LECŢIA 1-ALFABETUL Germana actuală foloseşţe alfabetul latin, la care se adaugă vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) şi o variantă a literei 's', care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. În concluzie în alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü, ß ( diacriticele limbii germane ). A a {a} P p {pe} Ä ä {e} Q q {ku} B b {be} R r {er} C c {ţe} S s {es} D d {de} ( la inceputul cuv se pronunta ' ş ' ) E e {e} ß {s} F f {ef} G g {ghi}
( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' )
H h {ha}
T t {te}
I i {i}
U u {u}
J j {iot}
Ü ü {iu}
( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )
V v {fau}
K k {ka}
( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )
L l {el}
W w {vi}
M m {em}
X x {iks}
N n {en}
Y y {iepsilon}
O o {o}
( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )
Ö ö {o - lung}
Z z {ţet}
1
Particularităţi fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :
äu se pronunta [oi] ei se pronunta [ai] ie se pronunta lung [i] sch se pronunta [ş] eu se pronunta [oi]
În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie şi: ae, respectiv oe şi ue (excepţie !!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunţă la fel ca si ä respectiv ö siü. Vocalele duble se pronunţă mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b, d, g, v se pronunţă în pozitie finala [p], [t], [c], [f] → Ex: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul ca vocala premergatoare se pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, .... Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de o vocala lunga → Ex: Bahn, sehr, Huhn,..... La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] → Ex:Chor, Charakter,… Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] → Ex: Mittel, fragen Litera 'r' se pronunţă foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc, schitand doar un 'r' foarte scurt → Ex: Mutter, Kinder, .... Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)
2
LECŢIA 2-NUMERELE 0 - null {nul} 6 - sechs {secs} 1 - eins {ainţ} 7 - sieben {ziben} 2 - zwei {ţvai} 8 - acht {aht} 3 - drei {drai} 9 - neun {noin} 4 - vier {fie} 10 - zehn {ţen} 5 - fünf {fiunf} Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 110 mult mai usor si mai repede decat te asteptai.
Poezie despre numere in germana: Eins, zwei, Polizei, Drei, vier, Grenadier Fünf, sechs, alte Hex Sieben, acht, Gute Nacht ! Neun, zehn, schlafen geh'n .
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;
11 - elf {elf}
15 - fünfzehn {fiunfţen}
12 - zwölf {ţvolf}
16 - sechzehn {zehţen}
13 - dreizehn {draiţen}
17 - siebzehn {zibţen}
14 - vierzehn {firţen}
18 - achtzehn {ahtţen} 3
19 - neunzehn {noinţen}
20 - zwanzig {ţvanţig}
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!
20 - zwanzig
61 - einundsechzig
21 - einundzwanzig
................................
22 - zweiundzwanzig
70 - siebzig
23 - dreiundzwanzig
71 - einundsiebzig
...............................
................................
30 - dreißig
80 - achtzig
31 - einunddreißig
81 - einundachtzig
32 - zweiunddreißig
.................................
33 - dreiunddreißig
90 - neunzig
...............................
91 - einundneunzig
40 - vierzig
.................................
41 - einundvierzig
100 - hundert
42 - zweiundvierzig
101 - hunderteins
43 - dreiundvierzig
102 - hundertzwei
................................
110 - hundertzehn
50 - fünfzig
131 - hunderteinunddreißig
51 - einundfünfzig
.................................
52 - zweiundfünfzig
1000 - tausend
53 - dreiundfünfzig
2000 - zweitausend
................................
100.000 - hunderttausend
60 - sechzig
................................. 4
1.000.000 - eine Million
2.000.000 - zwei Millionen
1.500.000 - anderthalb Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde
LECŢIA 3 –SALUTUL
Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn} Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag} Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd} Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht} Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului. Bună ! (informal) = Hi ! {hai} Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo'romanesc) Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc) Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih} Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn} Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei. La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen} La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim') Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie. Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana) pe curand = Bis bald {bis bald} pe mai tarziu = Bis später {bis şpeta} pana atunci = Bis dann {bis dan} Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis später' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.
5
LECŢIA 4-BANII
Moneda = Die Münze {di miunţe} Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe} Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze {di ţvai oiro ţent miunţe} Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze {di fiunf oiro ţent miunţe} Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze {di ţen oiro ţent miunţe} Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze {di ţvanţig oiro ţent miunţe} Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze {di fiunfţih oiro ţent miunţe} Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe} Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze {di ţvai oiro miunţe}
Bancnota = Die Banknote {di banknote} Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro şain} Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der ţen oiro şain} Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der ţvanţig oiro şain} Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfţih oiro şain} Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro şain} Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der ţvei hundart oiro şain} Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro şain}
Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in germana 'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator: DIALOG 1: - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta? - Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani. - Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ? - Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi? 6
- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi? - Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb? - Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici? - Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi. - Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra. - Danke sehr. = Multumesc mult. Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator: DIALOG 2: - Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs? - Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent. - Für wieviel zeit? = Pentru cat timp? - Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni. - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es mit den genauen Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila. Vocabular:
wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.tauşăn} = a schimba die Währung {di verung} = valuta amtlich {amtlih} = oficial der Kurs {der curs} = cursul die Münze {di miunţe} = moneda die Umtauschgebühr {di umtauş.ghebiur} = taxa de schimb, comision der Schein / Geldschein {de şain / gheld.şain} = bancnota eröffnen {e.ofnen} = a deschide 7
einfach {ainfah} = simplu überweisen, überwiesen {iubewaizăn / iubewizăn} = a vira, virat das Formular {das formular} = formular genau {ghenau} = exact der Pass {der pas} = pasaport unterschreiben {untăr.şraibăn} = a semna ausfüllen {ausfiulăn} = a completa
LECŢIA 5- LA CUMPĂRĂTURI
Können Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati? Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ... Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...
Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul magazinului. Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis') Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs? Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa? Das ist zu teuer. {Das ist ţu toia} = Este prea scump Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit? Ich schau nur ein bisschen. {Ih şau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta das Obergeschoß {das obergheşos} = etaj die Kasse {di case} = casa de marcat das Angebot {das anghebot} = oferta die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazine die Abteilung {di abtailung} = departament / raion das Regal {das regal} = raft der Preis {der prais} = prêt der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal die Einkaufstasche {di aincaufs.taşe} = sacosa de cumparaturi die Tüte {di tiute} = sacosa teuer {toier} = scump billig {bilig} = ieftin 8
bequem {becvem} = comod, confortabil zeigen {ţaighen} = a arata ceva cuiva einpacken {ainpachen} = a impacheta bezahlen {beţalen} = a plati nehmen {nemen} = a lua gefallen {ghefallen} = a place
LECŢIA 6-ALIMENTE
Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel{di lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul'leben' (a traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatii.
das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat'mancare' cat si procesul de a manca die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si plante die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex:Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa die Speise {di şpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise{forşpaize} = aperitiv
Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja lectia'Animalele' atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca (Schinken) die Schweinefleisch {di şvain.flaiş} = carne de porc die Rindfleisch {di rind.flaiş} = carne de vita die Putenfleisch {di puten.flaiş} = carne de curcan die Hähnchenfleisch {di henhen.flaiş} = carne de pui der Schinken {der şinchen} = sunca der Putenschinken {der puten.şinchen} = sunca de curcan der Hähnchenschinken {der henchen.şinchen} = sunca de pui 9
Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt'Lactatele', poti face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}: der Käse {di cheze} = branza, cascaval die Milch {di milch} = lapte das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra das Joghurt {das iogurt} = iaurt die Butter {di butăr} = unt
Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.: der Reis {der rais} = orez die Nudeln {di nudeln} = fideaua das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua die Leber {di leber} = ficat die Wurst {di vurst} = carnat das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic das Brot {das brot} = paine das Brötchen {brot.hen} = chifla die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem
Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - !atentie acest cuvant are sensul si de tribunal! das Sandwich {das send.vici} = senviş die Pizza {di piţa} = pizza der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti das Schintzel {das şniţel} = snitel die Suppe {di supe} = supa der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente ) das Steak {das ştec} = friptura
LECŢIA 7- FAMILIE
die Mutter (di mutăr) = mama der Vater (der fatăr) = tata der Bruder (der brudăr) = fratele
die Schwester (di şvestăr) = sora die Eltern (di eltern) = parintii die Geschwister (di gheşvistăr) = fratii 10
die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica das Kind (das chind) = copilul der Großvater (der grosfatăr) = bunicul der Schwager (der şvagher) = cumnatul die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii die Schwägerin (di şvagherin) = cumnata der Sohn (der son) = fiul der Vetter (der fetăr) = verisor die Tochter (di tohter) = fiica die Kusine (di cuzine) = verisoara der Onkel (der onchel) = unchiul der Neffe (der nefe) = nepot die Tante (di tante) = matusa die Nichte (di nihte) = nepoata der Mann (der man) = sotul der Enkel (der enchel) = stranepot die Frau (di frau) = sotia die Enkelin (di enchelin) = stranepoata der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = der Verwandte (der fervandte) = ruda strabunicul die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta: 1. Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea .... 2. Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu. 3. Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du gheşvistăr? - ia, ih habe nur aine şvestăr / ih habe caine gheşvistăr ) = Ai frati? Da, doar o sora./ Nu am frati. 4. Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.
LECŢIA 8- CORPUL OMENESC
Partile capului (Die Kopfteile)
der Kopf (der copf) = capul der Schädel (der şedăl) = craniu der Stirn (der ştirn) = fruntea das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schläfen (di şlefăn) = tamplele 11
die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = Barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart (şnur.bart) = mustata die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; das Ohr (das or) = urechea die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der ţan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.ţan) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di ţunghe) = limba Partile corpului (Körperteile) der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulter (di şulter) = umar; die Schulterblatt (di şulter.blat) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varţe) = mamelon, sfarc der Rücken (der riuchen) = spate die Hüfte (di hiufte) = sold 12
das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul die Beine (di baine) = picioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der şenchel / der ober.şenchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der şpan) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das şin.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di ţee) = deget de la picior; der Zehennagel (der ţeen.naghel) = unghia de la picior Organele interne (Innere Organe) der Magen (der maghen) = stomac die Leber (di leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (di lunghe) = plaman das Herz (das herţ) = inima die Bauchspeicheldrüse (di bauh.şpaihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf) = nerv Exercitiu (Übung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
LECŢIA 9- TIMPUL
Cuvinte si expresii uzuale despre timp: 13
jetzt (ieţ)= acum heute (hoite) = azi morgen (morgăn) = maine übermorgen (iubămorgăn) = poimaine gestern (ghestărn)= ieri vorgestern (forghestărn) = alaltaieri nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata später (şpetăr) = mai tarziu sofort (zofort) = imediat täglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi? Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.
LECŢIA 10- ANOTIMPURILE
Anotimp = die Jahreszeit (iares.ţait) Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.ţaităn) der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului (!!! folosit tot cu sensul de Primavara ) der SOMMER (Somăr) = Vara der HERBST (Herbst) = Toamna der WINTER (Vintăr) = Iarna Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi"der" in fata, exceptie facand doar das Frühjahr.
LECŢIA 11- LUNILE ANULUI
Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) der Januar (Ianuar) = Ianuarie der Februar (Februar) = Februarie der März (Merţ) = Martie der April (April) = Aprilie der Mai (Mai) = Mai der Juni (Iuni) = Iunie der Juli (Iuli) = Iulie der August (August) = August der September (Septembăr) = Septembrie der Oktober (Oktobăr) = Octombrie der November (Novembăr) = Noiembrie der Dezember (Deţembăr) = Decembrie 14
LECŢIA 12- ZILELE SĂPTĂMÂNII
Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)
der Montag (Montac) = Luni der Dienstag (Dinstac) = Marti der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri der Donnerstag (Donărstac) = Joi der Freitag (Fraitac) = Vineri der Samstag (Samstac) = Sambata der Sonntag (Sontac) = Duminica
Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi "der" in fata.
Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:
astazi = heute {hoite} maine = morgen {morgăn} poimaine = Übermorgen {iubermorgăn} ieri = gestern {chestărn} alaltaieri = vorgestern {vorchestărn} zi = tag {tag} zi lucratoare = arbeitstag {arbaitţ.tag} saptamana = woche {vohe}
LECŢIA 13- PĂRŢI DIN ZI
Partile din zi = Tageszeit (taghez.ţait)
vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata mittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza abend (abănd) = seara nacht (naht) = noapte
15
LECŢIA 14- CULORI
die Farben (di farbăn) = culorile Farbe (farbe) = culoare weiß (vais) = alb grau (grau) = gri schwarz (şvarţ) = negru braun (braun) = maro grün (griun) = verde gelb (ghelb) = galben orange (oranje) = portocaliu rot (rot) = rosu rosa (roza) = roz blau (blau) = albastru Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'dunkel-' in fata culorii dorite ->dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis
LECŢIA 15- ANIMALE
Tier (tiir) = animal Katze (caţe) = pisica Hund (hund) = caine Bär (ber) = urs Vogel (foghel) = pasare Ente (ente) = rata Fisch (fiş) = peste Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita Schwein (şvain) = porc Schlange (şlanghe) = sarpe Pferd (ferd) = cal Wolf (volf) = lup Elefant (elefant) = elefant Löwe (liove) = leu
LECŢIA 16- VREMEA
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain şlehtes vetăr nur falşe klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite
vremea = das Wetter (das vetăr) der regen (der regăn) = ploaia
der donner (der doonăr) = tunetul 16
der blitz (der bliţ) = fulger der hagel (der haghel) = grindina der schnee (der şnee) = ninsoarea der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun windig (vindic) = furtuna wind (vind) = vant sonne (sone) = soare sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor bewölkt (bevolkt) = innorat, noros regen (regăn) = ploaie regnet (recnet) = a ploua kälte (chelte) = racoare kalt (kalt) = rece hitze (hitţe) = caldura heiß (hais) = fierbinte heiter (haităr) = senin
17
Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :
1. Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari. 2. Es ist komisches wetter (Es ist comişes vetăr) = Este o vreme ciudata. 3. Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ? 4. Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua ! 5. Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ? 6. Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit ! 7. Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. 8. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. 9. In Paris und München schneit es. (In Paris und München şnait es) = In Paris si München ninge. 10. Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. 11. Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist şoon) = Vremea in Atena este frumoasa. 12. In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin. Wichtig = important Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Esist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant LECŢIA 17–CEASUL
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari: Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spät ist es? (Vi şpet ist es?) = Cat de tarziu este ? Citirea orei/ ceasului 08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt. 08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40 Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie. Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: 1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ştehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica? 1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ştehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreißig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30. 3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00
4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du şlafăn?) = Cand te duci la culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur şlafăn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general: 1. Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferşpetung, ih ştehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic. 2. Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii? 3. Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist şoon drai! Ih kome etvas şpetăr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu. 4. Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
LECŢIA 18- DIRECŢII- STÂNGA, DREAPTA,…
Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si'wohin'.
'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?) 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro' ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)
Vocabular pentru directii: directii = richtungen (rihtunghen) dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtţ / nah rehtţ stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs) in jos, mai departe pe = entlang (entlang) inapoi = zurück (ţuruc) in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus) pana la = bis zum (zur) (bis ţum, ţua)
Punctele cardinale in germana: im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de .... nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....
im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ... südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....
im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de .... westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....
nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....
im Osten von .... (im osten fon) = la Est de .... östlich von .... (ostlih fon) = la Est de .... nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ... südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....
Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :
Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg? Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la nord de München. Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Nürnberg ? Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta? Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon Ştutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart. LECŢIA 19- CONVERSAŢIE LA CAFENEA Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.
Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti? Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti? Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs? Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau? Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra ! Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra ! Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti? Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ? Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania. Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.? Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu? Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin. Sprechen Sie deutsch? (Şprehen zi doici?) = Vorbiti germana? Sprichst du deutsch? (Şprihst du doici?) = Vorbesti germana? Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine ! Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Şprahe(n) şprehen zi? / şprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti? Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih şprehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana. Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Şprahen şpriht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania? Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns şpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana. Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterşprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna? Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterşprahe ist rumeniş.) = Limba mea materna este romana. Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du şon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid? Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid. Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid! Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta? Das ist Convention Center.(Das ist Convenţion Center.) = Asta este Centrul de Conventii. Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore. In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta? Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia. Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale: Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber? Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiş frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane? Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, şade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau. Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti? Zahlen, bitte! (ţalen, bite) = Nota va rog! Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte ţalen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (ţuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat? Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro. Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro. LECŢIA 20 – URĂRI PENTRU ZIUA DE NAŞTERE Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunşe ţum gheburstag}
Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare. Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute ţum gheburstag} = La Multi Ani → varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere! Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herţlihen Gliuc.viunş ţum Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nastere!
Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunşe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune! Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine! Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunşe ţum Gheburstag} = Toate urarile de bine pentru ziua ta! Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganţ herţlih} = Te felicitam din inima / sincer / foarte mult! Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Ţum gheburstag viunşe ih dia ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune! Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunşe in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate! Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" : Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.
Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih zende inen ţu irem gheburstag maine herţlihen gliucviunşe} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase! Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Ţu irem gheburstag gratulirăn wiie inen herţlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer! Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestăn viunşe} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine! Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunşe inen ţu irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune! Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne Momente bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file şone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!
Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:
Glück {gliuc} = noroc Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros Freundschaft {friond.şaft} = prietenie Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine Liebe {libe} = dragoste, iubire Erfolg {erfolg} = succes Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate Spannende Erlebnisse {Şpanende erlebnise} = experiente interesante
LECŢIA 21-MESERII
profesii, ocupatii = Berufe {berufe} functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di angheştelte}
Profesii care necesita scoli de meserii:
asistent(ă) medical(ă) = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancăn.flega, di crancăn.şvesta} ajutor in productie (fabrică) = der Produktionshelfer {de producţions.helfa} brutar(iţa) = der Bäcker, die Bäckerin {de beca, di becherin} bucătar(easă) = der Koch, die Köchin {de coh, di cohin} casier = der Kassierer {de casiera} chelner(iţă) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin} coafeză = die Friseurin {di frizurin} croitor(easă) = der Schneider, die Schneiderin {de şnaida, di şnaidarin} electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica} femeie de servici = die Putzfrau {di puţ.frau} frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor} grădinar = der Gärtner, die Gärtnerin {de ghertna, di ghertnerin} instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator} măcelar(ă) = der Metzger, die Metzgerin {de meţga, di meţgarin} mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica} muncitor in construcţii = der Bauarbeiter {de bau.arbaita} pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man} sofer(iţă) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin} sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara} sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara} sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara} tamplar = der Schreiner {de şraina} vanzător(oare) = der Verkäufer, die Verkäuferin {de fercoifa, di fercoiferin} zidar = der Maurer {de maura} zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista} Meserii care necesita studii superioare: angajat(ă) la bancă = der, die Bankangestellte {de, di banc.angheştelte} avocat = der Rechtsanwalt {de rehţ.anvalt}
arhitect(ă) = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin} bibliotecar(ă) = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin} contabil(ă) = der, die Buchhalter {de, di buh.halta} dentist(ă) = der Zahnarzt, die Zahnärztin {de ţan.arţt, di ţan.erţtin} doctor(iţă) = der Arzt, die Ärztin {de arţt, di erţtin} inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin} judecator = der Richter {de rihta} jurnalist(ă) = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin} poliţist(ă) = der Polizist {de poliţist} profesor, profesoară = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerărin} programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di programirin} secretară = die Sekretärin {di zecreterin} traducator = der Übersetzer, die Übersetzerin {de uba.zeţa, di uba.zeţerin} veterinar = der Tierarzt {de tir.arţt} Meserii mai speciale: actor = der Schauspieler {de şau.şpila} antrenor = der Trainer {de treina} artist = der Künstler, die Künstlerin {de cunstla, di cunstlarin} fotograf(ă) = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin} scriitor = der Schriftsteller {de şrift.ştela}
Meserii pentru tineri :)
elev(ă) = der Schüler, die Schülerin {de şula, di şularin} student(ă) = der Student, die Studentin {de ştudent, di ştudentăn}