Domeniul psihotraumatologiei
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
Conceptul de psihotraumatologie • 1990 – psihiatrii Donovan și McIntyre (Healing the hurt child) conceptul de traumatologie; ”Traumatologia este studiul traumelor naturale și al celor provocate de oameni, studiul consecințelor lor sociale și psihobiologice și al regulilor re gulilor de intervenție, pre predictive dictive și pre preventive ventive, care rezultă din
acest studiu” • este un domeniu de cercetare nou, complex și interdisciplinar: - psihologia dezvoltării umane, psihologie și cercetare clinică, medicină, medicină, antropologie antropologie,, epidemiologie, epidemiologie, stiin stiinț e cognitive • Pentru a delimita traumatologia chirurgicală de cea psihologică, s-a acceptat termenul de psihotraumatologie = cercetarea și tratament trat amentul ul lezi leziunil unilor or sufl suflete ete ști și cons conseci ecin n ț elor aces acestora tora..
• e !ocalizează pe sfera trăirilor umane a!lată insă "n str#nsă rela relație cu sfera socială și fiziologic-somatică;
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
Conceptul de psihotraumatologie • 1990 – psihiatrii Donovan și McIntyre (Healing the hurt child) conceptul de traumatologie; ”Traumatologia este studiul traumelor naturale și al celor provocate de oameni, studiul consecințelor lor sociale și psihobiologice și al regulilor re gulilor de intervenție, pre predictive dictive și pre preventive ventive, care rezultă din
acest studiu” • este un domeniu de cercetare nou, complex și interdisciplinar: - psihologia dezvoltării umane, psihologie și cercetare clinică, medicină, medicină, antropologie antropologie,, epidemiologie, epidemiologie, stiin stiinț e cognitive • Pentru a delimita traumatologia chirurgicală de cea psihologică, s-a acceptat termenul de psihotraumatologie = cercetarea și tratament trat amentul ul lezi leziunil unilor or sufl suflete ete ști și cons conseci ecin n ț elor aces acestora tora..
• e !ocalizează pe sfera trăirilor umane a!lată insă "n str#nsă rela relație cu sfera socială și fiziologic-somatică;
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
Traumă somatică vs. traumă psihică • Trauma somatică = leiune !rană" fiică siste sisteme mele le
som somat atic icee sunt sunt depă depășite "n "n priv privin ința capa capaci cită tății lor lor de de rezi rezist sten ență
• Trauma psihică = leiune !rană" sufletească sistemul psihic este este depă depășit în în capac capacit ită ăț ile ile sale sale de de apăra apărare re; ”situația
asta m-a rupt rupt "n $ucă $ucăți”, ”persoan ”persoanaa asta m-a m-a rănit rănit !oarte !oarte rău”, rău”, ”mi-a distrus inima”, etc%
&xistă analogii psihice pentru tendin ța de autovindecare autovindecare a organismului' organismului' um caută psihicul să elimine stimulii psihici nocivi care i-au străpuns apărarea' #sihotraumatologia cercetează leziunile psihice ale oamenilor p#nă la
nivelul s!erei $iologice și sociale și explică mani!estările traumei pe $aza lezării sistemelor de reglare psihologică ; - $ulnera%ilitatea umană devine o temă centrală de cercetare%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
Istoria psihotraumatologiei 1. Istoria naturală -. Ritualurile de doliu, miturile, religiile, literatura, filosofia există la toate
popoarele și "n toate timpurile istorice -. recunoașterea !enomenologică a rănilor su!letești; -. căutarea unor strategii terapeutice; -. "nțelegerea sensului existenței umane, a su!erinței și morții &. Istoria științifică . #ierre
'anet (*+-*./)– conceptul de disociere psihică – apare ca
urmare a suprasolicitării conștiinței de către ela$orarea unor situații traumatice, copleșitoare; -. 0mintirea unei experiențe traumatice nu poate !i ela$orată (meta$olizată) corespunzător ea va !i desprinsă de conștiință, clivată, disociată, pentru a !i retrăită la un moment temporal ulterior (ca stare emoțională, poziție1stare corporală, reprezentări psihice, imagini, re-"nscenări comportamentale) -. 0 descris pentru prima dată tul%urările de memorie legate de traumatiare (amneziile postexpozitorii sau hipermneziile)
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
(igmund )reud (*+2-*3) – conceptul de disociere se menține
- Conceptul de apărare psihică – experiențele traumatice nu sunt ținute
departe de conștiință numai datorită suprasocilitării, ci pentru că integrarea lor este incomodă pentru personalitate (ar supra"ncărca-o cu a!ecte pur si simplu insuporta$ile) - ”numim traumatică o experienț ă care aduce "n viaț a psihică, "ntruun interval scurt, o asemenea cre ștere a excitaț iei , "nc#t descărcarea sau ela$orarea ei "n modalitatea normală ș i o$iș nuită eșuează, rezult#nd tulburări energetice durabile ”% - Conceptul de retroacțiune * conexiunea temporală a !enomenelor psihice "n istoria de viață (ex% ontactele cvasierotice dintre adulț i și copii; adesea numai la pu$ertate copiii devin conș tienț i de "ncărcătura sexuală a situațiilor) - 4lterior, pe l#ngă factori situaționali insuporta%ili adaugă factorii interni !dorințe și pulsiuni inaccepta%ile și insurmonta%il de intense) – ca mecanisme etiologice ale
traumatizării psihice%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
+ardiner !19,1" – ”5evrozele traumatice ale răz$oiului”
- 0 !ost primul care a cercetat manifestările fiiologice masive
care "nsoțesc reacțiile traumatice – !izionevroza - Nevroza = încercare de adaptare și stăpânire - Pentru "nțelegerea mani!estărilor nevrotice este importantă descoperirea sensului din spatele simptomului ; - 6ndicii de su!erință: • 7ngustarea &ului (&go contraction); • &puizarea resurselor interne sau sărăcirea energetică; • 8ezorganizare (destructurare psihică, disociere)%
Masud +han !19-" – conceptul de traume cumulative =
evenimente, su!erițe, care, luate !iecare "n parte, sunt su$traumatice, adică răm#n su$ pragul de traumatizare "n sensul "ngust, dar care se adună "ntr-o con!igurație care "n total este traumatică% - Pe termen lung, se prăbușesc funcț iile de autoapărare ale Eului.
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
D./. /innicott !19," – "n loc ca mediul ”su!icient de $un” să se
adapteze "ntr-o măsură satis!ăcătoare tre$uinț elor de dezvoltare ale copilului, acesta tre$uie să !ie cel care tre$uie să se adapteze mediului său, ceea ce este pentru el o suprasocilitare fals sistem al sinelui; copilul se su$ordonează cerințelor lumii exterioare ș i este "nsoțit pe parcursul vieții de un sentiment de "nstrăinare și gol interior, de senzația că el nu este cu adevărat prezent "n acț iunile sale; 'ohn o2l%y !193-4 1953" – trauma de deprivare ( de exemplu, pierderea timpurie a părinților, separarea de părinț i) Ma6 (tern !1955" – urmările nemi7locite ale traumatiării masive: • Reacț ie catatonoidă, de încremenire – "n anumite situa ții poate duce la
cedarea tuturor !uncțiilor de autoconservare și la moartea psihogenă; • urtună agitată de mișcări%
(elye !19-" – modelul reacției de stres (trei !aze: alarmă,
rezistență, epuizare); cercetarea psihosomatică; /einer !195," – a numit modelul lui el9e – sindrom general de adaptare !(8"
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
Diagnosticarea traumei psihice
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
Diagnosticul psihic • •
#rocesul de desfășurare a traumatiării psihice:
izează evoluț ia cursului vie ții individuale și a proceselor interioare 0ccent pe dinamica și dezvoltarea psihică; 8erulează un ” film” Diagnosticul traumatiării psihice:
; azate pe norme statistice; - lasi!icare statică transtemporală;
-
=========================== • onsecințele psihice ale traumei se mani!estă prin numeroase simptome sau sindroame psihice, datorită: Paletă
largă de situații traumatice;
psihotraumatice generale < sindroame generale de suprasarcină psihotraumatică
(indroame
psihotraumatice specifice < sindroame specifice de suprasarcină psihotraumatică !(((#"
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
(indroame psihotraumatice generale < sindroame generale de suprasarcină psihotraumatică
1. Tul%urare de stres posttraumatică !#osttraumatic (tres Disorder * #T(D4 D(M;" &. (indromul de victimiare . (indromul de suprasarcină comple6ă psihotraumatică ,. Tul%urarea acută de stres !cute (tress Disorder4 D(M;" . Tul%urare de atașament reactiv !D(M;" -. Tul%urare de anaga7ament social deinhi%at !D(M;" 3. Tul%urarea de adaptare !D(M;" 5. Tul%urări disociative !D(M;"
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
1. (indrom de stres posttraumatic #osttraumatic (tres Disorder * #T(D4 D(M; • 4rmătarele criterii se aplică adul ților, adolescen ților și copiilor mai mari de 2
ani% . >6punerea la moarte (reală sau amenin țată), rănire !izică serioasă sau
violență sexuală "ntr-una sau mai multe din următoarele !eluri: *% ?% 3% .%
>răirea directă a evenimentului traumatic; @artor direct la evenimentul traumatic al altora; 0!larea veștii că un eveniment traumatizant a !ost trăit de o rudă sau prieten% &xpunere indirectă extremă sau repetată la detaliile 1 consecin țele neplăcute 1 traumatice ale evenimentului, de o$icei ca parte a rolului pro!esional (ex% ăutarea de supravie țuitori 1 colectarea de rămă și țe umane după dezastre 1 accidente)
•. 5u este inclusă expunerea indirectă non-pro!esională prin intermediul
televiziunii, !ilmelor, !otogra!iilor sau al altor canale media, dec#t dacă această expunere este rela ționată cu pro!esia%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
% Prezența unuia sau mai multor simptome intrusive asociate cu evenimentul traumatizant, "ncep#nd după "ncheierea acestui eveniment: !. "mintiri stresante recurente, involuntare și intruzive ale evenimentului traumatic 5otă: Aa copiii su$ 2 ani, pot avea loc Bocuri "n care se exprimă "n mod repetat teme sau aspecte ale traumei; #. $ise recurente, apăsătoare "n care conț inutul sau a!ectul visului sunt relaț ionate cu evenimentul traumatic% 5otă: la copii, pot apărea vise "n!ricoș ătoare !ără conț inut recognosci$il %. Reacț ii disociative (ex% !lash$acCs) "n care persoana se simte sau acț ionează ca și cum evenimentul traumatic s-ar "ntoarce (ast!el de reacț ii pot apărea pe un continuum iar cea mai extremă exprimare este lipsa completă de conș tienț ă asupra mediului "nconBurător prezent)% 5otă: Aa copiii mici, poate avea loc o nouă re"nscenare speci!ică traumei "n timpul Bocului% &. 'tres psihologic intens sau prelungit la con!runtarea cu stimuli interni sau externi care sim$olizează sau seamănă cu unele aspecte ale evenimentului traumatic% (. Reacț ii fiziologice accentuate la stimuli interni sau externi care sim$olizează sau seamănă cu unele aspecte ale evenimentului traumatic%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
C. >vitare persistentă a stimulilor asocia ți cu evenimentul traumatic, "ncep#nd după apariția acestuia – a șa cum se eviden țiază prin unul sau am$ele simptome de mai Bos: !. Evitarea sau eforturi de a evita amintiri, gânduri sau emo ț ii stresante despre sau str#ns legate de evenimentul traumatic; #. Evitarea sau eforturi de a evita stimulilor e)terni (oameni, locuri, conversa ții, activități, o$iecte, situa ții) care trezesc amintiri, g#nduri sau emo ții stresante despre sau str#ns legate de evenimentul traumatic; D. lterări negative ?n cogniții și dispoiție asociate cu evenimentul traumatic, "ncep#nd sau agrav#ndu-se după apari ția evenimentului traumatic – a șa cum se evidențiază prin două sau mai multe din următoarele simptome: !. *ncapacitatea de a-și aminti un aspect important al traumei (tipic, datorită amneziei disociative și nu altor !actori precum traumatisme cere$rale, alcool sau droguri) #. +onvingeri și așteptări negative , persistente și e)agerate, despre sine, alț ii sau lume
%. &. (. . .
(de ex% ”unt rău”, ”5imeni nu este de "ncredere”, ”Aumea este complet periculoasă”, ”7ntregul meu sistem nervos este ruinat”)% +ogniții persistente și distorsionate despre cauza sau consecinț ele evenimentului traumatic care conduc spre învinovăț irea ($lamarea) de sine sau a altora% 'tare emoț ională persistent negativă (de ex% Drică, oroare, !urie, vinovă ție, ru șine) *nteres în mod clar diminuat sau participare diminuată la activităț ile semnificative ; 'entimente de detașare sau înstrăinare de alț ii; *ncapacitate persistentă de a trăi emo ț ii pozitive (de ex% Dericire, satis!ac ție sau
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
>. lterări marcate ale arousalului și reactivită ții asociate cu
evenimentul traumatic, "ncep#nd sau agrav#ndu-se după apariția evenimentului - așa cum se evidențiază prin două sau mai multe din următoarele simptome: !. +omportament iritabil și izbucniri de furie (cu mică sau !ără provocare) "n mod tipic exprimate prin agresivitatea ver$ală sau !izică "ndreptată spre oameni sau o$iecte; #. +omportament necugetat sau auto-distructiv ; %. ipervigilenț ă/ &. Răspuns e)agerat de tresărire/ (. 0ificultăț i de concentrare/ . 1ulburări de somn (de ex% 8i!icultatea de a adormi sau de a sta treaz
sau somn agitat) ). Durata tul$urării (riteriile ,,8 și &) este mai mare de * lună% E% >ul$urarea cauzează stres clinic semnificativ și afectarea ariilor de funcționare socială, ocupațională sau altele importante% H% >ul$urarea nu poate !i atri$uită e!ectelor !iziologice ale su$stanțelor (de ex% @edicamente, alcool) sau altor condiții medicale%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
• 'pecificaț i dacă: • Cu simptome disociative: simptomele persoanei "ndeplinesc criteriile pentru
P>8 și, "n plus, ca răspuns la stresor, individul trăieș te simptome persistente sau recurente precum: !. 0epersonalizare: experiențe recurente sau persistente de a se simț i detaș at, ca și cum ar !i un o$servator dina!ară al propriilor procese mentale sau corporale (de ex% e simte ca și cum ar !i "ntr-un vis; sentimentul de irealitate a sinelui sau corpului; sentimentul că timpul de scurge lent); #. 0erealizare2 experiențe persistente sau recurente de irealitate a mediului "nconBurător (de ex% Aumea din Burul individului este trăită ca ireală, ca intr-un vis, distant sau distorsionat) 5otă: pentru a utiliza acest su$tip, simptomele disociative nu tre$uie să poată !i atri$uite e!ectelor !iziologice ale su$stanț elor sau altor condiț ii medicale% 'pecificaț i dacă: •. Cu e6primare ?nt@riată: dacă criteriile diagnostice complete nu sunt "ndeplinite p#nă cel puțin după 2 luni (deși exprimarea anumitor simptome poate !i imediată)%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
A(>B$ȚII: • @ulți pacienți nu mani!estă mult timp nici un simptom și dezvoltă simptome
numai la reeditarea situativă a experien ței traumatice; • Eermania: sindrom %aal de suprasarcină psihotraumatică !((#": ”post-traumatic” echivalen ță "ntre evenimentul traumatic și traumă; >rauma are de !apt o desfășurare procesuală; ”tul$urare P> de stres” – fiziologia reacției de stres se deosebe ște calitativ de reacț ia traumatică ; stresul (ca răspuns al organismului la o situație critică de suprasarcină și la evenimente critice) nu duce la modi!icări calitative speci!ice reac ției traumatice; introduce un spectru mai larg de sindroame psihotraumatice (54 unul singur, P>8); ele trei dimensiuni ale sindromului $azal - dimensiunile $azale ale ela$orării traumei și produc ției de simptome – se analizează separat: imagini
mnezice intruzive 3 e)citaț ie agitată, inundare nea4utorată cu stimuli și amintiri traumatice/
negare5evitare
3 frozen states 6încremenire, anestezie emoț ională, simptome psihosomatice7
nivel
de e)citatie fiziologică 3 stare de e)citaț ie de lungă durată/ maladii somatice 6boli coronariene, hipertensiune, migrene, leziuni gastrice, colon iritabil, tulburări ale aparatului muscular7.
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
• #T(D insidios: P se
poate mani!esta și după luni sau chiar ani (traumatizarea psihică este un proces evolutiv); 0re la $ază mecanismul retroacțiunii – experienței anterioare "i este dată numai ulterior o semni!icație amenin țătoare pentru via ță; o schemă traumatică latentă poate !i stimulată, !iind condi ționată de o repetare a componentelor situa ției traumatice, prin crize existen țiale (adolescența, parentalitatea, "m$ătr#nirea)
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
&. (indromul de victimiare !($4 Ach%erg4 199" .
Trăirea unuia sau mai multor episoade de violență psihică sau a%u psihic sau
%
constr#ngere la activitate sexuală, ca victimă sau martor: 8ezvoltarea următoarelor simptome (care nu existau "naintea experienței de victimizare):
1.
(entimentul de a nu mai putea face față sarcinilor și o%ligațiilor ilnice, care pornește de la
10.
experiența de neaButorare "n situația traumatică specială (de ex, pasivitate generală, scăderea autoa!irmării sau ne"ncredere "n propria capacitate de Budecată) Convingerea de a fi vătămat ?n mod dura%il prin e6periența de victimiare (de ex, dacă un copil a$uzat sau o victimă a violului este convinsă că nu mai poate !i atractivă pentru altcineva) (entimente de iolare4 incapacitatea de a avea ?ncredere "n alții sau de a sta$ili o intimitate cu aceștia; Beprimare e6agerată sau e6primare e6cesivă a furiei; agateliare corespunătoare a rănilor adăugate (psihice sau !izice); mneie pentru evenimentul traumatic; Convingerea victimei de a fi mai vinovată pentru eveniment dec#t !ăptașul; A tendință de a se e6pune din nou e6perienței traumatice; #reluarea imaginii alterate despre lume a !aptașului "n aprecierea comportamentului social corespunzător (de ex, ideea că este "n ordine ca părin ții să "ntrețină relații sexuale cu copiii lor sau că este "n ordine ca un soț să "și lovească so ția pentru ca ea să i se supună); Idealiarea făptașului:
C.
Durata simptomului de cel puțin o lună%
&. . ,. . -. 3. 5. 9.
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
. (indromul de suprasarcină comple6ă psihotraumatică !((C#4 erman4 199&" • !ace legătura "ntre P și ; • 8escrie consecințele celor mai severe, "ndelungate și repetate
traumatizări (tortura, internări "n lagăre de concentrare, a$uz persistent) 1. fi suspus unui control totalitar pe o perioadă lungă de timp
(luni, ani) – ex% Prizonier de răz$oi, ostatic, supraviețuitori al lagărelor de concentrare și anumitor culte religioase, vitimele sistemelor totalitare pe teren !amiliar și sexual (supraviețuitorii violenței !amiliale, maltratării copiilor, a$uzului sexual al copiilor și constr#ngeri sexuale organizate); &. lterări ale reglării afectelor: • • • • •
8ispoziție dis!orică dura$ilă; 6dei suicidare (cronic); >endința către autorănire; @#nie expozivă sau extrem de reprimată (trecere de la una la alta); exualitate compulsivă sau extrem de inhi$ată (treceri de la una la alta)%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
. lterări ale conștiinței: • • • •
0mnezie sau hipermnezie a evenimentelor traumatice; &pisoade disociative; 8epersonalizare1 derealizare;
,. lterări ale imaginii de sine: • entimente de neaButorare și pierdere a ini țiativei; •
convingerea de a nu !i "n țeles de nimeni sau de a nu mai !i uman);
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
. lterări ale percepției făptașului: • preocupare excesivă pentru el (g#nduri de răz$unare);
• 4n punct de vedere nerealist asupra !ăptașului ca !iind
atotputernic; • 6dealizare !ăptașului sau gratitudine paradoxală !aț ă de el; • entimentul unei legături speciale sau supranaturale cu acesta; • Preluarea Busti!icărilor !ăptașului% -. lterarea relațiilor sociale cu iolare ș i retragere: •
• ăutare persistentă a unui salvator, • 5e"ncredere constantă, •
/. lterare a stărilor dispoiționale și pierderea "ncrederii, sentiment de lipsă de speranță și disperare%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
,. Tul%urarea acută de stres !acute stress disorder4 D(M;" . >6punerea la moarte (reală sau amenin țată), rănire !izică serioasă sau
violență sexuală "ntr-una sau mai multe din următoarele !eluri: *% >răirea directă a evenimentului traumatic; ?% @artor direct la evenimentul traumatic al altora; 3% 0!larea veștii că un eveniment traumatizant a !ost trăit de o rudă sau prieten% .% &xpunere indirectă extremă sau repetată la detaliile 1 consecin țele neplăcute 1 traumatice ale evenimentului, de o$icei ca parte a rolului pro!esional (ex% ăutarea de supravie țuitori 1 colectarea de rămă și țe umane după dezastre 1 accidente) •. 5u este inclusă expunerea indirectă non-pro!esională prin intermediul
televiziunii, !ilmelor, !otogra!iilor sau al altor canale media, dec#t dacă această expunere este rela ționată cu pro!esia%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
% Prezența a sau mai multe din următoarele simptome din cele categorii (intruzivitate, dispozi ție negativă, reac ții disociative, evitare, arousal), care "ncep sau se "nrăută țesc după apari ția evenimentului traumatic: •. (imptome intruive: !.
"mintiri stresante
recurente, involuntare și intruzive ale evenimentului
traumatic 5otă: Aa copiii su$ 2 ani, pot avea loc Bocuri "n care se exprimă "n mod repetat teme sau aspecte ale traumei; #. $ise recurente, apăsătoare "n care conț inutul sau a!ectul visului sunt relaț ionate cu evenimentul traumatic% 5otă: la copii, pot apărea vise "n!ricoș ătoare !ără conț inut recognosci$il %. Reacț ii disociative (ex% !lash$acCs) "n care persoana se simte sau acț ionează ca și cum evenimentul traumatic s-ar "ntoarce (ast!el de reacț ii pot apărea pe un continuum iar cea mai extremă exprimare este lipsa completă de conș tienț ă asupra mediului "nconBurător prezent)% 5otă: Aa copiii mici, poate avea loc o nouă re"nscenare speci!ică traumei "n timpul Bocului% &. 'tres psihologic intens sau prelungit la con!runtarea cu stimuli interni sau externi care sim$olizează sau seamănă cu unele aspecte ale evenimentului traumatic%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
• Dispoiție negativă:
% 6ncapacitate persistentă de a trăi emo ții pozitive (de ex% Dericire, satis!acție sau iu$ire)% •. (imptome disociative:
2% 4n sentiment alterat al realită ții și a sinelui (de ex, a se vedea pe sine din perspectiva altuia, a !i ame țit, senza ția că timpul se scurge mai lent); /% 6na$ilitatea de a- și aminti aspecte importante ale evenimentului traumatic (tipic datorită amneziei disociative și nu altor !actori precum traumatisme cere$rale, alcool sau droguri);
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
• (imptome de evitare:
+% %
&!orturi de a evita amintirile, g#ndurile și emoțiile stresante despre sau puternic asociate cu evenimentul traumatic; &!orturi de a evita stimuli externi (oameni, locuri, conversații, activități, o$iecte, situații) care trezesc amintiri, g#nduri, emoții stresante despre sau puternic asociate cu evenimentul traumatic
•. (imptome de arousal !reactivitate"
*F% >ul$urări de somn (de ex% 8i!icultatea de a adormi sau de a sta treaz sau somn agitat) **% omportament irita$il și iz$ucniri de !urie (cu mică sau !ără provocare) "n mod tipic exprimate prin agresivitatea ver$ală sau !izică "ndreptată spre oameni sau o$iecte; *?% Hipervigilență; *3% 8i!icultăți de concentrare; *.% <ăspuns exagerat de tresărire; C.
Durata (simptomele din criteriul ) este de la 3 zile la o lună după evenimentul
traumatic; 5otă: "n mod tipis, simptomele "ncep imediat după eveniment, dar persisten ța de cel pu țin 3 zile p#nă la o lună este necesară pentru diagnostic% 8% >ul$urarea cauzează stres clinic semnificativ și afectarea ariilor de funcționare socială, ocupațională sau altele importante% &% >ul$urarea nu poate fi atri%uită e!ectelor !iziologice ale su$stanțelor (de ex% @edicamente, alcool) sau altor condiții medicale%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
. Tul%urarea de atașament reactiv !D(M;" 0% 4n patern consistent de comportament de retragere emoțională din !ața adultului de "ngriBire, mani!estat prin am$ele simptome: *% opilul, atunci c#nd este stresat, caută rar sau minimal confortarea psihică (liniștire)% ?% opilul, atunci c#nd este stresat, răspunde rar sau minimal la confortarea psihică . Tul%urare persistentă socială sau emoțională caracterizată prin cel pu țin două din următoarele: !. Responsivitatea socială și emoț ională minimală #. "fect pozitiv limitat %. Episoade ine)plicabile de iritabilitate, triste ț e sau teamă care
% !. #. %.
8% &% D% E%
sunt evidente chiar și "n timpul interacț iunilor
nonamenințătoare cu adulții de "ngriBire% opilul a trăit un patern de ?ngri7ire e6trem de insuficient așa cum este evidențiat de cel puțin unul din următoarele: Negli4are socială sau deprivare "n !orma unei lipse persistente de satis!acere a nevoilor emoționale $azale de con!ort, stimulare și a!ecțiune de către adulții de "ngriBire% 'chimbări repetate ale adulț ilor de îngri4ire care limitează șansele de a !orma atașamente sta$ile ; +reșterea în conte)te neobișnuite care limitează sever șansele de a !orma atașamente sta$il (instituționalizarea) 7ngriBirea de la riteriul se prezumă a !i responsa$ilă pentru comportamentul tul$urat de la riteriul 0 5u sunt "ndeplinite criteriile pentru tul$urarea de spectru autist; >ul$urarea este evidentă ?nainte de v@rsta de ani % opilul are o v@rstă de cel puțin 9 luni%
'pecificaț i dacă: •. #ersistentă: tul$urarea
este prezentă pentru mai mult de *? luni% 'pecificaț i severitatea actuală: •. >ul$urarea de atașament reactiv este speci!icată ca severă c#nd copilul are toate simptomele, iar !iecare simptom este le nivel "nalt de mani!estare%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
-. Tul%urare de anga7ament social deinhi%at !D(M;" .
n patern de comportament ?n care copilul se apropie ș i ?nteracț ioneaă activ cu adulț i nefamiliari și se mani!estă prin cel puț in două din următoarele:
!.
Reticenț ă redusă sau absentă "n a se apropia sau interacționa cu adulți ne!amiliari
#.
+omportament verbal sau fizic e)agerat de familiar (care nu este consistent cu granițele sociale
adecvate culturii sau v#rstei) %.
+omportament diminuat sau absent de întoarcere la adultul de îngri4ire după explorare, chiar și "n
contexte ne!amiliare% &.
0isponibilitatea de a pleca cu un adult ne!amiliar !ără sau cu minimală ezitare%
%
omportamentele de a riteriul 0 nu sunt limitate la impulsivitate (cum este "n 08H8) dar include comportament social dezinhi$at% % opilul a trăit un patern de ?ngri7ire e6trem de insuficient așa cum este evidențiat de cel puțin unul din următoarele: !. Negli4are socială sau deprivare "n !orma unei lipse persistente de satis!acere a nevoilor emoț ionale $azale de con!ort, stimulare și a!ecț iune de către adulț ii de "ngriBire% #. 'chimbări repetate ale adulț ilor de îngri4ire care limitează șansele de a !orma ataș amente sta$ile ; %. +reșterea în conte)te neobișnuite care limitează sever șansele de a !orma ataș amente sta$il (instituționalizarea) 8% 7ngriBirea de la riteriul se prezumă a !i responsa$ilă pentru comportamentul tul$urat de la riteriul 0 &% opilul are o v@rstă de cel puțin 9 luni 'pecificaț i dacă: •. #ersistentă: tul$urarea este prezentă pentru mai mult de *? luni% 'pecificaț i severitatea actuală: •. >ul$urarea este speci!icată ca severă c#nd copilul are toate simptomele, iar !iecare simptom este le nivel
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
3. Tul%urarea de adaptare !D(M;" 0% 8ezvoltarea unor tul$urări emoționale și de comportament ca reacție la unul sau mai mul ți stresori identi!ica$ili% 8e$utează "n interiorul unui interval de 3 luni de la instalarea stresorului% % imptomele sau modalitățile comportamentale sunt semni!icative clinic, prin una sau am$ele modalități: !. Reacția de stres depășește gradul la care ne-am a ștepta pornind de la stresor ; ?% G importantă afectare a celor mai importante arii de funcț ionare (socială, pro!esională, etc%) % >ul$urarea nu corespunde unui alt diagnostic și nu este o acutizare a unor tul$urări preexistente% 8% imptomele nu reprezintă doliul normal "n urma pierderii% &% 0tunci c#nd stresorul sau consecin țele sale s-au terminat, simptomele nu persistă mai mult de "ncă 2 luni% 'pecificaț i dacă: •. +u dispoziț ie depresivă
•. +u an)ietate •. +u dispoziț ie mi)tă an)ios-depresivă •. +u tulburare de conduită •. +u tulburare mi)tă emo țională și de conduită ! Se poate ca la baza unei tulburări actuale de adaptare să se afle de fapt o reacție la o experienț ă traumatică veche și astfel să corespundă criteriilor SBSP!
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
5. Tul%urări disociative !D(M;" • >ul$urările disociative sunt caracterizate de o rupere și
Tulburarea disociativă de identitate
II.
Amnezia disociativă
III. Tulburarea de depersonalizarederealizare I. Altă tulburare disociativă specificată .
Tulburare disociativă nespecificată
•. 0u două moduri de exprimare "n experiență: a7 *ntruziuni spontane la nivelul conștiinței și comportamentului, cu pierderea continuității e)perienț ei subiective; b7 *nabilitatea de a accesa informații sau de a controla func ț ii mentale care "n
mod normale sunt disponi$ile accesului sau controlului (ex% 0mnesia) •) unt !recvent "nt#lnite ca o consecinț ă a traumei și multe simptome sunt in!luențate de proximitatea traumei% •) 6n 8@-, sunt plasate l#ngă tul$urările relaț ionate cu trauma ș i stresul dar nu sunt parte a acestora, ci există o relaț ie apropiată "ntre cele două diagnostice%
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
Tul%urarea disociativă de identitate !D(M;" .
Buptura identită ții caracterizată prin două sau mai multe stări de personalitate
distincte, care "n anumite culturi pot !i considerate o experien ță de posesiune% •. 0iscontinuitate marcată în sentimentul sinelui și al competen ț ei 5controlului •. "lterări ale afectului, comportamentului, con știenței, memoriei, percepției, cogni ției și funcț ionării senzorial-motorii% •. 0ceste semne și simptome pot fi observate de ceilal ț i sau raportate de individ % •. unt trăite adesea ego-distonice (5u sunt ale mele, nu sunt in controlul meu) .
8oluri de memorie recurente a evenimentelor cotidiene, a in!orma țiilor personale
importante și1sau a evenimentelor traumatice care nu pot !i explicate prin uitarea o$ișnuită% % imptomele pot cauza stres semnificativ sau afectarea unor importante arii de funcț ionare (socială, pro!esională, etc) 8% >ul$urarea nu este o parte normală a vreunei practici culturale sau religioase larg acceptate Notă: Aa copii, simptomele nu pot !i explicate prin parteneri de Boacă imaginari sau alte Bocuri de !antezie% &% imptomele nu pot fi atribuite e!ectelor !iziologice ale su$stan țelor (de ex% Pierderi temporare de conștiință sau comportament haotic din timpul intoxica ției alcoolice) sau altor condi ții medicale ( de ex% rize par țiale complexe)
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
• Decompensarea psihologică și schim$ările deschise de identitate pot !i declan șate de:
*)
persoane traumatizate au ambele tulburări% .linicianul tre$uie să sta$ilească prezen ța sau a$sen ța simptomelor disociative care nu sunt caracteristice P>8% .8nele persoane cu 91'0 au simptome disociative: • 0mnezia unor aspecte ale traumei • Dlash$acCs • imptome de intruziune și evitare, alterări negative ale cogni ției și dispozi ției, reactivitate
crescută !ocalizată pe evenimentul traumatic; . 9ersoanele cu tulburare disociativă de identitate mani!estă simptome disociative care
nu sunt o mani!estare a P>8: • 0mnezia eveneimentelor cotidiene (nontraumatice) • Dlash$acCs care pot !i urmate de amnezia con ținutului; • 6ntruziuni (!ără conținut traumatic) ale identităților disociate "n sentimentul de sine și control
al persoanei • chim$ări totale, circumstanțiale "ntre stările de identitate di!erite
4 1 0 2 , . S . P . O . P . A ©
