Energia de Legatura a Nucleului

Energia de legatura a nucleului

•

Masa unui izotop est mai mica decat suma maselor particulelor constituente in stare libera(nucleoni si electroni)

•

Aceasta diferenta de masa e converita in energie in procesul de formare a unui atom din neutroni,protoni si electroni

•

Aceasi energie este nedesara pt a descompune atomul in constituentii sai in stare libera

•

Definim energia de legatura a nucleului energia necesara ruperii nucleului in constituentii sai:protoni si neutroni.

•

Formula lui Einstein stabileste relatia dintre masa si energie si poate calcula energia de legatura a nucleului

•

E= 2 *ᴧm

•

Diferenta dintre suma maselor nucleonilor constituenti si masa nucleului poarta nume de

Defect de masa m= +(a-z) -

ᴧ

In fizica nucleara energia se masoare de obicei in MeV(megaelectroni-volti)

Acest grafic arată evoluţia valorii energiei de legătură în funcţie de numărul de nucleoni din nucleu

• Această creştere a valorii energiei de legătură continuă până se ajunge la elementele fier şi nichel, acolo unde vorbim de un număr de 60 de nucleoni. În acest punct, raza nucleului este mai mare decât 2,5 x diametrul unui proton, care

este exact distanţa la care forţa electromagnetică de respingere începe să domine în duelul său cu forţa reziduală tare

• Deci, pe măsură ce se adaugă nucleoni după acest punct, forţa electrică începe să câştige în încercările sale de a dezagrega nucleul atomic, fiecare nucleon adăugat fiind din ce în ce mai slab legat în interiorul nucleului

• Când se ajunge la plumb şi bismut nucleul conţine deja 207 nucleoni , forţa electrică este mai puternică, iar nucleele atomice şi mai masive de atât sunt instabile, descompunându-se în mod

natural, deşi procesul acesta poate dura destul de

mult. Aceste nuclee masive pot reveni la un aranjament mai stabil în diverse moduri. Pot converti neutroni în protoni în procesul de dezintegrare radioactivă de tip beta, pot elimina grupuri de 4 nucleoni simultan în dezintegrarea de tip alfa ori pot pur şi simplu să se descompună

 în două nuclee mai uşoare, dar mai stabile. Acest din urmă fenomen poartă numele de fisiune nucleară.

Bibliografie:Manual pt clasa a XII-a Internet