II. Componența............................................................................................................. 3 III.
Competențe și proceduri...........................................................................................5
IV.
Jurisdicția și aspecte controversate..............................................................................9
V. Bibliografie............................................................................................................ 10
2
I!
Introduere
Curtea Internațională de Justiție (cunoscută și drept Curtea ondială sau C.I.J.! france"ă Cour internationale de #ustice$ este principalul organ #udiciar al %a țiunilor Unite. &a are sediul 'n alatul ăcii de la )aga* Țările de Jos (+landa$. C.I.J. nu ar trebui să fie confundată cu Curtea enală Internațională* care are de asemenea potențial ,global, de competență. Curtea are o dublă competen-ă: contencioasă (care privete solu-ionarea disputelor de ordin #uridic dintre state$ i consultativă (care privete emiterea unui avi" consultativ asupra unor c/estiuni #uridice supuse aten-iei sale de organele +%U sau de alte agen-ii i organisme interna-ionale autori"ate 'n acest sens$. 0nființată 'n anul 1234 de către Carta +%U* Curtea a 'nceput activitatea 'n 1235 ca succesoare a Curții ermanentă Internațională de Justiție. Statutul Curții Internațională de Justi ție* similară cu cea a predecesorului său* este principalul document care constituie documentul constituant și de reglementare a Curții. unca Curții se caracteri"ea"ă printr6o gamă largă de activitatea #udiciară. CIJ sa confruntat cu relativ puține ca"uri 'n istoria sa* dar a fost 'n mod clar o creștere a dorin ței de a folosi Curtea 'ncep7nd cu anii 1289* 'n special 'n r7ndul țărilor 'n curs de de"voltare. Statele Unite au retras competența obligatorie 'n 1285* și așa mai acceptă #urisdicția Curții numai de la ca" la ca". Capitolul IV al Cartei +rgani"ației %ațiunilor Unite autori"ea"ă Consiliul de Securitate +%U de a pune 'n aplicare /otăr7rile Curții ondiale* dar aplicarea este condiționată de dreptul de veto a celor cinci membri permanenți ai Consiliului. 0n pre"ent e;istă douăspre"ece ca"uri la Curtea ondială.1
II!
Co(&onența
CIJ este compusă din cincispre"ece #udecători aleși pentru nouă ani de către din Statutul CIJ. Judecători servesc pentru termeni nouă ani și poat fi reale și pe o perioadă de p7nă la două mandat.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Internationala_de_justitie
3
0n ca"ul 'n care un #udecător moare 'n funcție* practica* 'n general*este de a se alege un #udecător de aceeași naționalitate pentru a finali"a termenul. %u pot fi doi #udecători din aceeași țară. 0n conformitate cu articolul 2* 'n calitate de membri ai Curții se presupune că repre"intă ,principalele forme de civili"atie si principalele sisteme #uridice ale lumii,. 0n esen ță* acest lucru a 'nsemnat dreptul comun* dreptul civil și legea socialistă (acum* legea post6comunistă$. ?in anii 1259 patru dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (@ran ța* Rusia* area Britanie* șiStatele Unite$ au avut 'ntotdeauna un #udecător la Curtea de Justiție. &;cepția a fost C/ina (Republica C/ina p7nă 'n 12A1* Republica opulară C/ine"ă din 12A1 'ncoace$* care nu a avut un #udecător la Curtea de la 125A61284* deoarece nu a pre"entat un candidat. ?e regulă* e;istă o compo"iție geopolitică 'n ciuda faptului că nu e;istă nici o prevedere pentru aceasta 'n Statut al C.I.J. din statut prevede că to ți #udecătorii ar trebui să fie ale și* indiferent de na ționalitatea acestora din r7ndul ,persoanelor de caracterul moral ridicat,* care sunt fie calificate pentru cele mai 'nalte funcții #urisdicționale 'n statele lor de origine sau sunt cunoscute ca avoca ți cu suficientă competență 'n dreptul internațional. Independen ța #udiciară este tratată 'n mod special cu articolele 15618. Judecătorii CIJ nu sunt 'n măsură să de țină orice alt post* și nici nu pot acționa 'n calitate de avocat. 0n practică* membrii Curții au propriile lor interpretări a acestor reglementări.
4
eter omDa (Slovacia$ este reedintele Cur-ii iar /ilippe Couvreur (Belgia$ 'ndeplinete func-ia de grefier al Cur-ii. III!
Co(&etențe și &roeduri
%ecesitatea instituirii unui organ de #usti ție interna țional 'n formele unei instan țe propriu6"ise s6a impus după primul ră"boi mondial. =ro"ăviile acelui cataclism* dorin ța de a preveni repetarea lor au fost determinante pentru acceptarea* de către marea ma#oritate a statelor* a instituirii unei instanțe internaționale* in scopul menținerii păcii 'n lume prin mi#loace #uridice. < șa a luat fiin ță Curtea ermanenta de Justiție* a cărei activitate a adus o contribuție importantă 'n de"voltarea dreptului internațional. ?in păcate* nici forțele păcii* nici e;istența #ustiției interna ționale nu au putut 'mpiedica i"bucnirea celui de6al doilea ră"boi mondial. Ea sf7rșitul de6al doilea ră"boi mondial idea 'nfăptuirii unei #usti ții interna ționale a fost reluata* astfel apare C.I.J. * cu sediul la )aga 3. Curtea Interna-ională de Justi-ie nu este continuatoarea #uridică a Cur-ii ermanente de Justi-ie Interna-ională* dei 'n fapt e;istă numeroase elemente de continuitate 'n ce privete competen-a* structurile* dreptul pe care 'l aplică* procedurile .a. otrivit al Cartei +%U* C.I.J. a devenit unul din organele principale ale +%U și to ți membrii acesteia sunt ipso facto și părți la Statutul Curții4. Jurisdicția Curții este sau poate fi desc/isa oricărui stat al lumii.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Internationala_de_justitie http://haga.!ae.ro/node/"#5 4 $eorge %lian C.I.&. %d. 'tiin(i)*+ ,u*ure-ti 190 p. # 5 ,ian*a eleajen$u(an auraaria Cr+*iuneanu rept interna(ional puli* ed. a!angiu u* 200" p. 2#2 3
#
6urel 7redaatasaru 8ratat de drept interna(ional puli* u!ina e ,u*ure-ti 200 p. 2#3. $eorge %lian C.I.&. %d. 'tiin(i)*+ ,u*ure-ti 190 p. 4#
5
@ăc7nd referire la competent contencioasa a Curții* acesta poate* la r7ndul ei* sa fie anali"ata sub > aspecte: al subiectelor de drept interna țional care compare in fata sa F competenta ratione &ersonae si al litigiilor care i se supun 6 competenta ratione (ateriae). ot e;ista ca"uri in care* pentru diferende av7nd o anumita natura* de e;emplu cele care deriva din aplicarea unor tratate ale căror prevederi conțin clau"e e;prese de atribuire a #urisdic ției obligatorii in care statele convin dinainte de conturarea litigiului la solu ționarea diferendelor dintre ele de către C.I.J. Un e;emplu 'n acest sens este Convenția +%U privind dreptul marii* adoptata la 19 dec 128> la ontego BaG si intrata in vigoare in 1223 care con ține o clau"a prin care statele părți la convenție accepta ipso facto #urisdicția obligatorie a anumitor instan țe in vederea reglementarii diferendelor internaționale cu privire la dreptul marii. * un alt tribunal arbitral conform ane;ei VIII din aceea și conven ție 2. Conform Statutului* numai statele pot fi păr ți 'n cau"ele supuse spre #udecata Cur ții. ?e asemenea* Statutul prevede posibilitatea sesi"ării Cur ții și de către orice stat al comunității internaționale* c/iar dacă nu este membru al +%U sau parte la Statut* 'n condițiile stabilite de Consiliul de Securitate. Interesele persoanelor fi"ice și #uridice nu au acces la #urisdicția C.I.J. entru sus ținerea intereselor lor inculcate de un alt stat* ele sunt repre"entate de către state prin intermediul protecției diplomatice19. Jurisdicția obligatorie a Curții poate fi acceptata printr6o declarație prealabilă formulată de orice stat interesat care este parte la Statutul Curții. si 4* declarații de acceptare a #urisdicției obligatorii a Cur ții. otrivit prevederile art. 5* alin >* aceasta declarație nu se referă la toate litigiile* ci numai la acelea care au ca obiect: 6
Interpretarea unui tratat!
6
Clarificarea unui principiu de drept interna țional!
6 Constatarea unui fapt care* dacă ar fi stabilit* ar constitui 'ncălcarea unui anga#ament internațional! 6
%atura sau 'ntinderea unei reparații datorita 'ncălcării unui anga#ament interna țional 11.
"
aniela Co!an i*tor 7onta ;aspunderea ersul &uridi* ,u*ure-ti 2010 p. #0. 9 6urel 7redaatasaru 8ratat de drept interna(ional puli* u!ina e ,u* 200 p.2#4. 10 aniela Co!an i*tor 7onta ;aspunderea ersul &uridi* ,u*ure-ti 2010 p. #0 11 6urel 7redaatasaru 8ratat de drept interna(ional puli* u!ina e ,u* 200 p. 2#5.
#
In ceea ce privește tratatele și convențiile internaționale care prevăd #urisdicția obligatorie a C.I.J.* lista acestora se găsește in cap al IV6lea* secțiunea a 6a din ICJ HearbooD 122A61228. Indicăm că e;ista peste 199 de convenții multilaterale 'n vigoare si apro;imativ 159 de tratate bilaterale care conțin clau"e de acceptare a #urisdicției organului principal al +%U1>. Ratione materiae* Curtea poate #udeca > categorii de cau"e* prevă"ute in art. 5 al Statutului:
Cau"ele 'naintate de părți
oate problemele prevă"ute de Carta +%U sau de tratatele și convențiile in vigoare 1.
&;ercitarea #urisdicției Curții este condiționată de acceptarea ei de către statele părți.
?upă cum se poate observa* Curtea Interna-ională de Justi-ie nu are competen-ă i 'n solu-ionarea cau"elor penale. rocedura 'n fa-a Cur-ii Interna-ionale de Justi-ie cuprinde două fa"e (scrisă i orală$* Statutul cuprin"7nd numeroase prevederi de detaliu referitoare la desfăurarea edin-elor de #udecată* drepturile procedurale ale păr-ilor* deliberarea i luarea /otăr7rii (deci"iei$. )otăr7rea adoptată de Curte* prin care se solu-ionea"ă fondul cau"ei* este definitivă din "iua 'n care a fost citită 'n edin-ă publică i obligatorie pentru păr-i. &a poate fi supusă doar revi"uirii* pentru fapte care la data /otăr7rii erau necunoscute Cur-ii i care ar fi putut influen-a decisiv /otăr7rea dacă ar fi fost cunoscute. ?acă una din păr-i nu o pune 'n aplicare* cealaltă parte are dreptul* potrivit art. 23 al Cartei* să se adrese"e Consiliului de Securitate care poate* dacă socotete necesar* să facă recomandare sau să decidă asupra măsurilor de luat pentru aducerea la 'ndeplinire a /otăr7rii. 0n afara atribu-iilor sale de #udecare a cau"elor privind diferendele interna-ionale* Curtea Interna-ională de Justi-ie are i atribu-ia de a da avi"e consultative
6urel 7redaatasaru 8ratat de drept interna(ional puli* u!ina e ,u* 200 p. 2#5. ,ian*a eleajen$utan auraaria Cra*iuneanu rept interna(ional puli* ed. a!angiu ,u*ure-ti 200" p. 2#3. 14 aniela Co!an i*tor 7onta ;+spunderea ersul &uridi* ,u*ure-ti 2010 p. #2. 13
Cum 'nsăi denumirea lor o indică* aceste avi"e nu sunt 'n principiu obligatorii nici pentru instan-ă* aceasta put7nd reveni oric7nd asupra lor* nici pentru cel care le6a cerut ori pentru alte state* ele impun7ndu6se* 'nsă* prin valoarea lor intrinsecă. * Curtea Interna-ională de Justi-ie a fost sesi"ată cu 54 cau"e* 'n care a adoptat 48 /otăr7ri* iar p7nă 'n 1225 i s6au adresat > de cereri pentru avi"e consultative. roblemele cu care a fost confruntată 'n cau"ele deduse #udecă-ii nu au fost* 'nsă* dintre cele mai importante din punct de vedere al implica-iilor asupra păcii i securită-ii interna-ionale.
IV Jurisdiția și as&ete ontro"ersate
<șa cum se menționea"ă la articolul 2 din Carta +%U* toți ce 12> membri +%U sunt parte a statutului Curții de Justi ție. Statele care nu sunt membre +%U pot* de asemenea* deveni parte la 15
6 se >edea C;%?= 6I% rept interna@ional puli*, edi@ia a Ia ,u*ureAtiB %ditura unda@iei România de Mâine 200# p. 23# "
statutul Curții* 'n temeiul articolului 2 alineatul (>$. ?e e;emplu* 'nainte de a deveni membru al %ațiunilor Unite* &lveția a folosit această procedură* 'n 1238 să devină parte! %auru de asemenea* a devenit parte 'n 1288. + dată ce un stat este parte la Statutul Curții* are dreptul de a participa cu ca"uri 'n fața Curții. Cu toate acestea* calitatea de parte la Statut nu dă automat #urisdicție Curții asupra litigiilor care implică aceste părți. roblema de competență este considerată 'n două tipuri de ca"uri: aspecte controversate și avi"ele.
IV!
