Editura ADEVĂR DIVIN Pe site-ul editurii găsiţi şi alte cărţi pentru suflet: www.divin. ro
Site: www.secretul. tv Yahoo! Group: adevărdivin 202 Editura ADEVĂR DIVIN !itlul "riginal #n li$%a engle&ă The Easiest Way to Live: Let Go of the Past, Live in the Present and Change Your Life Forever, de 'a%el (at&) 200 'a%el (at&) Pre&enta ediţie este pu%licată prin ac"rd c"ntractual #nc*eiat cu +"ur ,usiness Inc) .)/)A)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KAT! "AB#$ Cea mai u%oară cale de a&ţi trăi viaţa' deta%ea(ă&te de trecut! trăie%te )n *re(ent %i sc+imbă&ţi viaţa *entru totdeauna 'a%el (at&1 trad): ristian 3anu) 4 ,raş"5: Ade5ăr Di5in 202 I/,N 678 4 909 4 820 4 02 4 8 I) 3anu ristian ;trad)< =6)62>)2
Copertă: 'arius 'I3.?@I. "abel Kat( Pre,aţă de dr. I+alea-al /ew $en Cea ai uoară "a#e de a$%i trăi via%a
&etaea'ă$te de tre"ut, trăiete (n pre'ent i s"hi)ă$%i
via%a pentru totdeauna Tradu"erea din #i)a eng#e'ă: Cristian /AN0 ADEVĂR DIVIN Bra%ov! 1231
Dedicaţie Le dedi" a"eastă "arte tuturor "e#or "are "aută feri"irea,
pa"ea interioară i un od de via%ă ai uor*
Cuprins
'ulţu$iri Prefaţă Intr"ducere apit"lul 4 !u eşti dea perfect apit"lul 2 4 A$intirile apit"lul > 4 Btergerea a$intiril"r apit"lul 4 Puterea cu5Cntului 'ulţu$esc apit"lul = 4 Intelectul nu a f"st creat cu sc"pul de a cun"aşte apit"lul 9 4 !"tul #ncepe de la un si$plu gCnd apit"lul 7 4 De5in" din n"u la fel ca un c"pil apit"lul 8 4 Iertarea apit"lul 6 4 Aşteptările apit"lul 0 4 Detaşarea apit"lul 4 udecăţile critice apit"lul 2 4 ălăreşte un singur cal apit"lul > 4 ei Aleşi apit"lul 4 E$"ţiile apit"lul = 4 Viaţa trăită #n $"$entul pre&ent apit"lul 9 4 @%işnuinţele apit"lul 7 4 Dependenţele apit"lul 8 4 !ea$a
apit"lul 6 4 Pune-te pe tine pe pri$ul l"c apit"lul 20 4 Pacea #ncepe cu tine apit"lul 2 4 /c*i$%ă-ţi 5iaţa apit"lul 22 4 #nfăţişarea eteri"ară apit"lul 2> 4 Fericirea apit"lul 2 4 '"$entul ideal pentru a 5"r%i cu altcine5a apit"lul 2= 4 Iu%irea apit"lul 29 4 Pasiunea apit"lul 27 4 /uccesul apit"lul 28 4 ,anii apit"lul 26 4 Eşti dispus să faci t"t ce #ţi stă #n puteriG ,i%li"grafie Despre Resurseaut"are legate de arta 3"H"p"n"p"n" rec"$andate de 'a%el (at& u$ p"ate fi c"ntactată aut"area
Mulţumiri &ores" să (i e+pri re"unotin%a fa%ă de urătoare#e persoane: Dumne(eu! pentru t"ate %inecu5Cntările pe care le-a re5ărsat asupra $ea şi pentru #ncrederea ne$ărginită pe care $ia dăruit-" de a-$i #$părtăşi inspiraţiile şi răspunsurile pe care $i le tri$ite #n ini$ă) "ama mea! care a f"st #nt"tdeauna alături de $ine prin iu%irea şi spriinul ei #n "rice #$preurare) "inunaţii mei ,ii "nat*an şi J"nel pentru iu%irea spriinul şi #nţelegerea pe care $i le-au ac"rdat de-a lungul călăt"riei prin 5iaţă) Vă $ulţu$esc a$Cndur"ra pentru că faceţi parte$ele integrantă din 5iaţa şi din $enirea $ea pe Pă$Cnt) 4ael Baruc+! pentru #ncuraările ei şi pentru K%rCnciulL pe care $i l-a dat de care c*iar a5ea$ ne5"ie ca să $ă aşe& #n sfCrşit la $asa de scris şi să-$i găsesc ti$pul şi inspiraţia de a scrie această carte) Doctorul I+alea-al /ew $en! pentru #n5ăţătura lui care $ă #ntărit şi $-a autat să cresc din punct de 5edere spiritual) a "ra actuală $ă si$t %inecu5Cntată şi $ă c"nsider " pers"ană $ai %ună dat"rită influenţei pe care a a5ut-" asupra $ea de-a lungul călăt"riei $ele prin 5iaţă) "orrna+ 5imeona! pentru #n5ăţăturile sale inspirate şi pline de de5"ţiune) Edit"arele şi prietenele $ele "irta 6. Atlas! Debora+ Barnet şi Diana 7alori! pentru că au cre&ut #n $ine şi #n această carte şi pentru $ultele "re pe care le-au ac"rdat acestui pr"iect cu $ultă dedicaţie) 5tudenţii mei din )ntr ea8a lume! pentru $ărturiile l"r $inunate care $i-au #ntărit c"n5ingerea că tre%uie să c"ntinui ceea ce fac)
ă u#%ues"* ă u#%ues" din iniă*
Prefaţă Mn cartea Cea ai uoară "a#e de a$%i trăi via%a, 'a%el ;(ii"Hele< ne #$părtăşeşte perspecti5a ei asupra $"dalităţil"r prin care pute$ trăi " 5iaţă fru$"asă şi uş"ară) Iată care sunt principiile pe care ni le rec"$andă ea: ) Eu sunt REA! DE D.'NEOE. şi de Iu%irea ui Di5ină după c*ipul şi ase$ănarea ui respecti5 Kcu ini$a curatăL) 2) /IN.R. 'E. /@P #n 5iaţă este să fiu eu #nsu$i adică să #$i păstre& Kini$a curatăL) >) /ingura $ea sarcină #n 5iaţă c"nstă #n a $ă eli%era de a$intirile negati5e de greşelile pr"%le$ele din trecutul $eu pe care su%c"nştientul $euşilederulea&ă #n per$anenţă şi care $ă #$piedică să fiu eu #nsu$i adică Kcu ini$a curatăL) ) Prin aplicarea pr"cesului de re&"l5are a pr"%le$el"r nu$it 3@H@P@N@P@N@ şi cun"scut din 5ec*i$e eu p"t i$pl"ra Di5initatea să #$i resta%ilească starea pri$"rdială de Kpuritate a ini$iiL eli%erCndu-$ă #n t"talitate de a$intirile $ele) =) Eu sunt 00Q RE/P@N/A,I pentru crearea a$intiril"r dep"&itate #n su%c"nştientul $eu pe care le eperi$ente& din n"u şi din n"u su% f"r$ă de pr"%le$e) 9) Eu a$ #n fiecare clipă @P?I.NEA de a-$i resta%ili starea pri$"rdială a Kpurităţii ini$iiL prin aplicarea ne#ncetată a stră5ec*iului pr"ces de re&"l5are a pr"%le$el"r cun"scut su% nu$ele de 3"H"p"n"p"n" clipă de clipă) 7) Nu eistă pr"%le$e #n afara $ea) Pr"%le$ele $ele eistă nu$ai #n interi"rul $eu su% f"r$ă de A'IN!IRI R.A!E MN@N!IN.. de $intea $ea su%c"nştientă) /ingura n"astră $enire de a eista pe acest Pă$Cnt este resta%ilirea stării n"astre pri$"rdiale de Kpuritate a ini$iiL prin
eli%erarea n"astră de a$intirile care reiterea&ă pr"%le$ele din trecut #n 5iaţa n"astră actuală a$intiri care eistă #n $intea n"astră su%c"nştientă) KIu%eşte-ţi duş$aniiL a spus un $are #nţelept acu$ $ai %ine de 2)000 de ani) Principalii n"ştri duş$ani sunt a$intirile care reiterea&ă #n n"i ura tea$a resenti$entele $Cnia ataşa$entele şi udecăţile critice din trecut) N"i ne pute$ asu$a #n t"talitate resp"nsa%ilitatea pentru acestea prin aplicarea stră5ec*il"r pr"cese de re&"l5are a pr"%le$el"r cun"scute su% nu$ele de 3"H"p"n"p"n" cu$ ar fi K!e iu%escL şi K#ţi $ulţu$escL) Rec"$and din t"ată ini$a cartea lui 'a%el (at& Cea
ai uoară "a#e de a$%i trăiLen via%a* &r* -ha#ea.a#/ 0e1
INTR9D0C#R# După ce a$ ţinut pri$ele cursuri #n Israel #n iunie 2006 +ael edit"area $ea #n această ţară a 5enit şi $i-a spus: 'a%el cartea ta Cea ai uoară "a#e, este gr"&a5ă dar tre%uie neapărat să $ai scrii una) Această carte descrie ce credea 'a%el #n anul 200> nu ceea ce crede ea la "ra actuală) De aceea nu te $ai repre&intă) De atunci şi pCnă #n pre&ent ai parcurs " cale lungă şi ai d"%Cndit atCt de $ulte inf"r$aţii n"i pe care le p"ţi #$părtăşi pu%licului larg) Ni$ic nu #$i place $ai $ult decCt să #$i #$părtăşesc cun"aşterea şi inspiraţiile #n speranţa că acestea le 5"r sc*i$%a 5iaţa De aceea nuAde5ărul $-a$ gCndit decCt $inut de #nainte"a$enil"r) de a-i răspunde: KDaL) este că $ăun gCndea$ ani de &ile să scriu această carte dar pCnă atunci a$ a$Cnat #nc"ntinuu acest pr"ces) Mn aceeaşi peri"adă de ti$p a$ pri$it nu$er"ase $esae de la "a$eni din #ntreaga lu$e care $i-au spus: K!re%uie să te aşe&i şi să scrii aceste lucruri la fel cu$ ai pr"cedat cu pri$a ta carte care s-a născut din Inspiraţia purăL) Nu era suficient să #$i #nregistre& cu5intele pe un rep"rt"f"n şi să le dau ap"i la transcris sau să r"g un scriit"r speciali&at să $ă aute cu scrisul căci inspiraţia tre%uia să treacă direct prin $ine) Ei %ine de #ndată ce a$ luat *"tărCrea Inspiraţia s-a re5ărsat pur şi si$plu asupra $ea) Această Inspiraţie $inunată la care s-au adăugat nu$er"asele eperienţe pe care le-a$ trăit de-a lungul pr"cesului $-au autat să $ă f"cali&e& şi să transf"r$ acest pr"iect #ntr-" realitate) D"resc să #ncep prin a-ţi spune că atunci cCnd c"piii $ei erau #ncă $ici "%işnuia$ să le spun că $enirea l"r #n 5iaţă era să fie fericiţi căci "a$enii fericiţi sunt Kn"r"c"şiL) Nu cred că #nţelegea$ eu #nsă$i prea %ine la acea 5re$e de ce le spunea$
aceste lucruri) Acu$ cred că a$ #nceput să #nţeleg $ai %ine) Atunci cCnd eşti fericit te si$ţi n"r"c"s căci de5ii un canal desc*is per$iţCndu-i astfel esenţei care te-a creat şi care te cun"aşte cel $ai %ine să te călău&ească) Mn acest fel dansul c"ntinuu al .ni5ersului te direcţi"nea&ă aut"$at către l"cul cel $ai p"tri5it pentru tine la $"$entul cel $ai "p"rtun) !"t ce tre%uie să faci #n acest sc"p este să #ţi desc*i&i canalele interi"are şi să #i ac"r&i per$isiunea ta) Atunci cCnd cre&i #n tine #nsuţi şi #ţi accepţi 5iaţa eact aşa cu$ este reali&Cnd că pr"%le$ele cu care te c"nfrunţi sunt #n realitate paşi către " li%ertate $ai $are şi că nu tre%uie neapărat ai dreptate $ai uş"r să şi $ai fericit) sau să ai ulti$ul cu5Cnt te si$ţi aut"$at N"r"cul #nsea$nă să fii #n l"cul p"tri5it la $"$entul "p"rtun #$preună cu "a$enii care te p"t auta cel $ai %ine) De cele $ai $ulte "ri tu de5ii n"r"c"s atunci cCnd nu te $ai "pui singur pr"priului tău n"r"c) Dacă #ţi 5ei "pri $"n"l"gul $ental şi dacă #ţi 5ei desc*ide ini$a 5ei per$ite astfel $irac"lel"r să #ţi iasă #n cale) !"t ce tre%uie să faci #n această direcţie este să ai #ncredere #n ini$a ta căci t"ate secretele %ucuriei fericirii păcii interi"are şi li%ertăţii se ascund #n aceasta) Ideile şi $esaele din această carte nu fac decCt să #ţi rea$intească de faptul că tu eşti singura pers"ană care #ţi p"ate sc*i$%a 5iaţa) Nu eistă ni$eni #n lu$ea eteri"ară care te nedreptăţeşte căci tu eşti singurul resp"nsa%il ;nu şi 5in"5at #nsă< pentru pers"anele şi situaţiile pe care le atragi #n 5iaţa ta) Această carte nu face decCt să #ţi rea$intească de faptul că lu$ina şi iu%irea pe care le cauţi de atCta ti$p se ascund #n spatele tutur"r pr"5"căril"r cu care te c"nfrunţi şi #n spatele tutur"r %inecu5Cntăril"r pe care le pri$eşti)
/tră$"şii n"ştri ştiau că s"luţiile la pr"%le$ele n"astre nu p"t 5eni decCt din cer) De aceea ei se lăsau #n sea$a credinţei l"r care le per$itea să asiste şi să eperi$ente&e $irac"le a%s"lut uluit"are) Ei #nţelegeau că aceste $irac"le se petrec #nt"tdeauna atunci cCnd "$ul se detaşea&ă de $"dul său de a gCndi şi #şi ac"rdă per$isiunea pentru apariţia s"luţiei perfecte c*iar dacă nu ştie de unde ur$ea&ă să apară aceasta) artea de faţă c"nţine $ai $ulte capit"le şi te$e care #şi pr"pun să te aute să de5ii $ai c"nştient) Ele se c"ncentrea&ă pe ur$ăt"arele idei principale: Mn lu$ea ta nu $ai eistă altcine5a) Eişti nu$ai tu şi gCndurile tale) !u dar eştinu sută sută resp"nsa%il pentru ceea ce ţi se #ntC$plă eştila5in"5at) Atunci cCnd " uşă se #nc*ide " alta se desc*ide aut"$at) Mn spatele tutur"r dificultăţil"r cu care te c"nfrunţi se ascunde lu$ina spirituală) !u eşti singurul care te p"ţi eli%era #nde"se%i de tine #nsuţiS u cCt "p"&iţia cu care te c"nfrunţi este $ai $are cu atCt $ai $ari sunt %inecu5Cntările care se re5arsă asupra ta) Atunci cCnd te transf"r$i t"tul se sc*i$%ă #n urul tău) Pacea interi"ară #ncepe cu tine) Mn anul 200> a$ scris cartea Cea ai uoară "a#e, căci d"rea$ să le #$părtăşesc astfel citit"ril"r $ei secretul desc"periril"r $ele al lucruril"r care $i-au sc*i$%at 5iaţa) /i$ţea$ ne5"ia să le spun tutur"r "a$enil"r că: KN"i a5e$ puterea de a ne sc*i$%a 5iaţa fără să $ai depinde$ 5re"dată de altcine5a decCt de n"i #nşineL) a "ra actuală pasiunea şi $isiunea $ea c"nstau #n a te tre&i pe tine astfel #ncCt să #ţi p"ţi sc*i$%a 5iaţa şi să desc"peri la rCndul tău Pacea Fericirea şi i%ertatea pe care le-a$
desc"perit eu şi pe care ştiu că le cauţi) Era$ atCt de sigură că desc"peririle $ele le p"t sc*i$%a "a$enil"r 5iaţa #ncCt a$ renunţat la cariera $ea etre$ de pr"fita%ilă de c"nta%il şi a$ #nceput să călăt"resc prin lu$e pentru a #$părtăşi acest $esa) Pentru unii citit"ri această carte 5a fi d"ar " aducere a$inte1 pentru alţii 5a fi " c"nfir$are) @ricu$ ar fi nu a$ nici cea $ai $ică #nd"ială că dacă eşti dispus să te desc*i&i să fii flei%il şi să te detaşe&i de acea parte ;raţi"nală< din tine care crede că ştie $ai %ine #ţi 5ei găsi t"ate răspunsurile) Nu tre%uie să uiţi #nsă că $intea c"nştientă se pretea&ă de $ulte "ri la "rice pentru a a5ea dreptate cu "rice preţ) Mntre%area $ea este si$plă: tu ce #ţiDacă d"reşti 4 să ainu dreptate saucu$ să fiiţi-ai fericitG lucrurile $erg aşa d"ri #n 5iaţa ta ;sau #n anu$ite d"$enii ale acesteia< dacă nu te si$ţi fericit sau #$păcat in5itaţia $ea este să #ţi tri$iţi pentru " 5re$e intelectul la pli$%are şi să citeşti această carte cu ini$a) /per sincer să "pte&i pentru Cea ai uoară "a#e de a$%i trăi via%a*
Ca*itolul 3
Tu eşti deja perfect Cine sunt eu2 3"easta este "ea ai iportantă (ntre)are dintre toate, iar "ei ai u#%i dintre oaeni nu au ni"io idee "4t de sip#u este răspunsu# #a ea* Este i$p"rtant să ne aduce$ a$inte că n"i ne-a$ născut din acelaşi Vid ,eatific şi că u$ina Perfectă ne-a creat după c*ipul şi ase$ănarea ei adică KPerfecţiL căci ce5a perfect nu p"ate crea nici"dată ce5a i$perfect) A fi perfect #nsea$nă a nu a5ea "pinii c"n5ingeri şi udecăţi critice) N"i sunte$ perfecţiS Nu pute$ spune #nsă acelaşi lucru despre gCndurile c"n5ingerile "piniile şi udecăţile n"astre critice care sunt #n $"d e5ident i$perfecte) Aceste a$intiri şi pr"gra$e $entale li$itat"are şi generat"are de c"nfu&ie sunt inserate #n c"nştiinţa n"astră de către s"cietate şi de eperienţele pe care le-a$ trăit de-a lungul ti$pului) Dacă de5eni$ c"nştienţi de faptul că nu sunte$ t"tuna cu a$intirile n"astre n"i pute$ de5eni $art"rii acţiunil"r n"astre fără nestarea si$ţi n"astră ataşaţi de re&ultatul de l"r perfecţiune) final şi ne pute$ #nt"arce astfela la pri$"rdială !"t ce tre%uie să faci #n acest sc"p este să #ţi "%ser5i reacţiile #n faţa "a$enil"r şi a diferitel"r situaţii fără a te lăsa
c"ndus de ele) Dacă 5ei #n5ăţa să c"ntr"le&i acest pr"ces 5ei de5eni din ce #n ce $ai c"nştient de gCndurile "piniile şi udecăţile tale critice te 5ei distanţa de ele şi #ţi 5ei păstra seninătatea #n t"ate situaţiile) Dacă 5ei putea "%ser5a " situaţie fără a " etic*eta spunCnd că este %ună sau rea te 5ei eli%era) Din păcate $"dul n"stru "%işnuit de "perare c"nstă #n a aştepta anu$ite situaţii pentru a decide a acţi"na sau a si$ţi #ntr-un anu$e fel) N"i Kde5eni$L #n funcţie de circu$stanţele eteri"are şi crede$ că sunte$ ceea ce a$ de5enit) Mn acest fel le per$ite$ p"sesiunil"r circu$stanţel"r şi inf"r$aţiil"r din lu$ea eteri"ară să ne definească identitatea) Dacă d"ri$ să ne resta%ili$ c"neiunea cu Di5inul şi să ne regăsi$n"astră pacea esenţă interi"ară tre%uie #nsăini$a ne #nt"arce$ la ade5ărata şi săn"i reali&ă$ n"astră că dispune$ dea de t"t ceea ce ne d"ri$) Acest pr"ces ne per$ite să rede5eni$ n"i #nşine şi să trăi$ la unis"n cu #ncrederea şi cu inspiraţia care ne aduc clipă de clipă pers"anele şi situaţiile perfecte pentru n"i) Mn apr"ape t"ate ca&urile dacă 5ei #nceta să te $ai defineşti #n funcţie de circu$stanţele eteri"are %eneficiile pe care le 5ei pri$i #ţi 5"r depăşi cu $ult i$aginaţia) Dacă te 5ei #nt"arce la ade5ărata ta esenţă "a$enii te 5"r aprecia $ai $ult pentru si$plul $"ti5 că te 5ei aprecia tu #nsuţi $ai $ult) Ei te 5"r recun"aşte pentru iu%irea respectul şi #ncrederea pe care ţi le ac"r&i singur) Această recun"aştere nu 5a a5ea ni$ic de-a face cu dipl"$ele tale ci nu$ai cu fiinţa ta REAĂ) Acest pr"ces este si$plu şi natural) Dacă 5ei trece prin acest pr"ces şi te 5ei eli%era 5ei c"nstata că nu ai ne5"ie de prea $ulte eplicaţii pentru ca "a$enii să #nceapă să te #ntre%e singuri: Ke ai făcutG Arăţi altfel $ai tCnăr şi $ai %ineSL 'arianne Tillia$s"n spune unde5a: K!ea$a n"astră cea $ai $are nu este că sunte$ inadec5aţi ci că sunte$
at"tputernici) eea ce ne sperie cu ade5ărat este lu$ina n"astră nu #ntunericul n"stru) N"i ne #ntre%ă$: Kine sunt eu pentru a fi genial splendid talentat şi fa%ul"s din t"ate punctele de 5edereG Bi de ce nu a$ fiG N"i sunte$ cu t"ţii c"pii ai lui Du$ne&eu) Faptul că ne $ini$ali&ă$ singuri nu f"l"seşte ni$ănui) Această aplecare a capului pentru ca ceilalţi "a$eni să nu ne si$tă nesiguri #n prea$a n"astră nu are ni$ic gl"ri"s #n sine) 'enirea n"astră este să străluci$ aşa cu$ se #ntC$plă cu c"piii $ici) N"i ne-a$ născut pentru a $anifesta #n această lu$e sla5a lui Du$ne&eu care eistă #năuntrul n"stru) Ea nu eistă d"ar #n anu$iţi "a$eni ci #n t"ţi) Atunci cCnd lăsă$ această lu$ină să strălucească li%er n"i le ac"rdă$ #ntr-" $anieră inc"nştientă şi cel"rlalţi per$isiunea a face acelaşi Dacăeste ne eli%eră$ "a$eni de te$erile n"astredesi$pla n"astrălucru) pre&enţă suficientă pentru a-i eli%era inclusi5 pe ceilalţiL) Mntr-ade5ăr atunci cCnd eşti tu #nsuţi le per$iţi şi cel"rlalţi "a$eni să fie ei #nşişi #n pre&enţa ta) a #nceput pare dificil dar dacă ai trăit " dată această eperienţă a c"nştiinţei pure fără "pinii udecăţi critice şi aşteptări #ţi d"reşti să " repeţi cCt $ai des p"si%il c*iar şi nu$ai pentru " fracţiune de secundă) u cCt practici $ai $ult cu atCt $ai uş"r de5ine să ră$Ci c"nştient) Acest lucru p"ate dura f"arte puţin căci prin $inte #ţi trece " altă a$intire "ferindu-ţi astfel " n"uă "p"rtunitate de a practica luciditatea şi c"nştiinţa de sine) Vei aunge să te si$ţi astfel din ce #n ce $ai li%er la fel ca un c"pil care "%ser5ă şi ad$iră $inunile 5ieţii) Mţi 5ei regăsi Kpuritatea ini$iiL) a un $"$ent dat #ţi 5a fi $ai greu să te #nt"rci la 5iaţa trăită fără luciditate decCt să ră$Ci c"nştient) Nu este ni$ic $ai uş"r decCt să fii !. MN/.?I şi să ră$Ci c"nştient) Este un pr"ces natural iar dacă #ncepi să #l practici #ncepi să #ţi a$inteşti aut"$at această sen&aţie #n ini$a şi #n
c"rpul tău) u alte cu5inte ea 5a re5eni la tine din ce #n ce $ai des) Vei c"ntinua să atingi astfel clipă de clipă această stare de pace interi"ară şi de %ucurie pură detaşCndu-te de t"t ce nu repre&intă esenţa ta) Reţine: siguranţa şi fericirea pe care le cauţi nu re&idă #n p"sesiunile tale $ateriale #n dipl"$e sau #n relaţii) Ele sunt $ult $ai apr"ape de tine decCt cre&i) Nu eistă a%s"lut ni$ic #n lu$ea eteri"ară care să te p"ată face să te si$ţi c"$plet sau perfect) !"t ceea ce te incită acu$ #n această lu$e #ţi "feră d"ar un fi"r te$p"rar) Astfel de d"rinţe repre&intă ataşa$ente şi $ai de5re$e sau $ai tCr&iu p"t să dispară din c"nştiinţa ta #ţi p"ţi pierde interesul faţă de ele sau te p"t face să suferi) Eli%erea&ă-te) Pr"pune-ţi să #nţelegi că dispui dea de t"t ce ai ne5"ie şi că nu ai ne5"ie de lucrurile de care nu dispui) Detaşea&ă-te şi per$ite-i acelei părţi din fiinţa ta care ştie $ai %ine să te călău&ească şi să te pr"tee&e) Mnt"arce-te la sinele tău perfect şi 5ei desc"peri astfel #$părăţia lui Du$ne&eu şi t"t ce ai ne5"ie) .ndeG #n interi"rul tăuS
Ca*itolul 1
Amintirile 5otoru# "are pune (n i"are #uea dar i pe noi (nine, sunt infora%ii#e* 'aestrul $eu dr) I*aleaalU 3e en afir$ă că atunci cCnd ne naşte$ n"i aduce$ cu n"i un #ntreg pac*et de inf"r$aţii) e 5rea să spună cu astaG Vrea să spună că atunci cCnd ne naşte$ n"i aduce$ cu n"i " su$edenie de a$intiri ră$ase din trecut inclusi5 de la stră$"şii n"ştri) De aceea situaţiile prin care trece$ nu sunt nici"dată ceea ce par) Atunci cCnd te c"ntra&ici cu cine5a #n legătură " anu$ită din pre&ent argu$entele tale nu au ni$iccu de-a face situaţie cu situaţia curentă ci repre&intă d"ar " derulare a a$intiril"r tale) Mngăduie-$i să #ţi dau un ee$plu: atunci cCnd te duci la cine$at"graf şi te uiţi la un fil$ tu ştii că acţiunea nu se petrece cu ade5ărat pe ecran ci #n spate #n interi"rul pr"iect"rului) a fel se petrec lucrurile şi #n 5iaţa n"astră) Pers"anele şi situaţiile cu care ne c"nfruntă$ sunt ca nişte ecrane) N"i intră$ #n dial"g cu ele şi ad"ră$ să face$ acest lucru #ncercCnd să c"n5inge$ un ecran sau altul că a5e$ dreptate) Ne d"ri$ să sc*i$%ă$ ecranul dar acesta nu p"ate face aşa ce5a) Dacă d"ri$ ca situaţia de pe ecran să se sc*i$%e n"i sunte$ cei care tre%uie să ne transf"r$ă$ căci fil$ul se petrece #n interi"rul n"stru) u alte cu5inte n"i sunte$ pr"iect"rul) De ce rulea&ă la infinit a$intirile din su%c"nştientul n"struG Ele reapar la suprafaţa c"nştiinţei n"astre pentru a ne "feri "ca&ia de a ne asu$a #n pr"p"rţie de 00Q resp"nsa%ilitatea pentru eistenţa l"r şi de a ne detaşa de ele) Atunci cCnd face$ acest lucru n"i #i "feri$ practic Di5inităţii ;lui Du$ne&eu< per$isiunea de a şterge aceste a$intiri şi de a
ne eli%era #n acest fel) De fapt ceea ce n"i nu$i$ pr"%le$e nu sunt altce5a decCt "p"rtunităţi) Viaţa este " suită de "p"rtunităţi de a creşte din punct de 5edere spiritual şi de a desc"peri cine sunte$ cu ade5ărat) Ade5ărul este că n"i a$ uitat cine sunte$ de ce ne află$ aici şi ce a$ 5enit să face$) N"i ne-a$ născut #n această lu$e fi&ică pentru a ne aduce a$inte cine sunte$ şi pentru a intr"duce c"recturile necesare) Da a$ 5enit ca să ne c"rectă$ greşelile) Eact acest lucru #l face 3"H"p"n"p"n" " te*nică 3aaiiană stră5ec*e de re&"l5are a pr"%le$el"r) u alte cu5inte n"i pute$ intr"duce c"recturile necesare prin asu$area #n pr"p"rţie de sută la sută a resp"nsa%ilităţii şi prin in5"carea iertării: KM$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru că a$ creat sau pentru D"resc că a$ atras aceastăun situaţieL) să preci&e& lucru: resp"nsa%ilitatea este f"arte diferită de 5in"5ăţie) Eu nu 5reau să spun cu asta că sunte$ 5in"5aţi de ce5a ci d"ar că sunte$ resp"nsa%ili pentru situaţia pe care a$ atras-" #n 5iaţa n"astră) Da n"i sunte$ ci care atrage$ singuri diferitele situaţii din 5iaţa n"astră) N"i trece$ prin 5iaţă #ncercCnd să ne dă$ sea$a care este $enirea pe care " a5e$) Ei %ine eu cun"sc această $enire: ea c"nstă #n a te purifica ;3"H"p"n"p"n"< şi #n a te detaşa de t"t ceea ce nu repre&intă esenţa ta) !u nu eşti t"tuna cu a$intirile tale) Eşti $ai presus decCt ele dar eşti #ntr-ade5ăr resp"nsa%il pentru eli$inarea l"r) După cu$ spunea /*aespeare: Ku$ea este " scenă uriaşă iar n"i sunte$ nişte act"ri desă5CrşiţiSL ,ănuiesc că reflecte&i la ce a$ afir$at $ai de5re$e dar ade5ărul este că nu tre%uie să afli sau să #nţelegi ni$ic) Cndeşte-te puţin: atunci cCnd lucre&i la calculat"r ai 5re" idee despre cu$ funcţi"nea&ă pr"gra$ele cu care lucre&iG Dacă nu eşti tu #nsuţi pr"gra$at"r nu ai nici" idee dar acest lucru nu te #$piedică să te descurci de $inune lucrCnd cu calculat"rul) !"t ce tre%uie să ştii este că #n interi"rul acestuia eistă diferite
pr"gra$e care funcţi"nea&ă) Mn $"d si$ilar este p"si%il să nu #nţelegi #nt"tdeauna din perspecti5a realităţii tale curente de ce trăieşti " anu$ită situaţie şi de unde a apărut ea) De altfel acest lucru nici nu este necesar) /ingura ta sarcină este să te detaşe&i) /ă spune$ de pildă că treci printr-" anu$ită situaţie #$preună cu " altă pers"ană) eea ce se petrece nu are ni$ic dea face cu tine sau cu cealaltă pers"ană ci repre&intă un si$plu pr"gra$ de derulare a a$intiril"r tale) Nu este ni$ic de discutat de lă$urit sau de eplicat şi nu ai de ce să #l #n5in"5ăţeşti pe celălalt) Reţine: atunci cCnd percepi " altă pers"ană sau " pr"%le$ă tu nu le percepi esenţa) /ingurul lucru pe care #l percepi este " a$intire pers"nală ;legată de pers"ana sau de situaţia N"inici"dată percepe$clar) #nt"tdeauna lucrurile n"astre ca prin ceaţă şi #n nucau&ă<) le 5ede$ !"ate percepţiile sunt trecute prin filtrul a$intiril"r udecăţil"r n"astre critice şi c"n5ingeril"r n"astre legate de ceea ce crede$ că este c"rect sau de felul #n care ar tre%ui să se desfăş"are lucrurile) Aşa cu$ spunea$ singura n"astră sarcină este să ne detaşă$) Atunci cCnd face$ acest lucru a$intirea care este ştearsă #n n"i este ştearsă inclusi5 #n cealaltă pers"ană sau #n circu$stanţa cu care ne c"nfruntă$) Mntr-ade5ăr pers"anele şi circu$stanţele din 5iaţa n"astră se p"t sc*i$%a efecti5 dar #n realitate nu esenţa l"r se sc*i$%ă ci $"dul n"stru de percepţie) Atunci cCnd ne detaşă$ de a$intirile n"astre legate de alte pers"ane n"i le percepe$ #ntr-" lu$ină diferită) De aceea cu pri$a "ca&ie #n care te c"nfrunţi cu " pr"5"care pri5eşte-" ca pe " %inecu5Cntare şi ca pe " "p"rtunitate de a te detaşa de a " c"recta şi de a te eli%era) a "ra actuală eşti un scla5) P"ate ţi se pare că eşti li%er dar realitatea este că eşti scla5ul a$intiril"r şi pr"gra$el"r tale su%c"nştiente care #ţi spun ce este %ine şi ce este rău ce este şi ce nu este c"rect) Intelectul nu ştie altce5a decCt să pună etic*ete dar #n realitate nu eistă %ine şi rău)
/arcina intelectului este să facă alegeri: să se detaşe&e sau să se angrene&e #ntr-" acti5itate ca& #n care d"reşte să ai%ă ulti$ul cu5Cnt) A fi sau a nu fi 4 aceasta este #ntre%area)
Ca*itolul :
Ştergerea amintirilor 'ulte tete spirituale 5"r%esc despre necesitatea detaşării #n 5ederea c"ntinuării pr"cesului de creştere spirituală dar realitatea este că acest pr"ces #i sperie pe $ulţi "a$eni) De aceea #n această carte 5"i 5"r%i nu$ai de purificarea şi KştergereaL a$intiril"r şi pr"gra$el"r pentru a putea cun"aşte ade5ărata %ucurie şi pace interi"ară) a $ulte din se$inarele şi cursurile $ele participanţii #$i pun #ntre%ări de genul: KBi dacă nu d"resc să şterg " anu$ită a$intireG Dacă este 5"r%a de "#ntC$pla a$intiredacă fru$"asă de caret"ate nu d"resc să $ă detaşe&G e s-ar $i-aş şterge a$intirileG Aş ră$Cne singur) u$ aş reuşi să supra5ieţuiescGL Aşa cu$ spunea$ f"arte $ulţi "a$eni se te$ de renunţarea la a$intirile l"r) Relaea&ă-te #nsăS $ai #ntCi de t"ate d"resc să preci&e& că tu ai F@AR!E '.!E a$intiri care tre%uie purificate şi şterse) Mn al d"ilea rCnd ştergerea a$intiril"r negati5e c"nduce aut"$at la desc*iderea $ai $ult"r uşi şi la apariţia un"r "p"rtunităţi n"i) u alte cu5inte pr"cesul c"nduce la apariţia #n 5iaţa ta a $ai $ult"r "a$eni care te p"t auta şi spriini şi alături de care p"ţi c"ntinua pr"cesul de purificareS Din fericire nu tu eşti cel $ai #n $ăsură să deci&i care a$intiri tre%uie şterse şi care nu) /ingura ta sarcină este să #ţi ac"r&i per$isiunea) Dacă te deci&i să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru acel frag$ent din c"nştiinţa ta care creea&ă sau atrage anu$ite situaţii sau pers"ane #n 5iaţa ta partea superi"ară a c"nştiinţei tale care ştie $ai %ine căci tea creat şi te cun"aşte $ai %ine decCt "ricine altcine5a din această lu$e ;unii " nu$esc Du$ne&eu< ştie aut"$at care sunt
a$intirile de care tre%uie să te eli%ere&i) @ altă #ntre%are care $i se pune frec5ent este: KDe ce nu ne pute$ eli%era si$ultan de t"ate a$intirileG Ar fi suficient să spune$: K,un) A$ #nţeles) Reali&e& că sunt sută la sută resp"nsa%il şi sunt dispus să afir$: KM$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru că a$ creat sau pentru că a$ atras aceste situaţiiL) Acu$ şterge t"ate aceste a$intiri dintr-"datăSSHL) Din păcate lucrurile nu sunt c*iar atCt de si$ple) Este i$p"rtant să #nţelege$ că trupul n"stru repre&intă el #nsuşi " a$intire iar dacă Du$ne&eu ne-ar şterge dintr-"dată t"ate a$intirile c"rpul fi&ic nu ar putea sup"rta acest pr"ces) 'aestrul $eu dr) I*aleaalU 3e en afir$ă că dacă t"ate a$intirile n"astre fi şterse dintr-"dată n"stru n"astre s-ar stafidi) Vestea %unăareste că aspectul perfectc"rpul al c"nştiinţei ştie f"arte %ine la ce a$intiri sunte$ pregătiţi să renunţă$ şi le 5a şterge #n l"cul n"stru) Pers"nal c"nsider că este $inunat faptul că nu tre%uie să şti$ care sunt a$intirile şi pr"gra$ele pe care tre%uie să le şterge$ din c"nştiinţa n"astră) Aşadar t"tul depinde de Ka$intirileL n"astre) @ri de cCte "ri #n 5iaţa n"astră inter5ine " situaţie ea nu repre&intă altce5a decCt " a$intire care se derulea&ă) Mn funcţie de circu$stanţe n"i crede$ că pr"cesă$ din punct de 5edere spiritual şi eli$ină$ anu$ite a$intiri legate de " pers"ană particulară de gu5ern de casă sau de %ani dar #n realitate nu$ai Du$ne&eu ştie cu ade5ărat ce a$intiri sunt pr"cesate şi şterse) @ altă #ntre%are pe care " pri$esc frec5ent referit"are la pr"cesul de purificare este: K!re%uie să cred neapărat #n Du$ne&eu pentru a trece prin acest pr"cesGL Răspunsul este N.1 nu tre%uie să cre&i #n Du$ne&eu) Pr"cesul funcţi"nea&ă #nt"tdeauna şi pentru t"ată lu$ea) /ingura ta sarcină este să #ţi ac"r&i per$isiunea) Nu tre%uie să #nţelegi sau să cun"şti ce se #ntC$plă) !re%uie d"ar să ai #ncredere că se 5a #ntC$pla EVA)
P"ate că te #ntre%i de ase$enea: K!re%uie să r"stesc aceste cu5inte cu c"n5ingere să si$t ceea ce afir$GL D"resc să #ţi răspund printr-" altă #ntre%are: atunci cCnd apeşi tasta Delete ;de ştergere< pe tastatura calculat"rului tău faci acest lucru cu c"n5ingere sau Ksi$ţiL ce5a de"se%itG OC$%eştiG /i$ţi " stare de c"$pasiune pentru lucrurile pe care le ştergiG Nu nu nu$ai că nu faci acest lucru dar nici nu tre%uie să #nţelegi ce se #ntC$plă de fapt atunci cCnd apeşi pe această tastă) Ai #ncercat 5re"dată să #nţelegi cu$ se descarcă un pr"gra$ #n calculat"rul tăuG Nu1 acest pr"ces se derulea&ă de la sine fără ca tu să #nţelegi ce se #ntC$plă) Mn $"d si$ilar pr"cesul de eli%erare prin detaşarea de a$intiri se derulea&ă fără ca tu să #l #nţelegi) !"t ce tre%uie să faci cu5intele: #n acest sc"p este să apliciK!e instru$entele pr"cesului repetCnd K'ulţu$escL iu%escL sau K#$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru că a$ creat sau pentru că a$ atras această situaţieL) Mn c"ntinuare pr"cesul se derulea&ă aut"$at) Atunci cCnd rec"$and te*nica 3"H"p"n"p"n" t"t ce 5reau să spun eu este: K!e r"g fă-") R"steşte aceste cu5inteL) Dacă #ţi 5ei asu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru a$intirile şi pr"gra$ele care nu funcţi"nea&ă #n 5iaţa ta şi dacă le 5ei şterge tu 5ei #ncepe să atragi #n $"d aut"$at lucrurile p"tri5ite pentru tine la $"$entele cele $ai "p"rtune) De 5re$e ce intelectul nu p"ate #nţelege acest pr"ces t"t ce tre%uie să ştii #n ini$a ta este că atunci cCnd #l declanşe&i prin ac"rdarea per$isiunii tale şi cCnd in5"ci aut"rul acest aut"r 5ine MN!@!DEA.NA) !re%uie #nsă să ai #ncredere şi să ştii #n ini$a ta că "ri de cCte "ri #ţi ac"r&i per$isiunea se pr"duce un pr"ces de trans$utaţie ;pe care nu$ai Du$ne&eu #l p"ate face<) A%s"lut de fiecare datăS #n $"d garantatS Mţi s"licit părerea #n legătură cu capit"lul pe care t"c$ai lai cititW Vi&itea&ă site-ul
111*hooponopono1ay*"o6theeasiest1ayto#ive6 şi pune aici #ntre%ările care te pre"cupă sau spune-ţi "pinia sinceră) 'ă p"ţi găsi de ase$enea pe Face%"" la adresa: )Face%"")c"$'a%el(at& XXXX
Ca*itolul ;
Puterea cuvântului „Mulţumesc Recun"ştinţa "acă un r"l c"5Crşit"r #n 5iaţa n"astră) Cndeşte-te la t"ate lucrurile pentru care p"ţi fi recun"scăt"r) De pildă p"ţi citiG P"ţi ţine această carte #n $Cnă şi #i p"ţi #nt"arce singur paginileG Dacă " p"ţi citi #nsea$nă că p"ţi 5edea) 'ai $ult decCt atCt tu respiri te-ai tre&it #n această di$ineaţă şi ai 5ă&ut lu$ina s"arelui ai au&it ciripitul păsărelel"r şi ai si$ţit parfu$urile din aer) Fiecare $"$ent pe care #l trăi$ pe Pă$Cnt este #ncărcat cu "p"rtunităţi) De fapt este unDe dar$ulte de la "ri Du$ne&eu) 'ulţu$esc n"i nu reali&ă$ cCt deD"a$neS n"r"c"şi sunte$) !e r"g "preşte-te pentru " clipă din lectură şi pri5eşte cerul un c"pac sau &C$%etul de pe faţa unui c"pil) 'ir"ase un trandafir) Atunci cCnd #ncepi să aprecie&i fru$useţea din urul tău din ce #n ce $ai $ulte lucruri fru$"ase #ţi ies #n cale) /ecretul c"nstă #n a te f"cali&a asupra lucruril"r pe care le ai dea) Din păcate n"i a5e$ tendinţa de a uita i$ensa putere a recun"ştinţei şi de a c"nsidera natural faptul că ne %ucură$ de atCt de $ulte lucruri c"ncentrCndu-ne atenţia nu asupra l"r ci asupra cel"r pe care nu le a5e$ #n l"c să fi$ recun"scăt"ri pentru ceea ce a5e$) !e r"g să #nţelegi acest pr"ces) Fii recun"scăt"r pentru faptul că eşti li%erS Atunci cCnd aplică$ te*nica 3"H"p"n"p"n" n"i f"l"si$ cu5Cntul K$ulţu$escL ca pe un instru$ent de purificare) @ri de cCte "ri #l repetă$ n"i ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea ne detaşă$ şi #i ac"rdă$ .ni5ersului per$isiunea de a ne "feri t"ate lucrurile %une pe care le $erită$) Atunci cCnd spune$ K$ulţu$escL n"i şterge$ şi eli$ină$ t"ate a$intirile care nu ne $ai f"l"sesc) u alte
cu5inte n"i per$ite$ inspiraţiei să intre #n 5iaţa n"astră şi să ne "fere ideile şi s"luţiile perfecte pentru pr"%le$ele cu care ne c"nfruntă$) Btiai că de $ulte "ri ceea ce #ţi d"reşti #ţi stă la disp"&iţie fiind suficient un si$plu K$ulţu$escL pentru a-l pri$iG Din păcate adese"ri n"i renunţă$ eact #nainte ca #n 5iaţa n"astră să apară un e5eni$ent i$p"rtant) Este infinit $ai uş"r să ne si$ţi$ recun"scăt"ri atunci cCnd renunţă$ la aşteptările n"astre şi cCnd ne lăsă$ duşi de 5alul 5ieţii) De $ulte "ri n"i nu si$ţi$ starea de recun"ştinţă pentru si$plul $"ti5 că ne creă$ diferite aşteptări inclusi5 legate de pr"cesul de purificare pr"priu-&is) "n5inşi că şti$ ce este $ai %ine pentru n"i n"i p"rni$ de la pre$isa că şti$ cu$ "perea&ă pr"ces cCnd Cnd tre%uiec"nstată$ şi cCnd nucătre%uie să se nu #ntC$ple acest anu$ite lucruri) realitatea c"respunde aşteptăril"r n"astre ne #nfurie$ şi ne #nc*ide$ ini$a) De-a lungul acestui pr"ces de5eni$ incapa%ili să $ai sesi&ă$ $irac"lul 5ieţii şi să aprecie$ "p"rtunitatea de a ne afla #n $il"cul lui) De aceea secretul fericirii c"nstă #n desc*idere flei%ilitate şi renunţarea la aşteptările n"astre) *iar dacă te tre&eşti une"ri #n situaţii dificile sau durer"ase ade5ărul este că Du$ne&eu nu #ţi "feră nici"dată $ai $ult decCt p"ţi duce şi este #nt"tdeauna alături de tine spriinindu-te indiferent prin ce treci) Din păcate #n l"c să ne lăsă$ duşi de 5al şi să spune$: K'ulţu$esc D"a$ne pentru că ai #ncredere #n $ine şi pentru că #$i "feri această "p"rtunitateL n"i de5eni$ critici şi #ntre%ă$ .ni5ersul: KDe ce $i se #ntC$plă t"c$ai $ie una ca astaGL Recun"ştinţa ne sc*i$%ă aut"$at 5i%raţia cC$pului energetic) Atunci cCnd ne pune$ la unis"n cu ea de5eni$ aut"$at #$păcaţi şi #ncepe$ să atrage$ ca un $agnet alte lucruri p"&iti5e #n 5iaţa n"astră) In5ers atunci cCnd gCndi$ negati5 n"i nu pute$ percepe decCt pr"%le$ele nu şi s"luţiile
la ele) R"stirea cu5Cntului K$ulţu$escL este şi " $anieră de KdetaşareL) Ea #nc*ide anu$ite uşi per$iţCnd alt"ra să se desc*idă) @p"rtunităţile ne #nc"n"ară de pretutindeni) .nele dintre ele sunt f"arte apr"ape de n"i şi nu aşteaptă altce5a decCt să renunţă$ la 5ec*ile ataşa$ente ca să apară #n 5iaţa n"astră) De aceea repetă cCt $ai des cu5Cntul K$ulţu$escL atCt #n sinea ta cCt şi cu 5"ce tare) !e asigur că te*nica nu dă greş nici"dată) Atunci cCnd " aplici #n sc"puri de purificare nu tre%uie să pui f"arte $ult suflet #n repetarea acestui cu5Cnt sau să si$ţi ce5a f"arte pr"fund) R"stirea cu5Cntului K$ulţu$escL ec*i5alea&ă cu apăsarea tastei Delete tău pers"nal respecti5 cu #nt"arcerea celuilalt "%ra&#n4c"$puterul "%ra&ul iu%irii) Iar iu%irea p"ate 5indeca "rice)
Ca*itolul <
!ntelectul nu a fost creat cu scopul de a cunoaşte a un $"$ent dat s-a pr"dus " c"nfu&ie) N"i a$ auns să crede$ că tre%uie să ne u$ple$ intelectul cu t"t felul de cun"ştinţe) Mn realitate acesta ne-a f"st ac"rdat nu$ai pentru a alege #ntre a reflecta şi a ne angaa pe de " parte şi a ne detaşa pe de altă parte) N"i a$ auns să crede$ atCt de tare #n ideea că sc"pul intelectului este de a st"ca şi de a #nţelege inf"r$aţiile #ncCt ne %a&ă$ #ntreaga identitate pe această idee) De aceea intelectul n"stru #ncearcă să de5ină nu este şi ne #$pinge #nt"tdeauna să de5eni$ ce5a ce5a ce nu ce sunte$ predestinaţi să fi$) Pentru a rupe acest cerc 5ici"s n"i tre%uie să #nţelege$ că #nţelepciunea re&idă #n #nsăşi natura n"astră nicidecu$ #n intelectul n"stru) Nici creati5itatea nu re&idă #n intelectul n"stru ci repre&intă starea n"astră naturală de a fi care se $anifestă #n $aniere pe care nu le pute$ eplica) Ade5ărul este că t"ate ideile şi acţiunile n"astre deri5ă fie de la Inspiraţie fie din a$intirile n"astre) Inspiraţia nu p"ate aunge la n"i decCt dacă ne g"li$ #n t"talitate $intea şi dacă ne desc*ide$ c"$plet) Ea nu p"ate aunge la n"i atCt ti$p cCt 5"r%i$ gCndi$ sau acţi"nă$) Pentru a-ţi atinge p"tenţialul $ai$ tu tre%uie să rede5ii la fel ca un c"pil in"cent şi curat dar #n acelaşi ti$p #nţelept) !re%uie să ai #ncredere că 5ei fi călău&it şi pr"teat c*iar dacă nu te gCndeşti la ceea ce tre%uie să faci) !"t ce tre%uie să faci #n acest sc"p este să renunţi la grii şi să te desc*i&i #n faţa tutur"r p"si%ilităţil"r) u alte cu5inte tre%uie să te re#nt"rci la rădăcinile tale la acea peri"adă #n care nu erai atCt de educat #ncCt să uiţi cine eşti cu ade5ărat)
N"i sunte$ singurii care ne c"$plică$ eistenţa) rede$ că şti$ ce este $ai %ine pentru n"i şi ne face$ liste cu lucrurile pe care ni le d"ri$ #n 5iaţă şi cu $"$entele #n care d"ri$ să le pri$i$ deşi nu a5e$ niciun indiciu referit"r la ceea ce este cu ade5ărat %ine pentru n"i) De altfel cui d"ri$ să #i trans$ite$ n"i aceste d"rinţeG reat"rului n"stru care ştie "ricu$ $ai %ine decCt "ricine altcine5a ;inclusi5 decCt n"i #nşine< ce este $ai %ine pentru n"i şi de ce a5e$ cu ade5ărat ne5"ie) Ctă ar"ganţă din partea n"astrăS Cndeşte-te puţin la natură de pildă la fl"ri) @a$enii nu ar putea crea " fru$useţe atCt de desă5Crşită) u siguranţă ei ar tre%ui să recun"ască faptul că eistă " Inteligenţă Di5ină care stă la %a&a creaţii) /au $ultitudinea gCndeşte-te lade c"rpul tău) Acesta respiră şi #ntregii #şi #ndeplineşte funcţii f"arte c"$plee fără niciun aut"r din partea $inţii tale c"nştiente) Pe scurt n"i trăi$ #ntr-" lu$e a $irac"lel"r di5ine) 'aestrul $eu dr) I*aleaalU $i-a spus "dată " legendă 3aaiiană a creaţiei care sună astfel: atunci cCnd Du$ne&eu a creat Pă$Cntul şi i-a aşe&at pe el pe Ada$ şi E5a El le-a spus că acesta este Paradisul şi că nu tre%uie să #şi facă grii pentru ni$ic căci 5a a5ea El griă de t"ate lucrurile de care 5"r a5ea ne5"ie) A adăugat că le 5a da un dar: "p"rtunitatea de a alege de a lua pr"priile l"r deci&ii) u alte cu5inte că le 5a dărui li%erul ar%itru) Mn acest sc"p El a creat un p"$ fructifer ;un $ăr< şi le-a spus: KAcest lucru se nu$eşte gCndire şi nu a5eţi ne5"ie de el) Eu 5ă p"t asigura t"ate lucrurile de care a5eţi ne5"ie) De aceea nu tre%uie să 5ă faceţi grii dar puteţi t"tuşi alege calea pe care d"riţi să $ergeţi: să $ă ur$aţi pe 'ine sau să 5ă ur$aţi pr"pria cale ;cea a gCndirii
cCnd Du$ne&eu l-a #ntre%at ce a făcut Ada$ i-a răspuns: KE5a $-a pus să $ănCnc fructulL) De atunci a #nceput KcădereaL u$anităţii) a fel ca Ada$ n"i $Cncă$ #n per$anenţă din fructul cun"aşterii aungCnd la c"nclu&ia că n"i şti$ $ai %ine) e nu reali&ă$ este faptul că $ai eistă " cale infinit $ai uş"ară) Ant*"nJ De 'ell" epri$ă #n cu5inte si$ple acest ade5ăr: KAtunci cCnd de5ii c"nştient şi lucid de5ii aut"$at $ai #nţelept) Asta #nsea$nă să te $aturi&e&i din punct de 5edere spiritual) Dacă #ţi #nţelegi "rg"liul acesta dispare #n $"d natural) Dacă #ţi #nţelegi nefericirea aceasta dispare la rCndul ei) Dacă #ţi #nţelegi te$erile acestea se e5ap"ră 4 iar ceea ce ră$Cne #n finaliar este Dacă #ţi #nţelegi ataşa$entele acestea dispar ceea iu%irea) ce ră$Cne #n final este li%ertateaL) A$inteşte-ţi de starea de $inunare c"ntinuă pe care " a5eai cCnd erai c"pil) F"l"seşte-ţi intelectul pentru sc"pul pentru care a f"st creat şi nu-i $ai per$ite să te #nne%unească) Dacă #ţi 5ei desc*ide ini$a şi dacă 5ei #nceta să $ai #ncerci să c"ntr"le&i realitatea #n care te afli $irac"lele 5"r #nfl"ri #n urul tău iar tu #ţi 5ei regăsi %ucuria şi li%ertatea) XXX Mţi s"licit părerea #n legătură cu capit"lul pe care t"c$ai lai cititW Vi&itea&ă site-ul 111*hooponopono1ay*"o6theeasiest1ayto#ive6 şi pune aici #ntre%ările care te pre"cupă sau spune-ţi "pinia sinceră) 'ă p"ţi găsi de ase$enea pe Face%"" la adresa: )Face%"")c"$'a%el(at& "abel Kat(
Ca*itolul =
Totul "ncepe de la un simplu gând N"i creă$ cu aut"rul gCnduril"r n"astre) Ni$ic nu p"ate eista şi nu p"ate de5eni $anifest dacă nu a eistat $ai #ntCi de t"ate su% f"r$a unui gCnd) De pildă cine5a a tre%uit să se gCndească la această carte #nainte ca ea s-a eiste iar altcine5a a tre%uit să se gCndească la $ersul pe ună #nainte ca acest lucru să de5ină p"si%il) @rice lucru care eistă #n lu$ea $aterială a #nceput su% f"r$a unui gCnd) Cndurile sunt etre$ de puternice şi din păcate de cele $ai $ulte "ri sunt trecute filtruli$p"si%il c"n5ingeril"r e$"ţiil"r ataşa$entel"r n"astre) Esteprin apr"ape să gCndi$ li%erşi #n afara prec"ncepţiil"r #nclinaţiil"r te$eril"r şi udecăţil"r n"astre critice) !"ate gCndurile n"astre au la %a&ă a$intirile sau pr"gra$ările n"astre) u$ a #nceput acest pr"cesG Atunci cCnd era$ c"pii n"i a$ 5ă&ut şi a$ au&it $ulte lucruri) A$ ascultat ce ne-au spus ceilalţi "a$eni şi a$ luat deci&iile n"astre ţinCnd c"nt de aceste eperienţe) a un $"$ent dat a$ #nceput să crede$ că realitatea eistă #ntr-un anu$it fel şi astfel a$ $"delat-" prin gCndurile n"astre) !reptat a$ de5enit capti5i #n acest ciclu al repr"ducerii c"nstante a c"n5ingeril"r n"astre) Aşa cu$ pr"%a%il ai g*icit acest pr"ces c"nduce ine5ita%il la f"arte $ultă c"nfu&ie şi la nefericire) N"i sunte$ etre$ de ataşaţi de "piniile n"astre dar nu sunte$ c"nştienţi de $ili"anele de c"n5ingeri #n care a$ auns să crede$ din care f"arte $ulte sunt c"nflictuale) Mn plus $ai a5e$ şi nu$er"ase a$intiri din trecut care "acă un r"l etre$ de i$p"rtant #n deci&iile pe care le luă$ şi i$plicit #n ceea ce atrage$ #n 5iaţa n"astră)
/ingura $"dalitate cu ade5ărat sigură de a ne crea realitatea este inspiraţia dar pentru ca gCndurile n"astre să fie inspirate ;adică perfecte şi netrecute prin filtrul preudecăţil"r n"astre< n"i tre%uie să ne află$ #n punctul &er") Mn acest sc"p tre%uie să ne retrage$ c"nştiinţa #n Vidul ,eatific din care a$ pr"5enit) Mn această stare de 5id nu eistă gCnduri critice şi acu&aţii) N"i de5eni$ astfel un canal desc*is şi cele $ai ui$it"are lucruri #ncep să se petreacă) Inspiraţia aduce cu sine idei şi inf"r$aţii n"i) Pers"ana care a in5entat Internetul a declarat că nu ştie de unde i-a 5enit această inspiraţie) Ea a c"%"rCt pur şi si$plu asupra lui) @rice "$ care aunge #n punctul &er" se desc*ide #n faţa acestui flu) El #i per$ite Inspiraţiei #l călău&ească să se călău&it re5erse asupra lui) Mn!"tul $intea lui se nascsăidei n"i iar el seşisi$te şi pr"teat) de5ine p"si%il #n această stare inclusi5 $irac"lele) P"ate că te #ntre%i: KDe unde p"t şti dacă $ă aflu sau nu #n punctul &er"GL De $ulte "ri nu 5ei fi sigur dacă ceea ce gCndeşti se naşte din a$intirile tale sau de pe ni5elul Inspiraţiei) /arcina ta este să c"ntinui să te purifici ;să te detaşe&i< a$plificCndu-ţi astfel şansele de a-ţi etrage ideile de pe ni5elul Inspiraţiei) Purifică-te cCt p"ţi de $ult) u siguranţă 5ei c"ntinua să te angae&i #n diferite acţiuni şi să te ataşe&i de diferite situaţii) Aşa pr"cedea&ă $area $a"ritate a "a$enil"r) Nu c"ntea&ă1 c"ntinuă să te purifici căci sc"pul supre$ este să fii cCt $ai desc*is p"si%il şi să ai acces la Inspiraţie #n fiecare clipă) Mn acest fel p"rţile ţi se 5"r desc*ide #n faţă iar "p"rtunităţile cele $ai $inunate se 5"r i5i #n faţa ta) Dacă 5ei fi prea "cupat cu griile gCndurile reacţiile şi la$entările tale nu te 5ei putea integra #n acest flu şi 5ei rata aceste "p"rtunităţiS D"resc aşadar să repet: tu iei deci&ii 2 de "re pe &i) Dacă 5ei #nţelege acest lucru tu #ţi 5ei putea c"ntinua 5iaţa $ergCnd pe Cea 5ai 7oară Ca#e 4 titlul pri$ei $ele cărţi) Dacă eşti
dispus să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea asupra deci&iil"r tale te 5ei putea eli%eraS
Ca*itolul >
Devino din nou la fel ca un copil 83devăr vă spun: da"ă nu ve%i deveni din nou pre"u "opiii, nu ve%i intra (n (pără%ia #ui &une'eu* Cine se serete #a fe# "a un "opi# este "e# ai are (n (pără%ia #ui &une'eu9* 5atei ;<: = > ?@ 8Aine"uv4nta%i sunt "ei "u inia pură, "ă"i ei (# vor vedea pe &une'eu9* 5atei B: <@ Cnd era$ c"pii n"i era$ $ai apr"piaţi de #nţelepciune) !răia$ #n $"$entul pre&ent şi ne a%and"na$ c"$plet #n faţa "cului n"stru şi arealităţii) stării de Ini$a %ucurie) Nu udeca$ pe ni$eni şi ne $inuna$ #n faţa n"astră era desc*isă şi curată) Pe un anu$it ni5el al c"nştiinţei n"astre n"i ştia$ că era$ unici şi că a5ea$ " $enire pe care " putea$ reali&a $ai %ine decCt "rice alt "$) Indiferent #n ce c"nsta acest dar n"i ne %ucura$ de el) Desena$ alerga$ spunea$ p"5eşti sau cCnta$) Darurile n"astre naturale ne făceau plăcere) Din păcate a$ #n5ăţat să $inţi$ de ti$puriu) A$ renunţat la cun"aşterea n"astră naturală căci aceasta nu c"respundea c"n5ingeril"r adulţil"r iar n"i nu ne d"rea$ să fi$ diferiţi de ei) @rice c"pil #şi d"reşte să Kse integre&eL) De aceea a$ #n5ăţat să pretinde$ că sunte$ altcine5a nu cei care era$ cu ade5ărat) A$ #ncetat să $ai iertă$ cu uşurinţă şi a$ #n5ăţat să pune$ c"n5ingerile cel"rlalţi $ai presus de cun"aşterea n"astră naturală) /"cietatea ne-a #n5ăţat rapid că iu%irea nu este nec"ndiţi"nată aşa că a$ #nceput să le face$ pe plac cel"rlalţi "a$eni c"n5inşi că a5ea$ ne5"ie de acest lucru pentru a supra5ieţui) Mncetul cu #ncetul ceea ce credeau ceilalţi "a$eni a
de5enit etre$ de i$p"rtant pentru n"i iar n"i a$ #n5ăţat să căută$ #n per$anenţă apr"%area l"r) A$ de5enit astfel 5erita%ili $aeştri #n c"$pararea n"astră cu ceilalţi "a$eni şi #n căutarea perfecţiunii ţinCnd c"nt de diferiţi para$etri eteri"ri pe care nu #i putea$ c"ntr"la) După ce a$ #n5ăţat t"ate aceste lecţii a$ #nceput să ne si$ţi$ nefericiţi #n cea $ai $are parte a ti$pului) Dat fiind că acest pr"ces de educaţie negati5ă a durat f"arte $ulţi ani la rCnd nu este f"arte uş"r să re5eni$ la acea stare de graţie care ne este inerentă şi pe care " cun"ştea$ cCnd era$ c"pii) Mn acest sc"p tre%uie să lucră$ f"arte $ult cu n"i #nşine eli%erCndu-ne #ncetul cu #ncetul de t"ate a$intirile n"astre #nde"se%i de cele care #ncearcă să ne c"n5ingă că n"i şti$ $ai Mţi %ine) rea$intesc #n această direcţie că intelectul nu a f"st creat pentru a cun"aşte ci pentru a alege) Indiferent dacă reali&e&i sau nu tu faci clipă de clipă " alegere) Indiferent cCte dipl"$e sau cCţi %ani ai "ri din ce fel de fa$ilie pr"5ii tu nu ştii a%s"lut ni$ic iar atCt ti$p cCt nu 5ei #nţelege acest lucru nu 5ei a5ea nici" şansă de succes) Pentru a te #nt"arce la starea de graţie tre%uie să renunţi la ar"ganţă şi să te s$ereşti) Pentru f"arte $ulţi "a$eni acest lucru #nsea$nă să renunţe la nu$er"asele cun"ştinţe acu$ulate de-a lungul 5re$ii inclusi5 prin educaţia uni5ersitară căci n"i nu ne pute$ red"%Cndi starea de puritate a ini$ii decCt dacă ne şterge$ a$intirile din su%c"nştient inclusi5 cele $ai 5ec*i #ntre t"ate) Este interesant că n"i ne si$ţi$ superi"ri unui scaun de pildă deşi singura diferenţă #ntre n"i şi acesta este că n"i dispune$ de un li%er ar%itru iar scaunul nu) Aceasta este #nsă singura diferenţă reală #ntre n"i şi scaunul pe care stă$) Alt$interi scaunul ştie f"arte %ine cine este #n ti$p ce n"i nu şti$) El nu se #nd"ieşte nici"dată de sine şi nu #şi pune nici"dată #ntre%ări de genul: K@are sunt un scaun sau " canapeaG /unt
c"nfecţi"nat din le$n sau din "ţel in"ida%ilGL /caunul ştie cine este #n ti$p ce n"i nu a5e$ *a%ar cine sunte$) N"i a5e$ trei aspecte: $intea c"nştientă ;intelectul sau aspectul $atern< $intea su%c"nştientă ;c"pilul interi"r< şi $intea suprac"nştientă ;aspectul patern<) Relaţia pe care " a5e$ cu c"pilul n"stru interi"r este cea $ai i$p"rtantă #n această 5iaţă căci acesta deţine t"ate a$intirile n"astre şi per$ite c"neiunea cu $intea suprac"nştientă atunci cCnd practică$ te*nica de purificare ;3"H"p"n"p"n"<) 'intea suprac"nştientă este acel aspect al fiinţei n"astre care este perfect şi ştie eact cine sunte$) Ea este c"nectată cu #ntregul "s$"s şi cu Di5initatea sau reat"rul n"stru) Pentru a rede5eni precu$ c"piii$erită n"i ef"rtul tre%uie in5estit să ne purifică$ #ndelung dar această călăt"rie căci c"nduce la tre&ire iar accesul la " cun"aştere de tip superi"r ne per$ite să face$ alegeri $ai %une) Astfel n"i pute$ "pta pentru a ne detaşa de trecut pentru a ne rec"necta cu #nţelepciunea n"astră şi pentru a a5ea din n"u #ncredere #n 5"cea ini$ii n"astre) Ini$a nu $inte nici"dată) Ea #ţi spune #nt"tdeauna ce anu$e ţi se p"tri5eşte) De aceea nu ar tre%ui să faci nici"dată ce5a dacă ini$a #ţi spune intuiti5 că lucrul respecti5 nu este c"rect sau p"tri5it pentru tine) "nsultă-ţi #nt"tdeauna ini$a #nainte de a lua deci&ii şi #nainte de a trece la fapte) Rede5in" un c"pil al lui Du$ne&eu) Mnt"arce-te la acea stare de c"nştiinţă #n care ştii ceea ce tre%uie să ştii) De pildă #n care ştii că nu tre%uie să #ţi faci nici"dată grii căci nu eşti nici"dată singur) Ai #ncredere #n #nţelepciunea ini$ii tale şi rede5in" c"pilul #nţelept care ai f"st cCnd5a şi care repre&intă #nsăşi esenţa ta)
Ca*itolul ?
!ertarea Ni$ic nu p"ate 5indeca $ai %ine sufletul nu p"ate desc*ide $ai $ulte uşi şi nu p"ate c"nduce la " creştere $ai accelerată ca iertarea) Deşi une"ri ne 5ine greu să iertă$ ade5ărul este că n"i ne-a$ născut cu această calitate) Din păcate atunci cCnd a$ crescut n"i a$ f"st pr"gra$aţi şi #n5ăţaţi să nu $ai iertă$ cu atCta uşurinţă) /tudia&ă-i pe c"pii şi "%ser5ă cCt de uş"r renunţă ei la ranc*iună şi la resenti$ente) Iertarea #ncepe #nt"tdeauna cu iertarea de sine căci este a%s"lut să ce ne a$ acceptă$ şi să cu$ sunte$) necesar Indiferent făcut sau nune a$iu%i$ făcuteact ce a$aşa spus sau nu a$ spus 4 n"i nu a$ deţinut un c"ntr"l real asupra cu5intel"r şi faptel"r n"astre căci nu ştia$ ce făcea$) De aceea n"i tre%uie să #n5ăţă$ să ne trată$ pe n"i #nşine cu c"$pasiune şi cu %unătate) Dacă nu ne pute$ ierta iu%i şi accepta pe n"i #nşine cu$ ne-a$ putea aştepta să " facă alţiiG @ri de cCte "ri te si$ţi supărat pe tine #nsuţi nu sinele tău real este cel supărat) !u nu faci decCt să reacţi"ne&i ţinCnd c"nt de a$intirile tale care te c"ntr"lea&ă fără ca tu să ştii) a fel se petrec lucrurile atunci cCnd eşti supărat pe " altă pers"ană) Disc"nf"rtul pe care #l si$ţi nu are ni$ic de-a face cu pers"ana #n cau&ă ci depinde #ntru t"tul de a$intirile tale rulate de $intea ta su%c"nştientă) Nu este 5"r%a de ce ţi-a făcut pers"ana #n cau&ă ci de $aniera #n care reacţi"ne&i la gestul respecti5) Dacă stai să te gCndeşti nu t"ată lu$ea reacţi"nea&ă la fel ca tine #n faţa situaţiil"r sau a cel"rlalţi "a$eni) !"tul depinde de KpercepţiileL tale care sunt c"ntr"late de a$intirile taleS După cu$ 5e&i ne #nt"arce$ de fiecare dată la aceste a$intiri su%c"nştiente) Este f"arte i$p"rtant să #nţelegi că şi ceilalţi
"a$eni fac ceea ce fac din cau&ă că sunt $anipulaţi şi c"ntr"laţi de pr"priile l"r a$intiri) /ingura ta resp"nsa%ilitate şi unicul lucru pe care p"ţi să #l faci cu ade5ărat este să te detaşe&i de aceste a$intiri) @ricCt de $ult ai 5"r%i şi ai #ncerca să #i c"n5ingi pe ceilalţi de dreptatea ta #n realitate tu nu p"ţi sc*i$%a $are lucru din realitatea eteri"ară) Mn această direcţie d"resc să-ţi rea$intesc că atunci cCnd refu&i să ierţi pe altcine5a tu nu " răneşti pe pers"ana #n cau&ă ci nu$ai pe tine) De aceea dacă d"reşti să te eli%ere&i iartă şi detaşea&ă-te) /pune-i pers"anei #n cau&ă: K'ulţu$escL ;#n ini$a ta< căci ea nu a apărut #n 5iaţa ta decCt pentru a-ţi "feri " dată #n plus prileul de a practica purificarea şi detaşarea) Nu ai au&it nici"dată KucrulcCnd căruia #i "pui re&istenţă persistăLG Estecele%ra f"arte &icăt"are: ade5ărat) Atunci te detaşe&i de altcine5a pers"ana respecti5ă se detaşea&ă la rCndul ei de tine căci tang"ul nu p"ate fi practicat decCt #n d"i) Indiferent ce se #ntC$plă #n 5iaţa ta tu eşti resp"nsa%il #n pr"p"rţie de sută la sută) e5a din interi"rul tău a atras respecti5a situaţie) *iar dacă #ţi 5ine greu să cre&i tu atragi #nt"tdeauna situaţiile sau pers"anele din 5iaţa ta iar acestea te tratea&ă eact aşa cu$ te trate&i tu #nsuţi) Din păcate n"i nu a$ f"st #n5ăţaţi să ne iertă$ să ne iu%i$ şi să fi$ %uni cu n"i #nşine dar atunci cCnd face$ acest lucru n"i atrage$ aut"$at #n 5iaţa n"astră alte pers"ane care ne iu%esc) Pr"%a%il că dacă ai f"st 5i"lat sau a%u&at #ntr-" altă $anieră atr"ce rCndurile de $ai sus ţi se par re5"ltăt"are) 'ai gCndeşte-te #nsă) P"ate că eşti un suflet a5ansat care a ales să trăiască această eperienţă) P"ate că ţi-ai plătit " dat"rie $ai 5ec*e pe care nu ştiai că " ai) Indiferent care a f"st cau&a dacă d"reşti ca pe 5iit"r să depăşeşti astfel de "%stac"le şi să te eli%ere&i c"$plet 5a tre%ui să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru t"t ce ţi s-a #ntC$plat şi să accepţi
ideea că #n "rice situaţie eistă " %inecu5Cntare c*iar dacă nu " p"ţi #nţelege #ncă) Eistă f"arte $ulte fe$ei care au f"st cCnd5a K5icti$eL a%u&ate şi care au de5enit #ntre ti$p 5"r%it"are şi antrepren"are de $are succes care #i $"ti5ea&ă pe ceilalţi "a$eni) u5intele şi acti5ităţile l"r inspirate #i sc*i$%ă cu ade5ărat pe "a$eni) u$ este p"si%ilG Este p"si%il nu$ai pentru că ele s-au decis să nu $ai dea 5ina pe altcine5a şi să nu se $ai c"nsidere 5icti$e) Eperienţa prin care au trecut cCnd5a le-a autat să #n5eţe anu$ite lecţii şi să crească) Du$ne&eu nu ne dă nici"dată $ai $ult decCt pute$ duce) Dacă 5ei c"ntinua să te c"nsideri " 5icti$ă nu 5ei putea cun"aşte nici"dată succesul #n 5iaţă) #nt"tdeauna de tine să te aute şi să teDu$ne&eu susţină cueste singura c"ndiţiealături să #i ceri acestgata lucru) Reţine: Du$ne&eu te-a #n&estrat cu un li%er ar%itru) De aceea tre%uie să #i ceri aut"rul) u alte cu5inte tre%uie să #i ac"r&i per$isiunea de a te auta) !u eşti #nt"tdeauna li%er să alegi) Dacă te si$ţi "%"sit frustrat sau lipsit de speranţă depinde nu$ai de tine să sc*i$%i această situaţie) Pers"nal nu p"t decCt să sper că 5ei alege sc*i$%area iertarea şi eli%erarea) Reţine: nu tre%uie neapărat să #i spui pers"anei pe care ai f"st supărat că ai iertat-") Iertarea este un dar pentru tine) Dacă d"reşti să eperi$ente&i ade5ăratele $irac"le ale iertării t"t ce tre%uie să faci este să ierţi #n ini$a ta şi să te detaşe&i)
Ca*itolul @
Aşteptările Aşteptările n"astre sunt şi ele t"t un pr"dus al a$intiril"r) Ele deri5ă din acea parte a fiinţei n"astre care crede că ştie $ai %ine şi care ne spune care sunt re&ultatele c"recte pentru n"i cu$ ar tre%ui să se derule&e #n c"ntinuare lucrurile şi ce este %ine sau rău) Este f"arte greu să renunţi la aşteptări dar "ri de cCte "ri apar #n $intea n"astră n"i ne pute$ detaşa de ele şi ne pute$ purifica astfel #ncCt să rede5eni$ desc*işi ca un c"pil per$iţCnd astfel situaţiil"r ideale pentru n"i să se petreacă) Atunci n"i nu şti$#nce faţa se p"ate #ntC$placCnd #n renunţă$ c"ntinuarela aşteptări căci ne desc*ide$ tutur"r p"si%ilităţil"r şi le atrage$ nu$ai pe cele $ai %une pentru n"i) Din acest punct de 5edere te*nica 3"H"p"n"p"n" acţi"nea&ă ca " $agie) Fără nici" eagerareS @ri de cCte "ri practică$ această te*nică fără să ne aşteptă$ la anu$ite re&ultate ceea ce se #ntC$plă de5ine $agic) De aceea atunci cCnd predau le spun ascultăt"ril"r $ei: KAşteptaţi-5ă la $irac"leL dar ap"i #i #n5ăţ să se detaşe&e inclusi5 de această aşteptare astfel #ncCt să p"ată 5edea cu ade5ărat respecti5ele $irac"le) 'intea raţi"nală este #nşelăt"are aşa că ne p"ate face să crede$ că şti$ dea #n ce 5"r c"nsta aceste $irac"le şi cu$ se 5"r $anifesta ele) Ade5ăratele $irac"le nu au #nsă ni$ic de-a face cu aşteptările n"astre) Ele apar pur şi si$plu ca prin $agie) N"i a5e$ tendinţa să anali&ă$ t"tul trecCnd inf"r$aţiile prin anu$ite filtre: ataşa$entele c"n5ingerile şi te$erile n"astre) Percepţia este un ele$ent c*eie al realităţii n"astre dar din păcate n"i nu reali&ă$ că ceea ce 5ede$ nu este realitatea #n sine ci ceea ce ne per$it filtrele n"astre să 5ede$ din aceasta) N"i nu 5ede$ nici"dată i$aginea de ansa$%lu $"ti5
pentru care rată$ nu$er"ase "p"rtunităţi #ntrucCt crede$ "r%eşte #n ceea ce ne arată sau ne spun filtrele n"astre) u alte cu5inte n"i trăi$ #ntr-" lu$e pe care " creă$ n"i #nşine p"rnind de la a$intirile şi de la c"n5ingerile n"astre) .ni5ersul se află #ntr-" c"ntinuă transf"r$are dar n"i ră$Cne$ cant"naţi #n c"n5ingerile pentru care a$ "ptat cCnd5a) Pr"%le$a este că din cau&a legii atracţiei #n 5iaţa n"astră apar pers"ane şi situaţii care ne c"nfir$ă #n per$anenţă c"n5ingerile $"ti5 pentru care ră$Cne$ #n c"ntinuare 5icti$ele circu$stanţel"r eteri"are) Mn acest fel sunte$ prinşi #ntr-un cerc 5ici"s din care ne este i$p"si%il să scăpă$) Al%ert Einstein a spus cCnd5a: KNe%unia c"nstă #n a repeta aceleaşi lucruri la infinit aşteptCndu-te #nsă să "%ţii re&ultate diferiteL) .nica n"astră sarcină este aceea de a ne detaşa şi de a ne desc*ide astfel #ncCt să pute$ pri$i) Este ca şi cu$ ne-a$ #nt"arce #n c"pilărie) Mţi $ai a$inteşti de această peri"adă din 5iaţa ta cCnd erai #nt"tdeauna d"rnic să te "ci să 5ise&i şi să rC&iG .ită-te cu atenţie la c"pii) Atunci cCnd ce5a #i deranea&ă aceştia se supără la fel ca adulţii 4 căci acest lucru este etre$ de greu de e5itat 4 dar spre de"se%ire de adulţi ei re5in f"arte rapid la starea l"r de spirit "%işnuită şi re#ncep să se "ace să 5ise&e şi să rCdă) "piii trăiesc #nt"tdeauna clipa) Ei nu se gCndesc prea $ult la trecut şi nu-şi fac grii legate de 5iit"r) Mn $"d e5ident acesta este secretul) N"i tre%uie să renunţă$ la acele pr"gra$e su%c"nştiente care ne spun la ce tre%uie să ne aşteptă$ şi tre%uie să ne ucă$ la fel ca şi c"piii fără să insistă$ prea $ult asupra a$intiril"r n"astre şi fără să ne f"cali&ă$ asupra un"r aşteptări prec"ncepute) Dacă eşti dispus să te desc*i&i să de5ii flei%il şi să renunţi la ceea ce cre&i tu că este %ine pentru tine 5ei desc"peri #n urul tău un #ntreg uni5ers pe care pCnă acu$ nu l-ai %ăgat #n sea$ă căci te-ai aşteptat #nt"tdeauna la anu$ite re&ultate
nea5Cnd "c*i pentru altele) Aşteptările se nasc din ataşa$entele n"astre faţă de anu$ite lucruri pers"ane şi l"curi) Prin inter$ediul l"r n"i ne creă$ pr"pria n"astră #nc*is"are şi de5eni$ pr"priii n"ştri scla5i) Eli%erea&ă-te) Renunţă la ataşa$entele tale şi la aşteptările de a "%ţine anu$ite re&ultate) Acceptă lucrurile aşa cu$ sunt şi cu$ #ţi apar #n faţă) /ecretul c"nstă #n a fi li%er iar acest lucru #nsea$nă să nu ai ne5"ie de ni$ic şi de ni$eni) P"rneşte de la pre$isa că .ni5ersul este perfect şi este eact aşa cu$ tre%uie să fie) /ingura $anieră prin care p"ţi face acest lucru c"nstă #n a fi pre&ent şi a "%ser5a 5iaţa cu curi"&itatea unui c"pil $ic fără udecăţi critice şi fără "pinii su%iecti5e) Dacă 5ei #n5ăţa să5ei trăieşti clipa pre&entădeşi fericit să "%ser5i fără preudecăţi de5eni incredi%il iar realitatea această fericire nu 5a depinde de #$plinirea anu$it"r aşteptări) Vei curge la unis"n cu rCul 5ieţii 5ei de5eni una cu el şi 5ei trăi cele $ai $agice sincr"nicităţi care 5"r face ca #n urul tău să se petreacă lucruri incredi%ile) u pri$a "ca&ie #n care 5ei trăi " situaţie neaşteptată respiră pr"fund şi pri5eşte #n interi"rul tău) Cnd lucrurile nu se derulea&ă aşa cu$ #ţi d"reşti "%ser5ă-le fără a te angrena #n ele şi c"nştienti&ea&ă faptul că unica l"r putere asupra ta este dina$i&ată de a$intirile şi de c"n5ingerile tale) Dacă 5ei renunţa la aşteptările tale 5ei desc"peri pacea interi"ară pe care ţi-" d"reşti şi 5ei c"nstata că aceasta transcende #nţelegerea raţi"nală) Mn acest fel fericirea ta nu 5a $ai depinde de #$plinirea aşteptăril"r tale)
Ca*itolul 32
Detaşarea
e se #ntC$plă atunci cCnd ne detaşă$G Răspunsul este si$plu: n"i #i per$ite$ acelei părţi din fiinţa n"astră care ştie $ai %ine să ne re&"l5e t"ate pr"%le$ele) Du$ne&eu ne-a #n&estrat cu un li%er ar%itru şi ne #ngăduie să "ptă$ #ntre a $erge pe calea ui sau pe calea aleasă de n"i) Cum ne *utem )nsă deta%a Eistă nu$er"ase instru$ente care c"nduc la detaşare dar indiferent pe care #l f"l"si$ ceea ce c"ntea&ă este să ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sură resp"nsa%ilitatea şi să spune$: pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru creat sau pentru căKM$i a$ atras această situaţieL) Atunci cCndcănea$ decide$ să ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută această resp"nsa%ilitate şi să ne purifică$ $intea su%c"nştientă 'ana sau Energia Di5ină c"%"ară i$ediat asupra n"astră şi ne şterge a$intirile care au atras situaţia cu care ne c"nfruntă$) e a$intiri sunt şterseG Nu pute$ şti şi nici nu este necesar) Răspunsul la această #ntre%are pur şi si$plu nu c"ntea&ă pentru n"i) Partea superi"ară a c"nştiinţei n"astre ştie #nt"tdeauna la ce a$intiri sunte$ pregătiţi să renunţă$) P"ate că te #ntre%i cine eecută acest pr"ces de ştergere) Ei %ine #n niciun ca& nu este 5"r%a de $intea c"nştientă) Aceasta nu face decCt să #şi dea per$isiunea) Mn esenţă pr"cesul este si$ilar celui prin care descărcă$ un pr"gra$ pe calculat"rul n"stru sau prin care face$ clic pe " ic"niţă de pe dest"p) Nu este necesar să #nţelege$ #n detaliu ce se #ntC$plă după aceea) !"t ce tre%uie să face$ n"i este să dă$ clic) a fel se petrec lucrurile şi #n ca&ul purificării spirituale) N"i dă$ clic pe " ic"niţă ;de pildă spunCnd K$ulţu$escL< iar partea superi"ară a c"nştiinţei n"astre se "cupă de restul)
.ne"ri crede$ că ne purifică$ $intea su%c"nştientă de anu$ite a$intiri şi pr"gra$e legate de " anu$ită situaţie sau de " anu$ită pers"ană) *iar dacă acestea au declanşat #ntr-ade5ăr pr"cesul de purificare n"i nu şti$ ce a$intiri şi ce pr"gra$e sunt şterse de fapt şi nu este necesar să cun"aşte$ cu$ funcţi"nea&ă pr"cesul) N"i sunte$ perfecţi dar a$intirile n"astre sunt i$perfecte) !"t ce se #ntC$plă #n 5iaţa n"astră repre&intă " "p"rtunitate de a ne detaşa de a renunţa de a ne eli%era şi de a şterge anu$ite a$intiri şi pr"gra$e derulate frec5ent de $intea n"astră su%c"nştientă astfel #ncCt să ne pute$ eperi$enta din n"u perfecţiunea fără a $ai fi c"ntr"laţi de trecutul n"stru) N"i nu pute$ face acest lucru decCt atunci cCnd ne pune$ la unis"n cu perfecţiunea .ni5ersului) Aşadar pr"cesul de detaşare sau de eli%erare #nsea$nă să #nţelege$ că ne află$ aici pentru a afla cine sunte$ cu ade5ărat şi pentru a rede5eni li%eri) N"i nu ne află$ aici pentru a face %ani pentru a ne cu$păra case şi $aşini sau pentru a a5ea relaţii perfecte) Este p"si%il să ne %ucură$ inclusi5 de aceste lucruri ;fapt care de5ine infinit $ai uş"r atunci cCnd ne detaşă$< dar ade5ărata $enire a 5ieţii este "%ţinerea desă5Crşirii #n pr"cesul detaşării şi #n eli%erarea de 5ec*ile c"n5ingeri prec"ncepţii şi te$eri) Ilu$inarea nu este altce5a decCt reali&area faptului că fericirea pe care " căută$ nu depinde de ceea ce a5e$ sau de ceea ce ne d"ri$) Prin eli%erarea de ataşa$entele n"astre n"i pute$ de5eni fericiţi şi #$păcaţi c*iar aici şi acu$) Atunci! de ce este atât de 8reu să ne deta%ăm Este dificil de"arece n"i nu şti$ cine sunte$ #n realitate) N"i crede$ că fericirea n"astră depinde de anu$ite p"sesiuni de atragerea anu$it"r "a$eni #n 5iaţa n"astră şi de "%ţinerea unui anu$it statut s"cial) Această c"n5ingere de5ine atCt de #nrădăcinată #n $intea n"astră su%c"nştientă #ncCt aunge$ să "
c"nsideră$ reală) De aceea nu $ai d"ri$ să renunţă$ la ea şi să ne tre&i$) Preferă$ $ai degra%ă să suferi$ decCt să a5e$ #ncredere #n necun"scut) Mn $"d parad"al eperienţa de 5iaţă $-a #n5ăţat că atunci cCnd te detaşe&i de ceea ce #ţi d"reşti pri$eşti $ult $ai $ult decCt ai 5isat 5re"dată) Nu spun că pr"cesul este uş"r dar te asigur că el funcţi"nea&ă) Ai #ncredere şi detaşea&ă-te iar $irac"lele 5"r #nfl"ri #n 5iaţa ta) /i$plul fapt că ai reuşit să te detaşe&i de " situaţie dificilă repre&intă " răsplată #n sine) !re&eşte-te la realitate şi reali&ea&ă faptul că p"ţi fi fericit nu$ai cu tine #nsuţiS Fericirea ta nu depinde de ni$eni şi de ni$ic altce5a) lu$e pe %a&ă inf"r$aţii n"i) @ Mntreaga $are parte dinfuncţi"nea&ă aceste inf"r$aţii se de derulea&ă su%inclusi5 f"r$ă de a$intiri din $intea n"astră c"nştientă şi din cea su%c"nştientă iar de cele $ai $ulte "ri n"i nici $ăcar nu sunte$ c"nştienţi de ele) /ingura $anieră de a te eli%era şi de a desc"peri %ucuria şi pacea pe care ţi le d"reşti c"nstă #n renunţarea la aceste inf"r$aţii per$iţCndu-i astfel Inspiraţiei ;inf"r$aţia perfectă< să preia c"ntr"lul asupra ta şi să te "riente&e #n direcţia cea $ai p"tri5ită pentru tine) Reali&ea&ă faptul că pr"gra$ele tale ;alcătuite din inf"r$aţii< te c"ntr"lea&ă şi că nu te 5ei putea eli%era de c"ntr"lul l"r decCt prin renunţarea la ele) Nu$ai atunci te 5ei afla #n l"cul p"tri5it la $"$entul p"tri5it)
Ca*itolul 33
#udecăţile critice Nu ţi s-a #ntC$plat nici"dată să intri #ntr-" #ncăpere şi să 5e&i " pers"ană pe care nu " cun"şti dar să ai " reacţie f"arte puternică şi să #ţi spui #n sinea ta: KMn niciun ca& nu a$ de gCnd să $ă aşe& lCngă acea pers"anăLG el $ai pr"%a%il această reacţie are la %a&ă " a$intire din trecut care este derulată de $intea ta su%c"nştientă) u alte cu5inte tu e$iţi " udecată critică %a&ată eclusi5 pe " a$intire din trecut) Alt$interi nu ai niciun indiciu legat de ceea ce se #ntC$plă de fapt) 'aestrul $eu dr) I*aleaalU $i-a spus "dată#ncăti$p a 5ă&ut un cuplu de tineri sărutCndu-se şi #$%răţişCndu-se ce c"piii l"r interi"ri se certau şi erau #n de&ac"rd unul cu celălalt) N"i pute$ c"$unica #n $aniere şi pe ni5ele diferite cu aceiaşi "a$eni fără $ăcar să ne dă$ sea$a de acest lucru) De aceea nu este neapărat necesar să c"$unică$ 5er%al cu cine5a pentru a sc*i$%a " relaţie căci atunci cCnd ne şterge$ a$intirile pers"nale şi ne eli%eră$ de ele ceea ce se şterge #n n"i se şterge inclusi5 #n celelalte pers"ane i$plicate) Din păcate cel $ai adesea n"i pri5i$ e5eni$entele şi pers"anele din 5iaţa n"astră prin filtrul a$intiril"r n"astre şi ne KgCndi$L că şti$ ce se #ntC$plă) Petrece$ ap"i f"arte $ult ti$p suferind din cau&a felului #n care interpretă$ realitatea) De $ulte "ri preferă$ să a5e$ dreptate şi nu să fi$ fericiţi şi #$păcaţi) Dacă d"ri$ să ne eli%eră$ 5a tre%ui să renunţă$ la ideile n"astre prec"ncepute care dist"rsi"nea&ă felul #n care percepe$ realitatea #nc"nurăt"are şi să 5ede$ lucrurile aşa cu$ sunt respecti5 aşa cu$ le 5ede Du$ne&eu) Realitatea nu este nici"dată %ună sau rea c"rectă sau inc"rectă) Ea este pur şi si$plu) N"i sunte$ cei care #i pune$ etic*ete)
Atunci cCnd pri$i$ un c"$pli$ent de genul: K!e pricepi atCt de %ine la acest lucruL sau KEşti fru$"asăL depinde de n"i dacă #l acceptă$ sau #l respinge$) De $ulte "ri n"i nu crede$ #n ceea ce ni se spune) Ne $ini$ali&ă$ singuri spunCndu-ne: K@ricine p"ate face acest lucruL) .ne"ri " 5"ce din $inte ne spune: K@ dacă $i-ar cun"aşte şi cealaltă faţă nu ar $ai crede del"c că sunt gr"&a5L) Alte"ri de5eni$ ataşaţi de pers"ana care ne c"$pli$entea&ă căci c"$pli$entele sale ne fac să ne si$ţi$ $ai %ine #n pielea n"astră şi aunge$ astfel să a5e$ Kne5"ieL de pers"ana respecti5ă pentru a ne si$ţi %ine) Dacă această pers"ană ne spune pe neaşteptate ce5a negati5 ni se pare că #ntregul cer a picat asupra n"astră) u alte cu5inte n"i ac"rdă$ "critice se$nificaţie dispr"p"rţi"nat de $are udecăţil"r n"astre dar şi cel"r ale alt"r "a$eni) Mn realitate aceste udecăţi critice nu sunt altce5a decCt si$ple inf"r$aţii pe un $"nit"r care apar #n 5iaţa n"astră cu unicul sc"p de a ne "feri şansa unei n"i purificări) u alte cu5inte sunt inf"r$aţii care tre%uie şterse) Aceste e5eni$ente ne "feră "p"rtunitatea de a spune: KM$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru că a$ creat sau pentru că a$ atras această situaţieL) /arcina n"astră este cCt se p"ate de si$plă: t"t ce tre%uie să face$ este să apăsă$ tasta Delete ;de ştergere
eteri"r) De aceea eli%erea&ă-te de udecăţile critice "%ser5ă realitatea aşa cu$ este şi nu te ataşa de " anu$ită interpretare particulară a e5eni$entel"r) Nu$ai aşa 5ei putea 5edea lucrurile aşa cu$ sunt) Dacă #ţi d"reşti cu ade5ărat să te %ucuri de fericire şi de pace interi"ară renunţă la "piniile şi la udecăţile tale critice) !re&eşte-te pri5eşte #n urul tău "%ser5ă şi reali&ea&ă faptul că eşti dependent de gCndire de udecăţi critice de "pinii şi de c"n5ingerea că le ştii pe t"ate) Btiu că nu este uş"r dar pr"cesul este p"si%il) Prin te*nica 3"H"p"n"p"n" Du$ne&eu ne "feră p"si%ilitatea să ne detaşă$ pe un ni5el pe care nu l-a$ putea atinge #n $ii de 5ieţi) !e*nica de purificare 3"H"p"n"p"n" ec*i5alea&ă ne plăticădat"riile şi a depune %ani la %ancă) Mn acest felcunua nu$ai nu 5a $ai tre%ui să plăti$ rate lunare dar 5"$ pri$i c*iar " d"%Cndă) Aşadar fii pregătit pentru renunţare) P"ţi face acest lucruS udecăţile critice nu te aută cu ni$ic) Mn sc*i$% detaşarea de ele face $inuni)
Ca*itolul 31
Călăreşte un singur cal Pri$a carte de $etafi&ică pe care a$ citit-" a f"st scrisă de " aut"are 5ene&uelană care afir$a #n ea: K'ulţi pr"feţi 5"r 5eni dar #i 5eţi recun"aşte după r"adele l"rL) Mn altă parte spunea: KIndiferent cine predă sau 5"r%eşte tre%uie să pri5eşti dinc"l" de pers"ana saL) Despre acest lucru d"resc să 5"r%esc şi eu: este f"arte i$p"rtant să te f"cali&e&i asupra $esaului nu asupra $esagerului) .r$ea&ă-ţi #nt"tdeauna ini$a şi indiferent cine este cel care #ţi pre&intă respecti5ele inf"r$aţii fa MN!@!DEA.NA nu$ai ce ţi se pare c"rect #n ini$a ta şi e5ită ceea ce nu ţi se pare astfel) Este f"arte i$p"rtant să călăreşti #nt"tdeauna un singur cal dacă d"reşti să "%ţii $ai rapid re&ultatele d"rite) 'intea ta su%c"nştientă sau c"pilul tău interi"r ;.ni*ipili după cu$ nu$i$ n"i acest aspect #n siste$ul 3"H"p"n"p"n"< p"ate reali&a pr"cesul de purificare fără c"ncursul $inţii c"nştiente la fel cu$ super5i&ea&ă respiraţia ta dar nu 5a face acest lucru dacă sari de la " #n5ăţătură spirituală la alta sau dacă practici $ai $ulte te*nici di5ergente #n acelaşi ti$p) De ceG De"arece c"pilul tău interi"r de5ine c"nfu& iar cCnd se c"nfruntă cu " pr"%le$ă nu $ai ştie ce să facă 4 ce te*nică să aplice #n ca&ul de faţă) u alte cu5inte atunci cCnd sari de pe un cal pe altul tu rişti să rate&i nu$er"ase "p"rtunităţi ecelente de purificare) Nu este del"c uş"r să aplică$ #n per$anenţă acest pr"ces de purificare căci n"i sunte$ dependenţi de gCndirea şi de Epresie a$ericană $ai $ult sau $ai puţi n ec*i5alentă cu epresia r"$Cnească: Ka nu sta cu fundul #n d"uă luntriL ;n)tr)<
reacţiile n"astre) Acest lucru ec*i5alea&ă cu a spune că sunte$ ad"r$iţi sau pe pil"t aut"$at) ele care acţi"nea&ă şi fac alegerile #n l"cul n"stru sunt a$intirile şi pr"gra$ele n"astre) Dacă d"ri$ să "ptă$ pentru purificare ;detaşare sau eli$inare< n"i tre%uie să de5eni$ c"nştienţi şi să #ncetă$ să $ai reacţi"nă$ la e5eni$entele eteri"are #n funcţie de pr"gra$ele n"astre su%c"nştiente) "pilul n"stru interi"r p"ate face aut"$at această purificare dar nu$ai dacă 5ede că sunte$ angaaţi plenar şi că ne li$ită$ să călări$ un singur cal 4 #n ca&ul de faţă practica KpurificăriiL) Reţine: c"pilul tău interi"r te pri5eşte #n per$anenţă) El nu #ţi ascultă atCt de $ult gCndurile cCt #ţi c"nte$plă acţiunile) De aceeac"pilul indiferent de $ulte;acea afir$aţii p"&iti5e practici tăucCtinteri"r parteşi a5i&uali&ări fiinţei tale care $anifestă realitatea #n 5iaţa ta< nu 5a putea să atragă ceea ce ţi se p"tri5eşte cel $ai %ine pentru si$plul $"ti5 că #i %l"c*e&i singur calea prin acţiunile tale *a"tice) @ricCt de p"&iti5 ai gCndi $intea ta raţi"nală nu p"ate gesti"na decCt = %iţi de inf"r$aţii pe secundă pe care #i percepi #n $"d c"nştient< #n ti$p ce #n fundal se derulea&ă alte $ili"ane de %iţi de inf"r$aţii pe care #i derulea&ă $intea ta su%c"nştientă şi care repetă pr"gra$e de genul: KNu sunt suficient de %un) !re%uie să $uncesc din greu pentru a-$i cCştiga traiul) ,anii sunt un lucru $urdarL etc) etc) Mn $"d n"r$al n"i nu sunte$ c"nştienţi de aceste gCnduri dar c"pilul n"stru interi"r ;$intea n"astră su%c"nştientă< este cel care st"c*ea&ă cele $ili"ane de %iţi şi el ştie perfect unde sunt descărcaţi aceştiaSS Acesta este unul din $"ti5ele pentru care c"pilul tău interi"r p"ate de5eni cel $ai %un t"5arăş al tău) Afir$aţiile şi 5i&uali&ările sunt utile dar sunt nişte te*nici de grădiniţă) Dacă te tre&eşti la realitate şi dacă reali&e&i cu ade5ărat puterea gCnduril"r tale $erită să c"ntinui aceste
te*nici dar dacă si$ţi că te #n5Crţi #n cerc află că p"ţi #ntrerupe acest cerc 5ici"s) /arcina ta este să fiI tu #nsuţi şi să te detaşe&i de "rice altce5a) Mn siste$ul 3"H"p"n"p"n" n"i p"rni$ #nt"tdeauna de la pre$isa iu%irii) Mn acest sc"p ne iu%i$ pr"priii duş$ani ;a$intirile care se derulea&ă #n $intea n"astră su%c"nştientă< şi nu le "pune$ re&istenţă) Nu ne f"rţă$ c"pilul interi"r să gCndească sau să si$tă #ntr-un anu$it fel "ri să $anifeste anu$ite lucruri) A$ nu$it 3"H"p"n"p"n" Kcalea cea $ai si$plăL de"arece cine " practică p"ate eperi$enta li%ertatea fericirea şi pacea care transcend #nţelegerea raţi"nală sc"p #n care nu tre%uie să facă altce5a decCt să renunţe la ataşa$entele sale şi !e la aşteptările sale#nţelegi legate de "%ţinerea anu$it"r re&ultate) r"g să nu $ă greşit) Nu este ni$ic nelal"cul lui să #ţi c"ntinui căutarea spirituală dar de #ndată ce desc"peri calea care ţi se p"tri5eşte cel $ai %ine ră$Ci pe ea şi nu $ai Kcălări alţi caiLS
Ca*itolul 3:
Cei Aleşi 'area $a"ritate a "a$enil"r se si$t 5icti$e atunci cCnd #n 5iaţa l"r se #ntC$plă ce5a neplăcut) Alţii $erg pCnă ac"l" #ncCt se c"nsideră 5icti$e t"t ti$pul indiferent ce s-ar #ntC$pla) Ei cred că #ntreaga lu$e are ce are cu ei) Ade5ărul este că Du$ne&eu te iu%eşte #nt"tdeauna indiferent de #$preurări) Dacă 5ei #ncepe să practici detaşarea şi să capeţi " #ncredere din ce #n ce $ai $are #n El 5ei desc"peri că eşti un Ales) tu eşti " fiinţă unică) cCnd te detaşe&i #ncepiMntr-ade5ăr să 5e&i aut"$at lucrarea luiAtunci Du$ne&eu care te c"pleşeşte căci depăşeşte "rice i$aginaţie u$ană) Ră$Ci astfel ui$it cCt de $ult te iu%eşte Du$ne&eu şi cCt de tare #şi d"reşte El să fii fericit) Din păcate n"i sunte$ de cele $ai $ulte "ri cel $ai $are "%stac"l din 5iaţa n"astră şi cul$ea este că dă$ #nt"tdeauna 5ina pentru acest lucru pe alţii) De $ulte "ri n"i dă$ 5ina c*iar pe Du$ne&eu pentru nefericirea n"astră dar Acesta nu face decCt să aştepte ca n"i să #i ac"rdă$ per$isiunea pentru a ne re&"l5a pr"%le$ele) Mn acest fel n"i #i ac"rdă$ i$plicit per$isiunea de a ne "feri ceea ce este perfect pentru n"i #n $"$entul respecti5) Mţi rea$intesc #n această direcţie că tu nu ai de unde să ştii ce anu$e este perfect pentru tine #ntr-un anu$it $"$entS Dacă ai #nsă #ncredere #n Du$ne&eu şi dacă te detaşe&i de prec"ncepţiile tale 5ei ră$Cne ui$it de $irac"lele pe care ţi le-a pregătit Acesta) De un lucru p"ţi fi a%s"lut sigur: dacă #i 5ei ac"rda lui Du$ne&eu per$isiunea ta 5ei a5ea #nt"tdeauna t"ate lucrurile de care ai ne5"ie eact #n $"$entul #n care ai ne5"ie de ele nu
#nainte sau $ai tCr&iu) Btiu că acest pr"ces p"ate fi #nfric"şăt"r une"ri dar t"c$ai aici inter5ine #ncrederea) Dacă 5ei reuşi să ai #ncredere #n Du$ne&eu 5ei aunge să te si$ţi c"pilul ui special) D"resc să #ţi spun " p"5este #n această direcţie) Cnd $-a$ despărţit de s"ţul $eu după 20 de ani de căsnicie a$ plecat de acasă nu$ai cu ce a5ea$ pe $ine) @ prietenă $i-a sugerat să ne $ută$ #$preună căci prin c"$%inarea 5enituril"r n"astre ne putea$ califica pentru " casă $ai $are şi $ai fru$"asă) P"5estea se petrecea #n alif"rnia) u d"uă &ile #nainte de a se$na c"ntractul de #nc*iriere prietena $ea $-a sunat şi $i-a spus că s-a ră&gCndit şi că intenţi"na se $ute #n;de Ari&"na) A$ Apr"ape #nceput i$ediat să practic pr"cesul desăpurificare detaşare<) instantaneu prin $inte $i-a trecut un gCnd: să #$i sun agenta i$"%iliară şi să " #ntre% dacă putea$ #nc*eia singură c"ntractul de #nc*iriere) /pre ui$irea $ea ea a f"st de ac"rd iar la scurt ti$p după ce $-a$ $utat #n n"ua $ea casă asupra $ea a #nceput să pl"uă cu "ferte de $uncă) 'i-a$ dat astfel sea$a că #$i putea$ plăti singură c*iria şi deci nu tre%uia să #$part casa cu " altă pers"ană) @pt luni $ai tCr&iu pr"prietarul casei $-a sunat şi $i-a spus că d"rea să #şi 5Cndă pr"prietatea) A adăugat că ştiind că #$i plăcea casă d"rea să #$i "fere $ie pri"ritate dar dacă nu era$ interesată tre%uia să $ă $ut pCnă #n luna septe$%rie) De %ună sea$ă că #$i d"rea$ să cu$păr casa şi să ră$Cn #n ea dar cu$ putea$ face acest lucruG Nu a5ea$ %ani de a5ans şi fiind c"nta%ilă de $eserie ştia$ f"arte %ine că nu $ă califica$ pentru a "%ţine un #$pru$ut de la %ancă) Intelectul #$i spunea să #ncep să #$i fac %agaele dar ce5a din interi"rul $eu $i-a spus că nu aceasta era cea $ai %ună "pţiune a $ea) De aceea $i-a$ spus: KDacă Du$ne&eu c"nsideră că acesta este l"cul ideal pentru $ine $ă 5a auta să "%ţin un #$pru$ut căci
eu nu ştiu cu$ p"t face acest lucruL) Btia$ că t"t ce tre%uia să fac era să #i ac"rd per$isiunea $ea şi să $ă dau la " parte din calea ui) !"t ce tre%uia să fac #n acest sc"p era să $ă detaşe& să a$ #ncredere #n El şi să #i #ncredinţe& #ntreaga c*estiune .ni5ersului) D"uă pers"ane care $i-au pr"$is că $ă 5"r auta să "%ţin un #$pru$ut au renunţat de-a lungul pr"cesului) "ntractul de #nc*iriere era pe punctul de a epira iar eu nu "%ţinuse$ #ncă un credit ip"tecar aşa că $-a$ decis să #l sun pe pr"prietar) Mn l"c să #$i fac grii $-a$ decis să $ă a%and"ne& #n t"talitate şi să a$ #ncredere #n re&"l5area fa5"ra%ilă a pr"%le$ei) A$ practicat din n"u pr"cesul de purificare ;detaşare< după care la$ pe pr"prietar şi i-a$ /presunat surpri&a $ea acesta $i-a eplicat spus: situaţia #n care $ă afla$) Nici" pr"%le$ă 'a%el) /incer să fiu nu este $"$entul cel $ai p"tri5it pentru a-$i sc"ate pr"prietatea la 5Cn&are) De aceea #ţi 5"i prelungi c"ntractul de #nc*iriere) Fă " aneă la c"ntract tri$ite-$i-" prin fa iar eu " 5"i se$na) 'ai tCr&iu cCnd a$ reuşit #n sfCrşit să cu$păr casă nu a$ $ai f"st ne5"ită să apele& la alte pers"ane pentru a "%ţine creditul ip"tecar) A$ f"st sunată de un n"u %r"er ip"tecar şi #nainte de a-$i epira c"ntractul de #nc*iriere a$ reuşit să "%ţin #$pru$utul de la %ancăS Atunci cCnd lucrurile se derulea&ă aşa cu$ ne d"ri$ n"i ne si$ţi$ Aleşi) eea ce tre%uie să #nţelege$ #nsă este că pentru a fi un Ales tre%uie să "pte&i pentru a-ţi ac"rda per$isiunea iar ap"i să te detaşe&i) Mn această direcţie tre%uie să p"rneşti de la %un #nceput de la pre$isa că n"i nu şti$ ce este $ai %ine pentru n"i şi să nu #ţi %l"c*e&i singur calea) !u nu te-ai săturat să te si$ţi " 5icti$ăG Nu ţi se pare că ai suferit destulG ,ucuria şi pacea interi"ară pe care le cauţi nu se găsesc #n lu$ea eteri"ară) !u #ncă $ai aştepţi ca 5ecinul tău
să se sc*i$%eG #ncă te $ai r"gi pentru ca c"piii tăi să nu $ai c"nsu$e dr"guri şi să se c"$p"rte ci5ili&atG #ncă $ai speri că şeful #ţi 5a "feri acea $ărire de salariu sau că s"ţul #ţi 5a fi credinci"sG Dacă d"reşti să #ţi găseşti pacea li%ertatea şi fericirea pe care le cauţi 5a tre%ui să te detaşe&i de aceste d"rinţe) Eli%erea&ă-te) N"i sunte$ c"piii lui Du$ne&eu) Din acest punct de 5edere sunte$ cu t"ţii Aleşi) *iar dacă păre$ atCt de diferiţi a5e$ cu t"ţii acelaşi Părinte unic) u cCt 5"$ desc"peri $ai curCnd acest lucru renunţCnd la "piniile c"n5ingerile şi udecăţile n"astre critice #n fa5"area 5"inţei /ale cu atCt $ai rapid 5"$ #nceta să ne $ai c"nsideră$ 5icti$e si$ţindu-ne #n sc*i$% nişte Aleşi)
Ca*itolul 3;
$moţiile E$"ţiile sunt instru$ente utile pentru supra5ieţuire) /pre ee$plu tea$a ne se$nalea&ă cCnd tre%uie să ne dă$ la " parte şi să e5ită$ " situaţie p"tenţial pericul"asă pentru n"i) /i$ultan #nsă ele p"t de5eni "%stac"le $a"re #n calea desc"peririi de sine şi a li%ertăţii dacă le per$ite$ acest lucru) Nu este ni$ic #n neregulă cu e$"ţiile #n sine) Ele nu sunt #nsă decCt a$intiri care c"ntinuă să fie derulate de $intea n"astră su%c"nştientă nefiind reale) Dacă d"reşti să te eli%ere&i tre%uie să #nţelegi acest lucru) e$"ţii se nasc din #ncercarea "%ţine ce5a cesau nu a5e$ 'ulte din cra$p"narea de ce5a ce a$ a5utdeşianu $ai a5e$ din e5itarea a ce5a ce nu ne d"ri$) Cndeşte-te puţin) !"tul ţine de ataşa$entele taleS Atunci cCnd eşti atCt de ataşat de ce5a sau de cine5a #ncCt eşti c"n5ins că fericirea ta depinde de aceste lucruri este i$p"si%il să fii fericit) Nu 5reau să spun cu asta că tre%uie să nu-ţi $ai iu%eşti c"piii fa$ilia sau prietenii) Iu%eşte-i dar fără ataşa$ent) Nu aştepta ni$ic #n sc*i$%ul iu%irii tale) Este f"arte p"si%il să fii un părinte un partener de 5iaţă sau un prieten f"arte %un şi afectu"s fără a crede că fericirea ta depinde de altcine5a) Ade5ărata %ucurie se naşte #nt"tdeauna din interi"rul tău) Este f"arte i$p"rtant să #nţelege$ că ataşa$entele faţă de e$"ţiile n"astre şi faţă de alte pers"ane "%iecte sau circu$stanţe se #n5aţă din fragedă pruncie) Ele repre&intă una dintre cele $ai puternice pr"gra$ări care ne afectea&ă $intea şi sufletul dar aceste e$"ţii şi aceste ataşa$ente nu sunt $ai puţin ireale) Ele nu repre&intă #n niciun ca& ade5ărata n"astră esenţă) Puterea l"r asupra n"astră este direct pr"p"rţi"nală cu credinţa n"astră #n realitatea l"r) Atunci cCnd ne tre&i$ şi #nţelege$ acest
lucru n"i reali&ă$ că sunte$ singurii care decide$ de ce a5e$ ne5"ie pentru a fi fericiţi) De aceea tu p"ţi alege c*iar acu$ dacă #ţi d"reşti să fii fericit şi li%er sau ataşat şi suferind) Reţine: c*iar şi e$"ţiile cele $ai plăcute p"t c"nduce $ai de5re$e sau $ai tCr&iu la de&ec*ili%re căci "rice lucru creat are un sfCrşit iar dacă eşti ataşat de ele 5ei regreta ine5ita%il dispariţia l"r) Mţi dai sea$a ce teri%il este acest pr"cesG N"i ne-a$ creat singuri un cerc 5ici"s prin ataşa$entele n"astre e$"ţi"nale) rede$ că a5e$ ne5"ie de ce5a pentru %unăstarea n"astră e$"ţi"nală dar c*iar dacă #l "%ţine$ c"ntinuă$ să ră$Cne$ ataşaţi din punct de 5edere e$"ţi"nal de el prin tea$a de a nu-l pierde) Ade5ărul că ni$eni şi ni$ice$"ţi"nală) din lu$ea eteri"ară ne p"ate c"nferieste " stare de %unăstare Astfel de nu c"n5ingeri nu sunt decCt pr"gra$e şi deci&ii luate de $intea ta c"nştientă #n speranţa că te 5"r face fericit) Nu te $ai "pune ade5ărului) Eli%erea&ă-te) Realitatea nu c"nţine ni$ic altce5a decCt sinele tău real) Reţine: " pr"%le$ă nu este cu ade5ărat " pr"%le$ă pCnă cCnd nu spui despre ea că este " pr"%le$ă) De altfel nici" pr"%le$ă nu de5ine astfel pCnă cCnd nu reacţi"ne&i din punct de 5edere e$"ţi"nal #n faţa ei) D"resc să #ţi #$părtăşesc un citat din cartea 3ta"u# eu "ere)ra# s$a dovedit a fi o reve#a%ie, de dr) ill ,"ite !aJl"r) Dr) !aJl"r este un $edic neur"l"g pregătit la 3ar5ard şi cu lucrări pu%licate) Mn anul 669 ea a eperi$entat " *e$"ragie puternică la ni5elul e$isferei cere%rale stCngi) artea pre&intă pr"cesul ei de rea%ilitare pri5it din interi"r dintr-" perspecti5ă pe care nu a $ai relatat-" ni$eni pCnă acu$) Iată ce spune aut"area:
Eu defines" responsa)i#itatea "apa"itatea de a răspunde@ "a fiind "apa"itatea de a opta (ntre fe#u# (n "are răspunde #a stiu#ii re"epta%i prin sisteu# nostru sen'oria# (ntr$un anuit oent* &ei e+istă prograe #a nive#u# sisteu#ui #i)i" eo%iona#@ "e pot fi de"#anate autoat, e#e durea'ă ai pu%in de D de se"unde, după "are horonii respe"tivi sunt e#iina%i "op#et din s4nge* Spre e+ep#u, 4nia poate fi o rea"%ie prograată "e se poate de"#ana autoat* dată de"#anată, horonii se"reta%i de "reier inundă "orpu#, iar noi trăi o e+perien%ă fi'io#ogi"ă* La ai pu%in de D de se"unde de #a se"re%ia ini%ia#ă, "oponente#e "hii"e a#e 4niei sunt "op#et e#iinate din s4nge, iar rea"%ia noastră autoatăde(n"etea'ă* &a"ă a"est totui #u"ru ră4ne 4nioi după a"est interva# D de se"unde, se datorea'ă faptu#ui "ă a optat persona# pentru "ontinuarea a"estui "ir"uit* oi optă "#ipă de "#ipă pentru a ră4ne "antona%i (n "ir"uite#e noastre neuro#ogi"e sau pentru a ne re(ntoar"e #a oentu# pre'ent, peri%4ndu$i astfe# rea"%iei eo%iona#e să se disipe'e odată "u "oponente#e sa#e "hii"e "orespondente* La nive# inte#e"tua# a rea#i'at (ntotdeauna "ă (i pot onitori'a i s"hi)a g4nduri#e "ognitive, dar ni"iodată nu i$ a tre"ut pin inte "ă eu a un "uv4nt de spus i (n "eea "e privete eo%ii#e e#e* ieni nu i$a e+p#i"at vreodată "ă eo%ii#e au o "oponentă "hii"ă "e nu durea'ă ai u#t de D de se"unde, după "are sunte e#i)era%i* 3"eastă des"operire a ar"at o diferen%ă fantasti"ă (n via%a ea* 7n a#t otiv pentru "are foarte u#%i oaeni nu optea'ă pentru feri"ire este a"e#a "ă eo%ii#e negative intense pre"u 4nia, ge#o'ia sau frustrarea a"tivea'ă anuite "ir"uite 2 "c de cu5inte: response%a&ilit' ( capacitatea de a răspunde) itită #ntrun cu5Cnt epresia de5ine responsa&ilit' Y resp"nsa%ilitate ;n)tr)<
"op#e+e (n "reieru# #or "are #e sunt fai#iare i "are (i fa" să se sită puterni"i* Cunos" oaeni "are optea'ă (n od "ontient pentru a$i e+ersa (n od regu#at "ir"uite#e neuro#ogi"e a#e 4niei, nuai pentru a$i adu"e ainte "ine sunt* Mngăduie-$i să #ţi pun " #ntre%are: ce pute$ face n"i pentru a ne %ucura de " pace şi de " %ucurie autenticeG Răspunsul c"rect este: tre%uie să ne distanţă$ de ataşa$entele e$"ţiile şi aşteptările n"astre precu$ şi de "%iectele şi pers"anele din lu$ea eteri"ară) ea $ai si$plă $"dalitate de a face acest lucru c"nstă #n a ne asu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru realitatea pe care " trăi$ #nţelegCnd faptul că n"i neacu$ alege$ #n faţa Aşadar eştisinguri a5i&at)reacţiile @ri de cCte "ripr"priil"r trăieşti " e$"ţii) e$"ţie puternică spune-i: K'ulţu$escL ap"i detaşea&ă-te de ea şi eli%erea&ă-te)
Ca*itolul 3<
)iaţa trăită "n momentul pre*ent Cndeşte-te puţin: #n $"$entul de faţă tu dispui de t"t ce #ţi este necesar) Dacă nu te si$ţi fericit #n $"$entul pre&ent acest lucru se dat"rea&ă faptului că te f"cali&e&i asupra lucruril"r pe care nu le ai nu asupra cel"r de care dispui dea) Este f"arte greu să trăi$ #n pre&ent căci gCndurile n"astre ne c"nduc ine5ita%il către trecut sau către 5iit"r) Rare"ri se #ntC$plă să fi$ anc"raţi #n $"$entul pre&ent) Din fericire eistă nu$er"ase instru$ente care facilitea&ă acest pr"ces) trei sunt cu ade5ărat i$p"rtante: Pri$ul Mntre esteele f"cali&area asupra respiraţiei) Acesta este instru$entul cel $ai accesi%il şi cel $ai eficient de care dispune$) Aşa cu$ spune %una $ea prietenă Jrus @ntii " pr"fes"ară ce predă J"ga rCsului: KAtunci cCnd respiri eşti aut"$at pre&ent) Atunci cCnd eşti pre&ent eşti plăcutL) Mntrade5ăr si$pla c"nştienti&are a respiraţiei este suficientă pentru a ne readuce #n $"$entul pre&ent) Nu ai re$arcat nici"dată că pri$ul lucru pe care #l faci instincti5 atunci cCnd eşti f"arte furi"s #ngri"rat sau ani"s este să #ţi ţii respiraţiaG Practică respiraţia c"nştientă şi a$plifică-ţi capacitatea de a ră$Cne anc"rat #n $"$entul pre&ent) Mn acest fel #ţi 5ei #$%unătăţi si$ultan starea de sănătate şi de %unăstare e$"ţi"nală) RCsul este un alt instru$ent a%s"lut $inunat) De aceea re&"l5ă-ţi pr"%le$ele prin rCs) Reali&ea&ă faptul că pr"%le$ele tale nu sunt altce5a decCt a$intiri) A$u&ă-te pur şi si$plu de pr"%le$ele pe care le-ai atras #n 5iaţa ta iar ap"i detaşea&ă-te de ele) Nu tre%uie să uită$ că atunci cCnd rC&i tu respiri aut"$at $ai pr"fund deci de5ii aut"$at $ai pre&ent) el de-al treilea instru$ent etre$ de i$p"rtant este
recun"ştinţa) /tarea de recun"ştinţă $anifestată pentru lucrurile de care dispui te aduce aut"$at #n $"$entul pre&ent şi #ţi sc*i$%ă pe l"c 5i%raţia energetică) Recun"ştinţa c"nduce f"arte rapid la de%l"carea pr"%le$el"r de $ulte "ri #n cele $ai neaşteptate $aniere) Atunci cCnd #ţi sc*i$%i 5i%raţia tu sc*i$%i aut"$at şi ceea ce atragi) 'intea n"astră c"nştientă a$Cnă frec5ent fericirea pr"iectCnd-" asupra 5iit"rului căci p"rneşte de la pre$isa că #i lipseşte ce5a pentru a fi fericită) N"i crede$ sincer că circu$stanţele eteri"are "%iectele şi pers"anele ne p"t face cu ade5ărat fericiţi) reşi$ #nsăS Din cau&ă că KgCndi$L prea $ult n"i nu "%ser5ă$ fericirea inerentă care eistă #n fundal şi care repre&intă dreptul n"stru prin naştere) @rice "$ p"ate fi fericit #n $"$entul de faţăS !recutul nu $ai eistă) N"i nu #l $ai pute$ sc*i$%a) De aceea detaşea&ă-te de el şi lasă-l pe Du$ne&eu să #ţi "fere clipă de clipă situaţiile perfecte pentru tine) Atunci cCnd ne detaşă$ de el trecutul nu se $ai repetă) Pe de altă parte 5iit"rul repre&intă un $ister pe care nu #l pute$ cun"aşte şi care p"ate a5ea singur griă de el #nsuşi) e-i drept el depinde de deci&iile n"astre din $"$entul pre&ent) Viit"rul se p"ate sc*i$%a dra$atic #n %ine dacă luă$ deci&ia de a ne detaşa şi de a nu $ai reacţi"na sau dacă "ptă$ pentru pr"cesul de purificare şi de detaşare de aşteptările şi sau udecăţile n"astre critice şi de "piniile n"astre ţinCndu-ne gura #nc*isăS Atunci cCnd trece$ prin acest pr"ces de purificare n"i nu şti$ nici"dată ce efecte p"ate a5ea el) De pildă " situaţie neplăcută care era inerentă p"ate fi ani*ilată c"$plet prin si$plul fapt că a$ luat deci&ia de a rCde #n l"c să ne supără$) Atunci cCnd sunte$ dispuşi să ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea şi p"rni$ de la pre$isa că t"ate pers"anele şi t"ate situaţiile apar #n 5iaţa n"astră nu$ai pentru a
ne "feri "p"rtunitatea de a ne c"recta şi de a ne eli%era n"i luă$ aut"$at deci&ii $ai %une care ne influenţea&ă #n $"d decisi5 5iit"rul) Nici c*iar Du$ne&eu nu cun"aşte acest 5iit"r) El ne-a dăruit tutur"r li%erul ar%itru şi de aceea aşteaptă să 5adă ce deci&ii luă$) Reţine: ni$ic nu este ceea ce pare) Realitatea n"astră depinde #n t"talitate de a$intirile şi de pr"gra$ele n"astre su%c"nştiente) De aceea "ri de cCte "ri treci printr-" situaţie neplăcută a$u&ă-te şi spune-ţi: Ke interesantS Iată " n"uă "p"rtunitate de a $ă eli%eraSL De $ulte "ri n"i ne si$ţi$ #$p"5ăraţi dar dacă ne c"ncentră$ asupra sa5urării $"$entului pre&ent indiferent ce ne aduce acestadinp"5ara de5ine $ai Du$ne&eu uş"ară iar are n"iunsunte$ tentaţi să rCde$ ce #n ce $ai $ult) si$ţ ecelent al u$"rului şi ne cun"aşte $ai %ine decCt "ricine altcine5a) De5in" un "%ser5at"r al realităţii nu un udecăt"r al ei) Detaşarea este singurul tău $Cntuit"r) rede-$ă: 5iaţa p"ate fi $ai a$u&antă şi $ai uş"ară decCt cre&i acu$) asă-te dus de 5al la fel ca şi c"piii $ici care nu au c"n5ingeri şi preudecăţi) !răieşte clipa) @%ser5ă ce se #ntC$plă şi $ulţu$eşte pentru t"t) Dacă #i 5ei per$ite acest lucru 5iaţa 5a a5ea griă de tine #n fiecare clipă: astă&i $Cine şi de-a pururi)
Ca*itolul 3=
+&işnuinţele @%işnuinţele se nu$ără printre cei $ai crunţi duş$ani ai n"ştri) N"i #n5ăţă$ să face$ ce5a #ntr-un anu$it fel după care nu $ai pute$ renunţa la lucrul respecti5 c*iar dacă acesta nu funcţi"nea&ă pentru n"i căci a de5enit un c"$p"rta$ent repetiti5 su%c"nştient st"cat #n $e$"ria n"astră) Pentru a-l păstra sunte$ dispuşi c*iar şi să suferi$) @ricCt de greu ar părea de cre&ut suferinţa este "pţi"nală) u alte cu5inte n"i alege$ să suferi$) N"uă ni se p"ate #ntC$pla "rice căci#ntC$plă aşa funcţi"nea&ă 5iaţa" "arecare iar " parte din lucrurile care ni se ne p"t pr"5"ca durere dar ade5ărata suferinţă este "pţi"nală) Pr"%le$a nu este durerea sau rana sufletească ci reacţia n"astră #n faţa l"r) /uferinţa deri5ă din ataşa$entul n"stru faţă de "%ţinerea unui anu$it re&ultat) Mncercarea de a #nţelege ceea ce se #ntC$plă cu $intea "%sesiile şi udecăţile critice sunt "%işnuinţe care pr"5"acă " $are suferinţă) P"ate cre&i că aceste acţiuni repetiti5e sunt ine5ita%ile dar ade5ărul este că nu sunt şi că te p"ţi eli%era de ele) Pentru a renunţa la " anu$ită "%işnuinţă este necesar să te tre&eşti şi să "%ser5i ce #ţi faci singur) !re%uie să de5ii c"nştient şi să reali&e&i că eşti #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%il pentru t"t ceea ce se #ntC$plă #n 5iaţa ta) !u eşti cel care ia deci&iile şi faci acest lucru #n fiecare $"$ent #n funcţie de percepţiile tale şi de felul #n care 5e&i lucrurile) Mn ceea ce pri5eşte percepţiile tale acestea sunt trecute prin filtrul c"n5ingeril"r "piniil"r şi udecăţil"r tale critice) u alte cu5inte tu #ţi cree&i pr"pria realitate şi deci eşti singurul care " p"ate sc*i$%a)
Mncepe să #ţi pui #ntre%ările c"recte şi să cauţi ac"l" unde tre%uie) Dacă 5ei lua deci&ia de a face acest pri$ pas 5iaţa ta se 5a sc*i$%a #n %ine iar #n faţă #ţi 5"r apărea din ce #n ce $ai $ulte "p"rtunităţi) /e spune că atunci cCnd discip"lul este pregătit $aestrul apare) .ni5ersul nu aşteaptă altce5a decCt ca tu să te tre&eşti) !"tul #ncepe şi se ter$ină cu tine) De aceea tu eşti singurul care p"ate pune capăt "%iceiuril"r tale pr"aste) Ni$eni nu p"ate face acest lucru #n l"cul tău) De $ulte "ri n"i căută$ un guru #n lu$ea eteri"ară pentru a afla ce tre%uie să sc*i$%ă$ #n n"i dar singurele lucruri pe care le pute$ sc*i$%a sunt #n interi"rul n"stru şi n"i sunte$ singurii care şti$ ce funcţi"nea&ă şi ce nu #n ca&ul n"stru) 5ei direcţii a5ansa pe pe care calesă5ei $aeştri care indica Dacă anu$ite le găsi ur$e&i şi care #ţi #ţi 5"r5"r da inf"r$aţii şi te*nici de aplicat dar dacă nu eşti dispus să le #ncerci şi să le eerse&i $aeştrii respecti5i nu p"t face acest lucru #n l"cul tău) !u eşti singurul care #ţi p"ate sc*i$%a destinul prin renunţarea la 5ec*ile "%işnuinţe greşite) .ne"ri este ne5"ie să treci printr-" $are durere pentru a aunge #n punctul de a spune: KataS '-a$ săturatSL !u tre%uie să de5ii c"nştient de faptul că "%işnuinţele tale #ţi creea&ă destinul) Dacă nu #ţi place felul #n care se derulea&ă 5iaţa ta actuală sc*i$%ă-ţi "%iceiurile şi i$plicit destinul) Este $ai uş"r decCt cre&i acu$) Desc*ide-ţi $intea şi ini$a #n faţa alt"r p"si%ilităţi a unei realităţi #n care #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru ceea ce se #ntC$plă #n 5iaţa ta) Eli%erea&ă-te de prec"ncepţii de udecăţi critice şi de "pinii) Părăseşte de %ună5"ie &"na ta de c"nf"rt c*iar dacă acest lucru te sperie) Ni$eni nu p"ate face acest lucru #n l"cul tău şi ni$eni nu #ţi p"ate spune ce tre%uie să faci) !u eşti cel care tre%uie să eperi$ente&e acest pr"ces sc"p #n care tre%uie să faci lucruri care te sperie dar ale căr"r re&ultate sunt garantate)
@ri de cCte "ri #ţi 5ei părăsi &"na de c"nf"rt #n faţa ta se 5"r desc*ide uşi n"i) De aceea c*iar dacă acest lucru te sperie nu e&ita să #l faci) Mţi garante& că de #ndată ce 5ei eperi$enta $agia unei $inţi desc*ise a detaşării şi a #ncrederii #n Du$ne&eu 5iaţa ta 5a de5eni infinit $ai uş"ară) Mn final te 5ei #ntre%a de ce nu ai făcut acest lucru $ai de5re$e) Mncearcă să #nţelegi că tu nu ştii atCt de $ulte lucruri pe cCt cre&i) N"ile inf"r$aţii nu p"t pătrunde #nsă #n $intea ta atCt ti$p cCt nu 5ei renunţa la cele 5ec*i) !ran&iţia presupune " peri"adă de c"nfu&ie dar acesta este un lucru %un căci 5esteşte " sc*i$%are i$inentăS A$inteşte-ţi de 5isele pe care le-ai a5ut #n c"pilărie) !u ai f"st cel5ise careireali&a%ile) a decis la unP"ate $"$ent dat căte-a aceste gCnduri suntţi-ai si$ple că cine5a c"n5ins că nu putea cCştiga traiul dacă le-ai ur$a) Pune la #nd"ială aceste deci&ii care s-au transf"r$at #n c"n5ingeri su%c"nştiente repetiti5e) Acest pr"ces 5a de5eni din ce #n ce $ai uş"r pe $ăsură ce 5ei #nţelege că "%işnuinţele nu sunt altce5a decCt a$intiri la care p"ţi renunţa) Eşti dispus să faci t"t ce #ţi stă #n puteri pentru a renunţa la acele "%işnuinţe care te #$piedică să fii fericit şi #$plinitG @a$enii care #ţi spun că 5isele tale sunt i$p"si%ile şi că cel $ai %ine ar fi să renunţi la ele ar tre%ui să te $"ti5e&e să le ur$e&i nu să le a%and"ne&i) Fii recun"scăt"r) Nu te $ai la$enta) Fă #nt"tdeauna ceea ce #ţi place) 'unceşte din greu) Renunţă la "%iceiurile pr"aste şi ieşi din &"na ta de c"nf"rt) Dilată-ţi c"nştiinţa şi #ndră&neşte să #ţi iei &%"rul #$plinindu-ţi c*iar şi cele $ai fante&iste 5ise)
Ca*itolul 3>
Dependenţele Dependenţele nu sunt altce5a decCt si$ple a$intiri care p"t fi şterse şi de care ne pute$ eli%era) P"ate că te gCndeşti: K,ine dar eu nu a$ nici" dependenţăSL /fatul $eu este să te $ai gCndeştiW Btiai că gCndirea este " dependenţăG N"i sunte$ dependenţi de gCndirea n"astră şi ne te$e$ că nu a$ putea funcţi"na c"rect dacă nu a$ Kreflecta asupra lucruril"rL) Mn realitate lucrurile s-ar derula $ult $ai lin şi $ai eficient #n 5iaţa n"astră dacă.ni5ersului) a$ renunţa să le $ai pune$ la cale şi dacă ne-a$ lăsa #n gria 3rana este " altă dependenţă unani$ acceptată) Pe un anu$it ni5el al c"nştiinţei n"astre n"i a$ decis că nu pute$ supra5ieţui fără eaS Din păcate lucrurile nu se "presc aici) De $ulte "ri n"i ne f"l"si$ de ali$ente ca de nişte analge&ice pentru a scăpa de anu$ite dureri) Mn plus n"i #ncercă$ să e5ită$ prin ali$entaţie anu$ite senti$ente sau să ne c"nfruntă$ cu 5iaţa reală) e să $ai 5"r%i$ de cu$părăturiS De cCte "ri nu te-ai dus la cu$părături nu$ai pentru a te si$ţi $ai %ine prin cu$părarea unui artic"l drăguţG Cndeşte-te %ine: recun"şti aceste dependenţeG Renunţarea la dependenţe durea&ă ce5a $ai $ult decCt renunţarea la alte tipuri de ataşa$ente) Dacă ai 5edea f"r$elegCnduri ;da gCndurile repre&intă "%iecte şi au f"r$e c"ncrete< ai c"nstata că dependenţele tale au 5erita%ile *arp"ane) De aceea renunţarea la ele este puţin $ai dificilă dar nu i$p"si%ilă) eea ce c"ntea&ă este să ai ră%dare şi să nu #ţi pier&i liniştea sufletească)
Nu te gCndi nici" clipă că dependenţele tale sunt KreleL) Reţine: lucrurile căr"ra le "pui re&istenţă persistă) De aceea arată-le celălalt "%ra& cel al iu%irii) /pune-le ţigăril"r alc""lului relaţiil"r sau intelectului tău care crede că le ştie pe t"ate: KVă iu%escLW Iu%irea p"ate 5indeca "rice) /ingura $"dalitate prin care ne pute$ eli%era de lucrurile dificile din 5iaţa n"astră c"nstă #n a le iu%i) Mn plus culti5ă-ţi ră%darea) Dacă #ţi 5ei uca r"lul Du$ne&eu şi-l 5a uca pe al ui dar #n pr"priul /ău rit$ la $"$entul pe care #l c"nsideră cel $ai "p"rtun care p"ate fi etre$ de diferit de pr"gra$ul tău) eea ce c"ntea&ă de-a lungul #ntregului pr"ces este să e5iţi aşteptările) ucrea&ă cutău.ni*ipili ;c"pilul interi"r<celcăci repre&intă aspectul e$"ţi"nal) El estetău #nt"tdeauna careel suferă) Din fericire tu p"ţi rec"nf"rta acest aspect al fiinţei tale) V"r%eşte-i c"pilului tău interi"r spune-i că t"tul 5a fi %ine că 5ei fi alături de el şi a$inteşte-ţi că 4 #$preună 4 puteţi reuşi) Asigură-l că de această dată nu #l 5ei $ai a%and"na şi că #ţi pare rău pentru t"ate $"$entele #n care l-ai negliat) A$inteşte-ţi #n per$anenţă că tre%uie să te repr"gra$e&i să te de&5eţi de "%işnuinţe iar pentru a a5ea succes tre%uie să fii %lCnd cu tine #nsuţi) Iu%irea şi acceptarea de sine repre&intă ele$ente a%s"lut cruciale pentru reuşita acestui pr"ces) Nu$ai iu%irea p"ate 5indeca) Dacă 5ei #n5ăţa să c"ntr"le&i acest pr"ces 5ei #ncepe să "%ser5i realitatea #nc"nurăt"are dintr-" perspecti5ă c"$plet diferită) Vei fi $ai detaşat aşa că 5ei #ncepe să #ţi aprecie&i inclusi5 dependenţele "dată cu 5iaţa şi cu uni5ersul lucruril"r ani$ate şi neani$ate din urul tău) Mn final 5ei reali&a că dependenţele tale nu sunt altce5a decCt si$ple a$intiri şi #ţi 5ei asu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru ele sc*i$%Cndu-le) Vei desc"peri astfel că nu eşti t"tuna cu
dependenţele tale şi că p"ţi renunţa la ele căci tu eşti cel care lea creat şi care le-a atras #n 5iaţa ta) /c"pul pe care ni-l pr"pune$ n"i este de a ne si$ţi fericiţi şi #$păcaţi cu sau fără dependenţele n"astre) N"i tre%uie să aunge$ #ntr-un punct #n care să ne si$ţi$ %ine fără niciun $"ti5 aparent) Dacă 5ei cun"aşte această sen&aţie te 5ei putea tre&i instantaneu "ri de cCte "ri 5ei tinde să ca&i din n"u #n $reele unei dependenţe sau alta) Mţi 5ei căuta #nt"tdeauna #n interi"r pacea şi fericirea şi 5ei reali&a astfel că nu $ai ai ne5"ie de "%iectul dependenţei tale sau de altce5a din lu$ea eteri"ară pentru a fi fericit) Dacă #ţi 5ei asu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru dependenţele tale reali&Cnd că nu tu le-aispune atras #n 5iaţaK$ulţu$escL) ta ci pr"gra$ele talefisu%c"nştiente le 5ei putea liniştit e 5ei recun"scăt"r pentru "p"rtunitatea de creştere pe care ţi-au "ferit-" şi #ţi 5ei găsi ade5ărata fericire #n ini$ă c"nştient că nu $ai ai ne5"ie de ele şi că p"ţi renunţa la ele) Reţine: tu eşti cel care #ţi cree&i pr"pria realitate deci tu eşti singurul care " p"ate sc*i$%aS Dependenţele nu sunt altce5a decCt " altă "p"rtunitate de a creşte şi de a-ţi desc"peri sinele real)
Ca*itolul 3?
Teama K@priţi caruselul lu$iiS Vreau să c"%"rSL Nu #ţi 5ine une"ri să strigi astfelG Ei %ine n"i ne află$ #n $il"cul unui cCntec aşa că tre%uie să dansă$ pe această $el"die pCnă cCnd se ter$ină) Mntre ti$p ne pute$ tre&i şi pute$ 5edea realitatea eact aşa cu$ este) Btiu cCt de #nspăi$Cntăt"r p"ate părea să te detaşe&i de t"t ceea ce ţi se părea pCnă acu$ real) Atunci cCnd #ncercă$ să ne detaşă$ de ceea ce cun"aşte$ şi să #$%răţişă$ necun"scutul tea$a este ine5ita%ilă) Partea fru$"asă #nsă că t"tDeceea ce ne d"ri$sălatrece$ ni5el sufletesc re&idă #n acesteste necun"scut) aceea tre%uie prin acest pr"ces c*iar dacă renunţarea la realitatea pe care a$ cun"scut-" pCnă acu$ ne sperie) Vestea %ună este că dacă 5"$ cere aut"r de-a lungul pr"cesului acesta ne 5a fi ac"rdat) !"t ce tre%uie să face$ #n acest sc"p este să #l cere$ căci Du$ne&eu ne-a ac"rdat un li%er ar%itru) De aceea .ni5ersul nu p"ate inter5eni #n 5iaţa n"astră decCt dacă #i cere$ acest lucru) Mn esenţă atunci cCnd practică$ te*nica 3"H"p"n"p"n" ;spunCndu-i fricii n"astre K$ulţu$escL sau Kte iu%escL< n"i #i cere$ .ni5ersului să ne aute) Ne asu$ă$ astfel #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru realitatea pe care " trăi$ şi #i ac"rdă$ lui Du$ne&eu per$isiunea de a ne lua de $Cnă de a ne călău&i şi de a ne pr"tea) Ni$eni altcine5a nu p"ate face acest lucru #n l"cul n"stru) Aşadar reţine: tu nu eşti singur) ere şi 5ei pri$i) Pr"pune-ţi să #ţi "%ser5i tea$a şi p"rneşte de la pre$isa că tu nu eşti t"tuna cu ea) u alte cu5inte tu eşti $ai presus de tea$a ta) Dacă 5ei face acest lucru tea$a ta se 5a di&"l5a instantaneu fiind #nl"cuită de Inspiraţie care te 5a călău&i
#nap"i către Paradisul pierdut c*iar dacă pentru un singur $"$entS Cnd apare ur$ăt"area a$intire de #nd"ială sau de tea$ă c"ntinuă acest pr"ces de detaşare) Fă acest lucru clipă de clipă) De pildă atunci cCnd si$ţi că ţi-e tea$ă respiră pr"fund şi rC&i) Pri$ul lucru pe care #l face$ de regulă atunci cCnd ne te$e$ este să #ncetă$ să $ai respiră$ sau să respiră$ superficial) De aceea acest pas $icuţ te p"ate auta en"r$ să #ţi #n5ingi tea$a) Cndeşte-te puţin: tu ai p"si%ilitatea de a percepe .ni5ersul aşa cu$ #l 5ede Du$ne&eu fără a te te$e) Este ca şi cu$ l-ai 5edea pentru pri$a "ară la fel ca un n"u-născut) Este " n"uă şansă de a " lua de la #nceput) Fericirea pe care " cauţi se ascunde spatele fiecărui#nd"ielil"r K'ulţu$esc1 te iu%escL pe care tale #l r"steşti #n#nfaţa te$eril"r "piniil"r şi udecăţil"r critice #nainte de a te detaşa de ele) Fii recun"scăt"r te$eril"r tale căci acestea nu fac decCt să #ţi "fere " n"uă şansă de a te detaşa) Ele repre&intă se$nale de a5ertis$ent care #ţi spun că a s"sit ti$pul să te tre&eşti şi să faci altce5a sau p"ate să treci la acţiune) !ea$a este creată de pr"pria n"astră $inte iar cea care #i c"nferă putere este credinţa n"astră #n ea) Dacă 5ei #nţelege acest ade5ăr si$plu ea se 5a di&"l5a rapid)
Ca*itolul 3@
Pune%te pe tine pe primul loc Atunci cCnd a$ f"st $ici ni s-a spus că este un act de eg"is$ să ne pune$ pe n"i #nşine pe pri$ul l"c şi să face$ ceea ce este %ine pentru n"i) A$ #nceput astfel să le face$ pe plac cel"r din urul n"stru şi a$ auns să crede$ că ceea ce gCndesc ei despre n"i este $ai i$p"rtant decCt ceea ce gCndi$ n"i #nşine) Această greşeală este f"arte larg răspCndită #n lu$e şi generea&ă " cantitate en"r$ă de nefericire) 'aestrul $eu dr) I*aleaalU s-a #nt"rs #ntr-" &i de la pli$%are $i-a spus: şi5ă sit foarte eo%ionat, "ă"i to"ai a (n%e#es "ă tot "e ne "ere &une'eu este să ave griHă de noi (nine i să spune: 8Ii pare rău9* 3sta$i tot! Este cCt se p"ate de si$plu) !"t ce tre%uie să face$ n"i este să #ncetă$ să le $ai face$ pe plac cel"r din urul n"stru şi să ne pune$ #nt"tdeauna pe n"i pe pri$ul l"c) Această idee #i sperie pe $ulţi căci n"i trăi$ #ntr-" s"cietate care ne #n5aţă că accentul tre%uie pus #nt"tdeauna pe lu$ea eteri"ară inclusi5 #n ceea ce pri5eşte resp"nsa%ilitatea pentru acţiunile n"astre) N"i #ncercă$ să le face$ pe plac cel"r din urul n"stru dar nu reali&ă$ că dacă anu$ite lucruri nu funcţi"nea&ă pentru n"i ele nu p"t funcţi"na nici pentru ceilalţi) In5ers atunci cCnd ne pune$ pe n"i #nşine pe pri$ul l"c n"i le per$ite$ inclusi5 cel"rlalţi să facă acelaşi lucru) u alte cu5inte le per$ite$ să fie ei #nşişi) N"i nu pute$ auta cu ade5ărat pe altcine5a atCt ti$p cCt nu ne aută$ $ai #ntCi pe n"i #nşine) Dacă ai călăt"rit 5re"dată cu a5i"nul sunt c"n5insă că ai au&it instrucţiunea p"tri5it căreia tre%uie să #ncepi #nt"tdeauna prin a-ţi pune $asca
de "igen pe pr"pria faţă #nainte de a auta pe altcine5a să facă acelaşi lucru) Cndeşte-te puţin: ce %ine le-ai putea face cel"rlalţi dacă te neglie&i atCt de $ult pe tine #nsuţi #ncCt de5ii incapa%il să $ai auţi pe cine5aG Dependenţa n"astră faţă de lu$ea eteri"ară ne deter$ină să căută$ apr"%area ac"l" unde nu " pute$ găsi) N"i ne d"ri$ ca ceilalţi "a$eni să ne apr"%e deci&iile şi să ne iu%ească dar de $ulte "ri sunte$ incapa%ili să ne apr"%ă$ şi să ne iu%i$ n"i #nşine) De aceea pune$ d"rinţele cel"rlalţi $ai presus de ale n"astre #n speranţa că ne 5"r accepta şi ne 5"r iu%i) *iar dacă "%ţine$ #nsă acceptarea l"r #n detri$entul pr"priei n"astre identităţi n"i desc"peri$ că nu sunte$ cu ni$ic $ai fericiţi) Ni$ic p"atesinele u$plereal) g"lul lăsat de negare şi de incapacitatea de a nenu accepta Pe de altă parte atunci cCnd aşteptă$ ce5a #n sc*i$%ul fa5"ruril"r pe care le face$ alt"ra iar aceştia nu ne "feră ni$ic ne supără$ f"arte tare căci ei nu reacţi"nea&ă c"nf"r$ aşteptăril"r n"astre) Mn acest fel ne #nlănţui$ singuri şi #ncercă$ să #i #nlănţui$ şi pe ceilalţi) Mn realitate ni$eni nu ne p"ate face decCt acele lucruri pe care #i per$ite$ n"i să ni le facă şi pe care ni le face$ cel $ai adesea n"i #nşine) @a$enii ne tratea&ă #nt"tdeauna aşa cu$ ne trată$ singuri) Este greu să reali&ă$ acest lucru dar n"i sunte$ #nt"tdeauna resp"nsa%ili pentru t"t ce atrage$ #n 5iaţa n"astră c*iar dacă nu face$ acest lucru #n $"d c"nştient) Realitatea n"astră nu are ni$ic de-a face cu reacţiile cel"rlalţi faţă de n"i ci nu$ai cu ceea ce acceptă$ n"i #nşine) !"t ce se #ntC$plă #n 5iaţa n"astră repre&intă " refleie a a$intiril"r şi pr"gra$el"r n"astre su%c"nştiente) De aceea n"i pute$ "pta #ntre a per$ite această refleie şi a ne eli%era de ea) /ingura $"dalitate prin care pute$ ieşi din acest cerc 5ici"s c"nstă #n a ne pune #nt"tdeauna pe pri$ul l"c din t"ate
punctele de 5edere nu d"ar #n ceea ce pri5eşte ne5"ile n"astre ci şi #n ceea ce pri5eşte acceptarea pr"priului destin) N"i sunte$ $aeştrii acestui destin şi nu$ai n"i ne pute$ eli%era de " s"artă p"tri5nică prin asu$area #n pr"p"rţie de sută la sută a resp"nsa%ilităţii prin iertarea de sine prin detaşare şi prin ac"rdarea per$isiunii n"astre lui Du$ne&eu de a ne şterge a$intirile care nu ne $ai sunt utile) De $ulte "ri n"i ne si$ţi$ singuri şi căută$ c"$panie dar #n l"curile cele $ai nep"tri5ite) Ade5ărul este că n"i nu sunte$ nici"dată singuri căci Du$ne&eu este #nt"tdeauna alături de n"i) După cu$ "%işnuieşte să spună $aestrul $eu dr) I*aleaalU: 8ii" nu se "opară "u tovărăia #ui &une'eu9* Mntr-ade5ăr a%s"lut ni$ic din lu$ea eteri"ară ne p"ate face cu ade5ărat fericiţi) Pers"anele şi lucrurile din nu lu$ea eteri"ară nu ne p"t "feri decCt " satisfacţie te$p"rară şi efe$eră) 'ai de5re$e sau $ai tCr&iu ele dispar din 5iaţa n"astră sau n"i ne pierde$ interesul faţă de ele după care suferi$ din cau&a pierderii l"r) De aceea cel $ai %ine este să pri5eşti #nt"tdeauna #n interi"rul tău căci aici se află #$părăţia lui Du$ne&eu care c"nţine t"ate lucrurile de care ai ne5"ie) Mn5aţă să te accepţi şi să te iu%eşti cu ade5ărat pe tine #nsuţi şi astfel #i 5ei accepta şi #i 5ei iu%i $ult $ai uş"r pe ceilalţi) @ri de cCte "ri te pui pe tine #nsuţi pe pri$ul l"c tu #ţi transcen&i ne5"ia de apr"%are din partea cel"rlalţi "a$eni şi te u$pli de " %ucurie independentă de circu$stanţele eteri"are)
Ca*itolul 12
Pacea "ncepe cu tine N"i aşteptă$ #nt"tdeauna ca lucrurile să se re&"l5e de la sine) /peră$ că #n 5iaţa n"astră 5"r apărea sc*i$%ări p"&iti5e şi ne c"nsu$ă$ atunci cCnd c"nstată$ că nu pute$ $"dela lu$ea eteri"ară #n funcţie de d"rinţele şi de $"fturile n"astre) Ade5ărul este că lu$ea eteri"ară este i$p"si%il de sc*i$%at printr-" acţiune directă dar se p"ate transf"r$a cu uşurinţă dacă #ncepe$ prin a ne sc*i$%a pe n"i #nşine) Atunci cCnd ne si$ţi$ #$păcaţi #ntreaga lu$e din urul n"stru se si$te la fel) Percepţiile de realitatea din urn"astre) inclusi5Din de pers"anele din ean"astre depind legate #n t"talitate de a$intirile fericire dacă eperi$entă$ " stare de tea$ă de agitaţie şi de anietate n"i ne pute$ purifica a$intirile c"resp"ndente care au generat aceste e$"ţii) u alte cu5inte ne pute$ detaşa de ele dar nu #nainte de a ne recun"aşte resp"nsa%ilitatea pentru crearea sau atragerea l"r #n 5iaţa n"astră) Acu$ a$ #nţeles #n sfCrşit că ele nu sunt altce5a decCt si$ple a$intiri derulate de $intea n"astră su%c"nştientă) Partea cea $ai fru$"asă este că atunci cCnd ne detaşă$ de ele şi #l lăsă$ pe Du$ne&eu să le şteargă din su%c"nştientul n"stru ele sunt şterse inclusi5 din su%c"nştientul tutur"r cel"rlalte pers"ane afectate de ele) De aceea "ri de cCte "ri ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru aceste a$intiri reali&Cnd că nu sunte$ una cu ele şi detaşCndu-ne de ele n"i pute$ desc"peri pacea interi"ară generată de punerea la unis"n cu sinele n"stru real) Mn c"nsecinţă dacă 5ei #ncepe să te purifici şi să te detaşe&i de t"ate lucrurile care nu repre&intă esenţa ta tu 5ei #ncepe să aprecie&i 5iaţa dintr-" perspecti5ă diferită) Vei de5eni un "%ser5at"r $ai fin şi te 5ei integra #n $"$entul pre&ent) Vei
#ncepe să "%ser5i ca nici"dată pCnă acu$ c"pacii frun&ele care cad şi "ceanul 4 aşa cu$ nu le-ai $ai 5ă&ut 5re"dată) u această "ca&ie 5ei #nţelege că pCnă acu$ ai f"st "r% iar ini$a ta se 5a u$ple de pace căci "%ser5area neutră ;c"nte$plaţia< #nsea$nă că nu te $ai angrene&i #n lu$ea eteri"ară şi că nu $ai reacţi"ne&i faţă de ea) Dacă te 5ei eli%era de a$intirile tale 5ei 5edea 5iaţa eact aşa cu$ " percepe Du$ne&eu) Mn plus pentru a percepe starea de pace tre%uie să #ţi a$inteşti #n per$anenţă că nu stă #n natura n"astră să ucide$ să face$ rău sau să le&ă$ alte fiinţe) @a$enii acţi"nea&ă #n acest fel nu$ai pentru că reacţi"nea&ă #n $"d c"nstant la a$intirile l"r din trecut pr"ces pe care nu ştiu cu$ să #l e5ite pentru că nu sunt c"nştienţi de el)cine5a face ce5a care nu este pe placul tău Atunci cCnd t"t ce tre%uie să faci este să #i "%ser5i #n $"d c"nştient c"$p"rta$entul ştiind că pers"ana respecti5ă nu este ea #nsăşi #n $"$entul respecti5) Ea nu face decCt să dea curs a$intiril"r rulate de $intea sa su%c"nştientă) De aceea dacă eşti dispus să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru această situaţie p"rnind de la pre$isa că ai atras-" prin pr"priile tale a$intiri acestea #ţi 5"r fi şterse de sinele tău ;partea superi"ară a c"nştiinţei tale< şi si$ultan 5"r fi şterse inclusi5 din pers"ana al cărei c"$p"rta$ent te afectea&ă) Reţine: $area $a"ritate a pr"%le$el"r cu care te c"nfrunţi au legătură cu trecutul şi cu stră$"şii tăi nu cu ceea ce se #ntC$plă #n $"$entul pre&ent) !"tul este un "c al a$intiril"r) e cre&i că s-ar #ntC$pla #n această lu$e dacă t"ţi "a$enii ar #nceta să se $ai c"nsidere 5icti$e să #i acu&e pe ceilalţi să creadă că ei ştiu $ai %ine şi că au #nt"tdeauna dreptateG Rasa u$ană este ign"rantă şi ad"r$ită) N"i nu $ai şti$ cine sunte$) e cre&i că s-ar #ntC$pla dacă t"ţi "a$enii ar
#ncepe să #şi asu$e #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitateaG re&i că acest lucru ar putea c"nduce la pacea $"ndialăG Mngăduie-$i să #ţi spun " p"5este care $i s-a #ntC$plat c*iar $ie: acu$ d"i ani a$ plecat #n *ile ca să predau siste$ul 3"H"p"n"p"n") /e$inarul tre%uia să dure&e t"ată &iua de sC$%ătă şi " u$ătate din &iua de du$inică) Mn ti$pul pri$ei pau&e pe care a$ făcut-" #n di$ineaţa &ilei de sC$%ătă un palestinian din sală a 5enit şi $i-a spus: Nu sunt de ac"rd cu ni$ic din t"t ce ai spus şi de fapt nici nu a$ d"rit să 5in la acest se$inar atunci cCnd a$ 5ă&ut că ai un nu$e de fa$ilie e5reiesc) ,ăr%atul c"n5ins nu #i putea$ predaluini$ic n"u)i'i-a spus t"t ceera credea iar lacăsfCrşit spre $area surpri&ă a$ declarat că sunt de ac"rd cu t"t ce $i-a spus şi că nu #i cerea$ decCt să fie desc*is şi flei%il căci cel $ai pr"%a%il credea$ aceleaşi lucruri dar le nu$ea$ altfel) A acceptat şi s-a decis să ră$Cnă) A d"ua &i di$ineaţă %ăr%atul s-a #nt"rs şi a p"5estit #n faţa clasei că #n seara precedentă i s-a #ntC$plat ce5a ui$it"r: a a5ut " pr"%le$ă seri"asă ;a f"st i$plicată inclusi5 p"liţia< aşa că a f"l"sit unul din instru$entele pe care i le-a$ rec"$andat cu " &i #nainte) Re&ultatele "%ţinute i-au #ntrecut t"ate aşteptările) Era de necre&ut cCt de $iracul"s s-au re&"l5at lucrurile) a sfCrşitul se$inarului $-a #$%răţişat strCns şi a strigat #n faţa #ntregii clase: Asta #nsea$nă Pacea #n @rientul 'il"ciuS /per să #nţelegi cCt de pr"fund a f"st ceea ce s-a #ntC$plat atunci) Practic eu nu a$ f"st ne5"ită să #l c"n5ing pe acel %ăr%at prin cu5intele $ele certCndu-$ă cu el sau #ncercCnd să #l c"n5ing că a$ dreptate) A f"st suficient să #$i ţin gura #nc*isă şi să #$i spun #n sinea $ea: KM$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru
că a$ creat sau pentru că a$ atras această situaţieL 4 #n ti$p ce el c"ntinua să #$i 5"r%ească) Mn t"t acel ti$p a$ f"st c"nştientă că el nu se afla ac"l" ci făcea parte integrantă din gCndurile şi a$intirile $ele apărCnd #n 5iaţa $ea nu$ai pentru a-$i "feri "p"rtunitatea de a le c"recta) Dacă d"reşti să te %ucuri de li%ertate şi de pace pri5eşte #nt"tdeauna #n tine #nsuţi şi reali&ea&ă că tu #ţi $"dele&i pr"pria realitate #n funcţie de a$intirile tale) !u iei deci&ii e$iţi udecăţi de 5al"are şi percepi t"tul prin pris$a acest"r a$intiri) Eşti "r% şi surd dar eşti c"n5ins că ştii t"tul) 'ulte din a$intirile pe care le rulea&ă $intea ta su%c"nştientă pr"5in de la stră$"şii tăi) Ele nici $ăcar nu #ţi aparţin) ine5a tre%uie să pună "rdineAtunci #n t"t *a"s incapa%il iar iertarea estetusingura $"dalitate) cCndacest te d"5edeşti să ierţi #ţi faci singur rău fără a-i afecta #n sc*i$% del"c pe ceilalţi "a$eni) De aceea practică #nt"tdeauna iertarea şi #ncepe cu tine #nsuţi căci atunci cCnd ai greşit nu ştiai ce făceai) /iste$ul 3"H"p"n"p"n" această artă stră5ec*e a re&"l5ării pr"%le$el"r ne rea$inteşte că singurul $"ti5 pentru care ne află$ #n această lu$e este c"rectarea greşelil"r n"astre din trecut iar această 5iaţă repre&intă un dar #n sine) De aceea n"i tre%uie să ne tre&i$ şi să spune$: KM$i pare răuL nu pentru că a$ fi 5in"5aţi de ce5a ;şi cu atCt $ai puţin păcăt"şi< ci pentru că sunte$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%iliS Dacă te 5ei tre&i tu 5ei de5eni $ai c"nştient şi 5ei putea "%ser5a t"tul fără ataşa$ent) Vei #nţelege astfel că pacea pe care " cauţi #ncepe #nt"tdeauna cu tine #nsuţi) După cu$ a spus 'a*at$a and*i: 8Fii tu (nsu%i s"hi)area pe "are doreti să o ve'i (n a"eastă #ue9*
Ca*itolul 13
,c-im&ă%ţi viaţa !u #ţi p"ţi sc*i$%a 5iaţa fără a depinde de alte lucruri sau pers"ane din lu$ea eteri"ară) Dacă nu ştii acest lucru asta se dat"rea&ă nu$ai faptului că ai uitat cine eşti) Puterea ta re&idă #n interi"rul tău nu #n afară şi nu depinde de ni$ic din lu$ea eteri"ară) Pr"cesul este $ai si$plu decCt cre&i) Dacă eşti dispus să #ţi sc*i$%i 5iaţa t"t ce tre%uie să faci este să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitateaS Indiferent ce se #ntC$plă #n K5iaţaL ta eteri"ară realitatea este că tu eşti cel care a atras e5eni$entele respecti5e) eeadepinde ce atrage$ şi ceea percepe$ din 5iaţa eteri"ară #n t"talitate de ce a$intirile şi den"i pr"gra$ele rulate de $intea n"astră su%c"nştientă care Kintră #n dial"g cu n"iL prin această reflectare #n lu$ea eteri"ară) 'intea su%c"nştientă rulea&ă #n per$anenţă aceste a$intiri la fel ca un D pus pe funcţia KRepetăL) De $ulte "ri n"i nici nu $ai sunte$ atenţi la el căci cun"aşte$ prea %ine K$u&icaL sa dar asta nu #nsea$nă că D-ul nu se derulea&ă #n c"ntinuare) Aceste gCnduri repetiti5e ne spun ce este %ine şi ce este rău ce este c"rect şi ce nu) Intelectul n"stru este c"n5ins că #nţelege ce se #ntC$plă dar realitatea este că el nu #nţelege ni$ic) El nu reali&ea&ă nici $ăcar faptul că este c"ntr"lat de aceste a$intiri) N"i nu #ncepe$ să #nţelege$ cu ade5ărat ce se #ntC$plă decCt atunci cCnd ne tre&i$) De5eni$ astfel $ai c"nştienţi şi #ncepe$ să luă$ deci&ii $ai %une) ea $ai %ună alegere pe care " pute$ face c"nstă #n a nu ne $ai c"nsidera " 5icti$ă căci nu a$ f"st şi nu 5"$ fi nici"dată una) Dacă te c"nsideri " 5icti$ă a circu$stanţel"r eteri"are află că nu eşti decCt 5icti$a pr"priil"r tale gCnduri) Mn lu$ea eteri"ară nu eistă ni$eni şi ni$ic) Ea depinde eclusi5 de percepţiile tale) /pre ee$plu ţie
ţi se pare că altcine5a #ţi KfaceL ce5a dar #n realitate nu eistă ni$eni care să te influenţe&e) eea ce 5e&i #n faţa ta sunt gCndurile tale legate de alte pers"ane sau de " situaţie) Repet: nu eistă ni$eni #n lu$ea eteri"ară) /c*i$%area pare dificilă de"arece r"lul de 5icti$ă are K%eneficiileL sale) @ricCt de $ult ai nega acest lucru realitatea este că singurul $"ti5 pentru care "a$enii renunţă la puterea l"r pers"nală #n fa5"area alt"r pers"ane sau circu$stanţe este că ei "%ţin anu$ite K%eneficiiL #n ur$a acestui pr"ces) De pildă este p"si%il să "%ţii astfel atenţia alt"r "a$eni sau p"ate că eşti prea speriat pentru a-ţi asu$a cu fer$itate pr"priul destin #n 5iaţă) Din păcate atunci cCnd ne c"nsideră$ 5icti$e n"i găsi$ #nt"tdeauna caregriă să săne c"nfir$e acestn"astră lucru) /u%c"nştientul"a$eni n"stru are pr"iecte&e #n 5iaţa t"ate situaţiile necesare pentru a ne c"nfir$a ceea ce crede$ astfel #ncCt să ne p"ată spune #n final: KVe&iG A$ a5ut dreptate cCnd ţi-a$ spus că nu te p"ţi %a&a pe %ăr%aţi că fe$eile sunt rele sau că %anii sunt greu de "%ţinutL) Atunci cCnd crede$ cu t"ată c"n5ingerea un anu$it lucru n"i face$ t"t ce ne stă #n putinţă pentru a de$"nstra că a5e$ dreptate după care ne c"nsideră$ nefericiţi pentru că atrage$ #n 5iaţa n"astră nu$ai lucruri releS Eistă #nsă şi " alternati5ă: atunci cCnd ni se #ntC$plă ce5a neplăcut n"i pute$ "pta pentru a ne detaşa nu pentru a reacţi"na c"nsiderCndu-ne " 5icti$ă a #$preurăril"r) Detaşarea repre&intă " alegere c"nştientă şi infinit $ai %ună decCt i$plicarea) Mn final ea ne per$ite să găsi$ ceea ce căută$ şi să pri$i$ infinit $ai $ult decCt a$ cerut) De %ună sea$ă la #nceput ni se pare greu să renunţă$ la 5ec*ile n"astre "%işnuinţe dar dacă #n5ăţă$ cu$ pute$ face acest lucru sfCrşi$ prin a desc"peri că n"i deţine$ c"ntr"lul asupra 5ieţii n"astre şi că ne-" pute$ sc*i$%a f"arte uş"r #n %ine)
Repet: dacă d"reşti să te eli%ere&i asu$ă-ţi #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea) Este uş"r să sc*i$%i ceea ce ai creat sau ai atras tu #nsuţi #n 5iaţa ta) Răspunsurile şi s"luţiile perfecte #ncep să apară rapid atunci cCnd p"rneşti de la pre$isa că tu #nsuţi ai atras " anu$ită pr"%le$ă #n 5iaţa ta) Mn acest fel tu #ţi p"ţi recupera puterea pers"nală) 'ai $ult decCt atCt a$intirile şterse de Du$ne&eu ;de partea superi"ară a c"nştiinţei tale< #n su%c"nştientul tău sunt şterse instantaneu şi #n su%c"nştientul cel"rlalţi "a$eni i$plicaţi) De aceea c"$p"rta$entul l"r #n rap"rt cu tine se 5a sc*i$%a dar acest lucru nu se 5a dat"ra unei sc*i$%ări #n fiinţa l"r ci uneia #n fiinţa ta 4 care #ţi $"difică realitatea #n care trăieşti) Dacă d"reşti "%ţii re&ultatele pe care ţi le d"reşti 5a tre%ui să 5"r%eştisă$ai puţin şi să renunţi la d"rinţa de a a5ea #nt"tdeauna dreptate şi de a a5ea ulti$ul cu5Cnt) Vei de5eni astfel $ai #nţelept şi 5ei reali&a că #n 5iaţă nu c"ntea&ă să Kai dreptateL căci ade5ărata ta identitate transcende pr"%le$ele şi argu$entele) De aceea eli%erea&ă-te de acest $"d de a gCndi şi găseşte-ţi astfel pacea) Dacă te 5ei sc*i$%a #ntreaga ta lu$e se 5a sc*i$%a "dată cu tine) N"i păre$ diferiţi) .nii "a$eni par să se c"nfrunte cu $ai $ulte dificultăţi decCt alţii dar realitatea este că n"i a5e$ cu t"ţii aceleaşi "p"rtunităţi) Pr"5eni$ cu t"ţii din aceeaşi sursă şi ur$ea&ă să ne #nt"arce$ la ea) Dacă 5ei lua deci&ia de a te tre&i şi de a #nceta să te $ai c"nsideri " 5icti$ă te 5ei %ucura $ai $ult de 5iaţă şi te 5ei #nt"arce Acasă #ntr-" cuşetă de clasa #ntCi) De %ună sea$ă te p"ţi #nt"arce Acasă şi pe "s #n ca&ul #n care c"ntinui să te #n5in"5ăţeşti dar #n final singurul lucru pe care nu #l pute$ sc*i$%a este faptul că ne 5"$ #nt"arce cu t"ţii AA/Ă)
Ca*itolul 11
.nfăţişarea e/terioară Cte p"5eşti nu ne spune$ singuri pentru a ne #$piedica să ne si$ţi$ fericiţiS De cele $ai $ulte "ri n"i sunte$ cei $ai $ari duş$ani ai n"ştriS /enti$entele n"astre negati5e legate de #nfăţişarea pe care " a5e$ ne p"t influenţa #ntreaga realitate) Ele ne afectea&ă #ncrederea #n sine ceea ce si$ţi$ #n legătură cu identitatea n"astră şi felul #n care percepe$ ceea ce cred alţii despre n"i) Pri5eşte-te #n "glindă) e 5e&iG Ve&i " pers"ană suprap"nderalăG " strCngere de ini$ăşiatunci cCndcăau&i cu5Cntul KdietăLG/i$ţi Eşti "%sedat de $Cncare de faptul nu-ţi p"ţi per$ite să c"nsu$i "rice #ţi d"reştiG e p"ate fi $ai durer"s decCt să te si$ţi suprap"nderal neaut"rat şi nec"nf"rta%il #n pielea taG Mn siste$ul 3"H"p"n"p"n" n"i susţine$ că astfel de gCnduri sunt si$ple a$intiri derulate de $intea su%c"nştientă) Ele au #nsă " putere en"r$ă) N"i ne c"nsideră$ li%eri dar realitatea este că sunte$ c"ntr"laţi de aceste gCnduri şi de aceste pr"gra$e care se derulea&ă #nc"ntinuu #n fundalul $inţii n"astre) De aceea tre%uie să ne !REOI' şi să face$ alegeri $ai %une) uciditatea are un efect 5indecăt"r şi este #nt"tdeauna pri$ul şi cel $ai i$p"rtant pas către atingerea ţeluril"r n"astre) u alte cu5inte n"i a5e$ de alesS Da este ne5"ie de un anu$it ef"rt pentru a respecta " dietă ali$entară căci "a$enii din urul tău 5"r%esc t"t ti$pul despre $Cncare despre l"cul #n care #şi pr"pun să $ănCnce etc) adunCndu-se pentru a $Cnca #$preună) Ali$entaţia este un pr"ces s"cial) @riunde ne-a$ duce 5ede$ pretutindeni ali$ente) Ei %ine ca de "%icei pers"anele şi circu$stanţele din
5iaţa ta repre&intă un dar) Ele #ţi "feră "p"rtunitatea de a #nţelege ce lucruri tre%uie să sc*i$%i #n fiinţa ta să te detaşe&i de ele şi să preiei astfel c"ntr"lul asupra 5ieţii tale) u$ funcţi"nea&ă acest pr"cesG Mn esenţă tre%uie să de5ii c"nştient şi să te Kdetaşe&iL de aceste a$intiri lucru i$p"si%il la ni5el raţi"nal căci n"i nu sunte$ c"nştienţi decCt de un frag$ent infi$ din gCndurile care se derulea&ă c"nstant #n $intea n"astră) ea $ai %ună $"dalitate de a ne KdetaşaL c"nstă #n a ne asu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru realitatea pe care ne-" creă$ singuri) Pers"nal aplic te*nica 3"H"p"n"p"n" pentru a-$i KpurificaL #n per$anenţă a$intirile şi gCndurile c"nştiente şi su%c"nştiente) Instru$entul $eu preferat este: K'ulţu$esc) !ede iu%escL 4 cu5inte pe care le adrese& a$intiril"r $ele cu sc"pul a le eli%era) Pr"cesul p"ate de5eni infinit $ai uş"r dacă lucră$ cu $intea n"astră su%c"nştientă ;cu c"pilul n"stru interi"r< căci acesta este aspectul n"stru care deţine st"cate aceste a$intiri) Mn $"d i$plicit c"pilul interi"r ;sau .ni*ipili #n li$%a 3aaiiană< este şi aspectul care $anifestă realitatea #n care trăi$) Este f"arte i$p"rtant să ne de&5"ltă$ " relaţie puternică de iu%ire şi de #ncredere cu c"pilul n"stru interi"r dacă d"ri$ să ne sc*i$%ă$ realitatea căci el ne p"ate uşura en"r$ sarcina) Mţi rea$intesc #n această direcţie că acesta este aspectul care suferă #năuntrul tău nu tu) El este aspectul căruia i se face f"a$e sau care crede că nu p"ate supra5ieţui decCt dacă $ănCncă " #ng*eţată de 5anilieS Aş 5rea să #ţi p"5estesc ce $i s-a #ntC$plat #n ti$pul ulti$ei $ele călăt"rii #n ap"nia alături de $aestrul $eu dr) I*aleaalU) ecţia pe care a$ #n5ăţat-" cu această "ca&ie a f"st etre$ de i$p"rtantă pentru $ine) Era$ #n @inaa şi a$ sunat la r""$ ser5ice) A$ c"$andat pui iar acesta $i-a f"st adus cu "
garnitură de "re&) A$ cerut ca "re&ul să fie #nl"cuit cu legu$e) *elnerul a f"st de ac"rd dar cCnd s-a #nt"rs $i-a adus puiul cu " garnitură de cart"fi prăiţiSS Nu-i 5"r%ă #$i plac cart"fii prăiţi) /inceră să fiu aceştia sunt una din $arile $ele slă%iciuni) Mn trecut nu aş fi spus nici"dată N. unei p"rţii de cart"fi prăiţi) Di$p"tri5ă "ri de cCte "ri stătea$ lCngă cine5a care a5ea cart"fi prăiţi #n faţă "%işnuia$ să #i fur cCţi5a şi să #i $ănCnc) Ei %ine de această dată nici nu $i-a$ pus %ine #n gură un cart"f prăit că l-a$ şi sc"s după care a$ alergat la %aie şi a$ aruncat #ntreaga cantitate de cart"fi prăiţiSS Nu-$i 5enea să #$i cred "c*il"r) /ingurul $"ti5 pentru care a$ putut face acest lucru a f"st acela că aunsese$ #ntr-un punct #n care $i-a$ declarat KataS aunsSL şi #ngriă carede$-a$ fac t"t cesingură: #$i stă #n puteriDe pentru a a5ea $ine angaat #nsă$i) să u alte cu5inte $i-a$ pr"$is să nu #$i $ai fac singură rău) Iu%irea de sine ne dă tutur"r puterea de a perse5era) Nu aş fi putut fac nici"dată acest lucru fără aut"rul c"pilului $eu interi"r) Mn clipa #n care $i-a$ sc"s cart"ful prăit din gură i-a$ spus c"pilului $eu interi"r pe un t"n liniştit"r: KPute$ face #$preună acest lucru) @ să fi$ %ine) !"tul " să fie %ineL) .n a5ertis$ent #nsă: si$pla sc*i$%are a greutăţii sau a #nfăţişării tale nu #ţi 5a re&"l5a #n $"d aut"$at t"ate pr"%le$ele) Aceste trăsături sunt Keteri"areL iar lucrurile cele $ai i$p"rtante pe care tre%uie să le sc*i$%i sunt a$intirile şi pr"gra$ele tale adică ceea ce ai decis cCnd5a să cre&i despre tine #nsuţi) Mn ca& c"ntrar fericirea ta nu 5a dura prea $ult căci ade5ărata ta %unăstare nu depinde de circu$stanţele eteri"are) Dacă d"reşti să de5ii cu ade5ărat fericit 5a tre%ui să lucre&i #n pri$ul rCnd cu a$intirile tale care #ţi spun că eşti gras) 'aestrul $eu dr) I*aleaalU afir$ă că nu *rana ne #ngraşă ci gCndurile n"astre legate de ea) Dacă ne pute$ KdetaşaL de aceste a$intiri rulate de
$intea n"astră su%c"nştientă re&ultatele 5"r apărea rapid iar n"i 5"$ face alegeri $ai %une #n d"$eniul ali$entaţiei) De fapt se 5a pr"duce " reacţie #n lanţ) Atunci cCnd alegi ceea ce tre%uie cCnd te aprecie&i pe tine #nsuţi şi cCnd te si$ţi %ine #n pielea ta aceste gCnduri atrag " realitate si$ilară astfel #ncCt te si$ţi din ce #n ce $ai %ine iar la un $"$ent dat de5ii DE NE@PRI!) !u cCt de $ult #ţi d"reşti acest lucruG Eşti dispus să faci t"t ce #ţi stă #n puteri pentru a te %ucura de această %unăstareG Ef"rtul nu 5a fi $ic dar tu p"ţi "pta pentru a practica te*nica 3"H"p"n"p"n" ;detaşarea< pCnă la #nţelegerea #ntregii i$agini de ansa$%lu) Asu$ă-ţi resp"nsa%ilitatea şi detaşea&ă-te de a$intirile şi de pr"gra$ele tale negati5e şi astfel #ţi 5ei găsi pacea şi fericirea d"ar #n ceea ce pri5eşte #nfăţişarea ta eteri"ară ci #n t"atenupri5inţele)
Ca*itolul 1:
0ericirea Realitatea #n care trăi$ include t"ate pr"gra$ele a$intirile c"n5ingerile ataşa$entele e$"ţiile şi aşteptările n"astre acu$ulate de-a lungul a $ii şi $ii de ani) Mn t"t acest ti$p a$ f"st "r%i şi sur&i ne-a$ c"$p" rtat ca şi cu$ a$ fi f"st dr"gaţi a$ căutat iu%irea aprecierea şi apr"%area eact ac"l" unde nu le putea$ găsi şi a$ culti5at c"$pania un"r "a$eni nep"tri5iţi pentru n"i) Ne-a$ d"rit succesul puterea şi diferite %unuri $ateriale c"n5inşi că acestea ne 5"r KfaceL fericiţi) A$ #ncercat să puterea #i sc*i$%ă$ ceilalţi p"rnind "a$eni deşi laa$ renunţat c"nstant la n"astră pe pers"nală pre$isa că fericirea n"astră depinde de alţi "a$eni şi se circu$stanţele eteri"are) @a$enii cred că fericirea este " eperienţă) Dacă te-aş ruga să #$i descrii ce #nţelegi tu prin fericire cel $ai pr"%a%il ai #ncepe să #$i faci " listă cu lucruri circu$stanţe şi pers"ane pe care ai d"ri să le ai #n 5iaţa ta c"n5ins că acestea te-ar KfaceL fericit) a fel ca $area $a"ritate a "a$enil"r cel $ai pr"%a%il tu cre&i că fericirea deri5ă din a a5ea ceea ce #ţi d"reşti #n 5iaţă) Realitatea este #nsă cu t"tul alta) *iar dacă si$ţi$ #ntr-ade5ăr " anu$ită satisfacţie efe$eră atunci cCnd reali&ă$ şi atrage$ #n 5iaţa n"astră ceea ce ne d"ri$ ade5ărata fericire este " stare de spirit care nu are ni$ic de-a face cu cau&alitatea ;legea cau&ei şi efectului<) Altfel spus atunci cCnd sunte$ cu ade5ărat fericiţi n"i nu pute$ eplica de ce ne si$ţi$ astfel) /unte$ pur şi si$pluS Mn c"pilărie adulţii te-au #n5ăţat că Kai ne5"ieL de anu$ite lucruri pentru a fi fericit dar ade5ărul este că tu eşti dea fericit dar nu reali&e&i acest lucru) @ricCt de ne5er"si$il ţi
s-ar părea este ne5"ie de un Kef"rtL pers"nal c"nsistent pentru a fi nefericit căci nefericirea este " stare de spirit creată de tine #nsuţi) 'aestrul $eu dr) I*aleaalU repetă adese"ri că n"i sunte$ dea perfecţi1 nu$ai a$intirile n"astre sunt i$perfecte) Aceste a$intiri şi pr"gra$e ne spun că a5e$ ne5"ie de diferite lucruri eteri"are pentru a fi fericiţi) De aceea n"i a5e$ tendinţa să ne ataşă$ de lucruri de re&ultate de relaţii etc) *iar dacă reuşi$ să "%ţine$ lucrurile pe care ni le d"ri$ n"i desc"peri$ că nu a$ de5enit cu ni$ic $ai fericiţi) Acu$ sunte$ d"ar #ngri"raţi căci ne te$e$ să nu pierde$ ceea ce a5e$ şi lucrurile de care ne-a$ ataşat) De altfel r"%inetul d"rinţel"r nu cesene-a$ #nc*ide nici"dată) De cCt aceea atunci cCnd "%ţine$ ceea d"rit uită$ rapid de $ult ne-a$ d"rit cCnd5a lucrul respecti5 şi ne f"cali&ă$ atenţia asupra alt"r lucruri care ne lipsesc) Mn acest fel n"i ne %l"că$ #n per$anenţă calea către fericire f"cali&Cndu-ne #n per$anenţă atenţia asupra ataşa$entel"r n"astre) Atunci cCnd ni se pare că sunte$ fericiţi din cau&a unui e5eni$ent sau unei pers"ane din 5iaţa n"astră eteri"ară aceasta nu este " fericire autentică) eea ce n"i nu$i$ fericire este de fapt " eperienţă satisfăcăt"are pe $"$ent) Vestea %ună este că dacă ne eli%eră$ de nefericirea creată de această perspecti5ă li$itată asupra realităţii fericirea care se ascunde #n adCncurile fiinţei n"astre iese la suprafaţă şi #şi re5arsă lu$ina asupra n"astră) N"i pute$ face acest lucru de5enind c"nştienţi de faptul că nu sunte$ t"tuna cu a$intirile n"astre cu gCndurile care ne spun #n per$anenţă că a5e$ ne5"ie de diferite "%iecte circu$stanţe eteri"are şi pers"ane pentru a ne %ucura de 5iaţă) Ade5ărul este că n"i pute$ alege să fi$ fericiţi) Mn acest sc"p tre%uie să #ncepe$ prin a #nţelege că n"i sunte$ singurii care ne creă$ nefericirea actuală) Cndul
care ne spune că a5e$ ne5"ie de cutare lucru pentru a fi fericiţi este " si$plă a$intire) De aceea pute$ renunţa la elS Puţini "a$eni si$t ade5ărata fericire dar aceasta este uş"r de recun"scut) Mn acest sc"p t"t ce tre%uie să faci este să #ţi aduci a$inte de un $"$ent #n care ai f"st fericit fără niciun $"ti5 aparent) Pri5eşte-i pe c"piii care se "acă şi 5ei #nţelege ce #nsea$nă ade5ărata fericire) "piii se a%and"nea&ă plini de %ucurie #n faţa $"$entului pre&ent) Fericirea l"r nu este Kcau&atăL de ce5a anu$e ci repre&intă " stare eistenţială) Dacă 5ei #nţelege care este sursa nefericirii tale aceasta 5a dispărea de la sine căci luciditatea are " 5al"are 5indecăt"are) "nştienti&area răului pe care ţi-l faci singur te p"ate eli%era el)#nsuţi) De aceea desc"peră cCt Dăruieşte) $ai $ulte "p"rtunităţi de adefi tu Fă nu$ai ce #ţi place) Aută-ţi se$enii) Aceste lucruri #ţi 5"r rea$inti de ade5ărata fericire care eistă #n interi"rul tău şi care repre&intă dreptul tău prin naştere dar care este ascunsă #n spatele a$intiril"r tale al preudecăţil"r griil"r c"nstante udecăţil"r critice te$eril"r şi ne5"ii de a c"ntr"la #n per$anenţă re&ultatele pe care le "%ţii) Aşa cu$ spunea$ tu eşti dea fericit) Aceasta este starea ta naturală de spirit) Nu te a$ăgi singur cre&Cnd că dacă ai " anu$ită su$ă de %ani #n c"nt sau dacă pers"ana pe care " iu%eşti #ţi răspunde #n sfCrşit 5ei fi $ai fericit) Nu $ai pierde inutil ti$pul) Viaţa este scurtă şi se petrece #n $"$entul pre&ent) Acest $"$ent este singurul lucru de care dispui) De aceea "ptea&ă pentru a fi fericit c*iar acu$S
Ca*itolul 1;
Momentul ideal pentru a vor&i cu altcineva Ai cu$5a pr"%le$e cu alţi "a$eniG !e si$ţi frustrat de relaţia cu cine5a #ngri"rat de ceea ce fac c"piii tăi sau nefericit din cau&a şefuluiG Dacă da #ţi sugere& să 5"r%eşti cu ei atunci cCnd d"r$) Mţi 5ine sau nu să cre&i aceasta este cea $ai eficientă $"dalitate de a-ţi c"$unica $esaul) 'et"da este cCt se p"ate de si$plă: atunci cCnd ceilalţi d"r$ ş"pteşte-le la urec*e: K!e iu%esc) Mţi $ulţu$esc pentru că eişti #n 5iaţa $eaL) Asta-i t"tS Nu le da #n niciun ca& instrucţiuni legate de felul #n care se c"$p"rte cCnd lucruarpetre%ui care #lsăaşteaptă ceilalţiatunci "a$eni de se la 5"r tine tre&i) este să/ingurul le spui că #i iu%eşti şi #i accepţi aşa cu$ sunt) ,ănuiesc că te gCndeşti că unii dintre aceşti "a$eni nu l"cuiesc #n casa taS *iar şi aşa te asigur că te*nica 5a da re&ultate) *iar dacă nu te afli lCngă ei atunci cCnd d"r$ le p"ţi 5"r%i "ricu$ atunci cCnd %ănuieşti că sunt ad"r$iţi) !e asigur că #ţi 5"r pri$i $esaul) Atunci cCnd 5"r%i$ cu cine5a care d"ar$e n"i c"$unică$ direct cu su%c"nştientul lui care nu d"ar$e nici"dată) De altfel eact acesta este aspectul cu care d"ri$ să discută$) Ar fi inutil să #ncepe$ " discuţie cu intelectul pers"anei căci acesta 5a #ncepe i$ediat să se ustifice şi 5a intra #ntr-un $"d defensi5) De aceea nu-ţi pierde inutil ti$pul) De altfel sunt c"n5insă că ai #ncercat dea de nenu$ărate "ri să discuţi cu pers"ana respecti5ă fără niciun re&ultat) Pe de altă parte dacă 5ei c"ntinua să te eli%ere&i de 5ec*ile a$intiri şi prec"ncepţii prin pr"cesul de purificare a$plificCndu-ţi astfel luciditatea şi de5enind din ce #n ce $ai desc*is şi $ai plin de iu%ire această claritate c"nştientă şi
această desc*idere se 5"r reflecta plenar #n relaţiile tale) Mn acest fel 5ei #ncepe să #i 5e&i pe "a$eni eact aşa cu$ sunt nu aşa cu$ ai d"ri să fie) Vei reali&a astfel că percepţiile tale de pCnă acu$ au f"st dist"rsi"nate ca şi cu$ ai fi pri5it printr-" sticlă fu$urie ;pătată de a$intirile tale<) u această "ca&ie 5ei #nţelege că "a$enii nu se p"t #$piedica să acţi"ne&e aşa cu$ " fac căci nu cun"sc " altă cale $ai %ună) De altfel "rice "$ face ce ştie $ai %ine la $"$entul respecti5 indiferent de c"$p"rta$entul său) Dacă 5ei reali&a acest lucru 5ei c"$unica $ai uş"r cu ceilalţi "a$eni şi 5ei #nţelege că #n unele ca&uri este de preferat să nu 5"r%eşti del"c) Mncearcă să #nţelegi că tu eşti cel care pune etic*ete c"nsiderCnd că ceilalţi greşesc şi căstau faci c"n5ingerile acest lucru din cau&a percepţiil"r tale) a %a&a acest"ra tale care dau naştere "piniil"r şi udecăţil"r critice) a rCndul l"r acestea din ur$ă c"nduc la ne5"ia de a a5ea dreptate dar a a5ea dreptate nu ec*i5alea&ă cu a fi fericit) Pr"pune-ţi să nu $ai c"$unici p"rnind de la percepţiile tale şi să nu-ţi $ai pr"iecte&i asupra cel"rlalţi ne5"ia de a a5ea #nt"tdeauna dreptate şi 5ei c"nstata că pr"cesul tău de c"$unicare cu ceilalţi "a$eni 5a suferi " #$%unătăţire radicală) Aşadar ia c*iar acu$ deci&ia de a fi fericit) Renunţă la ne5"ia de a a5ea dreptate şi de a a5ea ulti$ul cu5Cnt) Pr"%a%il că ai a5ut dea destule c"n5ersaţii #n care ai a5ut ulti$ul cu5Cnt dar #n final nu ai trăit decCt " satisfacţie de $"$ent fără un efect de lungă durată) Fericirea pe care " cauţi se află #n interi"rul tău) De aceea nu " 5ei găsi nici"dată #n eteri"r) Dacă te 5ei sc*i$%a tu #nsuţi t"tul se 5a sc*i$%a #n afara ta) Practică această $et"dă şi 5ei 5edea că "a$enii din urul tău se sc*i$%ă) Mn realitate cel care se sc*i$%ă eşti tu nu ei) Cndurile tale despre ceilalţi "a$eni s-au sc*i$%at deci Ktre%uieL să se sc*i$%e şi ei)
Renunţă la ne5"ia de a 5"r%i de a a5ea dreptate şi de a-ţi apăra #n per$anenţă punctele de 5edere) Iu%eşte-i şi acceptă-i pe "a$eni aşa cu$ sunt) Mncepe #nt"tdeauna prin a te iu%i şi a te accepta pe tine #nsuţi aşa cu$ eşti căci astfel #ţi 5a fi infinit $ai uş"r să #i iu%eşti şi să #i accepţi pe ceilalţi) Pr"cesul este cu ade5ărat $inunat) Atunci cCnd ne tre&i$ n"i le per$ite$ şi cel"rlalţi să se tre&ească) Ade5ărul te 5a eli%era iar prin eli%erarea ta tu 5ei c"ntri%ui la eli%erarea cel"r din urul tău) !"tul #ncepe #nsă cu tine #nsuţi) Mncearcă să #nţelegi că ceilalţi "a$eni din 5iaţa ta sunt si$ple gCnduri ale tale) Cnduri care repre&intă #nsă " %inecu5CntareS @ cCtstarea de $ult n"i şidinataşa$entele cau&a aşa-&isei iu%iriSdeN"i c"nfundă$ de suferi$ #ndrăg"stit generate ea cu iu%irea după care perse5eră$ #n această er"are generCnd astfel " de&a$ăgire fără sfCrşit) Ade5ărata iu%ire nu pr"5"acă nici"dată durere) Di$p"tri5ă ea acceptă t"tul şi este nec"ndiţi"nată1 nu depinde de circu$stanţele eteri"are1 şi este detaşată de re&ultatele sau de r"adele "%ţinute) Iu%irea autentică este pur şi si$plu) Aşa iu%eşte Du$ne&eu) Atunci cCnd de5eni$ capa%ili să iu%i$ la fel ca El ini$a n"astră #ncepe să cCnte) Iu%irea reală nu are ni$ic de-a face cu ataşa$entul şi cu aşteptările) Ea eli%erea&ă nu #nlănţuie) N"i sunte$ cei care decide$ că sunte$ #ndrăg"stiţi ;că iu%i$< atunci cCnd ne si$ţi$ %ine #n c"$pania unei alte pers"ane dar ceea ce n"i percepe$ ca iu%ire nu este decCt " f"r$ă de ataşa$ent) N"i #i #ncredinţă$ ini$a n"astră celeilalte pers"ane iar atunci cCnd nu sunte$ #$preună cu ea ne si$ţi$ inc"$pleţi) Ne c"ntinuă$ literal$ente 5iaţa fără ini$a n"astrăSS De5eni$ incapa%ili să ne integră$ #n $"$entul pre&ent şi să #l sa5ură$ căci nu ne pute$ gCndi la altce5a decCt la "%iectul aşa&isei n"astre iu%iri) Mn acest fel de5eni$ ani"şi şi 5eşnic
nefericiţi) Mn $"d si$ilar n"i c"nfundă$ %anii cu %"găţia şi plăcerea cu iu%irea) D"rind să ne cra$p"nă$ de ceea ce ne "feră un $"$ent de plăcere ne ataşă$ de "%iectul acesteia şi de5eni$ pri&"nierii unui cerc 5ici"s al anietăţii fără sfCrşit) Mnainte de a intra #ntr-" relaţie n"i ar tre%ui să #ncepe$ #nt"tdeauna prin a ne de pr"gra$a) Mn acest sc"p tre%uie să reali&ă$ că iu%irea pe care " căută$ cu atCta ard"are nu p"ate 5eni din afara n"astră) Niciun "$ din lu$ea eteri"ară nu ne 5a putea KfaceL 5re"dată fericiţi) Mn al d"ilea rCnd ni$eni nu ne 5a putea iu%i 5re"dată $ai $ult decCt ne iu%i$ n"i #nşine) De aceea este etre$ de i$p"rtant să #ncepe$ prin a ne iu%i şi prin a ne accepta pe n"i #nşine eact aşa cu$ sunte$) eea ce c"ntea&ă ade5ărat nu ce estenece si$t ceilalţi "a$eni ci ce si$ţi$ n"icu#nşine #n ceea pri5eşte) Mn "rice relaţie detaşarea este " pre$isă "%ligat"rie) Dr) 'ic*ael ,ecit* a spus pe %ună dreptate: KDacă #ţi d"reşti ce5a detaşea&ă-te de elL) Acest lucru este a%s"lut esenţial) Ataşa$entele n"astre se nasc din a$intirile pr"gra$ele şi c"n5ingerile n"astre) Dacă afir$ă$ că a5e$ ne5"ie de cutare pers"ană #n 5iaţa n"astră pentru a fi fericiţi n"i aunge$ să crede$ cu ade5ărat acest lucru şi astfel de5eni$ ataşaţi) Acest tip de interacţiune deri5ă din senti$entul că a5e$ Kne5"ieL de altcine5a pentru a ne si$ţi c"$pleţi) Ade5ărul este #nsă că n"i nu a5e$ Kne5"ieL de ni$eni din lu$ea eteri"ară căci sunte$ dea c"$pleţi) Nu ai re$arcat nici"dată că plăcerea pe care ţi-" "feră ceilalţi "a$eni este infinit $ai $are atunci cCnd nu eşti ataşat de eiG P"ate că ţi se pare c"$plicat dar ade5ărul este că renunţarea la ataşa$ente este $ai uş"ară decCt pare la pri$a 5edere) !"t ce tre%uie să faci #n acest sc"p este să te tre&eşti şi să reali&e&i că cele care te c"ntr"lea&ă sunt pr"gra$ele tale su%c"nştiente) Acestea sunt cele care te fac să cre&i că
circu$stanţele eteri"are pers"anele şi lucrurile din lu$ea eteri"ară te p"t face fericit) Detaşarea este " lecţie funda$entală iar %eneficiile sale sunt nesfCrşite) Ea te face să te si$ţi $ai uş"r şi $ai fericit 5i%raţii care atrag aut"$at infinit $ai $ultă iu%ire #n 5iaţa ta) Dacă 5ei reflecta la acest lucru 5ei reali&a rapid că t"ată nefericirea gel"&ia şi anietatea din 5iaţa ta sunt re&ultatul ataşa$entel"r tale) Detaşarea are puterea de a te eli%era de acestea) De %ună sea$ă atunci cCnd 5"r%esc de detaşare eu nu $ă refer la i$p"liteţe sau la lipsa de resp"nsa%ilitate) Detaşarea nu #nsea$nă să răneşti senti$entele altei pers"ane) Această ne#nţelegere deri5ă din aceeaşi er"are care stă la %a&a felului #n care defini$ n"i iu%irea) pentru N"i crede$ fi$ c"nsistenţi şi resp"nsa%ili că K#n că ca& tre%uie c"ntrar săceilalţi "a$eni nu ne 5"r $ai iu%iL sau pur şi si$plu pentru că Kaşa este n"r$al să ne c"$p"rtă$L) Mn realitate atunci cCnd ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea iu%indune cu ade5ărat pe n"i #nşine este i$p"si%il să nu ne $anifestă$ #n $"d natural %unătatea c"nsideraţia şi resp"nsa%ilitatea faţă de ceilalţi "a$eni căci cine se iu%eşte pe el #nsuşi #i iu%eşte #n $"d natural şi pe ceilalţi) Din păcate n"i a5e$ tendinţa să pr"iectă$ t"tul asupra lu$ii eteri"are) !u de cCte "ri pe &i săptă$Cnă lună cauţi apr"%area şi acceptarea cel"rlalţi "a$eniG Nu ai re$arcat pCnă acu$ că c*iar dacă te %ucuri de apr"%area cel"rlalţi starea ta de satisfacţie nu durea&ă nici"dată prea $ultG Partea şi $ai neplăcută este că atunci cCnd se epui&ea&ă acest tip de gratificaţie lasă #n ur$a ei un g"l interi"r greu de sup"rtat) AtCt ti$p cCt sunte$ incapa%ili să ne iu%i$ să ne apr"%ă$ şi să ne acceptă$ pe n"i #nşine nici ceilalţi nu " 5"r face şi astfel nu ne 5"$ găsi nici"dată fericirea) .ne"ri n"i trece$ de la " relaţie la alta repetCnd aceleaşi
situaţii şi atrăgCnd acelaşi tip de "a$eni #n 5iaţa n"astră) Acest pr"ces este generat de a$intirile n"astre care 5"r c"ntinua să rule&e la infinit #n $intea n"astră su%c"nştientă pCnă cCnd 5"$ #nţelege că situaţiile prin care trece$ şi pers"anele pe care le atrage$ nu sunt altce5a decCt si$ple pr"gra$e su%c"nştiente din $intea n"astră care atrag #n 5iaţa n"astră partenerul KidealL pentru ni5elul n"stru actual de de&5"ltare spirituală) Dacă ne purifică$ şi ne detaşă$ de a$intirile pr"gra$ele udecăţile critice "piniile şi aşteptările n"astre n"i pute$ atrage #n sfCrşit relaţiile cele $ai adec5ate pentru n"i la $"$entul p"tri5it) A$ " surpri&ă pentru tine: " relaţie perfectă este #nt"tdeauna acea relaţie care #ţi re5elea&ă de ce anu$e tre%uie să te detaşe&i pentruşia-ţi c"ntinua e5"luţia spiritualăS Detaşarea renunţarea la a$intirile n"astre are efecte %enefice asupra tutur"r tipuril"r de relaţii inclusi5 asupra cel"r dintre părinţi şi c"pii) Atunci cCnd #n5ăţă$ să ne detaşă$ să trăi$ fără aşteptări să face$ ce si$ţi$ că este $ai %ine #n ini$a n"astră şi să fi$ n"i #nşine n"i ne eli%eră$ de udecăţile critice "piniile şi ataşa$entele care ne #$piedică să ne %ucură$ de " relaţie sănăt"asă iar prin eli%erarea n"astră #i eli%eră$ inclusi5 pe ceilalţi "a$eni) Detaşarea ne c"nduce la pace şi la iu%irea de sine care se reflectă ap"i inclusi5 #n relaţiile n"astre cu ceilalţi) Pri$ul pas pe care tre%uie să #l face$ este #nt"tdeauna a$plificarea lucidităţii) N"i tre%uie să #nţelege$ că sunte$ dependenţi de ataşa$entele n"astre) uciditatea ;c"nştienti&area< are 5irtuţi terapeutice iar recun"aşterea faptului că n"i nu sunte$ una cu dependenţa n"astră ec*i5alea&ă cu reali&area faptului că " transcende$ şi că pute$ renunţa "ricCnd d"ri$ la ea) a fel ca celelalte %l"cae dependenţele sunt si$ple a$intiri din $intea n"astră su%c"nştientă care p"t fi şterse) !"t ce tre%uie să face$ #n această direcţie este să ne
asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea şi să ne detaşă$ de ele prin pr"cesul de purificare) Mn acest sc"p nu tre%uie să #nţelege$ cu$ funcţi"nea&ă acest pr"ces ci d"ar să #i ac"rdă$ lui Du$ne&eu per$isiunea de a ne şterge a$intirile care nu ne $ai sunt de f"l"s) @ altă $"dalitate de a ne detaşa de dependenţa faţă de anu$ite relaţii sau pers"ane c"nstă #n #nl"cuirea l"r cu altce5a cu anu$ite acti5ităţi care ne fac plăcere şi pe care le sa5ură$) .n ee$plu perfect #n această direcţie este c"$uniunea cu natura) Astfel ne pute$ pli$%a prin parc sau pe plaă) Astfel de acti5ităţi ne aută să ne c"nectă$ cu sufletul n"stru şi astfel să ne detaşă$ şi să ne purifică$ $ai rapid) Angrenarea #n acti5ităţile le iu%i$ dragul l"r ;nu #ntr-un $"d ataşat< ne aută să pe ne care c"nectă$ $aideuş"r cu ade5ăratul n"stru sine) Pe acest ni5el detaşarea de lucrurile care nu funcţi"nea&ă #n 5iaţa n"astră se pr"duce #n $"d natural) N"i c"nfundă$ adese"ri Iu%irea cu laudele apr"%area acceptarea sau afecţiunea alt"r "a$eni dar acestea nu ne #$plinesc cu ade5ărat c*iar dacă a5e$ parte de ele) Reţine: Iu%irea pe care " cauţi şi pe care ţi-" d"reşti cu atCta ard"are eistă dea #n interi"rul tău şi te aşteaptă aici) Ade5ărata iu%ire de sine #ţi 5a desc*ide p"rţile Iu%irii uni5ersale)
Ca*itolul 1=
Pasiunea Pasiunea este %us"la n"astră) Dacă " ur$ă$ şi a5e$ #ncredere #n ea ea ne p"ate c"nduce #n direcţia cea %ună iar succesul n"stru de5ine garantat) Din păcate de cele $ai $ulte "ri n"i nu a5e$ #ncredere #n pasiunea n"astră care ne sperie)
?ie de cCte "ri ţi s-a spus să eşti f"arte %un la ce5a şi că ar tre%ui să #ţi faci " carieră din talentul respecti5G 'ie $i s-a spus dint"tdeauna că sunt f"arte pricepută la nu$ere şi că ar tre%ui să $ă fac c"nta%ilă) A$ acceptat acest lucru fără să $ă gCndesc prea $ult şi $i-a luat $ult ti$p ca să reali&e& că nu aceasta era calea ini$ii $ele) N"i a5e$ #nt"tdeauna tendinţa să face$ ceea ce ne c"nferă siguranţă căci ni$ănui nu-i place incertitudinea) Ne tre&i$ #nsă $ai tCr&iu că sunte$ nefericiţi şi că nu ne si$ţi$ $"ti5aţi c*iar dacă a5e$ " situaţie sta%ilă din punct de 5edere financiar) ?i s-a #ntC$plat 5re"dată să si$ţi că te #n5Crţi #n g"l şi că nu aungi nicăieriG Acest senti$ent deri5ă din negarea identităţii tale n"i crede$de că aceea ceilalţiface$ "a$eniceştiu $aiei) %inereale) decCtDe n"i$ulte ce ni"ri se p"tri5eşte1 spun Alege$ "pţiunea cea $ai uş"ară şi $ai puţin durer"asă şi nu reali&ă$ decCt $ult $ai tCr&iu că a$ putea face ceea ce ne place cu ade5ărat fără să suferi$ neapărat din punct de 5edere financiar) Ct de diferită ar fi această lu$e dacă ne-a$ ur$a d"rinţele sincere ale ini$iiS Atunci cCnd ne si$ţi$ #$pliniţi n"i sunte$ aut"$at $ai %uni iar această stare de spirit influenţea&ă #n %ine fa$ilia n"astră s"cietatea şi lu$ea #n ansa$%lul ei) De ce au unii "a$eni un succes $ai $are decCt alţiiG P"ate t"c$ai pentru că fac ceea ce le place cu ade5ărat) @a$enii fericiţi au tendinţa de a crea afaceri fericite şi "ricine se si$te atras să lucre&e #ntr-un l"c fericit) Atunci cCnd sunte$ fericiţi n"i ne si$ţi$ aut"$at #$păcaţi iar atunci cCnd sunte$ #$păcaţi le trans$ite$ această stare de spirit şi cel"r din urul n"stru) @a$enii pasi"naţi de ceea ce fac atrag cu uşurinţă clienţi) Cndurile n"astre sunt atCt de puternice #ncCt atunci cCnd spune$ că pute$ face ce5a c*iar pute$ şi in5ers) Asta nu #nsea$nă #nsă că ne pute$ c"ntr"la #n t"talitate $intea şi că
pute$ e5ita c"$plet a$intirile negati5e) Ade5ărul este că n"i nu cun"aşte$ t"ate a$intirile şi pr"gra$ele su%c"nştiente care rulea&ă #n fundalul $inţii n"astre dinc"l" de luciditate şi de raţiune) Aşa se eplică de ce te*nicile de genul: KCndeşte p"&iti5L nu funcţi"nea&ă de regulă) /ingura $"dalitate prin care ne pute$ eli$ina a$intirile este recun"aşterea l"r c*iar dacă nu #nţelege$ de unde pr"5in şi ce #nsea$nă ele ur$ată de a%and"narea l"r la pici"arele /ursei reat"are "ferindu-i astfel .ni5ersului per$isiunea de a le şterge pe cele care nu ne $ai sunt utile) .ni5ersul aşteaptă #nt"tdeauna ca n"i să face$ acest pri$ pas) Dacă sunte$ dispuşi să a5e$ #ncredere #n el #n urul n"stru #ncep să apară $irac"lele) da curs pasiunii #ţi 5a $erge căci tuDacă #ţi 5ei5eiur$a ini$a) Ini$atale are t"tul " #nţelepciune a eidin şi plin a aşteptat $ultă 5re$e ca tu să te tre&eşti) Atunci cCnd faci ceea ce #ţi place cu ade5ărat %anii apar ine5ita%il) I$aginea&ă-ţi cu$ ar fi să "%ţii %ani făcCnd ce5a ce te pasi"nea&ă atCt de tare #ncCt nici nu-ţi 5ine să ceri %ani pentru $unca ta) Atunci cCnd faci ceea ce #ţi place tu te laşi dus de flu) Aceasta este calea ta naturală şi ea nu are ni$ic de-a face cu gCndirea ci cu Inspiraţia) Atunci cCnd te laşi dus de flu tu trăieşti plenar $"$entul pre&ent şi te afli #n punctul &er" #ntr-" &"nă #n care nu eistă udecăţi critice aşteptări şi idei prec"ncepute legate de felul #n care ar tre%ui să se derule&e lucrurile) Dacă 5ei anali&a 5iaţa "a$enil"r cu f"arte $ulţi %ani 5ei "%ser5a că cei $ai $ulţi dintre ei nu $uncesc pentru %anii l"r ci din pură plăcere) Ei nu c"nsideră un ef"rt acti5itatea pe care " fac şi ni$ic nu-i p"ate "pri să facă ceea ce le place) Asta #nsea$nă să te laşi dus de flu) Astfel de "a$eni sunt inspiraţi) Atunci cCnd #i per$iţi Di5inităţii să te călău&ească tu te afli #ntr-" stare de ec*ili%ru) Mţi 5in idei perfecte şi #n 5iaţa ta apar relaţii perfecte la $"$entele cele $ai "p"rtune lucru
i$p"rtant căci unul din aspectele succesului este f"r$area unei ec*ipe eficiente şi ar$"ni"s integrate care să te spriine) Este i$p"rtant să #nţelegi că tu nu eşti perfect şi nici nu tre%uie să fii) Mn sc*i$% eşti unic) Du$ne&eu te-a creat pentru a face ce5a $ai %ine decCt "ricine altcine5a) Este la fel de i$p"rtant #nsă să #nţelegi că ceilalţi "a$eni p"t face $ai %ine decCt tine anu$ite lucruri) De aceea c"la%"rarea cu ei te p"ate auta să a5anse&i $ai rapid pe calea ta) a de "%icei dacă 5ei #nţelege că nu ştii ce ţi se p"tri5eşte cel $ai %ine şi dacă te 5ei lăsa #n $Cna lui Du$ne&eu singurul care ştie ce este $ai adec5at pentru tine c"ndiţiile relaţiile şi ideile perfecte 5"r apărea #n $"d natural #n 5iaţa ta) Dacă #ţi 5ei păstra pasiunea entu&ias$ul credinţa şi s$erenia 5ei ră$Cne integrat #n fluul este uni5ersal) Nu c"ntea&ă dacă ai 5ieţii) sau nuAcest %aniprincipiu dipl"$e uni5ersitare etc) /ingurul lucru care c"ntea&ă este să #ţi ur$e&i pasiunea) @rice "$ se naşte cu " pasiune) I$p"rtant este să ne aduce$ a$inte care este aceasta) un"aşte-te pe tine #nsuţi) Desc"peră ce anu$e te pasi"nea&ă şi lasă-te călău&it de pasiunile tale) De #ndată ce 5ei #nţelege că pCnă acu$ ai f"st ad"r$it şi 5ei de5eni c"nştient că ţi-ai %l"cat singur pr"pria creaţie prin gCnduri de genul: KNu eistă suficiente resurseL KNu $erit să $ă %ucur de acest lucruL KNu sunt suficient de %unL te 5ei integra #n $"d aut"$at #n fluul 5ieţii iar pr"gra$area ta negati5ă nu te 5a $ai putea #$piedica să $ergi pe calea ta) Vei desc"peri astfel că #ţi 5a $erge infinit $ai %ine c*iar dacă 4 la pri$a 5edere 4 situaţia ta Keteri"arăL nu s-a sc*i$%at prea $ult) !e 5ei si$ţi li%er fericit şi senin) Ai #ncredere #n ini$a şi #n pasiunile tale şi lasă-te călău&it de eleS KFii "nest cu pr"priul tău sineSL 4 Wi##ia Sha.espeare
Ca*itolul 1>
,uccesul De $ulte "ri n"i c"nfundă$ succesul cu acu$ularea de p"sesiuni $ateriale) Bansele de a de5eni fericiţi şi #$păcaţi cresc #nsă en"r$ dacă #nţelege$ că succesul nu are ni$ic de-a face cu lucrurile $ateriale şi că el eistă dea #n interi"rul n"stru) AtCt ti$p cCt nu sunte$ capa%ili să intră$ #n c"ntact cu %"găţia n"astră interi"ară şi cu succesul n"stru lăuntric n"i nu 5"$ fi fericiţi indiferent cCt de $ulţi %ani a5e$) A indiferent a5ea succes #nsea$nă a fieteri"are) !. MN/.?I fericit şi #$păcat de circu$stanţele Reţine: t"t ceea ce cauţi se află dea #n interi"rul tău) Ade5ăratul succes deri5ă dintr-" sursă i$ua%ilă care nu se sc*i$%ă #n funcţie de circu$stanţele eteri"are) El deri5ă din #nţelegerea identităţii tale reale şi a naturii .ni5ersului) Ade5ărata ta %"găţie este identitatea ta cel care eşti cu ade5ărat talentele cu care te-ai născut şi capacitatea ta de a face anu$ite lucruri $ai %ine decCt "ricine altcine5a) u alte cu5inte ea este unicitatea ta) Această #nţelegere c"nferă $ultă pace şi c"nduce aut"$at la succes) Atunci cCnd te afli #n punctul &er" #n care nu $ai ai nici" aşteptare nici" udecată critică şi nici" "pinie #ţi dai aut"$at sea$a că dispui dea de t"ate lucrurile de care ai ne5"ie şi că #n afara l"r nu $ai ai ne5"ie de ni$ic altce5a) !e integre&i astfel #n fluul uni5ersal al 5ieţii şi t"ate lucrurile de care ai ne5"ie #ţi ies #n $"d natural #n cale fără niciun ef"rt din partea ta) Eistă nu$er"ase pr"gra$e şi a$intiri care rulea&ă c"nstant #n $intea ta atCt #n cea c"nştientă cCt şi #n cea
su%c"nştientă) 'ulte dintre ele #ţi spun că este i$p"si%il să ai succes şi să "%ţii %ani făcCnd ceea ce #ţi place cu ade5ărat) asă-te #nt"tdeauna călău&it de pasiunile tale) Btiu acest lucru #nsea$nă să ai MNREDERE #n necun"scut) !u nu p"ţi şti de la %un #nceput #nc"tr" te #ndrepţi iar #ncrederea #n ini$a ta p"ate fi #nfric"şăt"are dar re&ultatele p"&iti5e sunt a%s"lut garantate) M$plinirea 5isel"r necesită une"ri $ultă $uncă dar este 5"r%a de acti5ităţi pe care nu le p"ţi identifica cu ef"rtul căci #ţi plac prea $ult) Pentru a a5ea succes tre%uie să fii perse5erent şi să p"rneşti de la pre$isa că eşti dispus să faci "rice pentru a te eli%era) Mţiare rea$intesc această direcţie că luciditatea de sine< " 5al"are#nterapeutică) De aceea fă t"t ce ;c"nştiinţa #ţi stă #n puteri pentru a de5eni $ai c"nştient şi pentru a "%ser5a cu detaşare 5iaţa fără udecăţi critice şi fără "pinii su%iecti5e) @%ser5ă-ţi gCndurile şi acţiunile şi integrea&ă-te cCt $ai %ine #n $"$entul pre&ent) Nu te lăsa călău&it şi c"ntr"lat de 5ec*ea ta pr"gra$are) /ingura $"dalitate de a face acest lucru c"nstă #n re#nregistrarea pr"gra$el"r tale) Mntr-ade5ăr dacă d"ri$ să ne sc*i$%ă$ 5iaţa n"i tre%uie să ne repr"gra$ă$) Realitatea n"astră eteri"ară nu este altce5a decCt " refleie a acest"r pr"gra$e din trecut care rulea&ă #nc"ntinuu #n $intea n"astră su%c"nştientă) Ea nu este nici"dată cau&ată de alţi "a$eni) Vestea cea %ună este că n"i pute$ renunţa la pr"gra$ele care nu $ai funcţi"nea&ă pentru n"i c*iar dacă nu şti$ nici $ăcar că le a5e$) Aşa cu$ a$ repetat de $ai $ulte "ri de-a lungul acestei cărţi n"i nu tre%uie să şti$ ce pr"gra$e tre%uie să şterge$ şi unde sunt #nregistrate acestea #n interi"rul n"stru) !"t ce tre%uie să face$ este să ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru ele iar ap"i să ne detaşă$ de ele)
!u cui eşti dispus să #i ac"r&i atenţia taG el"r care #ţi spun că nu este p"si%il să faci ceea ce #ţi place cu ade5ăratG Eşti de ac"rd să de$"nstre&i #ntregii lu$i acest lucru prin eşecul tăuG Dacă da d"resc să-ţi rea$intesc că 5"cile aşa-&is Keteri"areL pe care le au&i nu sunt del"c eteri"are ci sunt si$ple refleii ale pr"gra$el"r su%c"nştiente din $intea ta) Eşti dispus să renunţi la aceste gCnduri care nu te $ai aută cu ni$icG Ele te-au c"ndus #n l"cul #n care te afli la "ra actuală1 de aceea $ulţu$eşte-le iar ap"i eli%erea&ă-te de ele) Dacă te c"nfrunţi cu dificultăţi pe calea ta către desc"perirea de sine $ulţu$eşte-le cu iu%ire căci ele te aută să a5anse&i $ai rapid) .ne"ri ai ne5"ie de un $ic %rCnci pentru a $erge #nainte iar Du$ne&eu aută #nsăaceastă sc"ţCndu-ţi #n cale "a$eni care te te f"rţea&ă " apucidirecţie #n direcţia ustă) asă-te dus de 5al şi nu $ai "pune re&istenţă #n faţa acest"r $"$ente) Dacă d"reşti să cun"şti succesul ade5ărat este esenţial să te eli%ere&i de a$intirile şi de pr"gra$ele pe care le rulea&ă #nc"ntinuu $intea ta su%c"nştientă) Mn acest sc"p f"l"seşte te*nica 3"H"p"n"p"n" şi purifică-te) /pune-le K$ulţu$escL pr"gra$el"r tale şi "feră-i lui Du$ne&eu per$isiunea de a le şterge) De pildă dacă ai anu$ite c"n5ingeri legate de resursele de care ai a5ea ne5"ie pentru a "%ţine succesul c"nştienti&ea&ă faptul că aceste c"n5ingeri sunt si$ple a$intiri din $intea ta su%c"nştientă) .nele dintre ele au auns pe ni5elul $inţii c"nştiente #n ti$p ce altele c"ntinuă să se derule&e #n fundalul acesteia pe un ni5el la care nu ai un acces c"nştient) u alte cu5inte nici $ăcar nu ştii că le ai dar ele c"ntinuă să #ţi ş"ptească la urec*e ce tre%uie şi ce nu tre%uie să faci) ine ştieG P"ate că ai dea succes dar nu eşti c"nştient de acest lucru căci nu te si$ţi nici"dată satisfăcut şi te c"ncentre&i #nt"tdeauna nu$ai asupra lucruril"r de care nu dispui #ncă nu asupra cel"r pe care le ai)
Dacă 5ei accepta să te eli%ere&i de c"n5ingerile tale su%c"nştiente te 5ei putea %ucura de fiecare pas al călăt"riei şi 5ei #nţelege că ai dea succes căci nu $ai eşti scla5ul "piniil"r şi preudecăţil"r tale) Eli%erea&ă-te de acestea şi fa ceea ce #ţi place cu ade5ărat) Mn acest fel 5ei atrage $ult $ai rapid succesul #n 5iaţa ta $ergCnd pe " cale infinit $ai uş"ară)
Ca*itolul 1?
1anii Dacă d"reşti să ai %ani tre%uie să renunţi la $entalitatea de 5icti$ă să nu $ai dai 5ina pe alţii şi să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea) !re%uie să #nţelegi că tu deţii c"ntr"lul asupra 5ieţii tale şi că aceasta depinde nu$ai de tine) Nu eistă ni$eni #n afara ta) 'entalitatea de 5icti$ă nu atrage nici"dată %anii1 ea nu p"ate atrage decCt şi $ai $ultă sărăcie) Puterea creat"are a gCnduril"r n"astre este atCt de $are #ncCt dacă ne aşteptă$ să nu ne descurcă$ din punct de 5edere financiar lucrupec*iar se atrage$ #ntC$plă) ne la$entă$ şiacest dă$ 5ina alţii n"i dinAtunci ce #n ce cCnd $ai $ult realitatea pe care nu ne-" d"ri$) Aut"5icti$i&area ne răpeşte #nt"tdeauna puterea pers"nală) Mncearcă să #nţelegi că %"găţia nu este t"tuna cu %anii) N"i sunte$ %"gaţi indiferent dacă a5e$ sau nu %ani) ,anii nu te p"t KfaceL fericit) u alte cu5inte ei nu garantea&ă #n $"d aut"$at fericirea) Mn sc*i$% c"nştienti&area %"găţiei interi"are te p"ate face să te si$ţi fericit şi senin) Acest lucru este a%s"lut garantat iar 5estea cea %ună este că n"i ne naşte$ K%"gaţiL) Ade5ărata %"găţie este #nt"tdeauna interi"ară şi nu are ni$ic de-a face cu p"sesiunile eteri"are ci $ai degra%ă cu cun"aşterea naturală cu talentele pers"nale şi cu identitatea n"astră respecti5 cu #n&estrarea n"astră nati5ă) a de "%icei c"n5ingerile n"astre legate de %ani "acă un r"l i$p"rtant #n relaţia pe care " a5e$ cu %"găţia eteri"ară) Eistă f"arte $ulte interpretări greşite legate de acest su%iect) De pildă tu ce cre&i că #nsea$nă: KEste $ai uş"r pentru " că$ilă să treacă prin urec*ile acului decCt pentru un "$ %"gat să intre #n #$părăţia lui Du$ne&euL ;'arcu 0: 2=
Eu sunt c"n5insă că ade5ărata se$nificaţie a acestui 5erset nu are ni$ic de-a face cu ceea ce cred #n $"d curent "a$enii) *iar l-a$ #ntre%at "dată pe $aestrul $eu dr) I*aleaalU iar acesta $i-a răspuns că n"i nu tre%uie să pune$ %anii pe pri$ul l"c #n ierar*ia 5al"ril"r n"astre) Mnaintea l"r tre%uie să #l pune$ #nt"tdeauna pe Du$ne&eu şi desigur iu%irea) ine face acest lucru se %ucură inclusi5 de %ani) Acest lucru este garantat) Este F@AR!E I'P@R!AN! să #nţelegi puterea gCnduril"r tale legate de %ani) Dacă ai c"n5ingerea că %anii sunt ce5a i$"ral sau că cei care au f"arte $ulţi %ani sunt lac"$i "ri au făcut ce5a ilegal %anii te 5"r "c"li căci $intea ta su%c"nştientă cănici ei sunt nu şi-i d"reşte)%"gaţi Mn realitate %anii crede nu sunt %unice5a nici rău răi) şi*iar şi "a$enii p"t intra #n #$părăţia lui Du$ne&eu) De aceea nu-ţi $ai face astfel de grii) !u p"ţi "%ţine "ricCt de $ulţi %ani d"reşti dar $ergi #nt"tdeauna pe calea lui Du$ne&eu ;a iu%irii< nu pe cea a eg"ului tău) Nu este ni$ic rău #n a a5ea f"arte $ulţi %ani) Di$p"tri5ă cei care dispun de resurse financiare p"t face en"r$ de $ult %ine #n această lu$e) Mn ca&ul $eu Du$ne&eu $i-a dat infinit $ai $ulţi %ani decCt a$ ne5"ie sau decCt $i-a$ i$aginat 5re"dată că aş putea "%ţine) "n5ingerea $ea este că Du$ne&eu are anu$ite planuri legate de acest lucru pe care nu le cun"sc #ncă) raţie resursel"r pe care $i le-a "ferit p"t auta f"arte $ulţi "a$eni şi $ă si$t recun"scăt"are pentru acest lucru) Pentru a aunge #n această situaţie a tre%uit #nsă să a$ #ncredere #n ini$a $ea) A$ renunţat la cariera $ea sigură şi pr"fita%ilă de c"nta%ilă şi a%ia ap"i a$ a5ut acces la aceste resurse uriaşe) .ni5ersul aşteaptă #nt"tdeauna ca n"i să face$ pri$ul pas) Acest lucru p"ate părea #nfric"şăt"r la #nceput dar cine are
#ncredere #n .ni5ers se p"ate aştepta la 5erita%ile $irac"le) @ricCt de greu ţi-ar 5eni să cre&i acest lucru dacă nu ai %ani cel $ai pr"%a%il te te$i de ei sau nu ţi-i d"reşti la ni5el su%c"nştient) Este f"arte p"si%il să cre&i că altcine5a tre%uie să ai%ă griă de tine sau să nu fii dispus să faci ef"rtul necesar pentru a-i "%ţineS A$ asistat de $ulte "ri la acest pr"ces: a$ $ulţi clienţi care au pr"%le$e financiare şi 5in la $ine ca să le dau sfaturi iar atunci cCnd le indic diferite "p"rtunităţi şi le desc*id diferite uşi ei le refu&ă #nt"tdeauna din diferite $"ti5e) 'i se pare de necre&utS Dacă #ţi d"reşti cu ade5ărat %ani spune daS Nu te gră%i de la #nceputeste să spui nu) *iar dacăDA pe $"$ent calea indicată nu%un te atrage i$p"rtant să spui "p"rtunităţil"r căci această atitudine c"nduce la desc*iderea alt"r şi alt"r uşi şi nu p"ţi şti cine #ţi p"ate "feri eact situaţia pe care ţi-" d"reşti) Nu $ai da 5ina pe ec"n"$ie sau pe părinţii tăi pentru situaţia ta financiarăSS !. eşti cel care #şi #nt"arce spatele "p"rtunităţil"r din faţa lui) In5esteşte-ţi cu #nţelepciune ti$pul) a$entarea nu aduce nici"dată di5idende p"&iti5e) reea&ă ce5a 5al"r"s un pr"dus sau un ser5iciu care re&"l5ă " pr"%le$ă sau care uşurea&ă 5iaţa "a$enil"r) Autarea alt"r "a$eni ne face #nt"tdeauna să ne si$ţi$ $ai %ine iar atunci cCnd creă$ ce5a de 5al"are "a$enii 5in singuri la n"i iar ap"i ne rec"$andă şi alt"ra) @a$enii c"la%"rea&ă cu plăcere cu cei căr"ra le place cu ade5ărat ce fac) ?ie nu-ţi place cCnd 5e&i că altcine5a te aută de drag fiind dispus la "rice ef"rt supli$entar pentru a te satisface pe deplinG Nu eşti aut"$at dispus să #l re$unere&i cu plăcere pentru ceea ce face pentru tineG Indiferent cu ce te "cupi dă-ţi #nt"tdeauna silinţa) Mn acest fel $ulte uşi se 5"r desc*ide #n faţa ta la $"$entul "p"rtun
desigur) @ri de cCte "ri te surprin&i criticCndu-i acu&Cndu-i sau udecCndu-i pe alţi "a$eni P.RIFIĂ-!E ;detaşea&ă-te
Ca*itolul 1@
Eti dispus să fa"i tot "e (%i stă (n puteri2 Pr"%a%il că eşti tentat să răspun&i prin da dar lucrurile sunt $ai nuanţate) /pre ee$plu dacă nu ai %ani #n $"$entul de faţă #nsea$nă că nu faci t"t ce #ţi stă #n puteri pentru a-i "%ţine) De %ună sea$ă nu $ă refer aici la angrenarea #n acti5ităţi ilicite distructi5e sau pericul"ase) Mn ulti$a 5re$e i-a$ studiat $ai atent pe "a$enii din urul $eu care se plCng că nu au %ani) 'i-a$ spus #n sinea $ea: KM$i pare rău pentru că a$ creat situaţia #n care aceşti "a$eni nu au %ani) M$i asu$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru acest lucruL) Mn c"ntinuare d"resc să-ţi #$părtăşesc ce a$ "%ser5at) .ne"ri ne 5ine greu sădiferite 5ede$lucruri i$aginea nu sunte$ dispuşi să face$ caredenuansa$%lu ne sunt peşi plac) Alte"ri nu sunte$ dispuşi să lucră$ "re supli$entare sau #n ti$pul eeenduril"r) Dacă i-a$ #ntre%a #nsă pe cei care s-au #$%"găţit cu$ au reuşit acest lucru a$ c"nstata de fiecare dată că t"ţi au făcut anu$ite sacrificii) ucrurile sunt #nsă c*iar $ai nuanţate) Atunci cCnd pri5eşti lucrurile dintr-" perspecti5ă $ai a$plă nici $ăcar nu-ţi 5ine să nu$eşti KsacrificiuL ef"rtul făcut căci #ţi este f"arte li$pede unde d"reşti să aungi) Pr"cesul necesită #ntr-ade5ăr ef"rt disciplină şi perse5erenţă dar atunci cCnd #ţi place ce faci nu-ţi 5ine să #l nu$eşti K$uncăL şi cu atCt $ai puţin KsacrificiuL) Pe de altă parte c*iar dacă la $"dul general faci ce-ţi place asta nu #nsea$nă că nu tre%uie să faci cCnd şi cCnd inclusi5 lucruri care nu #ţi sunt pe plac dar care fac parte integrantă din pr"cesul general) Dacă #nţelegi că aceste lucruri te c"nduc către sc"pul pr"pus este uş"r să aungi să faci cu satisfacţie c*iar aceste lucruri $ai puţin plăcute) N"i a5e$ tendinţa să e$ite$ f"arte $ulte udecăţi critice şi să ne asu$ă$ f"arte $ulte "pinii despre a%s"lut "rice) Nu
#ntC$plăt"r cei care se plCng cel $ai tare de eşecurile l"r sunt c*iar cei care #i critică cel $ai 5"cal pe alţii) Ei cred că #nţeleg eact ce şi cu$ ar tre%ui să facă ceilalţi "a$eni şi nu-şi dau sea$a că principalul "%stac"l care le stă #n calea succesului este c*iar această tendinţă de a critica şi de a udeca #n per$anenţă) F"arte $ulţi "a$eni au " atitudine de K$anagerL) Ei preferă să nu lucre&e pentru alţii sau să nu facă anu$ite lucruri pentru că le c"nsideră Kprea greleL) /e spune că $ili"narii sunt creaţi la $ie&ul n"pţii atunci cCnd ni$eni nu le 5ede ef"rturile angaa$entul şi t"t ceea fac pentru a de5eni astfelS !u eşti dispus să $unceşti $ulte "re supli$entareG Dar #n eeenduriG Eşti dispus să #ţi sacrifici " parte din 5iaţa pers"nală şi relaţiile nese$nificati5e a reali&a ţi-ai pr"pusG %ine $area $a"ritatepentru a "a$enil"r nu ceea sunt ce dispuşi) Dacă i-aiEi#ntre%a #nsă pe cei care au %ani cu$ au auns #n această situaţie cei $ai $ulţi dintre ei ţi-ar spune că au $uncit $ulte "re supli$entare inclusi5 #n eeenduriS Aşadar tu ai #nt"tdeauna de ales şi p"ţi alege "rice #ţi d"reşti dar nu tre%uie să te plCngi de re&ultatele "%ţinute şi nu #i $ai critica pe ceilalţiS Adese"ri n"i sunte$ atCt de f"cali&aţi asupra lucruril"r pe care nu ni le d"ri$ #ncCt atunci cCnd ni se "feră " "p"rtunitate nu sunte$ suficient de desc*işi pentru a sesi&a p"si%ilitatea care ni se desc*ide #n faţă inclusi5 de a cun"aşte n"i "a$eni) De $ulte "ri n"i ne d"ri$ anu$ite lucruri dar nu sunte$ dispuşi să face$ paşii necesari pentru a aunge ac"l" unde d"ri$) u alte cu5inte nu sunte$ dispuşi să face$ t"t ce ne stă #n puteri) @ricCt de durer"s ar părea n"i sunte$ singurii resp"nsa%ili pentru situaţia #n care ne află$) De aceea nu ar tre%ui să dă$ 5ina pe ni$eni altcine5a) N"i a5e$ " su$edenie de "pinii şi de critici cu pri5ire la "rice şi 5"r%i$ #n per$anenţă despre ceilalţi "a$eni c"nsiderCndu-ne eperţi #n ce ar tre%ui şi ce nu ar tre%ui să facă aceştia) Din cau&a acestei risipe de
energie n"i nu ne găsi$ nici"dată ti$p pentru a ne c"nte$pla pe n"i #nşine şi pr"pria 5iaţă) Este f"arte i$p"rtant să nu $ai 5ede$ #nt"tdeauna nu$ai aspectele negati5e ale "p"rtunităţil"r care ne ies #n cale şi să renunţă$ la pretetele la care ne pricepe$ atCt de %ine punCndu-ne astfel singuri %eţe #n r"ate) Această atitudine este distructi5ă şi nu are ni$ic de-a face cu gCndirea p"&iti5ă) Pr"%le$a n"astră este că sunte$ atCt de apr"piaţi de situaţiile neplăcute cu care ne c"nfruntă$ că nu $ai 5ede$ i$aginea de ansa$%lu) a şi cu$ acest lucru nu ar fi de auns $ai şi crede$ că le şti$ pe t"ateS N"i tre%uie să face$ #nt"tdeauna t"t ce ne stă #n puteri indiferent cedea d"ri$ să reali&ă$) că #nsea$nă #ţi 5ine să că #$ifaci răspun&i că $unceşti f"arte $ult darP"ate asta nu t"t ce #ţi stă #n puteri) Angaa$entul este f"arte i$p"rtant) ine d"reşte să ai%ă %ani tre%uie să fie Kcura"sL să iasă din &"na sa de c"nf"rt şi să facă t"t ce #i stă #n puteri pentru a-şi #ndeplini d"rinţele ini$ii ;nu cele ale intelectului<) Acest lucru #nsea$nă să faci t"tul să nu te la$ente&i şi să ai #ncredere #n ini$a ta că $ai de5re$e sau $ai tCr&iu 5ei reuşi) Este f"arte i$p"rtant să faci ceea ce #ţi place cu iu%ire să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea şi să te angrene&i #n ceea ce faci #n pr"p"rţie de sută la sută) "ncentrea&ă-te asupra "%iecti5ului tău) Fii dispus să faci sacrificii să $unceşti din greu atunci cCnd este ca&ul dar $ai presus de t"ate să #ţi ur$e&i ini$a care ştie cel $ai %ine ce ţi se p"tri5eşte şi care percepe #nt"tdeauna i$aginea de ansa$%lu fiind "ricCnd gata să te aute să aungi ac"l" unde #ţi d"reşti la $"$entul "p"rtun) Pare greu să renunţi la udecăţile critice şi să pri5eşti i$aginea de ansa$%lu #n c"ndiţiile #n care ai f"st #n5ăţat din fragedă pruncie să diseci realitatea să " anali&e&i şi ap"i să
deci&i ce anu$e este %un şi ce este rău pentru tine) Din fericire te*nica 3"H"p"n"p"n" repre&intă un instru$ent ecelent care ne aută să ne sc*i$%ă$ #n %ine 5iaţa fără a a5ea ne5"ie de această disecţie a realităţii) Această artă 3aaiiană stră5ec*e de re&"l5are a pr"%le$el"r afir$ă că eistă #n n"i " c"nştiinţă superi"ară care #nţelege perfect i$aginea de ansa$%lu şi care ştie ce este cel $ai %ine pentru n"i) Această c"nştiinţă superi"ară nu aşteaptă altce5a decCt să #i ac"rdă$ per$isiunea n"astră pentru a ne aduce la pici"are cele $ai %une "p"rtunităţi) Eli$ină 5ec*ile a$intiri şi pr"gra$e su%c"nştiente din $intea ta şi desc*ide-te #n faţa n"il"r "p"rtunităţi) Nu te $ai f"l"si de 5ec*ile pretete pentru a te "pune şi nu $ai fi pregătit să reacţi"ne&i negati5 la "rice Renunţă la "pinii şi la udecăţi critice şi $ulte uşi#ţiţi "feră se 5"r5iaţa) desc*ide #n faţă cCnd te 5ei aştepta $ai puţin) De $ulte "ri 5iaţa te sileşte de f"arte $ulte "ri să te si$ţi nec"nf"rta%il pCnă cCnd acest disc"nf"rt sfCrşeşte prin a te tre&i) !u #ţi sc*i$%i atunci atitudinea şi "%ţii re&ultate uluit"are) Mn final 5ine " &i #n care nu $ai eşti dispus să treci prin t"t acest pr"ces c"$plicat şi #n care eşti dispus să renunţi la 5ec*ea ta identitate ;asu$ată<) Pr"cesul p"ate părea #nfric"şăt"r căci sea$ănă puţin cu " $"arte) Actuala ta identitate ;falsă< şi actualul tău si$ţ ;fals< al realităţii tre%uie să $"ară pentru ca tu să-ţi desc"peri ade5ăratul sine) Partea cu ade5ărat tragică este că f"arte $ulţi "a$eni $"r #nainte de a desc"peri cine sunt cu ade5ăratS Mndră&neşte să eperi$ente&i 5iaţa la fel ca un "r%) De&5"ltă-ţi t"ate si$ţurile nu d"ar cel al 5ă&ului) Fii atent la lucrurile care c"ntea&ă) Percepe 5iaţa #ntr-" altă lu$ină) Dacă 5ei face acest lucru " 5ei 5edea dintr-" perspecti5ă pe care pCnă atunci nici nu ţi-ai i$aginat că eistă) Eli%erea&ă-te de aşa-&isa ta cun"aştere şi "acă-te efecti5 cu 5iaţa) Fii dispus să
eperi$ente&i c*iar dacă ţi-e tea$ă) Dar $ai presus de t"ate fii dispus să faci t"t ce #ţi stă #n puteri)
1i&liografie T/# 90NDATI9N 9 I! INC. ;Freed"$ @f t*e "s$"s< şi IOI ) @a*u 3aaii) Instru$entele $aterialele şi inf"r$aţiile legate de arta 3aaiiană 3"H"p"n"p"n" sunt f"l"site cu per$isiunea acest"ra #n cadrul se$inarel"r: Se#f$-dentity through 0oJoponopono 111*hooponopono* org Etrase din cartea 5y Stro.e of -nsight: 3 Arain S"ientistJs Persona# Kourney De ill ,"ite !aJl"r P*) D "pJrig*t ill ,"ite !aJl"r 2009 !rade$ar "f 'J /tr"e "f Insig*t Inc) Etrase cartea The Way to Love: The Last 5editations of 3nthony &e din 5e##o De Ant*"nJ De 'ell" Pu%licat de D"u%ledaJ "pJrig*t 66 uarat /a*itJa Praas* "f Anand India Etrase din cartea 3 eturn To Love: ef#e"tions on the Prin"ip#es of 3 Course (n 5ira"#es 'arianne Tillia$s"n Pri$a ediţie 3arperPerennial pu%licată #n 66>) Reeditată #n 669 "pJrig*t 662 'arianne Tillia$s"n
&espre autoare Ma&el 2at* nu numai că te inspiră să te sc-im&i3 $A "ţi va sc-im&a viaţa pentru totdeauna4 "abel Kat( trans$ite " inspiraţie ce p"ate dura " 5iaţă) Prin a%"rdarea ei unică 'a%el le "feră "a$enil"r instru$entele de care au ne5"ie pentru a-şi sc*i$%a 5iaţa şi pentru a "%ţine re&ultate de lungă durată) Vi&iunea ei se adresea&ă esenţei "a$enil"r adică sufletului l"r) Mntr-ade5ăr f"arte $ulţi "a$eni afir$ă că #n5ăţăturile ei le-au sc*i$%at pentru t"tdeauna 5iaţa) 'a%el este " aut"ritate recun"scută la ni5el internaţi"nal
#n d"$eniul stră5ec*ii arte nu$ite 3"H"p"n"p"n") Ea a studiat intensi5 ti$p de 2 ani #$preună cu $aestrul I*aleaalU 3e en ;d"ct"r #n fil"s"fie<) Esenţa acestei arte este cCt se p"ate de si$plă: a%and"nea&ă-te şi lasă-l pe Du$ne&eu să acţi"ne&e prin tine) a ur$a ur$el"r cine p"ate şti cel $ai %ine ce este ust şi perfect pentru n"i decCt nu$ai Du$ne&euG Aut"are a cărţii Cea ai uoară "a#e #n care descrie te*nica 3"H"p"n"p"n" şi strategiile ei de afaceri care c"nduc la un succes garantat 'a%el (at& a pu%licat recent " ediţie specială a acesteia cu un %"nus particular: Cea ai uoară oda#itate de a (n%e#ege arta 0oJoponopono "e#e ai #ipe'i răspunsuri #a "e#e ai fre"vent puse (ntre)ări* Mntr-ade5ăr această ediţie specială#nrăspunde t"ate #ntre%ările referit"are te*nica de purificare: ce c"nstăla aceasta cCnd unde şi de ce la tre%uie practicată ea) Purificarea nu este altce5a decCt ştergerea a$intiril"r şi re5enirea la starea de &er") 'a%el (at& este de ase$enea c"aut"are a cărţil"r -nspira%ie pentru rea#i'area de sine şi 5u#%ues" #ui &une'eu* /e$inarele lui 'a%el i-au deter$inat pe f"arte $ulţi părinţi să #şi #n5eţe c"piii arta 3"H"p"n"p"n") Acest lucru a #ncCntat-" pe 'a%el care ad"ră să lucre&e cu c"piii) u această "ca&ie ea a reali&at că pe piaţă nu eistă nici" carte pentru c"pii referit"are la 3"H"p"n"p"n") De aceea ea este #ncCntată să anunţe că intenţi"nea&ă să scrie " astfel de carte intitulată Ce# ai uor od de a "rete* artea 5a a5ea ilustraţii fru$"ase şi 5a pre&enta #n5ăţăturile de %a&ă din siste$ul 3"H"p"n"p"n" #n $aniera unei cărţi de p"5eşti) artea pe care " scrie 'a%el la "ra actuală se nu$eşte Fre"ven%a 'ero* a %a&a ei stă c"n5ingerea sa că atunci cCnd te afli pe ni5elul &er" ;#n acea stare de c"nştiinţă #n care nu $ai eistă "pinii udecăţi critice aşteptări şi c"n5ingeri< tu eşti c"$plet desc*is #n faţa #nţelepciunii şi %unătăţii lui Du$ne&eu
care 5a a5ea griă să #ţi cree&e cele $ai $inunate "p"rtunităţi la $"$entele cele $ai p"tri5ite) Mn stilul şi cu graţia ei ini$ita%ile 'a%el transcende practic fr"ntierele li$%ael"r) ărţile ei au f"st traduse şi pu%licate #n engle&ă spani"lă c"reeană p"rtug*e&ă suede&ă ger$ană france&ă rusă e%raică şi r"$Cnă) Născută #n Argentina 'a%el s-a $utat #n anul 68> la "s Angeles unde a de5enit " c"nta%ilă şi c"nsultantă financiară de succes) Mn anul 667 ea şi-a #nfiinţat pr"pria c"$panie +"ur ,usiness Inc) care nu nu$ai că i-a sp"rit succesul dar a şi autat-" să lucre&e $ai uş"r cu alţi "a$eni) "$pania ei a pr"sperat autCnd alte afaceri să crească şi să se etindă) @ 5erita%ilă 5edetă #n c"$unitatea latin-a$ericană din "s Angeles 'a%el a f"st $"derat"area p"pularel"r e$isiuni de radi" şi tele5i&iune intitulate &espertar ;!re&irea< şi K/*"ul lui 'a%el (at&L #n cadrul căr"ra le-a "ferit a$ericanil"r de "rigine latină instru$entele necesare pentru a-şi #ncepe şi pentru a-şi etinde afacerile dar şi pentru a a5ea relaţii ar$"ni"ase şi pentru a desc"peri succesul financiar) a &ece ani după ce şi-a #nceput pr"pria afacere 'a%el sa decis să renunţe la fir$a ei de c"nta%ilitate deşi aceasta a autat-" să pr"spere precu$ şi la tal-s*"-urile ei şi să #şi ur$e&e pasiunea ini$ii) a "ra actuală ea călăt"reşte prin #ntreaga lu$e şi ţine c"nferinţe şi se$inare c"ntinuCnd să inspire astfel "a$eni din t"ate culturile) a " c"nsecinţă a reali&ăril"r ei pers"nale şi de afaceri dar şi a gener"&ităţii sale naturale 'a%el a pri$it aprecieri la ni5el l"cal naţi"nal şi internaţi"nal) Kia%a se deru#ea'ă de #a sine i devine u#t ai uoară da"ă ne dă #a o parte din "a#ea ei i nu ne ai opune ei9* M 5a)e# Nat'
!elef"nFa: ;88< 998 4 208= supp"rt$a%elat&)c"$ )$a%elat&)c"$ )*""p"n"p"n"aJ)c"$ )&er"freZuencJ) %i& )%usiness%JJ"u)c"$
5esurse legate de arta 6o7oponopono recomandate de Ma&el 2at* Cartea lui "abel http:66111*a)e#* .at'*"o6produ"ts )oo.s* ht# Desc"peră $ai $ulte inf"r$aţii legate de arta 3"H"p"n"p"n" de călăt"ria cartea Cea ai şi uoară "a#e* pers"nală a lui 'a%el citindu-i ntrebări %i răs*unsuri le8ate de /oo*ono*ono http:66a)e#.at'*"o6te#e1e)"asts$onth#y$O$and$a*ht Pe $ăsură ce 5ei c"ntinua să afli inf"r$aţii legate de arta 3"H"p"n"p"n" 5ei acu$ula fără d"ar şi p"ate din ce #n ce $ai $ulte #ntre%ări) De aceea c"nsultă fil$ele 5ide" p"state de 'a%el pe site-ul ei #n care răspunde la aceste #ntre%ări) Mn acest fel " p"ţi asculta indiferent unde te afli #n această lu$e) Etiri le8ate de /oo*ono*ono http:66hooponopono1ay*"o Mnscrie-te şi pri$eşte inf"r$aţii de ulti$ă "ră sfaturi şi actuali&ări legate de 3"H"p"n"p"n") Mnscrierea este gratuită) Blo8ul lui "abel! ce include un ,orum %i %tiri http:66hooponopono1ay*"o iteşte ulti$ele artic"le p"state de 'a%el pe %l"gul ei) P"ţi de ase$enea să #ţi relate&i pr"priile ist"rii legate de această #n5ăţătură să faci c"$entarii şi să pui #ntre%ări) Febsite&ul o,icial al lu i " a be l Kat( http:665a)e#Nat'*"o
P"ţi găsi aici inf"r$aţii legate de 'a%el (at& de "rarul ei #nregistrări audi" gratuite fil$e 5ide" şi " listă cu alte resurse)
Cea mai uşoară cale de a%ţi trăi viaţa 4our Business! Inc. http:66AusinessAyYou*"o Desc"peră Iu%irea ,"găţia şi Fericirea prin practica 3"H"p"n"p"n" su% #ndru$area lui 'a%el (at& şi a Dr) I*aleaalU 3e en) Pe acest site p"ţi găsi inf"r$aţii legate de e5eni$entele la care participă cei d"i fil$e 5ide" #nregistrări audi" şi instru$ente inclusi5 eep"rtse
"abels R 55 News eed *ttp:hooponopono1ay*"o6feed Prin #nscrierea pe acest site p"ţi pri$i ştiri referit"are la %l"gul lui 'a%el direct pe e$ail sau pe citit"rul tău R// fa5"rit) Pro8ramul de a,iliere al lui "abel Kat( http:665a)e#Nat'*"o6affi#iates* ht #nscrie-te #n cadrul acestui pr"gra$ şi lasă-ne să te răsplăti$ pentru ceea ce faci respecti5 pentru #$părtăşirea cărţii Cea ai uoară "a#e cu alţi "a$eni) 0rmăre%te&o *e "a b e l *e Twitter http:66t1itter*"o65a)e#Nat' iteşte aici ulti$ele inf"r$aţii legate de călăt"ria 3"H"p"n"p"n" a lui 'a%el) 0rmăre%te&o *e "abel *e aceboohttp:66fa"e)oo.*"o65a)e#Nat' Interacţi"nea&ă cu 'a%el pe pagina ei de Face%"") 0rmăre%te&o *e " ab e l *e 4outube http:66youtu)e*"o65a)e#Nat' .r$ăreşte aici fil$ele 5ide" şi inter5iurile lui 'a%el) $asă o mărturie vocală sau sub ,ormă de teGt
;? > ;B > BB, e+t* D?B sau supporta)e#.at' "o 'a%el #şi d"reşte sincer să #ţi asculte $ărturia referit "are la felul #n care #n5ăţătura ei ţi-a influenţat 5iaţa) Cu poate fi "onta"tată autoarea 'a%el este recun"scută #n d"$eniul eficacităţii pers"nale prin se$inarele ei ţinute pentru c"rp"raţii şi indi5i&i) Ea #şi c"$%ină eperienţa de 5iaţă acu$ulată #n 2= de ani de practică a c"nta%ilităţii şi a c"nsultanţei cu " f"r$ulă f"arte si$plă %a&ată pe principiile 3"H"p"n"p"n") Ea predă un siste$ de principii practice aplicate pentru re&"l5area pr"%le$el"r şi "%ţinerea re&ultatel"r d"rite) Aceste se$inare sunt de"se%it de eficiente pentru accelerarea#nre5elării c"nştiinţei de sine resp"nsa%ilităţii pr"p"rţie de sută la pentru sută asu$area pentru #$%unătăţirea pr"ducti5ităţii şi pentru pr"$"5area răspunderii pers"nale) 'a%el "rgani&ea&ă se$inare pe te$a a%undenţei şi #$plinirii pers"nale #ntr-" $anieră naturală şi cCt se p"ate de uş"ară) KCu to%ii ave puterea de a ne s"hi)a via%a fără să depinde de a#t"ineva sau de a#t"eva din #uea e+terioară9* 5a)e# Nat' Pentru inf"r$aţii supli$entare legate de se$inarele şi cursurile lui 'a%el dar şi pentru a-i c"$anda cărţile " p"ţi c"ntacta pe aut"are pe adresa: Your Ausiness, -n"* +"ur ,usiness Inc) P)@) ," 27 T""dland 3ills A 6>9= Te#ephone6Fa+: <;<@ < >
