ au troverţ ut Î tmp ce îş meţ dvdualtatea, ete e te ecear ecear ca c a peroaele care acordă prj ă e îmbrace potrvt cletele: de eemplu, adoleceţ delcveţ răpud ma ma be colerlor îmbrăcaţ formal decât oame de afacer Apecl eteror oferă de aemeea formaţ mportate mportate depre cât de multă grjă au a u acete peroae de ele îele; de eemplu, ele pot f curate au murdare, îgrjte au eîgrjte. plu, lugmea ş tlul t lul părulu colerulu trmt trmt ş ele meaje cleţlor.
RIHR SS
Centai de ncheiere
9
Coceptul de regul este foarte mportat petru îţelegerea mportaţe uor mesajele corporale potrvte Totuş, regulle care ca re guverează comportametul î coslere coslere u ar trebu trebu să fe atât de rgde, cosler putâd f evoţ să fleblzeze sau să îcalce regulle petru a crea relaţ cu adevărat de colaborare. reg ulle î ceea ceea ce prveşte aceste relaţ sut su t dfee asemeea, regulle rte de de la o cultură la alta. alta . e eemplu, petru aborge aborge austraa ustrale este este de eacceptat să te uţ drect î och celorlalţ. celorlalţ . U alt a lt eemplu este că î da u este eobşut peu oame să dea d cap să scuture d cap or char ambele smulta petru spue da sau u Pe scurt, cosler au evoe de sesbta te petru mesajele corporale ale cotetelor socale ş culturale evole dvduale propr care lucrează, la fel ca ş petru evole cele ale cleţlor. Cosler Cosler au a u evoe de flebltate î luarea uor decz de ascultare actvă care să determe o comucare corporală Pe măsură măsură ce relaţle de coslere se dezvoltă, cleţ ajug aju g să şe câd cosler sut receptv e eemplu, cleţ ar putea d epereţele trecute că atuc câd aceşta se lasă pe spate, pot f îcă foarte ateţ. Este Es te evoe ca persoaele persoaele care oferă ajutor să folosească mesajele corporale dovedd ateţe ş teres î mod selectv selectv acă este ecesar eces ar,, ele pot po t alege să eprme mesaje saje corporale ma puţ gratfcate: gra tfcate: de eemplu, eemplu, atuc a tuc câ câ vor să verfce îţeleg îţelegerea erea a ceea ce spu cleţ, pot p ot să î oprească pe aceşta d vorbăre sau să pucteze aumte aumte aspecte Autetctatea Autetctatea este ş ea mportată. mportată . Atât î cadrul mesajelor corporale ale cslerulu, cât ş ître mesajele corporale corporale ale al e co co slerulu sl erulu ş mesajele mesaj ele vocale voc ale ş verbale, verbale , co co secveţa le creşte
Ma na l de consil consilier iere e
Dem ostra rea a teţe şi tees i
92
şasele de a fi percepuţi de clieţi ca şi ascultători gratificaţi De eemplu, u cosilier cosilier poate zâmbi, dar da r î acelaşi tmp fie să se joace jo ace ervos cu u obiect, fie fie să dea di d i picior. Zâmbetul poa te idica iteresul, dar da r jucatul juca tul cu obiectul sau bătutul di picior poate sugera ervozitate, iar mesajul geeral poate astfel să e prime esiceritate plus, cosilierii cosilie rii pot oferi răspusuri ver bale bue, care pot po t fi complet egate de o comuicare crpora crpora lă săracă.
Act Actt tat atea ea 81 8 1 Sporrea conten contentz tz�� mesajelor mesajelo r corpora corporale le potvte nepotvte arteneul arteneul îţi vobeşte despe un subiect de ntees pentru el, ia roul tău este n principa de a ascula: ncepe pn a expma pentru aproxmativ un mnu mesaje copoale nepotrivite aunci când răspunz apo schimbă direcţa pentru două mnue sau mai mu foosnd mesae co poae porive nfomaţii n care discuaţi cum v-aţi aocă apo o peioadă de obţnee de nfomaţii simţi atunci când aţ ansms şi aţ primit mesaje copoae nepoivie şi potrive invesaţi roure şi repetaţ paşi de mai sus.
Actvtatea 8 Evaluarea mesajelor corporale pentru demonstrarea atenţe nteresulu În măsua în care sun elevane pentu contextee de spijin în cae ie o oseşti deja e ve foos enicile de consiiere evauazăte n ceea ce p veşe urmăoaree mesae corporae pin care dovedeşti aenţie ş inees
RIHR ES]S
fnd accsibl adopând o posuă rlaxaă ş dschisă înclinându uşor înan foosnd o pivir adcvaă foosnd un conac vizual poiv xprimând msa facial poiv foosnd gsuri adcva folosind aingra cumpăa find an la spaţiul prsona ş la nălţm ş ngiia prsonaă find an la vsimnaţi ş vizâ nd modu n ca ca comunici cu corpu ău consdraţii cuural vizând a zon mpoan ca nu su cu p c d u
9
Actvtatea 83 mbun�t�ţrea modulu de demonstrare a atenţe nt ntere eresu su l u g un msa corpora paricuar pnru a dmonsa anţ şi inrs p car czi că ai pua mbunăăţi d xmplu ai pua ava ndinţa d a sa nro poziţ pra rigidă oară apoi o convrsaţi convrsaţi cu un parnr parnr cu car să ucrz asupra mbunăă mbunăăţiri ţiri msau copora copora as. F n impu fi a sfârşiu convrsaţi cr fdback asupra moduu în ca dscuci. n măsura n car s posibil schimbă după aca rour cu parnru
M d sii Demrarea ateţei teel
Pararazarea si relectarea senti sent i m e nte nt e l o r
Urmtoarele dou tehici, care se îtretrud îtrucâtva, arafrazarea şi reflectarea setimetelor, imlic a le da îaoi clie ilor ceea ce tocmai aceştia au comuicat Cei care se familiari zeaz cu tehicile de cosiliere ar putea s se îtrebe De ce s faci u astfel de lucru sau s se gâdeasc Nu este acest lucru oarecum oarecum artificial artificial Verbalizrile cosilierilor î urma comuicrilor icril or clieilor ofer ofer gratificaţii clieilor clieilor ca s cotiue Mai mult decât atât atâ t eperieele le pot prea pr ea clieilor mult mai re re ale dac le verbalizeaz decât dac se gâdesc la ele şi chiar şi mai reale atuci câd le aud verbalizate di ou de ctre cosilierii lor Astfel de verbalizri ale a le persoaelor care care acord spriji îi pot pue pe cliei î cotact cu propriile lor gâduri seti mete mete şi eperieţe. plus, verbalizâd ceea ce clietul comuic cosilierul şi clietul se pot agaja îtru proces proces de eplorare şi îelegere îelegere mai corect a îţelesului spuselor clietului clietulu i
Tenici de parafrazare parafrazare eprim îelesul comuicrii uui cliet sau
al uei serii de mesaje pri cuvite diferite Ueori, persoaele
RIHR RIHR SS-] ] S
care acordă spriji ar putea alege să repete, mai degrabă dect să parafrazee cuvitele clieţilor De eemplu, dacă u cliet �i mpărtă�eşte isighturi semificative, faptul că u cosilier repetă cuvitele clietului clietu lui ar putea coduce coduce la l a pătruderea pătruderea se sului isightului isight ului respectiv. Totuşi, Totuşi, mult mai adesea adese a repetiţia de d e ie ua papagalicească. ar clieţii doresc să stabilească legă papa gali turi cu persoae, u cu papagali Parafrazarea implică recompesarea cel puţi a eseţei meCosi lierii cearcă cearcă să le trimită apoi apoi clieţisaju lui clietului . Cosilierii lor, clar şi scurt, ceea ce ei tocmai to cmai au comuicat d cadrul cad rul lor de refferiţă iter. Atuci câd cosilierii parafrazea re paraf razează ză ar putea fo los i ueori cuitele clieţilor, dr cumpătt i îcrc s âă apropiaţi de limbajul pe care îl foloseşte fiecare cliet. aseta aseta 9. 9 . oferă oferă eemple de parafrazare parafrazare
95
Cset 9 Exeple de prfrzre
Lesbană căte consle cons le pent pen tuu feme Lesbină
Încerc continu continuuu să nu mă dera jeze, dar încă ă deranjeaz.
Consiier pentru femei:
În ciuda tuturor eforturlor tale nu reuşeşti s nu îţi mai pese
lev căte pofeso Elev
Chiar fac tot ce pot să mă neleg cu ei
Profesor
Încerci foarte ult s fi prietenos cu ei
Manal de consiliee
Parafaarea şi refectarea setmeteor
96
O buă parafrazare poate oferi reflecţii î oglidă care sut mai clare şi ueori mai succte decât eprimările origiale. Dacă aşa stau lucrurile clieţii şiar putea dovedi aprecierea pri cometarii cum ar fi: Aşa este" sau Mai citit" U sfat simplu petru cursaţii care se familiarizează cu tehicile de cosiliere fudametale şi care se luptă cu parafrazările este de a cetii ritmul coversaţiei fapt care să le ofere mai mult timp e gâdire U alt sfat petru a câştiga îcredere şi flueţă este de a practica parafrazarea atât î timpul cursului cât şi î afara lui
Tenc de reectare a sentmenteor Majoritatea răspusurilor cosilierilor care reflectă setime te sut parafrazările care accetuează coţiutul emoţioal al mesajelor clieţilor. Reflectarea sau oglidirea semetelor poa te fi pricipala tehică de ascultare activă. Î capitolul am descris u proces empatic pe cici iveluri: observaţie şi ascultare rezoare discrimiare comucare şi verificare Aici mpart acest proces două stadii: de idetificare a setimetelor şi de reflectare a setimetelor. DETFE S EM ETE
Îaite ca persoaele care oferă ajutor să poată reflecta setimetele uui cliet este evoie ca ele să le idetifice sau să discrimieze cu acurateţe. Ueori clieţii spu Simt" atuci câd vor să spuă Cred" De eemplu Simt că egalitatea ditre see este eseţială" descrie mai degrabă u gâd decât u setimet. Pe de altă parte Simt frie faţă de discrarea seuală" descrie u setimet Este importat ca persoaele care acordă spriji
RIHR LS-J S
să dstgă ître gâdurle ş setmetele cleţlor, dacă doresc să fe abltaţ î a alege setmetele î mod corect. cotuare st rezetate ma multe modur de detfcare a setmetelor. Mesaje corporae Cosler pot culege multe formaţ despre ceea ce smte cletl pur ş smplu utâduse la el De eemplu, cleţ ar utea apela la ajutor părâd obosţ, îgrjoraţ sau fercţ Ar putea să se cufude î scau sau să stea aşezaţ drept Ueor, cleţ trmt mesaje mte, mesajele cor porale fd ma mportate decât mesajele verbale Mesaje vocae. Multe dtre mesajele rvd testatea setmetelor cleţlor sut eprmate pr gradul accetulu vot cal pe cre îl pu p.e cete e eemplu, cleţ cre t î cotact cu capactatea lor de a smţ pot comuca folosd o voce ma degrabă slabă sau dstată Cuvinte şi fraze pentru exprimarea sen timenteor U od bu, dar u falbl de a descoper ceea ce smte u clet este de a asculta cuvtele ş frazele foloste petru eprmarea setmetelor. Cuvtele petru eprmarea setmetelor o f ferct, trs, sgur, aos, dermat Frazele ermâd setmetele sut grupăr de cuvte care descru setmee. Ascultarea cuvelor care eprmă setmee poate părea smplă, dar ueor cursaţ care se famlarzează cu ehcle de coslere u ascultă cu destul de mulă grjă ş î îtreabă pe cleţ Ce a smţt", după ce cleţ deaba leau spus Cuvin te exprimnd reacţii fizice Assteţ pshologc pot detfca setmetele ş pr ascultarea cuvtelor care eprmă reacţle fzce ale cleţlor. Cleţ pot descre reacţle fzce pr cuvte cum ar f: îcordat, obost, bătă ale m ş durere de cap.
Manal de consiliee
9
Parafraarea şi refetaea seti me teo r
98
Expresii exprimnd sentimen te. Exprele exprmâd etme
tee ut expre de fecare z au turur de frază folote petru a comuca etmete. Foarte adeea atfel de expre ut exprmate pr mag zuale dar eeu lor ete atât de clar cât u coer u are eoe ă evoce magea petru a elege meju De exempu ut a ouăea cer" ete o expree care exprmă etmete are de cru emoa fercr. magistica sentimenteor Ce pot ă fooeacă mod teoat mag vzuae petru a eoca ş comuca etmete magea vzuaă oferă u cadru petru elegerea coutulu etmeteor d mejele lor e exemplu petru a decre ş lutra jena cle pot folo mag ca de exem plu m eea ă mă acud tru col" au eea ă fug afară d cameră". EEE S ET METE
U fat mpu petru reflectarea etmeteor ete de a cepe răpuure cu proumele peroa tu" ca ş cum" am f cadru ter de referă a cetuu. Atuc câd reflectă etmete ar putea f tâjetor ă punem totdeaua " ate de cutele ş frazee care expră entmete Ueor eşt" ete deaju: de exempu Eşt/câtat" oc de e mţ câtat". Char ma bne ete ă parafrazăm ş ă gă cuvte dferte petru a decre etmetee ceor Atuc câd ete pob coler ar trebu ă cerce ă comuce apo cetuu sentimentu principa Deş cen ar putea ă u ceapă totdeaua cu etmetu de bază e ar putea ă
RIR LS- S
e imtă mai bie ţeleşi dacă peroaele care acordă priji le rel ectă etimetul de bază la ceputul răpuului lor Coilierii ar trebui ă cerce ă reecte puterea sentimenteor De exemplu după o ceartă clietl ar putea ă e imtă devatat etimet puteic) upărat etmet moderat) au upărat puţi etimet lab). Ueori clieţii oloec multe cu vite petru aşi decrie etimetele. Cuvitele e pot grupa jurul aceleiaşi teme caz care poţi alege ă relectezi eeţa etimetului Alteori clieţii pot verbaliza grade dierite ale uor sentimente mixte variid de la opoziţii imple de exemplu ericit/trit la combiaţii complexe cum ar i răit/urio/vio vt " Relecţle otte leg tote elementelechee le eje lor exprimd etimetele Ueori coilierii i ot ajuta pe vorbitori ă găeacă modalitatea cea mai buă de aşi exprima etimetele. acet caz reectarea etimetelor implică ajutarea clieţilor ă aleagă cuin t care exprimă sentimente �i care au rezonanţă petru ei. Ueori coilierii pot relecta sentimentee sau motivee clienţilor. U mod implu de a realiza acet lucru ete de a ace airmaţii de tipul imţi . . . . deoarece . . . . care oglidec cadrul lor iter de reeriţă. Reflectarea motivelor u eană că peroaele care acordă priji ac o iterpretare au oeră o explicaţie di propriile lor perpective Ete crucial ca ele ă verce corectitudinea relecţilor etime telor Coilierii pot răpude airmaţiilor legate de etimetele clieţilor lor cu grade diferite de ezitare depizâd de clari tatea cu care au ot comuicate etimetele şi crederea pe care o au ei şişi ceea ce priveşte primirea acetor meaje mod corect. Aproape ivariabil coilierii verică pr oloea uor ilexiu mai ridicate ale vocii pre ârşitul răpuurilor
Manal de consiliee
99
Paafraa rea şi efeta rea seti mete r
00
lor lteori, ei pot verifica întrebând direct, de exemplu, m nţeles bine?" Consilierii pot să facă inclusiv comentarii de tipul Cred că te aud spunâd (exprimarea sentimentelor ezitant) " sauVreau să înţeleg ce smţ, dar încă nu îmi este pe deplin clar" O altă opţiune este de a reflecta un mesaj mixt de exem plu,Pe de o parte spui că nu te deranjează, dar pe de altă par te pari trist" După o pauză, cosilierul poate adăuga: ă în tre dacă pur şi simplu n îţi pui o mască de om curajos?" Un aspect important în refectarea setimentelor este de a înţelege dacă şi în ce măsură clienţii au insighturi despre ei înşişi, de exemplu dacă îşi acceptă ruşinea, mânia, durerea sau trădarea st neoi ca persoanl are oferă ajutor să fi enibil la cantitatea de realitate la care pot face faţă clienţi la u momnt dat, cadrul consilierii Consilierii pot înspăimânta clienţii, reflectândue prematur sau întun mod eîndemânatc sentmente dfcil de acceptat pentru ei Caseta 92 oferă exemple de modalităţi diferite în care consilierii pot refecta sentimentele clienţilor Nu vreau în niciun caz să spun că exstă un singur mod corect de a răspunde la oricare dtre afirmaţiile clentului Modul de reflectare a sentimentelor, cum ar fi cele oferte mai jos, pot constitui doar pietre pe care se poate călca sau podeţe către experimentarea, exprimarea, explorarea şi înţelegerea sentimentelor clienţilor Sentimentle, la fel ca şi valurile oceanului, sunt întrun proces constant de mişcare Consilierii abilitaţi sunt capabili să urmărească şi să reflecte fluxul şi refuxul sentimentelor clienţilor
RIHR S ]S
0
Cset 9 Exeple de relectre sentientelor
Cnte pentr exprmre sentmentelor Client: Sunt încântat Consilier: Eşti cuprins de eoţie Frze pentru reectre sentmen telor Client: Sit că a ăsat cu bua ufată Consiier: Te siţi foarte deaăgit de ea Reectare reacţlor fzce În acest ca, dacă reacţia fiică este iteraente nută, este ca u să o repetaţi, pentr a arăta că a ost înregistrată în o car Ate, puteţi ua în considerare parafraarea Încep să transpir Client A: Consilier: Începi să transpiri Client B: Sit că a futuraş în stoac Consilier: Siţi tensune n stoac Căutare sentmentelor care rezoneză Client: Nu sunt sigur cu să descriu ce st despre ea poate e vorba de furie supărare, nu nu despre asta este orba tuburare Consilier: Rănit, anxos, confu atnge vreo coardă sensbă vreunu dintre aceste cuvinte? Reectarea sentmentelor motvelor Client: Încă sunt deranjat atunci când ă gândesc a faptu că ea nu spune adevăru Consiier: Siţ încă fure pentru că bănuieşt că ea te inte
Manal de consiliere
Parafraarea şi eectarea setimete
0
Mici recompene verbale Atuc câd prjă pe ceţ ă ş mpărtăşeacă cadree tere de referţă coer u trebue ă reflecte fecare afr maţe pe care o fac ceţ pu pe âgă oorea tehcor bue de tramtere de meaje corp orae e pot foo mc recompee erbae Acetea ut exprmăr curte care prd tereu coeruu deemate ă curajeze cleţ ă cot ue ă orbeacă Meaju pe care tramt ete ut ac cu te. Cotuă te rog " Coer pot foo mc recompee erbae e bu au e rău Pe de o parte e pot recompea ceţ petru că şau mpărtăşt ş au exporat cadree de referţă tere Pe de ată parte foorea mcor recompee erbae poate cerca mod ubt au brut ă modeeze ceea ce p ce De exempu coier pot recompea ceţii petru fapt de a pue fe ucrur bue fe ucrur ree depre e şş. Ma mut decât atât coer pot recompea ceţ mod eect atuc câd aceşta orbec depre chetu peroae Caeta 93 oferă câtea exempe de mc recompee erbae deş poate că frecetu foot h" ete ma mut oca decât erba Cset 9 Exeple de ici recopense verble Î hî"
Te rog cotiu" Spuemi mai mute despre asta" Cotinu" ţeleg" Ah?" Apoi " Te aud"
RIR S S
Sigur" tradevr" Ş i . "
Deci " hiar aşa" Exact" Da
întbă c nal chi
0
Pe lâgă reflectarea etmeteor ş mce recompee era le coler e pot folo de trebărle cu fl dech atfel cât ă ajute pe ce ăş elaboreze cadrele tere de referă cet fel de trebăr le permt celor ăş mpărtăşeaă perpectvele tere fără ăş reducă opule O foore potrvtă a trebărlor cu fal dech ete atuc câd şed a ală coer dorec ă ajute ce ă puă de ce au e t. Ş şedele următoare coer pot gă footoare trebăre cu fal dech. trebărle cu fal dech cud: m po vorb depre ata? Po elabora te rog? ş trebarea pu ma pu dechă Ce m cu prvre a ata? trebărle cu fa dech pot f cotact cu trebăre che care reduc opule vorbtorlor: ele oferă deeor doar două opu da au u Întrebare cu final deschis: Întrebări nchise:
ţa os? av o z ă sa ea? ea spăa fap aesa?
Nu ugerez ca peroaee care acordă prj ă u foloeacă codată trebăr che Depde doar de obectvu acutăr or Ma mut decât atât ete evoe ca mute dtre peroa ele care acordă prj ă adreeze trebăr che petru a executa alte rour prmare. trebărle che pot f eeale petru coectarea formalor. otuş coler ar trebu ăş mpuă şte lmte atuc câd dorec ă ajute pe a ăş mpărtăşeacă uverul propr or terme.
Mana de consiiee
Pa rafraa rea ş eea rea seim ee o
0
Aciviaea 91 Abiliţi de parafrazare noarcee a asea şi oeră ce puţin o pararază aernavă penu iecae dinre cee două amaţi ale clienulu ucnd n perece iecare paener edă ceua airmaţia scu�o ri paraazează airmaţiie vorboio ş vobiori oeră eedback prvnd eacţiie lor la iecae paraazae opţune ese ca parenei să aene ze roule după iecare uniae airmaţie ăspuns eed
Actaea 9 Abiţ de reecare a senimenelor epodu asea
oerind propriie eempe de consiiei care reecă senimenee cienţior n ecae dnre acese one reecarea cuvineor care eprim� senimene eecarea azeo care eprimă senimene relecarea eacţiior izice căuarea unor senimene cae să producă un ecou reecaea senimeneor şi moiveor ucreaă cu un parener Fiecare persoană ese pe rnd vorbior ş ascu ăor Vorbioru aege un subec cu privire la care poae să şi mpără şească senimenee n siguranţă unci cnd ascuţi auă1 pe vorbor săşi mpărăşească senimenee relecndue n mod coec unci cnd ascuţi şi răspuni i aen n parae a mesaee vocae coporae şi vebae
RIR NELSN-JNES
ncep utu şi stru ctu ra rea Începutuile bune cesc şansele uno şedinţe bune şi ale uno finalui bune Începutile epotivite pot să conducă fie la pie deea clienilo fie la piedeea teenului cae a putea să fie apoi geu de ecupeat În cade fomale sau infomale cnsilieii pot începe pocesul în modui pietenoase şi funcţionale Modul po tivit de iniţiee a consilieii vaiază în funcţie de oluile difei te pe cae le joacă pesoanele cae acodă spijin Cei cae folo sesc tehnici de consiliee ca pate a alto olui sau în cade infomale vo tebui să adapteze unele dinte teicile sugeate aici la popiile cicumstanţe, pentu a putea iniţia consilieea
Încuvntarea de a vorb Încuviinţăile de a vobi sunt afimaţii scute, cae invită clien ţii să îşi spună poveştile şi cae indică faptul că pesoanele cae acodă spijin sunt pegătite să asculte Încuviinţăile de a vobi sunt uşi deschise", cae le tansmit clienţilo mesajul Sunt in teesat şi pegătit să ascult Te og împătăşeştemi cadul tău in ten de efeinţă" Consilieii sunt acolo pentu a descopei in fomaţii despe clienţi şi pentu ai spijini pe aceştia să descopee infomaţii despe ei înşişi
Manal de consiiee ·
Îep t ş sttrarea
06
Cei care studiază tehnicile de consiliere ar trebi să abă gri jă atunci când folosesc remarc d deschidere cu ar fi Cu ce pot să vă fiu de ajutor?" sau Ce pot face pentru dumnavoas tră?" stfel de remarci pot face din şediţele iniţiale începuuri epotrivite, sugerânduIe clieţilor că depind de resursele con silierilor mai degrabă decât de dezvoltarea propriilor resurse, pentru o autojutorare ulterioară tunci când le acordă clieţilor încuviinţarea de a vorbi, mesajele corp orale şi vocale ale consilierilor sunt foarte importante î indicarea faptului că aceştia sunt persoane cu care se poate vorbi şi care poţi avea încredere Consilierii ar trebui să creeze un climat sigur din punct de vedere emoţioal aptul de a vorbi clar şi relativ rar ar putea să ajute la crearea uui cadru calm Cosilierii ar trebui, de asemenea, să folosească mesaje corporale potrivite pentru aşi dovedi interesul şi atenţia, arie deja acoperită în capitolul 8 Mulţi cititori au cotacte iformale cu clieţii în afara şedinţelor de consiliere formale, de exemplu, ofiţeri din istituţiile de corecţie pentru delincvenţi, personalul rezidenţial din casele foştilor dependenţi de droguri sau asistetele din spital În acest caz, consilierii pot folosi îcuviinţarea de a vorbi atunci câd simt că cineva are o problemă personală care îl deranjează şi care necesită acel mic surpus de încurajare Caseta 0 oferă unele sugestii de încuviinţări pentru a vorbi, folosite atât în consilie rea formală, cât şi în cea informală daug şi uele afirmaţii ulterioare, de care asisteţii psihologici se pot folosi atunci când devin conştienţi că de fapt clienţilor le este greu să înceapă
RIHR -]
0
Cset Exeple de încuviinţări de vorbi
Cdr fr punei te og de ce ai venit punei te og ce te aduce aici pune-i te og ce te peocupă punei te og cae este pobea Te og să îi faci un ezuat De unde ai doi să începi? Ai fost tis de către Cu îţi pecepi siaţia? Cadr nformal Ai ceva anue inte n isponibi că ei ă obeti Pai tist astăzi (spus sipatetic) Comentar ulteroare de Înălzr" Este destu de geu să începi Nu te găbi ncepe atunci când te siţi pegătit
Uneori, consiierii pot avea nevoie să competeze cerinţee organizatorice referitoare a coectarea unor informaţii de bază, înainte de a e da cienţior încuviinţarea de a vorbi Totuşi, fiţi fexibii de exempu, cienţii în criză au nevoie de confort psioogic înainte de competarea formuareor, care se poate întâmpa uterior În unee situaţii, consiierii pot să fie nevoiţi să indice imitee confidenţiaităţii în ceea ce priveşte şedinţa, cum ar fi nevoia de raportare unei terţe părţi, sau orice fe de imitare egaă În pus, consiierii care iau notiţe pot oferi iniţia
Man a de consiliee
cet ş strcturea
08
explicaţii scute ale acestui apt sau le pot cia cee pemisiunea clienţilor Unii dintre cei cae studiaă teicile de consiliee şi consilierii au nevoie să înregisteze şedinţele de consiliere, în scopul supevizăii De multe ori, clienţii cae merg la cusanţii în supervizare ştiu dinainte că şedinţele lor vor i înegistrate Dacă nu aşa stau lucrurile, permisiunea de a înregistra şedinţele rebuie să ie cerută cia la începutul şedinţei Caseta 102 oeră un exemplu de ceee a permisiunii de la un client pentru înegis taea şedinţei În plus, mesajele corporale şi vocale adecvate pot ajuta la obţinerea acestei permisiuni Cursanţii şi consilieii care ce permisiunea în moduri nervoase şi ezitante sunt mai pasibili să stârnească îndoieli şi rezistenţe la clienţi, decât cei cae o solicită calm şi cu încedere Cset Exeplu de cerere de înregistrre unei şedinţe
Tear deranja ca eu să înregistez video această �edinţă în sco pu supevizăii? Menţionez că doa supevizoru meu (iar dacă este eevant aăugaţi �i gupu de supeizae") vo vedea ca seta care va fi �teasă după ce va fi fost vizionată Dacă doriţi putem înceta înregistrarea în orice moment
Tehnici de rezumare Rezumatele sunt afimaţii scurte ale consilieului cu privire la extase mai lungi din şedinţele de consiliere Rezumatele strâng laolaltă, clarifică şi electă părţi diferite ale unei serii de declaaţii ale clientului, din timpul unei unităţi de discuţie, de la
RIHR
sfârşitul unei unităţi de discuţie sau la începutul ori la sfârşitul şedinţelor de consiliere ici mă voi concentra asupra rezumatelor unui consilier la îceputul şedinţei tunci când este posibil, rezumatele servesc scopului de a împinge şedinţa mai departe stfel de rezumate le pot oglindi clienţilor porţiuni din ceea ce au spus, pot verifi ca şi clarifica înţelegerea, pot ientifica teme, zone ale probleme lor şi situaţiiproblemă Rezumatele pot servi şi altor scopuri În cazul în care clienţii au vorbit un timp destul de îndelugat, con silierii pot rezuma cele spuse, pentru aşi stabili prezenţa şi penu a face ca respectiva conversaţe să fie mai mult un dialog Mai ult decât atât, în cul în cr clinţii î f repede, consilierii pot oferi rzumate întrun ritm mai lent, pen tru ai calma pe clienţi tunci când clienţii spun de ce au venit să solicite ajutor, consilierii se pot folosi de rezumate care refectă unităţi întregi de cmunicare stfel de rezumate leagă sentimentele şi conţinutul de bază de ceea ce spun clienţii Rezumatele privind refecţiile de bază au o funcţie de punte pentru clienţi, care le permite să continue acelaşi subiect sau să treacă la altul lte funcţii includ asigurarea că persoanele care acordă sprijin ascultă corect, gratificarea clienţilor şi clarificarea înţelegerii celor două părţi O variaţie a rezumatului refecţiei de bază o reprezintă rezumarea re ectării sentimentelor şi motivelor care leagă emoţiile de cauzele percepute ale acestora O altă tehnică de rezumare folositoare pentru începătorii în consiliere este capacitatea de a oferi o privire de ansamblu asu pra uor diferite puri de probleme Să ne imagăm că client vine să solicite consiliere şi începe să descrie un număr de pro leme diferite Rezumatele privd identificarea zonei problemei
Manal de consiliee ·
0
Î ept ş strctra rea
0
le pot ofer clenţlor afrmaţ ma clare decât au reuşt e să ge nereze Ma mult decât atât, astfel de rezumate pot ofer o bază pentru a le cere clenţlor să facă o lstă de prortăţ prvnd fe mportanţa fecăre probleme, fe pe cea care doresc să se concen treze ma întâ Caseta 103 oferă exemple de afirmaţ rezumatve Cset Exeple de rezuări Rezumt privind refecţiie de bză
Consle căte o femee tânăă Iubitu tău, yde, tea păăsit i ai sentimente amestecate cu pi ie a acest ucu ţi ocuit mpeună tmp e o an să i n nou snguă epezntă o schmbae destu de mae Îţi p sesc emuie bune pe cae eaţi petecut mpeună, da eai zezi că se mpuţinaseă momentee odată cu teceea timpuui Eti ănită pentu că tea păăsit, da n aceai timp ncei să te simţi mai optmistă cu piie a iito u et ncă pegăttă săţ cauţi un at pieten, da simţi că o să poţi face acest ucu după ce te efaci dn punct de edee emoţiona u ei să te găbet să fii cu cinea cae nu ţi sa potii eam nţees coect? Rezumt privind identificre zoneor de probeme
Consle căte un băbat înte două vâste Miaţi descs ce puţin patu tipui de pobeme pimu ând, eaţia cu soţia dumneaoastă, Juie, nu mege atât de bine pe cum vaţi doi u vă mai bucuaţi unu de atu a fe de mut ca nainte aţi doi să ă apopiaţi din nou În a doiea ând, aeţi dificutăţi n ceea ce piete pe fiu dumneaoastă de ani, Jim Acesta deine din ce n ce mai agesi i indepen dent, totui ă pasă de e ă doiţi pentu e tot ceea ce este mai bun În a teea ând, după moatea ecentă a tatăui
RIHR S- S
dneavoastră aa dneavoastră Sandra a ncept să vă ceară foarte t ş ai dori să ştii ai bne c să vă prtai c ea În a patrea rnd vă siii stresat avei pine interese care n snt egate de servici şi ai dori să ave o viaă ai echiibrată N a este nevoie să petrecei atât de t tip ncind dar este dest de gre să vă schibai Este acesta n rezat corect?
ehnici e tructurare Şdinţl d consilir rprzintă xprinţ oi pntru mulţi clinţi Consilirii pot încrc să facă procsul d cosilir mai uşor d înţls şi mai puţin înspăimântător. Structurara prsupun xplicara procsului d consilir clinţilor Consilirii co unică structura prin msaj corporl şi vocal, prcum şi prin saj vrbal ici trc în rvistă doar structurara din timpul rimi părţi procsului d consilir, car ar puta să durz doar într priml 10 şi 15 minut întro şdinţă iniţială Est probabil cl mai bin ca structurara să aibă loc în două afirmaţii, o afirmaţi d dschidr şi o firmaţi ultrioară, mai dgrabă dcât să s facă totul încă d la încput Dacă prsoanl car acordă sprijin ofră întraga xplicaţi d la încput, r puta să şuz în a l răspund clinţilor cr dorsc o rlaxar moţională şi sunt nrăbdători să îşi împărtăşască informaţiil n structurara în două părţi, afirmaţiil d dschidr ofră prima ocazi d structurar În acst caz, consilirii pot stabili li it privind timpul şi l pot da clinţilor încuviinţara d a vorbi După c consilirii şiau folosit thnicil d ascultar activă tru ai ajuta p clinţi să spună d c au vnit, i pot rzuma
Manal de consiliee
Î nceputu şi structu rarea
2
punctele importante şi pot verifica acurateţea rezumatelor lor poi, consilierii explică simplu şi concis restul procesului de con siliere Caseta 0.4 prezintă afirmaţiile de structurare ulterioare, oferind un cadru pentru modelul Relaţionare Înţelegere Schimbare, prezentat în capitolul 6 Prima afirmaţie este atunci când clientul are în mod clar doar o singură problemă de bază, iar a doua afirmaţie, atunci când clientul sa prezentat c mai mult de o problemă Dacă nu a fost creată încă o situaţie specifică, afirmaţia ulterioară a consilierului îi cere clientului să iden tifice o situaţie din cadrul unei zone de probleme de bază, pentru a lucra împreună pe ea Cset Exeple de firţii de structurre Prim firmţie su fiţi de structurre iniţilă ve aproativ 4 e nte prenă, te rog să i spi e
ce ai vent A dou firmţie posibilă de structurre
) iuă olă Ma făct o ee ceea ce priveşte otiv pentr care a ve nt c, e vree ce tp este itat, ă ntreb acă p te seecta prenă o sitaţe specifică n car probeei tae (şi specficaţi) pe care pte cra Te voi ajta să nţeegi sita ţia pe ea ntreg ş apoi pte eaina strateg e a o ges tona a bine Este n regă? ) Mi mult d o poblă Dp ce a fost rezate ferite probee, consiier spne: Pe care itre aceste probee ai ori să te concetrezi? (Cient ş epriă aegerea) B c ă ntreb acă pte ientifica o sitaţe specfică in car aceste probee, pe care este i
RIHR S-]S
portant să o gestionezi ai bine Apoi pute expora această si taţie proze ş să găsi strategii pentru a o rezolva Este în reguă pentru tine?
Structurarea poate ntări relaţia de colaborare prin stabilirea unor planuri de acţiune sau obiective ale procesului de consiliee, precum şi prin obţinerea acordului privind modul n care să se procedeze Consilierii ar putea fi nevoiţi să ajute clienţii să aleagă o situaţie particulară, care este importantă pentru ei, pe care să lucreze Consilierii vor trebui, de asemenea, să răspundă la unele trebări Totuşi, aceştia nu ar trebui să şi permită să fie ispitiţi întro discuţie intelectuală prvnd conserea ac ac afirmaţi de structurare întru mod confortabil şi încrezător, majoritatea clieţilor vor fi fericiţi să lucreze în interiorul cadrului sugerat Activtatea 101 Ablt�ţ de ncepere de struurare a ednţelor uezi u u paree Fieae dre voi se gâdeşte a o siuaţepobe mă speifiă di viaţa pesoală sau pofesioaă pe ae ese pegă să o mpărtăşeasă adrul joulu de o de la eputul uei şediţe iiţiale eraiv pueţ jua roul uui e u o situaţeprobemă aueiă Uu die voi joaă ou euu osilieru poae odue teiu timp de maximum miue folosid umătoaree abiităţi: afeaea uei afrmaţi de deshdee oferirea uviiţăi de a vorb paafrazarea efeaea seimeelo foosirea uor m reompese
Manal de consiliere ·
cept ş tcaea
ooir nrbăro cu n dchi uu cur uni dou iri d rucur
ână ârşiu ci cuni d dchidr şdini coniru r bi ă i p cin n idniicr iui pciic în c vo u cr prună p viior pă rin pi pări şdin inii d prn nz pr nă iui iură poibi pinro nrgirr şdini p o că vi do udio poi după n in d ip porvi prnr po invr roui
HAD NELSNNES
resa rea în tre bă ri l o r cest capitol se concentrează asupra adresării ntrebărilor primul rând atunci când probemee cienţilor au o mare compontă psihoogiă istă n f pril uni ând lie ii le pun ntrebăi clienţilo să revină la anumite moduri de relaţionare şi să piardă astfe unee dacă nu toate abilităţie de ascultare activă Conilierii ar trebui să se nfrâneze din tendinţa de a chestiona prea mult şi de a asculta prea puţin În pus ar trebui să fie pe deplin conştienţi că n cazul n care creează c mate sigure din punct de vedere emoţional clienţii vor reeva ai multe informaţii şi mai profunde uneori nefiind neapărat nevoie să li se pună ntrebări Întrebărie au potenţalul de a distruge reaţle de consiiere uneori fără a mai putea exsta cale de ntoarcere Clienţi se pot simţi mai curând interoga ţi din interiorul cadrelor de referinţă ale consilierior decât nţeleşi n propriile lor cadre e exemp consilierii care nu au suficiente abilităţi pun o serie de ntrebări fără să ascute răspunsure pentru ca apoi să urmărească o ată direcţie fie că este percepută sau nu ca relevantă de către clienţi În pus cienţi resimt ntrebărie ca find intruzive atunc când este vorba de probeme personale sensbe Mai mut decât atât preluând controul ntrun mod nendemânatc consiier
Manal de consiliere
Ad esa rea treă o
6
pot provoca rezistenţă şi furie Chiar şi î cazul î care clieţii par supuşi, consilierii le pot încuraja dependenţa mai degrabă decât să îi ajute să îşi asume responsabilitatea vieţilor lor Cum îi pot asista consilierii pe clienţi astfel încât aceştia săşi clarifice şi săşi extindă înţelegerea situaţiilorproblemă? Fără a deveni prea organizaţi, clientul şi consilierul se angajează într proces de chestionare sistematică privd aspectele sauungurile" unei situaţii Totuşi, atunci când predau cursul vizând adresarea întrebărilor, îi încurajez pe cursanţii în tehnicile consilierii să pună mai puţine întrebări Odată ce devin mai calificaţi în a pune câteva întrebări bine alese n contextul relaţiilor de colabo e, ceşta pot ap s cresc umrul de trebări dar niciodată până la punctul în care să îi controleze şi să îi lipsească de putere pe clienţi. Pe lângă ceea ce spun, modul în care consilierii adresează ntrebări este foarte important Atunci când vine vorba de adresarea ntrebărilor, consilierii ar trebui să folosească mesaje vocale potrivite d puctul de vedere al volumului, articulaţiei, nălţimii, emfazei şi ratei vorbirii De exemplu, clienţii se pot simţi co pleşiţi dacă vocea care le pune ntebările este puternică sau stri dentă. Mai mult decât atât, şi mesajele corporale ale persoanelor care acordă sprijin ar trebui să dovedească în mod clar atenţie şi interes n ceea ce priveşte răspunsurile clienţilor De exemplu, n cazul n care consilierii folosesc doar puţin contactul vizual şi au o postură corporală rigidă, clienţii ar putea să se simtă mai puţin nclinaţi să răspundă în mod adecvat întrebărilor
Înebă despre senimene şi reacii zice Întrebările îi pot ajuta pe clienţi să se exprime mai clar în legătră cu sentimentele şi reacţiile fizice În mod frecvent, atuci
HAD LSS
când consilierii nu pot presupune un înţeles comun, este nevo ie să îşi clarifice etichetele pe care clienţii le ataşează sentimen telor De exemplu, întrebările ulterioare adresate unui client care spune Sunt foarte deprimat" ar putea fi Atunci când spui că eşti foarte deprimat, ce vrei să spui?" sau Atnci când spui că eşti foarte deprimat, care sunt sentimentele specifice şi reacţiile fizice?" sau Te simţi foarte deprimat Spunemi mai multe de spre acest sentiment" Apoi, consilierul poate colabora cu clien tul pentru a identifica sentimentele şi reacţiile fizice relevante neori, consilierii pot să verifice în mod direct sentientele sau reacţiile fizice specifice: de exemplu, Uneori ai idei suicidare?" sau Cum stai cu apetitul?" Adesea este nevoie ca persoanele de suport săi ajue pe clienţ extnderea şi elaborarea sentmentelor şi reacţiilor fizice Caseta 11 1 oferă unele întrebări ilustrative
7
Cse Exeple de nrebări cre se concenreză supr senienelor şi recţiilor fizice
Când ai începu s e simţi asfe? Spunemi mai mue despre aces senimen Descriemi cum eperimeneaz corpul u aces senimen i vreo imagine vizua care s capeze aces senimen? n ce sare erai aunci şi în ce sare eşi aszi? Mai sun şi ae senimene care însoţesc sau sau la baza acelui senimen? Cum e simţi aici şi acum? Câ de persisen ese senimenu? Pe o scal de la a 0 [sau de a la 00], câ de pueic ese senimenu?
Manal de consiliere
Adresarea teă r
8
Întrebă pn moul e gânre Consilierii îi pot ajuta pe clienţi să îşi dezvăluie gânduri le pri adresarea unor întrebări potrivite O modalitate de adresare a întrebărilor referitoare la modul de gândire este denumităGândeşte cu voce tare" Gândirea cu voce tare implică încurajarea clienţilor de a gâdi cu voce tare referitor la anumite situii specifice De exemplu, clienţilor li se poate cere să îi plimbe pe consilieri, cu încetinitorul, printre gândurile şi sentimentele lor referitoare la anumite experienţe evocatoare de anxietate Uneori, consilierii pot accesa gândirea de la nivelul sentimen telo de eemplu,Ce gânduri au precdat sau au însoţit acele sentimente?" Alteori, consilierii pot alege să acceseze gândirea prin comportamentul unui client sau prin comportamentul altei persoane: de exemplu,Când ai făcut acel lucru, la ce te gân deai?" sauAtunci când el ea a spus acel lucru, ce ţia trecut prin inte?" Consilierii pot să adreseze şi întrebări ulterioare, cum ar fi:Mai erau şi alte gânduri sau imagini?" Un alt mod de a privi gândurile este prin prisma puterii acestora O modalitate de a face acest lucru este de a eticheta gându riIe ca reci, calde sau fierbinţi În mod special, consilierii îi sprijină pe clienţi să caute gândurile fierbinţi, care pot declanşa sentimente nedorite şi comunicări de tip nedorit Adesea, gândurile clienţlor referitoare la ce gândesc alte persoane pot fi gânduri fierbinţi, care conduc la o comunicare slabă, de exemplu, urmate de gândul mi pândeşte greşelile", cu o explozie de furie îpotriva lui/ ei Caseta .2 oferă câteva întrebări ilustrative, care se concentrează pe gândirea clienţilor
HAD ES-]ES
9
Cset Exeple de ntrebări cre se concentreză pe gândire
Ce gânuri ai avut înainte e/în tipu! up situaţia respec iv? Ce îţi trecea pri inte chiar înainte s începi s siţi acest u cru? Ce fe e iagini îţi vin î inte în situaţia respectiv? Intr cu încetiitoru în gâurie tae in situaţia respectiv Cât e frecvent ai aceste gânuri? Atunci cân e! ea a acţionat astfe, a ce teai gânit? Care itre aceste gâuri este gânu fierbite? L z â ! ? De ce îţi este fric? Pe ce resurse sau puncte tari te poţi baza în situaţia respectiv? Ce aintiri îţi stârneşte aceast situaţie? Mai erau şi ate gânuri sau iagini?
pus, consiierii pot aresa întrebri specifice cu privire a i
baju intern, regui şi percepţii
Consiierii pot ajuta pe ienţi să nţeeagă mod n are pot gândi mai profund, treând dinoo de fapte, pentr a ăuta interpretărie �i perepţiie Adesea, informaţiie pe are e oferă ienţii au nţeesuri personae sau simoie pentr ei De eempu, partenerii are nu primes fori de iua or ar putea sau nu să se gândeasă ă aest uru simoieaă ipsa de iuire Întreărie are sondeaă nţeesurie personae ar treui să fie deshise �i eperimentae, de vreme e ienţii ar treui să unoasă răspunsurie mai ine deât orie atineva, hiar daă nu este ntotdeauna au Întreărie iustrative inudMă ntre are
Man al de consiliere
Ad resa rea eă
20
este înţelesul De ce este
pentru tine?", Ce faci cu asta?" şi atât de important pentu tine?"
ntreă pnd comunicăe �i acţiunile ntrebările priind comunicările şi acţunie clienţor sunt menite să etragă anumite detaii despre modu în care acştia se comportă Adesea, ceea ce spun clienţii este ag, ei aând eoie de sprijin pentru a deeni mai clari Uneori, consilierii au dificultăţi în ai ajuta pe clienţi să descopere ce se ntâmplă cu adeărat în situaţiile respectie, şi starea ambiguă persistă Caseta .3 oferă unee eemple de întrebări care se concentreaă pe comunicare şi acţiuni Caseta Exeple de ntrebări care se concentrează pe counicare şi acţiuni
Cu eai cooa aunci? Ce a sus? Cu counicai voca? Cu counica in baju uuui? Cu a eacţiona e! ea cân u a cu ace ucu (secicaţi)? Cae ese aenu e counicae cae se evo ne voi aunc cân e ceţi? Ce sa înâat înaine s aci ace ucu? Cae au os consecinţee auu c ai cu ace ucu? Cân counici în ace e? Une eacţionei ase? De câe oi e i! sân/un aci ? Câe inue/ oe e i?
HA NLSN-JNS
întrebare uterioară, concentrată pe comunicări şi acţiuni,
2
este ratămi" Clienţii pot fi invitaţi să ilustreze mesajele ver bale, vocale şi corporae pe care eau foosit fie singuri, fie întrun joc de ro, împreună cu persoana care acordă sprijin De exemplu, profesorii care întâmpină dificultăţi în a discipina co piii îi pot arăta consilieruui modu în care încearcă să facă acest ucru Jocul de rol oferă posibilitaea explorării paternurilor de comunicare care se extind dincolo de un răspuns iniţia aaratămi", concenrat doar pe o singură uniate de interacţiune Consiierii pot chiar să înregistreze jocurile de ro şi să e arae din nou clienţior, pentru a ilusra anumite aspecte şi pentru a dez vota abiitatea cienţilor de a se observa pe ei şişi
Împlerea ascultăi acve cu ntrebă Clienţii se sim ineroga ţi anci când persoanee care acordă sprijin e pun o serie de întrebări întro succesiune foarte rapid Consiierii îşi pot domoli în mare măsură rimu de adresare a întrebărilor dacă se opresc pentu a vedea dacă respectivii clieni doresc să coninue să răspundă şi apoi să refleceze la fiecare răspuns Împleirea cu ascularea acivă are avantaju de a ne asigura că persoanee de suport verifică acuraeţea înţeegerii lor Casea 4 ilusrează procesu de împletire a asculării acive cu întrebări În acest fragment, consiierul o ajută pe Debbie în descrierea cadrului ei intern de referinţă, încurajândo să îşi dezvăluie senimenele şi motivele lor
Manal de consiliere
Adresarea teăr
22
Caseta pletirea ascultării active cu ntrebări Siuţiprobemă
Dee o unţonar de an de 7 de an se prezntă a n onser pentru ă n se înţeege u oeg e Î mpeire scării cive cu înrebări Debbie
Sunt oarte îngrjorat pentr ă n înţeeg ne oeg e unţonar de an
Consiieru
şt preoupat de aeste reaţ de a ou de ună Po s î spu a ute despre aeasta?
Debbie
Da sunte şase unţonar în bană doar ă eaţ par s e preten
Consiieru
eaţ se înţeeg bne dar se poartă aeşta u tne?
Debbie
N sunt rutoş în aţă dar evt să î vorea
Consiieru
Aşadar a rând te sţ eus Tea nţees oret?
Debbie
Da
Consiieru
Tu u te porţ aţ de e?
Debbie
Ma urând td s ă reţn deât s îner s vores u e uva î este tea de e
HAD NLSNNS
Conslerul ar trebu să asculte ntoteauna cu gjă ş să es pecte ceea ce au spus clenţ În mo frecvent, umătoaea l ntebare poate să ecurgă n ultmul ăspuns al clenţlor ş să ncurajeze pe aceşta să construască ma eparte pon ac resarea e ntrebăr care sunt n m lgc legate e răspunsurle clenţlor creează un sentment e colabrare locl recţonă ăspunsurlor e căte consler a sfştl ares r ntrebărlor e clarfcare a stuaţepblemă, pesoanele ca acoră sprjn pot rezuma prncpalele puncte ş pot vefca Îm preună cu clenţ acurateţea ş complettunea rezmatelor l
2
Avtatea 111 Eval uarea şi formu larea ntreb lor
rveşe asea e nrebăr crez că sun înradevăr ule penru a sonda senmen e ş reacţle fzce ale cenţor e poţ gând a ale înrebăr ue pe care persoanee care acordă spr n ear puea adresa n aces scop
rveşe asea eînrebăr crez c ă sun cu adevăra ue penru a sonda gândrea clen ţlor e poţ gând a ae nrebăr ue pe care persoanee care acordă spr n ear puea adresa în aces scop
rveşe asea e nrebăr crez că sun cu adevăra ule penru a sonda comuncăr le ş acţunle cenţlor e poţ gând a ale înrebăr ue pe care persoanee care acordă spr n ear puea adresa n aces scop
Maa l de cosiliee Adesa ea teăr
2
Activitatea 11 Ympletirea ascu li active cu ntreb uczi cu u parr Ficar ag o siuaţi probă arru oacă rou d cosiir iar parru B oacă ou ci uui au prc r ş miu mpid bări cu as cuara acivă şi caficâd acaşi imp siuaţapobă a pa ruui B adrsâdui rbări dsp si ş racii fizic gâd comuica şi aciui oi o idă fi v . a sfârşi pau zuă picpa dai acop pâă a mo u rspciv. Susi o ssiu d mpărăşir d iformaii şi d ofr d fdbac. upă acasa dacă s posibi s vor vrsa rour ş s va rpa aciviaa.
HAD NLSN-NS
onito riza rea Pe ngă folosirea tehnicilor de ascutare activă şi de adresa re a ntreărilor, n unele cadre consilierii i pot ajuta pe clienţi ă i larifie prolemele pri oitoriarea etimenteor, a r acţiilor fizice, gndurilor i comunicărilor / acţiunior or Cosilierii pot simţi nevoia de a le explica respectivilor clienţi de ce poate fi utiă monitorizarea Monitorizarea sistematică poate i importantă la nceputul, n timpul şi după consiiere La nceput, onitorizarea sistematică poate staili nişte linii de ază şi poate spori conştientizarea În timpul procesului de consiiere, moitorizarea poate servi pentru reamintirea anumitor aspecte, verificarea progresului şi pentru motivare După termarea procesului de sprijin, monitorizarea este relevantă pentru a menţe eneficiile oţinute, deşi clienţii ar putea să nu mai fie la fel de sistematici n coectarea de informaţii ca n timpul procesului Aici, mă concentrez asupra monitorizării de la nceputul procesului de consiliere
Monitozarea sentimenteor si a reactiio zice Consilierii i pot ncuraja pe clienţi săşi monitorizeze set entele şi reacţie ice prin folosirea unor scurte scale de cotare
Manal de consiliere
Motoae
6
fie zilnic, fie în unele situaţi specfce Clelo l se poate cee săşi înegisteze sentimentele efeitoae la stae (de la foate fe icit până la foate depmat), nvelul de anxetate (de la deloc anxos până la foate axios), nivelul stesului (de la deloc ste sat până la foate stesat) ş aşa ma depate Scalele obişnuite de cotae se extind înte şi 10 sau şi 100 Conslei pot simţi ne voia de ai antena pe clienţi în tehnicile identifcăi şicotă i sentimentelocheie sau sentimentelo impotante şi a eacţilo fizice pe cae le expeimentează fe zilnic, fie în stuaţii specifi ce Mai jos este exemplu al unei scale simple, pe cae clienţii o pot folosi pentu aşi cota nivelul de anxietate zilnc sau în si tuaţi specifice Deloc a nxios
O
Foae anxios
Consiliei îi pot, de asemenea, ajuta pe clienţi să folosească foi de lucu pentu a se monitoza ş pentu a deveni mai conştien e modul în cae se simt în anute situaţii specifice Caseta 121 pezintă o astfel e foaie de lucu completată împeună cu un client cae se simte neînţeles de căte un peten Pesoanele cae acoă spijin tebuie să le ofee clienţilo posibiltatea exesăii pentu completaea uno astfel de foi de lucu înainte ca aceştia să le completeze pe cont popiu Caseta Foaie de lucru pentru identificarea şi cotarea sentientelor, reacţiilor fizice şi a gândurilor-cheie ntro situaţie anue
Situţie (Cne? Ce? Când? Ude?) Smbătă o 7 dmineţ Rj re o nenţeegere cu coegu de ptent n
HAD NESNNES
Sentmente ş recţ fzce chee
[Ce am smţt ? Cum am eacţonat dn punct de vedee fzc? Cotaţ petu fecae se tme tchee ş fecae eacţe fzcă %] Furios 80< Cofuz 60% Rit 6% Gânduri (percepţ ş mgini)
Ce gând a t cha înan te de a începe să smt ş să eacţonez fzc astfel? Plasaea une steluţe în deptul ocău gând ebnte) Oricât de ut aş încerca, pur şi sipu u pot ajuge a a Chiar u ai a evoie şi de aceast ciorovia cu an, pe â g presiuea pe care o resit deja A îcercat s fiu pe cât de rezoabi posibi Î od ora, eu şi an e îţeege destu de bie a u gâdeşte îate s vorbeasc
onitozarea gândii Cosilierii îi pot îcuraja pe clieţi săşi moitorizeze gâduriIe percepţiile şi imagiile Ueori o astfel de moitorizare s îtâmplă împreuă cu moitorizarea setimetelor şi a reacţii lor fizice (vezi Caseta 1 2.1) Clieţilor li se poate cere să plasez o steluţă lâgă orice gâd fierbite care este cel mai mult asoiat cu setimete şi reacţii fizice O altă abordare a moitorizării gâdurilor este de a le cere clieţilor să cotabilizez fiecar momet câd ajug la u gâd autodistructiv de exempluNu sut bu" Ctabilizarea îi poate ajuta pe clieţi să deviă mai coştieţi de atura repetitivă a gâdirii lor Clieţii pot apoi să îregistreze petru o perioadă de timp frecveţa zilică a gâdurilor şi percepţiilor î cauză
Maal de cosiliee
Mtarea
8
O aă aordare a moniorizării gândirii ese folosrea cadr i de cr SGC (aţieGândrionseciţe), care poae fo osi aâ de căe consiieri, câ şi de cenţ ca insmen pen r a anaiza mod care gândre inermedază siaţii şi modrie în care cienţi sm, reacţonează fizc, comnică şi ac ţionează În aces cadr: tuie (stuţi cu ce se confuntă cenţi) G = Gândui (gându ş mgin vzue) = onsecinţe (sentiente ecţi izice comunicăi şi cţiun)
deea ese că, de fap, cienţi n rec aoma de a siaţe (S) a consecinţee saţiei (C) În scim, consecinţee (C) siaţiei (S) sn inermedia e de ce ş de cm gândesc aceşa (G) Seni menee, reacţiie fzice, comnicărie ş acţinie or, ne sa ree, sn inermediae de gândrie şi procesee or menae Casea 12.2 oferă o foaie de cr SGC pe care cienţii o po foosi aâ penr aşi monioriza, câ şi penr aşi anaiza gân drie în anmie siaţi se nevoie ca persoanee care acordă sprijin să e arae cienţor cm să compleeze foaia de c. Am compea foaia de cr penr Royn, o femeie de 35 de ani care ese foare anioasă în ceea ce priveşe prima înânire c Rod, dp ce şia înceia reaţia de op ani c Tim aseta Foaia de lc SG (SitaţieGâdioseciţe) Sitţie
pmaea suaţe-pobemă în mod a sun o c Rod
HAD LSS
Gânduri
9
rgitrara gdrilr C priir la itaţi Trebuie s ac totu oarte bine Nu am nicio idee cum s î ac s m pac Mie team c oi eşua Consecinţe
Car t c0ciţl gâd ril ml priid itaţia ? timtl i racţiil fizic Sentimente: oarte anioas Reacţii izice tensiune în stomac nu m concentrez aşa cum ar Cuiara i aţiuil ml Vorbesc prea mut despre mine însmi şi despre Tim Nu ascut în mod adecat ş nu maniest destu de mut nteres pentru Rod
Monitozarea comunicăi si actiunilor Consilierii îi pot încuraja pe clienţi să îşi monitorizeze comportamentul şi astfel să devină mai conştienţi de modul în care comucă şi acţionează sfera de proleme Uneori, clienţii sunt de acord să îşi facă temele, de exemplu, să telefoneze pentru a staili o întâlnire, pentru ca apoi să înregistreze cum sau com portat n continuare sunt prezentate metode prin care consilerii îi pot încuraja pe clienţi să îşi monitorizeze modul în care comunică şi acţionează
Manual de consiliere
Motoaea
0
JUAE
ţine un jurnal este un mod de a monitoriza comunicarea ş i acţiunile Clienţii pot să acorde o atenţie deoebită conseări i incidentelor critice în care au folosit comportamente potrivite sau nepotrivite Deşi jurnalele pot fi folositoare, unii clienţi găsesc această abordare prea uşor de ignorat şi prea nesistetizată AIE DE EVEŢĂ
Graficele de frecvenţă se concentrează asupra frecvenţei cu care clienţii pun în act un anumit comportament întro perioadă de tmp zilnic, săptămânal sau lunar De exemplu, clienţii ar putea puncta câte ţgări au fumat întro zi şi apoi să transfere această informaţie întrun grafic lunar împărţit pe zile Un alt exem plu este acela al lui Steve, care, neavând un loc de muncă, este de acord să înregistreze zilnic, timp de o săptămână, comportamentele lui de căutare a unei slujbe întrun Grafic de activitate de căutare a unui loc de muncă" Graficul listează ctivităţile pe o axă orizontală şi zilele pe o axă verticală ctivităţile listate pe axa orizontală sunt candidaturi scrise şi aplicaţii telefonice, soli citarea de inforaţii prin scrisori, şi la telefon, promovare, încercări de contactare, vizită la oficiul de uncă şi participarea la interviu Consilierul îi dă instrucţiuni lui Steve să scrie cifra 1 în caseta relevantă de fiecare dată când întreprinde o acţiune SE MĂ DE U SUAŢIE Â D UI Ş S EE (S
Completarea unei situaţii cu trei coloane consemnări de tipul situaţie, gânduri, consecinţe (SGC) sau a unei foi de lucru este
HD LS]S
n fapt c îi poat ajuta p clinţi să vadă conxiunil dintr mo dl în car gândsc �i cum sau simţit, cum au racţionat din nct d vdr fizic �i cum au comunicat sau racţionat Ca xm plu, putţi vda Casta 122
SE M ĂR A E M ESA E LR ER BALE AE Ş R PRALE
În mod frcvnt, clinţii au o slabă con�tiinţă a comunicării lo r vocal �i corporal P parcursul stadiului înţlgrii, consi lirii �i clinţii pot dvni con�tinţi d anumit sfr importan t pntru înţlgra sitaţiilorproblmă al clinţilor D xmp lu, un consle luceză cu Son, o emee căsătotă, cu te copii cr situţiproblm s cntrază în jurul dificultţii i d a stabili anumit limit pntru tatăl său văduv, Waltr, car dă tlfoan rptat �i cr atnţi �i timp, chiar dacă st capabil să aibă grijă d l însu�i Sonia st instruită în pralabil să obsrv msajl vrbal, vocal �i corporal Exeple de consenări le esjelor verble vocle �i corporle Cum am comuca
Siuaţi Msa ra
Msa oca
Msa corora
(şamd)
Manual e consiliere
Moitoriaea
Aitarea clientilor n onitozare Cenţ nu au obceu înregstrăr sstematce a observaţor prvnd modu în care se smt, reacţonează fzc, gândesc ş co muncă/ acţonează r putea f nevoe ca persoanee care acordă sprjn să motveze să facă astfe De exempu, un consler ar putea să expce Sone Consemnarea în scrs a mouu care comunc prn cuvnte, voca ş fzc de fecare dată când ta tăl tău încearcă să te facă să petrec tmp cu e ne oferă nformaţ pentu dezvoltarea de strateg foostoare pentru a putea mpune mte comportamentulu său, prn care solctă tmp ş atenţe" Consler trebue fe să ofere consemnăr de montorzare, fie să supervzeze clenţ n aegerea formatuu pentru consemnare Consler nu ar trebu să se aştepte dn partea clenţor ca aceşta să îş facă sngur consemnărle În prmul rând, clenţ sar putea să nu facă acest ucru ş, dacă o fac, ar putea să o facă greşt Clenţ nu sunt în mod natura bun autoobservator În consecnţă, ar putea f nevoe ca persoanee care acordă sprjn să î antreneze spre a dscrmna ş a înregstra comportamente specfce. Clenţ au nevoe de clartate nu numa în ceea ce prveşte acţunle de înregstrat, dar ş felul în care să înregstreze În pus, e au nevoe de conştentzarea tendnţelor de aş percepe greşt sau selectv acţune de exempu, încnaţa de a oserva ma curând punctee slabe decât punctee tar Consler ar trebu să î recompenseze pe cenţ cu nteres ş laude atunc când aceşta îş fac consemnărle ceastă gidare este bazată pe prncpul comportamenta fundamental conform cărua acţune gratfcante sunt ma pasbe să se repete Ma
RIHR ELS)S
ult decât atât, coilierii ar trebui să îşi recompeseze mereu cli enţii petru eforturile lor, pri ascultarea raporlui Cosilie rii îi pot ajuta pe clieţi să folosească iformaţiile îregistrae pri cosemările de moitorizare peru autoexplorare şi eva luare Fără a face totuşi această mucă î locul lor, consilierii îi pot ajuta pe clieţi să priceapă îţelesul iformaţiei colecate
Activitatea 11 Monitozarea sentimentelor, reacţiilo r zice şi a gând ulor U n joc de rol cu un patener care acţonează ca n " cent cu o stuaţie speci fcă n care epei meneaă sen mene ea fe a po f auod tive feră i move c entu ui ău pentru monitora rea sent entel or reac ţiilo r fiice şi a gân duri lor sae . Folosind forma l Casetei ajuăţi cent l să denfice sen mentee-chee, reacţ e fizice ş gân dre d n acea siuaţie D upă aceasta, o rganizează o sesiu ne de feed back ş di scuţii Apoi d acă este posbi l, n versaţ ro ri le
Activitatea 1 Monitozarea situaţiior, gându lor şi a conseci nţelor Un joc de ro cu u n partener ca re acţon eaă ca u n " cen " c o saţie spe cfică în care se compoă de o manieră autodi structivă. feră i motve cen tu l ui tău pentr mo norizare, în scop l descoperirii relaţie di nre gâ nd ri le sentimentee şi com u nică ril e/a cţiu ni le sa le Folosnd forma tu l SGC prezentat n C aseta ajă ţi c en tu l să descrie siaţia şi să ş id eni fice mod u l de gâ nd re sentim entele / reacţi e fce şi consecnţele comu ncăi/acţ n lo r După aceasta orga nzează o sesi u ne de feed back şi di scuţ Apo, dacă este posib inversaţ rol u ri le.
Mna l d e onsiliee
Motoaea
Aciaea 13 Moniozaea mesajelo vebale vocale şi copoal e Un joc de ro c n partene cae acţoneă ca n " cent c o staţie spe cifică în ca re com nică ne potrvit feă i motive clent li tă pentr a -ş monitora com nca rea în sitaţia respectivă Apo folosi nd omat con sem nă r lor d in Caseta nstieşte-ţi cent să ş obseve şi să- ş n e gistree sistema tic m esaje e verba e vocale şi copol e dn a cea sitaţie D pă acesta orga nieaă o ses ne de feedback şi d scţi Apoi dac ă est posibi l inversaţi ro ri le.
HAD NELSN-]NES
erirea e provocări şi e eeback cest captol este dfert de anteroaree, dat find că tencie de oferre de provocăr şi de feedback reprezintă răspunsuri care emană în mod clar dn cadrul de refernă extern a consi eruui, nefind desemnate să carfice cadru de refernţă ntern a clentulu Punctu de plecare a oricăre reaţi de ucru coaborative este de a folos tenice de ascultare actvă şi de adresare a întrebărior pentru a clarfica cadrul e refernă a clienţlor. ferrea de provocări şi oferrea de feedback sunt două tenci pe care e stăpânesc consieri ş care trec dincolo e clarifcarea cadreor de refernţă existente ale cenţior, pentru a extnde modul în care se văd pe ei înşiş ş în care îşi privesc probemele.
Oferea de provocă Provocarea este poate un cuvânt mai delcat decât confrunta rea, care evocă imagin ale clenţlor aşezaţ pe scaun, aflaţi sub tensune şi cărora i se înlătură, fără remuşcări, obiceiurile autoprotectoare de către persoanee care acordă consiere Provocărie apar din cadree externe de refernţă ale consierilor, cu scopul de a ajuta cenţii să îş dezvolte perspective noi, mai bune, cu prvire la ei înşişi, la alţ şi la situaţile lor problemă
Manua de consiliere ·
Oferrea de provoăr ş feedbak
6
Provocările calificate invită clienţii să examineze dscrepanţele dntre sentimentele, gândurle şi mesajele lor pe care, dn varii motive, pot să nu le conştientizeze sufcient Provocărle pentru care pledez aici au două caracteristci dstinctive: primul rând, tind să fe suficient de aproape de cadrele de referinţă nterne existente ale clienţlor şi, în al doilea rând, sunt făcute întro manieră relativ neamennţătoare Aşa cum ilustrează Casea 13.1, provocările pot fi de multe feluri Cset Exeple de inconsecvenţă în oferire de provocări
nconsecvenţă înte mesajele vebal vocale sa copoale Î i suţi siţiţi tist u ii a ast uu, u toat asta ziţi
nconsecvenţă înte cuvnte acţun Suţi aţi tut st osta u , u toat asta oti uaţi s î suaţi
nconsecvenţă înte valo acţun Îi suţi aiaţi ostitata, da aaşi ti u daaz s odifiaţi uoi adu
nconsecvenţă înte a- da cuvântul a tne cuvântl ţi sus doiţi s tţi ai ut ti u oiii, da du t s a u aţi fut ast uu.
Inconsecvenţă înte afmaţle anteoae cele pezente Î adu utii şdiţ aţi sus aţi stuat d şfu du aoast, totuşi au suţi st dstu d u, î fod
HAD NELSN)NES
osă Î tr fr fpt
7
Aţi u că areeru dumeaoară u ace iciodaă imic eru dumeaoară, iar acum îmi ueţi că ieri a săa oa e aee duă ciă
osă Îtr proprl lăr l ărl ltor Eu receţoez două meaje. Păreţi ă credeţi că aţi geioa ie iuaţia, dar resu guuui ee coiuare emuţumi î ceea ce rieşe comorameu d umeaoară
UM A EM PVĂ
Mesajele pentru oferrea de provocăr nclud Pe de o par te pe de at parte , Pe de o parte , totuş , puneţ că . , dar Ii ş Recepţonez două mesaje " sau Recepţonez un mesaj mxt " Mesajele vocale ş corporale ale conslerlor ar trebu să rămână reaxate ş pretenoase Conser începător ar trebu să se rezume la a ofer provocăr moderate, dat fnd potenţalul uraş a relaţlor e conslere de a se transforma în relaţ neproductve atunc când conser fără experenţă ansează provocăr foarte puternce tunc când oferm provocăr, este mportant să menţne ureche clenţor larg deschse pentru noua nformaţe Tocma de aceea, consler ar trebu să lanseze provocăre de pe poz ţ egae, să evte să le vorbească de sus clenţlor ş să îş amntească de faptul că provocărle sunt nvtaţ la exporare Un rs major în oferrea de provocăr cenţor este ca aceşta să percea pă drept umnţe ceea ce spun consler Consler ar trebu să foosească un mnmum de muşc", ofernd provocăr în măsura în care o necestă obectvee Pro vocărle puternce pot să creeze rezstenţe Deş uneor sunt necesare, este cel ma bne ca astfel de provocăr să fe evtate
Mana l de consilere
Ofer rea de provocăr ş feedback
8
mod specal atunc când raportul ş încrederea nu sunt încă sta blte în relaţle de conslere, aceste provocăr pot apărea prea devreme Strategle pe care clenţ le pot folos pentru a rezsta provocărlor nclu dscredtarea celor care le oferă provocărle încercarea de a convnge pe ce care le lansează săş schmbe perspectvele devalorzarea probleme căutarea de sprjn în altă parte în ceea ce prveşte perspectvele care au fost provqcate ş acceptarea provocăr în cadrul procesulu de conslere, dar lpsa de acţue în exterorul acestua. Consler ar trebu săş asume responsabltatea fnală de a apreca valoarea provocărlor lor împreună cu clenţ, care pot apo decde dacă provocărle î ajută cu adevărat să avanseze în explorărle lor Adesea, provocărle sunt doar ntructva dscre pante cu percepţle actuale ale clenţlor. Dacă sunt adresate la tmp ş exprmate cu tact este puţn posbl ca astfel de provocăr să stâească o apăsare majoră. În ultmă nstanţă, persoanele care acordă sprjn ar rebu să abă grjă să nu exagereze cu oferrea de provocăr Nmănu nu î face plăcere să fe mereu provocat Prn provocăr constante consler pot cre clma te emoţonale nesgure. Dacă oferă însă provocăr competente î pot ajuta pe clenţ să îş sporească în ţelegerea ş să acţoneze ma efcent Totuş în cazul care con sler provoacă prea adesea ş cu prea puţnă îndemânare, î pot împedca pe clenţ să realzeze nsghtur ş pot submna crearea une relaţ de colaborare.
Oferea de feedback Competenţele de oferre de feedback ş cele de oferre de provocăr se suprapun Totuş competenţele de oferre de provocăr
RIR SJ S
sunt folosit ca răspuns la inconscvnţ, în timp c ofrira d fdback nu prsupun xistnţa vruni inconscvnţ Voi dis tin g în cl c urmază într fdbackul obsrvaţional, T ob srv ca " şi fdbackul xprinţial, T rsimt ca "
9
EEDBK BSE RVŢ
Consilirii, în calitat d obsrvatori ai comunicării clinţilor, pot să o vadă difrit, şi posibil mai corct, dcât o prcp clin ţii înşişi Atunci când prsoanl car acordă sprijin şi clinţii colboză n eărtu e a cuâ tu u cercarea e a ţlg problml clinţilor şi situaţiilproblmă, pot apăra momnt în car consilirii pot dcid să l ofr clinţilor un fdback bazat p propriil obsrvaţii Să luăm, spr xmplu, clinţii car dabia lau arătat consilirilor modalităţil în car i comunică în anumit situaţii După unl jocuri d rol scurt, clinţii pot dovdi mai mult insight în ca c privşt msajl lor vrbal, vocal şi corporal. Totşi, în calitat d obsrvatori, consilirii pot dori să l aducă şi alt lucruri în atnţi Cum pot consilirii să l ofr fdback clinţilor? Casta 132 ofră numroas sugstii cu privir la modul în car consilirii pot să abordz acastă sarcină Acst sugstii includ folosir msajlor conţinând pronuml prsonal u", claritata xpri mării şi, atunci când st posibil, mitra unui fdback mod pozitiv, folosira unui fdback d vrificar, prcum şi a unui fdback corctiv, dmonstrara fdbackului şi ofrira ocaziilor pntru clinţi să răspundă la fdback
Manua de conslere ·
Ofer rea de p rovoăr ş feedba k
0
Cset ndruări pentru oferire de feedbck
Folosţ mesje cre să cuprndă pronumele "Eu degr bă decât "Tu (su "umnevostră)
eje ilzd proele T i ăcu
eje re ld proele " Te esim c a
Fţ concreţ, r când este posbl, emteţ feedbckul în mod poztv
ect şi egtiv ces ucu ese uţi oduci
Cocret şi pozitiv Cedeam că oţi oi mai ae şi că oţi oosi coacu izua
Folosţ feedbckul de verfcre, precum ş pe cel coretv Coside că ou mu ocii ae ese uu u da că ai uea oosi şi coacu izua Luţ în cons derre feedbckul emoţonl, precum ş pe cel comportmentl uci cd ai oi cu oce ae şi ai au u coac izua oae diec, mam simţi domia de ie
Luţ în consderre demonstrre feedbckulu ş doi să îţi aă cum m a coeşi coacu ău izua (aoi demosaţi)
OferţIe ocz clenţlor de răspunde l feedbck Cae ese eacţia a a ceea ce ţiam sus?
RIHR S]S
Dup conducerea unor mc jocur de rol, eu prefer s le cer cl enţlor să se evalueze pe e înşş înainte de a ofer orce fel de eedback Motvele pentru a face acest lucru nclud încurajarea clenţlor să particpe actv ş sş reducă nevoa unu eedback n partea mea, de vreme ce e pot s f observat deja ceea ce vo am s e spun Prntre alte motive pentru a face acest lucru se numr ş cele de creştere a abitţlor de autoobservare ş a posb ltţ ca e să fe receptv la feedbackul meu, de vreme ce leam ofert deja oportuntatea s se evalueze pe e înşş De exemplu, după ce î nvt pe clenţ sş comenteze perorman ţa ş după ce le ascult rspunsurle, pot s rezum ceea ce au spus întrebându Ter drnj dc ş fc o obrţ a ouă ?" ş apo, dac îm este dat permsunea, ofer pe scurt feedbackul meu
EEDBAK EXEREŢA
Feedbackul poate mplica şi ca persoanele care acordă sprjn să îş folosească modul care î percep pe clenţ drept bază pentru a oferi observaţ atât despre clent, cât ş despre procesul de ajutorare Întro oarecare măsur, şedinţele de conslere şi contactele pot f mcrocosmosur ale veţii exterioare Clenţ pot aduce ac aceleaşi patternur de comunicare care le creează difcultţ în aara procesulu de sprjn Totuşi, consleri ar trebu să fe foarte aten s nuşi lase proprile chestiun nerezolvate să nterfereze cu modul în care î percep pe clenţ Stuaţiile în care modul în care a fost perceput stlul nterper sonal al centuu ar putea să arunce lumn asupra probemelor lor d afară nclud aptul de a nu ajunge a timp la nterviur, de a vorb dstant ş de a căuta asigurăr De exemplu, faţă de
Manal de consiliere
Oferrea de provoăr ş feedbak
client care caută încontinuu asigurări, un consilier pate comen ta astfel Mă simt pus la colţ pentru că simt presiune din par tea ta direcţia oferirii de asigurări, în vreme ce eu miaş dori să e încurajez să e bazezi pe propriile ale judecăţi" Oferirea de feedback experienţial pozitiv clienţilor cu stimă de sine scă zută poae să fie uneori folositoare: de exemplu, Te percep ca având puterea să gestionezi această situaţie" sau Te erep ca având multe de oferit unui prieten" stfel de comentarii trebuie să se constiuie în feedbackuri autentice mai degrabă decâ î nişe asigurări superficiale Consilierii pot să ofere feedback experienţial şi ceea ce pri şt procesul de autorar De xemplu, dacă în mod repeta clienţii rvin la anumite lucruri, cosilierul ar putea spune: Te percep a fi explorat acest subiect cât de mult se poate pentru momen şi ar putea fi mai profitabil să îl depăşeşti Ce crezi?" Un al exemplu este acela a l consilierului care împărăşşte mo dul în care percepe un client care foloseşte umorul ca mecanism de disaţare aunci când subiectele devin prea personale De exemplu, consilierul ar puea spune Simt că acest subiec se apropie prea mult pentru a mai fi conforabil, iar tu cepi să faci pe clovnul petru a evita să îl confrunţi î mod direc" Nu mai ese evoie să spunem că actul şi momentul potrivi su foare imporane, astfel încât clienţii să se deplaseze nainte, şi u napoi
I
Aciviaea 131 Ab liăţi de oferire a provocăr lo
e n seam nă penr ne on ep u de a oer p rovoă r en o r Ca re s n avanaje e ş dezavanaje e oferr de provoăr e n o r la nep u u l rea e de ons e re
RIHR S] S
Foosindte de Caseta ca ghi d form ează n răsp ns pri n ca re să ofer p rovocăr care să s rprindă feca re d ntre rmătoarel e forme : in consecvenţa di ntre mesajee verbal e voca e şi/sa corporal e nconsecvenţa d nre cv nte şi a cţ ni nconsecvenţa di ntre va o r şi acţi n in consecvenţa dint re cvân l da ş cvânt ţi n t incon secvenţa di nre af rmaţii le a nterioa re şi cele p rezente inconsecvenţa dintre afirmaţi şi fapte i nconsecvenţa di ntre prop riil e eva ă r şi ale altora
Actvtatea 13 Ablt�ţ de ofe re de feedback Fooseştee de nd r mă ri e de ofer re d e feed back di n Casta ş for m ează afi rmaţii pen tr a i stra fiecare di ntre ac e e nd r mă ri diferite Lcrează în ech ipă a stfel încât pa rener A să fie " cen " iar pa rtener B să fie " persoană care acordă spriji n " Partener l A seectează o staţe prob emă care i m plc ă o aă persoa nă şi pe care consd eră că a r pea o com nica ma bine Pa rener A ş B cond c n sc r joc de rol în ca re partener l B joacă ceaa ltă persoană ar parten er l A demo nstrează cm com nică în mo c rent în acea sitaţie D pă aceasta p artener l B invită pe partener l A să come nteze me saje e sale verbale vocale şi corpora e n acea st aţie Apoi parten er l B oferă feedback observaţio na l p artener i A Î n conn a re orga nizează o şedi nţă d e discţii p rivin d a bilităţle de a oferi feedback observaţio na l a e partener l i A Apoi dacă ese caz i nversaţi rol ri le Ce însea mn ă pentr tine conce ptl de feed back eperienţia l Form lează na sa mai m te afi rmaţii care să conţină feed back epe rienţial
Mana l e conslere
ei ea d e pă ş i eedak
Autoezvă ui rea Consilierii relaţionează cu clienţii în numeroase cadre, formale şi informale, în care procesul de consiliere ar putea fi sau nu te lto olui ie. Se deoebie de oiliee folă şi psihoterapie, persoanele de srijin care folosesc tehicile de consiliere de bază se află deja relaţii duale cu clienţii de exe plu, supervizormuncitor, logopedpacient sau manager de ho teloaspete De vreme ce este imposibil să generalizăm fiecare context de acordare de sprijin, acest capitol se concentrează pe contactele în care predomină aspectele psihologice Ar trebui ca persoanele care oferă ajutor să vorbească despre ele însele atunci când lucrează cu clienţii? Cum pot consilierii să dea dovadă de autenticitate şi umanitate, atâta vreme cât se prezintă clienţilor ca ecrane albe? Autodezvăluirea consilierului se referă la modurile în care se lasă cunoscut de către clienţi Autodezvăluirea consilierului, chiar pe parcursul contactelor scurte, poate fi realizată în sens bun sau în sens rău Consecinţele pozitive ale autodezvăluirii consilierilor pot include oferirea de noi insighturi şi perspective, demonstrarea unei tehnici folositoare, egalizarea şi umanizarea relaţiei de sprijin, normaliza rea dificultăţilor clienţilor, insuflarea speranţei şi oferirea de asi gurări. Există totuşi pericole ari atuci când persoanele care
HD NSN-]NS
ac ordă sprjn vorbesc despre ele însele în mod nepotrvt De eemplu, acestea pot să abată atenţa conversaţe înspre ele în sele ş să î încarce pe clenţ cu proprle lor probleme Ma mult ecât atât, ele pot trece drept slabe ş nstable atunc când clen ţ vulnerabl îş doresc ca persoanele care acordă sprjn să fe cu pcoarele pe pământ" De obce, termenul de autodezvălure se referă la o dezvălure verbală ntenţonată Totuş, estă numeroase alte modur în care consler se dezvălue, nclusv mesajele lor vocale ş corporale, dsponbltatea lor, decorul cabnetulu, telefonul, comuncărle scrse sau prn emal ş valoarea tarfelor Estă o dstncţe foarte folostoare între răspunsurl uto mlct ş răspunsurle de autodezvălure Un alt fel de a spune acest lu cru este că estă cel puţn două dmensun majore ale autodez ălur conslerulu: demonstrarea mplcăr ş dezvlurea nformaţe personale
Demonsrarea imlicăi stă o poveste anecdotcă despre un pshanalst care se ducea la cafenea în tmp ce lăsa casetofonul să înregstreze asocaţle lbere ş vsele pacenţlor Întro z, un pacent care trebua să fe pe canapea sa prezentat ş el Ia cafenea, drept pentru care a avut loc următorul dalog Pshanalst: Paent:
Ce cauţ ac A trebu să f în ps a na ză Nu vă faceţ grij Am ăsat casetoonu meu să mergă ş să - vorbească ceu a d u m neavoasră.
Spre deosebre de această carcatură a unu pshanalst total detaşat, consler pot să îş demonstreze mplcarea în procesul
Man al de consiliere
Atodeăie
6
cosilieii utodezvăluiile cae dovedesc implice pt umai za acodaea de spijin astfel îcât clieţii să simtă că sunt î co tact cu oami eali Există o calitate aici şi acum" de a dove di implicaea pin împătăşiea eacţiilo cu clienţii Există tei sfe e de dezăluie a implicăii: ăspusuile la dezvăluiile specifice ale clieţilo, ăspusuile ofeite clieţilo ca oamei şi ăs pusuile la uleailitatea clieţilo Caseta 141 ofeă eemple de afimaţii ale cosilieului petu fiecae sfeă î pate Cset Exeple de dezvăluiri dovedind iplicre Răspunsurile l devăluiri specifice M ucur sicr Est îgrozitor Est d i Î i ar ru s aud asa Răspunsurile oferite clienţilor c omeni Î ţi adir rsrţa Î ţi arciz itigţa Răspunsurile l vulnerbilitte clienţilor Dac s ît s dii oar axios, u uu sut disoii M îristz cd d aşa d rici
Dezvăurea de nformaţi personale Dezăluiea de fomaţi pesoale poate fi oi iniţiată de către consiliei, or ca ăspu la îtreăile clieţilo Ua dintre zoele ce ţin de ifomaţa pesoală se efeă la calificăile şi expeienţa consilielui Uneoi aceste iformaţi sunt deja dispoile
HAD NESN-JNES
l enţlo, da dacă nu, atunc consle tebue să deă e ât de mult să dezvălue Atunc ând pesoanele ae ofeă aju to sunt întebate u pve la calfcăle ş epeenţa lo, su e pefeat ăspunsule scute, da snee O altă zonă în eea e pveşte dezvăluea de nfomaţ se efeă la detalle dn vaţa pvată ş la nteesele eteoae aulu consle ale pesoane cae acodă spjn De veme ce adele de conslee vaază de la foate nfomal la foate foal, gadul de dezvălue a veţ pvate poate să fee foate ult de la un cadu la altul De eemplu, consleea pesoanelo de aceea vâstă, oblgaţa a fecae să dscue pobleme sonale dn aţa pată pote h pte contactlu gnal În unele cade nfomale, um a f acoaea e spjn în entele de tneet, consle pot să ezvălue în mod selecv etal ş nteese dn veţle lo pvate, ca pae a pocesulu de onstue a elaţe cu clenţ lo De eemplu, ce cae luceaz cu tne, u nteese în anume atvtăţ spotve sau muzca pop pot foate bne să doească să împătăească acese nteese atunc când au o dscuţe cu gupu e tne otu, anc când aodă conslee nvduală clenţlo, ezvăluea uno astfel de nfomaţ pesonale a puea să fe ma puţn potvtă Uneo, atunc cân consleea ae loc în conjunţe cu alte olu pmae, cum a f acela de medc, e assen soal sau de peot, consle sunt ma puţn susceptbl să evălue etal pvnd veţle pvate sau neesele Uneo, epeenţele anteoae sau pezente dn veţle pesonale sau pofesonale ale conslelo sunt smlae celo epemenate în mo cuent e căte clenţ Pesoanele cae aco spjn ş dezvălue nfomaţ pesonale cu pve la epeenţe smlae pot să ajute clenţ să smtă că înţeleg pn ce te
Mana de cosiiere
7
Atodeăure
8
aceştia De exempu pesoanee anxioase din cauza exameneo a putea să simtă difeit despe consiieii cae e împătăşesc că şi ei au fost anxioşi În pus astfe de dezvăuii îi pot face pe cieni să vobească mai uşo despe popiie expeiene Cas ta 142 conine un exempu de dezvăuie de infomaii pesona e cae întăeşte eaia de coaboae Cset Exeplu de dezvăluire de iforţii persole Consiier
da, fau c iai oi ds dificuţi d a susţin xamn îm min o io i iaţa a cd i a cu ada aă d xa şi uia s f ac ca î iiţa aca Dşi xiţ oas dif od foa ca cd c îţg i c ci
Lynda
Muţusc Uu di c ai difici ucui cu ii a asa s c si a d sigu şi ui M si ca şi cu i coşsc şi i icissc oai oid ds asa
unee tpui de consiiee dezvăuiea de ifomaii dspe
unee expeiene asemănătoae face pate din poces de exem pu înccaea de a fi since în depăşiea dependenei este incu să în pogamu Acooicio Anonimi şi pogameo de dependenă de dogui Ma mut decât atât în astfe de pogame există şi măii ae ceo cae nu mai beau sau nu mai iau do gui. Astfe de dezvăuii de infomaii pesonae ofeă dovezi cae că în ciuda faptui că a putea ece pinto uptă chuitoae oamenii pot avea succes în conineea dependeneo o
HAD S-S
Presupunând că persoanele care acordă sprijin consideră ca otrivită dezvăluirea de informaţii personale, ele pot alege mul te moduri în care să facă acest lucru Una dintre posibilele ale geri este să se limiteze la experienţele trecute sau să discute exerienţele curente O altă alegere se referă la gradul de necesitate sau la numărul de detalii împărtăşite ltă alegere este aceea de transcende faptele dezvăluite, pentru a ajunge la dezvăluirea e sentimente de exemplu, nu doar faptul de a nu fi avut u loc de muncă, dar şi acela de a fi fost nevoit să facă faţă sentientelor de depresie şi inutlitate Pe lângă aceste alegeri ale con silierilor există şi altele, printe care se numără dezvăluirea felu lui în care ei au gestionat experienţele şi cum sau simţit î această privinţă În cadrul consilierii de scurtă durat presuus de modelul de ajutorare Relaţionare Înţelegere Schibare, ersoanele care acordă sprijin nu au oportunitatea de a dezvol ta profuzimea relaţiei" la care ajung ulterior consilierii şi psihoterapeuţii cu clienţii în cadrul unei serii de şediţe În cele ce urează sunt câteva îndrumări privid o dezvălui re potrivită de iformaţii personale, în cazurile în care experie ţele consilierului sunt similare cu cele ale clientului 1 Vorbe�te despre tine ns uţi În general, evită să dezvălui experienţa unor terţe părţi de care fie ştii, fie ai auzit 2 Vorbe�te despre experienţe trecute. Un risc al dezvăluirii experienţelor curente, cum ar fi trecerea printrun divorţ, se con cretizează în faptul că persoanele care oferă ajutor nu au înc suficientă distanţă emoţională pentru a se asigura că pro riile lor probleme nu se amestecă de fapt cu ele ale clienţilor lor Fii a obiect Consilierii ar trebui să evite să încetinească sau să aată procesul de sprijin pri lipsa de relevanţă sau printru discurs prea lung
Mnl de consiliere ·
9
Atodevăuea
4. Foost msaj voca şi corpora adcvat Consilierii trebuie să fie aueici şi consecvenţi, mesajele lor vocale şi corporal e trebuie să cocore cu ezvăluirile lor verbale Fii snsibi a racţii cinţior Consilierii ar trebui să fie sufi cie e conştienţi penru aşi a seama atuci câ ezvă luirile lr su folsitare clieţilr şi cân ar putea fi ep rivie sau cpleşiare 6. Fii snsibi a drnţ cin tconsiir Aşteptările cnsilierilor iferă fcţe e culură, clasă scială, rasă şi se, la fel cu iferă şi aşepările referiare la rebarea acă autoez văluire parea cosilierului ese porivită sau u 7 mpărtătţi xprinţ proprii cu parcimoni Cosilierii ar eui să fe fare aeţi să nu abaă aenţia e la clienţii lor spre prpriile persae. 8 Nu ngija contratransru Cotratransferul se referă la seni meele egaive sau poziive faţă e clienţi, azae pe aspec e nerezlvae propriile vieţ ale consilierilor În m ine ţioa sau eieţia, uii consilieri ezvăluie iformaţii persoale peu a maipula clieţii să le împlească prpri ile nevi e aprare, iimitate şi se Această psibiliate evieţiază impraţa conşietizării e motivaţia lr şi e a avea u cmporame etic. Actitatea 141 Demonstrarea implihi Î n ceea ce priveşte actvitatea de cons li ee preetă sa vitoa e sce pe hâ e staţ e n ca e ar p tea fi potrvt să ţ de monstrez i m pl carea n faţa clienţil or încă de a nceput l procesl i de consilie e Folosn d -te de Caseta ca ghid , for m ează na sa ma m te mo da ltăţ de dem onstra re a m pică n feca e din tre mătoa ele sfere
HAD NSN-NS
ăspu nsu l a an u mite dezvăl ui ri ale centul ui răsp u nsu ofert clie nţi lo ca oamen răspu nsu la vul neabitatea clienţior ucrează cu un paene r şi uti lizează ten ici de consi ee de bază pentru a - ajuta să discute despe o ngrij orae persona ă sa u să j oace rol u l u nu i client Î n ti m pu l u nei mi nişedinţe înceacă ntr u na sa u m ai m u lte oca z potrivite să faci dezvăl u i ri care să dovedea scă i mplicarea D u pă aceea parteneru îţi poate ofei feedback cu privire a cu m a percep ut dezvăl u i ri e referitoare a i mp lica re nversaţ apoi rolu i le
I
Activitatea 14 Dezvl uirea de inormaţii personal e Î n ceea ce
p riveşte activitatea de consi li ere pezentă sau viitoa e scre pe â rtie situaţii e n ca re ar pu tea f potrivit să împ ăă şeşti norm aţii pe r sonale cu clienţii încă de la începutu l procesu ui de consi liere Pentru iecare situaţie în pa rte form u lează u n u l sau ma m u lte răspun su r conţi nâ nd nformaţii person ale Luc rează cu un pa rten er şi util izează tenici de consi liere de bază pentr u a aju ta să discute desp re o îngrjorare person al ă sau să joace rol u l u nu i client Î n ti m pu l u ne mi nişedinţe încearcă într- u na sau ma i m u lte oca zi potrvite să dezvă l ui n foma ţi persona le D u pă aceea pa rene rul ţi poate ofer feedba ck cu pivire la c um a pe ceput d ezvăl uiril e de i norma ţii personale nvesaţi apoi rolurile
Manal d e conslere tzăa
Gestionarea rezistentelor si t ri mi te ri e J
Acest capitol pivind gestionaea ezistenţelo şi timiteie pit duă fee cae le pot cea dificultăţi consilieilo Mulţ consiliei ofeă spijin uno clienţi cae leau fost ecomandaţi de alţii şi cae nu au venit din poprie doinţă Mai mult decât atât, atunci când ncepe pocesul de consiliee, clienţii pot să aiă e zistenţe n paticipaea la elaţii de colaoae În plus, n unele cazui, consilieii a putea considea că nu sunt pesoanele po tivite pentu acei clienţi şi că alţii a putea să luceze cu ei mai e Aici se ridică nteaea dacă şi cum se pot timite clienţii căte alte pesoane sau instituţii
Gestionarea rezistentelor Rezistenţele pot fi definite, n linii mai, dept oice stă n ca lea consilieii Rezistenţele repezintă sentimentele, gândui le şi mesajele clienţilo cae fustează, mpiedică sau ncetinesc şi uneoi opesc pocesul de consiliere Şovăiala, cae este asenţa doinţei sau a dispoziţiei din patea clienţilo actua sau potenţiali de a inta n pocesul de consiliee, este un aspect al ezistenţei
HA NESN]NES
la consiliere Unii clienţi nu văd de ce ar avea nevoie de ajutor i aju ng la consilieri pentru a mplini dorinţele altora: copii ti işi de profesori sau consumatori de sustanţe şi autori de au zuri domestice trimişi de triunale Mulţi clienţi sunt amiva lenţi n ceea ce priveşte discutarea prolemeor or cu consiierii În timp ce doresc schimarea, mulţi dintre ei sunt anxioşi n pri vinţa schimării felului lor de a fi şi chiar şi n ceea ce priveşte procesu de consiliere: de exemplu, dezvăuirea de informaii personae Mai mut decât atât, cienţii pot să opună rezistenă con siierilor ae căror comportamente sunt prea diferite de cee pe care ei e aşteaptă sau de ceea ce cred ei că au nevoie
5
UM A ESĂM ZSTEEE
În cee ce urmează sunt prezentate unele sugestii pentru a nţelege şi a gestiona rezistenţele la nceputul procesuui de consiliere Multe dintre aceste teici sunt reevante şi pentru şedinţele şi contactee uterioare Dat fiind că există atât de mute variaţii şi motive pentru rezistenţe n cadrul argii game de contexte n care consiierii se foosesc de aiităile de consiliere de ază, este imposii să acoperim toate cicumstanţee Folosiţi sculre civă
Consilierii pot să atriuie n mod greşit sursa rezistenţelor clienţior, grăinduse să i acuze de ipsă de cooperare şi pro gres Consilierii ncepători şi chiar şi cei mai expeimentaţi pot susţine şi pot crea rezistene cienţilor dacă aiităţie or de ascutare sunt neproductive Rezistenţee sunt o componentă normaă a stadiior iiţiae ale procesuui de consiiere Folosiduse de teici de ascultae activă productive, consiierii pot constri
Mana d onsiir
Gesto area reseţe o ş trte e
ncrederea necesară pentru a scădea rezistenţele Rezistenţel e unor clienţi se manifestă prin agresivitate tunci, decât să în ceapă să se justifice şi să intre n competiţie, o modalitate de a gestiona o astfel de agresivitate este reflectarea ei, localizând sen timentele n client, dar indicând tare şi clar faptul că acea furie a fost înţeleasă În momentele în care clienţii oferă motive pen tru ostilitatea lor, persoanele care acordă sprijin le pot reecta şi pe acelea Consilierii pot diminua rezistenţele arătânduIe clien ţilor că le nţeleg cadrele iterne de referinţă, mai ales dacă acest lucru este făcut n mod sistematic Alăturţi-vă clienţilor
Uneori, consilierii pot reduce rezistenţele clienţilor ajutândui să simtă că au un prieten De exemplu, îi pot asculta la nceput şi le pot oferi sprijin celor care exprimă resentimente faţă de par tenerii lor de cuplu Jeremy
Consilie
Jeemy
Nu sun sigu daă a rebui să vi n n onn uae, penu ă de fa p red ă Viki ese ea a re a rebu să vină . a ese ea a e auzează pob emee ş ese varză . N u eşi sigu r daă a eb ui să fi aii p enu ă u ezi că Vk ese ea a e a r eb u să v nă de vem e e ea ese persoana a e auzează p rob eme e. Da (şi a poi nepe să m pă ăşeasă pa ea u de povese)
În exemplul de mai sus, consilierul a acceptat accentul pus de eremy pe deficienţele lui Vicki şi a folosit nevoia lui de a menţiona toate acestea pentru a construi relaţia de consiliere Î n ca zul n care clientul continuă să se plângă de partenera sa, după o perioadă considerailă de timp în care consilierul va fi cultivat
HA NESN]NES
î dajuns d multă încrdr ş bunăvonţă, f clntul ar urma ă s conctrz dn propr nţatvă asupra proprulu comportamnt, f conslrul lar assta să facă acastă comutar
Oeriţi permisiune de discut şovăi l şi ricile
Dacă prsoanl car ofră sprjn prmsc msaj dscs au subtl dn parta clnţlor prvnd rzrvl acstora d a partcpa la procsul d conslr, pot aduc problmatca la suprafaţă, ofrnduI clnţlor prmsuna d a o laora În următorul xmplu, ofţrul car supravghază conduta unu dlcvnt juvnl lbrat condţonat, car par şovălnc în a dzălu orc nformaţ smnfcată, î răspnd Oţer
onsat că n do eş să te descz în faţa mea pen t că e s nt oţe ca re ţ sp raegeaă cond ta Dacă am d epae mă întreb ce an me e îngrjorează c pre a asa
Atunc când st cazul, prsoanl car acordă sprjn pot să l ofr clnţlor prmsuna d a dscuta dfrnţl dntr caractrstcl conslrlnt, d xmplu, d cultură ş rasă, car î pot împdca p un clnţ să partcp la procsul d conslr ncurjţi cooperre
Stalra d un rlaţ d colaborar cu clnţ ajută atât prvnra, cât ş în dpăşra multor rzstnţ Conslr pot fac unl afrmaţ, la încputul procsulu d conslr, car pot ava ca obctv crara d d partnrat, d fort comu în car clnţ ş conslr lucrază împrună pntru a ajuta p clnţ în gstonara problmlor lor, pntru ca acşta să ducă vţ ma frct ş ma împlnt
Man al de consiliere
Gesto area esteţe or ş tter e
Antrenţi interesul de sine l clientului
Consilierii îi pot ajuta pe cienţi să identifice motivele sau beneficiie obţinute din participarea a procesul de consiliere De exempu, copiii care îşi percep părinţii ca uânduse de ei şi fiind cei care au probleme pot fi consiiaţi să vadă că pot fi mai feri ciţi dacă dobândesc abilităţi mai bune de relaţionare cu părinţii Mai mult decât atât, întrebărie care le conferă provocări ienţi or şi care sunt adecvate propriilor lor comportamente pot să an treneze interesu de sine al cientului Printre astfel de întrebări se numără:Unde te duce comportamentul actua?" şiCum te ajută un astfel de comportament?" Şi întrebărie care îi încura ează pe clienţi să se gândească a obiective sunt folositoare: de exempu,Care sut obiectivele tale acea situaţe?" şiNu ţa plăcea să ai un control mai bun asupra vieţii tale?" Recopensţi clienţii tăcuţi tunci când vorbesc
Unor cienţi le este greu să vorbească fie în prezenţa consilierior, fie a altor persoane Aţii pot să găsească discuţia cu consi lierii î mod specia dificilă Fără a interveni prea puternic, con silierii pot răspude mai des şi mai direct De exemplu, consilierii po folosi ai mute recopense mici aunci când vorbesc cien ţii În plus, aceştia pot oferi încurajări prin reflectare şi utilizând tot ce se poate din ceea ce spun clienţii Mai mult decât atât, persoanele care acordă sprijin pot reflecta dificultatea clienţilor de a le vorbi, chiar dacă aceştia nu au verbalizat acest ucru
Tmtee La începutul procesuui de consiliere şi chiar şi mai târziu consiierii se pot afla în faţa deciziei de a trimite clienţii spre alte
RIHR SS
ersoane sau instituţii Chiar şi în ceea ce îi priveşte pe consilie rii experimentaţi, există tipuri de clienţi cu care se simt mai com etenţi şi mai confortabil şi alţii cu care se simt mai puţin com etenţi şi confortabil. Cunoscutul psihoterapeut Arnold Lazarus afirmă că un principiu important al acordării sprijinului este de a cunoaşte propriile limitări şi punctele tari ale altor clinicieni" rimiterile ar trebui să fie făcute spre alţi consilieri care au abi lităţi pe care persoana în cauză nu le are sau sluri personale mai otrivite pentru anumiţi clienţi Aspectele etice importante referitoare la trimiteri se leagă mai ales de situaţiile în care consilie rii au mai multă experienţă privd probleme specifice, de exem lu abuzul de substanţe sau sainile nedoite Trimiterea ar putea să nu fie o alegere de tipul oriori. Uneori, consilierii continuă să lucreze cu clienţii, dar îi trimit şi la ali rofesionişti. În mod alternativ, consilierii pot primi clienţi din artea altor profesionişti care continuă să lucreze cu acelaşi client Uneori, persoanele care acordă spriji pot să trimită clienii altor profesionişti n scopul dobândirii de mai multe cunoş tinţe privind problemele lor De exemplu, consilierii ar trebui să ia în considerare recomandarea de controale medicle n cazul clienţilor cu blocaje de concentrare sau dificultăţi sexuale Apo, din rezultatul acestor controale, consilierii au informaţii relevate privind oportunitatea de a continua să îi vadă, fie singuri, fie în conjuncţie cu un medic De multe ori consilierii pot trimite spre alţi profesionişti mai degrabă problemele clienţilor, decât pe clienţii înşişi. De exemplu, consilierii pot discuta cu colegii lor sau cu supervizorii care este cel mai bun mod de ai ajuta pe anumiţi clieni. Situaţiile î care consilierii pot trimite mai curând problemele clienţilor decât pe clienţii şişi le includ pe acelea care aceştia sunt sgurul
Manual de coniliere
7
Gestoaea esteneo ş tme e
8
consilier disponibil din acea zoă, câd clienţii aimă o prefe rinţă clară de a luca cu ei şi când este puţin pobabil ca espec tivii clieni să urmeze acele timitei Cu să fce triiterile
În continuare sunt prezetate câteva consideraţii şi abilităi pentru a face trimiteri Consilierii pot i prea pregăti s fcă tri miteri şi ar trebui să evite să facă acest lucru atunci când u este necesar Uneori este mai bine pentu clieţi să continue să lucre ze cu ei Consilierii care se subestimează ar trebui să îşi alunge anietăile şi temerile de a sprijin anumiţi clieni Ei trebuie să facă tot posibilul săşi construiască încederea şi abilităţil pe tru aşi etinde gama de clienţi cu care pot lucra tunci când este posibil, consilierii ar trebui să se asigure că au supervizarea şi suportul adecvate Odată cu treerea timpului, consilierii ar trebui să îcerce şi săşi dezvolte un bunsimţ al limitelor şi al punctelor lo tari Ei ar trebui să fe realişti n ceea ce priveşte categoriile de clieni cu care pot lucra bine şi cei faţă de care sunt mai puţin calificai plus, consilierii trebuie să fie realişti şi cu privie la capacitatea lor de muncă şi săşi se teze limite potrivite Trimiterile se fac mai curând spre persoane pe care consilie rii le cunosc şi n care au ncredere decât în orb" Consilierii ar trebui să ajungă să cunoască resursele relevante din zonele n care se află, astfel încât să poată evita timiterile spre consilieri de a căror competenă nu sunt siguri În plus, chiar dacă i ştiu pe ceilali consilieri, ar putea i înţelept să verifice dacă au tim pul necesar să vadă noi clieni
HAD NSN-NS
tunc câd este posbl, cosler ar trebu să facă imter de la îceput Dacă îtârze ma mult decât ecesar să facă iterle, tuc perd tmpul lor ş al cleţlor Ma mult decât atât, este referabl să se facă trmterle înate ca respectv cleţ să se lege emoţoal de cosler lor tuc când fac trmter, consler ar trebu să le explce c calm cleţlor de ce ar putea s fe o dee bună ş ar trebu acelaş tmp să f capable să susţă explcaţ create pe baza foraţe deja dezvălute de către cleţ ste mportant ca respectvlor clenţ să le fe absolut clar modul î care să cotacteze e celalţ cosler Cosler pot să l înâneze cărţ de vztă su s l otz p o hrt drsl ş numrl de tlfo Consler ar trebu să fe pregă să petreacă anumt timp scutâd orce fel de elămurr ş reacţ emoţonale pe care clenţ lear putea avea atunc când sunt recomandaţ altcuva tunc câd anumţ cleţ sut în crză, cosler î pot înso la cabinetu celualt coler O altă prolemă este dacă ş ce ormaţe ar trebu să le ofere clenlor în ceea ce îl prveşte pe celălalt cosler Consler pot dscuta astfel de aspecte cu clen lor ş, dacă este necesar, pot cere peuea de a îpătăş infoaa. În ultmă instanţă, consler ar treu să îş costruască prprle reţele de suport stfel de reţele oferă suport profesonal atunc câd doresc să recomande ma degraă problemele clenţlor decât pe cleţ înşş Reţelele de suport ale coslerlor sunt susceptble să se suprapună cu reţelele de trmter, dar rolurle uora dtre membr sut dferte De exemplu, consler ot dscuta prolemele clenţlor cu supervzor ş formator, dar sut ma puţ susceptbl să le trmtă cleţ
Manua de consiliere
9
Gesto a rea esteneo ş me e
60
Aitte Gesone ezistenţelo
Î n a privşt adrul d onsilr în a fi urzi, fi ai puta l ra spifiă p ri nip al mod al ităţi î n a r li nţi a r pu ta ava rzis tnţ l a înpu tul prosul ui d onsil r Form u ază u rmătoar fu r d răspu ns uri d gstion ar a rzstnţlor răspu ns uri d a lătu ra r linţil or răspu nsu ri pr n ar s ofră p rmisi u na d a dsu ta rtinţa răspu nsu ri antrnază intrsul d sin a nt u u
Atte Tmitee
Avâ nd în vdr m u na d onsi i r p ar o dsfăşori dja sau p a r o v dsfăşura în viitor Când ai puta tri mit li nţii a tor prsoan a r aordă asistnţă psio logiă? D atgori d onsi i r ai nvoi în rţaua d tri mitr? D atgorii d onsil iri ai nvoi în rţaua d su pot atu ni ând roma nzi prob m ş nu l nţi? Car sunt ritrii l pntru a fa tri mit bu n? Cân d ai puta fi su pu s risu lui d a fa tr mitri ar nu s u nt nsar?
HAD NESN-]NS
Faci l ita rea rezo lvă rii e p ro b e m e Deşi doar în inii mari, în capitolul 6 am menţionat că faciitarea rezolvării de probeme şi îmbuătăţirea comunicării/acţiunior şi gândurilor sunt două direcţii pe care consilieii şi cienţii e pot aborda atunci când se adresează unor aspecte supuse schimbării Întro oarecare măsură, cele două direcţii se supra pun În ceea ce priveşte abordarea faciitării rezovării de probee, consiierii rămân aproape de cadrele interne de referinţă ale cienţior şi vizează în principa doar schimbările sugerate de cienţi n abordarea îmbunătăţirii comunicării/ acţiunii şi gân durilor, consilieri trebuie să fie mai activi î direcţia identifică rii comportamentelor care trebuie îmbunătăţite şi ajutării clien ţior să atingă acest obiectiv Facilitarea rezovării de probeme, subiectul acestui capito, u se adresează doar începătorilor Şi consilierii experimentaţ trebuie să combine tehnicie de ascultare activă cu investigaţiile desemnate să carifice obiective, să exploreze opţiuni pentru a atinge aceste obiective şi să dezvolte planuri de a impementa o opţiune aleasă
Manua l de consiliere
Fa tarea eovă de obee
62
lacarea biectivel Atunc când un clenţ, ajutaţ e consler, şau larfcat înţeleerea dmensunlorchee ale problemelor ş al stuaţlorproblemă, dn propre nţatvă pot apo să î clarfce obectvele ş să purceadă la a le atne Consler se folosesc de teh nc de ascultare actvă productve pentru a le faclta clenţlo r atnerea proprlor resurse ş pentru a ajta să reacţoneze în mod adecvat în faţa stuaţlorproblemă Prncpalul aport al abordăr centrate pe persoană a lu Car Roers în conslere este că persoanele care acordă sprjn ar trebu să ofere condţle facltatoare clmatul emoţonal astfel încât clenţ să ntre în contact cu ceea ce smt cu adevărat, ca bază a nţer de acţun ef cente în veţle lor Consler ar trebu să fe sensbl, astfel încât clenţ să le dorească prezenţa în caltate de ascultător calfcaţ, în tmp ce îş rezolvă snur problemele Alteor, persoanele care acordă sprjn pot urmăr rezumate, care aduc laolaltă prncpalele dmensun ale stuaeproblemă ş cu întrebăr care î ajută pe clenţ să îş clarfce obectvele lucrând cu acestea Atunc când se întâlnesc cu persoanele de sprjn pentru prma dată, un clenţ sunt atât de copleşţ, încât perd dn vedere unde doresc cu adevărat să ajună Odată cu trecerea tmpulu, mulţ clenţ se vor calma sufcent de mult, astfel încât să se ândească îndeajuns de raţonal la obectvele lor Totuş, aceşt clenţ ar putea să abă nevoe de sprjn dn partea conslerlor lor, pentru a artcula aceste obectve Consler ar putea să înceapă să î sprjne pe clenţ accesând problematca supusă schmbăr prntro afrmaţe structurată de tpul Acum, că am clarfcat ş am rezumat multe dntre prncpalele dmensun ale stuaţeproblemă, am putea ş să încercăm
RIHR SES
să clificăm obiectivele ce stu l bz cestei Cezi că fi folosito?" Mulţi clienţi vo ăspunde D" imedit Unii pu te ăspunde Ce vei să spui?" Dcă ş stu lucile, peso ele ce codă spijin pot să le explice cu tct clienţilo că fp tul de şi clific scopuile jută l decizi pivind cum să ajungă colo Consilieii pot distinge înte obiectivele ezultte Unde do esc să jung?" şi obiectivele pocesului: Ce sunt subobiecti ele mele su pşii pe ce tebie să îi fc pentu junge unde doesc?" ici mă concentez pe obiectivele ezultte dese, tnci când m pctict consiliee psihologică, m descopeit că de fpt clienţii încep pin fi insuficint d ctii tunci când se gândesc l obiectivele din situţiile specifice i deg bă decât să înţelegă pimul obiectiv ce li se ieşte în minte, consilieii pot săi jute pe clienţi să geneeze şi să i în considee o gmă de obiective, îtebând Ce sunt opţiunile î fixe obiectivelo?" stfel de obiective pot fi tât pozitive: Unde doesc să jung?", cât şi negtive Ce doesc să evit?" şi sunt dese un mestec l celo două Cset 161 pezintă o listă de întebăi de ce se pot folosi consilieii pentu i spijini pe clienţi în clifice obiectivelo din situţiilepoblemă
6
Cset Câtev ntrebări pentru clrificre obiectivelor Care su obieciee ae aceasă siua ţie? Ce ai cosidera ca fiid u rezua de succes? Care su opţiuie ae î fixarea obiecieor? Ce doreşi să reaizezi î aceasă siuaţie? peru ie
Manual de consiliere ·
ai itarea reovării de pobe e
6
eru o aă ersoană sau eru ae ersoae eru reaţa dacă ese cazu Ce doreşi să eţ n aceasă suaţe? enru ine eru o aă ersoaă sau enru ae ersoane eru reaţa a dacă ese cazu
Consilierii ar trebui să eite să îi bombardeze pe clienţi cu în trebări priind obiectiel În majoritatea cazurilor, cu cât mai puţin, cu atât mai bine. Puţine întrebări bine alese care ajung la miezul lucrurilor pe care clienţii doresc să le realizeze şi să ei te ete tt cee ce ete ece t p te ee c personele care codă spriin să le fciliteze clienţilor explorarea scopurilor mai profunde şi valorile care stau la baza lor, mai degrabă decât obiectiele de suprafaţă În toate cazurile, consilie rii ar trebui să respecte drepturile clienţilor de aşi fixa proprii le obiectie şi să îmbine ascultarea actiă cu întrebările de clarificare a obiectielor
Geneaea şi exporarea opţiunilo ntrebările care clarifică obiectiele se referă la finaluri Întrebările privind generarea şi explorarea opţiunilor priesc mijloa cele de a ajunge la finalurile clienţilor Aşa cum clienţii pot înţelege primele obiectie care le in în minte, la fel pot înţelege şi prima metodă de a atinge un obiecti care le trece prin cap Caseta 162 prezintă un exemplu de caz care subliniază rezultatele folosirii întrebărilor de generare şi explorare a opţiunilor pentru ai sprijini pe clenţi să îşi atingă obiectivele Adesea,
RIHR S S
odată ce cleţ îş fxază obectvele, se smt bloca ţ ş u ştu cum să îceaă Îtebăle calfcate, mete să geeeze ş să ex loeze oţule, î ajută e cleţ să îş uă tchle gâdtoa e ş să îş folosească mţle î mod ceatv Mulţ dte cleţ sut ma îţeleţ decât ştu, da u au destulă îcedee ş suf ete abltăţ etu aş scoate îţelecuea la lumă Cosle î ot ajuta e cleţ să se gâdească la cosec ţele oţulo. Adesea, cel ma be este ca ma îtâ să geee ze oţu ş apo să evalueze cosecţele O evaluae ematu ă a cosecţelo oţulo oate tefea cu ocesul ceatv de geeae Îtbl ş comtl t gr xplrr p ţulo clud Dt fd obectvul tău de a (secfcaţ obectvul), î ce felu cez că la utea atge?", Lasă pu ş smlu dele să îţ ude mtea, făă a le su ma ea mult", Ma sut ş alte felu î cae poţ aboda stua ţa?" ş Cae a utea să fe cosecţele aceste acţu?" Nu edeţ d vedee că toate aceste îtebă ş cometa î aduc cletuu oblgaţa de a ve cu de Cosle ezstă tetaţe de a elua ş stăpâ stuaţlepoblemă ale cleţlo
6
Cset enerre opţiunilor pentru tingere obiectivelor: exeplu de cz
5 i taţ a-poble Roger, 9 de ai, ră rocesu de consiere îgrjora de reaţia î coiuă deeriorare cu soţia sa, Pamea, de 8 de ai, şi iu ău, Joh, de 4 ai. Î n ace caz, cosiiera, Nac, 4 de ai, ucrează cu e asura îmbuăăţirii reaţiei cu oh Roger admi e au că se concerează rea mu aura mucii sae şi că
Man a de conslee
Fata rea eovă i de pobee
66
u erece rea mu m ca aă cu osh Roger î ede ca u ăa ege dar ese suus rscuu de aş erde corou Josh u are să acorde re mu m suduu să r casă cs î cea ma mare are a muu ş îcee să aă ree orazc eor Pamea ş Roger se ceară î aţa u Josh ar e ese d cameră
becvele u Roer Să dezoe o reaţe ma uă cu Josh 2. Să î aue e Josh să gesoeze roemee adoesceţe punle lu Roe Cu auoru u Nacy, u dr oţu cr Roger e geerează eru aş age oecee Oecu Oţue eru dezoarea ue reaţ ma ue cu Jos Orgazarea oumuu de mucă eru a mă asgura că am eru Pamea ş Josh. S î sau e Josh îru mod reeesc dmeaţa ş cd aug acasă de a ucru S î su u Josh că doresc sm îmuăăţesc reaţa a cu e c ş cu Paea. Să u mă cer cu Pamea î aţa u Josh Să m eresez de ceea ce se erece î aţa u Josh î măsura î care ese regă să îmărăşească. Să î su u Josh că aş dor să erec ma mu m cu e Să dscu cu Josh ucrur e care am dor să e acem îmreu ca ame. Să găsesc cea ucrur e care e uem ace îmreuă S îm au agaameu să ac î mod regua derse ucrur îmreuă cu Josh
HD LS]S
Oiectu Opţui petu a ajuta pe osh cu poemee adoesceţei Să mă pot aşa e îct osh să ştie că sut dispoii petu e dacă ş cd doeşte să oească Să mă iteesez de acttăţie şcoae ae u osh Să mă teesez de acttăţie extacuicuae ae ui osh Să oesc cu osh despe aptee de iaţă îtu mod ea eiţăto Să îi spu ui osh că î oi ajuta să coducă atuci cd oţie caetu de coducee Să mă asigu că osh ae destu a de uzua
67
Atunc când lucrează cu clenţ consler ar trebu să ncea pă prn a menţne lucrurle smple De exemplu ele ar putea să se concentreze asupra explorăr opţunlor petru a atnge un obectv ş apo doar să asste pe clenţ n generarea câtorva opţun Dacă este necesar consler ar trebu să a n conse rare folosrea fe de carneţele fe de table Este pe drept cuvânt mposbl ca aceşta ş clenţ lor să ţnă mnte tpul de detal pe care leam lustrat n exemplul de caz de ma sus
Aitarea panicăi Odată ce clenţ au generat opţun este necesar ca e să le aleagă pe cele pe care sunt pregătţ să le mplementeze. Planurle pot vara de la smplu la detalat Abltăţle conslerlor pentru facltarea planfcăr nclud ajutarea clenţlor să aleagă opţunle potrvte pentru atngerea obectvelor lor încurajarea lor să fe rguroş n ceea ce prveşte modul n care pot mplementa opţunle ş atunc când este cazul structurarea lor ntrun plan
Man al de consiliee
Fa tarea eovă r de pob eme
68
pas cu pas cu limită de timp tunci câd planrie a fost fo mlate, consilierii pot expora angajamentee clienţilor pentu implementarea lor, inclsiv modu de a gestiona orice e de di ficultăţi şi piedici anticipate Mai mut decât atât, cosiierii îi pot încuraja pe clienţi să scie pe hâtie panurie, pentu a le face mai uşor de reamintit Dacă respectivii clienţi se întorc pent u ate şedinţe sau contacte de spijin, consiieii îi pot ajuta u mo nitoizarea progeslui şi cu sistematizaea, dacă este necesa Caseta 16.3 iustează u plan pe cae Roger şi consiiera ui, Nancy, î fomulează penu a atnge obiectvu acestia de a dez volta o elaţie mai bună cu fiul său, Josh Caseta Exeplu de plan
bv S dzo o raţi ai u cu Josh
P Î cd d aszi s î sau Josh î ficar zi Pasul ru od risc diiaţa şi cd orc d a u c şi s irsz d ca c s rc î iaţa ui Josh, a c s rgi s îrşasc D asa, cd d aszi, s îi orgaizz uca asf c s asigur c a i ru Paa şi Josh şi s u ai cr cu Paa î faţa ui Josh Î iu acsui sfrşi d s s îi su ui Josh c rau s îi îuţsc raţia a cu , c şi cu Paa, c rau s rc ai u i cu , s discu şi s gsi c a ua fac îru
Psul
1
RICHARD NLNNS
?''o;7
u mai trziu de o săptămă după Pasu 2, să mă agajez ce puţi o actitate păcută cu osh
Pa 3
69
Pal
După aceea, să mă agajez î ce puţi o actiitate păcută cu osh a ce puţi două săptămni Să mă asigur că om orgaiza actiităţi păcute în famiie
Uneori, consiierii şi cienţii trebuie să accepte că vor avea puţin timp a dispoziţie pentru a dezvota panuri. Să uăm exempu unui consiier care ucrează cu Ben acesta, după 1 ani de căsnicie, simte nevoia presantă de aşi informa soţia, Bev, că o simte rece şi neimpicată şi că în majoritatea timpuui reaţia or s i curnd princ. Bn - prgi d cv ip pn
tr această discţe cu Bev, pe care doreşte să o aibă în această seară. Consiieru î întreabă pe Ben:Ce doreşti să obţii?Ben răspunde că doreşte săşi exprime sentimentee şi să vadă cum răspunde Bev. Apoi persoana de sprijin î întreabă pe BenCare sunt modurie caificate de a face faţă discuţiei cu Bev?" şiCare snt modurie necaificate de a face aceaşi ucr? ". Consiieru î încurajează apo pe Ben să fie mai riguros privind modu în care intenţionează să gestioneze discuţia cu Bev din seara res pectivă
I
Activitatea 6 Falitaea ezolv�i de poee
uce mpeu nă cu un pa ene cae penă e o uae po emă po pe, e un a aaă pe suaa u nu c en vău n a ă pae. Condu c o şed nă de acoda e de sp j n n cae cons e u consu eşe o e ae de coa oa e cu u n cen ş în cae am â ndo ca că suaa
Mana de consiliee ·
Fa taea reovă r de pro ee
7
probl emă, şedinţ fn lizân du se cu u n rezu mt l lu cru r or operi t e până în cel moment Apoi consi ieru l bordeză fcilit re prob eme i nc lu zân d: cl ific re obiectveor generre şi epl orre opţu n lor pentru t ngere obiective or dezvote un ui pl n şi explorre ngj mentu ui clientu u pent ru i m plem entre pJn u l ui nticip re dificu ltăţ or D u pă ce şedi nţ se înch eie discută i mpresii le şi oferă feedb ck Pote o idee b ună să se în registreze şedi nţ şi să se de rueze n poi c n mo mentu l împă rtăşi rii i mp resiil or şi feed bcku u Dcă este posi bil inversţ rol u rile
HAD NESNNES
Instr ui re, d e m o n st ra re şi re petiţie Atunci când se adoptă abordarea îmbunătăţirii comunică rii / acţiunilor şi gândurilor, consilierii se regăsesc aesea în po za e a si teicie de rmare pentru ai spriini pe clieni s se cmprte în mod diferit Trei dintre tehnicile de antrenare cele mai importante sunt instruirea centrată pe client, demon strarea şi repetiţia
Intrirea centrată pe client Atunci când clienţii sunt antrenaţi în îmbunătăţirea modului în care comunică, acţionează şi gândesc este important ca per soanele care acordă sprijin să le permită săşi păstreze în stăpâ nire problemele şi situaţiile problematice Mai mult decât atât, consilierii ar trebui să se străduiască să menţină relaţii de cola borare bune mpulsul de a preda şi instrui poate diminua res pectul pentru potenţialul clienţilor de aşi conduce propriile vieţi şi de a lua deciziile care sunt cele mai bune pentru ei distincţie folositoare este aceea dintre instruirea centrată pe consilier şi instruirea centrată pe client nstruirea centrată pe consilier ia orma esenţială a urciorului şi cănii Consilierii sunt urcioarele care toarnă cunoştinţe şi abilităţi în cănile clienţilor
Manual de coniliere
tr ie demo trare ş reetiţie
Conslr sunt c car dţn controlul, ar comntal lor au urmtoara form Ma întâ fac acst lucru dup aca fac asta, apo fac asta " ş aşa ma dpart Clnţ sunt u le pas, crora l s prmt s îş asum doar o mc rspon sabltat în ca c prvşt paş ş drcţa învţr lor În ra ltat, foart puţn conslr ar lucra atât d grosolan cum a przntat u nstrura cntrat p clnt rspct clnţ ca prsoan au tono. Conslr, în caltata lor d nstructor cntraţ p clnt, îprun cu clnţ fac planur vdra atngr obc vlor ş construsc p baza coştţlor ş abltţlor dja xs tnt al clnţlor Ma mult dcât atât, l prt clnţlor s partcp la dczl prvnd paş ş drcţa învţr ş î sprj n ş în îmbuntţra cunoştnţlor ş abltţlor, în aşa fl încât clnţ s s poat ajuta p înşş dup trnara procsulu d conslr S lu xmplul ofrr d fdback rfrtor la prformanţl obţnut d clnţ în tpul rptr odulu în car îş pot îbuntţ sajl vrbal, vocal ş corporal întro anut stuaţ nstructor cntraţ p prsoan ofr înşş fd backul, dş sunt xprţ Acşta încarc s dzvolt coptnţa clnţlor crându sş valuz proprl prformanţ înant d a l ofr înşş fdback. Char ş atunc când ofr fdback, nstructor cntraţ p clnt sunt prgtţ s dscut ş s l las clnţlor ultul cuvânt în ca c prvşt valdtata acstua pntru
Demnstrarea Conslr pot folos donstraţ pntru a ajuta p clnţ s dzvolt odur a bun d a counca / acţona ş d a
RIHARD S-]S
ând Ma mut dect atât, consler pot demonsta cum să soţe t comuncaea sau acţunle pntrun lmba nter poti t n cee ce umează, sunt pezentate câteva modur pr cae conser pot exempfca modur îmbunătăţte de a se comport.
7
RCĂ
Probab că majotatea demonstaţlor de consee sunt faţă faţă Conse pot foos demonstaţ drecte atunc când pre zntă a început modur dferte de a se comporta ş când stuesc cenţ utero Demonstaţe decte au avantaul spotantă a ş aum n p, onr pot trao u
cenţ ş îş pot modfca demonstraţe în mod corespunztor În cazu în cae nu este făcută o înregstrare, demonstraţa dectă este lmtată de faptu că nu exstă nco cope a care cenţ să se ute sau pe care să o asculte pe cont propu Conse pot să încuajeze de asemenea clenţ să observe demonstaţle diecte char în veţe lor cotdene De exempu, pesoanele tmide pot f încurajate să obseve ş să înveţe dn abltăţe socale ale ceor care sunt ma voubl NREISRĂ
În speca în cazul în care conser lucează cu populaţ de clenţ cae au probleme smlare, ee pot să îş înregsteze pople demonsaţ pe casete vdeo sau casete audo Atuc când fac înregstrăr, conse pot ştege ş coecta efortule nepoducve, până când ajung la o vaantă corectă În plus, e pot fo os înregstrărle făcute de alte persoane, unee dntre acestea fă cute pofesona: de exemplu, casete de reaxare Avantajee
Manual d e consiliere ·
strre deo strare ş repetţe
7
demonstraţiilor de pe casetele udio şi video sunt că pot fi împrumutate clenţilor şi pot fi ascultate sau vizionate în mod re petat VU A AĂ
Consilierii le pot cere clienţilor să vizualizeze sau să îş ima gineze scenele demonstrative pe care le descriu Clienţilor li se poate cere fie să se vizualizeze pe ei înşişi, fie pe altcineva, interpretând situaţiile de comunicare sau acţiunile urmărite Demonstraţiile vizuale sunt potrivite doar pentru clienţii care pot să îşi magnz sn n m avat ptn a p pat reprezenta şi faptul că uneori, cir şi în czul în care instrucţiunile sunt prezentate corect, pot exista diferenţe importante între ceea ce descriu consilierii şi ceea ce îşi imaginează clienţii În general, clienţii vizualizează cel mai bine în starea de relaxare SISĂ
Demonstraile scrise sunt mai potrivite pentru a sprijin clienţii săşi scimbe modul în care gândesc, decât modul în care comunică şi reacţionează Totuşi, demonstraţiile scrise pot conţine imagini vizuale, cum ar fi personaje de desene animate, şi pot exprima mesaje şi acţiuni dezirabile
Tehnicile emonstrative Consilierii trebuie să cunoască tot materialul în profunzime pentru a putea demonstra în mod competent De exemplu, dacă persoanele care oferă sprijin au abilităţi asertive, sunt
RIHA RD S-S
a susceptble să demonsteze aceste abltăţ ma adecat de cât ce cae sunt ma puţn sgu pe acestea Este neoe ca pesoanele de spjn să acode atenţe caactestclo demonsta ţe O posblă poblemă este demonstaea compotamentelo ncoecte pe lângă cele coecte Consle pot să� planfce să demonsteze pe scut compotamentele negate, ca o modalta te de a le sublna pe cele pozte Totu�, pesoanele cae aco dă spjn a tebu să se asgue că nu î încucă pe clenţ � că pun întotdeauna accentul pe compotamentele coecte ma de gabă decât pe cele ncoecte Consle a tebu să abă gjă la ntoduceea demonsta ţlo le pot spo atenţ clenţlo spnne l ce e ccenteze, � să î nfomeze că după aceea l se a cee să lsteze ceea ce a fost demonstrat tmpu � la sfâ� demonstaţlo, consle î pot înteba pe clenţ dacă înţeleg punctele aătate Ma mult decât atât, clenţ pot ezuma punctele pncpale ale demonstaţlo Pobabl, modul cel ma bun pentu pesoanele cae acodă spjn de a efca înăţaea clenţlo este de a ob sea � nstu atunc când ace�ta pun în act comuncăle / ac ţunle � gândule demonstate
Repetiţia Repetţa este pobabl o expmae ma puţn înspământă toae decât jocul de ol Un clenţ se smt nconfotabl la deea de joc de ol Smţnduse deja tmz � ulneabl, e ced că se o expune � ma mult în jocule de ol putea f neoe ca pesoanele cae acodă spjn să le explce clenţlo că epetţa î poate ajuta, pemţândue să încece să comunce dfet întrun cadu unde ge�elle nu contează atât de mult Repetţle
Manua l de consiliere ·
str re de o strare ş repete
76
pot oferi cunoştinţe şi încredere pentru a comuica efiient în si tuaţiieproblemă actuale O modalitate de a începe repetiţia este ca persoanele car oferă sprijin să demonstree comunicările viate, timp ce clien tul interpretează sau nu ceaată persoană De exempu, Caseta 7, Phi, care o consiiaă pe Denise, demonstreaă obiectivee de comunicare, ca care Denise joacă rolul colegei ei de cmeră, Sue, căreia îi cere să discute nevoia de a avea ceva linişte Înainte de a o invita pe Denise să joace roul coegei de cameră, î joacă însă Phil Phi o instruieşte apoi pe Densie, repetând de câteva ori pentru momentu în care îi cere în mod asertiv coegei le e cmer icte fpl e a ae cea linişte Cset Exeplu de deonstrre, repetiţie şi instruire Deise, de ai, sude a ecoomie, afduse î ragu exameeor de ceţ, aeeaz a sriu uu i cosiier, Phi Deise ese îgrora c u a aea rezuae ue, î codiţiie Î care are u oc asigura a cursure de Maser, dar care ese îs codiţioa de oţerea uei oe ue Dese î sue u Phi desre roema ei cu coega de camer, Sue, de de ai, sude a sihoogie, care îaţ î m ce d radiou a maxm uci cd îi adreseaz îrer Deisei, Phi descoer c, deşi ei u î ace s îeţe î zgomo, u a îcerca icoda reamee s u ca acesei siuaţii Cu sriu u Phi, Deise dezo urmoarea cerere aseri cre Sue Şu c îţi ace s îeţi cu radou ori, dar, cd ermi cu exameee de iceţ, aş arecia dac, auc cd iioeca ese î chis şi reue s îţ aici, eam uea îoi asura uor e roade de iişe Di ou cu sriiu u Ph, Dese decide c
RHARD S S
meaje e ocae ar reu ă e came ş erme, ar meajee e corporae ar reu ă cudă u u coac zua ş părarea ue expre acae păcue
77
Ph î cere apo Dee ă joace rou u Sue care acuă muzcă are a rado ş cărea e cere de căre ea (demora de Ph) ă aă o dcuţe cu prre a agurarea ş Dee joacă rou u Sue, ar Ph demorează meaee erae, ocae ş cor porae aupra cărora au pu de acord aeror Dee ee muţumă de modu care î cere Ph, dar pue că a aea eoe ă repee cea răpuur prd araee î care Sue ar puea ă reacţoeze Ph î pue ă e cocereze aupra îde pr cerţe ţae E chmă roure ş, de aceaă daă, ee ş joac propru ro rma ncercare ee nuce de aeră După ce a ceru Dee ă e eaueze, Ph o rueşe, cuzd demorarea euu î care e a oera meajee erae, ocae ş corporae ş a moduu î care ea ar puea ă joace d er Cu o rure couă d parea u Ph, Dee îcearcă ă exprme cerţa de cea or, pă cd ar e deuă îcredere î apu că e poae decurca î mod rezoa î uaţa reaă po Ph ucrează cu Dee aupra moduu î care ar puea ă răpudă a deree reacţ ae u Sue
Ca � în Caseta 7. , consilieri � clienţi pot avea nevoie să genereze � să repete scenarii alternative Consilieri ar treu să ofere soluţ diferite �i să nu fe rigiz, astfel încât să le ofere clien ţlor flexiltatea de a comunica ne întro gamă variată de crcumstanţe pot, de asemenea, să faciliteze contruţia clienţlor la dscuţe înante de a face propriile sugesti De exemplu, Pl o putea întrea pe Dense: Care crez că sut prcpalele moduri în care Sue ar putea să răspundă ceriţe tale asertive prvnd o discuţe despre păstrarea ln�t?" După aceea, pentru fecare
Mnul de conslere
strre de osra re ş repete
78
ire morile asfel ieificae Phil o pea nreba: Ce mesaje verbale vocale şi corp orale ese evoie să foloseşi ca să răspi eficie?" Dpă aceea Deise şi Phil ar fi p repea o comcare eficieă per iferiele mori care Se pea răspe Ese evoie ca persoaele care acoră spriji şi clieţii să procesee fiecare repeiţie Cosilierii le po aresa clienţilor rebări cm ar fi Cm crei că eai escrca?" Cm e simţeai crsl acelei repeiţii?" şi De ce ificlăţi eai pea lovi comicarea e aces fel i siaţia reală?" Î pls cosilierii po oferi a feeback c şi crajare Ueori cosilierii po reisra aio sa ial repeiţiile şi po folosi erlarea a poi penr feeback şi iscţie Atatea 7 Folosea alitţilor demonstatve
Lucrează în tand em cu u n paten e u n u l di ntre voi j ucâ nd ro u l pesoa nei ca e acordă spriji n şi celă la lt rol u l cl entu u i. Clie ntu şi cons leu poartă o discuţe pentu a a lege o an u mtă com u nica e pe cae clent u l doeşte să o m bu năăţească N u încerca prea m u te Consie rul trece pn u mătoii paşi pe pacursu l de mon staţei : ndică l ucru le cae tebuie observate demonstează fecare componentă a com u nică i mesaje verbae, vo cae ş corporal e şi a poi îmbin ă- le pe toate trei ( pa rteneu l poate j uca o u cele la lte pesoane atun ci cân d tu fac d emo nstaţia) cee-i clentu ui s ă ezume pincpa lee pu ncte at nse în cadru d emon staţe U lterio organzează o sesiu ne de îm pă tăşi re a eperienţe ş discu ţi con centrată pe folosi ea te nici lo r de mon strative din partea pesoane care
IHAD NELSN-]NES
acordă spij n Dacă este necesa , epetă demo nstaa până când cons e ul si mte că a obinu t u n a n u mit gra d de competenă n oosirea teh nic o demonstative. Apo inversai rolurile
9
Atte 7 olose ităi lo de epee şi de in stuie
ucrează în tande m cu u n pa tene, u n u din te vo ju când o u cons eu l u, iar celă a lt, olu l clientu u Fie pentu o an u mtă com uni cae, care a ost de monstrată în Activitatea fe pentu o a tă com u nicare pe cae clien tul do eşte să o m bu nătăească, tecei p r n u mătoarea secvenă i ndică l ucru ri le care trebuie observate demonstrează fiecare com ponent a com unicăi mesaje verbale, vo ca le şi corporal e şi a poi îm bin ă- e pe toate tei ( pateneu l poate j u ca ro l u l ceei la lte persoane, în ti m p ce tu faci deon straia ) cere- clientulu i să rezum e pri nci palele p uncte ati nse în cadul demon straiei i ntrodu ideea de repetiie a com u ncă ri clientu lu i epetă ş nstrueşte-i clientu pâ nă la p u nctu în cae, n cad ru i telor a cestei activită, se si te com petent să realizeze co unica rea res pectivă în vaa ea l ă e po o osi de casete aud o sau c asete vid eo ca pae a epetie şi a procesu l ui de instrui re U tero r, orga nzează o ses u ne de îm pă rtăşire a im p res lo r ş de di scui, concentrată pe o osi rea teh ni c or dem onstrative d n partea consi lie ru ui Dacă este necesa, repetă deonstraia pâ nă când pesoana d e sprji n s m te că a obinu t u n a n u mit grad de competenă în folosirea tehn c or de monstrative Apoi inversai rourle
Mnl cnsl
si e de mosa e ş epeiţe
A ntre n a rea cl i e nti l o r în re l axa re
Consilerii îi pot nstru pe clenţi î tecile de relaxare mus culară şi mentală Clienţi pot folos tehnicle de relaxare att pentu getoaea entimetelo, u a i ua şi axietatea, t şi pentru a face faţă problemelor, um a f durerle de cap din ca uza tensuni, hipertensiunea şi insomna Abiltăţile de relaxare pot f folosite singure sau ca parte a unor procedur ma complexe, cum ar f desensblizarea sistematcă, o strategie de ajutora re descrisă în cartea mea Practical Counselling an d Helping Skill (Abilităţi practice de consiliere i sprijin) (vezi bibliografia cu note)
elaxarea musculară progresivă Cadrul fizc în care instruiesc persoanele care acordă sprijin ar trebu să conducă la relaxare Acest lucru implcă absenţa zgomotului care ar putea întrerupe actvitatea, decoraţiuni interioare relaxante şi un iluminat care poate f redus Clienţii pot f învăţaţ să se relaxeze pe scaune ergonomice, pe saltele sau cel puţin pe scaune confortable, cu spătar drept şi cu tetiere De la bun început, conslerii pot preda antrenamentul de relaxare ca pe o tehnică folostoare pentru vaţa cotidiană Mai mult dect att, clienţi ar trebu să înţeleagă că succesul în
H S]S
învăţaea elaxă, la fel ca ş succesul în învăţaea ocăe ale tec, necestă pactcă ş că temele de elaxae vo f la fel de necesae Înane de a începe elaxaea, consle le po sugea clenţlo să poate hane lejee, confoable, aâ în mpul itevulo, câ ş în tmpul efecuă temelo de elaxae Ma mul decâ aâ, că este folosto să îndepăteze obectele cum a f ochela ş pantof În anenamentul de elaxae musculaă exstă o succesune de nsucţun pentu fecae gupă de muşch Consle pot demonsa modul în cae clenţ a ebu să eacă pnun cclu de cnc paş tensuneelaxae penu fecae gupă de muşch Acet paş sunt umăto
1 oncntr Concena ţvă atenţa asupa une anumte gupe de muşch 2 Tnsionr Tensonaţ gupa de muşch 3 Mnţinr Mene tensea îne cnc ş şape secde 4 Dstindr Desndeţ gupa musculaă ş Rlxr Peteceţ înte 20 ş 30 de secunde concentân duvă asupa educe ensun ş elaxă uleoae a gupelo de muşch. Clenţ este necesa să înveţe acest cclu concntrr - tnsio nr mnţinr - dstindr rlxr penu al putea aplca în cadul emelo lo După ce leau explca clenţlo cclul de bază tensuneela xae, pesoanele cae acodă spjn pot demonsta aces cclu cu mâna ş baţul dept, la fecae stadu ceânduIe clenţlo să facă acelaş lucu Astfel, Îm concenez oaă aenţa pe mâna mea deapă ş pe bal meu dep ş aş vea ca ş să fac acelaş lu cu", pogesează spe Îm sâng pumnul dept ş tensonez
Manal de coniere ·
Area rea e no r î re axae
muşchii din antebraţ " şi apoi a mi menţin pumnu înceştat şi îmi menţin şi muşchii d antebraţ tensionaţi " urmat de mi relaxez mâna stângă şi antebraţl stâng, ăsân tensiunea să sca dă di ce în ce mai mult şi ăsând aceşti muşhi din ce în ce mai reaxaţi " Faza finală de reaxare tinde să dureze între 30 şi 60 de secunde, frecvent însoţită de sugestiile" de reaxare ae per soanei care acordă sprijin cu privire la eiberarea tensiuniişi de descoperirea şi experimentarea sentimentelor de reaxare din ce în ce mai profundă, pe măsură ce acestea se ivesc Odată parcurs cicu tensiunereaxare, în specia în şedinţele iniţiae, cientu poate insuit să îl parcurgă din nou, încordând şi reaxând fie ce gupă de muşchi de două ori Consilerii pot apoi să îi treacă pe cienţi prin toate grupee de muşchi, demonstrânduIe atât cât este necesar Caseta 181 prezintă 16 grupe de muşchi şi instrucţiunile de tensionare sugra te Braţee tind să fie primele, de vreme ce, în cazul or, e mai uşor de demonstrat Pentru majoritatea cienţior, reaxarea părţior feţei este extrem de importantă, pentru că majoritatea efec teor inhibitoare ae anxietăţii sunt de obicei obţinute aici Cset Atrere relxării pe grupe de uşchi şi istrucţiui de tesiore Grp de mşch
nstrcţn de tensonre*
M dr şi rţu dr
Srg umu dr şi ordz muşhii di rţ
Bisu dr
Î doi rţu dr di o şi fx z isu, siod muşhii di r surior rţuui
HA S-]S
Mâa sâgă � aebraţu sâg Bicesu sâg ruea Ochii, as �i omeţi Maxiaree �i obrajii âu Pieu �i umeri Somacu
Coasa dreaă Gamba dreaă Taa dreaă Coasa sâgă Gama sâgă
8
Srâge umu sâg şi îcordează mu�chii di aebraţ Îdoaie braţu sâg di co şi fexează icesu, esioâd uşchii di area suerioară a raţuui Ridică srâceee câ de sus osii Srâge eoaee î im ce ţii ochii îchişi şi îcruăţi asu Îceşeazăţi dţi �i rage de coţuri e gur î mod ferm Trage ărba î jos cu uere sre e şi meţieo î coac cu iu Trage de omoaţi sre sae şi isră adâc Srâgeţi muşcii di somac ca �i cum ciea ar fi e cae să e oească î aceasă zoă Îcordează mu�chii uei dree r resarea muşchiuui suerior î os şi a muşcior iferiori sus Îide icioru dre şi rageţi degeee de a icior îsre ca Î ide �i arcuie�e degeee de a iciou dre �i îoarce îsre erior Îcordează muşchii uei sâgi ri resarea muşchiuui suerior î jos ş a muşchior iferiori î sus Îide icioru sâg �i rageţi dege ee de a icior îsre ca
Man al de consiliere ·
Atrea rea e ţ or în reaxa re
Tapa gă
ide i aruiee degeee de a piioru g i oare pre i erior
Î ceea ce îi prieşe pe oameii gai irucţiuie de e ioare peru parea gă a orpuui ar reui ă e preeadă pe cee peru parea dreapă *
Odată ce clienţii au învăţat cum să încordeze grupele de muşchi diferite ei sunt instruiţi săşi ţină ochii închişi pe timpul antrenamentului de relaxare şi practicii acestuia Spre finalul şedielor de relaxare persanee cae c spj pt cere clenţilor să facă un rezumat al reaxări r, ca urmare a urmă toarei întreări:Ei ine cum a mers relaxarea astăzi?" şi să discute orice dificultăţi care se pot ivi erminarea şedinţelor de relaxare se poate realiza de către consilieri prin numărare de la cinci la unu iar când ajung la unu le pot cere clienţilor să se trezească plăcut relaxaţi ca şi cum sar trezi dintrun somn liniştit mportanţa practicării relaxării musculare poate fi accentuată ulterior şi la sfârşitul şedinţei iniţiale de relaxare Este posiil să li se traseze ca sarcină clienţilor practicarea relaxării musculare de două ori pe zi în tranşe de câte 5 minute Consilierii ar treui să îi întree pe clienţi dacă anticipează ostacole în practicarea relaxării cum ar fi găsirea unui loc liniştit şi îi pot ajuta să găsească strategii pentru asigurarea efectuării unei teme corecte Consilierii pot de asemenea fie să conceapă casete cu instrucţiuni de relaxare pe care clienţii le pot lua cu ei în scopul efectuării temei fie să le recomande acestora casete de antrenament de relaxare deja existente Există dovezi conform cărora clienţii care înregistrează detaliile practicii lor de relaxare sunt
A S]S
mai susceptibili să o continue n consecinţă, poate fi folositor pentu consiliei să le dea clienţilor unale de monitoiae a te melo de elaxae
8
Relaxarea laă e ă rată Tehicile de elaxae musculaă de scută duată au ca obiec tiv să inducă o elaxae profundă, cu mai puţin timp şi efot de cât procedua relaxării celor 16 grupe de muşchi Atuci câd clienţii capătă experienţă elaxarea musculară pogesivă, co silierii pot itroduce astfel de abilităţi Tehnicile de elaxare scur tă sut folositoae atât în şedinele de consiliee, cât şi în viaţa cotidiană În contiuae sut expuse două astfel de xemple R LXR S RĂ S VŢ LĂ
Aici, consilieii pot să le dea istucţiuni clienţilo petu ca apoi aceştia să îşi dea singuri istrucţiunile, concetrânduse pe tensionarea şi relaxarea succesivă a patru grupe musculare Vo n mă a până a ece, n nă de câe do . D pă eca e niate de do i vo da n strc n să ncode ş să eae o g pă de m şch. n , do . conceneaă e as pa m şch o pco ş ă pi .. ncodeaă ş me n ne ens nea n aceşti m şchi im p de ci nc secn de e ibe reaă .. . reaea ă ş b c ăe de sena e de sc gee a tens n din pcor ş a pă. rei pat . n spă adânc ş conceneaă e pe m şch pep meo ş somac .. ncodeaă ş men ne ens nea n aeş m şch pe de n secnde . e beeaă . e aeaă ş bc ă te de sena e de sc gee a ens ni di n pep mer ş somac C nc şase .. concent eaă e asp a mşchio eei gâ ş cap ncodeaă ş menne ens nea n aceşt
Mana de consiliere
Atrearea c elor î reaxa e
6
mu şchi im p de c nc secun de . e beeaă . ea eaă ş bu cu ă e de sen aţiie d e scugee a ensiu n di n faţă, g şi ca p . Şape, op concenrea ă e asu pa mu şcho baţu ui ş m n . ncodeaă şi menţne ens un ea n aceş m uşch m p de cnc scun de ... e beeaă . e aeaă ş bu cu ă e de senaţle de scu gee a ensiu ni d n b aţ ş m nă Nouă , ece .. . concen treaăte asu pa uu o mu şch o din cop ... încodeaăţ oţi m uşch di n cop n aceaşi tm p şi me nţ ne t m p de c nci secu nde .. e beeaă �aea ă ş bu cu ă-e de senaţi e de scu gere a ens u ni d n negu ău cop, pe măsu ră ce e aa rea d ev ne d n ce n ce ma pofu ndă . d n ce n ce ma po fu ndă din ce în ce mai profu ndă. R XR RTĂ MLTN Ă
a sfâşitul exemplulu anteio, consiieii le pot ofei clenţilo instucţiunea de a tensiona toate gupule de muşchi simultan Astfel, pot spune " tunci cn d da u sem n a l u l, aş dor să închi înce ochi, să n sp r ad n c ş să ncode si m u ltan m uşchi b raţu lui, m uşchi feţe ş a gtul u, mu şchi piepu u u me lo şi stomacul u, m uşchii pcioruu ş a ă pii. Acu m nsp ră ad n c ş ncodeaă oţi muşchi .. menţ ne ti m p de ci nc secu nde . acu m eibeeaă şi relaeaă ct de rapid ş pofund poţi "
elxre menlă Cosilieii pot ajuta pe cienţi să identifce una sau mai multe scee pefeate, cae î pot conduce la sentimentul de elaxae. Adesea clenţii viualieaă astfel de scene elaxante la sfâşitul elaxăii musculae pogesive. cotnuae este peentat un exemplu al unu consilie cae îi dă instucţiun clientului vedeea oţineii elaxăii mentale.
A NESN]NES
Sa nns pe o pajă puse no z p ăuă nsoă uu â nu e e sen zae e ă u ă n opu ă u Sm o ză eaă Auz zgomou n ş o a mă ae oveşe m a u N u a no gjă ş e uu e senm en ee e pae ş a m pae ş am pae ş a m ş e senmenee e eaae ş ne.
7
Clienţii pot vizualiza scenele de relaxare mentală independent de relaxarea musculară În plus, clienţii pot folosi numă rătoarea până la zece grupe de câte doi" ca relaxare mentală mai degrabă decât ca o procedură de relaxare musculară De exemplu: Unu doi conceneazăte asupra muşchilor picioru lui şi tălpii . relaxează şi bucurăte de senzaţiile de curgere a tensiunii din picioare şi tălpi " Ca procedură de relaxare mentală, clienţii pot elimina instrucţiunile de ncordare, menţinere şi eliberare Folosinduse de instruire, demonstraţie şi repetiţie, consilierii i pot anena pe clienţ să dezvolte proceduri de relaxare men tală ca abilităţi de autoajutorare Clienţii ar putea dori să şi nregistreze autoinstructajul, pentru al derula n afara şedinţelor de consiliere ŞEZE E S Ţ E
Unii consilieri ar putea dori să i antreneze pe clienţi conştientizarea respiraţiei Concentrarea atenţiei asupra respiraţie este probabil cea mai cunoscută dintre practicile meditative din lume şi este şi n punct de plecare n antrenamentul budist al minţii În ţările orientale, poziţia lotus cu picioarele ncrucişate este cel mai adesea adoptată pentru meditaţia concentrată pe res piraţie Occidentalii care nu doresc să folosească această poziţie
Manal de consiliere
Atre aea c eor î reaxa re
pot să sta drpt p un scau rlatv conortabl, cu pcoarl uşor uşo r dpărtat dpărtat ş tălp tă lpl l plasat frm frm p poda poda Mânl clor cl or car car practcă prac tcă mdtaţa m dtaţa sunt sunt d obc împr împru una na t p pulp, cl ma m a adsa cu mâna draptă s tuată tuată pst mâna stângă, stângă, cu palml p alml în sus ltrnatv, ltrnatv, mânl mâ nl pot f aşzat cu palml în jos p gnunch tunc când s concntrază asupra rspraţ, clnţ pot închd och pntru a împdca dstragra atnţ la ca c a c văd văd Totuş, unl prsoan, atunc când s concntraz concntrazăă asupra rspraţ pntru lung proad d tmp, prfră să îş mnţn och uşor dschş, pntru a vta v ta stara d somnolnsomnolnţă O mtodă în acst caz st d a s concntra p vârful nasulu d a încrca să nu f atnt la nmc altcva Conslr î pot po t învăţa p clnţ că prncpala sarcnă în conştntzara rspraţ st concntrar concntrara a p fluxul fluxul natural al rspraţ praţ nspraţ, nspraţ, xpraţ, nspr nspraţ aţ,, xpraţ ş aşa ma dpart pntru pntru a ralza conştntzara conştntzara concntrată concntrată Nasul st punctul d plcar al nspraţ, apo pptul p ptul mjlocul, mjlocul, ar abdomnul punctul fnal fnal În tmpul xpraţ, st nvrs nvrs C car s angajază în conştn conştntzar tzara a rspraţ pot urmăr procsul rs praţ praţ lor da lungul acstor acstor stad d nspraţ ş xpraţ xpr aţ F după, dup ă, f în în loc să fac astf as tfl, l, clţ pot po t să stablască u punct d vrfcar, caz în car vârful nasulu st cl ma ma rcomandat, mandat, ş să îş fxz atnţa acolo und ntră ş s rspraţa rspraţa O varaţ a conştntzăr rspraţ st însoţr însoţraa fcăr xpraţ cu o xprs subvocal subvocalăă d tpul calm" calm" O altă varaţ va raţ st însoţra însoţra spraţlor succsv succ sv cu o numărătoar lnşttă lnş ttă subvocală, cală, d la unu la nouă nouă ş apo apo îapo la uu, dn nou la nouă nouă ş tot aşa. tunc când oamn încp să învţ conştntzara rspra ţ ş char ş când dv ma xprmntaţ în acst domu,
A SS
mntea mntea lo ătăceşte ătăce şte în gându ş fatez neobşute, fe dn te cut, fe dn pezent sau vto În astfel de împejuă, clenţlo l se poate amnt cu delcateţe să se conceteze pe umătoaea espaţe Nu a tebu să se îgjoeze dacă tebue să se îtoa că î mod epetat la cocentaea pe espaţe Aalogle cae sunt uneo foloste pentu antenamentul în conştentzaea espaţe sut cele ale desă unu pu de căţe sau a uu vţel La fnalul une şednţe de conştentae a espaţe, clenţ cae şau închs och a tebu să î edeschdă cu delcateţe
9
Conieraţii pvin antrenaentl relaxăi Consle abodează în mod dfet număul de şednţe pe cae le folosesc pentu atenamentul elaxă Ma mult decâ atât, atâ t, clenţ clenţ se df d feen eenază ază în ceea ce pveşte pveşte vteza cu c u cae ca e atng atng capactatea de a se elaxa elax a egetatul egetatul d oseph Wolpe, Wolpe, un bnebnecunoscut pone al teape behavoste, peda elaxaea musculaă pogesvă în apoxmatv şase şedţe ş le ceea pacenţlo să să o pactce acasă tmp de 15 mnute, mnute, de două o pe z El consdea ca fnd cucal pentu clenţ să ealzeze că scopul antenament antenamentulu ulu elaxă nu ea contolul cont olul muscula c calmaea emoţlo Pesoanele cae acodă spjn sp jn pot vaa pogamul antenamentulu antenamentulu de d e elaxae potvt nevolo clenţlo c lenţlo lo, lo, pecum ş număulu de cazu În acelaş tmp, este mpotant ca espectv clenţ să s ă benefceze de sufcente şednţe pentu a putea învăţa elaxaea în mod adecvat Ma mlt decât att, este nevoe ca e să aplce tehncle de elaxae în mod sâgun cos ş săş analzeze pogesul împeună cu consle lo. În plus, un avantaj majo îl consttue ntegaea tehnclo de folo se a elaxă în vaţa cotdană
Mana l d conii conii ·
Atrea Atrea ea ea ie or î eaxare eaxare
90
Activita ctivitatea tea 181 Antre Antre n area u n ui cli c lient ent n relaxa rel axare re rganizează ga nizează o şedi nţă de de consl cons lere ere în care sarc sa rc na p aen eru l u A es ese de a - an rena pe parenerul parenerul care joacă ro u de cl en, n a bil iăţ iăţ le de relaxa re musculară progresvă Pe parcursu şedinţei parenerul A oferă moive penru folosirea relaxării musculare progresive; oferă o demonsr demo nsraţie aţie di rec recăă a încordării încordării şişi reaxă p me gru pe de uşci oferă din Ca sea sea ; în regis isrea rează ză o caseă caseă care conţi ne re re axarea axa rea mu scu l a ră p rogresiv ogresivăă în ii m p înreg c e î relaxeaz relaxeazăă p e paenerul folosi nd cei cei cin ci paşi ensio na re relax el ax are; are; preznă o scenă de de rel relaxa axa re mena lă la sfâ sfâ rşu rşu l relax relax ă rii m u scu l a re; preznă verfică ică m ăsu ra în care se rel rel axează axează clien u l şi ofe oferă ră mai m u l i nsruc verf ţiu ni d e relaxa re penru fiecare fiecare grupă d e m u şc pe ca ca re acesa acesa o ss me înc încordaă; înco rdaă; şi negociază sarci sarcina na u ne eme pracice pracice de de rela xare m uscu la ră progres progresivă ivă cu negociază clienul U lero lerorr, paenerii pa enerii orga orga nizează nizează o şedi şedi nţă de îm pă răşire a im p resii esii lo r ş i ds cuţii şi, dacă ese posiil, inversează rolurile
RHARD NSN]NS
mbunătăţirea limbajului i n t e r n a c l i e n titi l o r I
Următoarele trei capitoe se concentrează pe ucrul cu modu n care gândesc cienţii Voi prezenta cele trei abilităţi mentae centrae centra e de creare a imbaj imbaj uui intern, a regulilor şi percepţiior într întroo maneră maneră itroductivă, itroductivă, pentru pentr u a oferi ofe ri consilierilor istrumentar de bază pentru sprijinirea clienţior săşi mbunătăţească gândirea Fiecare dintre abilităţie mentae aese are o vastă aplicabilitate Consiierii Consiierii ar trebui trebui să aibă ai bă o gri g rijă jă deosebită deosebită atunci a tunci câd îi sprijină pe cienţi săşi schimbe anumite gânduri Am fost mar torul unor situaţii si tuaţii n care cosilierii cosilie rii începători sau aventurat aventura t î î anaize greşite ale gândirii, pe care cienţii nu au avut cuoştinţee sau încrederea să e pună la ndoială În pus, consiierii ar putea să nu înţeleag înţeleagăă nici nici chiar chia r ei nşiş nşişii foarte foarte bine bine abilit abil ităţie ăţie mentae mentae şi tocmai de aceea să s ă le prezinte prezinte ntrun ntrun mod încâcit încâcit clienţilor Mai mut decât atât, ueori consilierii parcurg grăbit secvenţele secvenţele de învăţare, în oc să îi atrenez atrenezee pe clienţi temeic Consiierii care au abiităţi de a lucra cu propria or gândire vor avea probabi o nţelegere mai profundă a modului î care pot ucra cu gândirea clienţior decât cei care nu au suficiente
Mnl de consiliere consiliere
Î mb uătăre uătăreaa m baj baj nte a a eo
9
abilităţi abilită ţi Un bun mod mod în care consilierii pot învăţa cu săş săş olosească abilităţile mentale este de a deveni experţi în folosire a lor în propriile vieţi În primul rând, cel mai uşor este probabil să se concentreze pe câştiga câş tiga rea experienţei experienţe i în lucrul cu o abilitate ab ilitate mentală, mentală , înainte de aşi lărgi repertoriul Crearea limbajului intern este un domeniu al abilităţilor mentale cu care se poate începe Un oti este faptul că respectivii clienţi îşi pot crea un limbaj intern care care să le susţină orice schimbare a comunicării sau orice acţiune pe care o au în vedere Un alt motiv este faptul că, în mod virtual, consilierii şi toţi clienţii sunt conştienţi că totuşi îşi vorbesc lor nşe Aşadar Aş adar,, faptu faptu de a e cere clienţilor să facă acest acest lucru întrun întrun mod mai disciplinat discipl inat nu le poate fi prea prea străin str ăin Consilierii se pot folosi de auxiliare vizuale atunci când lucrează cu modul de gândire gând ire al clienţilor Personal, găsesc găse sc că fofolosirea unei table magnetice este foarte productivă, mai aes atunci când cân d vine vorba vor ba de colaborarea colaborarea cu clienţii, pentru a genegenera şi cizela gânduri mai eficiente. Am văzut psioterapeuţi renumiţi care foloseau foloseau carneţele carneţe le La momentul momentul oportun, oportun, consilierii consil ierii ar trebui să îi încurajeze pe clienţi să îşi facă propriile înregistrări vizuale, scriinduşi gândurile îmbunătăţite pe hârtie. Consilierii ar a r trebui trebui să îşi amintească faptul că, de obicei, clienţii şiau şiau construit şi susţinut modurile de gândire gândire neproductive timp de mulţi ani an i şi, în consecinţă, consecinţă, nu este posibil ca schimbările să se producă foarte rapid i îi pot proteja pe clienţi oferindule în continuare relaţii de colaborare bune Pe lângă folosirea tehnic tehnicilo ilorr de ascultar ascul taree activă, activ ă, consilierii îi pot instrui pe clienţi cl ienţi în îmbunătăţirea gândirii în moduri centrate pe client, mai cu rând decât în moduri centrate pe terapeut Modestia este în
A S-]S
regulă, ar consler începător ar trebu să evte să fe prea gră bţ ş să se preznte rept experţ
9
Îbnătăţire Îbnătă ţireaa libajli libajl i intern intern Încurajez cttor cttor să încerce expermentul mental mental smplu smpl u e a înche och tmp e 30 e secune ş e a încerca să nu se gânească la nmc Majortatea cttorlor vor even foarte conştenţ e faptul că nu pot să se ebaraseze ebarase ze e lmbajul ntern LMB R
Perspectva mea este că oamen care îş vorbesc lor înşş nu sunt nebun Ceea ce aleg însă să îş spună lor înşş etermnă sănătatea mentală sau nebuna c, lmbajul ntern se referă la moul mo ul car caree oamen îş vorbesc vorbesc înante, înante, în tmpul ş upă u pă s s tuaţ f fcle cl e esea, es ea, clenţ folosesc folosesc un lmbaj lmbaj ntern negat negatv, care are efectul e a crea sau e a înrăutăţ sentmentele e autopărare, reacţle fzce ş acţunle acţun le Caracterstcle lmbaju lmbaju lu ntern negatv negatv nclu autoefămarea autoefămarea,, eclararea faptuu că lucrurle pot fe să se înrăutăţească, înrăutăţea scă, fe să scape sca pe e sub control ş concentra concentrarea rea pe problematc problematc n n trecut Caseta Case ta 9 9 oferă ofe ră exemexemplul unu clent care îş afectează propra efcenţă folosn un lmbaj ntern negat nega tv v Cset 9 Exeplu de libj intern negtiv Mga, 26 d ai, s s o fmi fmi sigur, sigur, imid, i mid, car car di foarfoar axioas auci cd i ora s marg a rcri Îa a i d a mrg a o rcr, di sioa şi îşi su
Manual de cons conslier liere e·
b ătăre ătăreaa baj ter a leor leor
9
ucruri cum ar i totdeaua găsesc etrecerie diicie şi u reuşesc icodată să mă reaxez " şi ar o să am o exerieţă di iciă " Atuci c Megn este dj a o etrecee îşi sue M ître ce cred aceştia desre mie " , Aiitţie mee sociae sut oarte sa dezotate " ; şi Mă simt axioas şi m ître dac axietatea mea u cuma sca de su cotro " Duă o etre cere îşi sue M ucur că sa termiat totu de reme ce i cum am eşuat di ou să mă reaxez " şi Nu o s mă simt ici odată ie a etreceri "
LM B IE R DV
Lmbaul ntern de gestonare a dfertelor stuaţ se află n opoziţe cu limbajul intern negativ În tmp ce lmbaul intern negativ îi împiedică pe clienţi să comunice ş să acţioneze în mod potrivit, limbaul intern de gestionare a diferitelor situaţii sporeşte posibltatea de a face lucrurile bine Lmbajul intern de gestionare a diferitelor situaţii poate fi privit în contrast cu limbajul intern perfect imbajul ntern de gestionare a situaţiilor se po triveşte clienţilor care se străduiesc cât pot de mult, fără să caute standarde înalte de măiestrie sau perfecţiunea Cele prezentate în continuare sunt trei dimensiunicheie ale limbaului intern de gestionare a diferitelor situaţii Libjul intern de clre
Crearea limbajului de calmare poate ajuta clienţii să gestioneze situaţiileproblemă în multe felur Înante, în tmpul ş după anumite situaţii, ei îşi pot calma mntea, astfel încât să poată gestiona mai bine sentimente nedorite, cum ar fi anxietatea dureroasă sau furia excesivă În plus, clienţii pot dori săşi calmeze
A S]S
� să� relaxeze mtea ca un mod de a a gestoa stresul extrem, care are un mpact asupra modulu în care fac faţă stuaţlorpro blemă Un al trelea motv petru crearea lmbajulu de calmare este ca respectv cenţ să devnă ma cetraţ ş cocetra ţ tunc cd doresc să gdească pă la sfr�t, sau să vorbeas că pnă la capăt, să comuce cel ma bne sau să acţoneze î stuaţleproblemă olosrea de către cleţ a lmbajulu nter î ajută î clarfcarea unu spaţu pshologc pentru a ntra în con tact cu sentmentele lor � pentru a gnd ma bne ş ma profd tunc cd le ntroduc metoda lmbajulu ntern de calmare clenţlor, pot să le vorbesc despre cocept ş apo să le ofer un xemplu de utostrure pentru calmr, cum r f Relaxe zăte" po î încurajez să vă cu uele autonstrucţu de cal mare Putem să dscutăm apo ce autonstrucţun de calmare preferă clentul să folosească În plus, le spun, le demonstrez ş î nstruesc pe cleţ despre modul în care să folosească o voce cal mă ş moderată atunc cnd îş dau strucţule de camare Uneor, evdeţez dferenţa spund ceva de tpul: Camea zăte", grăbt ş sub presune Expresle de lnştre ar putea f prvte ca o subcategore a lmbajulu ntern de camare Persoaele care acordă sprjn î an trenează pe clenţ care sunt înclnaţ spre accese de fure în afrmaţ de lmbaj nter de lnştre Caseta 192 oferă exemple de lmbaj ntern de calmare ş de lnştre
Cset 9 Exeple de libj inte de liniştire şi clre
Lmba ne de amare Rmi cam Iao îcet
Manal de onsiliere · mb ătăea
mba te a c eţlo
96
Raxază Iao uşor Rsiră adâc Rsiră c şi rgua Mă dscurc
Lmba nern de nşre şş Nuără âă a Ai griă Nu xagra. Nu ăsa orgoiu să ţi sa ca Poţi ag să u aşi ris acasă cacaă Pro o f rzoa
Libjul inte de instruire
Lbaju ter de strure u îocue�te stăpârea abtăţor de coucare î îdeprea ue sarc. Pru pas î baju ter de strure este de a ajuta pe ceţ să îpar tă sarce pe bucăţ. Coser pot ucra cu ceţ asupra o duu de a gâd pr teredu abordăro sstematce î ederea atger obectveor stuaţeprobeă cusv odu î care ceţ pot să facă faţă faptuu de a f tra� îapo dată ce paure sut care ceţ au evoe de abtatea de a se stru sgur î urarea pa�or de peetare a or Este evoe ca persoaee care acordă sprj să accetuee baju te despre esajee vocae � corporae precu � verbae. ă uă exepu Dese studeta a ecooe d Caseta 1 7, care îpreuă cu coseru e Ph a devotat esaju verba asertv către coega e de caeră ue: Ştu că îţ pace să îveţ cu radou port dar pâă câd ter cu exaeee de
HAD SS
liceţă aş apreca dacă atuc câd bboteca este îchisă ş tre buie să îvăţ ac ea putea îvoi asupra uor perioade de lişte Pe lâgă struirea esei prvd odu î care să facă faţă iteracţu faţă î faţă Phi putea să o struască şi î repetarea î ite pri istrucţiu prvd esajele verbale vo cae ş corporale. Mesajele vocale ţtă ae eise erau de a fi cală şi feră iar esajee corporae ţtă urăreau u bu cotact viual ş păstrarea uei expresi facae păcute Pe cot propru ese putea apo folos ş repetiţa vualiată petru a se atrea să facă faţă a be stuaţe Coseri î pot spr j pe clieţ să devote lbajul ter petru a gestioa olăl fr În r l on r pte ră p d tţileprobleă
7
Libjul intern firtiv
Prefer oţuea de baj iter afiratv ceei de libaj ter potv Percolu bajulu ter poitiv este că de fapt clieţi ar putea să îş spuă false lucruri potive care îi pot coduce la deaăgre şi eşec. Lbaju iter afirativ se cocetreaă asupra faptulu ca respectivii clieţi să îş reatească factori reai care sut î favoarea or. Ceea ce ureaă sut aspecte egate de ibajul iter afirativ. priul râd cleţii îşi pot spue că pot face faţă Exepe de lbaj ter icud Pot să fac faţă acestei situaţ" Axetatea ea este u se să îi scot la luă abiităţile de gestioare ş Tot ce a de făcut este să ă descurc. plus odată ce cleţii fac faţă ai be stuaţlor e îş pot da seaa că de exeplu Mia foosit abiltăţle de a face faţă ş chiar au fucţoat.
Manal d e cosiiere
Î mb ătăea mbau te a eo
9
a doiea râd ceţ po să îş coşeee puce ari Adesea auc câd cieţ su axioşi suaţ difce ei uită de puctee or tar De exepu auc câd sabiesc îâiri ceţi pot avea pucte tari fără să fe evoie să se aude cu ee De aseeea e po avea abăţ coversaţoae bue pe care e po coşea şi foos a degrabă decâ să se gâdască a ceea ce ar puea erge rău pus cieţi pot să se gâdeas că a orce fe de experieţe de succes pe care eau îregstrat recut î situaţi siiare ceor de a oeu respectv a treiea râd cieţi pot căpăa ai uă îcredere î ei cau care coeieă persoaee de supor a care au acces De exepu rudee pree pareer sau servce de acordare de cosiere po fi fiecare surse de supor deş u î od ecesar Doar faptu de a reaia că au î juru or persoae suportive spre care se pot drepa se poae să fie sufciet petru ui ceţi ca să gestoee ai bie stuaţiieprobeă. Cobinre tuturor bilităţilor de libj intern
Adesea ibaju iter de caare ce de istruire şi ce afiraiv su cobiae Caseta 93 cotiuă exepu ui Mega cea care era axioasă î ceea ce priveşe pariciparea a pe receri d Caseta 9 petru a arăta odu î care coseru e a ajutato săşi costruască u ibaj iter produciv co pus di afiraţii de caare de isruire şi afrave La sfârştu şedţei Mega îş scre propriie afiraţ de ibaj ie peru a şi e reaiti petru a e repeta şi petru a e foos î afara cadruui de cosiiere
HA
99
Cset 9 Exeplu de libj intern productiv oiieru u ega scrie mai i cuu camare " pe a ba mageică şi o auă apoi pe ega să ideiice airmaţiie pe care ar rebui să e oosească oosească peru a se cama a uci cd se gdeşe diaie a o perecere perecere osiieru şi Mega au re pea aces proces peru isruire isruire airmare şi şi decaraţii compu compu se Ei au ermia pri pri ideiicarea urmăoareor caegorii şi afir maţii ma ţii oae oae pe aba mageică: ma geică:
Ca/ma Iao mai uşor Reaeae
nrur duţi amie să orbeşi dar să şi ascuţi Să pereci pereci imp im p cu persoae persoae cu car e e simţi bie uci cd ascuţi araă că ai îţees Poţi să ţi repari greşeie
Afrmav Te dscurci mai bie E bie Şii că poţi ace ace asa
Compus Iao mai ma i uşor duţi amie să orbeşi dar să şi ascuţ as cuţii Te Te des curci mai bie
Acv Acva ae eaa 9 9 Aarea n cen în o o or o rea n m m ba ba nern nern rod rod cv cv uc rez rez în ech pă cu u n pa tene tene care ie ie are o probe prob e mă peson pesonaa ă, ie joacă rol u l u n u clien car ca re a re ca scop scop o os os rea rea m baj baj u l ui inern produ civ civ pentru
Man ual de consil consilier iere e·
Î b ătăţre ătăţreaa baj ter eo
00
a face face faţă faţă mai bine u ne situaţ situaţ p rob emă În cadrul contetuui une rela ţi de colaboa colaboa re şi, poat poate, e, folos folosii nd o tab lă agnet agnetică în tm pu proce procesu su l ui oseşte-ţii a bi ităţ e de vobi e pentru a descre difeenţa difeenţa di nte li m ba fol oseşte-ţ negativ ş i li m baj baj u l intern prod prod uctiv uctiv j u l i nten negativ oseşteţ a b ităţil e dem on onsstative tative fol oseşteţ identifice orce orce i baj ntern c u ent negativ; negativ; asistă pe clie nt să identifice ol oseşt eşte-te e-te d a i lităţi e de de n strui r pentru a - sp rji ni pe clie nt s s fo fo folos m u leze epsii epsii de cal m a re de in stru i şişi afi afi rmative; rmative; ol oseşteţi eţi abi lităţ le de negociere negociere a tem tem ei pntru acasă foloseşt U lterio lterio discutaţ şi inversaţi inversaţi rol u le eu l a rea rea înre în registr gistrăă ri lo au di o sa sa u vi deo a e sesiu sesiu ni lo r de de epetiţii epetiţii de p ractică pot ajuta l a învăţae
HAD NELSNNES
Îm b u n ătăţi ătăţ i rea re a r e gu li l o r c l i e nţi nţ i l o r Coser Cose r î po ajua pe ceţ să îş îocuască regue re gue preeţoase cu uee a rease Toţ oae deţ seur de regu care e oferă şe şaboae gaa pregăe peru a coduce eţe asfe îcâ să u abă a bă eoe să gâdească î oae suaţe o o Majoraea reguor regu or persoaeor care fucţo fucţoeaeaă be su raţoae rease ş baae pe preferţee lor ale aora ş ae eduu Touş uţ dre ceţ pe care î ăd cos coser er corbue a auoperurbare auoperurbare ş se fac pe e îşş efeefercţ peru că adesea efd coşeţ au aue cerţe rgde sau sa u care presupu eforur eforur foare foare ar baae ba ae pe şe cerţe raţoae ş erease peru e îşş peru ceaţ ş peru edu
Detectarea regllor exgente Regue erease ş exgee corbue î od sefcav a fapu că uţ dre ceţ au dfcuăţ î gesoarea pro pror probee ş a suaţorprobeă suaţorprobeă Regue Regue exgee exgee po pue baee ba ee creăr uu baj baj ier ega eg a ş a uor uo r percep ţ ecofor ecoforee cu rea reaaea aea De exepu exepu regue exge ex geee cu su Trebue să s ă presc cofră cofrăr r ş Trebue rebue să fu perfec perfec
Man al de consiiere consiiere
Î mb ătăirea ătăirea reg reg i or eio
0
stau probabi a baza setieteor de ipsă de îcredere şi de bie ae utor utor oaei îaite de a îcepe îcepe sarcii sarci i oi cu ar fi scrierea de eseuri Oaeii pot prefera î od raţioa ca citito rii să e aprecieze eseurie şi ca acestea să fie scrise î od co petet Aceste preferiţe diferă diferă foarte ut de cee pri care scriitorii doresc cofirare de a cititori cititor i şi perfecţiue perfecţiue de a ei îşişi î şişi De obicei reguie exigete coţi atât părţi reaiste ât şi părţi ereaiste De exepu este reaist ca scriitorii de eseuri ăşi dorească să scrie copetet dar este ereaist să se zbată petru perfecţiue coseciţă atuci câd ajută cieţii să schibe o reguă persoaee care acordă spriji ar trebui să se cocetreze pe reuţarea a 20% 30° 30° ditro reguă regu ă partea pa rtea care este iraţioaă iraţioaă decât să s ă reuţe a ea î îtr îtregie egie cotiuare sut prezetaţi işte idicatori sau seae a caree cosiierii car cosiierii trebuie trebuie să fie fi e ateţi ateţi atuci câd câ d îcea îcearcă rcă să detec detec teze regui exigete Ei pot să acorde ateţie seeor de ibaj epotrivit De exepu reguie exigete tid să fie caracterizate de trebuie" e cazu" ar trebui" cotiuare sut prezette patru ditre pricipaee ceriţe (sau petru a foosi tereu ui Abert Eis regui trebuicioase"): • Tre Trebuie buie să s ă fiu păcut păc ut de toată uea" • Trebuie să fiu perfect copetet" • Ate persoae trebuie să facă ceea ce vreau eu" • Via ţa trebuie să fie corectă" corectă " Setetee epotrivite persistete pot seaa faptu că respectivii cieţi au o reguă exigetă Liia de dearcaţie ditre setietee potrivite şi epotrivite u este îtotdeaua cară Viaţa poate fi dificiă astfe îcât setietee potrivite u pot
A ]
i echivala echi vala te pu pu �i simplu simp lu cu setimete se timete pzi p zitiv tive e cu cum m a i eiciea, eiciea, bucuia �i împliiea ele ele setime setimete te egative cum a i tisteţea, mâhiea, ica �i uia pt i î îtegime ptivi te î ctextele î cae se îtâmplă Este evie ca pesaele cae acdă csiliee să îi puă puă îtebăi îtebăi cum a i Este E ste acest setimet setimet eptivit î î această situaţie situaţie �i i ace ău sau bie clietului acest setimet setimet Şi eacţiile izice pt semala eguli exigete exigete de exemplu, tesiue tesiue musculaă pesistetă pesistetă a putea pute a semala aptul că aumiţi clieţi ac pesiui pesiui asupa l î�işi, petu a bţie peecţiue peecţiue sau apbae uivesală Setimetele Setimetele iaţiale, eacţiile izice izice �i cmuicaea cmuicaea// mesa jl sut itcctt Î czul î c liţii s simt ci\ de ui�i di cauza uei ceiţe iaţiale, ivelul l izic de excitaţie excitaţie pate să le l e pejudicieze pejudicieze judecata judecata pâă l a puctl puctl î cae să eacţieze vilet, apt cae le îăutăţeşte situaţia, situa ţia, î lc lc să îi ajute ajute Îte tebă băile ile elevate pe cae ca e �i le pt adesa csilieii �i �i pbabil �i clieţii clieţii iclud iclud i ajută cmuicaea �i acţiuile clie ţil pe ei î�işi î�işi şi pe ceilalţi sau le ac ac ău ău ,, Exageea Exa geează ză aceş tia tia şi Este acest acest cmptame cmptamet t al l uul de de autapăae Caseta 201 eă u exemplu al cseciţel egulii exige te a uui studet wkahlic, Daiel Tebuie să bţi tă at atee buă cu pivie pi vie la exameele de liceţă pe cae umează umează s ă le susţiă Am pezetat acest exemplu exemplu î matul matul SGC (Si tuaţieGâduiCseciţe) pe cae lam itdus iiţial î ca pitlul 1 2, atunci câd am tecu tecutt evis evistă tă mitizaea mitizaea De ve me ce exemplul ae a dua pate î Caseta 203, am idicat gâduile pezete pezete ale al e lui Daiel ş i cseciţ cseciţele ele acesta acesta puâd (1 ) după după G şi şi C
Man ua de de cons consie iee e
0
mbă tăe tăeaa reg reg or e e or
0
Caseta Exemplu de regulă exigentă şi consecinţele sale S Sud worahoic ai a i rmaz rm azăă să aiă xam d icţă î î curâd i di o mai axios G Rgl Rgl g g t t Tru să oţi o oă oar uă " C Col Col t t tlo tlo gatv gatv icud axiaa fapu d a s simţi foar srsa iriai iriai i cu simă d si scăzu ă
Co Co l l a alo lo fz gatv icud siua aă uurări a somu somui i i xar
Cosl 0a gatv icud ip xcsi d ug acorda acorda rcapiuării u o impu îr mod foar foar produci produci ruâd a a iaţa sociaă s ociaă şi rcrâds îdaus
Cu pot coser să s ă î ajute ajute pe ceţ ceţ să creee regu prefereţae care să e îocuască regue exgete? Ctdue seaee e î pot ajuta pe ceţ să detce ceea ce ar putea costtu regua sau regue exgete care stau a baa stuaţor or probeă pro beă.. Apo e pot să î îcurajee îcurajee pe ceţ ce ţ săş dspute ds pute să puă a îdoaă ş să puă a îcercare regue petru a e restab ca reg regu u preereţae. preereţae.
Disputarea cenţeor iraţionale Abert Es cosderă dsputarea ca d cea a tpcă ş cea a des oostă etodă î cadru terap terap e raţoaeotve ş
HD S]S
coportaetae Dsputarea îseaă puerea a îcercare a re guor exgete Prcpaa abtate petru puerea a îcercare este chestoarea ştţfcă Coser ş ceţ pot foos raţu ea ogca ş aptee petru a susţe dscredta sau a îbuă tăţ orce reguă pe care o cosderă a f poteţa exgetă Ca seta 202 pretă două etode de dsputare a regur exgete
Caseta Două etoe e isputare a reguior exigente Disputre funcţionlă ispuarea uţioaă ar sop s idi iţir eriee or po ierera u aigerea sopurior or Î reărie ipie su Te auă? Cu ţi aeează iaţa apu de a oiua să gâdeşi (sau să e oporţi sau să siţi) ase? Disputre empirică ispuarea epiriă are a sop să i ajue pe ieţi să eaueze opoeee auae ae reguior or Îreărie ipie su Care ese doada ă reuie să ai sues î oae sariie i porae pe are e preeri? Ude ese doada ă ese ore? Ude ese sris?
Atuc câd coaboreaă cu ceţ petru a e dsputa regue exgete persoaee care acordă sprj sut îcurajate să îş sugă câteva îtrebăr: de exepu C a putea să pu a îcercare sau să pu sub seu îtrebăr această regă?" Atuc câd coser îcepător îş pu îtrebăr e ar trebu să prcedee
Manual de consliee
mb ătăţi rea egi or ci eţior
06
cu decateţe, ş u cu orţă ş să racţoeze a îtrebăre ceţor î aceeaş maeră cotuare, persoaee care acord sprj pot să dea dovadă de reţere î ceea ce prveşte îtrbă re pe care e pu � să îş amtească să tegree ascutrea ac tvă î procesu de puere a îcercare
Expunerea e reguli preferenţiale Ajutarea ceţor î dsputarea reguor exgete ar trebu să abă eectu săbr efectuu acestora asupra or modatate î pus de a reduce presuea reguor exgete este de a sprj pe ce reeprmarea acestora ucct ca ş reu pre ereţae cercăre or pot prea mute ş varate petru a ş e reamt cu uşurţă Coser î pot assta pe ceţ să creeze formuăr de îocure, care sut uşor de reamtt Ueor atuc câd tmpu este oarte mtat, coser pot să eme tmpu aocat puer a îcercare ş să treacă drect a ajutarea ceţor să reormuee o reguă exgetă ca pe o regu prefereţaă Coser pot s modce caracterstce uor regu exgete aste îcât să devă caracterstc ae uor regu prefereţae U exempu este Aş PREFERA să ac be, dar u e BLGATRU" Ceţ pot îocu regue prvd aptu de a f experţ ş perecţ cu regu care se reeră a competeţ, a a face aţă ş a a ace tot ce pot î crcumstaţee date" Ma mut decât atât, coser pot să î sprje pe ceţ să se abţă să îş dea ote oc să evaueze cât de oostoare sut comucarea ş acţue or specfce pus, coser pot să î ajute pe ceţ să evte să afrme că umea este absout îgroztoare, acceptâd că umea este
HA ]
perfectă ş să se abţă de a a exagera factor ş posbtăţe egate Coser pot să î ajute pe ceţ ş să ee o at tude de tpu Nu suport", îcurajâdu să îş spuă că pot să facă faţă de fapt axetă ţ ş dscofortuu care rees d faptu că e îşş, ţ ş edu u sut aşa cu ar prefera e să fe tradeăr, char î crcustaţe reaete aderse, e pot aea mute pucte puterce pe care se pot b ş persoe suport e spre care se pot îdrept Atuc câd ucreaă a reforuarea reguor, coser ar trebu să î îcurajee pe ceţ să partcpe a proces, îpărtă şduş dee. U coser foosesc o tabă ş ucreaă îpreun8 en ţ pentu obţne cuvntele hr de e pentu ca aceşt să ş e potă t ş să e potă foos î tor cotuare, sut preetate exepe ae oduu î care se pot reforu patru regu exgete coue, ca ş reg prefereţae
07
Regulă exgenă reue să u pău de oă u me Regulă preferenţală Aş pee mo e omen o să mă p ă d ee e ese u d evă m po n ese u n o m en e su n semn v ş pe e espe să m ă p ă ş e u s ă m ă p ro pe m ne nu m. Regulă exgenă eu e să u pere ompeen Regulă preferenţală Preer să mă srăd u es să ng sn d rde rde, d o e po e ese să ee e po eu e m ne. Regulă exgenă Ce ţ reu e să ă ee e does eu Regulă preferenţală Aş pree e ţ să n onsde re do nţee mee d ese nevoe ş eu să u sens l d o nţee o Regulă exgenă: Vţ eu e să e d e pă . Regulă preferenţală: Aş pree vţ să e d e pă d l u me ese m peeă ş e p ă po exs u ne le s pee e ese p e e nu e po sm
Mnl d e consiliere
Î mb ătăea reg or ce or
0
Este evoie ca persoaee car acordă spriji să îi îcurajee pe cieţi să ucree şi să exersee di greu petru aşi eţie reguie prefereţiae Ua ditre abordări poate fi aceea ca per soaee care acordă spriji şi cieţii să îregistree pe o casetă reguie exigete iiţiae ae cieţior puerea or sub seu îtrebării şi reforuărie Cieţii pot de aseeea să postee î ocuri viibie cartoaşe care să e reaitească reguierefereţiae pus cieţii pot foosi repetiţii viuaiate î care se agieaă pe ei îşişi î auite situaţi experietd co seciţee egative ae reguii or exigete Apoi ei îşi pot iagia coutarea a regua prefereţiaă şi pot viuaia coseciţe tv ae acţ r sfrt dar î tiu rd cosiierii ar trebui să îi ajute şi să îi îcurajee pe cieţi să îşi schibe odu î care couică şi reacţioeaă î spiritu re guior îbuătăţite Caseta 203 preită coseciţee reviute C (2) î cau ui Daie care se cofruta cu axietatea egată de exaee petru a adera cu succes a regua ui prefereţiaă îbuătăţită G (2) Cet Exepl d e eglă pefeeţlă ş coecţele cete S Sudu worahoic Dai uraz s s cofru î curd cu xa d icţ şi di o ai axios
() Relă eetă Trui s oţi o o foar u.
2 Regl pefeeală Prfr s oţi o o foar u, dar o ca c o s fac s s r sufici, s r îs îdajus d odihi şi s rsud cu grij a îrri d a xa.
A S-]S
C 2 Consecnele sentmentelo poztve iud ai uţi axi a �i o ai ar uţuir
0
Consecnele eaclo zce poztve iud u som ai u �i ai u ţ siu �i uizar di u d dr a
Consecnele acunlo poztve iud aoara uui ai sur raiuri, dar aa�i fa d a fi ai rodui, d a aa o iaţ soia ai u �i d a s uura d a ir
Actatea 0 Asistaea unui cient n mu ntirea unei reguli
Luez în eh pă u u n p ren e e fe e o pobe mă pon f ă olu u n u ent e re sop rere u ne su m m to egu pre feenţ e pentru fe fţă m bne u ne stuţ probe mă n d ru l on textu u u ne re ţ d e obo r e ş posb folosnd o tbă î n tmpu estu proes foloseşteţ bl tăţ le de vorb re pentu dese dferenţ d nt re regu le exgente ş regu l e p efeenţ le fol oseşte- ţ bltăţ e dem onstrtve oopereză u l ent u pentru de ntf tote regul l e exgente mjo e ş p lsţ o pe e prnp ă întru n du de uu de t p SGC fol oseşte ţ b ltăţ le de nstru re pentu sprjn pe ent să pun ă l îndo ă ş să d reseze provoăr pn p le regu exgente fooseşteţ b tăţle de n stru e pentu ju t pe l ent să form leze o regu lă prefeenţ ă re s ă în lou să egu l exgentă împ reu nă u l entu l ntpeză onse nţele menţ ne r foosr e gul peferenţle ş fol oseşte ţ b tăţ le de negoee tem e pentu să Ul tero dsu tţ ş nversţ ol u r le eu l e înregstrăr or ud o su v deo l e şed nţel or de repetţ ş de p rtă pot jut în învăţ e.
Mnl de consiliere ·
m ă ăţirea eg ior ce ţi or
Îm b u n ătăţi rea pe rcepţii o r c l i e nţi lr U proverb cheesc spue că Două re d ceea ce vede se afă î spaee ochor oşr." Ceţ au de precocepue sseace î odu î care erpreea oraţa Adesea acese de precocepue erg îporva ercr ş îpr or. Coser po să observe îdeaproape câ de ue dove găsesc ceţ peru aş susţe araţe prvd odu î care se coporă aâ e câ ş ceaţ
Perceperea �i interpretarea Auc câd î sruesc pe ceţ î vederea îbuăăţr abăţor or de creare a percepţor coser po îcepe pr a îvăţa poraţa exaăr coexuor dre odu î care gâdesc s ş reacţoeaă. Persoaee care acordă sprj po să roducă ş cocepu de gâdur sau percepţ auoae ş să e oere u exepu a oduu î care percepţe ţae e po fueţa seeee. Psharu aerca Aaro Beck fooseşe exepu srur uu ce cărua î cere săş agee că o persoaă care se aă acas aude îro oape
AD NSN-NS
zgoo î ceaaă caeră Auc câd ese îreba cu ar pu ea reacţoa persoaa a pra terpretare: E u hoţ î casă" ceu a răspus că sar sţ foare axos îgrot" ş că sar puea ascude sau ar puea da eefo a poţe Cetu a co sdera că î cazu ue a doua erpreăr Geau a fost des chs ar âu a făcu ca u ucru să cadă" persoae u ar f eaă c ar f probab doar rsă î cau î care sa spar cea aoros aces ca persoaa sar duce să adă care e probe a Beck a expcat cetuu că aces exepu usreaă că exsă a ue odur î care oae pot terpreta stuaţ e ş că odu î care e e terpreteaă afeceaă odu î care sm ş se coporă Referor a deostrarea fueţe percepţor asupra se eeor ş coportaetuu coser ar trebu să stru ască pe ceţ î îţeegerea dfereţe dtre fapt ş deducţe Ceţ po îăţa că percepţe or cu prre a e îşş a aţ ş a ue su faptee" or subecte. Touş adeseor e pot să uş dea sea că acese percepţ se po baa pe deducţ c u pe fape Exepfcarea ea preferaă ofertă de uu dre profesor e de a Uersatea Stadford era: Toţ de erg î şr ce puţ asta făcea ce pe care a ăut" ce da pe care a ău este u fapt îsă fapu că oţ erg î şr da ese o deducţe Ceţ po face deducţ cu prre a e îşş a ceaţ ş a edu Acesea po f aâ poe câ ş egate ş pot ara î ceea ce preşte gradu de corectude a dateor facuae pe care se baeaă Caseta 2 oferă două exepe ae dfereţe dre fap ş deducţe
Mnl de consiliere ·
I
Î mătăţrea percepţ r c ieţ
Caseta Exemple ale dierenţei dintre apt şi deducţie Exemplul
Fap: Dd:
mi ierd sua aci cd comaa ese oigaă să reducă ersoau cu 2% geera şi î secia în dearameu di care fac eu are Nu ăceam reaă rea uă
Exemplul 2
Fap Duc
Pareeru meu ese eoişui de iriai cu mie E u mai ese ieresa de mie
Noă n icu exem u de mai sus faee şi roee nu usifi că deducţie
Acceue dfereţa dre fap ş deducţe peru că ese o eă care să a baa oduu î care ceţ îş creeaă ş per ssă î crearea uor percepţ corece. Ceţ po să sară a cocu dar aceaş p să u fe coşeţ că au făcu sau ua deve apo reaaea or î îrege sau î pare
xtragerea �i idenicarea percepţiilor automate Peru aş schba gâdrea ese evoe ca respecv ceţ să devă coşeţ de percepţe or auoae couare su preeae aue caracersc doae ae uor asfe de percepţ Percepţe auoae: • su pare a bajuu er a oaeor ce ş cu îş spu or îşş; • po ua fora cuveor a agor sau abee;
HA
se perec foare rapd , de obce, a a coţe; • po precede îsoţ eoţ, cusv seee hbţ de exepu, răspusure eoţoae ae oaeor a acţiue aora ureaă erpreăror or, a degrabă decâ acţuor î se; • su î geera paube peru oae care pred că su corece; • au o caae repevă, î cuda fapuu că oae îcearcă să e bochee •
De acesea su adesea dfc de defca, coser po să î areee pe ceţ să defce posbe percepţ auoa corec. î o îb linţi dspr pţ au ae care apar î pu suaţor supărăoar Auc câd ceţor e ese greu să î aească gâdure respecve, coser po foos fe eepfcăre pr ag, fe jocu de ro Auc câd e adreseaă îrebăre, coser observă cu aeţe seee de eoţe care po deschde druu căre ae îrebăr Foosrea ue abe poae f foosoare Auc câd ceţ î văd gâdure ţae scrse pe abă, î po devău gâdure a puţ evdee a îspăâăoare Ceţor se po da ee î cadru cărora să î îregsree gâdure percepţe. Ceţ po copea abee c, î care po îregsra pe cooae dfere: • Sitaţi/Sitaţii care coduce/coduc a eoţa/ eoţe egavă/egave • Sntin t şi racii fizic resţe gradu or pe o scaă de a a 100 • Prcpţiil i agna/ iaginil a toat o coa ţe a gra duu de îcredere î ee pe o scaă de a a 100 pus, e po defca orce percepţe a ferbe
Manua de consiiee ·
Î mb ătă rea percepo c elo
Coser e pot cere ceţo de aseeea să copeteze fo de ucru î care să detfce ş să coteze setetee reacţ e fzce percepţe ş agechee petru stuaţeprobeă specfce cu care se cofrtă îte şedţe (ez Caseta 12) D ou ceor se poate cere să detfce percepţe ferbţ
Vecarea acurateei percepiilor Atuc cd sut puş î faţa stuaţorprobeă ceţ pot să facă afraţ poteţa eroate despre e îşş cu ar f Nu sut bu a asta" ş despre ceaţ totdeaua face . . " sau Ncodată u face . " Astfe de afraţ sau percepţ ue ţează odu î care se st coucă ş reacţoează. Atuc cd ajută ceţ a verfcarea acurateţe percepţor or persoaee care acordă sprj e cer să dstgă ître fapt ş deducţe ş să facă astfe îct deducţe să se potrească fapteor pe ct de ut posb Coser pot să î îcurajeze pe ceţ să se gdească a percepţ ca a propozţ pe care e pot estga îpreuă pet a edea ct de ut sut susţute de probe U exepu ofert de Aaro Beck este acea a uu rezdet care a sstat Nu sut u doctor bu". Terapeutu ş cetu au stat apo crtere după care doctor este cosderat bu Rezdetu şa otorzat apo coportaetu ş a căutat feedback a supervzor ş coeg. fa a decs: Pă a ură sut u edc bu." Aşa cu se arată î Caseta 22 persoaee care acordă sprj î pot assta pe ceţ să verfce acurateţea percepţor or î stuaţeprobeă adresdue tre îtrebăr:
HA NESN-]NES
Ude este dovada care săţ susţă percepţa? • Exstă ş ate odur î care a putea percepe stuaţa? • Care dtre odatăţe de a percepe stuaţa se potr veşte ce a be cu faptee dspobe? •
Caseta Exeplu de veriicare a acurateţei unei percepţii
5 aa-poblemă C şase ln n rmă, Laren, 26 de an, a obnt prma sljbă de profesor n cadrl n gmnaz dn partea centrală a ora h 44 an eense drector de şcoal c n n nte ş era foarte determnată să ameloreze caltatea şcol. Ea a fost cea care a angajato pe Laren. L Chloe place să ă le gătra c personall ş ncrajează să comnce cm se descrcă. Laren se dce la Chloe ş spne că sljba se pare foar te dfclă ş se ntreabă dacă are abltăle ş pterea să reşească Chloe ma ntâ o ascltă ş apo, pe parcrsl conversae, adresează Laren rmătoarele tre ntrebăr Percepţi potenţil erontă lui Luren N reşesc ca profesor n această şcoală. " Î ntrebre Cre dovdă îţi susţine percepţi?/ Atnc când se adresează această treare, Laren vorbeşte de spre faptl că se pare dfcl să păstreze dscplna n clasă. Conser c eev vorbesc foarte mlt, mlt ma mlt decât la şco lle n care ea sa format Laren spe că ar dor să p ăsteze ma mlt dscplna otş, admte că, pe r total, actvtatea elevlor se mbnătăeşte ş că snt destl de pretenoş c ea
Manal de consliee ·
Î b ătă ea pereplor e lor
6
ntebe 2 "Exstă ş lte modu n ce pute pecepe stuţ?J " Elev ar lcra ma bne dacă ar avea n alt proesor " " Eev snt prea ră pentr a putea ajta ntrn mod potr vt " " Fostl proesor era mt prea permsv ar elev ăcea prea mlt ce voa " " Am nevoe să lcrez aspra abltălor mele de control al clase. " " " Elev ncep să vorbească ma pn � să creze ma mlt. " Am nevoe de sprjn � satr prvnd modl care să m m bnătăesc abltăle de predare. " " Petrec rea mlt tm ngrjorândmă � n smndmă bne. " ntrebe Cre dntre modl tăţle de percepe stţ se potrveşte cel m bne cu fptele dsponble? Dpă ce se gânde�te n tmp, Laren decde că cele ma corecte percep snt: " " Elev ncep să vorbească ma pn � să lcreze ma mlt " Am nevoe să lcrez aspra abltălor mele de control al clase. " " Am nevoe de sprjn � sfat pvnd modl n care să m mbnătăesc abltăle d e predae. "
sufceta îcredere î se poate costtu o are probeă î oetu acceptăr ue sujbe dfce exepu d Caseta 2 12, Laure este îdeajus de orocoasă să abă o drec toare respectv pe Choe care î cotextu ue reaţ bue de coaborare o ajută să obţă îţeegerea a profudă a ue per cepţ autoate poteţa percuoase Dacă Laure ar f persstat î percepţa e autoată care o făcea să restă stuaţa ca pe
HA NSN-JNS
u eşec eştd ce să facă ar f putut char să îş dea desa. Reutatu faptuu că Laure sa gâdt a profud a percep ţa e autoată a fost că sa caat ş a reuşt să îş vadă sarc e î perspectvă acestea cuâd ş aeorarea propre. Coser pot să eargă dcoo de ajutarea ceţor î odfcarea percepţor autoate epotrvte petru a face a coşeţ de fap că au tedţa de a procesa foraţa î o dur precocepute De exepu î vtor atuc câd se va cofruta cu setete sare de psă de îcredere Laure ar putea să se foosească de abtăţe de aş adresa îtrebăr petru a testa reatatea percepţor e Coser ar putea să fe evo s ajute pe ceţ să odfce gâdure în a ute oe de abtăţ etae De exepu u coser ar putea să o îcurajee pe Laure să puă a îdoaă ş să schbe o cerţă raţoaă cu ar f Trebue să fu profesoru perfect" Ma ut decât atât Laure ar putea să îveţe să foosească baju ter de caare ş de strure care să o ghdee î coucarea asertvă ş u subsvă cu eev să
Aciaea 11 Asisa rea unui clien n esa rea reali�ţii unei percepţii u rez în e ă u un tene e e e o ob lemă eson lă, e jo ă rol u u n u ent re re so rere u ne su m u lto regu re eren e entu e ă m b ne u ne stu obe ă n d u u ne re de olborre ş, os bl, oosn d o t b ă n t u l estu roes: oloseşte b tăl e de ob e entu desre o n testăr e tă erelor, n o de te r l onuz ol oseşte- b ltă e deo nstrte
Mnl de consiliere ·
b u ătăţea peepţ o eţ o
8
oopereză u l e ntu pentr u dent o perepţe u tom tă po b l noretă pvn d tuţ î n uză jută-ţ l ent ul ă teteze rette peepţe utomte d reân du - u măto rele întebă r U nde ete d ovd re ăţ u ţnă perepţ? xtă ş l te mod u r în re pu te perepe tuţ ? re d ntre mod ltăţle de perepe tuţ e potrveşte el m b ne u ptele dpon ble? ooeşte-ţ b ltăţ le de negoere teme pentru ă
U ltero d utţ ş nverţ ol u r e eul e înregtră r or u do u vd eo le şed nţeor de repetţe ş prtă pot jut învăţ re
HAD NESNNES
N egoci e rea te m ei pe ntru a ca să Tea acestu capto vzează odatatea î care î tpu coser ceţ se pot foos de tpu dtre şediţe astfe îct să obţă u efect ax De mute r cr t ă fostor s dscute cu ceţ actvtăţe care se costtue ca teă petru acasă pe care aceşta trebue să e îdepească pâă câd se îtâesc d ou ceea ce prveşte coserea foraă acestea ar trebu să reprezte actvtăţ tre şedţe. Foosesc ac tereu de egocere a tee petru acasă dată fd area gaă de cadre ş odatăţ î care se desfăşoară uee cadre cuvâtu teă ar putea f cosderat eteresat sau epotrvt date fd cootaţe educaţoae ae acestua. acest caz persoaee care acordă sprj pot foos o terooge dfertă care să se se potrvească a be or ş ceţor or. De dragu spfcăr are parte d dscuţa care urează prvd egocerea tee petru acasă presupe şedţe de cosere foraă. cosecţă cttor petru care această presupuere u este ua corectă ar trebu să adapteze dscuţa a crcumstaţee specae î care îş desfăşoară actvtatea.
Mana l de consiliere ·
egoeea ee i pe acasă
0
Negocierea temei pentr acaă După prezearea demosrarea ş srurea ceţor î ameorarea modaăţor de a gâd ş a comuca/ acţoa î coexu reaţor de coaborare coser ş cleţ ar rebu să egoceze sarc reevae care să se cosue ca emă peru acasă Temee peru acasă cud îcercăre de mafe are a uor comporamee schmbae î vaţa reaă ş compearea de fşe de auomoorzare sau fşe de ucru peru dezvoarea de abăţ meae care fueţează semeee comucarea ş acţue. Ae sarc po vza crea de cărţ de auoajuorare ascuarea de casee vzoarea de casee vdeo ş observarea ar u bue abăţ de omucare. Exsă mue move peru a e sugera ceţor să îş facă emee peru acasă. Prre acesea se umără: creşerea rmuu procesuu de îvăţare ş îcurajarea ceţor să moorzeze să sporească ş să pracce comucăr ş acţu modfca. Ma mu dec aâ acvăţe care se cosue ca emă peru acasă po ajua a rasferu comporameeor asupra cărora sa ucra î cadru coser î vaţa reaă. Ueor auc câd se îâmpă aces ucru ceţ expermeează dfcuăţ î apcarea comporameeor or îmbuăăţe. Asfe de dfcuăţ po f expuse î cadru urmăoare şedţe pus emee peru acasă po spor semeu de auocoo ş de resposabae persoaă î vederea îmbuăăţr moduu care gâdesc comucă ş acţoează ceţ Ua dre probemee cerae î prescrerea de eme peru acasă ese deermarea ceţor să e ducă a îdepre Adesea ca formaor î cosere am observa cum cursaţ se grăbesc să egoceze emee a sfârşu şedţeor de cosere î
HA NESN-NES
odur care aproape că garateaă psa de copaţă Prtre greşee coue se uără eacordarea uu tp sufcet o sabă obare a partcpăr cetuu acordarea de struc ţu verbae vag ş faptu de a u verfca dacă respectv ceţ au îţees car ceea ce au de făcut Caseta 22 1 pretă ouă îdruăr recoadate de către dstş terapeuţ cogtvşt aerca Chrste Padesky ş Des Greeberger petru spo rrea şaseor copaţe cetuu
Caseta nduăi pentu spoiea coplianţei clientului pivind teele pentu acasă
. Prezentai sarciile ca fiind mici 2 Prescriei sarcini care să se ridice la nivell abilităilor clien tli. Facei ca sarcinile să fie relevante �i interesante. 4 Colaborai c clientl dezvoltarea sarcinilor de nvăare. Oferii o eplicaie raională clară a sarciii �i n rezmat scris. 6 Începei rezolvarea sarcinii n timpl �edinei. 7. Identificai �i solionai impedimentele sarcinii. 8 Accentai nvăarea mai degrabă decât rezltatl dorit. 9 Dai dovadă de interes �i verificai tema n decrsl rmă toarei ntâliri.
Coser îş pot costru propre forate de tee petru acasă sau pot să schţee pe hârte strucţu după cu este cau Acestea pot să fe cee a bue sau doar şte opţu petru cotextee forae de cosere Caseta 222 pretă
Mana l de conslere ·
egoe ea teme pe aasă
patru forate de teă petru acasă presupuâd şedţe de cosere forae. Atuc câd este posb coseru sau ce tu ar trebu să coseee î scrs strucţu care prd tea petru acasă d aceste forate. Screrea struţuor pe core u este îdeajus de buă Coser ar trebu să verfce îtotdeaua ceea ce scru ceţ petru a se asgura că aceş ta şau otat strucţue corect cau î care persoaee care acordă sprj doresc ca respectv ceţ să copetee for ate specae cu ar f juraee de otorare ar trebu să ofere aceste foruare char e Această practcă asgură s truc ţ care ş î scuteşte pe ceţ de efortu supetar de a trebu să coceapă fortee ate de e compet Cset Fote pentu teele pentu csă
omat Formuă petru recomndre temelor petru csă Pentr a obne cât ma mlt dn şednele de sprjn, snte ncrajat să v ă angaja actvtăle dntre şedne
omat Urmre srcnlor Pentr a obne cât ma mlt dn şednele de conslere, snte ncrajat să ndepln rmătoarele sarcn.
omat 3 Fşe de lut csă Folos această fşă pentr a consemna ( 1 ) prncpalele nvăămnte obnte dn conslere ş 2 orce nstrcn pentr ac ttăle dntre şedne.
HA ELS-JES
Foal
223
Contrctul de învăţre Fac n contract de nvăare c mine nsmi pentr a dce la n deplinire rmătoarele actităi nainte de rmătoarea şedină de consiliere
Notă Dpă cm este cazl sbstti cântl consiliere c sprijin
Ueor schbarea uu od de a couca sau de a acţoa ecestă d partea ceţor reuţarea a obceur dobdte pe tere ug. acest ca poate să fe extre de portat ca persoaee care acordă cosere ş ceţ să u cadă prea cu rd de acord asupra uor sarc prea dfce. Atuc cd este posb e ar trebu să îcerce să terpretee cteva succese petru a îcuraja pe ceţ ă perseveree î ucru asupra propror or abtăţ. U ceţ rev î ed osuportve dacă u char oste. astfe de caur ar putea f evoe ca persoaee care oferă sprj să pregătească pe ceţ a teec îate de a e sugera să peetee coucarea ş acţue îbuătăţte î afara cadruu de acordare de sprj. O astfe de pregătre ar putea cude eaborarea de paur de a face faţă feedbackuu egatv sfrşt coser ar trebu să e seaee ceţor egătura dtre şedţe spudue că î cadru îtr urătoa re î vor îtreba cu sau descurcat cu teee. Ceţ care ştu că persoaee care acordă sprj sut teresate ş suportve î ceea ce prveşte îcercăre or de aş duce a îdepre teee
Mnl de consiliere
egoe rea teme per acasă
sut susceptibii să fie ai otivaţi să şi e facă atâta vree cât aceşti cosiieri evită să îi cotroee sau ă îi judece
Identicaea upoului şi a euelo Nevoia de a idetifica suportu şi resursee di afara cadru ui cosiierii se suprapue peste cea a egocierii teeor e tru acasă cu cieţii. Abee se cocetreaă asupra asistării cieţior foosirea productivă a tpuui afara cadrui cosiierii. Poate fi evoie ca persoaee care acordă spriji să creas că iveu de coştietiare a uora ditre cieţi cu privire a iportaa idetificării şi foosirea surseor de suport şi a redu cerea cotactuui cu persoae osuportive. Cosiierii îi pot aju ta pe cieţi să idetifice persoaee care e pot susie î edi ie or casice efortu de aşi îbuătăţi odu î care gâdesc couică şi acţioeaă. De exepu u ciet care are o probe ă cu băutura poate fi îcurajat să se aăture Acooicior Ao ii. U at exepu este ajutarea studeţior cu sabe abiităţi de studiu să caute ectori şi tutori îţeegători care săi asiste de exepu a scrierea uor eseuri ai bue sau a recapituarea petru exaee Oaeii care u au u oc de ucă îşi pot face prietei sau pot apea a rude care e pot oferi u doar suport eoţioa ci care se pot costitui şi ca surse de găsire a ei sujbe Feeie care ucreaă asupra esajeor verbae vocae şi corporae petru a couica ai asertiv pot căuta grupuri de feei ude pot găsi şi ate feei care au aceeaşi obiective O abordare opusă este aceea ca persoaee care acordă spri ji să îi asiste pe cieţi î idetificarea persoaeor eîţeegătoare şi cotraproductive. Cieţior i se asă apoi ai ute
AD S]S
arate a face pe aceş oae să accepe ăcar dacă u să susţă eforture or de a se schba; a edea a puţ astfe de oae sau a u a edea pe cuu dtre e Dacă acese persoae sut ebr a fae earea or poate f dfcă a aes î cau care ceţ su depedeţ facar de ee Ac coser ş ceţ po dscuta straeg de deterorare a cotrouu Touş ceţ pot adesea săş aeagă pree ş ebr grupuu d care fac parte oca de aceea po ş săş schbe aturaju. Coser pot detfca o areae de persoae ca ajuoare cu ar f parteer de cupu profesor părţ asseţ soca şef ş pree ee rur petru oosrea trţlor ca ajutoare ae coseror cud obţerea persu ceţor detfcarea persoaeor potrte ş auc câd ese ecesar forarea or petru respecee rour U exepu de foosre a terţor ca ajutoare ese de a e cere profesoror să ajute pe ee t ş sguratc să partcpe a ut a acttaea a casă. pus cose î po asst pe ceţ să defce ş să foosească resursee peru ca acţuea or să obţă ş să eţă odatăţe îbuătăţte de gâdre coucare ş acţue. Astfe de resurse cud seare sau cursure de scurtă durată cărţe sau auaee de autoajutorare caseee audo cu strucţu casetee deo ş CDRMure ageţe de outarat porte grupure ş reţeee de suport forate d persoae de aceeaş ârsă e eefoce ferbţ sau forăre petru suaţ de cră Coser ar trebu să se faaree ş să stabească aute cotacte cu sursee de suport uae ş resursee educaţoae ş foraţoae de reeaţă axă petru popuaţa de
Mnl de consiliere ·
25
egoerea teme pet u aasă
226
ceţ cu ce uceă Accesu supotu ş resuse potv te pote f e u evăt juto uo ceţ pe ăsură ce ceşt fc pş spe schbe ouu ce gâesc coucă ş cţoeă oee cu pobee Activitatea 22.1 Negocierea temei pentru acas urez în eh pă u u n p rtener re l ege o stuţe - probl emă în re do rete să om u ne m b ne. Col boreză u p enerul tău pentru de nt f n u mte mesje verble vo e orpor e u nde este nees ră îm bu nătăţ re Foosn du te de nstrure demonstr re repetţe ju tăţ entul să- mbunătăţesă bltăe Repetţ prtţ po um să negoţ un su m m ulte tvtăţ men te se onsttu în teme pentru să st fel înt prteneru l să fo osesă t m p u (să presup u nem de o săptăm n ă) în nte de vă reîntln pentru obţn e un efet mx m Pentru spor n sele de ompl nţă enţlor u rmeză îndru mă r e prezentte în ont nure folosete u n tm p d evt negoer teme; ntrodu d ee ă exersre d ntre ed nţe este m port ntă negoză în l o să m pu tvtăţ sgu ră te ă tvtăţ le su nt rel ste; sg ură te ă respetvu l l en t te p res e treb ue să fă sg ură-te ă n struţ u n e su nt onsemn te în srs oret; d sută poten ţ e e d fu ltăţ în desfău rre tvtăţl or su pr ăror s onvent sem n eză f ptu l ă tem v f verftă în dru l edn ţe u rmăto re U tero orgn zeză o sesu ne de m pă rtă re m p res lo r dsuţ on entrtă pe fol osre tehn lor de negoe re tem e dn p rte person e
HAD NSNNS
I
e oă spjn. Dă este nees, oeă onsel oz să exeseze m m lt, pâ nă ân smte ă obţ n t o oree om petenţă n negoe e teme pen t s ă. po, ă este posb l, nversţ o e.
27
Aciviaea 222 Idenicarea surselor de su po şi a resu rsel or Î n ee e pveşte pop lţ / pop l ţl e e le nţ re l ez s te r pe vtor, e ntfă : Ce t p r e omen r pte s sţ ne îneră l e lent tă e se shmb? Ce tp e resrse non m ne (e exemp sete s ă e to tore r pte ssţne înerăr e ent l e s e shm b
l oslr ·
egoceea temei pe acasă
Con d u cerea şed i nţe l o r d e mij l oc Acest capito este uti aceor cosiieri care foosesc sau sut ai susceptibii săşi foosească tehicie de cosiiere î cadre ude este posibi să se desfăşor o sri d diţ d cosiie re forae Cu toate acestea sper ca cititorii care îşi foosesc teh icie de cosiiere fie î cadru uor îtâiri iforae fie ca parte a ator rouri priare să găsească de aseeea ceva uti aici Accetu este pus pe şediţee de ijoc cee care se desfă şoară după şediţa iiţiaă şi îaite de şediţa fiaă orice ca urătoarea trecere î revistă se cocetreaă pe coducerea şediţeor î care se fooseşte abordarea îbuătăţirii couicării/ acţiuior şi îbuătăţirea etaă ai degrabă decât abordarea faciitării reovării de probee î stadiu schibării di odeu de ajutorare R (Reaţioare ţeegere chibare). Totuşi ute ditre pucte sut reevate abeor abordări. Şediţee de cosiiere cuprid patu fae pregătirea îceputu faa de ijoc şi îcheierea caseta baâdue pe presupuerea că procesu de cosiiere se va desfăşura petru ce puţi îcă o şediţă sut preetate tehici petru fiecare faă.
A S-]S
9
aseta ele patru aze ale şedinţelor de consiliere Faza de pregătire
T lsrav Relectarea la şedina trectă şi şedinele rmătoare Consltarea c ormatori spervizori şi colegi nelegerea modli n care pot i mbnătăite comnicarea/ acinile şi gândrile vizate Pnctali tatea Aranjarea camerei Relaarea 2. aa de ep
Thn lsrav ntâlnirea saltl şi aşezarea Restabilirea relaiei de colaborare Veriicarea temei Programarea agendei şedinelor Faza de mijlo
Thc srav Implicarea ac tivă a clienilor n procesl de schimbare Instrirea demonstrarea şi repetiia Veriicarea nelegerii clienilor Reactalizarea agendei şedinelor Păstrarea ritmli şedinelor Faza de înheiere
hc srav Strctrarea programli astel ncât să permită ncheierea Recapitlarea şedinelor Negocierea temei pentr acasă Aranjarea ni contact lterior
Ma n al d e consiliere
Codu eea şed eor de jlo
0
Faza e pregătire Pregărea adecaă a şedţeor de cosere ese oare poraă Persoaee care acordă sprj ar rebu să ajugă a deree a şedţe să se asgure de ordea cabeuu să e rce echpaeu de îregsrare pe care ar puea oos ş dacă ese ecesar să se reaxee ajoraea cauror ser u ar rebu să e peră ceţor să re î cabe pâă câd u su pregăţ să e ddce aeţa î îrege Ac câd ese po supeor oraor ş coeg î po ajua pe coser a recapuarea şedţe aeroare să câş ge sghur î ceea ce preşe odu î care ar puea să o abordee pe urăoarea pus coser po să îş reuască sraege pe care eţoeaă să e oosească ase îcâ să e îţeeagă î îrege coţuu Dacă ese ecesar coser po să pracce raserea saegor Ma u decâ aâ coser po să se oosească de pu d şedţee de joc peru a se asgura că au oae aeraee scrse cu ar cospecee ş oruaree peru eee peru acasă pregăe Touş coser ar rebu să eve să e prea rg î coducerea şedţeor de vree ce cosuarea cu ceţ ese pare a sabr uor bue reaţ de coaborare
Faza e nceput Faa de îcepu cuprde re sarc prcpae: resabrea reaţe de coaborare ercarea ee ş prograarea şedţeor Odaă ce ceţ su aşeaţ coorab or îcepe ueor să orbească d propre ţavă Touş î ajoraea cauror ese eoe ca persoaee care acordă sprj să acă o afraţe
HA SS
de deschdere Exepe de afraţi de deschidere sut oferite Casea 232 ugerez o abordare dugetă" care îcepe pr erfcarea ocuu ude se stuează cietu" ai degrabă de câ recerea direcă a schibarea coportaetuui Cosiierii ar rebu să e creeze cieţor siguraţa ş spaţiu psihoogic î care să e trastă iforaţie pe care e cosideră iporta te di cadree or itee de referiţă Odaă ce cosiieri eau ofer cieţior tpu ecesar petru a spue ce avea de spus pot să e socte şi ate iforaţii care î po ajuta î evauarea oduui î care cieţii au progresa î efecuarea teei egociate cadru şediţe trecute Casea 232 oferă câtea afraţi pe care persoaee care acordă sprj e pot face î stuaţia î care ceţi u au expus deja progresu îregistrat pri efectuarea tee Dacă ese cazu cosi ier po să puă ş ae îtrebări care să carifce şi să sporească îţeegerea or şi a ceţior priid ăsura î care fac progrese Ma u decât atât cosierii îi pot îcuraja pe cieţi săşi adă picarea coştieă sau fueţa persoaă î schbăre poziie de pe parcursu efecuării teei. De exepu Cau 27 de a ucrează îpreuă cu persoaa care îi acordă spriji a îbuătăţirea abiităţior sae de expriare a afecţiui faţă de pareera sa Bethay de 28 de a îtru od a deschis Behay ia spus u de ut ui Cau că î ceea ce o prieşte cosideră că se ţeeg ai be Cosiieru u Cau î îcurajează să adtă că pri schibarea coporaetuu de exepu pri psa de reţieri î a spue că o iubeşte ş a o sărua cu cădură a îregstrat deja o îbuăăţire Cau ar puea săşi spuă că Atuc câd îi foosesc abităţie de autodezvăuire şi sut ai deschis î decararea şi arătarea dragoste petru Bethay pot să îi îbuătăţesc reaţia cu ea"
Mana d e consiiere ·
Cod erea şedţeor de o
a îceputu fecăe şedţe d stadu schmbă cose a tebu să se cosute cu ceţ petu a stab coţutu şedţe. Astfe de pogaă ae coţutuu şedţe pot f fă cute petu uee şedţe sau petu toate De exempu pot de cde împeuă ce vo uca ma îtâ ş apo ma tâzu pot ua o ată decze asupa a ce să uceze î cotuae. Ateatv cadu dscuţe ţae despe ageda şedţeo e pot să sb ească u obectv cu cae să îceapă ş apo să cadă de acod să se depaseze căte atu Totuş atât cose cât ş ceţ a tebu să fe exb odată ce stabesc ageda şedţeo astfe îcât să poată ăspude a evouţe cae suv tpu şedţeo. Atuc câd se stabeşte aeda şedţeo eu susţ acoda ea ue ateţ spote doţeo ceţo de veme ce doesc să e îcuajez motvaţa ş mpcaea. Dacă pesoa cosde că exstă u motv mpotat petu a îcepe cu u obectv de îmbuătăţe a comucă sau a gâduo cetuu împătăşesc această obsevaţe ceţo me Totuş td să e as o utmu cuvât î stabea pogamuu şedţeo Caseta 232 exempfcă tpu de afmaţ pvd stabea pogamuu şedţeo ce a putea f fooste apoape de îceputu cee dea doua şedţe. Agedee şedţeo uteoae td să fe putec fueţate de actvtatea ş temee egocate î şedţa ateoaă. Caseta Câteva exeple de aiaţii din aza de început Afirmaţii de deschidere Cm ţia mers săptămâna asta? Cm teai mai descrcat? C ce ai vrea să ncepem astăzi?
A ]
Vefcaea teme Ce progres ai ăct odată c această temă? Ce sa ntâmplat atnci când ai ncercat să aplc gândrle/ mo drie de a comnica modiicate? Lcrrile n sa ntâmplat pr şi simpl, ci t lea făct să se ntâmple prin aptl că ai schimbat (speciicai ce)
Stablea agende une şednţe - consle căte tată n prima noastră şedină am stabilit doă obective care se ree ră la abilităile mentale necesare pentr a vă nelege ma bine c Lke (il de 3 an) mai precis, pnerea la ndoială şi apoi schimbarea reglii eigente că Lke n trebie niciodată să ie nepoliticos c mama sa " şi evalarea şi, dacă este posbi schim b eţii te L n iid imi pri " Am stabilit, de asemenea, câteva scopri legate de mnătăi rea componentelor mesajelor verbale, vocale şi corporale pentr o mai bnă comncare c Lke n timpl meselor. Aspra că reia ai dori să lcrezi mai ntâi?
Faza e mijoc Odată ce agedee şedţeor au fost stabte totuş î mod forma coser pot foos strateg de a ajuta pe ceţ a atgerea uua sau a ma mutor obectve O odatate de a vedea această fază de mjoc este de a cosdera faza de ucru a şedţe. Totuş u a foost staga de fază de ucru petru că ar putea scădea d ertee actvtă vaoroas d fazee de pregătre îceput ş de sfârşt Am accetuat deja portaţa strur cetrate pe cent atuc câd asstă ceţ î îbuătăţrea abtăţor or faza de joc persoaee care acordă sprj pot să î pce pe
Manua l d e consiiere
Cod eea şedeor d e mj o
cleţ aegere care au oc atc câd se ucreaă asupra uor aute abtăţ de exepu uăru de repetţ ecesare petru a deota esajee erbae ocae ş corporae ate Ma ut decât atât coser î pot pca pe ceţ î aegere prd urărrea autor pucte d ageda şedţeor ş reurea acestora după cu este cau preuă e pot să facă schbur ş coprosur prd petrecerea tpuu aocat şedţeor: de exepu reducerea tpuui petrecut doar petru o aue abtate etaă sau abtate de coucare astfe îcât să abă tp dspob petru o ata Coser trebue să eţă rtu potrt a şedţe c prea rapd c prea et Exstă rscur abee drecţ Pe de o parte ee sar putea grăb spre a ofer strateg de cosere î odur care ar putea duce î eroaree ceţ făcâd ca aceşta să răâă cu prea puţi a sfârştu şedţe Ma ut decât atât ar putea face prea ute presu asupra ceţor ca aceşta să se deăue ş să ucree îtru rt epotrt. Pe de ată parte coser pot perte deruarea de şedţe î deră" şedţe care curg îcet fără scop cu reutate pue papabe Ueor această deră a şedţe se petrece petru că persoaee care acordă sprj au sabe abtăţ î ceea ce preşte eţerea echbruu dtre reaţe ş sarcă detetu cee d ură Ar putea eoe ca aceşta să deote abtăţ aserte petru a reduce coersaţe ug ş eproducte Ma ut decât atât e au eoe de u repertoru de expres de erfcare ş aasare Caseta 233 oferă exepe de astfe de afraţ Deş resposabtatea ar trebu îpărţtă pâă a ură este resposabtatea coseruu să adă dacă tpu şedţe este aocat od product Acesta ar trebu să fe atet să u acă
A S-S
afiraţii de aasare dacă u are tip suficiet petru getio area î od adecat a iteior uteriori di prograu şedi ţei geera ce ai bie este să se eite abordarea uor oi subiecte a sfârşitu şediţeor î oc să se îceapă ucru asupra or î grabă.
Caseta Exepe de fouări petru fazee de ijoc şi de sfârşt omulăi penu faza de mijloc Doreşti să petreci mai mlt timp acm lcrând pe acest aspect sa eşti pregătit să mergem mai departe? Simt că am lcrat la schimbare (speciicaţi) pe cât de mlt a ost posibil ce părere ai? Doreşti o altă repetiie pentr a comnica mai bine n această staţie sa crezi că te poţi descrca destl de bine? omulăi penu faza de sfâşi Observ că va trebi să terminăm n 10 mte . . şi prespnând că doreşti să revii poate ar trebi să petrecem o parte din acest timp itândne la ceea ce ai ptea ace nainte de rmătoarea ntâlnire. Înainte de a ncheia ar ptea i o idee bnă să revedem ce am ăct astăzi şi să vedem cm poţi să constrieşti pe această bază până ne ntâlnim data viitoare. Ai mai dori să adci ceva n discie nainte de a ncheia?
Faza de nal Există diferite sarcii ipicate î teriarea caificată a şediţeor î stadiu schibării di cadru odeuui de acordare
Manal d consilir ·
Con ducerea şedi nţelor de m ijoc
6
a assteţe pshoogce RS (Reaţoare ţeegere Schmbare) Coser trebue să îchee a fa orce actvtate ega tă de o aumtă abtate, desfăşurată î tmpu ae de mjoc. E ar putea dor să orgaee petru e îşş sau petru ceţ or, şedţe recaptuatve cau î care ceţ u au făcut deja acest ucru, aceasta ar putea costtu o oportutate petru ca e să scre pe hârte prcpaee îvăţămte pus, coer ar trebu să ase tmp sufcet petru a egoca ş carfca toate teee pe care ceţ e vor avea de făcut Ma mut decât atât, coser ş ceţ ar trebu să dscute car arajametee pe care e fac petru şedţa următoare Petru a aoca t executăr adecvate a sarcor d cadru fae de fa, adesea este o dee buă reaarea d tmp a ue afrmaţ structurate, care să permtă o traţe ă de a faa de mjoc către faa de fa a şedţe Aţ putea face o astfe de afrmaţe cu aproxmatv 50 ute îatea fuu ue şedţe de 45 de mute Prmee două foruăr d Caseta 233 sut exepe de afrmaţ pe care coser e pot face î această prvţă Ueor, recaptuarea şedţeor î ajută pe ceţ săş carf ce ş săş cosodee ceea ce au îvăţat d acestea. Totuş, recaptuăre şedţeor u sut îtotdeaua ecesare, ma aes câd coser ş ceţ au ucrat î profume pe parcursu şedţe Ma mut decât atât, atuc câd coser egocaă tema, ar putea să acopere orcum uee probematc captou ateror, a meţoat câteva odatăţ de a spor copţa ceţor î efectuarea actvtăţor ca temă petru acasă Cu rscu repetţe, prtre aceste modatăţ se uără egocerea, ma degrabă decât puerea tee, verfcarea
A ]
oduu î cae ceţ ştu cu să puă î act gâdue ş coucăe odfcate otaea stucţuo ş a pucteo chee ae actvtăţo ş dscutaea cu ceţ tutuo dfcutăţ o pe cae e pot atcpa î îdepea actvtăţo. Atuc câd şedţee se îchee cose a putea vefca dacă exstă aspecte eteate see de îtebae sau pucte eeovate pe cae ceţ a do să e eţoee. Uo co se e pace să vefce cu au expeetat ceţ şedţa ş dacă aceşta au veu feedback doesc să î îpătăşească cu e. sfâşt cose a tebu să abă îţeege cae cu ceţ pvd opotutatea ş data uătoae îtâ Cose a putea de aseeea să doeacă ă e ci r uerbili, afaţ a sc" î ce codţ ş cu pot ă î cotactee îte şedţe
Aciviaea 231 Pracicarea condcerii celei de-a doa şedinţe Luez n ehp ă P rteneru joă rol onsl er u r p tene l B pe e entu C ent u l ege o stuţe- prob eă elevntă pentru e Să pesp une ă onus ej o şe nţă nţlă n e ons leu ş en tu pus ej r ee oă st e moe l e onsl ere elţo nre Î nţeegere Sh m be u t eât tât să pesu pu nem ă t ş l entu l ţ entft el pţn n t p e o u nre/ţu ne ş e uţ n un gân e pote să fe îbu nătăţtîn tm p l stu l u sh bă st e r ute r e l uţ n nă o şenţă upă est De ve e e es t n u este o o şe nţă re ă v f n evoe să s tţ mo u n e fe re ntre vo ş pote j u b ne ol . Con o o ou şe nţă e or e e sr n onstân n uăto ele pt fze:
Ma n al de consiliere
Cond ceea şediţ eo de mi oc
8
O faz de
egte (aet uu ate nl ud e abdaea de bleme a ate u u le eetve faz de neut faz de mj l faz de fnal Ul te ga nzeaz d uţe de mtş e a e ş de feedb da ete azu h m baţ u le ş eetaţ aeat atvtate Fl ea u ne n egt au d au vde ş de ul a ea aetea t ad u e un lu de vala e atvtţ .
RCHARD NESNJNES
Termi na rea con si li erii Acest capto se adreseaă probeatcor care veaă terarea ş coducerea şedţeor fae La fe ca ş captou predet aeta e baeaă e re că prnl e acordă sprj au oportutatea să ucree cu ceţ pe parcursu ue ser de şedţe să spue tre sau a ute D ou sper ca ace cttor petru care această presupuere u este vaabă d caua atur dferte a cotacteor cu ceţ or să obţă ceva d această dscuţe.
ând ă e ncheie procel de pjin cadru procesuu Reaţoare ţeegere chbare care este oetu î care coser teră procesu de cosere? Ueor ceţ pot tera d propre ţatvă îate ca persoaee care acordă sprj să cosdere că aceşta sut pregătţ. Acest ucru se poate îtâpa fe d caua ue epotrvr coser cet fe d caua faptuu că persoaee are acordă sprj u au dovedt sufcete abtăţ petru a face să revă asupra dece îsă u eapărat Ceţ pot să f cos derat şedţa sau şedţee ca fd productve dar cred că pot cotua pe cot propru. Ueor crcustaţee exteroare cu
Manual de consiliere
Te a ea ons erii
240
ar f schbarea sujbe su baa î po îpedca să coue pus u ceţ rezsă pur ş spu de că ar rebu să se schbe ş de de a beefca de cosere Mue suaţprobeă au propre or cadre eporae. Auc câd auţ ceţ su cosaţ să gesoeze au e eeee d or aceşa ar puea să dorească să coue dor pâă eeeu respecv coserea foraă oacu ar puea să se îchee auc câd ceţ părăsesc cadree respecve cu ar f spaee sau uăţe rezdeţae peru decveţ juve. Aeor coserea se poae îchea auc câd ceţ au făcu desue progrese fe î facarea rezovăr d probe fe î îbuăăţrea oduu de coucare de acţue ş gâdre d a reea sadu a odeuu Reaţoare ţeegere Schbare pus coserea se poae îchea aşa cu a eţoa deja cofor coracuu făcu cu ceu care spuează uăru de şedţe coure su prezeae paru prcpae surse de foraţe pe care coser ş ceţ e po foos peru sabrea oeuu î care să se îchee coserea. pru râd foraţa prvd ceea ce raporează ceţ cu prvre a se eee ş progresu or. Su aceşa uţuţ de progres ş s că po face faţă a be suaţor de vaţă? a doea râd ese vorba de propre obseraţ ae coseror prvd progresu ceţor a reea râd exsă ş u feedback d parea persoaeor sefcave î veţe ceţor de exepu pareer de vaţă şef sau persoae de aceeaş vârsă Ueor aces feedback ajuge drec a ceţ ş apo ese rass coseror sfârş coser ş ceţ po să ere procesu de cosere pe baza evdeţe ager uor obecve ăsurabe U exepu ar puea cosu acea a ue ae sgure
A S-]S
ş a fuu său adoescet ateror î cofct care raportează faptu de a beefca de 10 ute de dscuţ fercte î feca re z tp de o săptăâă faptu că băatu a tus peuza aşa cu fusese stabt ar aa şa exprat dragostea ş aprece rea ce puţ o dată pe z
Frmate pentr terminarea cniliei Ueor coser ş ceţ au puţe aeger î ceea ce prveşte oetu care să se tere coserea Astfe de exepe cud stuaţe care ceţ părăsesc oraşu atuc câd teree sau scurs ş câd cosr s drsz ur tu ţ d vtoru apropat cu ar f exaeee portate sau o îfăţşare cazu uu dvorţ Ateor coser au a ută bertate î ceea ce prveşte oetu terăr cotuare sut prezetate câteva forate posbe petru terarea coser • Trinar fixă. Coser ş ceţ pot avea cotracte î care se stpuează că vor ucra îpreuă tp de să spue opt şedţe asupra uea sau a a utor probee sau abtăţ probeatce Prtre avatajee terăr fxe se uără reducerea rscuu depedeţe ş otvarea ceţor să se foosească î od opt de procesu de cosere. Prtre poteţaee dezavataje sut cuse o acoperre restrâsă a probeeor ş o sufcetă atreare a ceţor îbuă tăţrea a tăţor specfce • Trinar dschisă, atu nci când obictivl sunt atins ceea ce prveşte terăre deschse coserea se îchee atuc câd coser ş ceţ cosderă că respectv ceţ au făcut sufcete progrese î atgerea prcpaeor obectve
Manal de consiliere
er na e c sler
242
•
•
•
propuse Pritre astel de obiective se umără gestioarea mai bună a probleelor respective şi dezoltarea de abilităi î bunătăite pentru rezolvarea problemelor curente şi viitoare. Trinara rpa n acest caz, îcetarea consilierii este trep tată De exemplu, î loc de întâlniri săptămâale, şedinele i nale se pot desăşura la intervale de două săptămâni sau luar. Trnara cu ?dnţă/ d sprjn Î şediele de sprijin, de şurate, să spunem, după trei luni, nu se or înva noi abili tăi, ci se va veriica progresul clienilor î consolidarea celor învate, în motivarea şi susierea acestora să treacă peste di icultăile di procesul de desprindere de consiliere şi săşi o loaă în aa ă abl tăl fora t. Prograara unu c01 tat ultror dup trnar Csilierii pot
programa cotacte teleonice ulterioare sau o corespoden poştală sau prin email cu clieii. Astel de teleoae sau co respondena pot îdeplii unele ditre uciile şedinelor de sprijin
Asistarea mentinei schimbăi Aspectele priind meninerea schimbărilor în situaiilepro bleă ar trebui să ie lăsate pentru şedinele iale. Consilierii îi pot ajuta pe clieni să eniă schibările di timpul consilie rii, identiicând abilităile mentale şi de counicare cheie pe care clienii au nevoie să le dezvolte, ormândui cu conştiinciozitate şi negocid teme petru acasă relevante, care să îi ajute să trans ere ceea ce au îvăat în cadrul procesului de consiliere la situa iileproblemă din exterior. n timpul procesului de sprijin, consilierii pot ace airaii care să indice terminarea acestuia de exemplu, comentariile
HA LS-S
privid aptul că temele petru acasă sut utie petru o tarea abiităţilor îmbuătăţite, care e vor i e oos upă îh ierea cosiirii Astel de comtaii pot îcuraja ciii să ob ţiă reultatu maxim i şediţele urete şi i timpu itr ele Cosiierii pot itroduce î discuţie subiet termiării pri ua sau mai mult airmaţi e traiţe care semalaă mod clar ă procesu cosilirii se apropie de sârşit Casta 24 oe ră exempe de astel de airmaţii de traiţie
Caeta Exeple de afiaţii de taziţie î edeea teiăii coilieii Ne mai rămân doa câteva şednţe Poate că a trebi să disc tăm n doar ceea ce neam props pent aceasă şednţă, c să ne gândim şi la cm am ptea să folosim cel mai bine timpl care nea mai rămas mpenă Şedinţa mătoae este lma şedinţă A fi reglă pent tine să petecem ceva tp disctâd cm să e ajt să păstezi ş săţ consolidezi abiităle mbnătăţite pent aţ gesona poblema? Poate că ceea ce neam props pentr această şedinţă fnală ar tebi să s e bazeze pncipal pe modl n cae s ă te foloseşti de abilităţile pe care lea dobândt aici pe mai âzi De eem pl, ptem recapitla cât de mlt eai schimbat, nde mai este loc de mbnătăiri, cm ai ptea să le faci ş să nocmim n plan n care să srprindem modl de a aborda orice saţe dificilă pe care o anticpezi
Pricipaa sarciă î termiarea cosilierii este a resptivii ciţi să ie asistaţi î ederea cosoidării ceor îăţat aste
Manal d consilir
e na rea consi e
2
încâ să poaă coninua să se ajue singuri mai ârziu O meodă de a inensiica procesul de consolidare ese ca persoana care acordă sprijin sau clienul să rezume principalele punce învăae penru gesionarea siuaiilorprolemă n viior. plus con silierii i clienii po să pereacă ceva imp anicipând diiculăile i osacolele i să dezvole sraegii penru a le gesiona Unele dinre acese sraegii se po concenra pe comunicare: e exemplu cum să cau mai ine sprijin aunci când încerc să ac aă unei siuaii prolemă diicile onsilierii po să accenueze clienilor imporana conienizării posiiliăii de ai repara greelile i de a învăa nodeauna din acesea. mpreună consilierii i clienii o dezvola airmaii de dialog inern penru a îndrepa căderile i le po noa pe o oaie de hârie sau pe caronae de ip Nu uia!". Mai mul decâ aâ consilierii po să prevină descurajarea ăcând dierena înre un proces de succes i un rezula de succes: chiar dacă respecivii clieni au olosi ailiăi producive înro siua eprolemă (proces de succes) ar puea să nu oă ceea ce doresc (un rezula de succes). Fapul că nu au oinu ceea ce au dori nu neagă apul că au îndeplini oul cu compeenă i că po să că acelai lucru n viior. n plus aunci când ese cazul consilierii po să pună la îndoială regulile exigene ale clienilor conorm cărora schima rea reuie să ie uoară" i meninerea schimării nu reuie să implice eor" onsilierii ar reui să îi încurajeze pe clieni să înlocuiască acese reguli cu unele mai porivie care să accenueze apul că schimarea i meninerea schimării implică eor exerciiu i osacole onsilierii po de asemenea să sulinieze asumarea responsailiăii personale a clienilor penru coninuarea gesionării siuaiilorprolemă la capaciaea maximă a ailiăilor lor.
HAD SJS
Ueri ese privi ca rspecivii csiieri să expreze m preuă cu cieţii uee dire araameee privid u sprii uerir Acesa pae ua rma paricipării a u grup de spri i sau curs de rmare ciirii de ieraură de auajurare i urmăririi ur casee audi sau vide care cuprid maeriae de auaurare În pus aa cum sa menţia aerir csiie rii p eri i psiiiaea ediţer uleriare de sprii
25
Alte sarcini �i abilităţi de terminare a prcesli de acrdare a asistenţei psihlgice Pe g sarcna majr a csidr cmprameer munăăţie exisă ae sarcni n mmeu ermiării cnsiierii Mdu care csiieri e gesinează variază n ucţie de ngimea prcesui de cnsiiere de aura premei/pre mer i aiiăţir premaice i de reaţia csiierien EE EM EE
Sentimenee ceţr privd ernarea cnsiierii se nscriu n duă mari caegrii seimee egae de nrearea cum se vr descurca ără csieri i seimee care vizează csiierii i prces de cnsiiere Cienţii au senimene amivaee pri vind mdu n care se vr descurca după erminarea cnsierii Pe de pare se sim mai cmpeeţi să pe de aă pare au ncă diei ceea ce privee aiiăţie r de impemenare a eicr Cnsiierii p să dea curs unr discuţ desise vizând senimenee cienţir c privire a viir Md care aceia i p menţine ce mai ine aiiăţie rezvă i premaica
Manua de consiliere ri r onsiiii
6
îdoieio pesistete al clieţio lţi clieţi se vo simţi îetoi î aptul c pot ace aţ acum pe cot popiu, ceea ce e peit, di eicie, u sem a ucuui bie cut Cosilieii a tebui s le acode clieţilo opotuitatea de aşi îptşi setimetee pivid cotactu cu ei Ei pot obţie u eedback vaoos atât legat de eul î cae ei apa, cât şi pivd eacţie cieio a dieitele aspecte ae cosiieii osiieii pot umaia temiaea pocesuui, împtşiduşi şi ei uee setiete cieţilo de exempu, Mia cut pcee s uce cu e" sau Admi cuaju cu cae aci aţ situaţiei" sau Sut oate câtat de pogesul tu " TEMAEA SE MD ET
Cosiieii a tebui sşi popu s spu a evedee" od poesioa şi aceaşi timp pieteesc, speciic mai dega eaio de aacei decât ceo pesoae Pinto îcheiee siopoas a cosiieii, pesoaee cae acod spiji pot s cauee o diiuae a iueţei o asistaea cieţio î vedeea meţieii abilitţio dobâdite xist u u de aspecte etice ipotate pivid temi aea cosiieii De exepu, este evoie ca pesoaee cae acod spiji s se gâdeasc a esposabilitţile pe cae e au dup cheieea pocesuui Pea mut spiji a putea geea depedeţ, pea puţi a putea duce a u eşec î ceea ce piveşte îdepliiea oigaţio poesioae Fiecae ca tebuie judecat pate U at aspect etic este compotametu cosiieio atuci câd ced c espectivii clieţi au alte pobeme, asupa coa a i evoie s ucee u sugee ca aceste pespective s ie aduse cu tact atea clieţio
HAD NSNNS
altă seie de aspecte etice vizează limitele di te elaţiie
24
pesoale şi pofesioale ajoitatea asociaţiilo pofesioale au codui etice efeitoae la ofeiea de sevicii de cosiliee Co silieii cae pemit celo două latui, pesoală şi pofesioală, să se îtepătudă atuci cd temiă pocesul de cosiliere u umai că acţioează eetic, da pot face ca asistaea clieţi lo pe viito să fie mult mai dificilă AUA RA AB I LIĂŢR D SILI R
Atuci cd cosilieea ia sfşit, cosilieii au multe suse de ifomaţie petu aşi evalua tehicile Pite aceste suse se umăă pezeţa, feedbackul iteţioal şi eiteţioal al cieţilo, pecepţiile pivid pogesul clieţilo, otee di şediţe, posibilele casete video sau audio di timpul şediţelor, compliaţa clieţilo, succesul î efectuaea temeo petu acasă şi feebackul de la teţele păţi, cum a fi supevizoii Cosilieii pot face o evauae fală a activităţii cu fiecae dite clieţi, la puţiă veme după îcheieea cotactului cuet tebăile pe cae cosilieii şi le pot adesa iclud c msuă sa descucat mai bie clietul cu pobema sa şi şia îmbuătăţit abiităţile?" şi Ct de bie am folosit abilitţie di fiecae stadiu al modelului Relaţioae ţelegee Schimbae" Dacă pesoaele cae acodă spiji amă mult timp îtepideea uei astfe de evaluăi, iscă să uite ifomaţii valooase Atci cd îşi evaluează teicile, cosilieii a tebui s fie coştieţi de caacteisticile lo î pecepeea geşelilo de exempl, a putea să fie pea citici sau pea puţi autocitici A fi ie ca ei s caute o apeciee echilibată a abilităţilo poductive şi epoductive, cae să îi îdume lucul cu viitoii clieţi
Manu al de consliere
erm area co sii
Aciviaea 241 Consideraţii pvind erminarea procesui de consiliere
8
Dsu tă n md rt m rtnţ ş l dtte feăre d ntre u rmăt re e nsde rţ rnd mm ent ul în re r trebu să se nh ee n slere utel u re entu u bserţ e ns erul u feedb u fert de terţe ă rţ tngere betel r măs ub le ţ ftr re nu u fst menţn ţ m sus
Dsută în md t me rtele feăru d tre următrele frmte de ter mnre nsler fn l fx d es în d ru l r me şed nţe fn l deshs, negt între nsl er ş le nt.
Dsu tă în m d rt l re feăre d ntre urm ătrele md ltţ de sst lenţ să menţnă m me ntele îm bu nătăţte reum e r n lel r înăţămnte nt re df u tăţl r bste r ş deltre de strteg entru le fe fţă nentr re e mdu l în re lenţ t gând efent du ă term n re resul u de nsl ere exlr re r njmentelr entru srjn u l u lterr l te md ltăţ re nu u fst menţnte m sus
I
Aciaea 242 Terminarea un ei sei de şedinţe de consiliere Lure în eh ă u el ş ener u re ţ efetut ttte Dn nu rtenerul jă rl ul nslerul u r rtenerul B jă rlul len tu l u
ICHAD NLSNNS
Pentru stuţ - rob eă su r ă e s u rt în tvtte resuu ne ă su nteţ u în te ş u t şe nţă Î n estă şenţă e fn te onentez su r sstă entu u să enţnă sh băr e tern ăr roesu lu e onsl ere fără obee esărţr.
9
U teror s usţne o su ţe e îărtăş re o n lo r ş e ofer e e fee bk o ă este osb nversţ ro u rl e ş reetţ estă tvtte Folosre u ne în regstră r u o su veo ote u e un us e v ore tvtăţ în s ne
M de cosiiee ermaea
ose
Pa rtea a III a Al te co n d e rat
Con si l i e rea m u ti cu t u ra ă si î n u n ctie d e sex
,
Acest caito oferă o scurtă itroducere î cosiierea sesibiă a diersitate. Abordarea tuturor difereţeor prezette Cpitou 4 reprezită u subiect ut prea ast petru a putea fi tratat doar îtru sigur capito coseciţă, am trecut î reistă aspectee egate de cosiierea uticutură i cosiierea fucţie de se ca fiid extre de iportate i reeate pe tru uţi cosiieri i cieţii or. De ree ce rourie de se sut uee ditre pricipaee oduri î care diferă cuturie, se î tâpă adeseori ca sprijiu î codiţii de uticuturaitate i cosiierea î fucţie de se să se suprapuă.
onslerea mutculturală BT S MTA
capitou 4 a oferit iforţii cu priire a odu î care Marea Britaie i Austraia dei uticuture Eistă ute grupe de cieţi diferiţi, petru care cosideretee cuturae sut iportate. Aceste grupări icud pria geeraţie de iigraţi,
Mnl de consiliere
Cos ierea lti t ra ă ş î f ie de sex
24
descedeii imigrilor l dierite iveluri de asimilare cul turii de bză şi membrii culturii de bză, pritre lii Î plus, Austrli, există idigeii borigei şi bştişii de pe sl Tor res Strait eori, obiectivele cosilierii multiculturle sut reduse l cele mai bue modalităi de asist membrii uui grup miori tr tuci câd sut puşi aa grupurilor culturale majorit ostile Î realitte, cosiliere multiculturlă este u eort mul mi complex şi mi varit ele obiective le cosilierii se or gaizează jurul perioadei de trziie de l o cultură terioa ră l o ouă culturăgazdă, cum r i ce britaică sau ustrlia nă Toţ mganţ a nevoe e n spjn sensb a tur, petru i jut s se dpteze şi s se simileze oile culturi gzdă O mioritte imigrilor re evoie de sisteă spe ciliztă petru tulburări de stres posttraumtic, cauzte de că tre ările tale şi petru experieele reugiilor, uele dire cestea iid cu devărat teriiate O problemă petru imigri şi copiii imigrilor este aceea gestioării reliilor itergeeraiole şi iterculturale De exmpl, pot exista coicte de vlori tre păriii imigrai şi copiii lor care r pute dopta mi multe ditre vlorile di oi le ări Î plus, tât membrii uei culturi imigrate, cât şi cei ai culturii de bază pot ecesit asisteă egocierea relaiilor i time iterculturle Ar pute i evoie c persoaele care acordă spriji să ajute uele grupuri mioritare de cliei să u se mai margializeze pri demoizre" icorectă culturilorgazdă, acelşi timp ăcâd doar prea puie lucruri pozitive petru şi schimba sitiile alt set de obiective peru cosiliere multiculturală se re eră l spectele echităii, respectului de sie şi le gestioării
HAR S-S
discrimiării Cosilierii îi pot asista pe clieţi să ie mâdri de cutura şi rasa or şi să să eibereze de stereotipurile egative iteralizate Uii cieţi au evoie de suport şi de abiităţi petru a putea ace aţă răior iterioare şi circumstaţeor rasiste exterioare Mai mult decât atât, uii cieţi di cutura de bază au evoie de asisteţă î reuţarea a aspectee egative ae preteţiior or, cum ar i u als simţămât a superiorităţii cultu rale şi rasiale
2
OMPEENŢEL E ON ILIE RI M LTI LT RALE
Cosiierior i se pretide di ce î ce mai mult să dezvote competeţe de cosiiere muticuturaă. U comitet Diviziei Asociaţiei Psihoogice Americae petru Psihoogia Cosiierii a idetiicat trei dimesiui de bază ale competeţeor de co siiere muticuturae coştiiţa propriior supoziţii, vaori şi tediţe, îţeegerea perspectivei globale a cietului dierit di puct de vedere cultura şi dezoltarea de strategii şi tehici di erite (vezi Sue şi aţii, ulticultural Counsling Comptncis, î Bibiograia cu ote) Fiecare dimesiue este împărţită î cre diţe şi atitudii, cuoştiţe şi aiităţi Cititorii pot să se simtă copeşiţi atuci câd citesc despre competeţee muticultrae propuse, dar aceasta reprezită o cosiiere ideaă. Totuşi, pre zit cotiuare u rezumat a competeţeor, şi voi idica ee domeii î care cosiierii ar putea să ie evoiţi să se adreseze altor persoae, atuci câd oosesc abiităţile de cosiliere de ază cu persoae di cuturi dierite Conştientizaea popiilo spoziţii, valoi şi tendinţe
Crediţee pe care le au cosiierii cu competee cutrae icud sesibiitatea a propria moşteire cuturaă, tolerarea
Manal de consiliere
Cosi ie rea m ticu t a ă şi î fcie de sex
6
dierenţeor dintre cienţ ator cutur şi rase şi cuoaşterea imteor competenţei şi experenţe or Cosier ar trebui sşi cunoasc moştenirea cutura ş rasia şi modu î care aectea aceasta procesu terapeutc s îţeeag modu în car opre siunea rasismu ş discriminarea ar putea aecta persona în munca or şi s cunoasc impactu moduui în care comunic aceste ucruri cienţior dn medi cuturae dierite. Prntre aitţi se numr cutarea experienţeor educaţonae şi de orma re înţeegerea activ de sine ca inţ cutura şi rasia şi cău tarea unei identitţi care transcende rasa nţeegeea pespectivei gobae a cenţio dfeiţi dn punct de vedee cutua
Prntre crednţee şi attudnie consierior abitaţi cutura se numr aptu de a i conşteţi de reacţie or emoţonae negative ş de stereotipure şi noţiune preconcepute pe care ear putea avea aţ de grupuri dierite cutura şi rasa. Consieri ar treui s a cunoştnţe despre experienţee cuturae moş tenirea cutura şi istoricu oricru grup cu care ucrea dânduş seama de modu care cutra şi rasa pot aecta comportamentu de cutare a autoruui s cunoasc modu în care cutura ş rasa pot inuenţa evauarea precum şi seecţa şi im pementarea intervenţiior de consiiere ş s deţn cunoştinţe cu prvire a inuenţee poitce sau de medu opresive care este posii s i aectat vieţie minoritţior etnce şi rasiale. Abiitţie incud urmrirea utmeor reutate ae cercetror privnd bunăstarea psioogc a deriteor grupuri etnice şi rasae precum şi aptu de a i impicat activ în probema mnoritţior şi în aara cadruu terapeutic pentru a obţne un insight şi mai pround a perspectiveor or
NLSNNS
Dezvoltarea de strategii şi tehnici de inteenţie potrivite
Printre credinee şi atitudinie consilierilor abiitai cultura se numără respectarea credineor reigioase şi spirituae ae clienior priind uncionarea izică şi mentală, respectarea practicior indigene de acordare a ajutorului şi alorizarea bilingis mului Baza cunoştineor or incude înelegerea modului în care caracteristicile cosilierii legate de cutură, de clsă şi de monolingism sunt în dezacord cu alorie cuturae ale dieritelor gru puri moritare, conştieni iind de barieree instituionale de care se loesc grupurile minoritare în oosirea sericiior de asisten ă, cunoaşterea poteniaeor idei preconcepute priind instrumentele de ealuare şi îneleerea structurilor miiilor rupu rilor minoritare, a ierarhiior şi caracteristicilor, şi resurselor comunitare. Printre abiităi se numără capacitatea de a transmi te şi de a recepiona în mod corect comunicarea erbaă şi nonerbaă, interaciunea în limba cerută de cliet sau aptu de a ace recomandări potriite, adaptarea reaiei de consiliere şi a intereniior a stadiul de dezotare cuturaă şi identitatea ra siaă a cienior şi angajarea întro gamă de roluri de ajutorare, dincolo de cee percepute drept conenionae pentru consilieri. Aste de rouri e incud pe cee de sătuitor, aocat, agent de schimbare şi intermediar a modalităior de indecare indigene şi sistemelor de sprijin. Consiierii începători au neoie să îşi construiască abiităile în mod cumulati, de a cee de bază către cee aansate Nu se poate aştepta de a ei să aibă eperiena gestionării unei întregi game de cieni dierii din punct de edere cutural, pe care nici chiar mui dintre consiierii eperimentai nu o au. obândirea uei conştiine iniiale a moduui în care consideraiie cuturale
Manal e onsiliere ·
osii ee tit ă şi f ţi e sex
28
pot ifueţ abiităţie de cosiiere de bză, cum r fi scut rea activă şi adresarea de îtrebări, reprezită bu puct de pecare î procesu dezvotării cosiierior sesibii cutr.
onilierea n fnctie e e BE E E SE F ŢE DE S EX
Atuci câd este vorba despre aspecte de sexro, este posibi să eoă obiectivee cosiierii petru ambee sexe sau petru iecare dtre ee. osiiere particuarizată î cţie de sex dresată mbeor exe impic oece geere cre c trea cieţior idividi î ceea ce priveşte foosire pcte or or tari şi poteţiauui or aegeri potrivite, remedierea abi ităţior eproductive şi dezvotarea cocepteor de sie pozitive şi exibie pus obiectivee cosiierii care se referă rourie de ge îi pot adesea ipica pe ambii parteeri femeie şi bărbat: de exepu aptu de a îvăţa să aci ţă ptterurior de iteracţiue preteţie/retragere î cofictee ritae şi gestioarea ueroaseor probee privid cupurie care se cofru tă cu dubacareră tro perioadă de schbări rpide tehoogice şi ecooce Obiectvee eseţiae î cosiere femiistă sut acee ca feeie să se aprecieze pe ee îsee î propriii or termei şi ca acestea să se eibereze de stereotipurie egate de sexro. Foruărie obiectiveor cre iu î cosiderre probemee de ge şi sex ae eeior pot să se cocetreze atât supra crsi vieţii or cât şi asupra specteor cu care se corută mut mi ade sea eeie decât bărbaţii De exepu cosiierii femiişti, co ştieţi de diereţee de sex, e pot acorda spriji feeior ître
HA NESNNES
două rse peru a puea face aă meopauzei î mod co sruci plus cosilierii calificai şi formai î mod corespuzăor le po asisa pe femei să abordeze uele problemaici cum ar i o aseriiae isuficieă ulburările de uriie iolea domesică şi hăruirea sexuală Obiecivele cosilierii peru bărbai po viza eoia excesiă de succes puere şi compeiie emoioaliaea resrâsă şi comporameul afeciv resrici dire bărbai. Prire ale obiecive peru clieii bărbai se umără şi îcearea ioleei fizice a î casă c şi î afara casei gesioarea sresului pro fesioal depăşirea edielor de a aa femeile ca pe obiece se
259
xale ş ezvoltarea abltţ10 e nrjre a ntţ De vree
ce eee i edeiesc olurile de sex mai apid decâ ărbaii muli dire bărbai su puşi î poziia de aşi explora îelege şi schimba propriile roluri de ge Masculiiaea poziivă combid adreea cu duriaea şi raarea femeilor cu respec şi î mod ega su u rezula dezirabil peru aces proces de schimbare BĂ E SE N FE E SE
Fără îdoială că apariia femiismului şi îcepuul uei miş cări a bărbalor au ifuea deja muli cosilieri de ambele sexe î a pue u acce mai mare asupra indecării disresului psihoogic avâd ca sursă socializarea resricivă de sexro şi se xismul Mai dereme î aces capiol am prezea o serie de compeee ale cosilierii muliculurale Acesea po fi adapae la compeeele cosilierii î ucie de sex care au rei mari dimesiui coşa propriilor supoziii valori şi edie îelegerea
Manual de onsiliere
Cosi iere u tiut a ă n fu i e sex
20
perspectivei gobae privid cietu dierit ucţie de sex şi dezvotarea uor strategii şi teici potrivite. Presupuerea de bază exprimarea acestor competeţe este aceea că e evoie ca toţi cosiierii să se adreseze propriior iveuri de coştietiza re a geuui şi propriei abiităţi de a oeri servicii ucţie de ge. Cosiierea emiistă este o abordare importată petru re zovarea probemeor egate de sex. Cosiierii emiişti subscriu mutor orietări teoretice dierite. Acordarea de asisteţă emiistă este poate ce mai bie descrisă de vaorie şi pricipiie care au decurs di uiuea emiismuui cu cosiierea Caseta 25 ecre c te e pp etre re t b cosiierii emiiste Caseta Cini pinipii entale ale onsilieii feiniste Consilierii feminişti snt etrem de sensibili la aspecte privind pterea şi distribia acesteia Ei accentează mpărirea pterii c clienii şi cred că formatele ierarhice de distribie a pterii snt nepotrivite Atodez vălirea propriilor eperiene ca femeie poate fi o pa rte importantă a procesli de consiliere
Relţiile egite
2 Plulismul eoria feministă recnoaşte şi vaorifică diferena inczând diversitatea compleă şi a nivelri mltiple Respectl pentr ceilali inclsiv diferenele lor este principi de bază a consilierii feministe
Consilierii feminişti acionea ză mpotriva ttror formeor de oprimare de eempl
Acţiue împotiv opimăii
HA ES]ES
bazate pe se, orienare seală/ afectivă, cltră, credă re ligioasă alegerea stilli de viaă şi dizabilitate fizică.
261
Factorii eterni, cm ar fi strctrile socia le / politice / economice, snt crciali n ceea ce priveşte or marea perspectivelor femeilor, modl n care se văd pe ele n sele şi modl n care le privesc ceilali Femeile ca indivizi snt ormate de şi interacionează c actori politici, de me di, institionali şi cltrali.
Accntu xtrn
5 Vaorificara xrinţor fmior S bazează
pe eperienele actale ale femeilor pentr descrierile realităii " Fndamentează prespsele cnoştine despre femei pe eperiena actală a emeilor valoriicând pternic eperiena femeilor, n loc să o ignore şi să plece de la premisa c este cea normativă
Care sunt ntervenţe specfce n ucru cu centee? nter venţe ctate mod obşnut de către conser femnşt n cud contestarea stereotpuror de sexro, contestarea normeor patrarhae, antrenarea asertvtăţ, strateg de ncurajare a m puterncr ş autodezvăurea Nu ma este nevoe să spunem că mute cente aduc n procesu de cosere anumte probe me pentru care stratege egate de gen pot f, dar u sunt ntot deauna, reevante O probemă n conserea femnstă este dacă ş cum trebue să se confrunte centee cu probemee sexsmuu. Ar putea f evoe de asemenea ca persoanee care acordă sprji să e aute pe cente să antcpeze ş să gestoneze consecnţee schmbăr rouror or de gen Un perco n aducerea prea devreme n ds cuţe a probematcor egate de sexsm este că respectv cenţ rezstă expcaţe ş nu văd reevanţa Ş cotraru este posb
Manual de cnslere
Cosi e rea ic u aă şi î fcie de sex
262
cletee îţeegâ î m smpst o aalză a stuaţlo lo, ba zată pe opesuea sexstă, ş eve extem e uoase aţă e patee lo ş păăsu pematu î oc să încece să lu ceze asupa poblemelo elaţe Mşcaea masculă este cealată jumătate a mşcă ems te, cha acă ue lpseşte A tebu să e îcuajată ezvol taea cosle băbaţlo, petu a competa ş categoc u a cocua coseea emstă esposablă Cu uele aap tă, cee cc pcp cetale ale cose emste ea ţe egatae, puasmul, acţuea împotva opmă, acce tul exte ş vaocaea expeeţe sexuu opus sut exte e mpotate ş î coseea băbaţlo De veme ce umău eeo ş eteo î epăşeşte uşo pe ce al băbaţo ş băeţlo î caltate e ceţ, pobabl că mulţ cose au evoe să evă ma accesb petu băbaţ ş ma calcaţ î actvta tea cu pobemee o specce La e ca ş cazu competeţelo e coslee mutcutuaIă, u e putem aştepta e la cosle îcepăto să îveţe tot eoată Coştetzaea ţală a mouu î cae coseaţe eetoae la sex pot ueţa abtăţle e bază ale cosle, cum a ascultaea actvă ş aesaea e îtebă, este u bu îceput î ezvoltaea uu cose sesbl ş î mo autetc coştet e eeţee de sex Activitatea 25 Consilierea multicutual� Pe A
Cultu e Ş conslere
D e u tu ră es ă pov re su v o e ste ş mo u e e gâ e, om u e ş u e e pov u t t es ă
RHARD S-S
Paea B
Oiectivele consiliei multicultuale
26
Ută-te l seţune poulu re upnde obetvee onsle mult u t ul e. e obeve pentru ons le e mu ul tu rlă onsder în mod spe l nd reevnte penu m u n t p eenă su vtoe? Paea C
Competenţele consi liei mu lticu ltual e
e om peenţe su b tăţ re ă nevoe să devoţ pent u deven m bun n ons ere le nţlor p nân d uno ultu dferte?
I
Activitatea 252 Consilierea n fu ncie de sex Patea A
Identttea mea de se-ol
Cu m te desr în temen de " msulntte " ş " emntte " ? Desre su nt denttte t de sex- rol
Pea B
Oieele consle n fune de se
re su nt proble mele spefe pe re etele ş fem ee e du în ons ere? re su nt prob le me le pe re băeţ ş bă rbţ le du în ons lee? Cre su nt obetvele ons ler în un ţe de sex în ee e p veşte m bele sexe n ee e p rveşte etel e ş em ele ş în ee e prveşte băeţ ş bărbţ?
Paea C
Competenele conslie n fune de se
Ce ompetenţe su bl tăţ re ă nevoe să dezvolţ pent ru deven m bu n în ons l lenţ de lt sex deât l tău?
Manal consl ·
Consieea m tic a ă n fncţe e sex
Di l e m e şi a s pecte eti ce Toi cosiierii ezvoltă sisteme persoale e etică privi moul care ucrează cu clieii. Cuvâtul etică este ueori e it ca tiia moralei couita uma o se ocup cu isticia itre bie i rău cu eguile stee e com portamet acceptate. stel, courie etice sau rumaree eti ce petru cosiiere cearcă să prezite staaree acceptabile e practică. Ueori, cazuri e călcare a eticii sut eviete, e exempu agajarea reaii sexuale cu cieii Totui, com pexitatea practicii cosiierii, aspectee etice sut ueori eca re Î coseciă, cosiierii se corută cu ileme etice privi alegerea celor mai bue moalităi e aciue.
Aecte etice �i dileme n coniliere spectee etice i iemee străbat practica cosiierii. Petru a oosi imbaju lega, coslierii au permae atoria să aibă grijă e clieii lor Î mo ipotetic, tot ceea ce ac clieii poate i trepris mo etic sau eetic ici grupez aspectee etice i iemee egate e puerea act a acestei obigaii a gri jii patru mari omeii, cu toate că se suprapu
A LS]S
competea cosiieruui • autoomia clietuui • coideiaitatea protejarea cietuui
6
•
M EENŢ N E R I
u atâtea aordări ae cosilierii, se aşte îtrearea ce este competea Există o disticie oositoare ître competea re laiei, capacitatea de a oeri o uă relaie de cosiliere şi com petea tehică, reprezetâd aiitatea de a evaua clieii şi de a oeri iterveţii Aordul ee e pvete ete ale igredieteor competeei de reiore, um r i respec tu şi sprijiu petru ciei ca persoae şi ascultarea corectă şi elegerea perspectivelor or goae, este mai mare decât acor dul asupra competeei tehice Petru momet, este suiciet să spuem că, î apt, competea tehică reprezită aspectele tehice ae uei aordări, asupra cărora practicieii de seamă ditro aume aordare ar putea cădea de acord că reprezită prestaii competete O ată disticie oositoare egată de competea cosiieru lui se reeră la dierea ditre aptu de a i pregătit petru a practica şi aptu de a i potrivit petu a practica Pregătirea pe tru practică îseamă că persoaee care acordă spriji au evo ie de o ormare potrivită şi practică îaite de a i pregătii să vadă ciei şi să îşi oosească aiităie de cosiiere î mod competet Faptu de a i potrivit petru a practica presupue ca aceşti cosiieri să aiă suiciete ailităi de cosiliere î re pertoriu lor, acest lucru deveid o proemă etică doar î
Manal de consiliere
Di şi a spct tic
266
mometul î are sut împiediaţi întro ormă sau alta să olo seasă aeste tehnii î mod ompetet Un eemplu de pegă tire petru pratiă di put de vedere eti este momentul î are onsilierii preiau azuri are u ost trimise spre ei, de eem plu lieţi aoreii, are le depăşes ivelul de ormare şi om petenţă. Un eemplu de potrivire petru pratiă di punt de vedere eti este aela al uui onsilier are bea la serviiu, asfel înât u mai reuşeşte săşi menţiă ivelul de ompeteţă. Consilierii pot evita aspetele etie privid pregătirea de a pratia trimiţâd aumiţi lienţi spre alte persoane mai alifi ate, are săi ajute Mai mult deât atât, atui ând onsilierii nu bniiaă ptnţ nă penu it o n tă ategorie de lienţi, ei pot săşi desurajeze olegii să le mai trimită astfel de azuri Consilierii au o responsabilitate şi aţă de lienţii lor ure şi viitori, şi anume aeea de a ontinua săşi monitorizeze per formanţa şi de aşi dezvolta tehiile de onsiliere. Cosilierii trebuie să evalueze şi să releteze asupra a eea e fa. plus, atui ând este posibil, osilierii ar trebui să beeiieze ie de supervizare, ie de suport onsultativ pentru a obţine o înţelege re profundă a abilităţilor lor şi a evideţia alte abilităţi pe are le pot îmbunătăţi. TM ET
Respetul petru dreptul lietului de a ae alegerile are i se potrives el mai bine lui şi vieţii lui este prinipiul are stă la baza determiării sinelui lientului. Consilierii ar trebui să susţiă otroul lieţilor asupra abilităţii de aşi asuma
HA NESNNS
ssltt slă ptu vţil lo. Atunci când, de mplu coslii ofă ifomţii pcosili icoecte sau fc fimţ fs cu vi l calificăl şi comptnţele lo po fsioal î împidică p potţili şi ctulii cliţi să facă ale gi fomt c pvi la îcp şi / sau cotinuae activi tăţi d cosili l mi ds, st cs şi alist ca pesoale ca codă spij să of licţii lgi cliţilo cu pivi la ceea c fc Cu tot acst, înat d încp consiliea şi î tpl acstui pocs, l pot face aimaţii coct pivnd consilieea şi olul fiecăui M mult decât atât, cosilieii pot să ăspu dă l îbăil liil u pii l nsili d ns şi c spct Consilieii a tbui să acă afimaţii mai ealiste cu pivie la ezultatele cosiliii şi să evite să emită petenţii cae a putea fi disputate atât în eteiol, cât şi în iteiou tiunalelo. Pe tot pacsul pocesulu de consiliee, clienţii a teui să ie ta taţi ca paticipanţi inteligenţi cae au deptul la explicaţii pivind motivl ptu ca consilieii au sugeat anumit stategii şi pntu cae leau implementat. poblmă legată de autonomia clientului apae acolo unde valoile şi tcutl clienţilo dieă de cel al consilieilo, de exem plu ca ezltt al influenţelo cultuale şi eligioase. onsiieii nu a tui să îşi impună valoie lo clienţilo şi, atunci când st potvit, a ti să ecoande clienţii alto consiliei, ca a pta să fi mai pgăţi să le înţeleagă peocupăile. Este po fud etic să valz şi să tteze clienţii ca apaţinând pato logiei, p aza judecăţilo deteminate de cultuă, asă, sex sau ot suală, pint altel
Manal de consiliere
6
Di e e şi as pecte etce
268
OFIDEŢATAEA
Ueori se spue că toţi oameii au trei vieţi ua publică, ua privată şi ua secretă De vreme ce cosilierea are dea ace adesea cu materiaul di vieţile secrete ale clieţilor, crederea lor cu privire a aptul dacă va i păstrată coideţialitatea este ab solut vitaă Totuşi, există ueori motive legate de aspecte rivid politica istitţiei sau de legislaţie care îi mpiedică pe cosilieri să garateze coideţiaitatea De exempu, atuci cd cosiierii ucrează cu miori fie practca privată, educaoală, fie cadru medical ude există umeroase aspecte etice şi egale privitoare a imitee coideţialităţii şi obigaţiie coilierior aţă de păţ, profesor şi ale persoae semicae osiierii ar trebui să comuice di timp limitee pertiee privid cofideţiaiatea clieţior ai mut dect att, dicolo de situaţiie excepţioae, cosilierii ar trebui să obţiă permisiuea clieţior petru orice comuicare către terţe părţi da tă spus acest ucru, probema dezvăluirii de iormaţii către terţe părţi se afă capul istei diemeor etice ae cosiierilor, specia atuci cd sut impicate situaţii de risc petru copii tru stdiu pubicat 999 de căre psologii britaici Geo Lidsay şi regretata Petruska larkso, răspusurile uui eşatio de psihoterapeuţ rapord icidete tlburătoare d puct de vedere eic privid coideţiaitaea au căzut sub icideţa urmăoareor patru tipuri • situaţie de risc petru terţe părţi abuz sexua; • siaţie de risc petru ciet ameţarea cu siucidea • dezvăuirea de ormaii către aţii mod specia ageţiilor medicae, altor coegi, prieteior apropiaţi, rudelor cietuui şi
HA NESN-NES
dezvălurea negljentă/nepotrvtă de ătre pshotera peut sau de ătre alţ Condenţaltatea presupune a respetv lenţ să abă dreptul de a ontrola dezvălurea de normaţ personale. une le azur, atun ând onsler sau studenţ er asete în so pul supervzăr, e ar trebu să se abţnă să aă presun asupra lenţlor pentru a înregstraţ Majortatea lenţlor vor înţe lege o ernţă elaborată u tat �, odată asguraţ de seurtatea asetelor, î� vor da permsunea n azurle în are lenţ au rezerve, ae�ta se ln�tes adesea atun ând l se spune ă pot opr înregstrarea orând dores. nregstrre lenţlor, e sunt note de az, asete auo sau vdeo, trebue să e seurzate tot tmpul Un aspet nal u prvre la ondenţaltate este ă, atun ând soalzează u o leg lor, rudele sau preten, onsler ar trebu să înveţe să nu dvulge detalle prvnd problemele � veţle lenţlor. Dn ne erre, un dntre onsler sunt tentaţ să depă�easă lmtele ondenţaltăţ, de dragul une pove�t bune. •
269
PROEAREA IE
Categora reertoare la protejarea lentulu reprezntă îngr jrea lenţlor a persoane Conser au nevoe de suentă de ta�are pentru a putea să serveasă elor ma bune nterese ale lenţlor elaţle duale sunt aelea în are, pe lângă onslere, exstă � alte tpur de relaţ u lenţ de exemplu, preten, u bt, oleg, ormator, supervzor, prntre altele A�a um sa men ţonat deja în aptolu , relaţle duale sunt adesea o omponen tă a strutur relaţlor de onslere î are onsler îdeples alte rolur prmare, de exemplu asstentă medală paent.
Mana de consiiee
Di e e i as pecte etice
270
Tocmai de aceea depide de cirmstaţele rlaţii dacă rela ţie duală cosilierlient este etică eetică sa preită o dilemă etică. Contactul sexua c cienţii este înotdeaa eetic n loc de sau la el ca şi exploatarea sexală, clieţii pot i de semeea s biectul exploatării emoţioale sa ianciare Exploatarea emo ţionaă poate a mlte orme, dar conţie tema reddant a oosirii cieţior î anume elri î care să serească scprior persoale ale consilieruli, de exempl încrajarea clieţilor de pedeţi sa admiratii mai degrabă decât sporirea atoomiei Şi expoatarea inanciară poate la mlte orme, iclsi îcasa rea de bai petr ericii etr cre ciier nu unt i caţi, spraestimarea preţi şi prelirea cosilierii dacă mai este ecesară Cosilierii trebie, de asemeea să se asigure că sunt uate toate precauţiile ecesare petr asigrarea si guranţei izice a clienţior Cosilierii îşi pot proteja clieţii şi imagiea pblică a proesiilor lor dacă ia măsuri să combată comportametl dăător al ator cosilieri De exempl, dacă cosilier sspectează o proastă coducere a procesli terapetic di partea alti co siier, î primu râd ar putea să îcerce să o reoe sa să o re medieze prin discuţii cu cosilierul implicat. Dacă problema persisă, ei pot urma proceduile de depnere a plângerilor, oerite de asociaţia or proesionaă, ără să îcalce astel limitele coidenţiaităţii, altee decât cee ecesare petr iestigarea plâgerii
Luarea deciziilor pnd apectele �i dileele etice Codurie etice şi îdrumărie proesioae sut o sursă importată pentru consiieri, atci câd deoltă sisteme persoale
A SS
de eică peru pracica prprie U exemplu de cd prfesial ese cel feri de Asciaţia Briaică peru Csiliere şi Psih erapie Codul Etic pntru o Bună Prctică în Consilire şi Psiho trapi Asfe de cduri de cducere a cadrului erapeuic p feri u puc de plecare prcesul de luare a uei deciii ei ce, de vreme ce acesea expu ceea ce repreiă geera pracică buă peru u aumi grup Csiierii ecesiă aâ cşiiţă eică, câ şi abiiăţi de a lua deciie eică Fapul de a beeficia de mdaliae sise maică, pas cu as, de a abrda diemele eice dificile pae să sprească şasele csiierir de a lua deciii eice Casea 26
7
pezntă moe1 1 e ezo1ve pob1ee ]o etce Înen t
lui scir csiier biaic im Bd Caseta Modelul Bond de ezolvae a pobleelo etice
Descrie pe scrt problema sa dilema Decde otşi, a ci este această dilemă? " Ia considerare toate prncipile şi ndrmările etice disponibile. Identică toate moda lităţile posibile de acţine. Selectează cea ma bnă modalitate de acţne. Evalează rezltatl.
lumia acceului pus de aceasă care asupra abiliăţir meae eficiee şi eeficiee, mdelu Bd ese mai degrabă prea pimis, auci câd sugereaă fapu că deciia eică ese u prces raţia Aşa cum spue şi vrba Ciea is că a meii su fiiţe raţiae? Csiierii id să aibă siluri di ferie de uare a deciiei de exempu, uii eviă să e ia aâ imp câ ese psibil, aţii se grăbesc a le lua, imp ce aţii se
Mnl de consiliere ·
Di e e şi as pete etie
272
îngrjorea a eare detau plus, har şi nd onsileri au de, e se derena în eea e prveşte angajarea în aestea ş ate de a e pleenta u sues otuş, onsiler ar eu s e tot tpu în aert u prvre a odu în are ar u tea transora eea e pare a un proes de uare a une de raionae întrunu are nu a este opet raona, date n d propre or nevo ş anet. Ma ut det att, u t e u rea u a ut sues asupra propre or devoltr enta e, att a persoane, t şi în rou de onsier, u att reşte pro atatea a aeşta sş roas propru dru rntre deee ete are se ves în od nevta în onsiere Activitatea 261 Dileme şi problematici etice n practica acord�rii de coniliere Dstă n m d t md în e fere dnt e mătrele dme n n ţ ne b emt ete m rt nte ş sb l d leme ent ns l er Compeeţa cose m etenţ eţe m etenţ teh nă egătre entr tă trve ent tă re nştere lmte lr ş rem ndă r e Atooma ce eset l fţă de tdeterm n re e nt l ettd ne n mţ l nter re ns le rett d ne f rmţ l rvt re l metenţ fesn l ă f mţ n este v re l esee de ns le re ş rez ltte
RHAR NESN-NES
resetu ţă de vl orle dferte
27
Confidenţialiaea ore mtăr omu nte dn t m ons mţăm â ntu l rv nd omu n re u terţele ărţ sete refertore er ms u ne ş m l re rent lă în lu r ul u mnor ermsu ne de înregstr şednţee sg u r re seu rtăţ tutu ror în regstră r lor lenţ lor Pejaea ienţio menţn ere u nor lmte ot vte în ee e rveşte relţ de ons l ere vt e otăr em oţon e ş seu e rotej re sgu rnţe ze en ţl or ombtere omort mentu lu dău nător l ltor ons ler
n re do me n u on sde r ă eşt m eus de ţon n eet t u n ând oer onslere? Ce oţ fe entru ţ rotej enţ ş e tne însu ţ de otenţ l u l de ţon neet în r le e re le dentft?
Acaea 6 Luarea declor pvnd dlemele ş problemacle ece Dsută rt u ntel e tr ş u ntele sl be l e model u l u d e rezolvre robleme Bond Ce oţ fe entru ţ îm b u nătăţ b ltte de l u dez înţel ete tu n â nd ve f us în fţ u nor rob eme ş d le me ete în vtor?
M d si · ileme şi aspecte etice
O bţi n e rea d e s p riji n şi s u pe rviza reaDe reme ce multe itre persoele cre folosesc biltăţile e cosiliere de bză cu clieţii ar pute să u aibă cces l rajmet d suprizr forml, îmr l î d părţi care se suprpu obţiere e spriji ful de fi uperizat
bţinerea de pjin Există mute motie petru care cosilierii r pute să u aib cces la arajametele e superizre formlă peru co solida ehicile de cosiliere Uul ditre motie costă î ceea că mulţi cosilieri folosesc tehici de cosiliere ca parte alo roluri primare, de exemplu acela de predare, asisre medical sau e cosiliee ficiară stfel de situţii, resursele petu sprijiul i ezoltrea persolului se cocetrează mai degrabă asupra srciilor lor primare decâ supr ciităţilor lor de cosiliere Oferire e superizare petru a moitoriz i cosolid tehicile de cosiliere le agajţilor poate fi costisitoare i cosumtore e timp, iar agajatorii se pot gâi că u au suficiete foduri î cest scop Mai mult decât aât, uele i tre istituţii i ageţii cordă o mică imporţă tehicilor de
HAD ESES
cosee ooste de gjţ o peeâd î scmb să abă bodă m decte cadee de c ş î geţe de vot dcoo de spevze omă exstă mă de odatăţi ce cs ţ ş cose pot obţe spj ş ssteţă î cosode tehco o de cosee ceşt pot îdmţ căte şe s meto împeă c ce tec î evstă peodc ctvtte s ctă jto tc câd smt că pte ve evoe de cest E pot ce î ceş tmp pte d ecpe ce se îtâesc î mod cet î şedţe ş coeţe de cz pet dsct cm să că ţă ceţo ste de cz csţ ş cose a pte e cce la couo e gp opete c e pt tt să î îeţe cm să îş îmătăţesc tehce de csee de bză cât ş să peeze expeeţ to memb gp ce oeă med de îvăţe îmbogăţte. ps cdee de c s geţe de vot pot să ţă sem spece s scte cs pet jt cose să dezvote mte tec pet gestoa o ceteă specă mt decât atât cdee î ce cose oosesc tece de cosee pte ve pope ssteme de spot omte di poesoşti competeţ împeă c ce pot dscta despe ceţ dvda. ee cz î ce se oeă decvt spj d pte sttţo ş ageţo csţ ş cose pot detc mţ coeg m expemetţ ce e pot sev dept meto om. Ueo cose pot să e obgţ să cte î a stitţo s geţo gjtoe pet obţe st poesoe potvte de exemp d pte o cose poesoşt sa psht de îcedee ste de cz cose tebe să măescă cee m be teese e ceţo ş să e ote sesb poteje depto o de codeţtte
Manua de cnsiiere
27
Ob e rea de s r şi su ervza rea
26
n pus, aşa cum sa discutat deja capitou atunci când con siierii şi mentorii or se smt depşiţi, adesea au opţiunea de a recoanda cienţii mai departe către cei care sunt mai caificaţi Totuşi, nu întotdeauna este cazu
Superzarea Cursanţii şi consiierii au nevoie de o supervizare competentă pentru o bună dezotare a abiităţior de consiiere Supervi zarea înseamnă, itera, supraveghere Cursanţii şi consiierii pot discuta modu în care se foosesc de abiităţie de consiiere cu practicen experimet ce pt jt ă-ş t en ţa în ucru cu cienţii xistă stcţie între supervirea de formare" şi supervizarea consutativă" Supervizarea de formare este parte a formării continue a cursanţior a tât în timpu cursurior, cât şi în tipu stagiuui Supervizarea consutativă este un aranjament egaitar între doi sau mai muţi consiieri caificaţi, care se întânesc în scopu de a îmbunătăţi practica ce puţin a unuia dintre ei Accentu major este pus, în restu capitouui, pe modu în care se poate beneficia din supervizarea curentă şi sisteatică OBI EIVE I FORMAE E S P ERVIZAR E
Obiectivu extins a supervizării este dei asista pe cei care sunt în supervizare să gândească şi să counice ca nişte consiieri eficienţi şi, făcând astfe, să devină proprii supervizori in terni a nceput, supervizorii pot să îi ţiă de ână", ajtândui pe consiieri să spargă gheaţa cu cienţi reai pus, cursanţii pot beneficia de ajutor de a supervizori în examinarea şi abordarea
A S-S
abilităţilor mentale neprormante, care contribuie la anxietatea de perormanţă Pe tot parcursul superizării, superizaţii ar tre bui să primească suport emoţional întrun mod care să le încu raeze încrederea în sine şi aprecierea de sine, mai degrabă de cât dependenţa şi neoia aprobării superizoruui Superizările se pot desăşura ie ormat unuIaunu, ie în grupuri de doi sau mai muţi. Aunci când o permit resursele, eu reer, cel puţin în cazul în care consilierii încep să aibă clienţi, superizarea indiiduaă Printre aantaele superizării indii duae se numără oerirea timpuui necesar pentru a i superi zaţi în prounzime şi aptul că superizaţii sunt mai susceptbili să discute aspectee sensibile priid cieni pe e i tu când sunt singuri, decât atunci când sunt superizaţi împreună cu alţii. Şi grupu mic de superizare are aantajee sale. De eempu, membrii pot să ie expuşi aste unei game mai mari de clienţ şi pot dezolta abilităţi de a orbi şi de a prmi eedback pritor a actiitatea lor din partea coegilor or şi de a superzor. Mai mult decât atât, superizaţii pot să se autodezăuie mai mut contextul eauării oneste a perormanţei or din partea altor su perizaţi O combinaţie a participării în superizare indiiduală şi în grupurie de ormare a abiităţior de consiliere este însă mut mai recomandată Superizaţii pot să îneţe tehnc de eauare şi strategi dierite de consliere grupuri de ormare. Mai mult decât atât, în aste de grupuri ei îşi pot împărtăşi eperienţele priind lucru cu cienţii în moduri care pot i beneice tuturor celor implicaţi ntro oarecare măsură, procesul de superizare merge pa rale cu cel de consiliere, prin aptul că superizorii ar trebui să
Manal de consliere ·
Obi ere de spi şi s pervza re
278
dezvolte relaţii bune de colborare cu cursanţii otui, n super vizare, accentul este pus pe mbunătăţirea abilităţilor mentale şi de comunicare necesare vederea uei consilier eficiete, mai degrbă dect pe gestionarea problemelor personale Î-t st diu britaic recent, att supervizorii, ct i supervzaţii au con sderat crearea unei relaţii de nvăţare ca fiind cea mai importan tă dintrun tabel de şapte sarcini de supervizare a consilierii. Literatura de supervizare este plină de referinţe la contra transfer, procesul prin care consilierii distorsionează modu care i percep pe clienţi i se comportă faţă de acetia aşa nct săi ndepliească propriie nevoi. De exemplu, superviza ţii şi chiar cosler expeetţ pt v et tentizare, să ncurajeze depedeţa, itere ex u char distanţa a anumiţi clieţi O supervizare eficientă i asistă pe su pervizaţi să identifice, să exploreze i să rezolve astfel de distor siun, cel puţin n măsura n care le afectează ucrul cu cienţii. Supervizorii ar trebui să identifice şi să abordeze, de asemenea, şi propriie lor distorsiuni contratransferenţiale, ndreptate către cei pe care i supervizează. PR EZEAR EA MAERA PERVZARE
n continuare sunt prezentate cteva metode prin care super vizaţii pot să prezinte conţinutul şedinţei de consiliere n şedin ţele de supervizare. Unele dintre aceste metode pot fi folosite n combinaţie, pentru a adăuga validităţii nţelegerii transparenţa ceor ntmplate de fapt. • aportul vrbal aportarea verbală sine se bazează ntre gime pe memorie, ce va fi cu siguranţă incompletă şi aproa pe sigur profund seectivă. Cu ct este mai mare perioada de
A -
timp ntre şenţele de superviza re, cu atât mai nvaiă poa te eveni memoria ai mut ecât atât, dacă superizaţii vă alţi clienţi, devine iicil să îşi amintească exact ceea ce sa în tâmplat cu cnev • Înnăr pr proeul. nsemnărie asupra procesului, dacă sunt scrise imeiat după şedinţele e consiliere oosind un ormat structurat, nu se bazează strict pe memorie. Aste e însemnări pot acţona ca auxiliar a memoriei în timpu su pervizărior Combinaţia intre însemnări asupra procesului şi raportul verbal, eşi încă sortită unui grad înalt de inai itate, este probabi ma corectă decât aptul de a se baza doar e raortu verbal • Înretrare do nreistrarea audio înseamnă că exstă o în registrare vaidă a întregului conţinut verba şi oca al şedin ţeor. Un alt avantaj al înregistrării audio este acea că supervi zaţii pot aege, dar şi că supervizorii pot cere să se conceneze pe anumite segmente nregistrarea auio poate i reativ neintruzivă atunci cân doar un mic microon este vizibil cienţior. • nregtrare vdeo nregistrarea deo are maree avantaj, aţă de înregistrarea auio, că există o înregistrare aidă a conţi nutului corpora al şedinţei, pe ângă ce verbal şi oca. Vi zionarea caseteor video in şedţe este moaitatea mea pre erată de a conduce superizarea Totuşi, unee ampasamente nu permit înregistrarea video, caz în care nregistrarea audio este cea ma bună aegere rămasă Un dezavantaj posibi a n registrării video este că echipamentu tinde să ie mut ma intruziv ecât cel necesar pentru înregistrarea audio. • Jocul de rol Atunci când înregistrarea video nu este posibiă, jocu e ro poate oeri o modaitate e a escoperi modul în
Manual de consiliere
29
b erea e spr ş s pevzaea
280
•
care uperviza ţii comunică de apt cu cienţii upervizatu poate ăi atribuie upervizoruui rou cientuui şi apoi ă coniieze pe upervizor n caitate de cient ntru mod aemănător şedinţei reae Fdbackul clntulu Cieţii pot oeri eedback revant pent a nţeege ce a ntâmpat n şedinţee de coniiere n mai te euri Supervizorii şi upervizaţii ar trebui ă ie atenţ şi ă ncerce ă nţeeagă motivee cienţior care e prezintă a o ingură şedinţă şi ae ceor care nu vin a toate şedinţee Spre rşit şedinţeor de coniiere upervizaţii e pot cere cienţior or ă e oere eedback c privire a reaţia de coniiere şi a proceduri Cienţi pot şi ă cometeze curte chetionare potşedinţă prin care i e pare cere un eedback aemănă tor
B FI P RVIZĂ RII
Şedinţee de upervizare pot i mpărţite n trei tadii: pregă tirea şedinţa de upervizare n ine şi rezutatee În tadiu pregătirii upervizaţii pot ace ucruri cum ar i notarea şi reectarea aupra neărior or din şedinţe şi parcurgerea caeteor audio au video pentru a eecta egmente neceare n prezentarea abiităţior or dezvotate şi nedezvotate de coniiere. n pu ei pot citi depre poibiee trategii de coniiere pentru a e ooi cu cienţii e pot gândi a apectee egate de dierenţee dintre ei şi cienţii or pot cântări probematicie etice şi ate pot reecta aupra odui n care pot ă beneicieze a nive optim de timpu de upervizare La nceptu şedţeor upervizaţii şi upervizorii pot tabii conţinutu acetora Uneori coniierii beneiciază de o oră de
HA NSN-]NS
supervizare petru cici sa opt ore de cotact cu cliet Dacă este olosită îregistrarea, deciziie iportate pot i legate de casetee care să ie prezetate, iar î ceea ce priveşte casetee ae se, care segete să ie aalizate. Atuci câd se urăresc case tee video, există riscul de a petrece ut tip privid priee iute ae unei şediţe, î tip ce activităţii di tipul şedi ţelor u i se acordă tip sau o ateţie suicietă. capitoul 17, a eţioat iportaţa oosirii abilităţilor de instruire cetrate pe ciet de către cosiieri Supervizaţii pot avea şi ei de câştigat de pe ura uor astel de abiităţi, atci câd acestea sut oosite de către supervizorii lor î tipul pe care etrec îreuă Ueori, suervizorii pot alee să opreas că respectivee casete pentr a evideţia ceva aue Ttuşi, de ute ori, supervizaţii ar trebui să ie cei care să aleagă care seg ete să ie prezetate şi când să ie oprite casetee petru dis cuţie Supervizorii pot acilita procesul, adresâd trebări c ar i Ce se petrecea de apt acolo", Ce cercai să aci, Ce siţeai şi Ce teici ooseai şi cât de bine le ooseai n ca dru uor bue relaţii de colaborare, supervizorii dezvotă abi ităţie crsaţior de a gândi sisteatic cu privire la activitaea lor de consiiere, aste încât aceşta să poată devei propriii or supervizori Spre sârşitul şediţelor de supervizare, abii par ticipaţi pot revedea pricipalele pucte şi pot egocia au ite sarcii ca teă petru acasă Stadiul urător a unei şedinţe de supervizare are două obiec tive pricipae Unu ditre ele este acela ca superviza ţii să olo sească î urătoaree şedinţe cu cieţii abilităţie buătăţite pe care leau discutat şi cu care au lucrat î supervizare U at oiectiv este acea de a deplii auite sarcii cocretizate în tee petru acasă. De exeplu, supervizatul şi supervizoru pot
Mnul de consiliere
28
Oi eea de sp ii ş s pevia ea
să cadă de acord asupra aptului că supervizatul ar trebui s ă practice o anume strateie de consiliere înainte de a o olosi întro şedinţă altă sarcină ar putea i aceea de a citi anumite reerinţe relevante cu privire la problemele speciice ale clienţi lor Tema de supervizare se poate concentra şi asupra îmbun tăţirii abilitţlor mentale ale supervizaţilor, şi nu doar ale clien ţilor lor De exemplu, supervizaţii pot cădea de acord asupr petrecerii unui anumit timp punând sub semnul întrebării şi re ormulânduşi orice reulă exientă care contribuie la anxieta tea lor leat de perormanţ Supervizaţii variază ceea ce priveşte abilitatea lor de a proita de suervizare. Unii ditre ei nu sunt reătţi să lucreze reu pentru obţinerea cometenţei Alţii au probleme ersonale de o semenea amplitudine, încât este posibil ca ei să nu ai permisiunea să consilieze clienţi până când vieţile lor nu intr pe un ăaş mai bun special, este reu s supervizezi cursanţi care sunt deensivi sau care u un insiht supericial în ceea ce priveşte modul în care abilităţile lor mentale şi de comunicre nedezvoltate interereaz cu consilierea Unii supervizaţi sut diicil de supervizat pentru că, rade dierite, ei ştiu dej tot mioritte supervizţlor iniţiaz şi/ sau se anajează com portament neetic ie cu clienţii lor, ie cu supervizorii
I
Activitatea 7 Benecierea de spjin şi supeizarea
f ă e s pev e fom ă e fe po o e sp pe o soe e o e e osee
Dsă vjee ş ezvjee eăe e ă oe e mo ăţ e p een me su pev e
AD S]S
.
r o rte erb e se ăr s oes sete o sete eo o e ro feebk et
28
şt stsfăt e s erzre t retă ş ă r e e ă exstă e oţ b ătăţ stţ
Manal de consiliere
ţi eea de sp i şi s evzaea
C u m să d evii mai co m pete nt? Oată ce cosilieii dobâdesc tehnicile e cosiliee e bază, li se cee să deviă �i mai caiicai Totu�i, ei ucează umeoase cotexte ol , a foă expeee fete fe
ă cee ce pive�e motivi e i mbuătăi bilităie Î coseciă, toate sugestiie petu a evei mai competei tebuie să ie ăcute cotextu evauăio idiviuale ale cosilieilo, pivind abiităie o de consiliee �i pioităile o, ce inee de ucu �i aspiaiie spe o ume caieă
Constrirea abilitătilor Cae sut cee câteva metoe pe cae e pot olosi cosiieii petu a�i meie �i dezvota abilităile de cosiliee? Ei pot obseva �i asculta demostaiie uo cosiliei abiitai De exempu, casetee sau iteviuile couse de căte cosiiei �i psihoteapeui de seamă sut ispoibile petu achiziie Maea Bitaie �i Austalia. De asemeea, consiieii pot achiziioa sau chiia casete video. Î Maea Bitaie, ilmele �i casetee vieo pot chiiate e la Asociaia Bitaică petu Cosiliee �i Psihoteapie Î pus, cosilieii pot văa di emostaii
AD -)
ale ailităţilor de cosiliere ăcute scris Trascrierile iterviu rilor uor terapeuţi de seamă sut dispoiile, ueori soţid casete audio O altă modalitate care se poate văţa d demostraţii este de a devei clietul uui cosilier ailitat, deşi u aceasta ar treui să costituie motivaţia primară atuci câd se apeleaă la cosiliere Ca liceţiat cosiliere al Uiversităţii Staord, am văţat extrem de mult despre cum să stailesc relaţii de colaorare, ca urmare a celor aproximati 0 de ore de terapie idiiduală cu u cosilier oarte competet, cetrat pe cliet vreme ce oservarea iterviurilor, ascultarea ş citrea trascrrilor sut loro, e nu pzin �inuul od în care s poate aorda materialul O oţiue ete cocetrarea pe segmete mai mici de iteriu, să spuem de cici miute, şi idetiicarea teicilor de cosiliere olosite plus, pe lâgă co muicarea verală, cosilierii ar treui să se cocetree asupra mesajelor vocale şi, dacă urmăresc casete video, şi asupra mesa jelor corporale O altă opţiue este de a se opr registrarea audio sau video după iecare airmaţie a clietului şi de a ormula propriul răspus calitate de cosilier, apoi oservarea răspusului cosi lierului Atuci câd se lucreaă cu trascrieri ale uei şedie a uui terapeut cum ar i Car Rogers, cosilierii pot merge jos pe pagiă, acoperid răspusurile lui Rogers şi ormulâdule pe ale lor, şi apoi să veriice răspusurile lui Rogers Răspusurile lor u vor i mod ecesar ierioare răspusurilor celor mai aimoşi ditre cosilieri Cocosilierea este o ormă de cosiliere ntre colegi, pr care tro perioadă de timp dată, să spuem o oră, iecare persoaă este, pe râd, atât cosilier, cât şi client Cosilierii pot practica
Manal de conslere ·
28
să de a opetet?
86
bltăţle de coslere cu coleg pe bz cocosler, folosd feedbck udo ş vdeo tuc câd este czul Î pls, e po form su lu prt l u grup de utojutorre ître colegi, în cdrl căror membri lucreză ître ei, cometeză ş se susţi uul pe ltul î dezvoltre bltăţlor lor de cosliere Fe î cdre de jutorre iform le, fe î şedţe de cosliere m formle, mulţ consileri folosesc dej biltăţile lor de coslere fe c prte pozţlor lor, fe î genţii de volutrt n uele cdre, ei se pot moniorz pe ei şişi, egisrând şi derulâd îpo şednţele, dcă este posbl î prezeţ supervizorilor su coleglor de breslă. plus, e pot f sesbl l feed bckul cleţlor Prte d cest feedbck v del moul în cre cleţ răspud, pri mesjele lor verble, vocle şi corporle, l modul î cre conslier utlzeză bltăţle de cosliere Î plus, tuc câd este czul, coslier le pot cere cleţi lor feedbck prvd modul î cre u expermett şedţele dvidule, precum ş relţ geerlă de cosilere. Coslierii pot, de semee, săş creeze propriile chesore scurte, petru geer feedbck di prte clienţlor
ăi de formare Către ce se îdreptă cosilerii î czul în cre doresc să be efcieze de mi mltă formre în tehicle de cosliere? Mlţi dtre cttori pot să fe, de exemplu, di domeul ssteţe socle su l ssteţei medcle, î cre r pute ve oporte ue formăr ulerore fie pr itermediul cursurlor iversitre su postuiversire, fe, î czul î cre sut dej bsolvenţi,
A ]E
pri iteediul cursurilor de caliicare la locul de muncă sau al semiariilor organizate de către asociaţia lor proesioală sau de către membrii acesteia Alţi cititri pot ctia î rgizţii de voluntari care oeră propriile cursuri de ormare î teici de cosiliere, la iel intermediar sau aasat, adaptate populaţiei căreia i se adresează Cititorii care doresc să deină consilieri ar trebui să caute cursurile acreditate şi/ sau aprciate. n Marea Britanie, Asocia ţia Britanică petru Consiliere şi Psihoterapie publică anual R gistrul privind Forăril în COsilir şi Psihotrapi Atât î Aus tralia, cât şi în Marea Britanie, principala cale entru a aune acum cosilier este absolvirea cursurilor uiversitare de psiho logie, urate de un Master Psihologia Consilierii. * Absolirea uor cursuri de consiliere sau psihoterapie u î seamnă acreditare î sie Petru a obţie acreditarea, absole ţilor li se a solicita să acumuleze un număr prestabilit de ore de practică supervizată După aceea, petru aşi menţie acredita rea, consilirilor li se poate cere să beneicieze de o superizre sau să acuuleze puncte de dezoltare proesională continuă, recentând conerinţe, seiarii şi cursuri de orare. Există o disticţie între acreditarea de către o asociaţie proe sională şi o îregistrare obligatorie sau o licenţiere ie de către un comitet de înregistrare naţioal, ie, aşa cu se procedează în Australia, de către u comitet de înregistrare statal Atât în Marea Britnie, cât şi în Australia, tedinţa este de a înăspri condiţiile de acordare a licenţei petu cosilieri şi psihoterapeuţi
28
• Nota redactorului: În România, pe lângă maserate de consiliere, desfăşura-
e în cdrul cul tăţilor de psihologie, exisă şi cursuri de formre a cadrelor didcice penru consiliere, orgnize de Inspecoraele Şcore. (N cd)
Manual de consliere
Cm să d ma om ptnt?
Dezvoltarea Registruli Cosilierilor arii Britai este o impor tată piatră de hotar pe teritoril arii Britaii Frecvetarea coeriţelor, a cursrilor de scrtă drată şi a semiarlor poate oferi o cale iformală, pri care a tâ cosirii îcepători, cât şi cei mai eperimetaţi, îşi pot îmbuătăţi cu oştiţele şi ablităţile area Britaie, detaliile privid cursurile scurte, semiariile ş coferiţele pot găsite î cadrul publicaţiei luare a Asociaţiei Britaice petr Cosiliere şi shoterapie, Thy Tody (Ti stăzi) i a publicaţiei luare a Societăţii sihologice Britaice, Th Psychologist (Psihologul). formaii similare st disoibile î revistele blicate de asocaţiie profesoae de psihooge ş cosliere austraee (ve Aea 2) ai mult decât atât, î ambee ţări, iformaţia privi cursure scurte, semiariile şi coferiţee poate găsită î buletiele şi revistele ator asocaţi profesoale specaizate, ca de eemp aceea petru maagemetul resurselor umae şi ageţile de voutariat, cum ar Rlt Nws (Ştii) î Marea Brtae Dacă cititorii sut iteresaţi de dezvoltarea ablităţilor lor de cosiiere îtro aumită abordare, ei pot să se itereseze dacă eistă u cetr de formare î ocalitatea lor ajoritatea abordărilor di cosiiere au reţee iteraţioale de formare şi prac tică. De eempl, î area Britaie eistă ageţii petru orma re speciaiată î Terapia Cetrată pe ersoaă, iar ceea ce priveşte Terapia RaţioalEmotvă, acestea eistă şi î area Britae, şi î Astralia
NLSN]NS
Că i i rvit
ĂR
Exsă o asă leraură eorecă enru ulzarea abălor de consere Aceasa oae îm ără în surse rmare, cărţ ş arcoe scrse char de căre eorecen de seamă, ş sure se cundare, căre ş arcoele scrse cu rre la dere abordăr eorece de căre a auor decâ creaor acesora Până la urmă, nu exsă însă ncun subsu a cr srselor rmare Touş, a ala de unde să încea ă ş cum să aco ere domenul pOte f o că ecj tă pet o1 e cepăto Pe
j e co s ccesee lerr e consee, oe r o bbograe c noe, îndeajuns de exnsă, ca Anexa a aces e căr REVSE
Revsele oeră mjoace excelene de a la curen c lerau ra reeroare a abăţe de consere n dnre cor aces e cărţ acvează în domen cum ar acordarea de assenţă medcaă sau socală ş managemenul resurseor umane, ale că ror revse roesonale o conţne unele arcole rvnd olosrea ehncor de consere. Casea 28 oeră o lsă a unora dnre rnc alee revse de consere ş shooga conser Doă dnre revse - COn sing n Pshothrp Rsr (Crtr în on siir �i psO trp) ş ]ourn o COUIg Oog (Rvst pshoog on siri) - se concenrează, în rnc a, e cerceare.
Manua d e onsiiere ·
C să devii ai co pee
Caseta Unele dintre revistele iportante din doeniul consilierii şi psihologiei consilierii Consere
A stralia JOr1al of Gid a COsellig (R'ista astralia de îndrumare şi Osiliere) Britis 0al of Gida a C0//ig Revista briti de î drumare şi Osiliere) Theray Today (Teraia asti) (Aociaia Britanică pentr Coniliere şi Pihoterapie)
lli ad hotera Rsar (Ceretara î onsilir i ihoterai) (ociaia Britanică pentr Coniliere şi Pihotera pie)
JOal of Coslli a Develoe t (Revista d o1silier şi dez voltare) (Aociaia Americană pentr Coniliere) New Zealad CO1e!lig ad ida Assoiatio JOal (Revis ta Asoiaţiei etru Cosiliere şi druar di Noua Zelad) ntea tioal JOal for te Advae t of CO 1slli (Revista iteaţional etru rogresl onsilierii) Pshoog conser
Te Australia Cousellig PsyOlogist (Psihologl osilier astra lia) (Societatea Pihologică Atraliană) COslli1g Psyholog Review (Rvista de siologia osilirii) (So cietatea Pihoogică Britanică)
JO of COsllig Psyology (Rvista d siologia o1siliii (ociaia ihoogic Americană)
Te COselli Psyhologist (PsiOlogl osilir (Aociaia ihologică Americană)
D S-)S
Cnilierea pernală i atnilierea
29
CONSILIEREA PERSONALĂ
Ui cosiier vor ost ciei îate de a se agrea î or marea abăior de cosere de bază pot char să cotue să rămâă î cosiere rte otvee petr care coser ar trebui să a î cosiderare beeciere de terape se umără creşterea persoaă, obierea ue îeegeri empatce a poziei cietuu şi etiderea eperiee or privd deritee tpuri de terapie Cosiierea persoaă poate oarte beecă ucru cu ob stacee d caa t ans o nlării într-o persoană 1 feriită, 1i împiită ş ma umaă Î pus, cei ot abrda î cadu cosiieri persoae materau egat de stuaia or şi de super vizăr, de eempu rca de a avea dea ace cu aumte tipuri de cei şi ediee spre supraimpicare sau de eimpicare e âgă sau î ocu cosiieri idvduae, cosiierii doriori de a gestioa deprivărie di trecut şi probemee curete se pot gâd să beeicieze de ormee de cosiiere de cupu de amie sau de grup Mai mut decât atât, partcparea a grupurie de orma re a abiităior de vaă, cee care se cocetrează de eempu pe abiităie asertive sau abităe de maagemetu stresuui, pot să î ajute pe ui cosier să deviă ma putec şi ma com pete ca persoae O probemă î ormarea cosieror este îtrebarea dacă be eicierea de cosiiere persoaă r rebu să e obgatorie Ma sus am prezeta uee modaităi î care ar putea i beeică cosiierea persoaă Totuşi, eistă şi o ată aetă a probeme ritre rezervee privd aptu de a ace d cosiierea persoaă
Man al de consiliere ·
Cu să devii ai o een?
u riteriu petru areditarea osiierior se umr reeaa ostrâgerea ostu deiirea duratei miime i isuiiete probe de eretare eea e priete reea bordrie osi ierior dieră n eea e priete portana pe are o aordă saior are beeiia de osiiere idiiduaă Reeritor a ostrâgere osiierea u a i î mod eesar eiietă atui âd ine a răspus a o eriă biroratiă. Priid preu osturie supietare ae osiierii persoae meite a i suporta te de ătre persoaa aată î ormare odu a eitism i pot uioa a modaitate de disrimiare a ursaior mai sărai Reeritor a durata osiierii în au î are ar i eesară abor rie ifr acest aspect. n fr t, n ceea e prive�te pro bee de eretare reeritore efiie osiierii eoe î îbnătărea pratiii osiierii au ă rămâe să fe doedit TOOLEE
Forarea abiităior de osiiere e poate oeri ursaior istruetee eesare petru îmbuătăirea propriei or u ioări. Atui âd reeteaă asupra experieeor or otidiee ursaii se pot trata pe ei îii î aitate de iei Ei sut aeeai persoae di rourie or otidiee de exempu parteeri sau pării i î rourie de osiiere. Ueori osiierea este e mai bie ăută î mod sistemati De exempu osiierii pot aea suiiet spaiu tempora ii i psihoogi î are să reee o reaie de oaborare u ei îii. Uterior ei îi pot ariia i extide îeegerea a eea e se îtâmpă î situaiieprobemă. adru aestui proes ei pot idetiia gâdurie i me sajee/ aiuie eoositoare i e pt trasorma î abiităi metae i esaje / aiui pe are dores să e îmbuătăeasă
poi apicâd uee sraegii descrise aceasă care ei şişi po ucra vederea mbuăăţirii eicieţei or daă cu recerea timpuui ese posibi ca persoaee care acordă ajuor să deviă prevăzăoare privid abiiăţie meae dezvoae caracerisice şi abiiăţie de comuicare acţiue pe care e oosesc De exempu un cosiier poate dezvoa abiităţi de disipare a uriei de auoapărare pri idetiicarea punerea a doiaă şi dacă este ecesar reormuarea unei regui exigee care poae genera mare pare din uria or Cosiierii pot de asemeea să devină adepţii reabiitării greşeior pe care e ac în vieţie or private dânduşi seaa de ee şi oosind abii te eta e e CU ce pt ite pet e pe n die n pus pe âgă ucru cu ei înşişi cosiierii pot ace parte di grupuri de ajutor pentru coegi şi di reţee de supor De exempu membri ai grupurior de emei de bărbaţi de homosexuai sau esbiene sau ai grupurior care aparţin uor mioriăţi enice speciice se pot ajuta unii pe aţii penru aşi dezvota mai mu unaniaea şi pentru a gestioa opresiuea persoaă isituţionaă şi poitică .
29
civiaa 28 C � dvi ai cop
'1�
a jos su peeate câteva modaiăţi pe cae a puea să le aleg pe tu a deve m a ca fica ae di e acesea ţi se poivesc ma b e 1 Constru rea de a bilit�ţ
coi uae su peetae câeva meode viio a ea ş ascu tarea de casee vdeo şi a ud o c rea de sem ă r a e ev u ri lo
Manu a de consiliere ·
Cm să dei mai competet?
oonsierea gru u r de a utoautora re între oegi feedba di n a tea su ervizoril or olegilo r ş lienţi lo r tne entru leni
� de fm e Care su nt ootu nităţi le disoni bie entu ontin u area ormă ri 3 � ş e Ce
I
a utea iti entru a te u tea a uta să au ngi ma i om etent Găseşti o listă u ăi în nexa 2 a e reviste ai u tea să îţi o eşt atenţia en tr u a te aju ta să de ma m etet Ve Cet 28 entu âteva de 4 nie pen� şi utcnee
Crezi ă ai utea intra în onsi ere ersonaă entru a deveni mai o etent 2 Ce metode de au toonsil ie re te- ar u tea a uta să devii mai om e tent
AD NESN-NES
B b ografe note Bayne, R Horton, Merry, T., oye, E şi McMahon, G , T Co
l/o Handbook: A Paccal AZ ud t Pofonal and Clncal Pac tc, Stanle Thorne Cheltenha 999 ceată carte etrem de oloitoare contă din aproitv 2 e decrieri de concepte şi abilităi d e coniliere n ordine alabetică aă n eempl de 10 intrări Începtri, Coportaent, Credine iraio nale, Pierdere grea, Clieni blocai " , Cări, de aoajtorare, Plictieală, Granie, Braintorming şi Coniliere de crtă drată Beck, T, Rh, , Sha, B F şi Eery, G., Cot Thay of Dep essio ohn Wiley, New ork, 1979 Cartea prezintă odell cogitiv al depreiei, al li Beck Mare parte a acetei lcrări ete reprezentată de n ghid clinic dedicat apecte lor practice ale tratării clienilor depriai, de eempl relaia terape că, aplicarea ambelor intervenii, atât cognive, cât şi comportamentale, şi problemelor legae de terminare şi recidivă. Bond, Stdad and Etc fo COllng n Acto ediia a 2a, Sage, Londra, 2000 cet manal oarte bine concept contă din patr pări cadrl, reponabilitaea aă de client, conilierl şi ceilali Ee recomandaă mod epre ca o trodcere problemele etice şi dilemele conilierii.
Manal de coniliere
B b ogafe ote
96
Chaplin, Chaplin, ., F C/g A, eiţi ei ţiaa a 2a, 2a, Sge, Lonra, 1999 Cartea prezintă n model ritmc mltistail al terapei eministe Chaplin ilstrează iecare stadi al procesli prin trei stdii de ca z. Clarkson, P Ga COg Ao, eiţia a a, a , Sage, Sage, Londra, 2004 Lcrarea ncepe prin introdcerea n teoria Gestaltli şi elemen tele namentale ale practicii gestaltiste Este prezentat prezentat n cicl de şapte stadii stad ii al a l ormr ormr Gestaltli, olosin olosin cicll rep t cadr, este re re vizită practica nei consilieri n siritl Gestaltli Această carte conine o srsă bogată de idei asra modli n care pte să inte grăm imntl n rctc estltt
C Py PyOera Oera eiia a a, Corsini, R.. şi Weding, , C homson homson Brooks Brooks / Cole, Belmont, Belmont , Cali Cali ornia, 200 Acest manal bine concet constă in 1 5 caitole introdcere, introdcere, psihanaliză, psihanaliză , psihoterapie psihoterapie adlerian, psihoterapie psihoterapie analitică, teraie cen trată e client, teraie raionalemotivă, terapie comportamentală, terapie cognitivă, psihoterapie eistenţială, terapie Gestalt, terapie ml timodală, terapie e ailie, psihoterapii contemplative, psihoterapii integrative, provocări contemporane şi controverse controverse ' Arene, şi Mahtani, A , ranc anc a COn CO nn n Acton Acto n edi ia a 2a, Sage, Londra, Londra, 1 999 Cartea este scrisă de către că tre doi sihologi siholog i clinicieni, clinicieni, nl dintre ei alb, englez, cellalt c strămoşi indieni, care lcrează Londons Londons East Eas t End Lcrarea introdce concetl de consiliere transcltrală şi trece n re vistă lterior problemele practice privitoare la clienţi, consilieri, nce perea procesli e consiliere, mpărtăşirea ni limbaj comn, rela ţia terapetic, schimbarea şi creşterea, şi terminarea consilierii Carte rezintă patr stdii de caz ai nor clieni c origini cltrale Ban gladesh, Marea Marea Britanie, Britanie, Franţa şi ş i Nigeria
HA ELS-]ES
Bl l O ll ll Dryde, W şi Neenan, 1., l E B 1 Ac, ediţia a a, Sage, Londra, 2004 Această lcrare introdctivă prezintă sccint şi sistematic teoria şi practica terapiei raţionalemotive. ncde n stdi de caz care in trodce strategiile şi tehnicile necesare n cadrl iecări stadi a procesli.
Sklld Hlp: Hlp: A PlM PlM d Egan, G., Th Sklld y-Dvlp Appach Hlpg ediţia a a, homson Brooks/Cole, Belmont, Caliornia, 2007 et li Egan accentează natra colaborativă a relaţiei terape tclient şi oloseşte n model practic tristadial, care adce n discţie mngmntl problmlor clintli şi cţin dzoltrii oort nităţilor nităţilor Cartea C artea prezintă abordarea psiholoiei psih oloiei pozitie " centrată pe solţie şi inclde discţii baz b azate ate pe practică, cercetare şi perspective i losoice privind mod mod care consilierii snt conştienţi de ceea ce şti O altă pblicaţie p blicaţie se nmeşte Exc Hlpg Skll A Tag M 1l 1 l Acc Accp py y h Sklld Hlp (Exc d d ală al ă d cO l l l d hcă p p cO1l cp) Ellis, A, lg l g B B ,, B B ,, Say Sa ygg B Pf Pf d S SHlp Thapy Thapy f f Yl E mpact mp act Pblisers, San Lis Obispo, Caior nia, 200 O carte de atoajtorare oarte detaliată, care oeră o gamă oarte largă de intervenţii pentr a ne simţi si mţi mai bine, pentr a ne i mai bine şi pentr pentr a ne păstra s tarea de bine Această c arte trece trece dincoo de atoajtorare, iind o lcrare oarte olositoare olositoare stdenţilor şi practicie pract icie nilor care doresc doresc să cnoască descoperirile des coperirile recente, atât teoretice, cât ş practice, în terapia raţionalemotivă. Ellis, A . şi Dryden, Dryden, W, T Pacc f al Ev Bav T py Free Association Books, Londra, 1997
Ma na l de consilier consiliere e
ibiografe ote
Cartea prezntă teoa generaă ş practca de ază a terape raonaemote cupnzând anumte anum te captoe despre despre modu în care est oostă în practca ndd nd duaă uaă de cuu de am ame e de gru mara mara ton ton seteape seteape Reactua React ua zează ucrar ucra rea de ază a u Es d n 1962 asu a d 1 Psyr Psyrap apyy a pra terape raonaemotve Ras ad a Î prap), prap), aducândo a z ş oeră deta rnd mute dntre dntre procedure terape raonaemote Fetam C ş Horton (edtor) Hadk f f C C s s ad a d Py cOpy, eda a 2a Sage Londra 2006 Această ucrare uc rare etrem de oumoasă oum oasă oeră oeră numeroase artcoe n troducte îtro îtro gamă gamă argă de d e roeme Suectee sae ncud co tetu cner poteae erpecte cu tuae poeme roesonae roesonae teore teore ş ş aordăr aordăr cen rezentând rezentând roeme speca speca zăr ş modată modată Freud Freud S I I pa p aa a (Oere (Oere vo 9) Ed Edtra tra r re Bucu B ucurreşt 200 Este ucrarea undamentaă a u Freud în care acesta rezueşte teratura teratura ştncă cu r re a se îş demonstrează demonstrează metoda metoda de nter retre seo ş scută see ca îmre oeo storsune care care aar în se materau ş sursa vseor vseor traa traa u suu ş psooga psooga rocesuu rocesuu suu suu Freud S COpd COp d d d psa ps a (Opere (Opere o 1 ) Edtura Edtur a r re BuBu cureşt 2005 Scrsă car înate de moartea u Freud în 199 această carte oeră o trducere eceentă cncsă psanază Constă dn tre ăr mntea ş traau său sarcna ractcă ş enec teoretc
T P P f PsycOapy, PsycO apy, eda a 2a (oumu 16 dn Jung C T T Ccd Wks f CG. Jg, Routedge Londra 1966
AD S]S
Aceast carte este mprţt n ou rma parte eumt robe me geere geere ae pshoterape coţe ouă o uă screr ncus u espre scopure pshoterape pshoterape Part Partea ea a oua enumt rob robe eme me specce ae pshoterpie conţe eie u Jung prn ore trputcă brecţe oosirea practcă aize seor ş pshooga traseruu.
9
ug C A i i s s I T T d d rai rai, , Vintage Boos New Yor Yor 1 68 Lcrare Lcrare prezntă cee cc preege preeger r pus p us scuţe pe care Jung ea ţinut a a Cca C ca Taistock Taistock în Lonr Lonr n 195 1 95 Ptre subectee aco ac o perte e aceast carte se umăr structura structura mţ asocere asocere de d e cuvn te şi tipure psihoogice psihoogice metoee magaţe ctive a aza v seor ş nza trnseru ucrarea er o ntoucere exceent cocisă pshoogia aaitică. Mearns D. ş hore B. rso1rso1-C C rd CO CO1li1g 1li1g i i Ai, Ai , eţia 2a Sage Lora 2007 Scris extraorinar acest text cu u succes e paţă arte mre ntrouce teoria teoria şi practica centrată p e persoaă persoaă tru mo c re aduce a viţă vi ţă car car ş ş sensibi sensibi procesee care care au oc n ş t re coser ş cieţ Cee nouă capitoe ae cărţii sut abordarea cetrat pe persoa persoa nă o perspecti perspectiă ă cotemporaă cotempo raă dezvotr dezvot r recente recente ae teore teore ce trate pe pe persoaă persoaă oosirea oosirea sieui sieui cosieru cosi eruu u empatia empat ia prirea pr irea poztvă ztv ă econiţioată cogreţa cogreţa îcepturie" şediţee de mijoc " ş sârşiturie " Mner P ş Pamer S (eitori) CO O 1 sig sig t t BAC CO si1g si1g Rad, o 2 Sage Lora 2001 Pubcat asocere asocere cu Britsh Assocto Assoc to or Couseng an Psy chotherpy (Asocaţia Brtc pentru Consiiere ş shoterpe) acest carte este un bu însoţtor însoţtor a voumu vo umuu u 1 i 1 996 Radr (Ci ir) Ambee cărţ costa in artcoe extrase d revsta Asocaţe Asocaţe
anual an ual de consilere consilere
Biogafie note
Brtane petru Coere ş hoterape O ll l l )) aum T Td T ă ete 90 90 e artole oumul 2 sut împărţte î şae părţ eare bee e o trouere ep rată rată aborr abor r n olere, olere, ontexte ş prată e ore problemee oler oere ş eretare, teţe vtoare ş potaţă.
/ O O 1ll d d / / Skll T d d Ac eloJoes, R / v v f L L kll O O ll ll Md ţa a a Sage Lonra, 2005 Cartea otă părţ. artea îtâ troue ttorul î eea e repretă oerea, btăţe e omuare bltăţe emoţo ae ş metale, metale, aj aj ugâ la moelu moelu e e olere olere prv abl ăţe de aţă aţă rle a oua, oua, a trea ş a patra eru abtăţle mplate u e reţo reţoare are,, tau ta u ţeeger ţeeger ş taul mbăr aest moe moe ut ere umeroae tereţ e hmbare hmbare a omuă r/aţulor r/ aţulor letulu, gâr, etmetelor ş reaţor ze ze artea a ea e oetrează aupra prat ş probemelor e orm orm re, um ar oerea eblă la ertate, probemele ete, uperzarea ş otuarea ezvotăr ezvo tăr proeoae. proeoae. eoJo eoJoe, e, R R Th Th a a c cc c f O O 1ll 1 ll hy hy e ţa a 4a, 4 a, Sage, Lodra, 2006 Aet maul mau l uprător otă otă 17 aptoe Devotarea Devotarea abor abor ărlor e oere ş terape, haaa lu Freud, erapa aaltă a lu Jug, erapa erapa etrată pe peroaă, erapa erapa Getalt, Aza A za tra aţoaă, aţoaă , erapa erapa realtă, erap erapa a exteţaă, ex teţaă, Logoterapa, Logotera pa, eora eora te rape omportametale rata terape omportmetale omportmetale erapa erapa ra ţonaemotvă, erapa ogtvă, erapa multmoală, erapa multuturală multut urală erapa erapa e exro exro ş Eluare, El uare, eletm eletm ş tegrare aeky, C.A ş Greeberger, D, c Gd Md v Md Guor re ew York, 15 ş Greeberger D ş aeky,
A S]S
Hmu
C.A Md Oa Md YO W YO Tk, uiord ress New York 1 Aceste Acest e voume pereche pereche sunt proiectate ca ghiduri pascupas pas cupas n teh nicie şi strategiie terapiei cognitive. Manuau este conceput ca o car te de autoatorare n timp ce ghdu cinicianuu e oer terapeui or instruciuni cu priire a încorporarea manuauui n psihoterapia divdua şi de grup
0
amer amer S şi aungan editori) O O ! ! 50 Sage ondra 1 Aceast Aceast carte cu numeroşi autori conine opt capitoe capito e pe teme cum cu m ar i provocrie consiierii consiierii întro întro societate mutirasia mutirasi a cutur cu tur iden titate probeme rasiae modee de consiiere şi terapie pentru o ocie tate mutietnic nevoie de consiiere ae minoritior etnice consiie rea rea centra centrat t pe p e cient sau centrat pe cutu r şi ş i cuta rea consiierii transcutur transcuturae ae eiciente eiciente ers F.S T T a a A & yw Tay antam oos Ne w or or 1 73 Cartea est o combinaie de dou do u proiecte a care ers ers ucra ucr a atunc atunc când a murit murit Abordarea estat este epresia ina a teoriei i ers. ers . Martorii Martorii ocuari ai terapiei terapiei ofer descrieri descrieri ae a e terapiei terapiei estat aciune Rogers Rogers C C R R The necessary necessary and an d suficient suficient conditions conditions of therapetherapeutic personait change " în ]O ! ! f C C g g PO! PO!OO, 157 p. 510 51044 Aici Rogers evideniaz şase condiii expuse ca ipoteze necesare pentru a iniia o scimbare constructiv de personaitate şi care uate mpreun par a i suficiente pentru a inaugura procesu Aceste con diii incud terapetu ca fiind congruent ca dând dovad de o privire pozitv necondiionat şi ndrznind ndrzn ind s comice o înee îneegere gere empatc empa tc
Manual e consi consilier liere e·
Biografie ote
02
Rogers C . R A dv P Ed tura Tre Bcreşt 008 Aceast ucrae este t de ctre Rogers ca nd una dntre cee ma semcate ca ae sae ş sga ea ma oua Aceast cte curde şate r ersona orbd Cum ot s te ajut? rocesu deer persoae O osoe a ersoaneor ocu ce cetr î soterae Care snt cae entu a? ş Ştee coortaetae ş ersoaa Roges C R A W f B Hogto M Bosto Massa setts 1980 Aeasta este o coece de 15 uc scrse ître 1960 ş 1 980 Catea este îmt î at erenee ş esectee ersoae Aspectee ue abord cetate pe esoan rocesu educae ş toru aestua ş A r îate u scenau azat e ersoa Aceast cate este scs î aceaş st acces a ş A d Sanders D ş Ws F Cv T: A dc eda a a Sage ondra 005 Aceast cate ec acee cocete cetrae e care se azeaz te aa cogt ş desre mod î care modeu oate s ra eet Este îmt î tr r eaa cogt teoe m de ş stct eraa ogt î ractc ş Cotet ma ag a terae cogte. Sue D.W Cate R1 Casas .M. Fouad N A. Iey A.E ese M. aFromose 1 Maese E oterotto G. ş VazqezNta E lcll COllg Cc Idvdl d zl Dvl0 Sage odra 1998 Aceast carte amerca troduce concetee de mutcuturasm ş moocuturasm etocetrc d care rezt cometeee de consee mututa Umeaz catoee cae umesc îeegerea
[(A S-S
prspt oba roamra ş ţra prsptor mo rtăţor rasa/ Mar part rst ăr s otază aspra zotăr mttra oraza ţoa apo a ar s arsază or probmat omptă mttraă prsoaă prosoa ş orazaoaă
0
Haldbook (�f COlsci1g
Woo R Dry W ş trawbr a a 2a a Lora 200 Aasă ar asă osă şas păr Crara ar Cra r ş aar Prspt aspra prat Itrţ pshoo m zotar probm ş ott ş Probmat soa prosoa ş t
PSyOoy,
Manual de consiliere ·
Bbiogaie c u n
AN EXA
Asoci aţi i p rofesi o n a l e di n Ma rea B rita nie, A u stra li a şi A meri ca MAREA BRTAN E Brsh Assocao or Cos a sychohray (Asoca Bra r Cosr ş shora) BAC os 1 5 S oh's Bsss ar rworh Lcsrshr E1 7 4B T: 0870445252 Fax 0870445160 Ema Wbs Brsh sychooca Socy (Scaa shooc Brac) S Arws os 48 rcss Roa Eas Lcsr LE 7DR T 01162549568 Fax 01162470787
UA SES
Email Webie
0
Uie Kiom Coucil o ychoheay (Coilil Maii Bia ii e ihoeaie) Ewa Hoe e. 2 2 Wakley See Loa ECV 7L el: 02070499 Fax: 0207049977 Email: Web ie:
ATRALIA aia ycholoical Sociey (Socieaea ioloic a lia) O Box 38 Fie Lae o Oice Melboue Vicoia 8009 e: 0386623300 Fax: 039663 77 Eail: Webie: ycoeay a Coelli Feeaio o aia (Feeaia alia e Coiliee �i ioeaie) 290 ak See Fioy o Melboe
Mna l de consiliere
Asociaii proesoa e d Maea Briane, Ausa ia .. .
