INDIVIDUALISM-COLECTIVISM Specificul dimensiunii individualism-colectivism in diferite culturi
Dimensiunea individualism colectivism este cea mai reprezentativa dimensiune psiho-soc psiho-sociolog iologica, ica, cu resurse resurse transcultu transculturale, rale, capabila capabila sa furnizeze furnizeze evaluari evaluari pe culturi culturi nation nationale ale ale varia variatii tiilor lor int interc ercult ultura urale. le. Aceast Aceastaa descri descriee poziti pozitiaa pe care care se plasea plaseaza za o persoana in raport cu ceilalti din mediul sau. Dimensiunea Individualism/colectivism se refera la raporturile individului cu celelalte fiinte umane. Anumite societati apreciaza individualismul ca pozitiv, altele ca retineri si chiar dezaprobare. dezaprobare. Premisa dimensiunii culturale individualism/colectivism este reprezentată de intensitatea relaţiilor dintre membrii unei societăţi, colectivităţi, organizaţii sau ai unui grup. grup. Prin Prin prisma prisma acest acestei ei dimen dimensiu siuni ni cultu cultural rale, e, socie societăţ tăţile ile sunt sunt de tip indivi individua dualis list,t, respectiv de tip collectivist sau comunitar.
Individualismul caracterizeaza culturile care incurajaza individul sa fie motivat in primul rand de scopurile si preferintele personale, fiind asociat cu relatiile de egalitate si roluri rolurile le flexib flexibile ile,, precu precum m si cu propri proprieta etatea tea privat privata. a. Intr-o Intr-o societ societate ate unde unde predom predomina ina individualismul, legaturile dintre membrii sai sunt reduse. Se considera normal ca fiecare sa-si urmareasca in special propriile interese, indivizilor acordandu-li-se o mare libertate de alege alegere re a direct directiil iilor or de actiu actiune ne.. In tarile tarile in care care predom predomina ina ini inivid vidual ualism ismul, ul, salari salariati atiii aborde abordeaza aza relati relatiile ile cu organ organiza izatia tia lor dintr-o dintr-o perspe perspecti ctiva va indivi individu duali alista sta,, bazat bazataa pe calcul.Atasamentul fata de organizatie este redus, depinzand de masura in care individul simte ca este in interesul propriu.Prin prisma acestor elemente se poate afirma ca in tarile in care predomina individualismul realizarea unui management eficace este mai greoi.In aces aceste te tari tari trebu trebuie ie aloc alocat atee resu resurs rsee supl suplim imen enta tare re pent pentru ru moti motiva vare reaa si coor coordo dona nare reaa personalului. La polul opus colectivismul caracterizeaza culturile care incurajeaza tendinta individului de a se vedea parte a unui grup social, reprezentand expresia nevoii de afiliere sau relationare. Colectivismul promoveaza aderarea la norme, respectul fata de autoritati, fata de cei in varsta, conformismul, fiind asociat cu rolurile stabile, ierarhizate dar si cu incurajarea proprietatii colective. In societatile unde primeaza valorile colectiviste, de grup, indivizii conlucreaza intre ei, luand in considerare, deseori, deciziile, actiunile si interesele celorlalti sau ale grupului din care fac parte.. In tarile unde colectivismul predo predomin mina, a, se dezvo dezvolta lta o pronun pronuntat tataa relati relatiee de respon responsab sabilit ilitate ate int intre re compon componen entii tii organizatiei si patronul sau.Salariatii tind sa considere organizatia ca a lor, succesele sale devin ale lor, iar esecurile acesteia sunt resimtite ca esecuri personale.In tarile in care predomina colectivismul este mai usor de realizat la nivel de organizatiei un management functi functiona onal,l, de tip partic participa ipativ tiv dator datorita ita atasam atasament entulu ului,i, loi loiali alitat tatii ii si respon responsab sabili ilitat tatii ii salariatilor fata de organizatiei.
Tabelul 1.1 prezintă comparativ câteva dintre caracteristicile societăţilor caracterizate prin individualism, respectiv colectivism. C o l e ct i v i s m
I nd iv i du l i s m 1
In societate oamenii apartin unor mari In societate se considera firesc ca formatii sau grupuri, care in schimbul fiecare sa aiba grija de el insusi si de loialitatii protejeaza familia sa restransa „Noi” se considera o abordare normala
„Eu” predomina in abordari si comportamente
Se manifesta o dependenta „afectiva” a Se manifesta o independenta indivizilor fata de organizatii si institutii afectiva a indivizilor fata de organizatii si institutii Implicarea individului in organizatii are o Implicarea individului in organizatii dimensiune morala se bazeaza pe calcule Viata privata este invadata de organizatiile Fiecare persoana are dreptul la o si grupurile din care face parte individul; viata privata si opinii personale opiniile sunt predeterminate Se manifesta incredere in deciziile de grup Se manifesta incredere in deciziile individuale
Toţi membrii societăţii sunt trataţi Membrii societăţii sunt trataţi diferit de identic cei ai altei societăţi Viaţa privată este strict individuală, Viaţa privată este influenţată de grup Personal Se foloseşte predilect exprimarea „noi”
Se foloseşte predilect exprimarea „eu”
Persoanele se ocupă de supravieţuirea şi
Fiecare persoană se ocupă de ea însăşi sau de familie
bunăstarea familiei Iniţiativele şi realizările personale sunt Importante Grupul generează forţă şi performanţă Identitatea se bazează pe individ Identitatea depinde de apartenenţa la un Grup Tabelul 1.1 Particularităţi ale societăţilor caracterizate prin: Individualism Colectivism
2
Tabelul 1.2 prezintă câteva dintre consecinţele asupra managementului observate în ţările caracterizate prin individualism, respectiv colectivism. Individualism
Colectivism
Deciziile urmează acelaşi proces
Deciziile sunt influenţate de relaţiile personale
pentru toate persoanele Managerii sunt interesaţi de inovare,
Managerii sunt conservatori
progres, creativitate, schimbare
Promovarea urmăreşte criterii de profesionalism
Progresul organizaţiei este influenţat de iniţiativele individuale
Promovarea senioritate
urmăreşte
criterii
de
Evoluţia organizaţiei este influenţată de loialitate, simţul datoriei, obişnuinţă
Salariaţii îşi apără singuri interesele
Salariaţii aşteaptă ca organizaţia să se ocupe de ei
Relaţiile dintre membrii organizaţiei se
Relaţiile dintre membrii organizaţiei se bazează pe interese comune, de grup
bazează pe interese personale
Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului
În societăţile caracterizate prin individualism sunt importante viaţa personală, viaţa familială, profesia, poziţia ierarhică, libertatea individului de a-şi organiza propria activitate şi de a se realiza din punct de vedere material, profesional, social şi cultural. În societăţile caracterizate prin colectivism sunt importante grupul din care individul face parte, condiţiile şi climatul de muncă, cultura organizaţională. Comparatii interculturale realizate pe dimensiunea individualism-colectivism:
Dimenisiunile culturale sunt influentate de factori ecologici si economici. Individualismul este puternic corelat cu dezvoltarea economica cat si cu latitudinea ridicata. Tarile cu un climat moderat sau rece tind spre individualism, in schimb, cele care 3
au un climat cald tind spre colectivism. Studiul longitudinal realizat de Hofstede sugereaza ca tarile mai dezvoltate sunt individualiste, iar pe masura ce o tara se dezvolta, cetatenii sai avand un acces mai mare la resurse, isi permit mai multa intimitate si independenta, aceasta tinde sa devina mai individualista. Dimensiunea colectivism-individualism necesita o analiza complexa a celor patru: : individualismul orizontal(rezulta din combinatia self-ului independent cu cel identic), individualismul vertical(rezulta din combinatia self-ului independent cu cel diferit), colectivismul orizontal(rezulta din combinatia self-ului interdependent cu cel identic) si colectivismul vertical(rezulta din combinatia self-ului interdependent cu cel diferit). Acest lucru s-ar putea realiza prin oferirea celui chestionat a patru optiuni de raspuns, fiecare fiind aferenta tipului de colectivism sau de individualism. Exemplu: “daca ar fi sa va autodescrieti unei alte persoane, care din urmatoarele descrieri ar fi cea aleasa de dumneavoastra? 1. Orientat spre realizare (individualism vertical); 2. Cooperativ(colectivism orizontal); 3. Constiincios(colectivism vertical); 4. Unic(individualism orizontal)”. Primul studiu transcultural extins al lui Hofstede a catalogat SUA, Marea Britanie si Canada ca fiind cele mai individualiste state, iar tarile asiatice si cele din America Latina ca fiind cele mai colectiviste. În societătile caracterizate prin individualism precum SUA, Australia sau Marea Britanie, oamenii se definesc ca indivizi, aici libertatea se împleteste cu dimensiunile mediului social; managementul este autocrat. Cele colectiviste precum Panama, Ecuador sau Guatemala reprezintă sisteme sociale fixe, rigide, în care oamenii apartin unor grupuri sau clanuri care le oferă grijă si protectie, iar managementul este participativ. SUA Individualismul american a fost diferit in functie de diferitele perioade istorice. Fiind cultura cu cel mai inalt grad de individualitate, SUA este adesea folosita ca si criteriu de referinta pentru desemnarea polului individualist. In cadrul culturii nord americane exista diferente semnificative care nu sustin ideea omogenitatii culturale. S-a constatat ca apartenentii claselor sociale superioare si medii au un nivel mai ridicat al valorilor individualiste (ambitia, autonomia) decat cei din clasele inferioare care pun accentul mai mult pe obedienta, socializare, integrare in societate. De asemenea s-a constatat ca populatia hispanica din SUA este mai colectivista decat cea nonhispanica, insa hispanicii tind sa devina tot mai individualisti pe masura ce sunt aculturati. Putem spune conform studiilor facute ca individualismul american are doua subtipuri: individualismul narcisic si individualismul comunitar. Individualismul narcisic se caracterizeaza printr-un comportament orientat doar spre indeplinirea scopurilor individului, in timp ce individualismul comunitar se caracterizeaza prin faptul ca scopurile personale sunt subsumate celor vizate de comunitatea integratoare. Canada Alaturi de SUA, reprezinta un etalon al individualismului, canadienii evidentiinduse ca individualisti care apreciaza in mod deosebit competitivitatea, increderea in sine si libertatea. Rusia Studiile apreciaza aceasta tara ca fiind in curs de dezvoltate in ceea ce priveste individualismul. Aceste studii evidentiaza faptul ca rusii oscileaza intre extreme, fiind fie foarte colectivisti, fie extrem de individualisti. In Rusia sloganul “nu trai mai prost decat vecinul tau” combina ostilitatea, resentimentul si invidia fata de cei care au mai mult, in
4
timp ce in statele occidentale desemneaza faptul ca indivizii ar trebui sa isi exploateze propriul potential, intr-o societate competitiva, prin respectarea unor reguli sociale clare. Atitudinea rusilor poate fi considerata ca fiind una negativa angajata, pe care multi cetateni o au fata de cei mai bogati cunoscuti sub numele de “noii rusi”, dar care nu se exteriorizeaza intr-o revolta publica ci mai degraba evoca o forma de fuga de societate. Japonia De-a lungul vremii s-a propagat ideea ca japonezii sunt colectivisti, acest colectivism fiind invocat pentru a explica numeroasele fenomene sociale din Japonia. Recent aceasta caracterizare a japonezilor a fost criticata prezentand ca argument evenimentele istorice si sociale care probeaza individualismul si independenta. S-a scos in evidenta dinamica sociala reala proprie culturii japoneze care s-a dezvoltat datorita inlocuitorilor noncolectivisti din orase si s-a demonstrat ca principiul dominant al organizatiilor sociale japoneze favorizeaza antreprenorismul individualist.
Factori sociali care potenteaza dimensiunea individualism-colectivism
In orice cultura, prevalenta colectivismului ori a individualismului depinde de factori precum: constrangerea culturala versus libertinaj cultural si complexitate culturala versus simplitate culturala. Constrangerea se refera la modul in care membrii unei culturi ajung la un consens, se conformeaza normelor culturale si se comporta in consecinta, primesc sau emit critici severe la adresa celor care se abat de la norme. Constrangerea culturala este specifica culturilor omogene, relativ izolate de alte culturi. Culturile caracterizate prin libertinaj cultural sunt specifice societatilor eterogene, unde oamenii sunt fluctuanti in ceea ce priveste normele si respectarea lor. Libertinajul cultural a fost asociat cu blandetea sanctiunilor in cazul incalcarii normelor, in timp ce culturile caracterizate prin constrangere pedepsesc sever abaterile de la norme. Conform studiilor efectuate, libertinajul culturala este asociat cu individualismul, iar constrangerea culturala cu colectivismul. Complexitatea culturala ar putea fi considerata un factor insemnat in diferentierea culturilor. Conventional exista doua tipuri de culturi: complexe si simpliste. Culturile complexe sunt asociate libertinajului cultural, iar cele simpliste incurajeaza constrangerea culturala. Factori relevant in determinarea tendintelor personale spre individualism sau colectivism
Socializarea In culturile colectiviste copiii sunt imbratisati mai mult, tratati cu tandrete, dar au mai putina libertate, in comparatie cu cei din culturile individualiste. Copiii colectivisti sunt mai putin incurajati sa-si exteriorizeze emotiile, sa spuna ceea ce simt in diverse situatii, familiile colectiviste considerand copilul ideal pe acela care respecta regulile. Copiii din culturile individualiste sunt adesea lasati sa-si aleaga singuri un mod de a trai, dupa ce le-au fost schitate anumite reguli generale pe care au dreptul sa le ignore fara a primi o sanctiune severa din partea parintilor. Spre deosebire de copiii colectivisti, cei din familiile individualiste isi exprima liber trairile, fiind tratati fiecare in parte ca o persoana distincta, cultura individualista punand accentul pe realizarea personala.
5
Clasa sociala In toate societatile, clasele sociale cu conditie mai modesta tind sa fie colectiviste, punand accentul pe obedienta si pe respectarea normelor, in timp ce clasele inalte sunt preponderent individualiste, valorizand realizarea personala si creativitatea. Educatia Implicarea in experiente educationale diverse si complexe va mari propensiunea oamenilor spre valori ale diversitatii culturale si deci spre individualism. Ocupatia Cu cat ocupatia presupune mai multa munca in echipa, cu atat creste nevoia de conformare la nevoile celorlalti si deci tendinta spre colectivism. Varsta In urma studiilor realizate s-a dovedit ca pe masura ce inaintam in varsta avem tendinta sa valorizam din ce in ce mai mult stabilitatea relatiilor sociale devenind mai colectivisti. Experienta calatoriilor in strainatate Marele avantaj al calatoriilor il constituie exersarea unor experiente diverse care favorizeaza insusirea valorilor individualiste. Diferente intre culturile individualiste si cele colectiviste. Interferente intre individualism-colectivism si alte variabile psihosociologice
Ansamblul cercetarilor tematice aduc dovezi consistente ce indica diferente semnificative in ceea ce priveste procesele psihologice fundamentale, intre membrii culturilor colectiviste si individualiste. Aceste diferente au fost observate in procese ca: invatarea si perceperea sociala, motivarea, trairea afectiva si exprimarea emotiilor, stima de sine, starea de bine si optimismul, comportamentul pro-social, comunicarea, etica. Auto-perceptia Analizarea mecanismelor auto-perceptiei in doua culturi diferite, una colectivista (Japonia) si una individualista (SUA), a scos la iveala faptul ca perceptia sociala la individualisti se focalizeaza pe un set de atribute ce au in centru individul, in timp ce in cultura colectivista centrarea se face pe relatiile individului cu cei din jur. Raspunsurile date de subiectii japonezi au relevat informatii despre ei ca parte a unor relatii in timp ce raspunsurile americanilor au surprins informatii stricte despre propria persoana. Colectivistii se percep in mod realist, cunoscandu-si bine limitele in timp ce individualistii au auto-perceptii mai putin realiste, acestia avand tendinta de a se supraestima. Aceste aspecte duc la concluzia ca individualistii au o stima de sine mai ridicata in comparatie cu colectivistii. In perceptia de sine, un aspect important este focalizat pe esec sau succes. Individualistii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, iar colectivistii o evalueaza mai degraba prin intermediul esecurilor si al consecintelor negative ale comportamentului lor. Individualistilor le sunt specifice atribuirile interne, ei cautand si solicitand informatii care sa confirme atribuiri interne dezirabile, in timp ce colectivistii sunt preocupati sa nu devieze de la norme. Atribuirile Individualistii atribuie evenimentelor cauze interne, iar colectivistii sunt in majoritatea cazurilor externalisti. Individualistii sunt supusi intr-o mai mare masura erorii fundamentale de atribuire prin accentuarea rolului cauzelor interne in explicarea comportamentului celuilalt, o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent in comparatie cu colectivistii. 6
Cognitiile Individualistii sunt in mai mare masura preocupati de propriile nevoi, dorinte, idei, drepturi, capacitati, in timp ce colectivistii manifesta interes fata de nevoile celorlalti incercand sa le induca acestora o stare de bine psihologica. Legatura comportamentatitudini este mai slaba in culturile colectiviste si mult mai puternica in culturile individualiste. Indivizii din culturile colectiviste percep mediul inconjurator mai degraba inflexibil si se vad pe sine ca adaptabili si mai putin capabili de schimbare. La polul opus, individualistii se autoevalueaza ca fiind mai flexibili, si privesc mediul social schimbator ca pe ceva firesc si natural. Motivatia Cu cat complexitatea mediului si a situatiei este mai ridicata (caracteristica a individualismului), cu atat indivizii doresc sa fie calificati drept unici si devin mai motivati de circumstantele care le permit acest lucru. . Emotiile Emotiile colectivistilor sunt centrate pe ceilalti si sunt de scurta durata, mentinanduse atata timp cat ei se afla in situatia respectiva, iar in cazul individualistilor sunt centrate pe ei insisi si sunt de lunga durata. Rezultatele diverselor studii au aratat ca americanii au raportat mai multe emotii pozitive de dezangajare, distantare de ceilalti (superioritate, mandrie), in timp ce japonezii activau mai multe emotii pozitive de angajare (prietenie, apropiere, respect). Comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gama mai larga de trairi afective atat pozitive cat si negative. Intre cele doua tipuri de culturi exista diferente in ceea ce priveste modul de exprimare al emotiilor. Colectivistii descurajeaza exprimarea emotiilor negative si incurajeaza emotiile pozitive in scopul mentinerii armoniei grupului. Fata de persoanele din afara grupului colectivistii au o atitudine diferita in sensul ca descurajeaza exprimarea sentimentelor pozitive si incurajeaza exprimarea sentimentelor negative in scopul distantarii fata de acestia. Conceptul de sine si stima de sine. Identitatea sociala Pentru colectivisti identitatea are sens si este definita in relatie cu ceilalti. Individualistii isi bazeaza identitatea pe propriile experiente si pe propria persoana. In ceea ce priveste conceptul de sine, pentru subiectii din culturile colectiviste acesta deriva din identitatea grupala si relatiile cu ceilalti, care nu pot fi separate de situatii si contexte particulare Starea de bine psihologica Indivizii din culturile individualiste au o stima de sine mai buna si sunt mai optimisti decat indivizii din culturile colectiviste. Anumiti autori au descris o serie de factori care pot contribui la diferenta ce se produce in aprecierea starii de bine psihologice in cele doua tipuri de culturi: compatibilitatea intre personalitate si cultura, deschiderea catre nou, capacitatea de adaptare la mediul inconjurator, disponibilitatea pentru dezvoltarea personala, etc.
7
Comportamentul social Indivizii din culturile colectiviste apartin grupurilor ca rezultat al unui drept obtinut prin nastere sau casatorie. Pentru cei din culturile individualiste apartenenta la grup trebuie castigata. In ceea ce priveste relatiile din cadrul grupului, individualistii au o tendinta mai pronuntata de a avea contacte cu cei din grup decat colectivistii, dar acestea sunt superficiale cu implicare redusa, in timp ce colectivistii isi fac mai putini prieteni noi, insa relatiile lor sunt mult mai apropiate. Codurile de comunicare In timpul conversatiilor indivizii colectivisti folosesc frecvent formula verbala „noi”, pe cand individualistii folosesc pronumele „eu”. Structura personalitatii In culturile colectiviste, in cresterea copiilor se pune accentul pe conformism, obedienta, siguranta, iar in culturile individualiste accentul cade pe independenta, spirit de exploatare, creativitate. Etica implicita Se considera ca exista trei coduri morale potentiale care se refera la: comunitate, autonomie si divinitate. Codurile ce tin de comunitate sunt importante in principal pentru membrii culturilor colectiviste, in timp ce codurile de autonomie sunt importante pentru culturile individualiste. Ele provoaca emotii diferite. Violarea codurilor comunale inclusiv ale ierarhiei provoaca dispret, cadere in dizgratie, violarea codurilor legate de autonomie provoaca furie, iar violarea codului legat de credintele religioase provoaca dezgust. Indienii apreciaza ajutorul acordat unui membru al grupului ca pe o obligatie in timp ce americanii il privesc ca pe o problema de optiune, americanii simtindu-se mai putin responsabili de ajutarea prietenilor sau cunoscutilor care nu sunt de la bun inceput pretuiti. Exprimarea moralitatii intr-o cultura colectivista este mult mai contextuala, iar valoare suprema este reprezentata de binele colectivitatii. In consecinta, a mintii devine un comportament mai acceptabil in culturile colectiviste decat in cele individualiste, daca scopul minciunii il reprezinta salvarea reputatiei sau sprijinirea propriului grup. Exista moduri traditionale de a mintii. Atunci cand oamenii au un simt puternic de autodeterminare (tendinta caracteristica individualismului), ei cauta sinceritatea si autenticitatea, iar cand se simt coplesiti de traditii si obligatii (tendinta caracteristica colectivismului) nu pun pret pe autenticitate.
8
