CRONICE INEDrTg ATMGATOARTh DR
ISTOR1A ROWTNILOR
www.dacoromanica.ro
DE ACELAS AUTOR: Contribuirl pentru istoriografia bulgarA I sirbeascA. Leipzig, Breitkopf und Härtel, 1891 (in llmba germanA) ; 8°, 64 pp. Vechile eronice moldovenegti piinA la Ureche. Text e slave cu studia, traducen l gi note, e cu douà facsimile. BucuregtI, tipolitogr. Carol Göbl, 1891. 8° mare, XI+290 pp. InsemnAtatea studiilor slave pentru Romini. BucuregtI, editiara librAriei I. V. Soceeil, 1894, 8° mic, 44 pp.
Rominil e Bulgarii. Raporturile culturale e politice Intre aceste dolt& popoare. ConferentA. Bucuregti, edituna librArieI I. V. Socectl, 1895, 8° mic, 53 pp. In editure. icademid Romlne aü eit:
Documente eulese din archive e bibliotecI polone, coordonate, adnotate e publicate de loan Bogdan. Vol. I, .1510 1600. Bucuregti 1893, 40, XXXII+652 pp. Vol. 11, 1601-1640. BucuregtI 1895, 40, XXXII+620 pp.
Vol. III, F641-1756, e in curs de publicatiune.
Stabilimentul grafic I. V. Sneed', Bucurescl
www.dacoromanica.ro
CRONICE INEDITE ATINGITOABB DE
ISTORIA ROMMILOR ADIINATE §I PUBLIOATE
CU TRADUCER! V ADNOTATIUNY
DE
IOAN BOGDAN Profesor de filología slavii la Universitatea din Bucureqtl, Membru corespondent al Academia Romine.
L LETOPISETUL DELI DISTRITL, 1359-1506. U. MONICA SERBONOLDOVENEASOk DEL/. NEANT, 325-1512. U. MONICA IOLDOPOLONA DE NICOLAE BRZESKI, 1359-1566 (DUP'. TEXTUL ORIGINAL). 19.%6RONIGL TAR!' NOLDOVEI §I k NUNTENIEI DE NIKON GOSTIN, 1684.
eproducere fotolitograficii a letopiseinlul dela Bidets,.
BUCURE§Tf EDITURA LIBRARIEI SOCECO & COMP. 21, Calea 'Pictorial, 21
1 8 9 5.
www.dacoromanica.ro
IUBITULUI MEO PROFESOR SI PRIETEN
V. JAGIe INCHIN ACEASTÀ CARTE.
www.dacoromanica.ro
PR
ne patru texte de
Publicatiunea de cronicI moldovene§t1 : tre
ecunoscute pana acum,
unul cunoscut de mult. Intre cele necunoscute primul loe il ocupa, prin vechimea §i cuprinsul lul, Letopisetul dela Bistrita", numit de mine a§a, fiindca mi se pare a fi scris In mangstirea dela Bistrita in Moldova ; acesta este_celmal vechidletopiset moldovenesci cel din= letopiset scris in tOrile romine. Cu mult mal neinsemnate prin cuprins,
interesante Insa ca productiunI literare ale timpuluI, sunt cele. lalte doul texto, dintre care pe unul 1-am numit nCronica serbomoldoveneasca", fiindca ea este o
compilatie unica In felul eI de hale sirbell §i moldovene§tI, lar al doilea e numit de insu§1 autorul luI, de Miron Costin, Cronica taril Moldovel §i a Muntenielu sad nCronica tarilor moldovene§tI §i muntene§tI". Cronica serbomoldoveneasca ne arata cit de departe mergea in Moldova prin sec. 16-lea interesul pentru istoria universalá, lar cronica lul Miron Costin
ne da o noul §i frurnoasa proba de talentul acestul cronicar moldovean §i de interesul cel mare al luI
www.dacoromanica.ro
IX
murdar, reproducerea este exacta; partile patate §i murdare at e§it mal §terse. Ramine sa-ml implinesc o placutg, datorie, multamind clubului bulgar Soglasie" din Tulcea pentru increderea ce ml-a aratat, punindu-mi la dispositie pentru un timp destul de indelungat manuscrisul din biblioteca sa in care se afla letopisetul dela BistriV. Bucure§tf, Octomvrie 1895.
1 oan Bogdan.
Ia
44156
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL I. Letop1setu1 dela Bistri A. Stiidiul Letopisetele mo Codicele dela Tulcea § 8. Letopidetul moldovenesc
pag. 1-78 n
in lunba slavonA ,
,.
4 12
Letopisetul dela Bistrita §i cronica lul Ureche n
n n
n
H Cronlea serbomoldoveneasert. dela Neamt, 325-1512 .
.
Cronica serbomoldoveneascti Traducerea
III. Cronlea moldopoloni de Nitolae Brzeski, 1359-1566 Nicolae Brzeski §i codicele dela St. Pelersbul_y Textul cronirei moldopolone
.
.
IV. Croniea tiril Moldove §i a MuntenieT de Miron
www.dacoromanica.ro
..
15 26 28 32 34 49 64
79102 81 91 96 n 103-138 105 ,1 119 n n
Costin, 1684 Comideratiuni generate Textul cronicel 0.4Traducerea
3
n
Letopisetul dela Thstrita §i cronica moldopolonA ,,
Codicele din 1557 al nulniistirel Neanqului
3.
,)
Letopisetul dela Bistrita §i cel dela Slatina Conclusiune B. Textul C. Traducerea D. Note
'
o
. o
139-204 141 153 178
VIII
pentru studiarea inceputurilor tgrilor romine §i pentru afirmarea origineI noastre dela RomanI: din cele treI Incercarl ale luI Miron Costin in aceastg directie, Incercarea ce o public aci in originalul polon §i In traducer° roming este, fgrg indoealg, cea mal bung.
Am adlogat la aceste trei texte inedite textul de mult cunoscut al CroniceI moldopolone", fiindcg in
urma cercetgrilor flcute In lama anuluI trecut in biblioteca imperial& din St. Petersburg am ggsit insu§l autograful acestel cronicl, aflind totdeodatg §i pe autorul eI. Astfelit scrierea de fatg, dei independentg, poate fi consideratg ca o completare a Vechilor cronicl moldovene§t1", publicate la 1891 dupg aceea§1 metodg.
Traducerea letopisetulul dela Bistrita §i a croniceI lui Miron Costin este fgcutg In acela§ spirit ca §i traducerile cuprinse in scrierea citatg.
Sunt fericit a constata astAzI, dupg patru cg, o parte din presupunerile flcute atuncl s'at adeverit : s'ail ggsit noug isvoare pentru istoriografia Moldovel inainte de Ureche. Astlz1 putem zice cu multg sigurantg cä pentru epoca dela 1359-1552 cu gret se vor mal ggsi anafe sail cronicI noug. Cercetarilor ulterioare asupra istoriografiel moldovene§ti le rgmine sg, umple golul dintre anil 1552-1596, cind Inceteazg, istoriografia moldoveneascg In limba slavg §i incepe cea in limba roming. VezI Vechile cronicI moldovene§tI", pag. 139.
Partea fotolitografica anexatg la sfir§itul volumuluI contine Intreg letopisetul dela Bistrita;
de putine locurl, unde mamiscrisul este plat sail
www.dacoromanica.ro
1
LETOPISETUL DELA BISTRITA
1359-'1506.
I
4400
www.dacoromanica.ro
A. Studiul. §- i. Letopisetele moldovene§ti In limba Acum patru an
,
inteun codex miscella
,`
ocasia s
descoper cademieT teologice din
Chiev un letopiset mo dpvenesc in hmba slavonk scris intre anff 1554-1561 in mAndstirea dela Slatina. Acest letopiset cuprindea a) o cronicutl i ni§te anale, pe care le-am numit putnene, fiindcg, aü fost scrise in mAndstirea. dela Putna, 6) o cronica a hff Macarie, episcop de Roman §i c) o cronica a timie, episcop de RAdauti. Toate la un loo duceat istoria Moldovel dela descalecat pang, la intiia domnie a lui Alexandru Lapu§neanul, 1359-1553. Cu vre-o cinci-zeci de ani mai 'nainte publicase istoricul polon Wòjcicki in Biblioteka starozytna
pisarzy polskich" un alt letopiset moldovenesc in limba polonk care mergea dela descalecat pg.na la a doua domnie a lui Alexandru Lapu§neanul, 1359 1566 ; acesta a fost scris in Ia§1 la 1566. Afar% de aceste doua letopisete mal cuno§team Inca o cronia moldov. eneascl in limba rusasck aceea care s'a intercalat, prin veacul al 16-lea, In cronica
www.dacoromanica.ro
4
LETOPISETUL DEJA BIEITRITA
rusasca numita Voskresenskaja létopis" §i care contine o fantastic& poveste despre intilul §i al doilea descalecat al MoldoveI, plus citeva notite analistice despre tefan ce! Mare §i. Bogdan ce! Orb. Acestea sunt cele trei letopisete moldovene§tI cunoscute pang acum in limbl straine : unul In limba veche bulgara, a§a numita ,, mediobulgara", altul in limba polona, al treilea in limba rusasca. Nu de mult, in urma indicatiunilor ce ml-a dat D-1 Alexandru Pop, pe atuncl profesor la gimnasiul romin
din Tulcea, am gAsit intr'un codex al bibliotecil clubuluI bulgar de acolo un al patrulea letopiset moldovenesc in limba slavona, care duce istoria Moldovel dela
descalecat pana la Bogdan cel Orb (1359-1506) §i care prin caracterul sad curat analistic este, ca isvor istoric, cel mal insemnat din toate §i cel mal vechid. Acesta este vechlul letopiset moldovenesc, pe care-1 citeaza mered Ureche §i pe care l'am cautat pana acum cu totiI in zadar. Cu acest letopiset ne vom ocupa mal Intl in scrierea de fata. Inainte insa de a ne ocupa de dinsul, trebue sa dam citeva notite asupra manuscrisului in care se afla copia lul actualg.
§. 2. Codicele dela Tulcea. Manuscrisul de care vorbim este un sbornic sad un codex miscellaneus in 80 mic, de hartie 1), scris 1) Eartia nu pare a fi din aceea§1 fabria, cAci are mal multe inArcT; en am constatat anume trel: a) o cruce singurit, b) o mini §i in virful el o stea, c) un cerc avind in mijloc o cumpini. Crucea gi mina nu Bunt totdeauna deopotrivi: citeodati mal marl, citeodatá mal micl.
www.dacoromanica.ro
CODICELE DELL TULCEA
5
Cu semiunciala sec. 16-17, redactiunea mediobul-
gara. Are 245 file, impartite in quaterniunl de cite 8 file §i este scris de mal multe mini §i in difei ite vremurI. Aceasta se vede, intre altele,, §i de acolo, a numerotatia quaterniunilor nu merge consecvent dela inceput pana la sfir§it, ci incepe de treI or!, a doua oara la fila 86, a treia, oara la fila 47. Dela fila 47 pana la sfir§it, arana de citeva micI neregularitatY, numerotatia este consecventa. Citeva file s'at perdut: a§a 5 file din quaterniunea a doua numerotatia a doua §i 2 file din quaterniunea 25 numerotatia a trela. La inceput §i la sfir§it lipsesc de asemnea mal multe file. Sborniculy a§a cum se presenta el astazi, este, dupg, toate probabilitatile, alcatuit din treI manuscrise independente :4 doll& mal mid la ihceput §i unul mal mare la sfir§it, legate la un loo nu se §tie de cine. Legatura e foarte simpla: doug, scoarte de lemn imbracate in pIele neagrg,.
Nu se spune nicairl unde §i de cine e scris; din caracterele lul paleografice putem insa deduce Cu multa siguranta ca s'a scris pe la sfir§itul veaculuI al 16 sail inceputul veaculuI al 17, undeva in Moldova. Pela 1710 (7218) el apartinea unul popa Gheorghi din BaIcenI1), care la rindul si l '11 capatase in dar dela un protopop Ursul din Ia§1. Aceasta o §tim din urmatoarea notita de pe fila 29 b:
ir hp; rtcSni (i
62k% 11+11H
l' npiditik mia8 Ara AUCTI t) Cu acest nume se °mom sate In judetele Suceava, 14 qi. Botosanl. Frunzescu, Dictionar topografic, pag. 18.
www.dacoromanica.ro
6
LETOPISETUL DELA BISTRITA
KapTE npi8i'aca psnowcar80 HpEllITSASH SCSASA, KA13141
a8
zisorn
norpontWk,
ASHESES CSSAk HOMEHLICKS rd
4 rispukieh
muff
CHHH,T CAM
8H% %8 npeurefaca WH KS TOH, KSKOHH UM KS pS,LEHTH :1 ASAIH
AW CdM. Maw Aar* KA CSS AE ZISTE nomauss 4 GKpHC4
KIN
Irbil, &Ht. ,
48 HIEH T
M.
i W4 HEKSA1 A
4
BOMA wa8 qmpaT 4 Alu, At.
Aft
MU, b.
PE
Crk
rar
. K1. AHH 1), 4 SHWA ASH JAN.
rAHrOpH KPOCAO
7
Et
" Ma rd
.fSCHI.
Pe la 1869 sbornicul se afla in proprietatea unui Bulgar din Zebil (sat cam 35 km. departe de Tulcea) cu numele Mane.° Nenov Inud2ov, care 1-a la. sat spre pastrare in biblioteca bulgareascl din Tulcea.
Astazi el se all& in biblioteca clubului bulgar din aceasta localitate, No. 102). Mlercurea in luna MI Genarie 25". 2) Pe fila Intl% care se tine de legatura, st scris on KMmil Ha Main° H. Ampacom, Ed TOR ooTaBa npuptmeRno
Tynamo-To 6wrapcso incrawke, 3e6m6, 3 Cenemopiii 1869" (din clirtile lul Maneo Nenov Djudjov, care las t aceasta carte provisorid In biblioteca bulgareasca din Tulcea, Zebil, 3 Sept. 3869). Pe
fila 35 a. b. gasim mal multe notite ale lui Djudjoy In limba bul-
www.dacoromanica.ro
CODIOELE DELA TIILCEA
7
Sbornicul nostru este alcatuit, ca mal toate sbor-
nicele de asemenea natura, din felurite bucatl de cuprins religios §i dogmatic, din istorioare apocrife §*1 povestirl istorice. El se asamana in aceasta privinta foarte mult cu sbornicul dela Chiev ; multe bucal sunt identice In araindoua sbornicele. Cele mal de capetenie sunt in sbornicul dela Tulcea urmatoarele: discursul filosofulul Panaghiot cu cel 12 cardinal! dela Roma despre pravoslavnica noastra credinta rasariteana (cf. Vechile Cronice Moldov. pag. 8); crea-
tiunea lumel dupa Epifanie §i Severian; discursul lui Metodiu Patarenul despre imparatia popoarelor celor din tima; viata sf. Andrel ce! Nebun pentru Isus Christos; citeva bucal apocrife, d. p. despre capul lul Adam, despre lemnul cel sfint, despre cei dol boli rastignitl la dreapta §i la stinga lul Christos, §. a.; cronica lui Manasses tradusa in bulgare§te intreaga §i in sfir§it letopisetul moldovenesc. lata, fila de fila, titlurile tuturor materiilor cuprinse in sbornic : csnrk'HTe MINSIIIWTil 4SILIOCW4Sa CS Hl rApAHHapH era
nfiTHorowifi W l'hit]
pHAICKar0
el nírkum CA HI KOHCTAH:
garA, in care se spune a el e Bulgar din Panagjurigte, di s'a niscut intre anii 1832-35, e& s'a eits&torit la 1856 §i a avut mal multi copil, pe care-I in§iri cu numele, cit a cumpftrat cartea cu 5 ruble In anul 1861, August In 4, dela un lipovean (07L mol IIIIII0BMIES) §i cit ea contine o veche cronicrt bulgarli, manuscrisia §i alte dife-
rite lucruri. E curios cit in urma acestel notite destul de clare cit prive§te cuprinsul manuscrisului, acesta mal figureazti, in catalogul Interesant e §i faptul bibliotecil clubulul bulgar ea o psaltire.
el manuserisul a apartinut unui lipovean: se §tie di lipovenii ad cumphrat §i cumplirti §i acum multe manuscrise de ale noastre vechl, pe mil parte le intrebuinteazii el singuri prin bisericele lor, parte le vind coreligionarilor lor din alte Oil
www.dacoromanica.ro
8
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
TWA rplAa
npaKocniweou EVA weirrYieececou
wk'rk
fe
4spAueencoH,
rAanowk"Aie H1Ffirlii0 ECVPX 4SPAHCI CEXA ES
twurpiArk:
disputa filosofulul Panaghiot cu cei 12
cardinali, chid venira dela papa Romel §i se disputara
in Constantinopol asupra credintel cre§tine§tf celei adevarate i asupra credintei frince§d, cind invinse Panaghiot credinta frinceasca in Tarigrad, fila 2 b 1). CAÓHO MAW npopweca 05 reaRgomitinwrk LH, KR° iikcirek: cuvintul proroculuI Daniil despre Navuhodonosor imparatul, cum a vazut un vis, f. 17 b. CAÓHO rpriropHa
wero W
gOrOCAOH41
05 Kpierk irTHO
4
Nita
PIHR,SkfliHSCKkIKk Kpirrwxk, HIE° 3411X=
fe
)(Ai C: cuvintul lul Grigorie teologul despre crucea cea curata a DomnuluI nostru Isus Christos i des-
pre crucile talharilor, cum s'aft zamislit, f. 18 b. OirKti3h 05 ETNA ApVIA HiHE IKE piCHAT CA flPÁREA.
al doilea lemn, pe care a fost rastignit talharul cel drept, f. 19 a. Mal passídimak: aratare despre Olirld3k
TPÉTEM Arkwk HíI1EH ICE pácemvr CA IIEHVPHk1
aratare despre al treilea lemn, pe care a fost rastignit talharul cel necredinclos, f. 19 b. pássorita`:
110Erk'CTk KIKO C%HthillIBX CA HTfitla
fiSS Agt301(CA.--
poveste cum s'aA adunat lemnele sfinte in Ierusalim, f. 20 a. rnáwk AAIMOKA cAko cuvint despre capul lul Adam, f. 22 b. miavk :
CAÓHO
AEA (1130011HHKQX, KRO HiglifiX;%t
HAVett HA IllYktillk`kAik Ark'Irk CSS Owk CTPÁHIL
KÁK0
: cuvint
Fila intita a sborniculuf este deslipitii, dintr'un alt manuscris si contine o midi bucatti intitulatri dkUl4CH110 03 Rinpocs: din riispunsurile 1111 Atanasie.
www.dacoromanica.ro
9
CODICELE DELA TULCEA
despre cei doi talharY, cum s'ati zamislit §i cum s'aA
rastignit pe lemnul preacurat de amindoul partile Domnulul, f. 23 b. oirKa3k VATHp10 KRO CIACTK ES
tHZ111H :
aratarea
psaltireI, cum a fost in mare, f. 24 b. CA0110 KRO ficruica CA nlimoi
ATE: cuvint cum
s'a scris prea sfinta evanghelie, f. 25 a. CA6H0 Iir f Ad 94AM KáK0 HS YHWHE naHarix :
apostolului Toma, cum a inaltat panaghia,
cuvintul
25 b.
f.
nrkmxpócree COAOMOHA ArKáSk KIKO ACTH KS
din intelepclunea lui Solomon , aratare cum sa mitnincl in toate lunile, f. 27 a. HCA
:
W ApSroe nrkAvimpo TH A
COAOMOH`k ,
tillE
0111EWH
din alta intelepclune a MI Solo-
tin tee 3d ßK
mon, daca voe§tY, omule, sa, fil sanatos, f. 27 b. Ewing W 1"'AZIXS: IntrebarY din evaghelii, f. 30 a.;
acest capitol mal are la fila 32 a. subtitlul:
ce
X
HEAYKH lEACKKI CAO BACHAYEAik
Ci riniroptiimh : acestea sunt
din marile cuvinte evanghelice ale ha Vasilie §i Grigorie. CAOBO
crf ro
HEAFIKAAVO HICUAL 19Xillfflina duple.
WO (vim till HOAKH1CH+4111 ti
411CyrkAll& HCATTH Mg.: cuvin-
tul sfintulul i marelul Vasilie archiepiscopul Chesariel despre schimbatoarea viata omeneasca 82, f. 36 a. n6,40sair ;Hi EvkTH
MAIMHU,E, npocurkqem KIN
CI
X
npocrkipeukue : trebue sa se §tie despre copiiI luminatl
§i neluminatl, se. botezatl §i nebotezati, f. 40 a. Mono
447
ESI'BIDHfHH nrkfTAM Elf:X: cuvint despre
inaltarea prea sfinteY nascatoare de Dumnezett, f. 45 b.
www.dacoromanica.ro
"14S.
10
LETOPISETUL DELA. BISTRITA
Ban/ha° CS WTO KHHL1K CM, HS HUI ?K1 o Cr "un TOW ci
8
inceputul
npogiti AIHOPhl :
K'kprk H
Cu
Dumnezet
al acestei cartY, In care (se vorbe§te) despre sfinta
troy. §i despre credinO, §i de multe altele, f. 47 a. er ro EISNIOCH
Ci
HifiDÉ
WATKI
KH9Mtt
flukH Tr31.1,H :
4pX1FHTIld
attEgtAtACKiN
intrebitrile §i raspun-
surile sfintulul §i pArintelul nostru Chiril, archiepis-
copul Alexandriel, despre sfinta troy, f. 47 b. npáRorrkpwkii wkpi iW4114 4STAOCC4S4 KS trkKoimoy npocHtunoy Oir Iwo : expunere pe KS KpáT1.0
1713/16HSEHTE
8
scurt asupra dreptcredincioasei credinte de Than filosoful earl unul care l-a rugat pe dinsul, f. 49 a. x 0 THU KOMIKO
ki1k
CSTROpH
g
g
WECTH AH E
:
despre cite lucruri a facut Dumnezet in §ase zile, f. 55 b. Haw° ffilizISAHTAd. TOM*Ai : sfintul §1 pitrintele nostru Epifanie despre acela§ lucru, f. 56 b. c1
'ro
WU, A
&WAWA Enna
raganS
MASSE&
043
nomerro
CrióKA
spusele lui Severiari, episcopul din Gaya], din intilul cuvint asupra hexaerneronului, f. 57 a. w HTopaaro CAC.H0 : ale aceluIa§ din al doiTOPO2K WECTOXHUHHKA:
,
lea cuvint, f. 58 a. TOFOHCA.E
F.)
Tpt'TLro
c&Sica :
ale aceluial din al trei-
lea cuvirit, f. 59 b. A
Torom
w qVITIWITMPO
CA8KA :
ale acelula§ din al
patrulea cuvint, f. 61 b. Toromr"e W nATaaro CAkil :
ale aceluia§ din al cin-
celea cuvint, f. 62 a.
www.dacoromanica.ro
11
CODICELE DELA TULCEA
TO 2K
W WICT4I
CAÓRd
43
ale ace-
Aprbrk paa8Aurkm:
luIa§ din al §aselea cuvint despre pomul intelepcIu-
nei, f. 62 b. CT
ro wg a umpire meNSATa
LaTEH
neraocKaro CAZEO
nocirkP..H7H):
Cia3dfaf
fisfrk'CTI10
cuvintul srintulul parinteluI nostru Metodie, episcopul Patarenilor, despre imparatia popoarelor celor din urml vremurI, cunoscuta poveste dela cel dintil om pAng, la sfìri119SEdr0 iia AO COHLIdHld !AKA
§*1
f. 63 a. aceastl bucatg, are mal multe glosse la marginl §i citeva subtitlurl in text, °bidìuI
nuite §i in alte manuscrise. ilasperifiE hiLIO W , j_
HCHT.id crro orlid nawfro
popmaro yo pdAH HAVHX1IJEE ESnpócki imuismia
at WATMH
culegere pe scurt din viata sfintuluI §i parinteluI nostru Andrel ce! Nebun pentru Christos, continind intrebArile 1111 Epifanie §i punsurile sfintulul Andrel, foarte folositoare, f. 79 a. aid avem obiclnuitele glosse i subtitlurl, plus SHAPitiv obicinuitul sfir§it : cH Hir'llgHli1H Wild& C91 r0
SHApfd, nonisuo srkino :
Aft
AMIN XA
,
Hightl
fat
9dAH MI
HS AVTA ENIT,OH+9Hdr0 Hyrk MIRA nrk.
AiAParo: acest prea dint parinte al nostru AndreI cel Nebun pentru Christos at trgit in vremea credindosuluI imparat Lev Preainteleptul, §. c. Ong. la ES KOHCTAHTHA rpaKk : in cetatea lui Constantin.
n.Anrk,svmparo mariacia
f
CS3 tiNIA Auipoy HAHHHAXWA
niTonticuya 171
CS69,111TE
ATHO
TEKX19H AO cámoro U,VTTEQ
culegere pe ani a prea inteleptulul §i cronicarulul Manasie, dela facerea lumel incepind §1 curgind Omit la imparltia luI Kir NichiKirpk mitcHilsiTa HOTAHHWTd :
www.dacoromanica.ro
12
LETOPISETUL DELA BISTRITA
for Votaniotul, f. 102 a. Aceasta bucata merge Nina la f. 234 b., unde se inchee cu cuvintele: milt AVToIlHaloi MAHAcra nrkAympaP0 :
sfir§itul letopisetului lui
Mana sie cel prea intelept; ea este a treia copie completa a traducerif bulgare§ti a cronicei WI Manasses, cunoscuta mal de mult din cele doul codice ale bibliotecif sinodale §1 Vaticanulul; cf. Vechile Cronice Moldovene§ti, pag. 76. TratiTTH 11,RE CINSE 1TEORAWA ES ?ail : imparatii ierusalimiteni, cel caril at domnit in Israil, f. 235 a.
236 b., unde incepe letopisetul moldovenesc, care merge pana la sfir§itul sbornicului, f. 245 b. Despre acesta in paragraful urmator.
§. 3. Letopisetul moldovenesc. Letopisetul moldovenesc este scris de doua mini:
una care a scris §i cronica lui Manasses, pana la fila 245 a., a doua de aci pana la sfir§it, Cu totul, el are 19 pagini §i poartA, titlul Acesta e letopisetul de and eu vofa luf Dumnezeg s'afi inceput Ora moldove?leased, : all 11YEA1h goNEYIA4k
AT011HCE411 WT55 TO/1/1 1144A GA 11p0H3110/11,-.
410/1AddRat1 3fAiArd.
Inainte de AIexan-
dru cel Bun el mal are subtitlul tarit moldovene¡ti: aceasta este singura cronica, precit §tit, in care domnii Moldovel sunt numiti nictre , in loo de obicinuitul ,gospodari" sat nvoevoze ; cf. texMOAMECCTHH Lag;
tul sub a. 1471 §i 1475. Letopisetul nostru cuprinde istoria MoldoveI dela descalecat, 1359, pana la Bogdan ce! Orb §i anume
pana la rilsboiul acestui domn cu Radu, domnul muntenesc, la 1506. Primil domni, dela Bogdan cel
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL MOLDOVENESO
13
Batrin pan la Alexandru cel Bun, sunt amintitl numal cu numele, spunindu se la fiecare dintein§il citl anl aü domnit, intocmal ca in cronica putneana, In cronica moldopolona, 0 In cronica anonima ; dela
Alexandru cel Bun pana la §tefan cel Mare letopisetul este mal amanuntit : el ne spune uneori data suiril in tron safl a mortiI domnilor, ne vorbe§te despre sotiile §i copiil lor, ne poveste§te pe larg luptele dintre fiil luI Alexandru ce! Bun Ilia§ 0 Stefan, incursiunile tatare§t1 din timpul acestora, lupta dela Tama§anl intre Bogdan §i Alexandrel ; lupta dela Rausenl Intro Bogdan 0 Petru Aron 0 cea dela Movile intre acest din urma 0 Alexandrel dela §tefan cel Mare incoace letopisetul In§ira an de an toate evenimentele mai insemnate din timpul domnieI lul §tefan ce! Mare, in felul cum acestea sunt in§irate in analele putnene §i in cronica moldopolona, §i se inchee cu domnia luI Bogdan cel Orb. Tot a§a se inchee 0 analele putnene din sbornicul dela Chiev, cad celelalte insemnarl din acest sbornic {asupra luI
§tefanita voda §i asupra sultanuluI Soliman) sunt ni§te adaose facute de copiatoriI ulteriorI al analelor putnene 1).
A§a cum ni s'a pastrat in sbornicul dela Tulcea, letopisetul nostru nu este complet ; pasajul despre lupta §i impacarea luI Bogdan cel Orb cu Radu este cluntit, din pricina filelor perdute dela sfir§itul ma, nuscrisulul. Din comparatia acestuI pasaj cu pasajul coraspunzator al croniceI luI Ureche vedem totu0 ca putin lipse§te dinteinsul; cf. nota 52. ') Vechile Cronice Mo1dovene§t1, pag. 138.
www.dacoromanica.ro
14
LETOPISETUL DELA BISTRITA
Pang unde mergea intreg letopisetul, nu 'intern §ti; se pare Ins& ca nu mergea cu mult mal departe dela Bogdan Incolo, cacl din manuscrisul dela Tulcea poate sg, nu lipseascg, decIt ultimele doug, file din quaterniunea 25, din care s'at pastrat §ase file. Dad, e justa aceasta presupunere, atuncI letopisetul moldovenesc din sbornicul dela Tulcea a avut aceea§I Intindere ca cel din sbornicul dela Chiev, bine luteles, fail cronicele luI Macarie §i Eftimie. Partea dela sfir§it, privitoare la Bogdan cel Orb, pare a 11 redactata de altcineva decit cei ce at redactat domnia lul §tefan cel Mare. Stilul acesteI partl se deosebe§te incitva de stilul celellalte partl
§i este mal neingrijit. In favorul acesteI Weil am putea invoca §i forma Aim* printrea, In loe de obicInuitul meacmy : MEMO este un serbism §i ca forma
§i ca ortografie. Letopisetul nostru are prin urmare trel OM bine
distinse una de alta : partea Intila, dela Bogdan I pana la Alexandru cel Bun, este ceeace am numit In studiul nostru asupra sborniculul dela Chiev cronica putneang," sat cronica scurta" ; partea a doua este o cronica cu mulfe elemente analistice, dela Alexandru cel Bun pan. la §tefan cel Mare ; partea a trela sunt analele domnieI lul §tefan cel Mare, cu un adaos asupra fiulul sat Bogdan. Toate la un loe le vom numi cronica §i analelc bistrifene" sat letopiseful dela Bistrifa" 1), deoarece, precum vom arata 1) CuvIntul letopiseta e intrebuintat de cronicaril no§tril, OA deosebire, §i pentru nanalea aceasta este 1nsemnarea WI primitivA: AT(' all, IlliCill,k scriitor 10 pentru ncronicla maI marl, cum este d. p.
cronica lul Ureche. Nol IntrebuintAm cuvintele analea st amide'
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DELA BISTRITA SI CJEL DELA SLATINA
15
mai jos, avem destule motive sl credem cg ele at fost scrise in mgngstirea dela Bistrita, judetul Neamt.
SA ne 'ntreblm acum : in ce raport stg acest not letopiset cu cele cunoscute §"i publicate pang acum: Cu letopisetul dela Slatina, cu cronica moldopolong §i
cu cronica lui Ureche. §.
4. Letopisetul dela Bistrita §1 cel dela Slatina.
Deosebirea fundamentalg intre letopisetul moldovenesc dela Slatina §i cel dela Bistrita este, ca partea dela inceput (1359 1457), pe care am numit-o cro-
nica putneang" sat cronica scurtg", are o intindere cu mult mg mare in letopisetul dela Bistrita, decit In celglalt. Cele doug cronicute se asamgng una cu alta numai in §irul domnilor dela Drago § pan la Alexandru cel Bun (1359 1401), care la amindoug are aceemi
redactiune, scrisg probabil in timpul lui Alexandru cel Bun 1) ; restul, dela Alexandru cel Bun incoace (1401-1457), este in letopisgtul dela Bistrita o cronicg cu totul independentg de cronica putneang §i alcatuitg mal toatg din notite analistice. in sensul istoriograflei moderne §i propunem O. se mentini cuvintul letopisetu pentru »o compilatiune de anale gi croniclu, atla cum sunt cele patru compilatiunl ale noastre cunoscute piinii acum. Scrierile cronicarilor dela Ureche Incoace le numim Insi totdeauna croniciu, pinit la Dimitrie Cantemir, care este primul nostru istoricu, in adevAratul inteles al acestuI cuvint. I) ConstatAm o singuri deosebire de fapt la Bogdan gi Latco cf. nota 1) gd o deosebire de redactie, Intrucit letopisetul dela Bistrita lasti afarA dupA flecare domrl pe noympiThu.
www.dacoromanica.ro
16
LETOPISETIIL DELA BISTRIA
Pe cind cronica putneang a letopisefulul dela Slatina nu spune despre Alexandru cel Bun §i urma§if säï decit ciff anl aü domnit fiecare, amintind pe ling aceasta numaf despre predarea Chiliel Ungurilor sub Petru, despre conciliul dela Florenfa sub Alexandru Ilia§evicl §i despre patriarchul sirbesc Nicodim, cronica dela Bistrifa, ne vorbe§te destul de pe larg despre fiil luf Alexandru cel Bun Ilia§, tefan
gi Petru (in ce an §1 din ce mama s'at ngscut fiecare, tind s'aA insurat Ilia§ §i cifl copil at avut), despre rgsboaele purtate de el dupg, moartea kg Alexandru (cele 4 lupte dela Lolol, Darmane§g, Podraga §i Pipere§tI), despre incursiunile TItarilor la anif 1438 §i 1439, despre lupta WI Bogdan, tatgl lui teran cel Mare, cu Alexandrel, fiul lul Ilia§, la Tamg§anT (1448), despre lupta luI Alexandrel cu Petru Aron la Movile (1455) : toate lucruff carf lipsesc in cronica putneang.
Mal este §i o altg, deosebire intre cronica putneang §1 cea dela Bistrifa. Pe cind cea dintil confine numal date generale asupra anilor in care s'at petrecut evenimentele, a doua ne dg o sumg de date precise :
anul, luna fi ziva, care dei citeodatii, se
aratg a fi gregite, sunit cu toate acestea luate din isvoare contimporane. Ala ea ne dg : ziva suirif pe tron gi ziva morfil lui Alexandra cel Bun, ziva na§teril luf Ilia§ vodg, e) ziva cununief lui Ilia§ vodg, ziva na§terif fiuluf al doilea a lui I1ia, Olehno,
zilele, in care s'at petrecut luptele dela DArmlne§t1, Pipere§ti i Podraga,
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DELI BISTRITA SI CEL DELA SLATINA
17
zilele, in care TatariT ad pradat Boto§aniI,
VasluIul §i Bdrladul, ziva lupteI dela Thinti§anI, ziva lupteI dela RausenI, V ziva lupteI dela Movile.
Presenta acestor date dintre aniI 1401 1457 In cronica dela Bistrita ne face sl credem a ea a fost scrisl de contimporanil evenimentelor descrise,
cu alte cuvinte, el ea este o cronica alcItuitg, din anale §i nu scrisl QU citeva decenil sat secole dupl trecerea evenimentelor, cum este d. p. cronica lul Ureche pentru inceputurile istorieI Moldova §i. inteadevar, ni§te date ca in anul 6942, Februarie 1,
Lunea, in sAptamiria albe sat in anul 6944, Au-
gust in 4, intr'o Vinerl" sat In anul 6944, luna lui Martie in 8, inteo Jol" nu pot fi introduse in cronica dela Bistrita decit de oamenI, earl a luat parte la evenimentele descrise §i at scris inmediat dupl ele. Dar unde §i de cine 0, fie scrisä aceast6. cronic5, ?
Din pasajele relative la Alexandru cel Bun §i fiii sal Ilia§ §i te fan se vede . a ea at fost scrisA de ni§te oameni bine informal asupra celor ce se petreceat la curtea acestor domnl. De§i unele date nu sunt exacte (ca d. p. data suirei in scaun a lul Alexandru cel Bun 1399 pentru 1401, data luptelor dela Podraga -§i Pipere§tI 1436 pentru 1435, data mortil luI Bogdan II 1450 pentru 1451),
lar altele nu le putem controla (ca d. p. anil na§teril lui Ilia§, §tefan §i Petra 1409, .1411, 1422, ca.44156
2
www.dacoromanica.ro
18
LETOPISETUL DELI BISTRITA
sdtoriel lul Ilia§ 23 Oct. 1424, na§teril lul Roman Ilia§evicl 1427, na§teril lul Olehno 17 Aug. 1438 §i alte citeva), totu§I cea mal mare parte din ele se dovedesc prin alte isvoare contimporane a fi exacte. Pe id pe colea, precum se vede din exemplele citate, deosebirile sunt de cite un an, cel mult doI, sat de citeva zile numal, §i acestea le putem atribui, pana la proba contrail, unor gre§eli de copiare a cronicei, deoare ce actuala copie este cel putin cu o sutd de ani mal noud, decit originalul. Multe insd, din §tirile cronicet se dovedeso a fi perfect exacte, prin compararea cu documentele con-
timporane. A§a, d. p. se spune ca in lupta dela Tamd§anT dintre Bogdan II §i Alexandrel at cazut, Intre altl boerI ai lul Alexandrel, Oancea logofdtul §i Coste Andronic; aceasta luptd a avut loo pela sfir§itul anuluI
1449, probabil In 12 Octomvrie. §i 'nteadevar, in acela§ an, 1449, Iunie In 5, se pomenesc inteun document al lui Alexandrel boeril : Coste Andronic §i Oancea
logofatul. Pe aceia§1 boerI II gasim amintill inteo suma de documente anterioare (1446, 1447, 1448; cf. nota 14), nu-I gasim insd nicliri dupa 1449. Alt exemplu: cronica spune, unde vorbe§te despre lupta çIela Movile, cil, Alexandrel (Alexandru, fiul lul
Ilia§) a murit curind dupd luptd, decI la 1455; in alt loe, unde vorbe§te despre fiil lul Ilia§, ea spune cd Oleh-
no, care nu este altul decit Alexandre11), s'a ndscut la 17 August 1438 §i a murit la 1455 in Cetatea Alba. z) Olehno este c! formft slavonA deminutivit dela 0.1eiccurAys,
forma rusascli pentru halexcaHAPI.
www.dacoromanica.ro
LETOPISETIIL DELA BISTRITA kiI OEL DELA SLATINA
19
Aceasta din urma data se confirma a) prin faptul ca dela 1455 Alexandrel dispare cu totul din istoria MoldoveI, b) cg, istoricul polon Dfugosz pune moartea luI
In acela§ an1), c) ea la 15 Iunie 1456 avem domn In Moldova pe Petru.
Avem dar un fapt ci§tigat, a cronica sbornicului dela Tulcea a fost scrisa de contimporant Dar uncle ?
Ca toate celelalte cronicI din vremurile vechl, ea a fost scrisg, de bung, sama intr'o manastire ; not credem ca in manastirea dela Bistrita, una din cele mal vechl mandstirl ale Moldovel, zidita, impreuna cu Moldovita, in primif anl al' domniel lul Alexandru ce! Bun. Aceastg, manastire se pomene§te chYar In cronica sub anul 1434, unde se zice despre Alexan-
dru nmurit-ati in anul 6942, Ianuarie 1, §i s'at ingropat in manastirea dela Bistrita, pe care at zidit-o el singur".
Cine putea §ti mal bine decit un calugar dela Bistrita ca aceasta manastire a fost zidita de Insu§1 Alexandru cel Bun §imal alescine putea cunoa§te mal exact data mortil acestuI domn decit insu§1 calugaril manastirel, in care el a; fost ingropat? Opiniunea noastra se intare§te §i mal mult prin faptul ca 1) Picot, Chronique d'Ureche, pag. 86. Picot citeazi dupli, Inventarium 121 dupit Dogiel un document al lul Alexandre' (Alexandra II) din 6 Oct. 1455, Hotin (jurAmint de supunere regelul polon Cazimir); acest 'document Mal este un doc. al lul Petra din 6 Oct. 1464 (6963), nu al lul Alexandre' (Uljanickij, No. 75). Aci avem a face Cu o gregalb, din Inventariunt li Dogiel. Ultimul document al lul Alexan-
dre' este doc. No. 77 din Uljanickij (pag. 85) Cu data 1455 (6963), or BAHHArk. Cf. nota 16.
www.dacoromanica.ro
20
LETOPISETUL DELA BISTRITA
cronica se ocupd cu predilectiune de familia lui Alexandru cel Bun, adevaratul ctitor" al mandstirei dela Bistrita, cum II nume§te pomelnicul acestel manastiri din 1407. Se 'ntelege, motivele acestea nu sunt destul de tari, pentru a inlatura orl-ce oblectiune asupra presupuneril, el numal la Bistrita s'a putut serie cronica de care ne ocupam ; un altul ar putea crede cg, ea s'a scris la Neamt sail la Moldovita, care existat amindoul pe acea vreme. Din motivele insirate insa §i din altele, pe care le vom releva mal jos, nol ne pro-
nuntam pentru Bistrita §i numim prin urmare cronica dela 1359-1457, pentru a o deosebi de celelalte cronid, cronica dela Bistrifa saA cronica bistrifeana. Ramine ca cercetarile ulterioare sa, confirme sail sa inlature aceasta. numire.
Partea a doua a letopisetuluI dela Bistrita, care trateazg, aproape esclusiv domnia lui §tefan cel Mare (1457-1506), se deosebe§te me putin de partea a doua a letopisetuluf dela Slatina ; ele se asamAnd cigar a§a
de tare, incit la prima vedere al zice cd una trebue sa fie copiatg, dupa alta. Care din ele sa fie originalul §1 care sä fie copia ?
Dacg, comparam notitele istorice care samara una cu alta in modul de redactiune, farg, sg, fie insa identice, ajungem la conclusiunea cd analele letopisetuluI dela Sla-
tina sunt In mare parte o prescurtare a analelor letopisetuluI dela Bistrita, §i anume o prescurtare facutd a§a
ca lasa afard tot ce este netrebuindos sari detaliu WI
www.dacoromanica.ro
LETOPISETCIL DELA BISTRITA SI CEL DELA SLATINA
21
insemnAtate in aceste din urml, cum sunt o sum& de frase, care in analele bistritene slujesc numai pentru infrumsetarea stiluluI, §i o suma, de date marunte, mal ales indicatiunl de lunl §i zile. Aceasta se
vede mal bine din comparatiunea notitelor de sub aniI 1465 (luarea Chiliel), 1466 (lupta dela Bala), 1471 (lupta dela Sod), 1472 (lupta dela cursul Apel), 1475
(lupta dela VasluI), 1476 (lupta vela Valea Alb1), 1481 (lupta dela Rimnic) , 1482 (luarea CrAclunel) 1484 (caderea Chilief §i CetAtiI Albe sub Turd), 1484
(lupta cu HroIot §i intllnirea cu regele polon la Colomea), 1497 (lupta dela Cozmin). Dad, lulm ca exemple anil 1466 (recte 1467) §i 1484, vedem :
a in povestirea luptef dela Bala, pus a de ambele isvoare in anul 1466 (r. 1467), analele putnene sat analele letopisetulul dela Slatina ad numal data ajungereI lul Matia§ la libtrii§ (19 Noemvrie), n'ad ins& data ajungerel luI la Roman (29 Noemvrie), arderel tirgulul (7 Dechemvrie) §i lupteI dela Bala (14 Dedh. LunI spre Marti) 1); mal lipsesc din ele §i ultimele cuvinte ale analelor bistritene asupra nestatornicieI noroculuI omenjsc §1 asupra pedepsel dumnezee§t1 care a§teaptg, pe cel ingimfati. in povestirea luaril ChilieI §i CetatiI Albe de cltr5, Turd, pus & de ambele isvoare la 1484, lipsesc In analele putnene numele pgrcalabilor, carI stdpinead 1) In anul 1467 ziva de 14 Dechemvrie cade fate° LunT; lupta
a trebuit sit fnceapit dec! Lun! dimineata §i sit tie toatit ziva gi fn ziva urmatoare ; cf. Dfugosz 15 Dechemvrie pentru arderea Urgulul; indicatia analelor este decl eft se poste de exactit.
www.dacoromanica.ro
22
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
atuncl ambele cetatT, Iva§eu §i Maxim Chilia, Gher-
man §i Oang, Cetatea Alba; in ele mal lipse§te §i insemnarea precisa a zilelor, in care s'att Intimplat caderea acestot cetatl, Chilia intr'o Mlercur11), Cetatea Alba tot inteo MIercurl.
Din studiul acestor doug, pasaje reese, mi se pare, cu destulg, evidenta, cg, analele putnene sunt o
prescurtare a analelor bistritene. Mal aleg cu toate acestea Inca un exemplu. Sub anul 1472, in care se poveste§te lupta dela Cursul Ape, lipses6 In analele putnene urmgtoarele date din analele bistritene : pe lingg, 18 Noemvrie lipse§te Jor 2), lar In loc sa, zica §i se batura acolo pang sara, tot a§a Vinerl §i Simbata pana sara, ceea ce face 20 ale aceleea§l lunl" analele putnene zic pe scurt §i se Muä trel zile" : un resumat evident din analele bistritene ;
analele putnene nu spun ca Rada a parasit lupta Shnbata spre Dumineca", ci spun numaI cg, a fugit noaptea" §i mal fac pe linga aceasta gre§ala de a pune venirea lu tefan In cetatea Dimbovitel la 20 Noemvrie, In loo s'o pue la 23 Noemvrie, trel zile dupa lupta del& Cursul Apel : gre§alg, resultata din resumarea neexacta a analelor bistritene ; 14 Iulie 1484 cade inteadevir tocmal tar% Miercuri; 5 August 1484 cade insit inteo Jo!. Este probabil ch adaosul ngs cp44" pe lingi 5 Augusta la luarea Cettitil Albe este introdus din gre§alit in analele
bistritene, sub influenta lui ga ciumiA" de Magi 14 Lille la luarea Chille!; Ureche (Cogiliniceanu, ed. 2, pag. 167) nu-1 are; nu l'aii avut a§a dar nict Miginalul analelor bistritene folosit de dinsul. 18 Noemvrie 1472 cade insit intl.% MTercuri, nu Joi.
www.dacoromanica.ro
LETOPISETIIL DELA BISTRITA. F OEL DELA SLATINA
23
e) analele putnene n'at niel data intraril luI §tefan in cetatea Dimbovitel »24 Noemvrie, Mercuric`, niel data infringeril lul Basarab decatra Radu »23 Dechemvrie, Jol", niel data sosirel Turcilor la Bgrlad »31 Dechemvrie, VinerI" 1) De unde §1-ar fi luat analele bistritene toate aceste date, daca ele ar fi fost copiate dui% cele putnene, in care aceste date lipsesc?
Ar putea Irma oblecta cineva ea analele bistritene pot fi o amplificare a celor putnene. §i inteadevar, ar putea sa fie a§a.
In casul de fall insa lucrul este cu neputinta. De unde §1-ar fi putut lua amplificatorul analelor bis-
tritene datele atit de precise asupra rasboluluI cu Matia§, asupra caderil celor doul cetatl sub Turd §i asupra luptel dela Cursul Apei, daca el ar fi scris §i altcum nu putea sg, fie cu mult dupg, scurgerea acestor evenimente? Cad pe amplificator trebue sg, ni-1 inchipuim traind cu eltIva anl in urma autoruluI, cel putin cu 10 sat 20 de anl, daca nu §i mal mult:
pe vremurile acelea trecea mult timp pang ce un manuscris, alcatuit inteo manastire, sa devie cunoscut in alte manastirI sat particularilor. Datele cronologice din 'analele bistritene sunt
atit de precise §i exacte, incit ele n'at putut fi introduse decit de oamen1 carI traIat in acela§ timp §i le §tiat din gura color ce at luat parte la eveni1) In aceste trel din urmft Insemniirl ziva nu corispunde Cu data, did 24 Noem. 1472 cade fntr'o MarIf, 23 Dech. 1472 !rite° linercure, lar 31 Dech. 1472 far% Jai. Analistul a pus In loo de Mari!, Itliermul, Jo!, Vineri, ficind, probabil, un calcul greIffercurl, Jo! sit dup6, calendar.
www.dacoromanica.ro
24
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
mente. Numal astfel de oamenI puteat §ti a Matia§ a sosit la Totru§ in 19 Noemvrie, lar la Roman in 29, ca tirgul l'a aprins in 7 Dechemvrie §i a lupta dela
Bala s'a dat in 14 spre 15 Dech., numaI astfel de oamenY puteat §ti ca Cetatea Alba V Chilia at fost luate de Turd in 14 Iulie §i in 5 August §i c6, para. labl erat atuncl Iva§cu, Maxim, G-herman §i (hill; numaI astfel de oamenI puteat in sfir§it sä cunoasca in toate amAnuntimile sale mersul luptd dela Cursul Apel §i al intreguluI rlsboit ce a urmat dupa aceasta intre §tefan, Radu §i Basarab. Acum intelegem §1 mal bine, pentru ce analele bistritene trebuesc considerate ca modelul celor putnene §i pentru ce aceste din urml sunt o prescurtare §i o prelucrare a celor dintil. Ajunse, prin felurite cop% in manastirea dela Putna, alugAril de aci le-at copiat, le-at prescurtat §i at introdus in ele mal multe notite asupra 'ulnastiriI lor, ca d. p. asupra zidiril el (1466), asupra sfintiriI (1470) §i arderii (1484), asupra mortiI primului egumen §i archimandrit Iosif (1484), asupra numidi unuI al doilea egumen (1486) §i ingropAril mal multor membril aI casélor domnitoare intr'insa. Niel' una din acele notite nu se afll in analele bistritene ;
ele at fost introduse cu toatele mal tarzit decltra calugAriI dela Putna1). 1) 0 singuri dati se pomeneste in analele bistritene de inkMistirea dela Putna, ca de o mind/Aire stresincl, acolo unde se vor-
beste de inmormIntarea doamnel Despina a Radulul Vod6, cn cuvintele si aA ingropat-o (*tefan vodA) Cu cinste in ministirea sa dela Putna (1500)".
www.dacoromanica.ro
LETOPISETIIL DELA. BISTRITA k211 MONICA MOLDOPOLONA.
25
§. 5. Letopisetul dela Bistrita 0 cronica moldopoloni. Cronica moldopolona fiind dela 1359-1457 aproape identica cu letopisetul dela Slatina, deosebirile relevate intre acesta din urma §1 letopisetul dela Bistrita ramin in picloare §i pentru cronica moldopolonA. Aceasta din urma se deosebe§te prin urmare in mod esential de letopisetul dela Bistrita numal in redactiu-
nea anilor 1401-1457; cf. mal sus, pag. 15 §i urm. Dar ce deosebirl constatam intre ele dela 1457 incolo ?
Mara de faptul ca cronica moldotiolona in partea el curat moldoveneasca merge pana la 1552, pe cind
letopisetul dela Bistrita, ma cum ni s'a pas-
trat in sbornicul dela Tulcea, merge pana la 1506
fapt de altmintrelea nu prea important, cad §i letopisetul dela Bistrita poate sa fi mers in redactiunea lui originala pang la 1552, din comparatiunea letopisetuhil dela Bistrita cu cronica moldopolona (anii 1457-1506) resulta urmatoarele : nu constatam nicairI in cronica moldopolod pasaje identice cu analele bistritene, afar& de citeva foarte scurte, call nu
pot dovedi nimio, cad ele samana foarte mult in toate cronicele; a§a sunt d. p. anif 1461 (pradarea Sacuilor), 1462 (luarea Chilid), 1463 (castitoria lui tefan cu Evdochia). In schimb irisa, gasim in cro-
nica moldopolona a) o suma de pasaje, care par a fi prescurtate din pasajele coraspunzatoare ale analelor bistritene, b) alte pasaje, care samana foarte
www.dacoromanica.ro
26
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
mult cu pasajele coraspunzatoare din analele putnene,
deosebindu-se in acela§ timp de analele bistritene. De categoria intila sunt pasajele de sub anil 1457, 1465, 1471, 1472, 1475, 1497; de categoria a doua cele de sub anil 1466, 1475, 1476, 1481, 1484. Daca lugm anif 1471 §i 1497, ceI cu tgerea boerilor in VasluI §1 lupta dela Soc1 li cu lupta dela Cozmin, vedem ea:
sub 1471 cronica moldopolona lasa afarg, din analele bistrItene datele 2,16 Ianuarie, Marr §i 7 Martie, Jor, povestind insa evenimentele aproape cu ace1ea§1 cuvinte ca analele bistritene, lar sub 1497 cronica moldopolona prescurteazg,
peste tot povestirea analelor bistritene, primind tot ce este de capetenie in acestea §i lgsind afara marunti§uriie de mina a doua, cum sunt d. p. India solie a lui Tautul logofatu11), trecerea NistruluI la Mihalcea §i poposirea la CotmanI §i §ipintl, prinderea celor §ase Le§1 adu§1 lul §tefan cel Mare, etc.; cronica moldopolong, lasa earl §i datele precise ale diferitelor intimplarI din acest rasboit, punindu-le numal pe toate in anul 1497, ca d. p. plecarea lul §tefan spre Suceava la 27 August, venirea lul Albert acolo la 24 Sept., inceperea asaltuluI la 26 Sept., intoarcerea cralulul la 19 Oct., etc. Despre toate acestea in anal ele putn ene nu se gase§te niel urma,
ele aft despre lupta dela Cozmin un foarte mic pasaj, in care se spune a cralul a venit sa incunjure Suceava, dar s'a intors cu ru§ine indarat. 1) Cronies moldopolonit amintegte numai de a doua solie a lul, impreunii, Cu Isac visternicul.
www.dacoromanica.ro
LETOPISEIIIL DELA BISTRITA ip MONICA MOLDOPOLONI
27
Dar din aceste doug, pasaje (1471, 1497) nu putem trage o conclusiune 'definitiva asupra raportuluI intre analele bistritene §i cronica moldopolong.,
de oarece cel dintil (1471), dei nu se afla intreg in analele putnene de astazI, poate sa se fi aflat in originalul acestora, lar cel de al doilea (1497) pdate sg, fi fost prescUrtat in redactiunea analelor putnene In urma copieril dupg, acestea a cronicel moldopolone.
In acest cas, pasajele din 1471 §i 1497 at intrat in cronica moldopolona din analele putnene, nu din cele bistritene. Aceeall parere ne-o sugereaza studiul pasajelor
de sub aniI 1466, 1475, 1476, 1481, 1484 din analele bistritene, care se deosebese de pasajele corgspunzatoare ale cronicel moldopolone, se asamana insa cu ale analelor putnene, a§a, ca pentru acestea, ca §i
pentru multe altele mal neinsemnate, suntem apliGail a zice ca ele s'ar fi prescurtat Intl din analele bistritene in analele putnene, lar din analele putnene
at trecut, parte ma, parte din not prescurtate, in cronica moldopolong,.
Daca mal consideram pe lingg, aceasta ca cronica moldopolona are doul pasaje referitoare la manastirea dela Putna (1466, 1470), suntem nevoitl sa admitem ca ea este prescurtata dupa analele putnene, lar nu dupa originalul acestora, analele bistritene. Astfel parerea ce am dat-o asupra cronicel moldopolone in Jechile Cronice Mo1dovene§t1" cap. ILI (cf.
mal ales pag. 47-48) ramine §i acum in picloare. Cu un cuvint, raportul dintre analele bistritene §i cronica moldopolona este ca analele bistriene ail
www.dacoromanica.ro
28
LETOPISEVIL DELA BISTRITA
servil de isvor indirect pentru cronica moldopolond, servind de isvor direct pentru analele putnene. Aceasta
am vrut s'o dovedim. §.
6. Letopisetul dela Bistrita §i cronica kif Ureche.
In studiul publicat acum patru anI asupra Vechilor Cronice Moldovene§ti" mg, incercasem sg, dovedesc, prin analisa cronicel lul Ureche, c6 M'ara de
cronica §i analele putnene, pastrate in cele doua redactiunI ale letopisetuld dela Slatina §i cronicel moldopolone, Ureche a .mal cunoscut, intre altele, o a trela versiune a croniceI §i analelor putnene, deosebitg, foarte putin de versiunea croniceI moldopolone, §i cg, pe lingg aceasta el a maI cunoscut ni§te anale ce Imbrati§ail domniile dela fiil lul Alexandru cel Bun pg.ng, la §tefan cel Mare. Redactia cronicei putnene avutg, de Ureche am zis intr'un loc se apropia mal* mult de cronica anonimg, §i de cronica putneang, II, decit de crgnica putneang. I", lar intr'alt loc : Jedactia analelor putnene avutg, de Ureche saa partea a doua a letopisetuluf moldovenesc, dacg, nu era aceenT cu redactia cronicel moldopolone, se apro-
pia insti mal in toate punctele de aceasta", pp. 110, 119; cf. §i pag. 138. Cu alte cuvinte, in urma cunoa§teril letopisetului dela Slatina puteam zice cä nletopisetul moldo-
venese", pe care il citeaz1 Ureche atit de des, se asemlna mal mult cu cronica moldopolong., decit cu
www.dacoromanica.ro
LETODISEVL DELA BISTRITA qI MONICA LUr 'CRECHE
29
letopisetul dela Slatina. AstazI, in urma cunoa§terii
letopisetuluI dela Bistrita, putem zice a letopisetul moldovenesc al luI Ureche, cel care I-a servit de principal isvor pentru cronica sa, nu este altul declt letopisetul dela Bistrita. Pe acesta 1-a tradus §i 1-a intercalat Ureche aproape intreg in cronica sa, cacI afar& de citeva insemnarl, cum sunt data suiriI pe tron §i a mortil luI Alexandru ce! Bun, na§terea fiilor lul §i casatoria lor, moartea boerulul Stanclul §i a doamneI Despina a Radulul Voda (introdusa mal tarzit in cronica luI Ureche de Simeon Dascalul), toate celelalte fapte relatate de analele bistritene sunt reproduse de Ureche in cronica sa. Studiul comparativ al luI Ureche cu cronicele cunoscute pana acum dinainte de dinsul ne arata cA cel maI de capetenie isvor al luI a fost, nu cronica §i analele putnene, niel cronica moldopolona, ci cronica i analele bistritene a§a cum le cunoa§tem din sbornicul dela Tulcea. Lasind la o parte pasajele cele de tot scurte, care dei sunt aproape identice in stil §i cuprins la Ureche §i analele bistritene, nu pot dovedi !ma prea mult 1), ne raportam numal la pasajele mal marI, despre care putem hotari cu siguranta: de le-a imprumutat Ureche din cronica §i analele bistritene sail din cronica §i analele putnene. Astfel constatara ea din cronica §i analele bistritene §l-a luat Ureche: a) Versiunea asupra lui Bogdan §i Late°, care face pe Late() fiul lul Sas, dindu-I 8 anI de domnie, 1) Cf. notele 18, 19, 20, 27, sd, 33, 34, 35, 36, 42, 45, 47.
www.dacoromanica.ro
30
LETOPISETITL DELA BISTRITA
pe cind cronica, putneana §i moldopolona are intil
pe Bogdan cu 4 ani §i apoi pe Late°, flul sat, cu 8 ani de domnie; cf. nota 1. Tot din cronica bistriteana a luat Ureche §ti'
rea despre Iuga Voda §i rat luat Mircea Voda, domnul muntenesc, la sine" :
a Fora HOFROAA SBAAII Auip-
4A HOEHOM7 §tire care nu se afla in cronica putneana .
Cele patru lupte dintre fiii lui Alexandru 00 Bun la Lolol, Darmane§t1, Pipere§t1 §i Podraga, despre carl cronica putneana nu pomene§te nimio, sunt luate de Ureche din cronica bistriteana, care le amin-
te§te pe toate, cu- citeva variante neinsemnate, ce se pot explica sail din indreptari in textul lul Ureche sail dintr'o alta redactie a cronicel bistritene decit cea dela Tulcea; cf. notele 8, 9, 10, 11. Descrierea invasiunilor tatare§ti dela 1438 §i 1439, care lipse§te in cronica putneana, este la Ureche aproape cuvint de cuvint aceea§I cu cea din cronica bistriteana ; cf. nota 12. In sfir§it acela§ lucru il putem spune despre urmatoarele §tiri: orbirea luI Ilia§ (1444), lupta dela
Tamapni (1449), lupta dela Movile (1455), luarea Chiliel (1465), lupta dela Baia (1467), taerea celor trel boeri §i lupta dela Sod (1471), lupta dela Cursul Apel (1472), lupta dela Valea Alba (1476), lupta dela Rimnic (1481), luarea Chiliel §i Cetatil Albe de Turd (1484), lupta dela chela (1486), lupta din codrul Cozminului (1497) §i lupta dela Movila CliateI (1506);
cf. notele 13, 14, 16, 21, 22, 25, 26, 27, 29, 32, 38, 41, 44, 46, 52. Toate evenimentele acestea sunt povestite de Ureche intocmal ca in cronica §i analele
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DELA BISTRITA k3I ORONIOA LIII IIREOHE
31
bistritene, nume inteun. singur loe pare sa fi combinat el analele bistritene cu cele putnene, la batalla dela
chela.1).
Dar aceasta ne-o spune insu§I Ureche sub aniI 1433, 1438 §i 1439, 1449, 1472; In trel din aceste locurI el spune cg, se la dupg, letopisetul moldovenesc" sat nletopisetul nostril", Inteal patrulea el face amintire de analele bistritene, deosebindu-le de celelalte anale moldovene§tI. Vorbind despre lupta dela Tama§anI intre Bog-
dan §i Alexandre' (1449) el zice: de aceste rasboaIe a luI Alexandru Voda cu Bogdan Voda la unele letopise¡e nemicg, nu sale, ca pre Bogdan Voda Il scria feclorul luI Alexandru Voda §i cum sg, hie ramas pre urma lui la domnie. hat la unele isvoadele noastre serie de pasboaIele lor ca i cronicarul le§esc, numaI mal pre scurt" (C2, 149). In acest pretios pasaj Ureche Intelege sub nunele letopisefe" cronica putneang, din sbornicul dela Chiev, lar sub uncle isvoade ale noastre" el Intelege cronica bistriteang, din sbornicul dela Tulcea, cad Intriadevar, In cronica putneang, nu se pomene§te nimic de rasboIul dintre Bogdan §i Alexandrel, ci se spune numaI ca Bogdan fiul luI Alexandru Voda §i tat5,1 lui §tefan Voda" a dorunit dol anl dupa Alexandru IlialevicI; In cronica bistriteang, insg, rgsbolul
luI Alexandre' cu Bogdan se poveste§te Intocmal ca la cronicarli le§e§tI Diugosz §1 Kromer, numaI »mal 1) Cf. mota Efreche a luat din analele putnene gtirea despre ciderea lul tefan de pe cal (Coggniceanu, ed. 2, pag. 169), dad% nu cumva aceastit gtire s'a aflat gi In versiunea analelor bistritane
avutik de el. Vez! Vechile Cros. Mold. pag. 147.
www.dacoromanica.ro
32
LETOPISETIIL DELA BISTRITA.
pre scurt" ; cf. Picot, Chronique de Moldavie, pag. 71 §i urm. Reese dar din acest pasaj cu depling, evidentg, cd Ureche avea inaintea lui, cincl scriea despre rdsboIul intre Bogdan §i Alexandrel, ambele isvoare : cronica bistriteand §i cronica putneang, 1).
§. 7. Conclusiune. Dupg, toate cite le-am spus asupra letopisetului moldovenesc din sbornicul dela Tulcea, importanta lui pentru istoriografia roming, nu mal trebue doveditd. El este, fgrd indoeala, cel mat vechiii letopisel moldovtnesc din cite cunoa§tem pdnd acum, a§ zice cigar cel dintii letopiset moldovenesc, cicI inainte de el nu gdsim niel o uraig, de insemndrI istorice in Moldova.
Inceputul istoriografiet moldovenqtt cade prin urmare in acela2 timp cu infiintarea meinelstirt dela Bistrita in Moldova sub Alexandru cel Bun. 1) Textul letopisetulul dela Bistrita este in general bine pistrat
In sbornicul dela Tulcea ; totusf sunt pe id pe colea gresell si lacune. Asa de pildk sub an. 1471 lipsesc cuvintele In tfrgul Vaslululul" (cf. nota 25), sub 1483 lipsesc cuvintele ,,co se chlami Smeredova" (cf. nota 40): aceste lipsurl pot slt fie gresell de copiare. Unor asemenea gresell s'ar putea atribui lipsa sub an. 1466 a notitel despre Belts si Ciceul, date de Mate! Corvin luf Stefan col Mare, si lipsa
sub an. 1470 a notitel despre lupta en Mull la LipintT si sfintirea mitnitstirel Putna : amindourt notitele se afirt in cronica moldopolonft
si la Ureche. Un pasaj care pare sit lipsascit din analele bistritene printr'o neglijentd, a copistilor este cel relativ la lupta dela Botosanf Cu LesiT, 11 Marti° 1500, plistrat de Ureche (02, 175), care apune anume eft I-a lust din Jetopisetul ce! moldovenesc". Analele putnene nu-1 at In sffrsit, gresell de copist par a il cuvintele rHAHrons pentru room (Ball ramps ?, veal pomelnicul dela Bistrita f. 47 a. rampu,), Podraga pentru Podriga (asa se chiamit satul astAz1), Hreasc pentru
Ilreasca si alte citeva relevate.fn text sail In note.
www.dacoromanica.ro
33
LETOPISETUL DELA EISTRITA, CONOLUSIIITNE
Inainte de Alexandru cel Bun n'at existat anale in Moldova, cu toate cl exista manastirea dela Neatnt, infiintatit cu vre-o dou&-zed de anl inaintea celei dela Bistrita 0 unit& cu aceasta sub un singur egumen pe timpul primulul mitropolit al Moldovei Iosif, la an. 14071). La 1407 Incepe 0 pomelnicul dela Bistrita, pe la 1407 incepe probabil sa se serie 0 cronica dela Bistrita. Aceasta ne explica pentru ce despre domnil dela 1359-1399 (dui:4 cronologia cronicelor) niel cronica dela Bistrita, nicI celelalte cronicI nu
§tit s& ne spue nimic alt-cava afar& de numele lor. Oare dacit s'ar
fi
scris vre-o eronica in mang,-
stirea dela Neamt lnainte de Alexandru cel Bun, n'ara fi gasit In aceasta cronicl notite, mIcar cit de scurte, despre Petru VodA Mu§at dela 1379 1389, care at dotat-o cu mo0I §i venituti 0 care trece din pricina aceasta de adevaratul fundator al mangstireI ? De sigur ea da. Jata un alt motiv, pe ling& cele expuse mal sus, care ne face sit credem el cronica cea mal veche a Moldovel, pastrat& in sbornicul dela Tulcea, n'a fost scrisa in alta manlstire decit In cea dela Bistrita. Avem a§a dar pan& acum cunoscute urmatoarele. croniel 0 anale moldovene§t1 inainte de Ureche : i. Cronica qi analele bistritene, care in sbornicul dela Tulcea merg dela 1359-1506, in redactiunea original& at mers ins& mal departe. Acestea sunt cele mal vechl. ') La acelag resultat am ajuns pe altit cale in Vechile Cronice Moldovenegtl, pag. 25. 41166
8
www.dacoromanica.ro
34
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
Cronica §1 analele putnene, in &ill redactiunl: a) redactiunea letopisetuluf dela Slatina (1359 1525), b) redactiunea cronicef moldopolone (1359 1552).
Cronica anonimi din Voskresenskaja létopis (1359-1504).
Cronica lui Macarie (1504-1542). Cronica lui Eftimie (1542-1553). Toate acestea, earl de cronica lul Eftimie, at servit de isvoare luI Ureche pentru anil 1359-1552 al croniceI sale. In studiul nostru asupra Vechilor Cronicl Moldovene§tI" am arltat el Ureche a avut pe ling acestea §i alte cronici saü anale, care mergeaa p5,ng, pe la 1594; 81 speram cl cu vremea le vom OA. §1 pe acestea prin manuscnsele vechilor noastre ingnIstirl.
B.
Textul.
Grii AT0illiCE110& WTS TOAH Hd4A tAt 1190.113110% AnaIdik R0SKTIA46 MOAAARCKtid REA1,1'1?.
Ez NkTw . rstub. (6867=1359) ntaim Aparouli 'II-
ROEKOM WTS SPWIKKOH SIMAH WTS AlapamSpdtua BA
p0Aill Hd AOR6 11 POCHOAKCTROEd AL NkTd. 110 HIPO
POCII0AlaCTKOHd MINK WO OdCk ROEBOAd .A.
,ara. Ho MA% CIIIHk
EPO
dall,K0
ROIROAd
POCHOAkCTRORd
JI. NkTk. 11 110 HMI% POCEIOAKCTEORd ROPAAH11 KOIECOAd
www.dacoromanica.ro
S.
APO).
LETOPISETUL DELA BISTRITA, TEEM, H POC110,0CTBOB4
35
Ck1NS .11181114THHS HET9S EMMA
.B1. A`kTk 2).
11 no NIA% rocnoAkmona 'WTI& ero POMMik HOEBOM
.r. A`kTa. TAME HO NIA% 1/0C110AkCTECOR4
Spar1/k
EPO GI/UPI%
BOIBOAA .3 A'kTk. 11 110 NEMh 1/0C110,4,1aTB0134 101/4 BOEBOA4 A. A+TA.
1110A01,4BCTHH gage.
Es Arm .fsga. (6907=1399), m,kcAu,a anpekia .ir., CTAAk ilAEAANApS BOE13001,4 rocnompemk S MOAAMICKOH 31M1H,
A fOra BOEBOAA S3AAk 1/111(111A 'COMM.
11 WHA4,4 &Es
aan,Aps EMMA MOAAMICK010 3EMAIO .AB. A`kTk H
.11.
ACkz
CAU,k H SM(YkTk 11% NkTW .(311,MB. (6942=1434), moo,pia .4., ME H norpenenk SkICTk HS BHCT9H(IECKB1 410114CTHIlk,
HNCE H csam camk; irktenaa EMS 11141`kTIL 3).
H pog ;NE CA EMS CkINS HpSIANERk HACIENENH HAI BOEBOM BS ATW 1-3U1,31. (6917=1409), IOAT4 .K., WTS KNACHNH 11AKWH.
GTEZISMik )1{1 EMMA pog CA WTS GTMIKH Bs Arc)
,rsti,Ai. (6919=1411). Ilemps 2ICE BOEBOM pog CA WTS ANIHNH, ASTH 111%.--
pima, es irkmo .(su,it. (6930=1422)4). Es Arkmw .(sustr. (6933=1424), WKTOAIRgA .Kr., 1183-a ATk Hall HOEHOM awl 2KEHS H Hp1INECE Ji. rHAI4110Ak BS CABOTX, AMA ME CA BS NEAEA41 6) H pog CA EMS ChM BS /APO .(3110E. (6935=1427) H HMEHOBANIA ero POMANk;
MAEXN0 6) ME pog CA Ks Are .e su,ms. (6946=1438)) airrovcra .31., H SMATk S 111A014)401A BS /APO .r3U,Ar.
www.dacoromanica.ro
86
LETOPISETITL DEL! BISTRITA
(6963=1455); TOrM ME H CTaAk HETIS BOEKOM HdpflifHHÏH
ApWilk rocnompfaik
S
illoxHAH
7) .
H SkICT6 RISEN p43ROH MEMAS CkIHOM6 11AfAAH4j1d B0ER0411
S
if0AOHH H ESSMOME GTE/ISMIk HOEHOM Hil Had KOEs
Rosa; H WEAMA ME Had HOEROM DO CSNISTH WT611,4 CROW°
flafaaH4f1d
HOEK0461
CaMk
.Ka.
WTS A0A0H11 WRA114 Carl%
arkcAtt,A, no pansoto ME
3F441114 W .KEC. 44+CAU,A 8).
RITOpkIH 943E0H KkICTk 8 Apinztinpn HS ATO .(3111/1111.
(6942=1434),
4)EapSapi4 .d. 46Hk 8
amconorm ES no
HEA`kAHHKK, H 1183,H0ME OTEZISalik ROEHOM 9).
Ha T9ETWM6 passim opium ilaia EMMA H31 MiK0116 H SAapH Ha GTEZISMId aelaom S Romani H 1183,140M1 Hd WO, as AT° .(sneHA. (6944=1436), avrScra .A. RS HATOK6 10).
TIETHIATTH ME IldBROH EltICT6 o( IIHnEpnint . SRAM. e
(6944=1436), ACAR4 marria
.H.
RR
ES ATO ilETKpSs
TOKk 11).
Ks AT* rsu,ms. (6947=-4438), HOMO& .KH., not, mow& TaTape H HAHHWA 40 KOTSWAHH H mud 1101140s WA KS ATO .(S11,MH. (6948=1439), mama* au., H no= MEPOWA K4CASH H EpsaaAk 12).
gs nrkro rslog. (6952=1444), aidH as HATOKk
(1(1A46 CSWECTETEAlk CHATar0 48Ka, laTk GTE/IMIllt HOEHOM 1111TaWt1 HOMAN H WCA1M WO 13).
KS ATO . r SU,H3. (6957=1448),
ArkCAlkd WKTOMKpid
An., npIHAE E.orAan ,HOEKOM H SAapH Ha LIEAEHAilliti HOEs
EOM S Tamswitom KA1136 POALIHORd Tpsra H HOW' 44110s MECTHO HKk Hatink : ex/Htla AOPOZISETa H KOCTE AHMOHHKII H HHH AIHOSH HOHHEHH BkIWA 14).
g%
ATO
.(SU,H.O..
(6959=1450),
ArktA11,4 wxTomalia
.81., 1011,11,E HETpl 110EHOM HdpEtIEHH7H fipon HOW111i. H Has
www.dacoromanica.ro
37
LETOPISETUL PELA BISTRITA, TEXTUL
IldAl Hd BOrAdlid KOFKOAH 8 Pmurkiik CIIIITARWE TWKh H WTSALIE IM8 riiiIKA 15).
Ks &kw .(sur. (6963=1455), Aiatrrid H
IIOK'kHCE
H
HAs
,
.Kf., BKICT6 I
PdSKOH 8 AIGXHAH CS1 AAlafHAPIAOM6
Hd AiifgEHAPFAd,
B53
11.90H6
IISSEMONSE
AO EiiA0Mk rpMA H TdM0
CKOHild cA16),
gs Arro .rsu,ge. (6965=1457), AirkcAufa anptida
.131.,
HTOPIIHKII [WHIM, IIIITHM OTEZIStilik HOROM, Chin llora 4elti4 ROMAN, HA ilpow BOEROAH Hd MACTO FhIPHH,AEMOE XPACK6 8 ,A,0101{1111Hi H RZSMONCE GTIZISAHh MEW BOA 1155
Haf10 MIGIOCT710 H (1PAATIt CK1111TP% MOdIAMICKTH 17).
a AT* ,(51.1,10,. (6969-=1461), Mai .f.,
[10K0fIltiAlf
GTE4SANk [COMM CdK8ACK010 3FMAH 18).
Ks Arro .rsiko. (6970=1462), IGHTA
.1CK., SMPHWA
GTUISMIti KOERWM n8wicoto 8 &AO rpm8 19).
K
Arro .esuoa.
(6971=1463), ioda .f., riptsak
GT(ISCINI1 KOHCOAd cisrk rocnomm KHAVHHA eV AO aft WTS
rif[iii, CFCTPd Gf AIWA
Ks irkmo
"pi 20).
.esu,or.
(6973=1465),
Arkeiku,a
retr8apla
.nr.. KZ tIfTilf9TOK6 KZ nonStiogni, 'MOW GTfilidtik HOEHOAd KZ BEATH H W6CA4E rPdAk H IirkKHCTK T8 ss LIETKEpTOKk MI19110,
d ss HAT0K6 pdtiO SA[d]PHWA H Hd4dWA P[IdTH
IVAN& KfAilICKH F1 TdKO plOWA KECK AliHk H RHWAS CA AO KEW Pil, d
ESS C7660Til [KI nrk4441 CA rpmk, H KSHHAE GTfo
*MI6 ROMA& BS rpmk somiEmk
liBROAFFITEM6
RkICTII TS .r. AKHH KfCGIA CA H XILIAA
KOrd H
H
rip.kr-
8Kpolix-
&IA MOAT rptlAd j H HOCTMCH HM6 TS /1CdHti II9SIC4didg0M11 H B.HXTA H 11(184H f ro KMOCTH rpmk WTZ 143111106 Hfrkpr1161X6
H PAK° 13713RP4TH CA CZ
HACTOAHHH rpmk CECOH C8WIECCKH11,
ECZCEAt ROHCKOX
C130f121
KZ
H TaK0 11011eNk MHTP0-%
HOAHT0Ailt H f 11HCK01111WM6 CE{OHAlk H KSCAMk TfpfWitik GildrOg
www.dacoromanica.ro
38
LETOPISETIIL DELA BISTR/TA
AApHTH Hora
W
611111111E"
EMS MPOBHTH
WTS
Emular*
nora CARAWAA 117KE HA XEpOKHAAXII 110t1HIMAH 21).
H
AT'kXk,
no AHOIO )KE
111 ATO ,S01. (6975
1466), 11553AEHM CA KpAAh Srpscsu HApHU,AEMH AIATHAWIL
HAAES ToTp8wk cs MEA CHAOA 8rpscsox, HOEMKpiA »CE HOEMHpTA npTmouhk S POMAHOBIt mpsr8 H
..0.1.;
.3. AkHS Aismisplira arkcAtura nomeroulitt mpsrk, H TAKO npyHAolutk Ao RAID'. E .Au. Anumgplra MikCAU,A, KS HOHErAAHHKk Ha KTOpHHKk, KkICTk CIAMICAk KOMTH CS OTIZISAHA
110EHOM, H Hanam HOII.ITA HA XrpExk S RAM', H nrkAme uxk sors KS pikivk GTE2ISAlla HOEHOAA H HOHCRAH ECO, H HOBTEHH EkIWA WTS HH)Ck AiHOMECTRO MHOPO, H KflAAk Tora
8cmpialuk
KHCTIs
HA paTH, H TAKO ECI3HpATHWA CA no=
CpAMAEHH HH*Alk HATEMk KpATKHAlk, H HE
KhICTIL
talKONCE
WHH MAXA, HA 611ICTk =ONCE g.k goni somaa WTI111,4 KICEa ApSECHTEA, 110H(NCE
FAVOAETk
Ati HE XRdMITEL CA firk.-
aukApTH nprkausApocTTA MEA H AA HE XIIAAHTk CA CHAHHH CHAOA CHOEA, m HE KKAAHTk CA SOPATHH KOPAThCTKOAlk CHOHMK",n HHAE KO PAAPOAETk KAKO nCHAHTH HAAOMA A HEa
MOLJJHH HrkflOACAWA CA CHAO, TM«) AA paaoyarklarkiIco
BpAHA nu WTS cm 22).
KOPO
1183MONCHA, HA WTS
rocrioAa sora
II TOPO7KAI ATA HAAHH OTIZISAIlk HORMA CAKSACK010
BEMAII H BkICTk HA% Ap8rot thrkHEHTe23). ArkTo
.e.sikoH. (6978=1470), arkciku,a 4stsp8apTa
.K3. 8 IITOpHHKk CHpHH, RkICPK HAHEHTE EpAHAS H HOPSCA10 HTE WTS GTIZISMIA ROEBOAH 24).
ATW S11,0.0.. (6979=1471), ritaaplra HHKk, SCAtIEHk RkICTk RUINA AROpHHKk c
.31. 8 smop.
'MIMAS 4AUI=
HHKII H flAEAA CTOAHHKk 25).
K
NkTo
.e.su,o.o..
(6979=1471),
www.dacoromanica.ro
avkciku,a mapmFa .3.
39
LETOPINETUL DELA BISTRITA, TEXTUL ilITHEpTWKII, SkitPk pA3R0N t
PAASAWMk HOEBOAWMk S
GM, u 1183M0NCE OTE4SAIlk ROEBOAA HOM0111TA CHAMP° CAIlaW,Adi ROPA,
14
6071(410
MIMOCTTIO
HORN WT8 1111k MHO=
NtECTHO MHOPO, H BM C9nk11011E EPO !MATH RkIWA, H
R(...
MIKT11 CK1111T18 PdASAk 110ER0M 1383ATI1
RkICTk, H MHOS14
INITA*11 TOPAA SXRMIlEH11 611111A,
HOCAN(HH SkIWAI
T8KA10 WCTA1111 ;KRIM AKA [MIMI
16011`k9a Aimptrk KOMHC11
11 GTAHA aoro4sema26).
MTh TpXCli
ToromAf A`krni, 6vr8CT4 morAa no RUIN EISCEAEH+41
118
Erkaith mewAa rkA.kwe
Rapt HA WRAAk 27).
E .AI.,
!AT°
419TATk
(6980=1471), arkohu,a CtirrEMRplA
.(310. GTEZISAIlk BOIROM us+ r0CI103CAA KHAP(H+
Aliaplift WTI Alaurona 28).
arkro .esuma. (6981=1472), arkcAga Homegpra .H. 138 110HE4`kAHNKk,
GTE4S4lik ROEROAA ROHN+ CROEN
CT`kPORE S MIIAK01311 H (MN 4104IX6WA 11 CS E8C89AROMk HA
138 WTI
PAASAA 110FROAH H CSHEMWE CA TOPONCAE tirkCARA
Bp8TOKK HA MACTW HAp1114,6M0E HOTOKk BOMA 14 TS RilifilA CA AO BENEpa, TAKONSAE ME 11
K
HATWKk H gss C.RIROTA AO
RE4Ep6, ORE ECTk .K. moro*Ae ACAU,A R WCT4ID1 PAASAk ROEROAA MCA CBOA R
CABOTe HA HEAEAFk
WKOM& CRON H 11013+HCE
CS /MIA 13011CKOA CROVA 118 HACTWMITH PptiAls CRON HApIllkAEMill
ASAIROKNU,A. EA .ecr, NtE 11(1411AE GTE4SAlik R0EBOA4C EMEA
MUM& CROEH W6CAAE rpmk ASSMROHNII,A,
11
R8 HOIllk
TA nowkate NA% 110EBOAA 1438 rpaAa; RS .KA. T0P07KAE MiCAU,AR CpAAA npYwrk GTEZIStin ROEROAA PptiAk HMe118 HA 41 1183ATk H rocnomAa PaASaa BOEHOAA #81.1.143k UAW EMS EA11H0(10AH4 H RUA acpofalliff fro
11 RUA plow ero H 13801 crkroftf fro,
Aktill DMA CA,
14
TS C8TRO9il Pa
11 TM° 148313011TH CA 131 HACT0/M1111 CRON
www.dacoromanica.ro
LETOPISEVIL DELA BISTRITA
40
rpaAk CSLIAHCKTH, H TOrAd MHT9OHOAHTIs, CI HICAMIk KAHs pHKWM11
U,91K0HHHA1k 1110AH0E
H AHHHOE cpiTtsTE MTH°.
pHWA, HA sage npocisa SHWA sera W H5SCAXIs ram 117.3A4CTk pase
cs0list8
GTEZISati$ BOMA; H TS CO TOrA4 rocrsa
BIALA CITHOpH MHTp0110AHTOMK H HHTA3WAHt CHOHMk, Rag (494H4 7KE WCT4HH rOCI10411CTKOH4TH Hacapagoot POCHOAtaTHO;
H rOCHOAkCTHOHA M+CAL6 .4., PdASAIL MI HOEHOAd HOH+Mli AO ITS9KOH11 H HZ3ATI% CI C06010 .(I (I. TS9KOHI% H SA[d]pHWA%
Hd ES5C89464 Ha 46THpITOKIk AIKIMHed .Kr. H
ILI3HHWA%
ESCIp4H4 H HOHCK4 fro BACA, d CAA% HOH+ME AO MOAAdHs
TSpll,H ME tipTHAowAt HI cnittAk Rscspasa H CTAUJA% CT4HOMI1 8 EvAdAd Aistaispira .A4. HI HATOKh, H CKOH IIIMAH.
TAKO HSCTHWA timpani' H HAHHHWE 3EMAA% H RS3Hp4THWA
CA, H HAHHWA H 8 MSHTAHCKOH SEMAH Tit111 HMI
H`k)(Ak
CI acspaswAsk 29). Ks ATO .(SH,I1H. (6982=1473), - M`kC.A14 WXTOMs HpY4 .A., HpLATk Grrizisafik noncom rpam WTI TIAANCHH6 H
Elp5SK4A4HOMk rAaBli
HOCALIE H MINH HX6 HpHHEAOWAt H
AHr4HH MH0rH TOPA4 HSBATII H ream cssmosi ; Toromm diacAga .f. HHCT6 HOH css 0yrpki H CI Ik4H4A8WIMIt H HOKHEHH HHWAt ; HI .K. ME Toromm M*C1M,4 943HHWA H Exespana 30).
Ka ATO
'rsu,nr.
(6983 = 1475), res8a1ia
.1.
HI
HTOpHHKII, HkICT6 KOH Hd RaCA811 CS CHA4MH TSpCK444H H HI3s 410?KE GTEZIS4116 HOMOAd TOPAd HOMT(1.0 MHAOCTTIO H nomoipTA
iscoyca xpscTa CkIHA HCHH4r0 HOr4 HME WTI Hp.killiCTMA AMA pontAkwaro CA Hd cnactsTE HAM, H np.kAmc sxk sorz HER'kpHHH WHH t43HK111 Ha werpsio MEW, H naAowA
Torm BM LIHCA4 MHOMIICTHO ammo H
SXH4111fHH
HHWA
MHHH RES LIHCAd MHOSH, HME H HOCAV1EHH HkIWA H4K14, HX
TSKM0 EAHHOr0 WCTAHHWA HUM, Ck1N4 G4Kk nawa, H Mks
www.dacoromanica.ro
41
LETOPISETUL DELA BISTRITA, TEXTUL
OKE HXk H
HEAHICHAW CHM1TM HSHATH gkIWA SOME
C
HOMAN .41. CKHIlTpk; H 1183141dTH CA GTEZISMik HOEHOM HSCAAlli KOH CHOHMH MKO nowk,e,onoctu,h Rs HdCTOAFITH CBOH
rpam CSIL1RCKH,
H 11831140WA EMS HA CpATEHTE
AHTH TEpEHE HOCATH CHATOE Evarrede Rs
A111T(10H0
1376K41)(k
H
HMO H XK eMU CON* W SkIHWEAik Adp011dHHH WTS HkIWz wkro H SAICOC4OH`k111E 1drk Ad MIIHETk gaph ; H ShIffk morAa KKE,l1
K7 A104EXk H H7CAA1k WKOAHHA4k rocnois,amh
Sp4HOCA4HHHA111 HSCAAlk XpHCTTAH041k, h1K0 1-10A411 POC%
hlakIKkl pARox pdgd CHOW() IW4H4 GTE,: *MU HOEHO44, 4 Milk OTEZISalik HOEHOM TOPM rorrsa REAR I104k IlOrdHCKKIA
CSTHOpH Ail1Tp0110AHTOMk H HITTAHWAik CHOHAA H HSCAMIL
Reqrkpoarh CHOHAlk WTS Blinn RJ H 40 AidAd H mpoRe AMOPH row mpoRa HUM HOUMA CHOEH H flOXEIdACRIVE
Rora w shigumath81). Es /AT° .esu,n,a,. (6984=1476), ATkcAga 10d4
.KS.
117. .HATWKk, HOME Cdhik u,aph TSpCKHH H4pH11,4EA111 .MEX.
AIETk HErk C
117CA4l11 CHOHAill CHAdAW 11 ELSCSpdHd HOEHO44
CV HHA1H H CY HACE,* HOHCKOA CROIX HA GTEZISdHd HOEHOM;
CST110911 CS IMAM SOH 8 Pknoaik noToqn, II HSHAWrOWA TO{1144 KAETTH Ttipum CR XHKAHHAIH MSHTAHE, H 40W TS AospTn HIITAXIH H HEAHKTH HOA'kpH HE MAHN Aogrin U AWAY"' 101L11411 H HOHCKdd 40Sp4 H xpaspa, H XV& H91(11
FOHdll,H XSCdpE 0OT01111WACa
TOPM, 11 SkICTk Torm
CKOSSI& HEAL HS AWAMINTAH SEMAH H H7CA416. WKOAHHAik
BEAJAIMK H r0C11044ttila IlpdHOCAdHHHAik xpscrthnomh, KR.
new CAk1W4WAMRO naystowtk Aosfifn H XpdHpYli HHTAHCH HEAHKTH SOA'kpH H 4069TH H MALIAN 10Hd11,11 H Aospa H C asphiain pupil nom pACICH HE1Tkp. HHXk H norancRup h1B11Kk H nom pAKH noramixk .518110
HSSpaHHA Et0HCK4 H
97,11Hk, hIKO
flpHLIACTHH11,H gHWA SON1HWAik H SHWA HS
www.dacoromanica.ro
42
LETOPISETUL DELA BISTRITA
SqAcTHE FIX11 Ha XpICTTAticTH0; H Talio HAHHWA 3EMAA H
lipTHAMIA A° GSlimoi H AcTo noncerowA H liS31414THWA CA thrktrkAtilf H D07HHra76111E sEmAA 32)
gs ATO .(sgrif. (6985=1476),
AEKEMHAI ..0.1., nírk,
crattil CA paga BoaCIA Ald9TA rocrioNCAct WTS Alanrond 33), K n'Ir° .(ste,na. (6987=1479), bonita .KH., Nata CA EHAdTH rptyik KEATH H cS141SWH CA TorcolCAE ATA 10= nTa .su. 34).
Toromm AiTA,
loilTa
.KE., nrkerann CA RorAtIHk,
MIES GTE4S4tid HOEHOAH 35).
TorO,KAI Ara, MiTScra .H., HS NEMA HEL1Epk, np.licTaine CA pdHil 6°)K7A Kilkatirk AssipH LtEAAHApoirk H0EH0AH 36); Gratis-1S1% HEAHKIH nrkirronn CA .r. AEHk no HEH 37),
Z irk-ro
.esu,n.o..
(6989=1481), mrkciAga
ionTa .ti.
S HEAEArk, HhICTh pt1360H CS AISHT-AHH H cS AanditSWEMk S PERHHKk H HSEMOECE mune GTE4S4lik HOEHOM Ho,KTE143 Mito
AOCTTio H MOJIHTHAMH flprkillicTkIA
CHATkixk H
soromamepe H HICAXk
ModEHTEmk ~Ten) H Cilmfficiro
HEAHKOM2StiEs
HIIKA IlpononTa, H 110HTEHH HkIWA HEAMH MHero Mil07KSCTEt0
HEE 'Mita, H HSCH CT'kroHE HXk HSEATH MIDA H HH EAHHII HE H3HkiCTk, H HSCH HHTAHCH il
TorAct FIMOWA, BACAETik H041101/1TH CA TomS fiaaseto H TGA cIMpSTH
0
CKolithinTa
pannoto H cHOEPO
S
CodykpH
irkKil; H Torm H IIIMIApi thIAE S ToMk
11911HEAEHk GlICTk
,2l,0/1;KEtilk ;
a
H riorflEHEHk SkICTk S WTklitit
roctioAHHS OTEZISMik HGEHOM
UP
cTAHH LictAtt HOEHOAd liaarEpa rocilioAtiCTRoHaTH MSHTAH0 Citoll
314AH, ME H AXICitHoE CITHopH NrkAk rOctIOAUHS,
tioHEECE AMIMIll nomoilik TSpKoMk, ErAct HsaAwE rpdAOHE,H
Er44 noncerowA ShitAA, H HM ill CAAM HHHXk rocnoAa. pexk MSHTAIICKHXk H HE WCTAII1H WTS HHXk ; H rOCelo4HH5S
GTE4S4llk HOIROAct WTS TXAS IISEEpaTH CA RIK0
www.dacoromanica.ro
110H.kAo4
43
LETOpISETUL DELA BISTRITA, TErrIIL
HocELkis, c% MIA RoHCK0A MIA H C. BSCkAili CiloHmH no0 AhpH Ens HACTOAHTH CRON Ppa4k a94ncial1; H TS no Toi'M Pocno4H1155 0TE4SAIlk KoEROM PoCTRA REAM CSTEopH M110
TponoAHTS H
EnHcKorloA111
HoHc1.0 CHM
Fi
H
norilipoAik
CKOHMk
AiHorli TorM MpoE4 H W4E7K4ii AilioroUAHHH CE014Mk H KiirliAsWAik
Fi
H MEN
AiHosH Tor4A noCTAEH H MiHi
EFITAECH
Bola(!Mill
HUM HoHCHAH CHM, il HUH WTS0
118414WE no 4oCToaHDO [K1871140 ES MA cH, 11 HASL14WE Hp XRAAHTH
ROra
Fi
SAdiroCAonliTH
ROM*
W
gidEWEA4k, 110110KE WTSS
s.k VICE Ekicril 88).
Ks AT° (s1,(1 (6990=1482), Aural .1., np.kAak GTE4Sa11k KoEK044 riLl4k WTS 110114SHA li flOCTAEH
MR
np80
KAAAR11 KASS(ia H IIKAHKA 38).
g% Airro
rSH,t1A.
(6991=1483),
HAIFA CA EHMTH
WIT% PoMinion TOSra"). Ks ArkTo fsii,int. (6992=1484) ilfaiimWA 1r$911,H Ha
17944k KAMEHEA1k
KEA* r9114S H
CS&
g,14,0 110E6044
11
HHA411 Ha noitiollit WHS1 KAETill KAASrEpk
CI AISHITAHE, H KI3A111A
E
FoATA .41. H51
cpAAA ripH 1111AWK0 nils&EAALIsk H MaKcHMA ; Toroncm &kW,
MIMI E.
117.
CpA4A2 esSEAWE H RE4Orp4M ilpH flpAiAHA
H Mafia npiCancine").
a n.kTo .,sikqr. (6993=1484), 114E GTE4Sa1ik
8 KoA0AITH,
a
cEnTEmBOA .4.,
noWoks 40 Kparrk diii4cKoro H CZEtla111A
40 TEA
1101140WA
T8p11,H
1100
CA
cl X9SET04111
4AnCE 40 OSLIaHH H nontErowA H Arkcro, cEnTEAtEffia Al RS n0HEMAHHK11, H 118 irro9HHIC11 1183HpaTHWA CA [IAA.AlilE SEMAA H noncHrAAUVE 42).
K &kw, .rsu,qr. (6993=1484), BilicTil 1143K0H
C%
liSpicH H
CF.
4i.kcAto AiKenispYa,
AIAAKotiEMK
S
liSSTASCSIIH H
1183MWEE GTE4S4Hh iloEE04A gonsTE10 iiiHAoCTTIO 43).
Ks Air° .rS1,I14. (6994=-1486),
AACAU,A mama .s.
www.dacoromanica.ro
44
LETOPISETUL DBLA BISTIUTA
XpOITOMIt S Ensrapixk Fid Gnpriv. 14 Al% BHCTK H rAdf{d EMS WTSAKOWE CA 44). HS HOHEAEAHHKII, BkICTk pd3KOH c
ATO
.(34.
FITOpHHKk, 111ACT6ill
(7004=1496), ArkcAga FOATA .KS. CA ¡Ink BOHM FITAEAdliApS KOEBOM,
ChIHS GlI4S4H6 HOED" FOCE H flOrpEKEHh
iro.1140an4p4 ROMAN R
8.3AH niy0,0
MONCTHpH WTS filICTf1H14;
HEilHd EMS [la/HAM 45).
tz A+TO
.rat.
(7005=1497) KS34K14;KE
CA KpdAli
AAACKHH FidpE41Hk1H flAKEpTk CS ICSCAMH CKOHMH
ASCTIA Ud
TEZISAHQ KOEROM, 9EKVdjI1I
MICO
CHAdA411
rpAAATk
TS9H,H ESSATH rpaAoKe KEATFO H KEArpdAk. II TOrAd roc. 1104HHI BOEKOAd HA CpATEFITE KWIC. AAACKOMS HapEtIEHOMS
flABEpTS HOCAd HOICAHCdpA CHOW° ?AIM. liCaltd KIICTAp.-HHKd
C
MHOCHAM H
AFOKEBHO H
C
KIAHKHA111 mpmn, H KfIdAk npyArk
NCTHA H AillpWAik fldKH
HOKAHCdpA AO rOCHOAHHd OTE*4H4 HOEKOM, JICE
11
WITSHSCTH
KS HHMI%
11411{11 ASCPTA ptKowA MICO rpAAATk Hd TSplk11, H MUCH
H KpdAk flOCAd CKOE flOKAHCapH AO GTEZISAIld soenom; rocnoAnnz BOfKOAd 110r0CTIIRk H)(k ikospA H C
ECTHA HXIs WTSIISCTH
HS MA CH, H 114KH Iwo no up pAgn$ ASCTHECHAM WHE flOCA& rOCHOAHFIS GTE/ISdHli BOEBOAd flOKAHCdpH 40 KpdAA CBOH tap
HHH KOAApH ;lanai& TSSTSAk AOFOZISETk H KCSHAlik 11C4KII 1314CTA9HHKIL c
MHOrHAill H HEAHKHA111 mpmn; H TAKO
119AH4E pAtca KI1CT9S MN CECOHMH
AIHXdALIH Ud CEH CP96HH C MA:
HOHCKdAiH, H HilTHAOWA AO KOU,MAHE Ha KpAH
BEMAH MOAMKCKOH, H
T6A10
MIJJX
nolcAncapIt r0C110411N6
GTEZISMId KOEBOAd H nocnaum nxk 40 AHWECk rpa,A,k; H TorAa KHAA GTEZISMIk HOEBOM MICO WEASNIFIk BHCTIa WTS
AAX0Kk H TOKO HOKIAA CSKpdTH CA MIN BOMA CROEH S POMAHOBk TpssrS; H TAKO WHH wino CITHOpHWA S K011,446HE
CEMIk
41it1H U nmowA s
www.dacoromanica.ro
1111111HHU,H,
6
A0r.
45
LETOPISETIIL DELA BISTRITA, TEXTTIL
TOA'k POCHOAHHS GTEZnaNk ROEROM STR9S4H H SlipaRH CTpao
Nta H now Hps. 11(10THIlk A'kX0Rk Ha 4104k IlipHOHCKOhik T9SPS Ha ROTH ohic8, CaMk VOCHOAHHS GTUISAHk ROE% ROM, KOAH 611(10 AYPSCTA MiC4LI,4
.Ka. RS 11E41A+, WHS
HXdAk WTS GSLIARli AO HMO CROEN, AO POMAHORk mp1r8, BSP7 AkHk 1111111{140WA EMS WTS CT(LiNta
.s.
kkX0Rk TAKO .r. A'kXH HOCAd AO RNA T8pacdro d AptirTA 2KE 01ACHTH HOBEA'k ; H TAKO KpAAk AAACKYH illITHAE
CS
RS%
CAMH CROHMH CHAAMH AS Ogikurk rpma, ets tee,ork OKI ECTk M`kCiStI4t1 CENTEMBA1 .1c.; RS .1Cs.
NU RS RTOpiliKk
RPIE1110 H4LIA111A pHATH VpilAk CSLIARCKTH H TAKO
.P. HEAEAH Ahli% H floyek H HIILITONCE HE AOCHAWA, 4 110,1,HHS
VOCr-
2KE GTE4;4NS HOEROA`k IlpYHAE HOMOlik WTS KpaAk
wkwe SflATk flARE(ITS Kpa.
&CASS
8PI1SCKTH
MO AAACKOMS .111. THCA11.1k RON H C
IMAM RAWE glIpTOKk
ROEROAA apAAACKTH, HEI H MATTA RA 11H9TOICk HOIROAa CS GTEZISAHOAik BOEROAWhik ; H IWO B.HpTOKk ROEROAA RSIVOCH
VOCHOAHHA GTEZISAHa ROIROAd CSMIVIITH
EVO
C
KCIAMAik
AAACKHMk H POCHOAHHS GTEIISANK R0fRO44 14u BOAA EVO
CSTROpH Ha CRAIVEHYE, H IWO RHIITOKk now CRON CSAH AO Kildirk AAACKOVO KAKO dRil WHS H C4llk HXdAk AO Kpairk,
TAKO WTHAE AO Kp4dk H CSAillpH Hp, 11/iC aRH CA [Was THAN HATEhik HAik2KE H FillYHAOWA ; H POCHOAHHS GTE2IS4tik
ROEHO44 norocrem H AapOgdfik ElipTOKk HOEROAA C
EAtis
KHAill H MHOVHAW 41,4pme H WTSFISCTH ero BS CROa CH; H RS
WXTOMB9Td Achwi,a S
ETREpTOKh 11831194TII
CA
KWh. AAACKTH Fi HE WTHAE 11XTEdib. HMkNif H npytem,
WTHAE WirkAlk HATEhik
R'killE EMMA WkAd, H T4K0
paaPHERA CAGTEZISMIK ROEROAA H nortensiCAAAk HXk ROH H C
Airk THCAUllk TSpecook H AOCTIME HXk K
(1111Hk RbKOKI
CHOHMH
Kpali R03%
H KSBATk RON% lik1111HAVO Ha HOMO% MSAP:
www.dacoromanica.ro
46
LETOPIBEIIIL DELA. BISTRITA
pillilA Ha liFiKk 8 4ETREOTOKk, ArkCA/,,A WXTOMBAI .Ks., H AiHs AOCTTA COMYEA 41 MOANTRAMH nirkHurrirA ROPOMATEpE H MOAEs FITEAlk CRATAPO H
CAARHAPO REANKOMAVIEHHKA H MHOOTWIllis
RAPO AHMHTOTA
KS3MO10E
rocnoAHH8
GTEZISAtik
BOEBOAA
TOPAA H paanHWA Hp H TAKO norHawA Hxk npAsk aSs [Ho]RHH8 KOSAINHORA SOHRAMIII 11 CAKAWIN; H GI4CTIk CA4k
REAL morAa BS MiXORk WTS MOAAAHCKHXk wpmIH, H BUN CK1111T9ORE KpAAERH RSBATH CkIWA, H MHOsli BOA4ZON H Rfs
ANKH HOMAN A+ACKTH TAMO namwA H MHOPA BOHCKA HME
TorM1 H RUH n8wHH BEANKIM
11}KE ¡mum C7. MIMI Ha
G8H4nk rpaAS ToPAA [MATH MINA H HHHH MAAH H Ilos M11111111H
MHOsli, ME NACTk MO4110 HCHOHEAATH; a CAA%
KpAAk CS WCTAHKHMH Boll cmpa CA RS eAHHk WKOAk S KO3MHHA MA H WTS TAAS 11p7HAE AO lifpHORH,H. il RoHCKA Hif GTE4S41141 ROEROM CS HHMH parmo HAVB S6HELI911111
CA, H opiHm RACTk PoCEIOAHNS Gmt4saH8 noinomi taK0 IVA= AfTk H ApSra HOHCKA AAACKA Hd 110M046. KOAMO AAACKOMS, H IWO roCHOAHHZ GTEZISillih ROEBOAA HpPlana ROAA0pA ROEs
HoAa cnofro H MAE EMS HOHCKA H HOCAA WO HA COATEHTE TON ROHM" li floHlirk EMS RIITH CA CS HHMH, H TARO 110As Aopk HOTATk ROHCKA H npTHAt ¡AKA HOSToRA 11 COATE BOW
CKA TA RS CMOTA netuot H HS HEAFAA WXTOMHOL .K.O.. pannnumi H T44 HoMICA MHAOCTFA 602KTEA H HapOKOMk roc.110AHH4
GTE4S4IIA ECOEROAA H BlIWA H TAM° CA4k HEATA RS
TA Alai% HS LIAX0Eik WTS MoAAARCKHXk 011A0KHH H nam N TAMO amora AAACKA BoliCKA RS MACTW HAOH11014101 CEAO AE1111,E11111H,
11
HE BANkAWE KOdAk W IlpHWECTHill HOMO Toll
KS HEMS H KM norm, 1111
ILAN HOHCKAA TA W 94BEHEH.11.1
KOAAERO; H KS 110HE4EAHHICIL WXTOMBOTA
.A. HAKH 9c136111Hk
RHCTIL Hpaak WTS 1141110E4H H nfrkHAE 11p8m4 ;Aka H WTS
TiRAS nosioite CS MAAHMH IfkKHMH KOH H EARA cnack CA;
www.dacoromanica.ro
47
LETOPISEVL DELA. BisTRITA, TEETIIL
a
Milk rOCHOAHHI GTEZ1S4ik
HoER0A4
[MCA
SoHCK4 CH04
wTS11SCTH KI7KAO BS
csoa CH, H TaK0 MINA ElcAMIL EH=
TA3o446 H Soffkpoa
CEWHATh CSSpaTH CA S AkHE CBATar0
IIHKoAa SS MAcrw HapialfaEAWE Xwogk, H TaKo cSSpaWA
CA HUH its Toro AkHE H TS So Tora rocnoAHHS GTE= *an EwES0Aa rocTSa BEATA csTilopH HSCAMk SonApoMk CHOHMk WTS REAHKa ;Kt H AO Md H RHTANCH MHoSH TorAa norraRH H
CS
AapMH MHoroli,AHmH TorAa Aapna HXik KWKAo
no AOCToaHTIO hXttH urmnStpatuf HxkB LIMDE Hxk pariHTH
11
CHoa
CH H Hi&
SrlarOCAOSHTH Diva ghlmIvkro
W
Walk HAM AaposaHTH, HoHENCE RUA HS3A107SH4 WTS flora MTh 40).
ES taro .f3s. (7006=1498), ArkcAnra Matia, !MAHN /1144KoqkCY. TNIKH AACK4A SEMAA H AocTIME noKHHIE
/limn .KE.
117.11pHilik
H Ta RRSItilaTHIIIA CA, nAHSAIIIH
SEMAA H noNCHraAlpH 47). E.%
Arc) .rss. (7006=1498), AVIiCAH,a
iota& .KR.,
[MAE GriziSauk HoESoAa Ao AACK4A BEAIAA H IbrkHH A; THpHSorik rpaAk TorAa noNiEroillA H MHora Stiara WTS paAa MAMA, H 3KoMnipE MHOSH WTS T76AS [MAMA, IKE H nocAtiEHH SHWA HUH, ApSsH ICE H HE MAIM no2KE=
roWA HS rpaAk; H ESLiatiERk rp4Ak Torka MHoro nocrpma 110Ax4EU,0Bk rpaAh cSamKEHh SKIM, H WTI TAMS HA= HHWA Ao AMU H TaRo 11%3paTH[WA] CA H npAHMWA ITHrrpolia piKa Ha cEH CTpalin S /WHEW H nAHHWA Ha CEH CT(14HH H noAk nriaHHHH H nowt('otHA H SanScrH[W]A Ta iloAoACKaa SEMAA, H TaK0 IlpTHAE C
SEAHKoA noS+A074
HS CHU CH SEMAH 48).
A.krorail. (7008=1500), Arkohto MaHa HoHEAEAHHKk, npirrami CA
paSa
So7KTa
.41.
S
AlapTA AECHHHa
rOcno»CAa roaloAHHa faAS4a RouwAH, roaloAapA Ppogna.
www.dacoromanica.ro
48
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
flICKOH, NM S'kWE flpHHEAEHA WTS OTEZISMid HOEROAd
HIPAA ASAIROHlilkORk rpdAk HAWE ROTAAlt,
138r-
MICE H norpFHE
A CS LIECTHA HS CHOMik MOFIACTHpH WTS KSTFIOH ;
Mild
(li HAMATIt 49)
KS A'kTO (BHI (7012=1504), m.kcAtka FOAM .H., HS HT0f1HHKk, 11ACTARH CA pan HOMTH r0C1104Mik IWIlk GTEr*AI& HOEHOAA, rocHomfm 3EMAH MOAAMICKWH, 14K0 HS .r.
LIAM AkHI ;
H
SkICTI% TOPO7KAE ATA np.katAF oy marrIa
31IMA TA}KKA H Kp`kfiltdA 3`kAO, r4KWHA HE wk HHKOAHNC(, H HAMA RS ATO AsHcAEHE Kirknu,fH H 111111111EACTHTE HOAHOE il HOTOHAE11.4 WTS ROAk MHWPIt 60).
11 nrkAvrk CKIII1STpS MWAAARCKhIH CklIlk Ergo KOPAdHk OEHOM RS HEPO Ai`kCTO; H POCHOAKCTHOHA TWAlik GTE4Salk
HO(HOAA .MS. ATk H .H. m.kcAto H TpH HEAEAH 51).
KS ATO .3E1. (7015=1506), WXTOMHAI .KH
,
HS.--
HHAE FOCHOAHtik IWatik KOPAAHk Homma im MSFITAHCKOH
SEMAH CS HSAMH KOH HA ACTO PSTES41TH, HA MOPHAOy KSFATA, HA wHoy crpaHoy PEHH[HK]A, H TAMO 11(ITHAE WTS Pamyna HOEHOAIII HOCOAk EAHlik Hanoyriph HMEHEMk illmccH. MUNK, Milk AECHOTA 11,413`k Cp726CKAPO, H oymon rocnoAHHa
HorAmia Homo,p, cs mHwritimk OyMOAEHTEM11, unto Ad CA CSMHpHT11 CS PA401rAOMI% HOEHOAWAik, (WHENCE ECTE XpSCTIalif
HAEMEHHHU,11; H RkIWA Aim HHMH Aufwrki pELIH H mHwro oymomn7g WT8 ximoyrEpa, H POCSOAHlik HOPAAHh HOEFIOAA liNk TOAHKO Orii0AEHYE H HOEKOAA
CSTECOpH ROA ('O tia
CSAilipltill H limo nocna c% HHM6 EAHoro CHOEPO Hem/murk
Ao PaAoyna Bottom cs HsckmH CHOHMH HOApk1 tiA CHA0 TWMk warrhaH KAKO Ad Ap%HCHrrk MHpk Irklitali Fi XOTApk 110 CTApHMk NOTtlpfhlk ; H rOCEIOAHHh KOPAAtik HOEHOM Ms
AHTk TOAHKW oymodual Fi KAAHEHTE H CSTHO[pH TAKONCAE 11S3H9ATH CA Mlip0Mk Hs MA CH] 52).
www.dacoromanica.ro
49
LETOPISEVIL DEL& BISTRITA, TRADUCEREA
C, Traducerea. Acesta e letopisetul de cind cu voIa luI Damn ezet s'a inceput tara moldoveneascl. In anul 6867 (-1359) veni Drago § voevod din tara ungureasça, dela Marámurg§, la vinat dupg, un zimbru §i domni 2 anIr Dupg, el domni fiul sal Sas voevod 4 anl. Dupg, acesta domni fiul sgA Latco voevod 8 ani. lar dupg, el domni Bogdan voevod 6 anl 1).
Petru voevod, fiul luI Mu§at, domni 12 ani2)1 Iar dupg el domni fratele sga, Roman voevod, 3 ant.
Dupg, acesta domni fratele sga, §tefan voevod, 7 anY.
Iar qupg, el domni Iuga voevod 2 ant
TariI moldovene§tI. In anul 6907 (-1399), luna lui Aprilie in 23, se ridicg, domn in tara MoldoVel Alexandra voevod, lar pe Iuga voevod 1-a luat Mircea voevod. i st,gpinl Alexandra voevod tara moldoveneascg, 32 de anl §i
8 luni §i muri in anul 6942 (-1434), Ianuarie 1; el fu ingropat in mgnIstirea, dela Bistrita, pe care singur o zidise; vecInica lul pomenire 3) i se ngscu lul cell dintlit, fiü numit Ilie voevod, in anul 6917 (-1409), Iulie in 20, din doamna Neac§a.
lar §tefan voevod se ngscu ding Stanca În anul 6919 (-1411). 44456
4
www.dacoromanica.ro
50
LETOPISETIIL DELA. BISTRITA.
lar Petru voevod se ndscu din Marina, ifica lul Marin, In anul 6930 (-1422)4). In anul 6933 (-1424), Octomvrie in 23, 10 lua lije voevod sotie 0 o aduse Ghedeon Sambata, se cununa cu ea Dumineca 6) 0 i se nascu In anul 6935 (-1427) un fit §i II dedera numele Roman ; lar Olehno 6) se nascu In anul 6946 (-1438), August in 17, §i muri in Cetatea Albä la anul 6963 (-1455); tot atund Petru voevod, numit Aron, se ridica domn la Movile 7).
se Intimpla intiiul rasboit intre fiiI lui Alexandru voevod la Lolol §i birui §tefan voevod pe Ilie voevod ; 0 domni Ilie voevod, dupa moartea taWu! sat Alexandru voevod, singur 21 lunI, lar dupa rasboIul dela Lolol domni singur in tara 22 lun18). Al doilea rasboit a fost la Darmane§tI In anul 6942 (=1434), Februarie 1, LunIa, in saptamfna alba,
0 at biruit tefan voevod2). Intr'al treilea rasboit veni Ilie voevod din tara le§asca 0 lovi pe §tefan voevod la Podraga §1-1 birui, In anul 6944 (-1436), August in 4, intr'o Vinee 10).
Al patrulea rasboit a fost la Pipere§ti, In anul 6944 (-1436), luna luI Martie In 8, intr'o Joi 11). In anul 6947 (-1438), Noemvrie in 28, at ve-
nit Tatarii 0 at pradat pana la Boto§anl; 0 Wä1. at venit In anul 6948 (-1439), Dechemvrie In 12, 0 at ars VasluIul 0 Barladu112). In anul 6952 (-1444), luna lui Mal, In Vinerea de dinaintea PogorireI sfintuluY duh, prinse §tefan voevod pe Ilia§ voevod 0-1 orbi 13)
www.dacoromanica.ro
LETOPISEVL DELA BISTRJTA, TRADUCEREA
51
In arm' 6957 (=1448), luna luI Octomvrie In 12, veniati Bogdan voevod §1 at lovit pe Alexandre' voevod la TAmA§anl, aproape de tirgul RomanuluT, §i I-at omorit o multime de boeri, intre carl pe Oancla logofltul §i pe Costea Andronic §i multi altil at fost omoritI14).
In anul 6959 (--1450), luna lui Octomvrie in 16, venit-at Petru voevod, numit Aron, noaptea §i at clzut asupra luI Bogdan voevod la RAuseni, intr'o VinerI, In zorI de zi, §i tat tAlat capu116).
In anul 6963 (-1455), Martie in 25, at fost ritsboit la Movile cu Alexandre', §i att biruit Aron pe Alexandre' §i au fugit la Cetatea Alba §i acolo at rAposat 16).
In anul 6965 (==1457), luna 'ill Aprilie in 12, in Jola mare, venit-at §tefan voevod, fiul lul Bogdan voevod, asupra lui Aron voevod, la locul numit Hreasca, lingl Dolje§ti, §1 cu. ajutorul lui Dumnezet at biruit §tefan voevod §i at luat schiptrul moldovenesc 11).
In anul 6969 (-1461), Iulie In
5,
at prAdat
§tefan voevod tara Slcuilor 18).
In anul 6970 (---1462), Iunie in 22, l'at lovit pe §tefan voevod cu pupa la Cetatea Chiliel 16).
In anul 6971 (-1463), Iulie in 5, I§1 lua §tefan voevod sotie pe doamna Evdochia din Chiev, sora tarulul Simeon 20).
In anul 6973 (-1465), luna 1111 Ianuarie in 23, Jola pe la mlezul noptil, intrâ§tef an voevod in Chilia §i impresura cetatea §i petrecu acolo in pace Jola, lar Vinerea de dimineatA lovirA §1 incepurl a ddrAma
www.dacoromanica.ro
52
LETOPISETITL DEL A BISTRITA
cetatea ChilieI, §i astfel daramara toga ziva §i se batura pana sara ; Simbata se Inchina cetatea §i cu
vola luI Dumnezet Sara §tefan voevod in cetate §i ramase acolo 3 zile ,petrecind §i laudind pe Dumnezet §i imblInzind pe oamenil cetatiI ; §1 le puse acolo parcalabl pe Isaia §i pe Buhtea §i-I invata sa pazasca cetatea de limbile necredincIoase ; §i astfel se intoarse
cu toata o§tirea sa In scaunul sat dela Suceava §i porunci mitropolitilor §i episcopilor MI §i tuturor preotilor, sa multameasca lul Dumnezet pentru darul ce I-a facut Dumnezeul cel de sus Savaot, cel ce pe heruviml se odihne§te 21). Dupa doI anI, In anul 6975 (-1466), porni craIul
unguresc numit Matia§ §i napadi asupra Totruplul cu toata puterea ungureasca, Noemvrie In 19; lar In 29 Noemvrie venira in tirgul Romanului §i in ziva a 7-a a lunel luI Dechemvrie arsera tirgul ; §I astfel ajunsera pang la Bab,. In 14 a luneI lul Dechemvrie, Lull.% spre Martial se implini vointa luI Dumnezet cu §tefan voevod, cacI napadi noaptea asupra Ungurilor la Bala, §i-1 dedo Dumnezeti in minile lul §tefan voevod §i ale o§tireI sale, §i mare multime dintre din§il full omoritl; insu§1 craIul fu sagetat atuncl in lupta ; §i astfel ru§inatl se Intoarsera pe alta cale mal scurta, §i nu s'at intimplat cum credeat acela, ci slat Intimplat
cum a fost vola lul Dumnezet, parinteluI a tot tutor, cacl zice : sa nu se laude inteleptul cu 114elepc1unea
sa §i sa nu se laude puternicul cu puterea sa, sa nu se laude bogatul cu bogatia sa ; lar intr'alt loe zice : precum at cazut ceI puternicl, lar ceI slabl s'at incins cu putere, tot astfel sa ne gindim, ca
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DELA BISTRITA, TRADUCEREA
53
biruinta dela nimenea altul nu pogo veni, decit dela domnul dumnezeul puterilor22).
Inteacela§ an at pradat §tefan voevod tara Sacuilor ; aceasta a fost a doua pradare a lor23). In anul 6978 (-1470)) luna lul Fevruarie In 27,
MartI In saptamlna alba, at pradat 0 at daramat §tefan voevod Braila24).
In anul 6979 (-1471), Ianuarie in .16, Martial s'at talat capetele 1111 Isaia vornicul, Negrila paharnicul §i Alexa stolnicul26).
In anul 6979 (-1471), luna lui Martie In 7, Inteo Jol, s'at dat lupta cu Radul voevod la Sod, §i at biruit §tefan voevod cu milostivirea luI Dumnezet §i cu ajutorul puterniculuI Dumnezett Savaot, §i all omorit mare mltime dintre el. §i toate steagurile luI at fost luate, chIar rnarele schiptru al lul Radul voevod a fost luat ; §i multl vitejl at fost prin§1 atuncl, carI mal apol furl talatl ; lasat-att Cu viata numal pe dol boerl marl, pe Mircea comisul §i pe Stan logofatu126).
Inteacela§ an, August In 29, fost-at un mare cutremur peste tot pamintul, pe vremp cind domnul §edea la prinz27).
In anul 6980 (-1471), luna luI Septemvrie In 14, 1..§I lua §tefan voevod sotie pe doamna Maria din Mangop 28).
In anul 6981 (-1472), luna luí Noemvrie In 8, LunIal imparti §tefan voevod o§tiref sale steagurile la ifilcov §i pornird din not, impreuna cu Basarab, asupra luI Itadul voevod,. §i incaerindu-se Intr'o Jol la locul ce se cheama Cursul Apel, se batura, acolo
www.dacoromanica.ro
54
LETOPISETUL DELA. BISTRITA
pana seara; tot a§a §i Vinerea §i Simbata pgng, seara, adecg, pang. in 20 ale aceleea§1 lunt Simbata spre
Dumined, lasa Radul voevod toate ale sale In tabarg, §i fugi cu toatg, o§tirea in scaunul sat numit Dimbovita; in 23 sosi tefan voevod cu toata o§tirea sa §i impresura cetatea Dimbovita ; Radul voevod fugi in aceea§I noapte din cetate ; in 24 ale aceleea§1 luni, inteo MIercurl, lug, tefan voevod cetatea §i intra intr'insa §i lua pe doamna lul Radul voevod §i pe filca luI, unica sa Ma, §i toate comorile lul §i toate halnele WI §i toate steagurile lul; §i petrecu acolo 3 zfie in veselie §i apoI se intoarse la scaunul satt din Suceava. Acolo mitropolitul cu tot clerul 11 facura o minunata §i prea frumoasa intimpinare, dar mal mult pneamgrirg, pe Dumnezet pentru toate cite
le daduse robulul sat tefan voevod. Atund facu mare °spat mitropolitilor §i vitejilor sal. Pe Basarab il lasa sg, domneasca in tara munteneasca, §i domni o lung., lar Radul voevod fugi la Turd §"i luind cu sine 15,000 Turd il lovi pe Basarab intrio Jol, Dechemvrie in 23, §i-I birui pe Basarab impreuna cu toate Wile u1; Basarab fugi in tara moldoveneasca, lar TurciI venirg, pe urma 1111 Basarab §1-§1 a§ezara
tabara la Barlad, Dechemvrie in 31, fate() Merl, §i apoI slobozira navrapil §i pustiirg, tara §1 se intoarsera §i pradara §i in tara munteneasca, ,totl ce! ce erat cu BasArab29).
In anul 6982 (-1473), luna luI Octomvrie 1, luat-at tefan voevod cetatea Teleajenulul §i at tg,Iat capetele parcalabilor §i pe femeile lor le-at robit; §i multl Tigani at luat atuncl, lar cetatea at ars-o.
www.dacoromanica.ro
LETOPISETIIL DELA BISTRITA, TRADDDEREA
55
Inteaceea§1 lung in 5 at fost rasboit cu Unguril §i Cu Tepelu§ §i l-at biruit ; lar in 20 ale aceleeall lunl at batut §i pe Basarab 33). In anul 6983 (-4475), Ianuarie in 10, MartIa, at fost rasboit la Vasluit cu puterile turce§tI §i at biruit atuncI §tefan voevod cu mila lul Dumnezet §i cu ajutorul lul Isus Christos, fiul DumnezeuluI celul vit,
care s'a nascut din prea curata fecIoara spre rnintuirea noastra ; §i l-a dat Dumnezet in ascuti§ul sabiel pe eI, limbI necredincIoase, §i at cazut atuncl nenumaxata multime de oamenl §i multi. §1 fara de numar
at fost prin§I de vil, carI maI apoI all fost taIatI; numg pe unul il lasara vit, pe fiul lul Sac-bap; §i steagurile lor impreuna cu schiptrele cele marl at fost luate, maI mult de 40 de schiptre ; lar §tefan voevod se intoarse cu toll o§teniI sal ca un biruitor In scaunul sat dela Suceava ; §i-I e§ira spre intimpinare mitropolitiI §i preotiI, purtind In minl srinta evanghelie §i slujind §i laudind pe Domnul pentru darul cel de sus §i binecuvintind pe voevod, ca sa traeasca voevodul. Fost-at atuncl mare bucurie intro oamenI §i intre totl domnii vecinl §i intre totl cre§tinil Cu adevarat credinclo§l, pentru-ca biruise Domnul limbile pagine Cu mina robuluI sat loan §tefan voevod ; lar §tefan voevod Mal atund mare ospat mitropolitilor §i vitejilor sal §i tuturor boerilor sal, dela mare pana la mic, §i multe darurl imparti atuncl o§tirel sale IntregI, cele intimplate31).
laudind pe Dumnezet pentru
In anul 6984 (-1476), luna lui Iulie in 26, Jute°
www.dacoromanica.ro
56
LETOPISETITL DELA BISTRITA
VinerI, venit-ad insull impgratul turdesc 'ntimit Mehmet-beg cu toate puterile lul §i BAsgrab voevod cu toat& oastea sa asupra lul tefan voevod ; §i se ras-
boj cu din§il la Valea AIM, 0 biruirl atuncY afurisitiI de TurcI cu Muntenil cel viclenI, §1 cgzurg, acolo
harnicil vitejl §i boeriI ceI mail nu putinI 0 voInibil ceI buni §i tinerI 0 oastea cea bun& 0 viteaza ; pgng, §i husaril ceI viteji se inecarg, atuncl ; §i mare scirb& all fost atuncI in tara Moldovel §i in toate tgrile §i domniile de prin prejur 0 pentru tog cre§tinif drept
credinclo0, cind at aflat eat clzut bunil 0 vitejil osta0, boeril cel marl, voIniciI cel buhl 0 tinerl, Wile cele bune, viteze §i alese, impreung, cu husaril cel vitejl, In minile limbilor necredincIoase 0 pagine §i In minile pgginilor de MuntenI, carl ad fost par-
ta§I cu paginif §i s'ad luptat impreunl cu el impotriva cre§tinilor. Astfel pustiirl tara §i venir l pang, la Suceava §i arserl tirgul 0 se intoarsera prldind 0 arzind tara 82).
In anul 6985 (-1476), Dechemvrie In 19, itposat-at roaba 1111 Dumnezeti Maria doamna din Itangop 33)
In anul 6987 (-1_429), Iunie in 22, Inceptra sa zideascA cetatea Chiliel §i b ispravirg. Inteacela§ an, Iulie in 16 84) inteacela§ an, Iulie in 25, raposat-att Bogdan, Mil Iui §tefan voevod35).
Inteacela§ -an, August In 8, Nimineca seara, raposat-ati roaba luI Dumnezed cneajna, fata luI Alexandru toevod 88)1 lar matele StancYul rgpos& 3 zile dupg, dinsa 87).
www.dacoromanica.ro
LETOPISETIIL DELA BISTRITA , TRADUCEREA
67
In anul 6989 (-1481)1 luna luY Iulie In 8, Inteo Dumineca, at fost rgsboit Cu Muntenil §i cu Tepelu§ la Rimnic §"1 at biruit Iara,§Y §tefan voevod cu mila lul Dumnezet §i cu rugaclunile prea curatel nascatoare de Dumnezet §i ale tuturor sfintilor §1 cu rugacIunea sfintulul §i slavitulul §i marelul mucenic Procopie ; §i mare §i nenumArata multime de oamenl
furl batutl cu totul §i toate steagurile lor furl luate §i niel unul nu le ramase, §i totl vitejil §i boeril cazura atuncI; §i-§I vor aduce aminte de acea lupta §i de acea moarte pana la sfir§itul lunnet Atunci at
andrea In acel rasboit §i at fost dus §i ingropat lingg tatgl sat , la Dolje§t1. lar domnul cgzut §i
tefan voevod at lasat pe Vlad voevod Calugarul sa domneascg In tara munteneasca, care mal apol s'a facut vinovat de viclenie inaintea domnulul, cad a
dat ajutor Turcilor, cind ace§tia at luat cetatile §i at ars tara, §i a calcat pe urma celorlaltY domnl muntene§tI §i nu s'a lapadat de Turd. lar domnul tefan voevod se Intoarse de acolo biruitor cu toata oastea sa §i cu totI boeril sal In scaunul sat dela Suceava §i acolo facu §tefan voevod mare ospat mitropolituluI §i episcopilor §i boerilor sal §i o§tirilor sale, §i multl vitejl facu atuncI §i multe darurI §i scule scumpe dgrui boerilor sal §i vitejilor §1 tuturor osta§ilor sal, §i pe totl cu cuviinta II trimetea acasa §i-I Invata sa laude §i sa binecuvinteze pe Dumnezet pentru cele Intimplate, cad dela Dumnezet erat cele ce s'at Intimplat 38)
In anul 6990 (-1482)1 Martie in 10, luat-at
www.dacoromanica.ro
58
LETOPISEIUL DELA. BIBTRITA
§tefan voevod cetatea CracIunel §1 at a§ezat inteinsa pre parcalabiI säï VIIcea §i Ivanco 39).
In anul 6991 (-1483) incepura sä zideasca o cetate de peatra la tirgul Romanului "). In anul 6992 (-1484) venit. at TurciI la cetatea Chiliel §i impreuna cu el in ajutor acel afurisit calugar Vlad voevod cu Muntenil i at luat cetatea, Ellie in 14, intr'o Mlercurl, pe vremea parcalabilor Iva§cu §i Maxim; inteacela§ an, August in 5, Miercuria, luat-at §i Cetatea Alba, in vremea parcalabilor Gherman §i Cana"). In anul 6993 (-1484), Septemvrie 1, se duse tefan voevod la cralul le§esc §i se intalnira unul cu altul la Colomea; lar in vremea aceea venira Turoil cu Hruet pang la Suceava §i arsera, tirgul, Luna, Septemvrie in 19, lar Martla se intoarsera pradind §i arzind tara 42).
In anul 6993 (-1484), in luna luI Dechemvrie, ail fost rasboit cu Turcil §i cu MalcocI la Catlabuga §i at biruit §tefan voevod cu mila luI Dumnezet 43).
In anul 6994 (=1486), luna lui Martie in 6, Lunia, at fost rasboit cu Hroet la §cheYa pe Siret, §i 1-ail prins §i 1-at talat capu144).
In anul 7004 (-1496), luna lul Tulle in 26, Martla, raposa robul lui Dumnezeti Alexandru voevod, fiul lul §tefan voevod, §i fu ingropat lîngä strabunul sail Alexandru voevod in manastirea dala Bistrita ; veclnica Jul pomenire 43).
In anul 7005 (-1497), pornit-all craIul lapse numit Albert cu toate puterile sale impotriva lul §tefan voevod, in§e1indu-1 cu vorba ca se duce impo-
www.dacoromanica.ro
/1-1-1
LETOPISEVIL DEIk
TRADTJCEREA
69
Jile Chilia §i Cetatea triva Turcilor, ca sa Alba. Atuncl at trimes'ardiul voevod spre intim-
pinarea craIuluI lersc numit Albert pe solul sat, jupinul Isac visternicul, cu multe §i marl darurl ; craIul primi darurile cu draga inima §i trimese cu pace pe son Ind5rat la domnul §tefan voevod, spuindu-I din not cu in§elacIune, ca se duce impotriva Turcilor, V mal trimese §i cralul pe solil sal la fan voevod ; lar domnul veovod, dupa ce II ospata bine, II trimese Indarat cu cinste la ale sale ; §i lara§1,
mai ales dupa vorbele lor mincinoase, trimese domnul §tefan voevod solI la craiul pe credinclo§iI sal boerI, jupinul Tautul logofatul §i jupinul Isac visternicul, cu multe §i mari darurY. i astfel cralul trecu riul Nistru pe la Mihalcea, de ceasta parte, cu toate °lile sale, §i Venia, pana la Cotmanl, la marginea taril MoldoveI, V acolo prinsera pe solil domnului §tefan voevod §i-I trimesera la cetatea Leovulul. Atuncl vazu §tefan voevod ca a fost inlelat de Le§I §i porunci tuturor o§tilor sale 8 A se adune la tirgul Romanulul. i astfel Le§iI petrecura acolo la Cotmani 7 zile V apol navalira la §ipintl. In vremea aceasta domnul §tefan voevod intari §i Intocmi strajile §i le trimese impotriva Le§ilor la vadul tirgulul Cernautilor, pe apa Prutulul; lar insu§l domnul §tefan voevod
pomi din Suceava la oastea sa, in 27 a luneY luI August, spre tirgul RomanuluI; Intriaceea§I zi II adu-
sera din stri1jI 6 LeV, dintre carl pe trel II trimese ImparatuluI turcesc, lar pe ceIlalti porunci sa-1 spinzure. i astfel craIul lersc veni cu toate puterile sale la cetatea Sucevel, Dumineca in 24 a lunel lul Sep-
www.dacoromanica.ro
60
LETOPISETUL DELA BISTRITA
temvrie, lar in 26, Mara spre sear1, incepur1 a bate cetatea SuceveY, §i astfel o bAtur1 trel sApt6.mini ziva §i noaptea, dar nu isprIvir1 nimic ; lar domnului §tefan voevod il veni ajutor dela cralul
unguresc numit Lasllu, carele era frate cu Albert craIul le§esc, 12,000 de ostall, lar cu el se afla Birtoc voevodul Ardealulul, care Birtoc voevod era §i cuscru cu §tefan voevod ; §i astfel voevodul Birtoc intreba pe domnul §tefan voevod dad, vrea 61-1 impace cu craIul le§esc, lar domnul §tefan voevod flcu pe vola lul s1 se Impace , §i a§a, trimese Birtoc
pe solil MI la cralul le§esc cu vorb1 ca sl mearga el insu§l la crait, §i astfel se duse la craIul §i-I 111100, pe el, dar cu fAgadueala, ca sa se intoarcl pe aceea§1 cale pe unde veniserA ; lar domnul §tefan voevod ospItind §i dlruind pe voevodul Birtoc cu multe §i mail darurl, il trimese Ind/At in tara sa. In 19 ale lunel lul Octomvrie, Jola, se intoarse cralul le§esc, dar -nu porni pe calea pe unde venise, ci porni pe alt1 cale,
pe unde tara era intreaga ; de aceea s'at miniat §tefan voevod §i gonindu-I in urma lor cu Vile sale §i cu 2000 de Turd 1-at ajuns la marginea flgetului dela Oozmin .§i luind pe Dumnezeul cel de sus
In ajutor 1-at lovit, Jola, in 26 a lunef luI Octomvrie, §i cu mila luï Dumnezet §i cu rugaciunile proa
curatel nasatoarel de Dumnezet §i cu rug1clunea sfintulul §"1 sldvitulul §i marelul mucenic Dimitrie at biruit atuncl §tefan voevod §i I-at batut §i 1-at alungat peste fagetul CozminuluY, omorindu-I §i tAindu-1;
fost-at atuncl mare moarte intre Le§1 din partea armelor moldovene§t1 §i toate schiptrele crAe§tI at fost
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DELA BISTRITA, TRADUCEREA
61
hiato §i rnultl boerl voevozl mail de-al Le§ilor cazut acolo §i multl osta§1 art cazut atuncl §i toate pu§tile cele- mari, cu care batusera cetatea Sucevei, at fost prinse atuncl, §i multe altele miel §i mai
mid, pe care nu este cu putintá a le in§ira ; lar Insu§1 craiul cu osta§il rama§i se adunara lute° tabara linga satul Cozminului §i deacolo se dusera la Cernaup,
lar o§tile lui §tefan voevod mergeat deopotriva cu el, omorindu-se unii pe altil. i sosi veste domnului §tefan voevod ea mal vine o oaste le§asca spre ajutorul craiuluI le§ese §i astfel domnul §tefan voevod °he= pe Boldur, hatmanul sat, §i-I dede otfle Vi-1 trimese s Intimpine acea oast& §i-I porunci sa se
bata cu ea ; atund Boldur lua, oastea §i trecu riul Prut §i intalni acea oaste Sambata seara, lar Dumiheol in 29 Octomvrie rasbira §i acea oast& cu mila lul Dumnezet §i cu norocul domnului §tefan voevod §i o batura, ; fost-at i. acolo multa moarte In ziva aceea printre Le§1 din partea armelor moldovene§ti, §i cazut-ati §i acolo multa oaste le§asca, la/ locul ce se cheama satul Lente§tl ; lar craiul nu §tiea de venirea acelel o§tI la, dinsul, niel de peirea el, dar niel oastea aceea nu §tiea de Infringerea
Lunla In 30 Octomvrie craIul at fost din not raspins dela Cernautl §i at trecut riul Prut §i deacolo at fugit cu putinl osta§i §i deabla all seapat ; lar domnul. tefan voevocli trimese toate o§tile sale acasa, fie-care pe la ale sale, §1 apoi porunci tuturor vi-
tejilor §i boerilor sAi sa se adune in ziva de sfintul Neculae la lorul ce se cheama Harlat, §i se adunara cu totil in acea zi, i acolo facu atund domnul tefan
www.dacoromanica.ro
62
LETOPISETUL ,DELA BISTRITA
voevod mare ospat tuturor boerilor sal, dela mare pang, la mic, §i multi vitejl facu atuna §i cu darurI scumpe II darui, pe fie-care dupa destolnicia sa, §i-1 trimetea apol pe la casele lor 0-1 invata sa laude §i sa binecuvinteze pe Dumnezeul cel de sus pentru darul ce li s'a intimplat lor, pentru cg toate sunt cu put* numal dela Dumnezet (48) In anul 7006 (= 1498), luna lui Mai, at pustiit Malcocl cu Turcit tara le§asca §i at ajuns pana mai sus de Liov 25 de popri§tI, §i dupa aceea s'at intors pradind §i arzind tara (47).
In anul 7006 (= 1498), luna lul Iunie in 22, merse §tefa,n voevod in tara le§asca §i o prada; atund
arsera §i cetatea Tiribol §i multe averl luara din cetate §i multi osta§i luara de acolo, carl mal apol cu totil fur& Wail ; pe altii §i nu putini II arsera in cetate; §i cetatea Bucead a suferit atund mult §i cetatea Podhaiet a fost arsa; lar de acolo pradara pana la Liov §i apol se intoarsera §i trecura riul Nistru de ceasta parte ling Halicl §i pradara §i de ceasta parte pana subt muntl, §i arsera §i pustiira tara Podoliei §i astfel se intoarsera cu multa dobinda in tara lor (48).
In anul 7008 (-1500), luna lul Mal in 11, Lunia, raposa roaba lul Dumnezet Maria despina, doamna domnului Radul voevod, gospodarul tarn muntene§t1,
care fusese adusa de §tefan voevod, cind ati fost luat cetatea Dimbovitei; §i at ingropat-o cu cinste in manastirea sa dela Putna ; vecinica el pomenire (48) In anul 7012 (-1504), luna MI Iulie in 2, Martla, raposa Fobul lul Dumnezet domnul loan §tefan voe-
www.dacoromanica.ro
LETOPISEILTL DELA BISTRITA, TRADUCEREA
63
vod, gospodarul taril Moldovel, cam pe la al treilea
ceas din zi; §i all fost in acel an mal 'nainte prin Martie lama grea §i foarte puternica, precum nu fusese niel °data, lar peste an all fost pica marl §i varsarI de ape §i potoape din pricina multelor ape (50). lua schiptrul moldovenesc fiul sail, Bogdan
voevod; domnit-ail Ioan §tefan voevod 47 de anl §i 2 lunI §i 3 saptamin1(51).
In anul 7015 (-1506), Octomvrie in 28, intrat-atl domnul Ioan Bogdan voevod in tara munteneasca cu toate otile la locul RatezatiI, linga movila Calata, pe cea parte a Rimniculul ; §i acolo all venit dela Radul Voevod un sol, un calugar cu numele Maximian, fiul Jul Despot twill sirbesc, §i rugat pe domnul Bogdan voevod cu multa rugaminte, sa se impace cu Radul voevod, fiind ea suntetI cre§tinl §i de acela§ neam" (zicea el); §i multe vorbe s'aa schimbat intre dInii i multa rugaminte s'at facut din partea calugaraluI ; lar domnul Bogdan voevod vazind atita rugaminte facu pe \To% lul
§i se 'mpaca; §i astfel trimese cu el pe un sol al sail la Radul voevod, ca acesta sa jure cu totl boeriI s5,I pe sfinta evanghelie, ca va pazi pace vecihotarul dupa hotarele cele vechl ; lar domnul nicä Bogdan voevod, vazind atita rugaminte §i atita juruinta, Il facu pe plaeul luI §i se intoarse cu pace la ale sale indarat (52)
www.dacoromanica.ro
D. Note. Cf. Ureche (C2, I, 133) : gi at ramas domn fiu-stt Latco voda gi at domnit 8 anl ; Tait, dupg Lateo voda at domnit Bogdan voda 6 anT". Cum se vede, versiunea despre Bogdan gi Lateo este identica la Ureche cu a letopisetulul dela Bistrita : Sas 4 anT, Lateo fiul sat 8 anT, Bogdan 6 anl ; pe cInd cronica kii analele putnene at : Sas 41 anl, Bogdan 4 anT, Lateo fiul luT Bogdan 8 anI, Cf. Vechile Cron.
Mold., nota 4, pag. 245.
Ureche are 16 anI; tot aga cron. putn. gi cron. anonimt. Datele suireI In tron a luY Alexandra eel Bun Aprilie 23" gi mortil sale 1 Ianuarie, 1431 (6942)" lipsesc la Ureche, cron. putn. gi cron. moldopol. Acestea spun numaT ca a domnit
32 anl gi 8 lunT. Ureche maT face gregala a pune moartea lul Alexandra cel Bun In anul In care Vladislav al Poloniel
s'a Imprumutat dela el ca 1000 ruble de argint ; acest Imprumut s'a Meat Insa la 1411; cf. Uljanickij, Materijaly, pag. 20. De obiceit se admite ca data a mortil an. 1433 gi se
at In vedere, de buna sama, juramintele lul Iliag aka regele polon : unul latinesc din 3 Iunie 1433 (Uljan. pag. 35), altul slavonesc din 5 Iunie 1433 (Uljan. pag. 36), tradus cuVint de cuvInt dupa cel latinesc (traducatorul Ghedeon ?). Cf. gi documentul cu Inchinarea boerilor din 4 Iunie 1433 (Uljan. pag. 31), de uncle se vede numal ca Alexandra nu mal domnea. In niel unul din aceste documente nu se vor-
www.dacoromanica.ro
6t
LETOPL9ETTJL DELA BISTRITA, /40TE
be§te de rnoartea luT Alexandru; este decl Probabil a Ilia§ §i boeril sal at depus juramtnt regeluT polon fiind Inca In viata Alexandru, poate gret bolnav. Facem aceasta presupunere, deoarece data croniceT dela Bistrita nu pare sa fie greeita.. Dela 23 Aprilie 1401-1 Ianuarie 1434 Bunt tocmal
32 de ad §i 8 luni (plus 7 zile), pe and dela 23 Aprilie 1401-1 Ianuarie 1433 sunt numaT 31 de anT ei 8 lunl (plus 7 zile).
4) Datele precise asupra na,steril fiilor lul Alexandru -eel Bun (fie 1409 Iulie 20, §tefan 1411, Petru 1422) nu pot fi controlate, cad ne lipsesc isvoarele ; In general ele sunt adevarate, cad Ilie era mal mare cleat §tefan, Tar Petra mal mic decit amindol. Acesta se pomene§te In documente numaT dupt 1422; cf. Uljan. pag. 32 (1429), pag. '34 (1431). Ceva mal incurcata este chestiunea cu femeile lul Alexanclru cel Bun. Pe and cronica deja Bistrita pomeneQte numal de trel (Neac§a 1409, Stance, 1411, Marina 1422), pomelnicul dela Bistrita citeaza chid : Ana, Maria, Maria, ...
Vasilisa, Anastasia :
rH HpAKOCAMIllar0 l'OCI10,A,Apt fiAlAAN,A,pA KOIKOAA, liCTHHHAPO KTIITNIA CTkIA W6k1'1"k4H 110M-kHH
...
A
CIA, H NIATA Fro ROPAAHA H MITI Fir AHACTACTA H MCA fi H N A, A
.5.
A
rm.% M a pi r A H Axtpefrk fH MINA, ma; M 4 jIT A H ram KA CHA
ANCA H ram AFIACTACTA. Spusele cronicei par a fi exacte,
cad ele se adeveresc din alte isvoare. Av. despre Neacia, care este identica cu Ana, se apune In inscriptinnea de pe mormintul 0, pus a de §tefan col Mare, ca este sotia WI Alexandra vodt, §i mama lui lije VodcZ" ; ea a murit la 2 Noemvrie 1417 (6926). Marina este amintita la 1429, 3 Martie, In epilogul evangheliel dela Oxford (Sreznevskij, VV
Svedenija i zametki, No. TOZICX, St. Petersburg 1876, pag. 559). Acea,sta pare sa fi fost cea din urma sotie a .1u1. Se
crede a ea este identica cu Ringala (Ryngalla) sat Rimgaila (subt aceasta din urma forma se gaseete cuvintul in doc. dela 1421 din Uljan.), sora lui Vitovt, principele litvan, nu 5
44466
www.dacoromanica.ro
66
UTOPisszat, IALA
a lui Viadislav Jagiello. A ceasta ne-o spune Alexandra insu§1 in doc. din 1421 (Uljanickij, pag. 27), prin care el da nprincipesel Rimgaila, foasta lui &Ale, sora domnulul saü regelui polon qi mareluT duce litvan Alexandra, alias Vitovt" Siretul i Volhovetul cu toate veniturile lor. Cf. 0 2urnals ministerstva narodnago prosvékenija, 1878, No. din Noem-
vrie, pag. 90 92. Asupra acestor detalilistoricil difera malt unul de altul. Picot, Chronique de Moldavie, pag. 603, face urmatorul tablot al sotiilor luT Alexandra cel Bun : 1) Margareta de Lo-
zont, catolica, moarta la 1410 0 ingropata la Baia (aceasta ar fi Neacqa din cronica bistriteana) 2) Ana 3) Stana 4) Maria
sat Marina, care dap& dinsul nu este alta decit Rynga/a, sora luT Vladislav Jagiello. Xenopol, Istoria Rominilor II, pag. 159, crede a Die este nascut din Margareta de Lozont, prima sotie a luT Alexandra, lar tefan din Ringala (----- Maria), cu
care Alexandra s'ar fi casatorit la 1411 0 de care s'a despartit la 1421. Tocilescu, Manual, pag. 130, crede cb. Ana c,ea
inmormintata, la Bistrita este prima sotie a lui Alexandru. Anil casatoriel lui Ilie, na§terif lu Roman 0 Olehno nu se pot verifica. Cine sa fie insa Ghidigol? Nu cumva fie o gre§ala de scris in loc de Ghedeon? Un Ghedeon gasim in doc. dela 1431, unde este numit diac al doamnel" : rum. remoll 101411111111H AT/AKRa, Uljan. pag. 34; el rb,mine diac 0 sub Iliaq
tefan, cf. doc. 1436, Uljan. pag. 49. La 1433 acest Ghedeon traduce juramintul lui Ilie din latine§te in slavone§te : nremou MICA AT rsgmd", Uljan. pag. 36.
Cf. llihno din doc. luT Roman, fratele sail, 14 Februarie 1448, Uljan. pag. 70: z-kpa HIS3MORAIHHAr0 spaTa rsma
hlihno este identificat cu Alexandra II 0 de Picot,I. c. pag. 602-603, 0 de Tocilescu,l. c. pag. 125.Forma Olehna se gaseqte. in cronicele ruseqtf din sec. 13-16, Ole/no In acte din sec. 16. Itorogkins, Slavjanskij imenoslovs, St. Petersburg 1867, pag. 143. Cf. nota 16. 6) Loloif gaca admitem gregaIa AOAOHH:=A0A0/10 pare
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DELA BISTRITA, NOTE
67
a fi Lolof de astazr, dupa Frunzescu, Dictionar topografic
pag. 269, o locuinta isolata in judetul Aceasta identificare se potrive§te Î Cu naratiunea mal pe larg a la Ureche (C2, 142): §tefan venea din Muntenia lmpotriva lul Ilias, lar Ilia§ I-a e§it inainte. Lololasca i LoloiegtI sunt de aceeasI origine; toate numirile acestea par a deriva din Lola, nume propriu. Un boer Lola e amintit In pomelnicul dela Bistrita, f. 33. In limba veche rusasca se gasesc numele propriI Lala, Lale, Lalo (Morakin%, op. cit. sub v.), in vechea sirbeascit. Lola (cf. Lolaink dolk in Glasnik, vol. XV, pag. 295). Datele despre durata domnia luY Ilia§ dupa moartea tataluI s.ü i dupa lupta dela Loba Bunt gre§ite, cad §tefan e recunoscut domn al Moldova decatra, Vladislav regele Poloniel deja in 13 Dechemvrie 1433 (Uljan. 37, 39), lar dupa lupta dela Loba domneste §tefan singur pa,na la 1435, cind se impaca, cu frate-sal La 26 August 1435 erat impacatI, cad la 1 Septemvrie acela§ an el impart tara in doua, Uljan. pag. 42-44. Ddrmdne§tiI, unde se dede la 1 Febr. 1431 (aceeaqf data la Ureche).a, doua lupta intre §tefan §i Ilia§, sunt sat col din Neamt, plalul Peatra, sat ceI din Bacat, plalul Tazlaul de sus. Frunzescu, 1. c. pag. 157. Podraga pare a fi Podriga de azY, sat in judetul Dorohoit, plasa Ba§au; cf. totu§l Hurmuzaki, Doc., vol. I, partea 2, pag. 852: Fla noApawk. 4 August 1436 lipse§te la Ureche; dupa acesta, la Podraga a invins §tefan pe Ilia§, dupa cronica bistriteana, dinpotriva. Pipere§t1, sat in judetul Ia§l, plasa Brani§te. Ureche are pentru lupta dela Pipere§t1 data 4 . Aug. 1435 (6943), lar la 8 Martie 1437 (6945) intr'o GIor pune un al cincelea rasboit intre Ilia§ §i §tefan, In care Ilia§ fu batut i dupa
care curind se impacara fratiT §i domnira apa impreuna
7 ant In descrierea luptelor dintre Ilia§ §i §tefan cronica bis-
tliteana nu n lipsita de gre§ell. Nol §tim din documente emanate dela ace§tI dol domnl ca la 26 Aug. 1435 el ere' impacatI; luptele dela Podraga §i Piperestl ati trebuit ä se
www.dacoromanica.ro
68
LETOPISEVID DMA BISTRITA
Intimple decT lnainte de aceasta data i prin urmare 4 Aug. 1436 din cronica bistriteana. 0 8 Martie 1437 din Ureche sunt gre@ite. Dad. data luT Ureche pentru lupta dela Pipere@tY este exacta (4 Aug. 1435), am putea admite pentru
lupta dela Podraga data 8 Martie 1436 0 am avea urmatorul sir de lupte LoloT, 1433.
Darmane@tl, 1434, 1 Februarie. Podraga, 1435, 8 Martie. Pipere@tl, 1435, 4 August. 1 Februarie 1431 cade tocmal trite° Lunl (ca in cronica bistri-
teana), 4 August 1435 cade ins& JoT, 8 Martie 1435 Martl;
aceste din urma date nu se potrivesc cu cele, din cronica bistriteana. Dar niel datele croniceI 0 ale lul Ureche nu sunt exacta, cad 4 Aug. 1436 cade Trite° SImbata, n' lar 8 Martie 1437 Trite° VinerY, nu JoT; 8 Martie 1436 cade JoTa (ca In cronica bistriteana). Acelaq pasaj la Ureche (C2, 144), cu oarecarl amplificatiuni de stil : Serie letopisetul nostru a In anil 6947, Noemvrie 28, Intrat at In tara oaste tatarasca de at pradat @i at ars pana la Boto@enT Eji at ars @i tfrgul Botornil.
A0@derea la anul dupa, aceasta prada, In anul 6948, Dechemvrie In 12, lara0 at Intrat Tataril In tara de jos de at pradat 0 at ars VasluTul i Barladul". Nu @tit pentru ce D-1 Tocilescu, Manual, pag. 135, pune aceste pradarY tan: re@tl cu 10 anf mal tarzit, la 1448 0 1449. AceeaqT versiune la Ureche (C2, 145) : in anil 6952 (1444) In luna lul Mal, Inaintea Rusaliilor". Ureche combina spusele croniceI bistritene cu ale cronicel putnene, din care la Urea cä§tefan a domnit singur 5 aril dupa orbirea luI lar Impreuna cu fratele sat 7 anT. Cf. Vechile Cronice Moldovene@tI, pag. 144.
Dintr'un document publicat de Uljanickij (pag. 62-63) se vede ca la 1444 Maria sat Mariulia, sotia lul Ilia voda, cedeaza pentru cltva timp (pang la sf. Petru, 29 Iunie) cetatile Hotin, Cledun i Chmlelov (Choczin, Czeczun, Chmielow) spre administrare /uT Ioan de Czyszow i Petru Odrowv;
www.dacoromanica.ro
LETOPTSETUL DELA BISTRITA, NOTE
69
actul de cesiune e facut la Lemberg Leopoli, sabbato ante dominicam invocavit a. d. 1444". Deoarece- la 1444 pa§tile cad In zit's. de 12 Aprilie, lar dominica invocavit la 1 Martie,
sabbatum a. d. i. a fost la 28 Februarie. Ilia§ tit% a§a dar la 28 Febr. 1444, chef sotia lui, incredintind cethtile sale de zestra HotinuI, Cleciunul §i Chmfelovul color dol dignitarI po-
lonl, pretinde dela dinsif sh mijloceasch pe ling, rege, ca acesta sh asigureze lui Ilia§, el qi copiilor lor ni§te bunurl regale In Polonia, In care sh se poath stabili la vreme nevoe ; lar daca phnh la 29 Junio nu vor isbuti sh fach aceasta,
vor trebui sh dea indarht cele tref cetl (eadem castra In manus magnifici domini Elie woyewode moldawiensis et nobis resignare', 1. c. pag. 63). In tot documentul se vor-
be§te de Iliag ca de un om ce era in viath ; se vede ca atuncT, perzind nAdejdea de a se sustinea in Moldova de sus,
chuta, sh gasasch un adapost in Polonia. Trel lunT duph aceea Insh e prins §i orbit de frateshil. Gre§elte dar Picot, Cronique de Moldavia, pag. 62, sco-
tind din doc. dela 1444 ch Ilia§ era mort §i c. Diaria a incredintat cele treI cethg nobililor polonT In calitate de vhduva.
Aceea§l greqalh se repeth sub o alth fornal la Xenopol, istoria If, pag. 168. Ilia§ moare duph 1444 Mal, probabil In 1445. Sotia luT Ilia§ Maria a fost, dupä uniI, sora regelul polon Vladislav Jagielio ; cf. Diugosz : relicta Heliae voievodae Mel-
daviae liaria, Cazimiri regis Poloniae matertera (Cazimir era fiul luT Vladislav Jagiello). Aceasta se confirmh §i prin doc. din 6 Oct. 1454, prin care Petra VV. jura credinth luI Cazimir, regale Polonio!, §i se oblig5 , lnaintea luT 0drowat §i altor nobilI poloni, sh laso mama! sale, marea principesh Maria, mcitufa regeltd, tirgul Seretulul §i Olhovetul ca toate veniturile lor : HOTHEIMIEMIt MATIpH HAIM HEAHKOH KHRWHHH
filapTH, T ET U,* KO p 0 Al
C KO 11,
eepoRKTH
roprs etc., Uljan. pag. 83. Picot, I. c. pag. 56, e aplicat insh a crede ch Maria a fost sora nevesteT a patra a luf Vladislav jagieilo Sofia, fata lui A.ndref OligniondoviC ; dupb. dinar!,
www.dacoromanica.ro
70
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
ea se maY numea i Manka, lar sora-sa Sonka. Pe aceasta Marie ar fi adus-o decl Ghedeon. Lupta dela Tamti§anY Intro Bogdan II §i Alexandrel o pune Ureche (C2, 147) la 1454, Aug. 22: data gre§ita, cad ea s'a intimplat pe la sfir§itul anuluY 1449, poate prin Octomvrie. Data cronicel bistritene 1448, Oct. 12, se apropie
mai mult de adev6r, daca nu cumva avem a face aci Cu gre§ala vre-unuI copist, caro a pus 1448, Oct. 12" In loe de 1449, Oct. 12". Prin Octomvrie 1498 domnea in Moldova Petru, fiul luY Alexandru cel Bun. Oancta logofatul §i Coste Andronic se pomenesc unul linga altul pentru ultima (Ara in doc. Jul Alexandrel dela 5 Junio 1449: 11.041H4* A0r0TS, n. KOCTI fIHMOHHHICS (Uljan. pag. 76). Intr'un doc. al luqtefan dela 26 Ian. 1446 Coste e numit KOCTI
1111,&,001111HKOKR;
la 1447 Sept. 22 §i 1448
Aprilie 23 (sub Petru) e nurnit KOCTI illiApOHIIHKOKINR; la 1448 Aug. 22 idd. Uljan. 64, 67, 68, 71, 74. Ureche (C2, 150) pune moartea luí Bogdan la 6963 In loe de 6959 (1454 In loe de 1450) ; celelalte amanunte se potrivesc (16 Oct. Vinerl dimineata). Data adevarata este 1451, cad din Ianuarie 1451 posedem o diploma dela Bogdan ; Picot, Chronique de Moldavie, pag. 82. Din 27 Oct. 1451
avem o diploma deja Alexandru, Uljan. pag. 77-78.Daca insa data adevarata este 16 Oct. 1451, nu 1450, atund ziva mortiI Id Bogdan cade inteo Simbata, nu intr'o VinerY ; 16 Oct. 1450 e Vinerea. E de regretat c, inscriptia de pe mormintul lul Bogdan de la Rausenf nu se poate ceti, peatra tiind despicata, Yar literile roase de tot", cum ne spune parintele Melchisedec.
Ureche, care citeaza aci letopisetul cel moldovenesc" (C2, 150) are in loe de 25 Martie Mai anul 6963, in luna lul Mal"). Este probabil c lupta s'a dat in 25 Martie sail 25 MaT : Alexandrel fiind batut fugi la Cetatea Alba, unde curind dupa aceea a i murit. Alexandrel a fost alun-
gat maI intiI din tara de catra Petru, dupa ce domni dela 1451 1453 (cf. doc. din Uljan. 77-79, 81-82), lar dupadol anY de domnie a lul Petru (cf. doc. din Uljan. 82-85, 1454-1455)
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DELA BISTRITA, ROTE
71
Alexandre' il ataca la 25 Martie sat 25 Mal 1455 la Movile, dupa ce se Inchinase mal intli regelul polon printr'un act facut In Banilva la 14 Marti() sat 14 Mal (cf. doc. Uljan. No. 77,
datat .,sir. AI. or limning*, fail luna). In actui de Inchinare se eiteaza totl boeriI credinclo§1 luI Alexandre' : Duma BraevicY, Standful parcalab, DancIul parcalab, Coste Danovid, §andru logofat, Cosma visternic, Petru postelnic, Ivanco Braeviel, Buhtea comis ; cf. doc. Uljan. No. 69-71
§i. 73. Unde sa fi fost Banilva? LocalitatI cu acest nume nu se gasese azY niel in Moldova, niel in Bucovina, niel in Galitia. Nu cumva documentul sa alba o gre§ala in loe de EMMA ?
Bdnila este un sat in Bucovina, districtul Vi2nitz ; era §i In Basarabia un sat cu asemenea numire (Cronicele RominieY, ed. 2, pag. 239). Xenopol, Istoria II, pag. 174, Para a precisa
luna §i locul, pune lupta decisiva intro Petru §i Alexandrel la 1455. Tocilescu n'are nicT o data pentru aceasta luptil. 11) Analele putnene povestesc mal pe larg acest eveniment ; dupa ele se la Ureche aproape cuvint de cuvint. Amindoua aceste isvoare afl in loe de HA AVACTO Haium,almoi XVIACKS." Ha THUM OT 01,01%actw,i4". E vorba probabil de un
loe ce se numea _Hreasc saA Hreasca, linga Dolje$I. In Mol-
dova gasim treI sate cu numele Ilreasca sat Ilreatca, in jud. Tutova, Dorohoid qi Suceava (Frunzescu, pag. 235); ele isI at acest nume dela hreast, tufi§, spini§, bulg. sirb. hrast, paleosl. hvrastx. E.Top HMI HEAHICR pentru VETKOSTOKR HEAHES
este o grepla, de copist in analele bistritene. Intoeme ma cron. moldopol. cu deosebirea ca are 5 Iunie in loe de 5 Iulie (Cron. Mold., pag. 174); la Ureche (C2, 152) lipseqte luna; in analele putn. lipsmte intreg alineatul (Cron. Mold., pag. 144). Intocmai ma anal. putn. pag. 144 Qi cron. moldopol.
pag. 174, care mat' adaoge Wtgrowie". Ureche (C2, 152) are 22 Iulie in loe de 22 lunie ; altfel el traduce literalmente anal. putn. 2, Tot ma Ureche (C2, 152); anal. putn. §i cron. moldopol. aA 5 Iunie (Cron. Mold., pp. 144, 175).
www.dacoromanica.ro
n
LETOPISETUL DELA. BISTRITA
21) Anal. putn. pag. 145 at aceleasT date. Ureche (C2,
152-153) se la dupa anal. bistritene. Cf. urmatoarele pasaje dintrinsul : insd Giog nu s'aù apucat de harr : N vp*6HCTI% Te KI IIITKEpTOKK MNpHO; si acolo petrecind treT Zile veselindu-se fi ldudind pre Dumnezeil" : H EirkKHCTk Te .r. AkHH KICEA/A
C/A H KKAA/A sora ; at lasat pre Isaia si pre
Buhtea parcalabl ca sd le grijasce :
HOCTAKH HMk Te HCAHA
flpKKAAAGWMk N BeKT/A N HANN Er0 CAIOCTH rpaAk. Cuvintele
subliniate nu se afla in anal. putn. 22) Anal. putn. n'at decit data pornird luI Matias, 19 Noemvrie. Ureche (02, 153-154) foloseste analele bistritene, din care Imprumuta datele : 29 Noemvrie (sosirea Ungurilor la Roman), 7 Dechemvrie (aprinderea tirgulul), 14 Dech. (E.4osirea la Bala) si 15 Dech. (atacul nocturn al luY §tefan). Tot din analele bistritene si 'mprumuta Ureche reflecsiunile dela sfirsitul capitoluluY, care limp cu nasa noroceste Dumn.ezet pe eel mlndril si falnicl" ; cf. nime M. nu se nad§jdueasca In puterea sau : A.1 HE KKAANTk Caft CNAHNN CHAOM
MM. 25) AceeasI notita la Ureche (Cs, 155) dupa nletopisetul moldovenesc".
IntocmaY Elsa Ureche (C2, 157) si cron. moldopol., pag. 175. Cf. Ureche (02, 157): In anul 6979, Ghenarie 16, at tafat tefan voda pre Negrila paharnicul si pre Alecsa stolnicul si pre Isafia vornicul in tirgul Vaslurulug" ; adaosul din urma lipseste In anal. bistritene s'i In cron. moldopol.
Versiunea asupra lupteI dela Soci este redusit in anal. putn. la doua ire, pag. 145; ea se pastreaza Insa aproape Intreaga in cron. moldopol., pag. 175--176; cf. traducerea polona jego wlasnit choruiew wzigi" cu originalul : H KEAN KTH CKHEITpl PAASAK KOEKOAA KISiATk KkICTk. --i Ureche
se tine si ad de analele bistritene. Cf. Ureehe (C2, 158): Inteacestas an, August 29, s'at
%cut un cutremur mare preste toat5., tara, in vremea ce at sezut domnul la masa de prinzu : cuvint de cuVint duptt analele bistritene.
www.dacoromanica.ro
73
LETOPISETUL DgLA BISTRITA, NOTE
28) Tot aqa Ureche (C2, 158). Sept. 14, care lipseqte In anal. putn., pag. 146, s'a pAstrat In cron. moldopol., pag. 176.
29) Anal. putn. sunt o prescurtare a celor bistritene; Ureche (02, 158) traduce povestirea acestora Intreagli, cu putine omisiunI de stil i Cu o singura deosebire de fapt, avind 24 In loe de 31 Dechemvrie pentru ajungerea Turcilor la BArlad. Pe MUJA CIUHOM6 11 traduce gre§it cu nat stAtut ca un zid" In loe de akiezat tabarau. Intreg pasajnl ar
putea fi citat ca model de traducerea luI Ureche dup4 ,,letopisetul nostruu. Notan' aci c pentru lupta dela Cursul ApeI s'a admis greqit data 1471 In loe de 1472. Cf. Xenopol, Istoria RomInilor II, pag. 420, Tocilescu, Manual, pag. 146 (idd. editia II, 1894, pag. 63). Toate cronicele vechI §i Ureche an pentru aceastä luptA anul 1472. Aceste treI pasaje sunt traduse de Ureche aproape cuvint de cuvInt In capitolul Cind 116 luat §tefan vodl cetatea TeleajneY i clnd blitut o Unguril, eu Tapaluq vbdli, mal apoi i cu Básarab vode (G2, 160). In anal. putn., pag. 146, aceste treI pasaje lipsesc, lar cron. moldopol., pag. 176, le resuml In mod gresit. Cf. nota 31 din Vech. Cron. Mold., pag. 257 qi urm. 31) Anal. putn. sunt o prescurtare a celor bistritene. Ureche (C2, 160-161) completeaza qtirile acestor din urmA Cu altele din scriitoriT polonÌ ; datele sunt aceleatg. Cf. nota 32 din Vech. Cron. Mold., pag. 260. 22) Anal. putn. prescurteaz5, anal. bistritene, llisInd afarä tot ce este Infrumsetare retoria in ele. Ureche (C24 165) s'a folosit de aceste din urma ; aceasta o dovede§te data 15 Iulie (an. putn. att 15 Iunie) i citeva expresiunl ale luI. Cf. qi multT din boeril ceT marY att picat i vitejil col bunT all perit eu totul atunceu H 110,0111.% tr$ AosOrt ILIITAHCH 11 111AHIC1II
scurkpa Hl MailH;
toatä tara i tuturor domnilor
i
oi fu sclrbb. mare In crailor de prin prejur,
dack afi auzit clt att clizut MoldoveniI subt mina paginilor" ; H RILICTIk TOPA4 Nucal. BEATA lt% MOMAKCTIAH SOMAH H RICA"
a.
44456.
www.dacoromanica.ro
74
LETOPISETIIL DELA BISTRITA
WKOMMIAlk SIMAIMk H FOCHOAIMk., IIRHIPA4 CrIkililaillia Imo 114A01111a... HOA pAKH HfIrkpHHX% H HOPAHCKH)fk MSHICk.
Tot asa Ureche (02, 166). In loe de 19 Ded. anal.
putn. at 7 Dech., pag. 146. Cf. nota 38 din Vech. Cron. Mold., pag. 261.
Cf. Ureche (C2, 166): In anul 6986, Iunie 22, ati Inceput §tefan voda a zidire cetatea Chilid qi o at.' savIrqit Inteacela§ an, Tulie In 17". 6986 In loe de 6987 (SWISstos) qi 17 In loe de 16 (si 81) pot fi gresala unuT copist, care a confundat pe s cu s. Care stint datele adevarate ? Ureche (02, 166): Inteacela§ an kii Inteaceasta0 luna, Tulie 25, pristavitu-s'aa Bogdan voda, feclorul WI §tefan
voda". Data adevarata este 6987 (1479), luna luT Iulie (26 saa 25: 26 se afla pe mormintul luT Bogdan ; cf. nota 36 din Vech. Cron. Mold., pag. 261); 16 1unie din anal. putn., pag.
147, este o grepla. Acest pasaj completeaza notita luI Ureche (C2, 166):
Inteacesta§ an, August 8, pristavitu-s'aa cneajna" ; e vorba ad de o fata a WI Alexandru, fiul cel mal mare al luT §tefan voda.
Cine a fost acest Standul, mort la 11 Aug. 1479, ksi ce Inteles sa alba atributul de mare" ce i se a In analele bisttitene ?
Fara Indoeala, Standul din anal. bistr. este identic cu boerul Standul, care de la 1463 se citeaza In documente ca unul din ceT mal de frunts boerI ki care e pomenit qi In pomelnicul dela Bistrita, f. 18 b. La 1463 il gasim Intre boeriT ceT marT (doc. Uljan., pag. 104), la 1466 parcalab de Cetatea Alba (Archiva istorica I, 1, pag. 115), la 1468 In aceeml calitate, coleg cu Buhtea parcalabul de Chilia
(Uljan. 106, 107) ; la 1470 nu mal era parcalab de Cetatea Alba, cad atuncl gasim pe Luca §i Vhko, Uljan. 108, dar e citat ca primul martor Intro boerl. La 1468 era, se pare, cel mal influent boer al lul §tefan col Mare, cad prin mijlocirea lul §tefan Taal pe logofatul Mihail §i pe fratele acestuTa
Duma §i le lngadue sa se Intoarca In tara. La 1480 S tanclul nu se maT pomeneqte In documente.
www.dacoromanica.ro
LETOPISEVIL DELA BINTRIIA, NOTE
75
Se pare a la 1479 StancTul era mare vornic §i. a in anal. bistr. lipse0e dupa BEAHKTH cuvintul AKOptiNKS. CELS1111
analoge constatam In citeva documente. Ala la an. 1442, sub voevodul lije, cetim in doc. Uljan. pag. 58: n-kpa NAHA koirAlithl AllOpHHICA, li'kpa UNA KpCTH IL IA H IC 0 r 0, H. n. Ililrolo
noroArra etc., pe cind aceIa§ Cirstea la 1436, decT cu 6 anT
mal 'nainte, este numit dvornic" (doc. Uljan. 49); la 1437 kii 1439 (Uljan. 55, 57) Cirstea e numit Para epitetul orelikij ".
La 1448, intr'un document dela Roman voda, gasim amintitT dol boerT : unul cu atributul mare vornic" altul cu
atriraitul mare" :
K-kpa MUM OHM AllOpHFIKA BIAHICOr0 H It-kpa NM MANGUM BEANKAro II B. H. KOCT* npstICAMEd etc.
La 1455, intern:, document dela Petru voda, unul din bout' ceT mal influent1 e numit : lipaTtIns HEANKTH. El flgureaza aci, ca §i in documentul de inchinare dela 15 Iunie 1456,
ca cel dintil martor intro boer1, indata dupa mitropolitul Teoctist. In urma documentelor dela 1440 t2i 1448 noT suntem aplicatT a crede ca §i in doc. din 1455 §i in analele putnene sub
an. 1479 avem a face cu titlul de nmare vornic", pe care 11
purta probabil vornicul tail de sus, cel ce resida in Suceava kii se afla totdeauna pe ling domn. In aceasta functiune gasim totdeauna pe col mal influeng bowl. 38) Anal. putn. dat o prescurtare a color bistritA3ne ; In ele lipsesc mal multe expresiunl §i §tirea despre ingroparea WI §endrea la DoljetAT. Ureche urmeaza ci aci versiunea anal. bistr. Cf. oi cu mila WI Dumnezet kii cu ruga Preacistil §i a tuturor siintilor §i cu ruga marelul mucenic Procopie at biruit §tefan voda": H KIBMONGE DM GTE2ISMIk KOIROM KONCTE10 AUIAOCTTIO H MOANTRAMH nrkqucTkiia 60rOMA-
TEO H ILIC/Ark CB/Whip H MOAINTEMIL CILATAFO H CAAKILWO HIAHICOMANINHKA ilporconTa ;
,,§i at pus §tefan voda domn tariT
muntene§tf pe Vlad \roc% Calugarul, carele mal apoT at Mcut
vicle§ug asupra luT §tefan voda, pentru a didese ajutor Turcilor, cind at mers de at luat cetatile §i at pradat tara" :
www.dacoromanica.ro
76
LETOPISETUL DELA. BISTRITA
GTfifSAIlk ROMA& OCTAKH RAMA 110fROM Kaarepa rpooAcTitoRATH AMITIMICKOH afAAAH, incE H AASKAI1011 CITNOINI np-kAk roc-. HOAILMN, HOHONE MUM! HOLNOtilk T8p1S0iNk, frm HISS/AWI rptIAOKI
N erm no,Kfr011la SEMAIA.
22) A ceea§1 notita in analele putnene, fara sa aminteasel pe pArcalabY. Ureche il aminte0e (pe Vilcea §i loan),
insa la loo gre§it, cad el pune lupta de la Rimnic dupa batalia dela Vaslul (02, 162). 40) Ureche (C2, 167) are in anul 6991 tefan voda at inceput a zidire cetatea dela tirgul Romanuldf, ce se cheamd Smeredova" ; cuvintele din urma se afla numal la Ureche. 4 I) Cf. Ureche (02, 167): in anul 6992 sultan BaYaziL, im-
paratul turcesc, cu mad o§tY at intrat in tara..1 inca §i cu Vlad voda Calugarul domnul Muntenesc... §i MIercurY in 14
a luY Iulie at luat cetatea Chilia, in zilele luY. Ivaqcu §i a luY Maxim parcalabiY. A§i§derea Inteacela§ an, August 5, at luat kid Cetatea Albt, In zilele luY Gherman tii Ioan pArcalabit Anal. putn. §i cron. moldopol. prescurteaza anal. bistritene, lasind afara numele parcalabilor. Pe aze§tia 11 gasim in documentele contimporane. A§a, in doc. 1481 (Archiva istorid, I, 1, pag. 75) : rkpa HAM rep MAU H irkpA MINA MINH DAIWA601{1 smorpaAncars; K. D. HUME° H K. D. MAKCHMA, HIMK4AA60111 KfAHICKTH. CF. §i doc. 1480, Arch. ist. I, 1, pag. 116. Ureche loan e gre§alli in loo de °and.
La
42) An. putn. prescurteaza povestirea analelor bistritene, nepomenind de arderea SuceveY la 19 Sept. Ureche (02, 168)
traduce aproape cuvitt de cuvitt anal. bistr. 4 a) Ureche (Ca, 168) are aci textul analelor putnene (16 Noemvrie) ; din ace1ea§1 anale 0-a luat notita despre numirea egumenuluT al doilea dela Putna, 1486. Ureche (C2, 169) Ya totul din anal. bistr., adaogind §tirea a nalelor putnene despre caderea luI Stefan de pe cal. Cf. Verb. Cron. Mold., pag. 147. Ureche (02, 169) are Wile in 26", an. putn. at Iunie 26". Care data e adevarata : Iunie 26, Tulle 26 sat Iulie 25 ?
www.dacoromanica.ro
LETOPISEVII DEL21 IIISTMTA,'? NOTE
TT
ILey Lupta dela Cozmin e istorisette Ureche (02, l69-174) dupl anal. bistr4ene, din care imprumutk toate datele mkrunte §i toate numele de localitAtT. Nimia nu e lksat, afar& 0 nimic nu e schimbat ; pe alocurea Mar stilul e
acola, cuvint de' cuvint. Ar trebui sh citam intreg pa, sajul acesta fatk in faik cu textul slavonesc, pentru a ne convinge despre a.ceasta. Versiunea analelor bistritene at pkstrat-o cronica moldopolonk; anal. putn. at prescurtat-o de tot. Cf. Vech. Cron. Mold., pag. 148, 177-178. 42) Tot aqa Ureche (02, 174) cu deosebirea a In loa de Mal are Martie 11. 42) Ureche (C2, 174) in capitolul Cind ail pradat§tefan vodk tara le§asca" traduce tot ce se cuprinde in analele bistritene. 4 9) Aceastk notit,1 este adaugata la cronica luT Ureche (Cs, 175) de Simion Dascklul, care a luat-o din anal. bistri-
tene: inteacelq an, Martie, s'att pristkvit doamna Despina a RaduluT voda, ce era robita de §tefan vodk, cind luase ce-
tatea Dimbovita 10 cu cinste o at ingropat in mknastirea
Patna". Martie in loo de Mal 11 poate fi o variant& a exemplaruluT luT Simion Dascklul. 55) kii 51) Cf. Ureche, 02, 178.
52) Cf. Ureche (C2, 181): in anul 7016 vazind Bogdan
voda... ail intrat in tara munteneasca pknk la RAtezati, la movila CATatiY, de cela parte de Rimnic, 28 Octomvrie... IF)i acolo dela Radul vodk l'at intimpinat sol, un cklughr anume Macsimian, fecTorul luT Despot, domnul sirbesc, §i s'at rugat luT Bogdan voda sk fad, pace cu Radul vodk, pentru a sunt cre§tinT §i de o skmintie. DecY Bogdan vodk, vAzind rugAmintea dela acel cklugkr, at facut pace pentru
voTa luT §i at trimis soil la Radul voda qi atunce Radul "god& Cu boeril skT at gTurat pe sfinta evanghelie ca sk fie pace
neclintitk qi hotarul cel bktrin pe unde at fost at Mat... qi s'ail intors Bogdan vodk cu pace". Ureche spune anume
ck cronicele le§e0T nu Insamnk nimica" despre cum at mers Bogdan vodk in tara munteneasck, asupra Raduluf
www.dacoromanica.ro
78
LETOPISETUL DELA BISTRITA
vodi"; ella prin urmare aceastli titire din letopisetul moldovenesc, i. e. din analele bistritene. Alineatul complet din acestea se termina probabil cu frasa ce termina, povestirea lul Urecbe Ai s'att intors Bogdan vodlt cu pace" : H CRTHOlpH TAKOHCAI H 1{1313pATH Cia Ailip0Mk RR CROA CHI. Cf. cronica moldopolona a Bogdan woiewoda uczynil talcie i poszedl nand
do ziemie swey".
www.dacoromanica.ro
II CRON1CA SERBOMOLDOVENEASCÄ DELA NEAMT
f 325 - 1512.
www.dacoromanica.ro
A. Codicele din 1557 al. mänastirel Neamtului. In Vechile Cronicl Moldovene§t1" cap. II, vorbind
despre cronica putneang, am arg.tat a autorul acesteí cronicI s'a servit pentru prima parte a el, drept model literar, de o genealogie universalg, (CKABAHTE Rs KpitT141,
tottraia Iv ilvVzdfue)
pe care o cuno§tea In
redactiunl bulgire§t1 §i sIrbe§tI. 0 redactiune de felul acesta am publicat In Archiv Mr slavische Philologie, vol. XIII, fasc. IV, pag. 502 §i urm. Tot dupg, modele bulggre§t1 §i sirbe§tI, me ales dupa aceste din urmg,
ail fost redactatl, partea a doua a croniceI putnene, aceea pe care am numit-o mal exact nanalele putnene". Atit acestea eft §i celelalte anale vechi moldovene§t1, ca d. p. cele dela Bistrita, nu se deosebesc mal intru nimio In modul lor de redactiune de analele sirbe§tl, cunoscute In nenumgrate versiunl : §i unele §i altele relateaz1 Inteun stil precis §i foarte pre
scurt faptele de apetenie, amintind de obiceit a-nul, luna §1 ziva, citeodatä numal anul In care s'ati petrecut evenimentele, §i evitind sistematic zrIce jude,6
44458.
www.dacoromanica.ro
82
OODICELE DIN 1557 AL laNISTIREI NEAMIIILDI
cat& asupra Jon S'ar putea zice cg, intro analele moldovene§tI §i cele sirbe§t1 exista o singura deosebire de redactiune §1 aceasta foarte neinsemnata : anume ca analele moldovene§t1 at adeseorI un stil mal Infiorit, nicl odatg, insa mal corect §i mal ciar decit cele sirbe§tI.
Pentru noi nu incape Indoeall ca ceI ce at inceput a scrie analele moldovene§tl §1-at luat de model pe cele sirbe§tI, care la rindul Jor fost .redactate dupa modelul color bulgAreltI.
Cu toate acestea, titre mhnuscrisele cunoscute pang acum nu ggsisem nicl unul unde analele moldo-
vene§tI sa fie amestecate cu cele sirbe§tl. Primul manuscris de asemenea natura este sbornicul ou No. 72 dela mAnastirea "NeamtuluI, in care gasim Combinate
la un loo un extras din redactiunea analelor sirbe§tI publicate de mine in Archiv !Ur slavische Thilologie §tirI luate din analele moldovene§tI. Aceasta este o incercare de a pune in legaturd istoria Moldova' cu istoria Serbiei, Tzrcie i imperiuluf bizantin. Fiindca aceastg, compilatiune este, pe eft §tit et, unica In felul el, o public aci ca o completare a celorlalte monumente istoriografice moldovene§t1 dinainte de Ureche.
Inainte de a da Insa.textul acestel compilatiunI, voit
da o descriere a sborniculuI, interesant §i din alte puncte de. vedere atit pentru vechea literatura bulgara (ntreg sbornicul este sort% in limba mediobul, gara) cit §i pentru vea romina. Descrierea. fAcuta -de parintele Idelchisedec in ,Archiva pentru Istorie, Archeologie §.1 Filologie, an..II, vol: I. pag. 136-137, este necompleta §i neexacta.
www.dacoromanica.ro
OODIO2Lg DIN 1651 AL ItliNXSTIRE/ NEAILVILti
88
Di e seris pe hartie, are )338 file in &Q, e
partit in quaterniunI de cite 8 file §i numerotatia merge regulab dela inceput pana la fila' 318, cu care se termina quaterniunea 38. Restul este adaugat mal tarZlie§1 6 scris de alta mina. Part4a. Ian e scrisa cu o semiunciala frumoasa in Sec. 16, partea a doua Cu o semiunciala mal colturoas5, in sec. r7. Ca ornamentia (initiale i vignete) sbornicul dela Neamt e mal frumós decit. cel ¿lela, Tulcea ; frumoase sunt vignetele dela fila 1 §i 23; cea dela fila 319 .e pst. Cunrinsul sbornicului este urmatorul ; firkeA611T1
110K&INTIO
npaelino CTX8 Wi
CICOpHhIX8
precuvintare la pocainta, pravila sfin-
HIC111 KICIAIAHE
tilor parintl al soboarelor pentru lumea Intreaga.
Aceasta introducere satt arecuvintare". la pravila sffntilor pXriptl adunati in soboarele ecumenice merge pri lit fila 117 a., imde incetse cuprinsul pravilel duo, caVitole:' CICSB. MITE el icfatujk Kmisrk
cUprinsul 'pre
scUrt al atbste caili (pan tla f. 22 b.i. La f. 23 a. incepe Insa§Y Vavila sf. apostoli cu titlul: npletiAo till. .1. 7 I4 cipsiX ani ft . 3 ma)WEik ri HKI CTX6 WIJA Pa
1
t
1, I.
i
gulduk th1KWAttjj KI*CN, HOTAIIX 31110W" pda4114N1.14 : pravila siintilor apostoll §1,a color §apte.sfinte soboare §1 a aAtor sfintl 0401 poruncl fi31urittN pentru toti oamenif §i pentru to`ate imprejurarile. Aceasta bucata pare A mérge Dana' 1 f 226 a., unde sé aflá patru hotite
analistice din,istoria IfoldoveI asupra mitropolitilor raoAlaventdoSif, Teoctist §i Gheorghe §i . asupra patriarhulul .81rbesc biNicodim!; acestea, sunt intercari
www.dacoromanica.ro
doinons mit 155f AL MINIStIREI NEAATULUI
late mal tarzia de o alta mina §i sunt serse in eursiva.
225 b. cuprind cronica pe care o
F. 220 b.
publicam mal la vale sub titlul &LA"4 CTTH tpT (imparatiI cre§tinI), lar dupa aceasta vin urmatoarele
bucal: Pfle
patriarhil dela intilul sobor din Constantinopol, f. 226 a. naTlapcii W . à. CSRW7K
KWIICTANTI"
228 a. pa
At1 ACT( HSCh 119AHOCASHIThl KpCTTSHH, HHCIHTE
;7E1 sìptií 1111+11HCA CA W LITHAPO
vrx% rpie nappilpx%
ClifITH A
H
4
C.17
ft
CTPO HHCAHTA
COK41 HQH.
.
Awl : sa §tip cu totii, pravoslavnicI cre§tinl, ca aceasta scrisoare, pe care o vedetl, s'afi scos din cinstita sfinta scri&Naiad inidi WATT
HE riMA
HS Ci6+ HHHCi
soare a color trei sfintl patriarhi din Siria §i nu are niel un adaos §i niel o prescurtare de cuvinte. Aceasta
este o circulara a celor trei patriarhT din Alexandria (FiloteI), Ierusalim (loachim). i Antiohia 4DoroteI), provocata de indemnurile luI Arsenie, mitropolitul Chesariei din Capadocia i exarhul intregeI biserici orientale, prin tare se eondamna hotaririle conciliulul dela Fiore* i prelatiI ortodoc§I carl ail aderat la ele. Bucata incePe ,cu noaiact rIpît MHT90114AHTIL
nrkibcipimikui
'
BM CTAHIHTAC MHTp0HCI1X. icecápr.v. Kamm.
hfiindea ail venit aci proa sfintitul rnitropo, lit al proa sfintel Mitropohl din Chesaria, Capadoeier, Kiiinchm
www.dacoromanica.ro
85
COMMA bIN 1557 AL 11X.NÁRTIRRT NEAMTULIII
§i
p' Ad Se termina Cu ¡WHOap
CA
Noy
Cidir CSapHil ROAIlliCaNk HáMIA faKOAG,
HAMICa
anp17.
ir1U,d
dTW .sima: din pricina luI i s'a da t sfatul nostru comun,
iscalit cu mina noastra, luna lui Aprilie anul 6951 (=1443). X
110IIikeTh I 1-1011bNad 6.0 'A
ra
CTkIA RN;14
AATANW
filt , Kor41 iiinkmwex w
,
rpRICk
"1
u,pKne
Kilt°
CIBWRirkTWWA cis.k gpecH fA
timplcHwiniaa CA0ipICHTU ûXOtild
Fa
rrro !Am : po-
114
veste folositoare despre Latini cun ne§tia Wail despailit de Crred §i de sfinta §i dumpezeeasca biserica §i cum 0-ail scornit eresuri, slujind _pima nedospita 247 a. ; cf. aceea§1 §i hulind pe sfintul duh, f. 232 bncata In sbornicul dela Chiev, f. 295 310, Vechile Cronid Mold. pag. 9. tl)
CAROTWkilik nierk rnaTi
SAW*: despre
postul de Simbata, cap. 50 din Zonara, f. 247 a. 250 b., cu o glosa romineasca, care zice nrk SHNE" acolo uncle se spune ca e pleat a posti Simbata §i Durnineca. spiivk lepEws.kxii : despre casatoria preotilorl f.
251-03 b. Orrpminin opiolkt: despi;q tunderea barbii,
f. 253 b. ROC/MINIX CA AMR : despre 0 *Timm BARU cre§terea parulul §i impodobirea cu el, f. 253 b. 254 a. npicrena: despre inel, f. 254 a.-255 b. 11
rispinwk n
npOqn Ambit% : despreFrand §i
www.dacoromanica.ro
86
HODICELE DIN 1557 AL lati:A'STIREt.,11EAMIEILITY
lalÏ Latinl, f. 255 b.-259 1. LÎng titlu la margit)e 11
Pa
cap. 51. Inceputul mina &tacuil Ci riAHK4 Ntt HinAHKIA CTpdHO U/1041HW : papa din irtom., cré§; rna .HA :
tinil partilor de spre apusi I
)
HM« H1 CTX1 05u,4 Hawero filiKWHd 8 TimHCI: cuVintele
sfintuluI parinte al ,nostru Nicon despre acola lucru,
f. 260 a.
262 a.
rum nowr HHKAZISWilti IMINCTA ô HELlirk)( )(PHe? alta
poveste a lul Nichifor Calist despre cinele lui ChristOs,
f. 262 b.-263 t. cf. f. 276 a.-277 b. din sbotnicul dela Chiev; Vech: Cron. Mold. pag. 8. CA8110 d WkAALHICKW firkAiglEHH KIKO
PAPHHHIIIH
Din% gpfcH : cuvint despre eresurile nemte§tI, pum a
vatat pe oamen1 eresurl Petru col Gingav, f. 263 b. 265 a.; pf. sbornicul din Chiev f. 310 a. y-311. b., 1. c. pag. 9. A
CA8H0
05u,a
Hiwero .o.tweia
nitpepcKarol ArDipHfila KI
fi3AttraH01( M'US$ (la margine: 8 Aarmiwx): cuvintul
rinteluI nostru Teodosie egumenul Pe§teril catra principele Izjaslav despre Laiinl, f. 265 a. 271 b. Aceasta e cunoscuta bucata din vechea literatura nisasca, .tran-
scrisa in limba mediobulgara: un cas foarte ifiteresant, cacl pe cind productiunile literatureI bulgye§t1 le gasinT mal toate In redactiunl tuse§tY, contrarul so intimpla foarte rar. Incepe cu: asz .o.tweit xots,km dumx,
pan rritm-Tp sfintei treimI.
Teòdosio. plecatul calugar, robul
www.dacoromanica.ro
87
CODICELE" DIN 1557 AL MA1461'16E1' NEAMTULUI AILIO
HS
KOWA
(sic) irkfrk
E
H
ô
X
H113/1W}KEHH
ré'fIETH
KirIH W &'¡1ET11
K
C6A0ir1ill 60 CA W 4111
FI
IAKKIH
C716pb
X
milli (sic) W CH : despre indreptarea .credintei, pre scurt, §1 despre infringerea necurati1or4 eretici §1 fiecare eretic de unde s'at aratat, ca s'at intimplat ca cineva sa le adune pe acestea la un loc §i sa vorbeasca despre ele 1), f. 272 a.-279 b., fail sfir§it, cad: dupa, aceasta lipsesc mal multe file din quaterniunea 33 §i 34. fiucata trateaza despre ivirea 6ITH
Ii
felurr" itelor eresuri §i despre hotaririle soboarelor ecu-
menice. Incepe cu cuvintele : HEAA nioAT
:
C6606 ;Re
Apoirrim,
adunind in a doua dumineca pe
oamenii cei credincIo§i. A
X
A
KHId ENHOSCK4r0 (8 T`LICE la margine): Chiril din Alexandria despre acelea§I lucruri, f. 280-281 b., intrebari §i raspunsuri. flOirli,tirállif KS KOWA KdKO H KOir0 ¡LiTtkil Alt1 LOMA CA CHOErô
H
W
W
Hd
111&-
AiTHHE ÇifiallpiMEHH 61;IWAW npm"iiiivi
KHírh
110ArkilHkIHIC firtI,EME 1111W2hT CA 111460 :
is-
torisire pe scurt, cum §i din ce pricipa s'at despartit Latinil de hol §i at fost alungati de catra cel dintif nascuV ai lor §i din cartile de pomenire, unde se scrit drept. Restul acestul titlu bucata intreaga lipse§te ; la márgine se afia o glossa care o atribue lui ') Ultima parte a acestul titlu sla* este cu totul obscur.
.13
tradus5, pe gicite, cad textul
www.dacoromanica.ro
88
CODICELB DIN 1657 AL ILINXSTIRDI NNAILTULITI
Mihail Syncel §i o nume§te H3A0MIliff tykrk : expunerea dreptel credintl.
IlpaROCriáKHON
La f. 282 a. incepe o bucata cu titlu necomplet, care contine intre altele un mic fragment din loan Scararul, lar dela f. 284 b.-302 a. sunt adunate la un loc o suma de fragmente privitoare la dogmatica ortodoxa din Anastasie patriarhul Antiohiel §i Chiril al Alexandriel (f. 284 b.), din sf. Vasilie (f. 286 b.), din Ioan Gura de aur (f. 287 b.), din Grigorie Teologul (f. 288 b.), din kan Damaschin (extrase din teologia luI : despre sf. troill, 289 a. despre numirile dumnezee§t1 289 b.), din Dionisie Areopaghitul etc., toate fragmente ce se repeta, merett in sbornicele mandstirell. tilgAiNTE Noy Hiwomoy agpaimIS ÚJ BMIT`k SOCTIlia
l'Hm
m
,
AillpHAW
ni
:
aparitiunea parintelul nostru Avraam
despre porunca arhistratiguluI Mihail, f. 303 a. 314 b, N
orcisk
KIKO
CITHOpH
Ph
T
COMINO
KfliCTHOE :
ara.-
tare cum Dumnezett a facut fratia de cruce, f. 315 a. 318 a. Cu aceasta se termina partea mal veche a sborniculut Restul este un fragment din tipicul dela muntele Athos, completat cu fila dela sfir§it, tot in manastirea Neamtulul, de ieromonahul Iorest la 1757, August 30. Mara de aceasta ultima parte, sbornicul a fost scris intreg In manastirea dela Neamt, pe la 1557, de catra ierodiaconul Ilarion la porunca mitropolituluI Grigorie, care l'a depus spre pastrare in aceea§1 manastire, precum se vede din urtnatoarea notita de
www.dacoromanica.ro
89
CODICELE DIN 1857 AL. MINXSTIREI NEANTETLUY ,...
M
pe fila 302 b. : CSBOBWilITE
z,..,
14
MC
xpa
I
71
N
rat
i
Mt
icfp rpnrtúpia A
T
'IN
H'kME tKA
2
H Adalalm [Irks
HOBE/MIDI
7 A"/MITI, 0 11 0AliTa CS1IaCK4
COCIVEHHa
H
CSHOBWH
H
Pa
CI noarkwi'Hiem CHd
Ha11A Oa Kmira Ha MASA II 0 a B II A A )tt
I II A h
..r
e AC E
Pe
6511,(1H
At
,..
cTro ,A,Xd
AA
...,
C Tk IX
HAI
H3B0Aillif
3G BE CA H Ati,4E MI
Fa
eel
BS MONACTIIIP
IA Ak
r4
'T
BB3H EHiE ra Ba H cnca HAWE IV xa, n,4 BAM
cu voea tatalul §i Cu ajatorul fiulul §i cu desavir§irea sfintulul duh, s'a !nee-
EMS
BS !Alai [AKA nintA
put aceasta carte anume pravila sfintilor apostolf §i s'a savir§it din porunca §1 cu dania prea sfintituluI mitropolit al Sucevet kir Grigorie numit §i dela Neam
§1 at dat-o in manastirea cu hramul inaltarel domnuluI dumnezet §i mintuitorulul nostru Isus Christos, ca sa-1 fie pomenire in vecil vecilor. Urmeaza dupa aceasta blestemul obicInuit contra celor ce ar strica dania §i apoI í halm ta pAnom ipoATaKona line. pTWHAgliffiliKd T61'0)1{11'1 MHTf10110MiTa, B1 Ann aniNmApa ag .a.: §i s'at scris 3E. M CU mina erodiaconuluI 'clarion, ucenicul aceluTa§ mitropolit, In
HOEBOAr BATW
zilele luI Alexandru voevod, in anul 7065 (1557), luna
lul August 1. La f. 228 a. se repeta aproapC acela§ lucru intr'o notita din 1567 (y301.). VezI traducerea completa a ambelor notite de episcopul Melchisedec In Archiva pentru Istorie, Archeologie §i Filologie, an.
II, vol. I, pag. 136-137. Asupra npravilel" care ocupa ceva mal mult de
www.dacoromanica.ro
commas DIN
90
1557 'AL 'BeANXSTIRE/ NEAWFLITI
juntatate din acest sbornic voiti vorbi mal pe largt' cu alta ocasiune ; déocaradata ó'bserv numal ci ea! este aproape identica cu pravila cea mica dela,Govora §i. a a servit prin urmare ace§tela drept isvor. Ad ne IntereSeaza in special crónica sirbeasca cea _,
amestecatA, cu anale moldovene§ti §i cele patru notite analistice isolate ; pe acestea le reproduCem intregi.
Pe cea dintli 'fiind a este pana acum singura compilatie de felul acesta, pe celelalte fiind-ca ne daü un exemphi de acele t itisemneirt istdt: ice pe manuscripte,"
care at fost folosite mai apol, .ca , material pentru anale ; Cf. Vechile Cronici Moldovene§ti, pag. 28. Epis-
copul Melohisedec, in descrierea manuscriselor dela Neamt, A, publicat numai traducerea acestor patru notite §i precum prevazusem in scrierea citata pag., 2503 cu gre§eli ; cit despre cronica, raposatul prelat nici n'a observat ca ea exista in manuscrisul pe care l'a avut subt ochi. No i publican' mai,la ,vale, in intregimea.lor, atit cronica oft §i cele patru notite analistice isolate, in textul original §i in traducere. Pasajele analelor moldovene§ti intercalate in cronica sirbeasca le relevam prin tipar r'arit. Asupra croni-
eel sirbe§ti §i isvbarelor ei se poate consulta arti, coital citat din Archiv hr. slay. Phil:. An XIII.
www.dacoromanica.ro
CROVICA SERBOROLD6VEgEASCX
91
B. Cronica serbomol doveneasc5. XpRCTI4HKCTI14 11,40E. RI4HKIt1H KWHCTHITIHS NkTS3
CSRWp5S...
.411.
CKWH44118 CA UAW .
kt
KWH
KWHCT4HT1Hk ChM AI'S 5f. H WCTARH T¡IftliZ ChMOKWAIS 4
CHOWN% IINCTHO
KWCTE H KWHCTcUPPRIS H KWHCTQWPTS HMI
RapCTKOBallIA ATMS .K,A,. [no] KWHCTaHTIO) tkapcTgolla !or
ALM& flfrkCTACHHI1K8 AT%
HOBLIHk
dIEHTLF1k KfAHKkIll ATS
AfWAWCIE BEAHKKM .31. ATS. npH MA% HU RhICTI1
T.111Hk
B. csswp% .pH. CRATkIX8 WM48. 4131041f MHZ frO KB. NkT%, .0.1WAWCYE
Ai4AkIH
ChM/ apKagn:h..
.41B.
np:Hq
MA% Mtn& .r. CZBMIS .C. CHAThlp WTI&H, a:1904H% .41. NkTI H ACAL1,8 .f. npH Hfhlk )KE BkICTh czstupss n CBAT111)(8
Wrkl.1,S. AM& BEAHKI&IH
.HI. daTh,
A81111 itidAhM
HISKSS WO .4. ATO, 31111WHk WTh1.1,8 ¡NI:AIM .31., 4H4CT4Cif ,A,IKWOS .K3., 101(CTTIlb .0.9411 A. vkT, 101[CTTHT4Hk BfAHKELM
API
npH HIttlk 7KE ShICTC .f. C%6WpS .paf. CBAThlp WThU,S. 101rCTHHh M44K1HApoyrhm /Arm .PI., TTlifplf ATS .f., 444131M.KTE .K. ATS,. ZISWKa KeMildAWKS AT% HNIKATI .4., KWHCTAHTIllk .4. ATO, Hp4K4WH4 css maTipTifi CH KOflHO MapTYHOX MiCALI,1
KWHCT4:1
npu CE41IdKH
CfIQH,HHCKhIH AWKEFIpOpOKS MWXAMETk. KWHCTMITINS
KWHCT1Hk .31.
irfrrs. npH
'MIX% WT111.1,55.
101(CTTHT4Hk ChM% fro Arm .1., AfWHTTI
;k11.1%
BkICTh .S. csstup% .90. CHA.
44141dillt .3., mum 101[CTHHT4Hh KOSHOHOChl C
THBEpTfitlk .S.
AT5S, ZISHAAHHHKII, 11t41,4,4H4 .B. raT4, aptAffe ;Kt H 4li4CT4CTE
Manuscrisul are dupi frasa precedent&
ICONCT4HTT1
din grepli AT%
www.dacoromanica.ro
luat din
92
ORONICA SERBOMOLDOVENEASOI.
4iT4 .R., .0.EWAWCTE 4A134144HTHHk .R. irkT4, /Mk KOHOH11 HKWHOs
RWCIERII ,KA AT4. floe CEMh 91111111+14E WTICTJAHHWA WTS
rpsick
H
oy,ApVIMWA 111Mh
O
Clgrk AWKE AO CIA. KWHs
CT4ITI1111 rHWHHMEHHT6111 .A4. AiT4, ASKI% Xii341/kCkIH
ero
.1. ATS, KWHCTMITIHk CS 11114110CA4R110/6 MaTEPIX CH IPHHOA
ATS .KH. sps
cups RhICTI%
.3.
WThRS 114 HKWHOROPLIA. HHKI4SW9/t
CSRWPS .Ta3.
CHATIIIP
ATS H MiCARS .A.,
CTMIPAKTE A+TO .4. u ACARS .R., MHXAHAS WAKEN RAtIrOtIkCTHs
49AHHHh .3. AT%11 mrkomo .E., MHs
116111 NkTA
X4HAII TPABAH amoppis
ero
ATh 1),
AIHKAHAS ChM .0.1W4SHA0811 CS AUTEPLR CH .0.1W-
4W110A .KE. ATS H C m.licats,s
ArkTS H ACARS .A., AEW4SHAS ChIHS
WHAM% AidKfAWHOMIL .4. ATO H
Nis cup WRHOKH CA I1PAROCA4RTE 11 IKWHhl CHAs
TWA IISCTARHWA CA RS RPSKSH HAM, H RASI'dPE XPSCTT4Hhl CITECOPHWA CA H CAWKICti CAWHEFICKtIcl CICT4HHIIIA CA CHA-.
WHIMS KVPHAWMS, RS A'kTW ...STg. (6360=852). ILICHATI MAKIAWHS .AI.
irkra.
CIA% poycH KiISCTHWA CA H RhIWA XI7CTT4HE. ASIlk nrkm,v,Aphis .KE. A+TI1 HArliCARS .H., 4AEA4NAPS R134TS WO .4. A+TO H Arkcats,ss, KWIICT411s ripH
daT4, MAW'S MIMS Fro .r. NkTa, pwmass .K. A+TS, noptipwreserm KWHCTRITIHK .1I. ATS, TIHI Ch1/155 ASRWRh
HORN 9WM4HS .4. A+TO, HHKIIISW96 zi.swica CARS .3.
.s AT% H Mls
no CEMk naspa 11414ATS 3MTH CA KI CBArkH
rwp.k MA/101141h 4.0.4114CTIM6 AAWHCKKIMh RS ROERWACKWMh
caioy eye mils moil-, HS A+TW .1.sv6.0.. (6469=961). 1W4IINS 111,HMHCXTH .3. NkTh H ACA11,8 .3. 1161K4ATS 011%0 WTS 444444 AO RHAHICXYA irkms .(svnA. (6484=976). Ramat no94s7= pwreuki sn%rapooysings ATS, KWHOWTIlik WTI ero
1) in original urmeadt aci nOTHCL. E de notat c4, originalul are mal multe Indreptarl i adaose, mal ales la numArul anilor, pe care nu le reproducem, deoarece nicl un interee pentru no!.
www.dacoromanica.ro
86
VOPT041) yosvasan00410110EfUgg
'H' VA41, II sinsv31.w
"ir
sdil.y
SVHVXHW 91161JVV4PVII
H
81116'31,W
9HIJAVSI?
Y
SI1114/31,W
'la' 6s4y
"r
'3' `FIHslY
H
'V
H 81111,31,W
''U
'1,*
3
8XVWOHOW
0,14V u Vroym.w
"11. 9H111.1,13CH1 ni.ho'd
`11411,V 1.0%131
Oil
WAHOYA3 VIIIHC
9v.Itotiendotly I' 'U `SLLIN oVVV31
111111HVI3HA151
v6AWnwo vvieVindodJyu
SVHVXHW 81131,V13
slq.y
mush'
milywind
g
83 IIIIMH193 HWHO13 1,1V
811W3 'V' H OVVW
`Hlived wwwald 9HHHIJAVY 17,11,1? "Y. SVHVXHW .s. '811.V 55H193 AOHIIHVJAHAIN 1151.1tOY SIMIS1211311111 SIV.1.11[01108 'X `V.1V Ill.V1V11 11111111WAIN 'UV' `8.9,V 1111HVAll 111111YA160dJVH
ig. `81V
OJI
811193
WHAOHVW
Hlr
HNHYA1606JVH
¡wit. 'Alm vwvYv oY OJO3 V813tiVil eniN5) sll.v (T8TT-__-6899) IIVIVI, 1111193 1181VHAOHVW IIIIIIYA1606JV1 'X siWP8P19
411,14V
'IMF
VIIIHAINHV IHHHWAIll *H. `171+11 0.01P31 IWIJJV "Ce ILVIVI, IVIJJV 8a.ndu 0J3 Si. u,L4.y olpyv (/ 4.1tow
Ivsir.ho'n s11w34,w 'Y. H
IYHJII(J01 S1ill .1t0Y81388
MIV y
W111111
01#110(113.110114
VH
SYV6J
leVIVOJ
lefISIJJ
WXVVIII1W WUVU
ns944/ria
IsIv
11JOVM
up
INCH
(1
OH
31.14/111811V6-88
nu
HP1VVW
9dillYCAPY
vi
4.u.koN
VHJEll
9HHHCAIWHV
VIE]91(11 OJO0/13
83
H
4VVVW
SH
88
ASYCS11 H
INvdd
..011
eau udup
Om, ololuvirm
114'
`W.V.
VJOVMOVVII
miu 1.36yOlvt,
SH193
H
x3VVIJ
H1VVY %IVY IWA151161/J VVHVYHW
vHos,h3dv'ti
%HIV OJI
SVOWN11111
VYVI/JHfiell H
8H193
H
86VH3VV
'HJWC/112
81C11
SVHVXHW 81HWIlUV
'BP°
SYVJJ
su %)1Hriamdu till1pW011 '11YOU30J ma,l.v i'llf genvios %MIMI 361113VV
HIIHIVV 'W3
witintil.sm HIUdW83 *H `911,V
VII,V
mullsi `(gtgT=.-999)
NA Al14,1,
HGWAI/
OJVH3W.Id
IJAVg OJI .8V. 814.V
V`
W3
I14Hou JAVIvr oysirstulitow
N
WMV5ICSCW
H1931HVI8
IldillYttlOW
WRIW.1.611
IHJOHOU
INvdd wrny.uss
88
A0E119148
H
(gOgI=OIL,9)
'141g).
Hswdsiz
(IAN NH %WallIHJAW
8J,111
OM
IAl2113611
9JOVAIOVVU 1H.
somo shwai.w s.
www.dacoromanica.ro
011
94
CRONICA ,E3BABOMOLDOVRNEASOX
4HAPWHE1Kk CIIIHS fro fltIAEWAOrk .A. /AM, AdMA 11113/10)K11 H CAWKECH
14
Nk1i111. 1W KOVII'k
ME1f)%
WTS
AO 3Af ..eálq. (6860=1352) API+. KAT4K0y3H116
dAdA14
1W Aid.O.EH
11% ALANk nanewnork, 1WHS CS ¡NATION. H CIAHWAilt
dHAPW%
HHKWA110), KaTaK01(311111t H HOECO'KAHTEHk HS Korkik H
AWIW41H11 MUM MIA9WHHKA IldAfWAOrd .A. ATS, 4AN0y11Alt, 110 (id% C1%1117 K1,lWIWtU1Htt nanEwnora .AE.
ATS.
ex/TS C8301,4114.4 HU Ail1(141 M A'kTd cup& u,are, RS
Arm
w.p. (6867=-- 1359) WTS, To/A npoH3Ronie FITIA1h BONITO/Mk HVIA CA AIWAAdliCKdd SE MAUI 2). ripitiAt .
Aparwwi. KOOKOAd WTS 0111p7.cHoli 3E4AH WTS .414(1d%
roypoinh Hd AWRk 3). COTS TOrOMAE A`kTd RS ArkTW .(swAs. (6867-4359) T01N1H 11(AHA0WA K4AHHWA1-6 H Fl(AHMHWA spwAk H tipiAtuA milwrhm CTI3111111 K 3dE1dAWAik, H WTS TOArk CS% movfmala B
MNIlIHÎ CSTROpH
C,Q
H Hiovcrpottaf. KfAiE
II riaroysa110 Ark--.
crrwp xpscriaticKkaixh. skiwA ;HE H TIMM
RfAH11,H
110
3E%
MA'kXk.
TR Al1WH/116 AillMOWEAWTHAill ATWAik WTHEAHHCE royokH 10/11111WAE flçVkHAWIlIaQ
R
A'kTW .,stup.. (6869 =-
1361) norbmi MWAIHHAO IlEgTW(ICKk111. ex./C4111
CTWTH116 K
AEC/ATOMS
_ME
TEKAUI10ArC
HI1X01(
W.C44111(lt
HIECTkIH4I6 `TKICAllIdATh A'kTli (6880 -- 1372)
01r/11IATIL 11,(111% SI1WUJk.
Ec A'kTO 1,211,41. (6901=1393) 1111TAIHA TOIN111 TIM%
3) 3)
Patsaj corupt. Tu original atAtAii.
La margine se aflii aci o glossrt prin care se atrage aten-
tiunea eetitoruluT asupra pasajuluT despre tara MoldoveT spa, ad trpaiiS MWMARCK4A.
www.dacoromanica.ro
CROITICA. BERBOMOLDOVENEASCi
.(6911 -= 1403) flOrkEHE gard3HT4 Rs ATW WTS Aptly& HOAk anroypoatk, IlOfiva .KA. Kw ATW .e.SLI,KA. (6921=1413) 4401(CIA XOAH HQ HO=
ORIMAO, d HOCAAH CHOIrCTHOk FAH° A`kTO
(1d3Ck1Ekt
RAS%
ramil
WTS TOPOKAE adKAalik HltICTh Hd HCKpOlf, H aAEPHMIS HOEHOM AlW44dHCKdr0 (sic) CTA Hd rocno. H.POCHOAkCTHOHd ATk AK. H 41+CRtHlik
Ak.CTECO
Rs irkmw
H.
SU,K.0 (6929 = 1421) oymp.kmk
. e
BETCKKIH H gaps C0y4T4111 CIEKOMkIH KNEW-a&
Kw NliTW
.ISH,AH. (6938
1430) TOINH,H 11(11.AW1
104811k.
Kw NkT,W .(S11,11. (6950=1442) oysti ISHKOVAk ME3HT11 Gira Hd HAACTX1t.
ATW
Kw
WhilltrptiAk
H
sll,Hd. (6951 = 1443) xoAFF KAM noAk CSSHAd ;KfISHOHk, H HS TO ATO (142611
KOrik KdWOIr Ha ilitaLOKoH 3EAUH Hd rilAWHHHIJA. Kw NkTW .(s1.H2O.. (6959=1451) oyalfAmk awypark, 45EKAIPTd A.
Rs 'Arm .(SH,A. (6960 =-1452) u,apk auxa4FAk GEM 'wham,
EINCTHO
Kw
csrpaAn HOKkIH
ATW fsu,aa,
ihiAk KI111111
(6961=1453)
REM li,ApHIVAAk, M`KCAH,d
EINHPflaAd.
1113TATk u,tip% MEXMEAk
KS .41,kHis.
HTO9HIEK.1%.1
Rs &km .(sui,n.o.. (6989.= 1481) oyairkmk Raps MEXMEAk KErk HAKO alofrk np.kwFAk cs HOHCKWAlk,MdH .r. oy LIETH9STOKS .HI.
LIACS AkHE, d
HOHMH LI,NICTECO, WkCQLd TOPOSKAE
Hatd3HTS CkIHS
I. K
CN.KOT,R, H LUAU
spama CH 11110PHd. cwu u;api npindun 1EATR.
.r.-ro A`kTd Rapcmsa. Er0.
Fro
H
s.kakrpaAk
i
KR A+TW .r3K. (7020-=1512) arkcAu,a dfifIHAid .1. OCT& AS 64131311Tb. U,NICTHO CROE sorompsakomoy csoFam( ckinoy CEHAHMIS H
RS TO ATO npn 04411011%ffikEtaro W gorAana
www.dacoromanica.ro
96
MONICA AgtiliOMOLDOVENEASOÁ
HOIHOA`k HkICT6 Al096 H CIM9STOHOCif H W HSCE HI. CTpOlHif HISEMAH AIWA4AHCK017 WHO WTI HOMTa sonar weed csmpark, WHO ME PAW', HHO 2#C1 ilACTaa czaspasia HS HWHCKAXS, MICO aiHWPIAMS rAar0AaTH RkITH CHH1111161A SAM HEIN flaAH HaCTATH 3A046CTHHar0
totrk taKOME HHWET6 CA 0 AHTH)(f1HCT+. caTs tkapersa mexmeAk sera AO HAICTICa H4HaHT41 -MTh .KA. A'kTk H WTS HolfICTlia HalABHTa AO gaperea Cat.
CAM A& NkTS.
/MAU
K. Kkrw
. su,Ae.
t
(6961 = 1453)
B.k
afIXIIHHCKOHR
svpk nucsrlsk WT6 HC4ffLIECKar0 MOHACTHrk ElpH SAarOtike.
THAaik ROMA adiffiaHArk. H HO TOM& HS Aktill aAIPHApEdia CklHa WILMA [COMM KAAPOCAOHH CA HpliWCHAIIIEHHIAH AIHTp011WAHT6 KV)16 .0.(WKs
THCTS tTap61H WTS allXIIIIHCKOHa C97KCKar0 KVIlk HHKW. AHAla.
Ks airrtu .(sekst. (6985.1477) nlicrami CA !IrkWCBAIIIIHH11111 MHTIJOHO,94T6 KVilk 41WKTHCTI. CTailkM.
Ks AliTW
.(3.0.I.
(7019=1511) HACTAHH
WCHAIIIEHHIAH MHTflOHWAHTIt
Nrkerasaisia
CA
KIrilk rewprit CTapkIH
np.kwreAlpessaro
AO 111W1lliA MHTflOHOAHTa USTI%
.0.RUKTFICTa
HA.
H WT6
41HT(1000AHTA
A'liTit .AA.
C. Traducerea.
Imparatil cre§tinl. Intiiul sobor. Constantin cel Mare a domnit 32 de anl. Murind Constantin cel Mare in virsta de 65 de anI, Lisa im-
www.dacoromanica.ro
MONICA StRBOMOLDOVENgA SCÁ
paria celor trel
fil al sal Costea, Constantin §i Constantie, earl domnira 24 de anl..Dupa Constantie domni Iulian Apostatul (Calcatorul de lege) 2' anl ; Iovian 9 lunl ; Valentian cel Mare a 1 aril ; Val 13; Gratian 6; Valentian 15; Teodosie ce! Mare 16, Pe vremea acestuIa a fost al doilea sobor cu 150 sfintl parintI. Arcadie, fiul lui, domni 22 de ani; Teodosie ce! Mic, fiul luI Arcadie, 42 de anI ; pe vremea lul a fost al treilea sobor cu '200 sfintl"parintl, Marchian domni 11 anl i 5 lunl ; In vremea luI a fost al patrulea sobor cu 630 sfintl parintl. Lev cel Mare domni 18 anl ; Lev cel Mic, nepotul luI, 1 an ; Zinon, tatal luI, 17 anl; Anastasie Dicor 27 de aril; Iustin Tracul 9 anl ; lustinian cel Mare 39 de anI; in vremea acestula a fost al. cincelea sobor eu 165 fintl parintl. Tustin cel Mie al doilea domni 13 ani ; Tiverie 5 anl ; Mavrichie 20 de aril; Foca Capadocul 8 anI; Iraclie 30 de anl ; Constantin 1 an; Iraclona impreung cu mama sa Martina 4 lunI; Consta 27 de anI. In vremea acestula se ivi mincinosul proroc al Saracenilor Mohamet. Constantin, fiul lui Consta, domni 17 anl ; In vremea acestuia a fost al §aselea sotIor cu 170 Eat* parintI.
Iustinian, fiul luI, domni 1 an; Leontie 7 anl ; Apsimar 7; Iustinian Cirnul impreuna cu Tiverie 6 ani ; Filipic Vardanie 2 anl; Artemie i Anastasie 2 al:a; Teodosie A.dramitul 2 anI; Lev Conon Iconomahul 24 de aril. In vremea acestuia RomaniI Wail despartit de GrecI i ail pastrat Roma pentru sine, pana In ziva de astazI. Constantin Copronimul domni 34 de aril; Lev Hazar, fiul 14 5 anl; Constantin cu credincloasa sa mama Trina 28 de anl. In vremea acestora 44a6.
7
www.dacoromanica.ro
98
0110NICIA. ElgR80110Lb0VgNEASCI
s a tinut al §aptelea sobor cu 367 sfing paring impottriva iconomahilor. Nichifor domni 8 anY §i 9 lonl Stavrachie 1 an §i 2 lun! ; Mihail Ragavel Cuviosul 2 an! ; Lev Armeanul 7 an! §i 5 lunl; Mihail Travli Amorel 8 4m1 §i 9 lunl ; Teofil, fiul luls, 12 anl; Mihail, fiul luI Teofil, cu mama sa Teodora domni 25 de anl §i cu Vasilie Machedoneanul 1 an §i 4 lunt Pe vremea acestora s'a reinoit pravoslavia (dreapta ere. dinta) §i sfintele icoane s'ad pus din nod in bisericl §i Bulgaril s'ad flout cre§tinl §i literile slovene§tI s'at alcatuit de catra sfintul Chiril, in anul 6360 (-852). Vasilie Machedoneanul domni 19 an!. In vremea acestula se botezara, Ru§il §i se Moult. cre§tinl. Lev Inteleptul domni 25 de anI §18 lunl; Alexandru, fratele 9
lul, 1 an §i 1 luna; Constantin, fiul lul Lev, 54 de anY; Roman, fiul MY, 3 anT; Roman 20 de anI ; Con, stantin Porfiroghenitul 15 anI ; alt Roman 1 an ; Nichifor Foca 6 anY §i 6 lunl. In vremea acestuTa incepu
a se zidi lavra dela sfintul munte decatra Atanasie din
Atos, pe chid avea Inca rangul de voevod,
In anul 6469 (--961). Ioan Timischie domni 6 anl §i
6 lunT. Trecut-ad a§a dar dela Adam pana la
Ti-
mischie 6484 de anI (-976 dela Christos). Vasilie Por. firoghenitul Bulgaroctonul domni 50 de aril ; Constantin
fratele lul 2 an! §i 11 lunl ; Roman al doilea Arghir6p )15 anl §15 lunl ; Mihail Paflagonul ? anl ; Cala,tatin
4 lunl §i 5 zile; Constan tin Monomahul 12 ani ; Featiora Porfirogheneta 1 an §i 9 Jun!, Mihail cel
Bltrin 1 an; Isachie 8 an!, Constantin Duca 7 an! li 6 inn!, Evdochia, sotia lul, cu fill el 7 lunI §i citeva zile; Roman Dioghen 4 anI ; Mihail, fiul lul
www.dacoromanica.ro
MONICA sgasooLDovEmisol
99
Constantin Duca, 6 anl; Nichifor Voto niat g anl; Alexie Comnin 36 de anI ; Ioan Porfiroghenitul 16 ani; Manuil Porfiroghenitul, fiul 14 38 de anl. Surit ala dar
dela Adam pang, la aceasta domnie 6689 de ant (= 1181 dela Christos). Alexie, fiul lul Manuil, Porfiroghenitul, domni 3 anl; Andronic Comnin 2 ani ;
Isachie Anghel 9 ani ; Alexie Anghel, fratele lul, 26 de anl ; Alexie Murtuflo 4 luni. Pe vremea lui se supuse Tarigradul Latinilor, li intimplinduse neorin-
duell in cetate, se ridicara din toate patine asupra cetatil §i cucerira Frincil cetatea, in anul 6710 (=1202),
§i fugi Alexie Murtuflo, lar Frincii tinura cetatea nu putinl anl ; §i suspinarg, adinc Grecil vazind rgscoala din cetate §i pomeneati pe papa Romei la cele dintil npomene§te doamne". Teodor ce! Mare Lascar domni. 18 ani ; Vatat Ioan, ginerele lul, 32 de anl ', Teo-
dor ce! Mic Lascar, flul lul, 30 de ani ; acesta a domnit impreuna cu Frincil. Mihail Paleologul, care alunga
pe Latinl din Tarigrad la anul 6756 (-1248), domni 24 de ani; Latinil fggitduira tribut Grecilor. Andronic, fiul lul Mihail Paleolog, domni dupg, moartea taMini sati, in timpul patriarhului Iosif, 20 de anl ; Mi hail Azimit §i fiul luf, Paleolog, domnirg. 18 anl; Andronic, fiul lui, Paleolog, domni 30 de ant Acesta rasturna pe Varlaam §i cu vorba §1 cu fapta. La un loo, dela Adam pang. aci sunt 6860 de ani(= 1352 dela Christos), Catacuzin Iw Matei, Paleolog, domni putin timp ; loan
cu mama §i fiul sgt Andronie, Catacuzin §i Posincliten impreuna, §i Caloioan, fiul lui Andronic Paleologul, domnirg, 30 de ani ; Manuil, fiul WI Caloioan Pa,
leologul, ddmni 35 de ani.
www.dacoromanica.ro
100
CRONICA SERBOIOLDOVE4TRASOX
Aga dar dela inceputul lumel pang pevremea
acestor ImpAratI at trecut 6867 de ani (-1359 dela Christos), in acest an, cu mila lul Dumnezet, s'a inceput tara moldoveneascl. Venit-at Dragoge voevod din tara Ungureascd, dela Maramurag la vinat dupg un zimbru, In acelag an 6867 (=1359) all trecut Turcil Ca lipole
gi at luat Vadul gi at cucerit multe tinuturI din spre apus; de atuncl s'a facut rgscoalg, gi neorinduealA mare
gi pierzare prin tArile cregtine. Fost-at gi cutremure mat.1 pe plmint. Doi ani dupg ce at trecut Turcil Calipole, in anul 6869 (-1361), at perit Momcilo din Peritor.
In anul 6880 (-1372) at murit tarul Urog. In anul 6901 (-1393) luarl Turcil Tirnova. In anul 6911 (=1403) peri Balazit Amira de mina luI Demir subt Angora, Iunie in 24. In anul 6921 (-1413) merse Musia la Novobrdo, lar dupg un an ImpragtiA, pe Bulgarl; in acelag7 an
fu omorit la Iscra; lar Alexandrui voevodul Mol-
dovel, se sui in domnie gi domni 32 de ant gi 8 lunI. In anul 6929 (-1421) muri Bala din Zeta gi tarul-sultan numit Cripila. In anul 6938 (-----1430) luarg, Turcii Solunul (Salonicul).
Tn anul 6950 (-1442) =or! Iancul pe Mezit Beg in tara munteneascl.
In anul 6951 (-1443) merse paga impotriva Belgradului g'i zidi cetatea Jirnov; in acelag an Mu Iancul pe paga in tara munteneasa, pe Ialomita.
www.dacoromanica.ro
(MONICA 151ERBOMOLDOVENEASOX
101
In anul 6959 (-1451) raposa Murat, Februarie In 4t In anul 6,900 (-4452) imparatul tlehmed Beg lug, domnia §1 zidi Cetatea Noua, din sus de Tarigrad.
In anul 6961 (.1453) lua imparatui Mehmed Beg Tarigradul, in luna lul Mal 29, trite() MartI.
In anul 6989 (-1481) mi imparatul Mehmed Beg, dupa ce trecu cu o§tile dincolo de mare, Mal In 3, Inteo Joi,, la al 12 ceas din zi, lar domnia o lug, fiul sad Baiazit, In aceea§1 luna, in 19, Inteo Simbata, §i alunga pe fratele sail Cema.
Acest Imparat lua China §iBelgradul In al treilea an al ImparatieI sale. In anul 7020 (1512), luna lul Aprilie in 10, 'Asa BaTazit Imparatia fiulul sat spurcatulul Selim, §i in
acela§ an, pe timpul cuviosulul Iw Bogdan voevod, at fost boala §i moarte multa §imultg, neorinduealg. In tara Moldovel: ba foamete, ba dese strIngerl de o§t1, Ala ca multi ziceat ca acestea sunt semne rele §i ca are sg, se ridice
rautaclosul tar carel se chlama Antichrist, precum scrie In carp. Dela imparatia lui Mehmed Beg pang, la imparatia lul Balazit sunt 29 de aril; lar dela Imparatia lul Balazit pana la imparatia lui Selim sunt 31 de aril.
In anul 6961 (-1453) era archiepiscop kir Iosif dela mangstirea NeamtuluI, in timpul cuviosului voevod Alexandru.
www.dacoromanica.ro
102
cRoxic.4. StR1101MDOVENEASOX
§i1 ifial apoi, in zildIe kg Alexandrel, fiuI luT Ilia§ voevod, s'aii miruit preaosfintitul mitropolit kir Teoctist ce l tatrin decatra archiepiscopul sirbesc kir Nicodim.
In anul 6985 (-1477) raposa preaosfintitui mitropálit kit Teoctist cel Batiin.
In anal 7019 (-111) rapa preaosfintitul mitropolit kir Gheorghie ce! Batrift, §i dela moartea preaosfintituluT Teoctist tnitropolit,pana la Gheorghid mitropolitul sunt 34f de ani.
www.dacoromanica.ro
III
CRONICA MOLDOPOLON i DE NICOLAE BRZESK1
1359 -1566.
www.dacoromanica.ro
A. Nicolae Brzeski i codicele dela St. Petersburg. Intre numAroasele manuscript° polone ale biblio-
teceI Zatuski, plstrate astAzI in biblioteca imperiall
din St. Petersburg, se aflA unul de cea mal mare importa* pentru istoriografia noastrA veche, cAcI el confine autograful cronicei moldopolone, pe care am
diatat-o atit de mult Ail acuma §i pe care n'o cunot team decit dintr'o copie f'doutl in sec. 18 pentru istoricul polon Adam Naruszewicz. Dupg, aceasta copie, foarte
neexacta, noi am publicat cronica moldopolona in Vechile Cronice Moldovene§tI inainte de Ureche", Bucure§tI 1891. De pe atuncl incl D-1 Dr. J. Korzeniowski , un distins bibliograf din noua generafie polona, imi comunicase cl inteun catalog al biblioteceI Zatuski din St. Petersburg a gasit insemnatit o alt1 copie a cronicel moldopolone, gait de cea pe 17
care o cuno§tea §i D-sa din muzeul principilor Czartoryski dela Cracovia, ale cd,rui manuscrise le descria pe atund. Mal tgszitt D-1 Korzeniowski, avind ocasie A, studieze mal de aproape manuscrisele biblioteceI
www.dacoromanica.ro
106 NIOOLAE BRZESEI IF CODICELE DELA ST. PETERSBURG
imperiale din St. Petersburg, rnY-a comunicat ca in-
teadevar aceasta biblioteca posede o noua copie a cronicef moldopolone gi Inca o copie mal bun/ decit copia muzeuluI Czartoryski. Comunicarea prietenului
meA m'a flout sa, intreprind o calatorie la St. Petersburg gi ml-a dat ocasie sa descoper acolo nu o copie a cronicd moldopolone, ci insugl originalul, autograful WI Mikoiaj Brzeski, cel care a scris-o pe la 1566 in Ia11.
Manuscrisul in care se afla acest autograf este manuscrisul polon cu signatura V. IV. No. 250, are 57 file de hartie in folio gi e scris de aceeagl mina dela inceput pana la sfirgit. El a fost adus dimpreuna cu toate celelalte manuscrise ale bibliotecel Zaiuski din Vargovia la St. Petersburg gi depus in biblioteca imperiala de aci. Dintr'o notita care se afla pe fila
din urma se vede ca a fost °data in proprietatea until ncastelan, de Cheim" : kronika watoska wielmokeg° Jego Maki pana Cheimskiego; cronica moldove-
neasca a gratiositatiI sale prea puterniculul domn (castelan) de Cheira. Manuscrisul are treI partY deosebite una de alta gi agezate inteadins aga de alcatuitorul lui. Partea
intiIa are titlul general de kronika tureczka (cronica turceasca) gi e impartita in mal multe capitole, fiecare cu titlul sat special ; ea merge pana la f. 47,
far/ sa se sfirgasca, cad fila cea din urma este stricatl,.
Partea aceasta e o copie a cunoscutel cronid turcegtl" a IeniceruluI sirb Mihail Constantinovicl din
www.dacoromanica.ro
/4DIOLAR BRZEMIT
t CODICELE DELA Sat. PETERSBURG. 107
Ostrovita 1), publicata de mal multe oil §i citata de istoricil polonI de obiceiti sub titlul : onernorfile leni-t cerulul (pamiqtniki janczara). Redactiunea manuscrisulul nostru e impartita In 48 de capitole ; cap. IXXXI merg pan g la f. 32 b., unde se afta numal titlul capitolului XXXIII cu notita Dragula voiewoda woloski
etc., hoc caput vide post chronicam Valachiae", lar
dupa aceasta urmeaza rara Intrerupere capitolele XXXIVXLVIII; acesta din urma nu este complet, deoarece manuscrisul are ad o lacuna. Se vede ca alcAtuitorul manuscrisulul, care avea de gInd sa anecset() §i cronica Moldove" pe linga cronica turceasca,
a scris din aceasta din urma capitolul XXXIII, care. se ocupa aproape esclusiv cu Vlad Tepe§, cu intentiunea de a pune acest capitol mal tarzia, dupl cronica tnoldoveneasca. Cronica turceasca incepe cu cuvintele : A pierwszi
poczatek Turkow iest s Tatarow ktorzi liata bozego siedmsetnego pieczdziesziatnego piatego wysli s pulflood z ziemie' zagorza" §1 preclt m'am putut eau vinge din comparatiunea citorva capitole, In special a capitoluluT XXXIII, cu editia dela Var§ovia din 1828 2)/
este cea mat bunci i cea mai veche din toate recen-
siunile cunoscute pan. acum. Nu ma Indoesc ca InvatatiI polonI vor §ti sa profite de aceasta noul copie, pentru a ne da o editie criticd, a memoriilor leniNumit gresit de Xenopol, Istoria Rominilor U, pag. 283, (onstantin Mihailovici, dupli Hasdeu, Archiva istoricii I, 2, pag. 8. Cf. asupra editiunilor polone i cehe ale acestel cronic1 Zeinberg, Die Polnische Geschichtschreibung im. Mittelalter, Leipzig 1873, pag. 419-421.
www.dacoromanica.ro
108 NICOLAE BRZESKI F CODIOELE DELA ST. PETERSBURG
cerului"y cunoscute 'Ana acum numal, in ni§te copil foarte corupte din sec. 17, precum este copia din manastirea dela Berdyczew, dupa care s'a flout editia din Var§oVia la 1828, sat copia bibliotecei Dziaiyriski din Kdrnik, care niel ea nu este completa. Profesorul BrUckner, care s'a ocupat multa vreme cu manusciisele polone ale
bibliotecel imperiale din St. Petersburg, va releva de bund sama insemnatatea acestui not manuscris al cronicel lui Mihail Constantinovici din Ostrovita 1).
FF. 48 54 a. contin cronica moldopolond, ala cum o publicara mal la vale, pastrind intocmai ortografia originalului, deosebita foarte mult de ortografia copiei Czartoryski. FF. 54 b.-57 contin capitolul XXXIII din cronica turceasca sub titlul : nVipyiz s kroniki tureczky popisanei przesz Michala Constantinovicza z Ostrovicze, Racza iednego
ktori bil Wzieth do Turkow miedzi janczari, ktorey dostal urodzoni Mikolaj Brzeski, K. Je° M. sekretarsz i dworzanin, bendgcz poslem in anno 1566", adeca:
Extras din cronica turceasca scrisa de Mihail Constantinovici din Ostrovita, un Sirb luat de Turd intre Ieniceri, care cronicd, a capatat-o nobilul Nicolae Brzeski, curtean §i secretar al Maiestatii Sale Regelui,
fiind sol in anul 1566". 1) Memorlile leniceruluf sunt insemnate mal ales prin aceea cA ele Bunt prima scriere istoricà in limba polonii, dintre anil 1490-1516;
inainte de ele cronicele se scriail in Polonia iatine§te; ele deschid calea scriitorilor national' de ma' tirziii: Stryjkowski, Bielski, etc. Dupi nol, copia Zaiuski Inlitura Cu total presupunereaca originalul acestor memoril n'ar II fost seria In limba polontt. Ca isvor istoric memoriile, aunt foarte Insemnate pentru descrierea luptel dela Varna; vez! Zeissberg, 1. c., pag. 421.
www.dacoromanica.ro
MOLAR BREES' kg OODWELE DELA ST.. PETERSBURG 409
Dupl aceste euvinte urmeaza. titlul capitolului XXXIII :. nJako. Wladiflaw stakisy sin Draguli w[o]ievodi volofkiego s Turkiem valczil ir iako ezefarsi tureczki dobil vifpu Mitilenu, a ucziniwrsi s krolem Mathiafem
przimierze dobival xiazath arbanafky 4iernie, krom iednego ktori mu siq obronil, hnieniem Skindet, eapi, turu'XXXIII" : nCum Vladislav, flul eel mat mare al lul
Dracula, voevddul moldovenesc, s'a batut Cu Turcil §1 cum imparatul turcesc a eueerit insuld Mitilene,
lar Wind pace cu regele Matia§, a supus pe principil tariT Albanejilor, afarä da unul singurt eu nu-
mele Skinder, care i s'a Impotrivit, eapitolul XXXITT,"
Naratiunea incepe Cu frasa Dragula') yeieVoda wolofki dva sini mial : starfsemu Wladislaw a ,inlodfsemu Dragul, a obu dal bil czesarzovi, Machometovi ku dvoru sluzicz" (Dracula voevodul Moldovei avea doi fii : cel mg mare se numea Vladislav, cel mal Title Dracut,
§i pe amindol II daduse la curtea imparatuluT Mahornet spre slujba), trece apol la expeditia, lui Mahomet contra WI Vlad Tepe l ,. poveste§te treeerea DunariT, infringerea luT Vlad, punerea in seaun a luT
Radui, fuga lui Vlad, prinderea §1 inchiderea luI de eatra Matia§ regele Ungariel §i termina eu cucerirea Albaniel §i it insulei Mitilene prin Turd. Sfir§itul capitolulul este: wroczil sig do Adrinopola (sc., Mahomet), a. taut przysli poslovie od krola boisenikiego Thiatnasza
24daiqcz b przimierze" (§i se intoarse la Adrianopol 1)
Dracut, Dracut('
e dat in texad póloneg
Dragula.
www.dacoromanica.ro
/Ain Dragui,
110 NICOLAE I3RZESKI QI CODICELE DELA $T. PETERSETIEG
(se. Mahomet), lar acolo 11 venirg son dela Toma regele BosnieI, cerind pace).
Nu mal mult decit din cele citate aci se vede ce deosebire este Intro copia din St. Petersburg §i cea publicatg la Var§ovia In colectiunea scriitorilor polonl (Zbiòr pisarzy polskich), partea II, tom. V, din care
capitolul referitor la Vlad Tepe§ a fost reprodus de D-1 B. P. Hasdeu In Archiva IstoricA, an. I, partea
II, pag. 8-11. Intr'alt loe vom vedea cum lupta lul Vlad Tepe cu Mahomet ese cu totul altfel dupg aceastg copie, decit dupg copia cea rea a manuscrisulul din 13erdyczew. Deocamdata ajunge sg constatlin ca manuscrisul
F. IV, No. 250 contine treI pgrtl: 1) ff. 1-47 cronica turceascg, 2) ff 48-54 a. cronica moldoveneascl, 3) ff. 54 b.c--57 fragmentul despre Vlad Tepe, toate treI intocmite a§a de autorul manuscrisulul, Mikolaj Brzeski, la 1566.
Cine era acest ,Brzeski 0 unde 0,a alcgtuit el acest codex atit de interesant pentru nolY 0 intImplare norocoasg ne-a pgstrat, tot an. biblioteca Zatuski, *eve, corespondente diplomatice, care ne aratg, pe acest Brzeski In Moldova pe la 1566,
fapt ce coincide perfect ca data pusg de dinsql In titlul croniceI moldopolone : w roku 1566, 28 die menlis Octobris, w Iaisiech". Alexandru Litpureanul, care donme§te a doua earl In Moldova dela 1563 1568, ,fie Indemnat de Turcl, cu al egror ajutor 10 recApAtase tronul 0 carora se ,robise cu totul, fie de bung voea sa, cu sigurantg nu putem §ti Wu spre sfir§itul 'domniel
www.dacoromanica.ro
1110QLAE BREESE!
I CODIOELE DELA S. PETERSEVRG
sale mal Amite invasiuni hrapitoare in provinciile mar-
gina§e ale Poloniei §i nemultami foarte mult prin aceasta, pe regele Sigismund August, care ff aratase destila buna-vointg., täind, dupg, rugaciunea 'Xurcilor,
In anul 1564 pe cel trei du§manl al lul Lapu§neanul ; pe Toma i Motoc §i SpancIoc, Regele Bigismund
se plinse de mal multe orI la Turd Impotriva purr taril domnului moldovenesc 1), dar cum se pare,ifara swops. Lapu§neanul a inyadat, dupa spusele lui ski (Chronika, ed. Turowski, vol. II, pag. .1163), la 1565 ,Pocutia ; Ii aceeall vreme Tataril invadaserg, Podolia.
Pentru a reclama impotriva acestor neajunsuri din partea lfoldovenilor §i Tatarilori oft §i pentru alte afacerIl regele polon trimese In 1566 cu o misecretarul Oft siune la poarta otomana pe s6lul Nicolae Brzeski". Brzeski fu oprit 1nsg, de Lapu§neanul in Ia§1, unde 11 tinu mal mult Limp, de frica ca nu cumva
Turcil sa auda de faptele 1u1 §i sa-1 ajunga pedeapsa turceasca, Tot ma, flew Lapu§neanul §i cu a1t1 soli §i comornicI al regelui, trime§1 in urma luI Brzeski, ca
sa alle ce s'a intimplat eu l. Toate acestea le §tim dinteo instructie data Cu un an mal tarzit (1567) marelui ambasador polon catra poarta otomana Petru Zborowski trimes de rege Constantinopol sg, reinoeasca pacea cea veche Intro
Polonl §i Turd. Aceasta instructie se afla intr'o copie foarte veche, daca nu chiar contimporang, in ma') Vezl acrisoarea pultanulul Suleiman cAtrii regele Poloniel din 04. 6 Octomvrie 1564, publicatii, de nol in Doc. Hurmuzaki, Suplementul II, vol. I, No. °XXVII, pag. 243 i urm.
www.dacoromanica.ro
112 MOLAR ERZESEI FÍ bODIOELE DELA ST. PETERSEURG
nuscrisul F. IV. No 6 116 din biblioteca imperiala de la St. Petersburg 1). Iat cuprinsul el : Dupa ce se spune mal Intil, c aflind de moar-
tea sultanulul Soliman §i de suirea In scam a lul Se-
regele polon a hotarlt sa trimeata cu felicitad pe nsolul §i secretarul sat Nicolae Brzeski", rechemat dintr'o solie cu care fusese Insarcinat pe lim,
lingä bAtrinul sultan îrr Ungaria 2), regele se plinge de voevodul Moldovel (Alexandru Lapu§neanul), care In loe sa-1 fle recunoscator pentru binefacerile_ pri-
mite dela dinsul, a tinut, nu §tie din ce pricina multa vreme la sine pe solul Nicolae Brzeski, §i tot ale, a ,facut cu altl soli §i comornid al sal, trime§1 In urma lul Brzeski. Regele se plinge maI departa ca. Tataril fac din not cake, nesigura In Podolia §*1 din pricina aceasta, G-heorghe Jaztowiecki, castelanul Cameni-
tel, pe care era sa-1 trimeata In solie la Constantinopol, nu s'a incumatat pleca, ne voind a se eipune niel miniel voevodulul moldovenesc, pici jafurflor tatare§t1. Voevodul moldovenesc trebue imblInzit, lar Podolia trebue golita de Tatarl. Dupa ce-lfelicita din not pen-
tru domnie, regele foolon propune sultanulul sa reinoeasel tratatul Inchelat de Gheorghe Jaziowlecki cu raposatul sat parinte 3) §i sa pedepseasca pe totl turburaInstructia poslowy krolia Jego Mczi do Turek wielipoznemu pan; Piotrowi Zborowskiemu, castellanowi wolniczkiemu, starosczie stobniczkiemu dana, 1567; f. 39 i urm. Sultanul Soliman a mmit In mijlocul trupelor sale din lingerie. s) Yee acest tratat In Hurmuzaki, Documente, Suplem. II, voi. I, pag. 251, No. OXXX.
www.dacoromanica.ro
NICOLAE BRZESKI SI CODICELE DELA ST. PETERSBURG 113
toril pacil, in special pe Alexandru, voevodul MoldoveI,
care nu numal ca a trimes pe oamenii saI sa prade in Polonia, dar a incurajat chIar pe TatarI sa faca acela§ lueru, dindu-le banl §i arme : aceasta s'a vazut din
pu§tile cu care aa purat Tataril in Nicolae Sieniawski, voevodul Rusiel, la Miqdzyborze. Alexandru
vv., simtindu-se vinovat §i temindu-se ca nu cumva
Imparatul turcesc sa afle de aceste fapte ale lul, a tinut la sine cit 1a placut pe solul §i pe comornicii regelui. Regele cere ca imparatul turcesc sa sileasca pe Alexandru vv. sg, observe tratatul inchelat de dinsul, fiind deja domn in Moldova, cu regatul Po-
lonieI §i sa nu calce tratatele existente intre cele doua marl puterI, sa repare daunele Moute de supup luI in Polonia, sa lase drum liber negutOtorilor polonl, sa nu schimbe drurnurile cele vechl §i tirgurile §i sail trimeata comisarii sal la comisiunea de ancheta In afacerile de granita (na pograniczny sejm), ca pagubele Monte sPi, se rasplateasca. Regele termina
spunind cal aduce aminte de fagaduinta, facuta luI Gheorghe Jaztowiecki de raposatul sultan de a lasa pe sarna regeluI polon numirea domnilor Moldovel, pentru ca ace§tia sa nu se mal schimbe ma de des lucru ce nu aduce niel un folos Portil. La aceasta instructie e anexata o instructio in dubiis" catra solul regelui, in care se spune, intre altele, ca in cas cind Turcil ar oblecta ca Polonil ar fi sprijinit pe Laski §i pe Despot in Moldova, solul sa tOgadueasca aceasta, spunind ca Laski este supus al impAratului german §i ca pe Despot Polonii Fan recunoscut numal dupa ce li s'a spus Ca e recunoscut §i 8
44466.
www.dacoromanica.ro
114 NICOLAE 13RZESKI
I DOMEELE DELA 131P4,PETERSBURG
de Turcl; eit despre, fefugiatil ToldovenI In Polonia (Tom§a, cu sotil lui), Ibrahim Beg poate sa spuna, sultanulul turn all ,fost pedepsill de rege.la Lemberg. Regele n'a suferit ia Polonia niel un du§man de-al lul Alexandra §i totu§1 acesta s'a purtat rat fatit dei dInsul. Mal departe, solul regelul trebue S1I resping -insinuarile lutAlexandru, ca voevodul Rusiel (Sieniawski)
ar fi adanat arinata In contra Turcilor §i, ca regele polon s'ar fi Inteles cu imparatal german contra sulta4 nulul. Insfir§it, dad, Turcil s'ar plinge de ni§te nedrep, tatI ce s'ar fi Meat unor soli al lul Alexandra In PoIonia, ambasadorul regelul sä raspunda ea eI singurl
all fost de villa, caci 'n'at vrut sa mearga pe calea indicata lor de oamenil regelut, chematI apoi la judecata, ca sa fie recompensati, el nu s'ati presentat 1).
Aceste doua instructil ale regelul polon catrit, ambasadorul sail Petru Zborowski, amindoul din 1567, ne larnuresc pe deplin, motivelef cate determinat
pe Alexandra Lapu§neanul cu un an mal inainte aresteze pe Nicolae Brzeski In Ia§l §i OA tie anal multa vreme la dinsul, ea sa na poata ajunge mal
de graba la Constantinopol. Zicem c Ya tinut In deoarece e §tiut din alte isvoare ca Alexandra, Lapu§neanul a fost cel dintii doMn moldoveneso tare la indemnul Turcilor §1-a stabilit re§edinta in acest ora, parasind Suceava, care se parea Turcilor prea aproape de PolonI2). Aci In Ia§1 a copiat Brzeski, cronica turceasea a MT Mihail Constantinovid din ') Ms. F. IV. No. 116, ff. 45-50. 2) Xenopoi, Istoria Romlnilor, vol. III, pag.
www.dacoromanica.ro
NICOL/ill 'BREESE' 1g OODICELE -DELA. S'Ip PETERSBURG 115
tradus din limba slavona in cea po4, Iona cronica taril Moldovel, .clupd o versiune ce 1-a cazut Id mini cine gtie dela ce boer sat de la ce calugar. Identitatea lui Brzeski solul polon din 1566fcu ,Brzeski autorul manuscrisului din 1566 nu sufere niel o indoeall. In earl de cele doug, instructiuni, Ostrovita; gi
pe care le-am resumat in scurt, Brzeski mai este pomenit In citeva scrisori ale regelui polon gi ale lul Zborowski din 1567 vi 1568, ale caror copil se pgstreaza in acelag manuscris cu instructiile: scrisoarea Tegelui cgtra Zborowski din 7 Dec. 1567 (ff. 50452), scrisoarea regelui GUM, castelanul de Sandornir din 2 Mai 1568 (ff. 53-551, scrisoarea lui Petru Zborowski Wit castelanul de Sandomir din 23 Aprilie 1568, trimeasa in urma mortil lui Alexandru Lapugneanul (ff. 56 58), o altg, scrisoare a lui ZborOwski catra acelag castelan din 24 Mai 1568 (ff 58-61), gi in sfirgit scrisoarea lui Zborowski catra
regele polon din Mai 1568 (ff. 62-75). Se mal pomenegte de Brzeski in lista banilor cheltuiti cu amba.
sada lui Zborowskt; o copie de ipe aceastg, lista se afla in ,-acelag manuscris, f.
1124.
Asupra vietii lui Nicolae Brzeski putine lucrurl am putub afla. El este de bung, sama acelag Brzeski, despre care contimporanul sat Paprocki, in Herby ryaerstwa polskiego" ed. 11(1858), pag. 478, ne spune ea se tinea, de herbul Clotek gi se trggea dintr'o familie raspindid In palatinatul de Sandomir, cg, pe vremea luY a trait indelung la curtea regelui Sigismund August gi a fost apoi staroste de Camenita in
www.dacoromanica.ro
116 NICOLAg BRZESXI §t CODICELE DELL ST. PETERS13IIRG
Podolia, a era un om lini§tit §i pacInic.1) Un rol mai insemnat in istoria saa literatura polona nu §tia sg, fi jucat acest Brzeski ; cronica moldopolona
rarnasa dela dinsul nu este scrisa pentru cine §tie ce scopuri literare. Om pacInic, cum ni-1 descrie Paprocki, se vede ca in arestul luI dela Ia§I n'a gasit Cu ce petrece mai bine vremea, decit cautind sa-§I satisfacg, curiositatea de a cunoa§te trecutul poporului moldovenesc §i de a da in acela§ timp §i compatriotilor sal putinta de a-1 cunoa§te. Aceasta l'a indemnat sa traducg, un nletopiset moldovenesc" in polonelte §i sa-1 completeze Cu citeva OM adunate de dinsul in Ia§I asupra timpulul despre care letopisetul moldovenesc nu spunea nimic. Istoria domnilor o in-
trege§te prin citeva notite statistice asupra boeriilor §i judetelor din Moldova, voind astfel sg, ofere compatriotilor sal un fel de schita completa a Moldovei din timpul sal La analisa facutg, cronicel moldopolone in Vechile Cronice Mo1dovene§t1", cap. III, pag. 52 §i
urm., am aratat in ce mod a §tiut autorul el sa traduca §i sg, completeze originalul slavon ; am vazut acolo ca notitele introduse de dinsul in analele moldovene§tI sunt foarte exacte, lucru care acum nu ne 1) Niesiecki, vol. II, pag. 326, adauga la cele spuse de Paprocki
a a vlizut iscalitura lul Brzeski pe o diploma din 1590 a luI Sigismund III intre manuscrisele'colegiulul din Lemberg. Enciclopedia polona a lul Orgelbrand dela 1833 §i enciclopedia generalii din Var§ovia dela 1893 nu §tiii nimic despre acest Brzeski ; ele pomenesc numal pe un Felix Brzeski, .voevod de Mazovla pela 1526.Despre misiunea lul Zborowski vezl 0 Bielski, Chronika, ed. Throwski (1856),
pag. 1173; tratatul Inchelat de el e publicat In Hurmuzaki, Do mente, Supl. II, vol. I, No. CXXXVI, pag. 260-262.
www.dacoromanica.ro
NICOLAE BRZESKI §I CODIOELE DELA ST. PETERSBURG 117
surprinde de fel, deoarece Brzeski a avut destula vreme
in Iagl sa culeaga gtirl sigure asupra ultimelor evenimente din Moldova. Nu mal revill asupra acestel chestiunI, deoarece versiunea cea noua nu schimba intru nimic conclusiunile adoptate in capitolul III din Vechile Cronice MoldovenegtI.
Un lucni insa trebue relevat, gi anume raportul intre aceasta versiune originall gi copia luI Naruszewicz.
Se pare ca versiunea manuscrisulul Zatusii, care,
cum am observat la inceput, este insugl autograful lui Nicolae Brzeski, a servit de model copiei lul Naruszewicz. Nimic mal natural decit aceasta, dupa ce gtim ca intre materialele adunate pentru Adam Naruszewicz foarte multe sunt scoase din bogata biblioteca a contelul Zaluski, pus& spre sfirgitul republicel polone la dispositia oarnenilor invatatl din Vargovia. Aceasta presupunere se conftrma prin o suma de lecturl gregite ale copiel Naruszewicz, caro se esplica foarte ugor din caracterul scrisoril luI Nicolae Brzeski. La intila cetire a autografulul luI Nicolae Brzeski
ne frapeaza presenta gregelelor de nume proprii gi localitatl pe care le cunoagtem din copia lul Naruszewicz ; din ce ne obicInuim insa mai mult cu ductul
acestel scrisorI, constatam ca o parte din aceste grepH igI ail originea in cetirea neexacta a scrisoriI lul Brzeski, care ca orI ce scrisoare moderna igl are gi ea particularitatile sale. Brzeski face literile aga,
ca d. p. w Puthny" de sub an. 6974 (1466) s'ar putea ceti de unul care nu e familiarizat cu scrisoarea lul w Puchary" , cad ductul luI th seamana
www.dacoromanica.ro
118 NICOLAE BRZESKI §I CODICELE DELA ST. PETERSBURG
foarte tare cu ch (t fiind foarte scurt), lar ductul lui ar cu n. §i inteadevar, copistul lul Naruszewicz a cetit, Mil sa-§1 dea sama de ce manastire e vorba, 7)w Pucharyi" (cf. Vech. Cron. Mold., pag. 175). ,,Thorgu"
de sub anul 6975 (1460) s'ar putea ceti thorfu" sail »chorfu" , th fiind foarte aproape de ch, lar g de f; copis-
tul lui Naruszewicz a cetit chorsu" (1. c. pag. 175). Brailow" de sub an. 6978 (1470) ar putea ti cetit ,,Bearlow", cacI §i i §i e seamana foarte tare cu r; copis-
tul lul Naruszewicz a cetit Beardow" (1. c. pag. 175). Mircza de sub 6979 (1471) pare a fi scris Nircza", cum se afta, in copia Naruszewicz (1. ei. pag. 176). Po(wiat) Horniczowski din copia Narusz., pe care in editia noastra (1. c. pag. 183) 1-am indreptat in Powiat Tekuczowsk,i",
se cite§te in autograf Horinczowski" san Horniczowski" , lar in loe de po(wiat) Bakowski," se afla in autograf Bakokowski", in copia Narusz. Bukokowskia. Aceste lecturI gre§ite §.1 o suma de alte greselY, comune autografuluI §i copieI l'A Naruszewicz, cum sunt Omaramarufsa pentrt Maramarusza, Jaczko pentru Laczko, Ofczauf pentru Soczauq, Koynatha pentru Koyatha, Kufia pentru Kostia, Towtala pentru Towtula §i multe alte, ne dovedesc ca copia lut Yaruszewicz este luata dupd autograful luf Brzeski din biblioteca Za-
&ski,. Nu poate fi prin minare vorba de mal multe versiunI ale croniceI moldopolone : cele cunoscute pana acum at toate acela§ isvor. Textul publicat mal la vale
Cu ortografia originalulul, Mil cea mal mica abatere, ne va convinge §i mai mult despre aceasta 1) 1) Traducerea vezl-o in Vechile Cronice Moldovenegti, pag. 223 gi urm.
www.dacoromanica.ro
TEXTUL DRONICET MOLDOPOLONE
119
B. Textil cronicei moldopolone. Spissanie kroniki o ziemi wolorkyey takze i o hofpodarach iei, iako napiruei Volochouie przifli do ziemie volofky i ktori napirwfsy hofpodar albo voieuoda ich byl, od roku pirwfego stworzenia swiatha 6862, a od narodzenia bozego 1352.1)
W roku 1566, 28 die menfis Octobris, w Iafsiech. S bozei voley napirwisi voieuoda Dragofsa iako louiecz przifsedl od vwerfky ziemie miafta i rzeki Maramartifsa (orig. Omaramarufsa) za turem na lo-
wy, ktorego zabil na tei rzecze Moldauie, i tamze bil wefsol suoymy pany ; tamze mu sziq ta ziemia podobala i zostal w ny i ziemiq ofsadzal themifz Volochi vqgierfkiemy, i bil hospodarem duie lieczie ; potem sin iego bil hospodarem, nie pifse iako mu bilo imie. 1) Aga pare cA trebue cetit acest pasaj, care in original nu este
ciar; ad in locul lul 6862 este scris s 8624" (cf. copia Naruszewicz: 8624), unde cifra de la inceput are forma unul s, aga cum e ficutik de multe or! aceastit Uteri in manuscrisul 1111 Brzeski. Copie-
tul luI Naruszewicz, negtiind cum s'o citeascA, a lisat-o afarA a pus data 8624 (Vech. Cron. Mold., pag. 173). Acest 8 ar putea fi luat insA drept un 6, a cArul linie curbl se prelungegte de desuptul girului atuncl s'ar putea ceti 6862, lar cifra dela sfirgit, care pare a fi un 4, am lua-o drept conjunctia a. In chip ul acesta in locul unel lecturl imposibile: s 8624 od narodzenia bozego 1352" ne ese lectura 6862 a od narodzenia bozego 1352." Se 'ntelege cá gi in casul acesta manuscrisul are o gregall, cAci dupA 6862 no-am agtepta sá gAsim 1354 dela Christos. Copia Naruszewicz are 1342, care presupune o datA dela facerea lumei 6850.
www.dacoromanica.ro
120
TEXT UL CRONIOEY MOLIDOPOLONE
Pothem Bogdan, nie pifse czij sin bil, bil hospodarem czteri liata. Pothem sin Bogdanow Laczko (orig. Jaczko) bil hospodarem osm liath. Potim sin Mufsaczinow Petr bil hospodare[m].1) Potem sin Petrow Roman bit hofpodarem osm liath. Potem Romanow brath Stephan bil hofpodarem 7 liath. Potim Juga bit hospodarem duie lieczie, nie pifse czij sin bil. Anno 69072) bil hospodarem Alex[án]der vieuoda y bil holpodarem 38 liath i 8 miefsigczi , i tego nie
pipe czij sin bil. Potem Jliasz voieuoda bit hofpodarem duie lieczie i dzieviecz miefsieczi sam, a potem z bratem swim Stephanetn bili oba hojpodarmy siedm lath , thenze Stephan pothem zdradzil brata swego Iliafsa i ofliepyl go, potim bil hofpodarem Po osfliepieniu brata piqcz lath. Potem nafta! Roman voieuoda i scziql tego Stephana, i bil hofpodarem ten Roman sin Iliafsa voieuodi rok ieden. Potem naftal bil hofpodarem sin Alexandrow rok
ieden , tenze dal Kiliq kroloui vqgierfkiemu, abi go bronyly od Turkow, nie piise ktoremu kroloui. Pothem bil hofpodarem Czuber voieuoda dua miefsiqcza. Ad i hfixtia flind ruptk numitrul anilor nu se poate ceti; cf. lextul lui Naruszewicz in Vech. Cron. Mold., pag. 173. In manuscris 60907.
www.dacoromanica.ro
TEXTUL CRONICET MOLDOPOLONE
121
Pothem bil voieuoda Iliaisa sin hopodarem Alexander czteri latha ; przi tim poczqly bicz wladikouie i metropolitouie od patriarchi Nicodema ziemie serbsky
za krola Juria Defpota ; tenze Alexander w Bialogrodzie vmarl volofkim. Anno domini 6062 Augulta mieisiqcza 26 hofpodarem zò stal Bogdan voieuoda, sin Alex[an]dra voieuodi ; bil hofpodarem duie lieczie, ktorego dal scziqcz
Piotr voieuoda, ktorego zwano Aron Harnazan, ktori hofpodarem bil duie lieczie ; za tego voieuodi poczqli Volochouie dauacz dan Turkom. Pothem naftal voieuoda Stephan hofpodarem i dal fczigcz tego Piotra Harnafana ; ten bil hofpodarem trzi latha. Anno 6965 Augufti 12 w wielki czuartek przifedl od Moltaniky (zie]mie 1) Stephan voieuoda, sin Bogdana voieuodi.
Anno domini 6969 Juny 5 thenze Stephan voieuoda voioual czakielik4 . ziemiq. Anno domini 6970 Juny 22 poftrzelono Stephana
voievodq s Kiliei Vwrouie w non. Anno domini 6971 Junij 5 prziniefly zonq temusz Stephanouy voieuodzie 's Kkoua, siostrq Simiona 2) czara kyowikiego.
Anno domini 6973 January 23 we czuartek przifedl tenze voieuoda pod Kilig, dobival go przesz pigtek, w fobothq dobil go pod ITgri i poftauil tam na nym purkulabem Isaia i Buchte, a izam pofzedl nazad do Soczaui, dzigkuiqcz panu bogu za zwiczieftwo. 2) Loe rupt. 2) S'ar putea cett §i Stnirona; cf. Vech. Cron. Mold., pag. 175.
www.dacoromanica.ro
122
TEXTUL CRONICET MOLDOPOLONE
Anno domini 6974 July 101) zbudoual monafter suiatei Bogarodzicze w Puthny 2). Anno domini 6975 Nouembris 19 zostal krolem
merikim Mathias i prziledl z woifkiem swim do ziemie Volofky do Totrufa, pothim i do Romanfkiego thorgu3) popalil miafteczka, pothim przifedl i do Boiow (sic) volofkich ; potim przifedl na k'rola Mathiafa ten Steffan voieuoda z woiskim swim, porazil go na glouq, i bil poftrzelon krol Mathias od niego, i
lieduie vfsedl sromothq inisa dron do Vqgier z malem liudzi; tegosz roku vmarla zona hospodaroui ta s Kyowa Owdokya ; potim pomierzil siq Steffan voieuoda s krolem Mathiafsem i podaroual krol Mathias Steffana voieuok dwiema zamki Wqgrzech Baltg
i Czichauq i z dzierzawamy ich w ardensky ziemy. Anno domini 6978 Augufti 20 prziflo wielkie voifko Tatarow do Vo[lo]ch, i byl sziq z nyemy Steffan
voieuoda na Lipniczi Dambrouie nad Neftrem i porazil je i wfitek plon im odbyl; . w ten czaiz Tata-
rouie s Podolia sly, bo im byly zafly drogg nasy. Pothem dal ofuiwzicz ten manaster na Puthnei, dzien-
kuivz panu boga za zwiczieftwo jam [me]tropolita Wteoktifta i bifkupa Taiaisa ; tegosz roku February 27 povadzil sziq s Radula voieuod4 multanfkim i vipalil mu Brailow5) i me dzierzauy. ') Copia Naruszewiez 20. Puthny e seris a§a c poate fi upr cetit Puchary; cf mal sus pag. 117.
S'ar putea celi thodu, cum a cetit copiatorul lul Naruszewicz; cf. pag. 118. Cf. Vech. Cron. Mold., pag. 175. 6) Cf. mal sus pag. 118.
www.dacoromanica.ro
TEXTUL CRONICEi MOLDOPOLONE
123
Anno domini 6979 dal scziacz Ysaiya (orig. y Siaya) duornika, Niegrila czeinika i Aleksa (orig. Iakra) stolnika; thegosz roku mial bitug z Radulem voieuodam multanJkim na rzecze y Ssocze w ziemy multanjky, i porazil voieuodg multanskiego i barzo vielie ich pobil i choraguie im pobral, iego wlafna choragiew wzial a vigzniow vielie doital, ktorich wgkich poiczinacz dal, iedno duu panow vielkich zostauil, canclerza Sthanal) a Mircza 2) koniuSsego.
Tegosz roku 9 Auguiti bilo uielkie trzefzienie ziemie Po wfitkim swiatu w poludnie. Anno 6980 Septembris 14 wjial sobie Steffan voieuoda zone Marya z Mangopo ; czarjtwo tam bilo s Przekopfkim czarzem krzerczianrczy. Anno domini 6981 Nouembris 83) poisedl vo-
ieuoda Stephan do ziemie Multaniky na Radulg voieuodg i podkaly sig s soba z woilky swemy na Bialim pothocze w ziemy Multanlky ; tam szig trzi dny byly, potem ten Radul voieuoda viachal
przed nim na swoi zamek na Debouicze, on za nym sedl z woijkim svim i oblegl go na Dgbouiczi; pothim on i zamku vcziekl, a Stephan voieuoda dobil zamku i 1041 tam zong Radula voievodi i czorkg i wfitky skarbi iego czo tham mial, i miglkal na tim zamku trzi dui; pothim sig uroczil do Soczaui, a Barsarabg zostauil, abi tham bil hofpodarem w mul1) In original pare ca e scris Cancher za Sthana; cf. copia Na rusz. in Vech. Cron. Mold., pag. 176. S'ar putea ceti §i. Nircza, cum a ficut copistul lul Naruszewicz; cf. pag. 118.
1) Pentxu 8 este intrebuintat aci un semn curios, pe care copistul lul Narusz. I-a luat drept 3.
www.dacoromanica.ro
124
TEXTUI CRONICEY MOLDOPOLONE
tanfkiy ziemy ; i bil tam hofpodarem ten Bafsaraba
miersigcz ieden, a Radul voieuoda do Turek vcziekl i wjsial s sobq 15 tifsiqcz Turkow i vderzil na Balsaraba i voifka iego porazil i wfitko iego czo hilo pobral, a Baisaraba vcziekl do ziemie volofky. Armo 6982 Octobris 9 byly szig Vggrouie z Multany, nad Vggri bil Czapalufsi, i pobyto Vggri 1).
Anno domini 6983 January
1
bil
poboi na
Vofluiu Volofsech s Turki, i pobyl ich tenze Stephan voieuoda za pomoczq bozg, ktorich wfitkich nieziwil, iedno zostauil iednego Turczina sina Subbafse 2), bo lego ocziecz bil starfim nad temi Turki, ktorich bilo 40 chorqgwi ; bily Poliaczi z nymy. Anno domini 6984 July 26 przifedl ez[es]ariz tu-
reczki Machometh ze wjitkiemy silarny swemy i Bafsaraba voievoda z nymy suoim voifkiem na Steffana voieuodg, i bil szig s Turki na Bialim potocze w dzierzauie niemieczky w ziemy volosky, i porazil go ten czefarsz tureczki i plonil wfitkg ziemig i Soczaug (orig. Ofczaug) spalily.
Anno 6987 Nouembris 8 sin Stephana voieuodi Bogdan vmarl; potim i drugi sin iego Piotr vmarl. Anno 6989 July 83) bithwa s Czapalufsem na Ribnik rzecze w ziemi multanfky, i porazil go Steffan voieuoda ; tham mu zabith iego hethman Sandra w tej bituie. Anno 6992 Marcy 15 przijedl czejarsz tureczki I) Acest pasaj se repetà intocmai dupà, anul 6983; nol 1arn Wat aci, de§i este len In original, deoarece aci II este locul-. a) Copia Naruszewicz are Sabbasse.
a) Copistul Itil Narusz. neputind ceti semnul Intrebuintat aci pentru 8, l-a Ifisat afarfv, cf. nota a) dela pagina precedent&
www.dacoromanica.ro
TEXTUL ORONICEY MOLDOPOLONE
125
soltan Baiazeth pod Kiliq zamek vololki ; w ten czalz wizial Kiliq, i Bialogrod w drugim mielsiaczu, barniz [t]o
bylo in Auguito, Julio ; w ten czaiz poitauil voieuodg Wiada do Multan. Anno 6993 Septembris 1 jeszdzil Steffan voleuoda do krola polikiego i ziachaly szig w Kolomiei,
a w ten czaiz przifli Turczi asz do Soczauy z Croinothem (orig. Cromothen) na holpodarstwo i spalily Soczawg i viplonyly ziemie voloiky szila. Tegosz czafu pobil Turki Stephan voieuoda w mielsigczu 16 9-bris na Kathlabudzie ; tu bili s Poliaki. Anno 6994 Febr. 15 a w ten czafz porazil Steffan voievoda Hromotha (Hroniotha ?), czo bil przifed' s Turki naú, alie bil pod koni z nim 1) w tei bitwye,
w¡ak nie mial nycz skodliuego ; Hromotha (Hroniotha ?) doitawfi, dal go sczigcz. Anno 6998 vinarl krol vggier¡ki Mathias ; thegos roku vmarl sin vielkiego kniaisia moskiewikiego Juan, potim sin tegosz voieuodi vmarl Alex[an]der. Anno 7005 prziiedl krol pol¡ki do Voloch Olbrach[t]
z woifky swemy na Steffana voieuodg, ktori bil poised' na Turki, i poilal do niego Stefa.n voieuoda po¡ly swoie logophetha Towtula i Isaya (orig. Towtala i Saya)
vist[e]rnika z wielkiemy dan, ktore pay krol dal okouacz, dari wziawfy, i poilal ich do Luoua, a sam przilsedl do Soczaui i obliegl i dobival i dobival go 5 niedziel i nie dobil ; a. Steffan voieuoda 1) In orig. aceste patru cuvinte sunt nedespArtite. Copistul luT Narusz. a Inteles cu totul gresit acest pasaj corupt; cf. Vech. Cron. Mold., pag. 177. ti din nag si on din trim par cli sunt niste ta cu un punct deasupra.
www.dacoromanica.ro
126
TEXTUL CRONICET MOLDOPOLONE
zbyl writkq sziemiq swoig w Romanfkim torgu ktemu brath krolia polskiego Wladiflaw poflal vo-
1),
ieuodzie volofkiemu Vggrow 12,000 na przecziw bratu
swemu, nad ktoremy bil voieuoda ardoliky Birthok, swath Steffana voieuodi, i Radul voieuoda multanfki porlal mu tesz ludzi na pomocz ; i poczal profsicz .Ber-
thek Steffana voieuodi, abi sziç s kroliem polfkim zmierzil, a Steffan voieuo la przizuolil na przimierze, pomierzil siv s kroliem polskim, alie tem obiczaiem,
abi krol sedl s temy ludzmy swemy tam drogam ktoram przyfsedl ; a Steffan voieuoda daroual Bertega wielkiemi dan i i pofedl do Vqgier, a krol sam sedl z ynnimy voifki tham drogam ktora przifsedl ku Choczimiu, chiba kilka powiatow ziemian swouolnich. pofly na Bukouinq a skodi vielkie czinily, przespiecznie sly nieftrzegacz sziq. A Steffan voieuoda pollal za nymy Boldora dwornika wielkiego Woifkiem, tamze je porazil zarambawfsy u 2) KufZ '
minta bukouir* Za to je pan bog karal ze bili nazbith swowolny woifku sami befpiecznieifsi a skodi czinili i hetmanow swich nie fluchaly ; pobrano im w then czaTz choragui pouiathOvich nie malo i dzial
takze i samich barzo viele. Anno 7006 voioual ziemiq polska Markola volofki, bil z woifkim afz bliiko Luoua ; i potem polsedl Steffan voievoda do ziemie polskSr, voioual la i dobil duu zamkow Trqbowlei i Pod[h]aiecz i spalil, do ziemie szuei tesz prziuiodl ludzi wielie. ') Orig. tochu; cf. copia Naruszewicz, 1. c. p g. 177. 2) Scrisoarea e ne1Amurit5, aci i s'ar putea ceti yo In loc de u; cf. copia Narusz., 1. c. pag. 178.
www.dacoromanica.ro
127
TEXTUL CRONIOET MOLDOPOLONE
vmarl Steffan voieuoda July 2. Ten Stephan bil sinein liogdana voieuodi i pogrzebion w tem monasterze svoim v Puthni ; ten bil Ann6
7012
holpodarem albo voieuodam 47 liath i dua miefsiacza i trzi niedziele; czlouiek bil valeczni, fortunni i nabozny.
Anno 7015 28 Octobris poisedl Bogdan voieuoda do Multanlky ziemie suoimy voifky i doisedl do miafta zowq je Rotherzeczi (orig. Rothezerczi)1) i na
mogylie Koyatha (orig. koynatha) z obu stron Ribnika, i tham przifsedl pofsel do niego od Radula voieuodi multanfkiego Maxin mnich Despotouicz i profsil
Bogdana voieuodi, abi szig pomierzil z Radulem voieuodg, i inich viele rzeczi s nim mouil ; a Bogdan voieuoda na z4danie Radula voievodi vczinil vo1i4 iego na przimierze, i tak poflal s tim Despotem ied-
nego suego poila do Radula voieuodi, a tham mu przifiqgal Radul voieuoda przi poflie iego i s pany swemy na s. ewangeliq, abi dzierzal sz nim viecznie
przimierze i granicze Po staremu; a Bogdan voleuoda vczinil takze i pofedl nazad do ziemie szuei. Anno 7017 29 Iuny w piqtek przefedl Bogdan voieuoda przesz Niestr suoimy voifki a w fobote przifedl pod Camieniecz a w niedzielie prima July poledl sz woiiki swemy poczawfi od brzegu Niestra aiz do granicze litewsky i palil, voyoval ziemiq po1sk4 i przifedl pod Rohatin i Rohatin spalil i dobil, i barzo vielie pobral skarbow, liudzi i plonu wielakiego ; bil
w ten czafz i pod Luouem, i potem zaiz 1) In copia Narusz. cetit grotlit
Noterzece, I.
www.dacoromanica.ro
puiczil
c. pag. 178.
128
TEXTUL CRONICEI MOLDOPOLONE
voilka pod ploniny i sila zamkow i miaft popalil i liudzi viele prziuiod do Voloch, potem do Soczaui. cziqgnol.
Anno 7021 22 Auguiti przifli Tatarouie, palili ziemig volofkg afz dO Jafsi i Jafsi spalily i viele skodi poczinily w ludziech i inich ploniech ktorich zabraly. Anno 7022 27 February przifedl Trifail2) do Walluya, ktori chczial bicz hospodarem ; poimal go Bogdan i dal go scziacz.
Anno 7025 22 Augusti vmarl Bogdan voieuoda w miefcie Wuffiech (sic), ktori bil hofpodarem
12 liath 9 miefsiqczi; pothem bil voieuodam albo hofpodarem sin iego Steffan, za ktorego ziemia bila w pokoiu od wfitkich stron. Anno 7026 Auguiti 14 przifli Tatarouie do volofky ziemie naprzod na miasteczko na Viczie Sarbath3); nad th[e]my Tatari bil Alb Soltan, i kazal ziemig palicz, a Steffan voieuoda woifko sue zbieral i poisedl do niego na gorg Pruthem szam i posflal do Karabocza wielkiego dolicfnego (sic) duor-
nika suego, abi przeiedl Pruth ze wfitkg ziemiq doliznqm, i kazal mu w poniedzialek rano na rofzuiczie abi siq s Tatary vderzil ; i bil i vderzil ten duornik na nye i porazil je i vielie ich pobitho, i z nich vivniow barzo vielie poimaly i dwa murzi vielkich, a infich gonyly i byly przesz polie, byacz i sziekqcz 1) Copia lui Narusz. are ad grilit plony, 1. c. pag. 179; traducerea acestul pasaj (I. c. pag. 229) trebue schimbat& decl a§a: §i dat-aii drum o§tilor s jefueascii, plini pe sub rnuntla. Scris a§a cii, s'ar putea ceti Tdfail saû Teifad; cf. copia Narusz., L c. pag. 179. 3) Vezi textul din Vech. Cron. Mold., pag. 179.
www.dacoromanica.ro
TEXTUL ORONTOKI MOLDOPOLONE
129
afz do Nieftra, asz lieduie z malem ludzi veziek11) ten Alb Soltan, a Steffan voieuoda wroczil Groloua, bo tesz i sam bil w tej bithuie. Anno 7030 Septembris 7 zdradzili tego Steffana voieuok iego panouie i chczieli go zabicz, i pan bog mu pomogl, i pobil ich i poimal nyktorich: Kostia
(orig. Kufia) porkulapa niemieczkiego, Maxima vifternika i Jwanka logopheta, i dal ich pofczinacz w Ro-
manskim torgu (orig. Romanskich tochu) 2) a inny pobiegly do Vqgier. Anno 7034 Februarii 4 cziggnol Steffan voieuoCla na Radula voieuodi multanfkiego do mialta Terafara 3) i od tad pomierziwri [siq] s Radulem wroczil siq do ziemie swei.
Anno 7034 vmarl Piotr brath tego Steffana Septembris 20; tegos roku January 4 vmarl i ten Steffan voievoda w Cho[c]iniu i pogrzebion w Puthnei; bil hoipodarem selcz liath ; thegos January 20 zostal voieuoda Piotr hofpodarem, nie Ose czij sin bil, bo go sobie obraly w Chorlouie. Anno 7035k) thenze Piotr voieuoda cziggnol do czakieltky ziemie do Vqgier mial duie voilcze sue
na dua polki i sedl duiema drogamy do ich ziemie i ziachal sziq z ich pany zewhdi i pobil ich i rorpqdzil i. nabrawfli ludzi i plonow poipolitich wroczil si q do Woloch, nabrawffi Zaklow i Safsow sol: barzo vielie. Dup6. veden Originalul are un a superilul 2) Copistul lul Narusz. a cotit komanjach tocha; cf. 1. c., pag. 180.
a) Terguszora; cf. L c. In nota precedenti.
4) Originalul are in loe de 7034 gi 7035 din aceste trel alineate 7304 gi 7305.
www.dacoromanica.ro
130
TEXTITL CRONIOEI MOLDOPOLONE
Thegos roku Juny 10 pomierzil szig s Piotrem 'voieuod4 Steffan 1) krol vegerfki i obieczal mu bil Biftrziczki zamek i z dzierzawam wfitk¡ biftrziczka i z dochodi, alie panouie vggierfczy nie zwolily, wiakze wielkie skarbi i liudzi Czaklow. i Safsow stamWI do Voloch przignal. Potem tenze Piotr voieuoda voioual ziemig polfk4 trzi krocz, Pokuczie palil i IT Sereta ndlich porazil, alíe IT [O]bertinia dobrze Po glouie od Polakow wzial, alz lieduo sam viachal i wfitkich skarbow i dzial czo mial s fobq odbirzal.
Potim anno iako ony py¡sq 7046 Zigmunth krol poliki poilal voifko swe do Choczimia, nad ktorem bil hethmanem Jan Grabia s Tarnoua, i dobival Choczimia duie niedziely, alz bil Piotr voieuoda do niego przyachal i tam izie hethmanoui krolewskiemu poklonil i przifiggal kroloui polikiemu ze wlitkiemi pany swemy. Tegos czafzu sol tan Soliman czefarsz tureczki przicziqgnol Izam z woifkim swim do Voloch;
Dunay przefedfsi, dalei nie Imial cziqgnocz ; a w ten
profil Piotr voieuoda voloiki hethmana krolewikie[g]o, abi mu ludzi dal za pieni4dze na Turki, czalz
czego hethman krolewfki vczinicz nie chczial prze tg prziczing, isz krol mial przimierze s tureczkim czefarzem. Pod tem czafsem tenze Piotr voieuoda porazil bil Tatari v Stepanouicz na gloue; a czefarsz tureczki poki slifsal o ludziech krolewfkich pod Choczimiem, z miefcza sig nie ruisil, afz ludzie krolewiczi rufsili sig od (ihoczymia, dopiro on sig ruisil z woifki 1) Greplii, in loc do Jan, cum s'a indreptat la I. 'c. pag. 180.
www.dacoromanica.ro
TEXTUL ORONIOEI MOLDOPOLONE
'131
sWemy ku Soczauie, a Piotr voieuoda do Vggier przed nym vikhal ; czefarsz tureczki prziczi4grfow1si Postauil voleuodg -infsego Lokufse (sic) i panouie odstqpiW Piotra voieuodi ; a czefars2 tureczki pomigfkawii malo w Soczauie, pofsedl nazad do Turek, zie-
mie nye kazal pfouacz nywczem, ale przedfig zamek ieden volofki wziql pod swq mocz Theckylnia. Them Lokuisa bil hofpodarem pultrzecia. liatha'; za ¡ego holpodarstwa dali bill Volochouie polouicg ziemie Turkom. .Pothem tego Lokufsg zabily panouie, a Turki czo bili przi nym w ziemy pofczinely i wfitko pobraly i ziemie im zalz odiely. Soltan Soliman czefsarz tureczki dovieciziawisi szie thego, popal Po Piotra voieuodg do Vggier i poftauil go zafz na voieuodztwo, a Kornig, ktorego ony bili sobie obraly, kazal bu do sziebie przislacz ; alie Piotr 3roieuoda nie pofluchal go w tim, dal go Iczigcz, i inich panow barzo vielie dal pofczinacz ; takze bil hoipodarem alz do smierczi.
Sinoui svemu Stephanoui szalonemu hospodarstwo poruczil, ktorego potim iego panouie zabily1); ten bu holpodarem duie liecze, a. Zolde ho¡podarem zoftawily i dziéwkg Piotra voieuodi zan daly. Anno 1552 Zigmunth Augult krol polfki poitauil voieuodg voloikiego Alix[an]dra te!z narodu voloikiego,
' a Zoldg poimawri Volochovie nofz mu vriznely i poflaly go w klasztori (orig. kalktori); tenze Alexander, gdi oital hofpodarem, dal stall zong Piotra voieuodi I) La margine s'a adaos urmAtoarea glosa: przed tim Stephanem Iliasz brath thego Stephana bu hofpodarem liath 10, potem fig poturczil i do Turek wfzigth.
www.dacoromanica.ro
132
TEXTUL CRONIORY MOLDOPOLONE
vdauicz, a czorkg iei thq czo bila Zolda wzial szobie za zonq. Pothim anno 1561 Lai Polak przifedl s Delpotem do Voloch i vignal tego Alexandra, a Defpota na hofpodarftwo zostauil, i Choczim sobie Lafki wzial, ktori potem Defpotovi puiczil. A then Defpoth pocz41 fiq Volochorn nie dobrze zachouacz i. kofczioli iem lupicz, ktorego obliegli na Soczauie i dobivali go dlugo, a Dimitroui Wilnyouieezkiemu kazaly przilcz na hojpodarstwo; ktorego zdradziwifi do Turek z niemalem pocztem Poliakow i Volinczow poflaly, a dru-
gim noisow narzerzawii nazad do Polfki pufczily. Pod timze czafsem obraly sobie hofpodara nyiakiego Thomsze s Horiowsky dzierzaui, ktori Defpota do-
bival na Soczauie, alie go dobicz nie mogl, alz gdi iednego Vqgrzina czo tam bil na zamku przi nym starfsim nad Vwri szam na pokoyu o zdrade zabil. Pothem czi Vqgrouie wyfli od niego zamku, ze siq nie mial s kim bronicz ; takze wiziadli na kon vyachal zarnku do thego Thomsze proisqcz abi mu gardla nie bral, alie nie uprofsil ; dal go sczigcz zarafz i Izam go napiruei bulauq vderzil. Czefsarfz tureczki skoro mu Viiniovieczkiego przi-
niesly zarafz go na hak kazal zauiefsiez i s Piafeczkim, a me tak Polaki iako i Volinczi za morze Pogalir ; potem pollal zalz na hoipodaritwo llai tegos Alexandra, czo bil od krola polfkiego poftauiony ; ktori gdi do ziemie przifedl, mial 1sob4m wielkie
woilko Tatarow, ktorzi na ten czafz pul ziemie volofky spuftofily, a Turczi przi nym szamim bily. Ostatek ziemie siq mu poddaly, a Thomfza z Moczukiem [y]
www.dacoromanica.ro
TEXTUL ORONIOEI MOLDOPOLONE
133
Spanczukiem (orig. Spanyczukiem) do Polfkr vcziekli,
ktorich krol polfki tenze Zigmunth kazal pofczinacz
ve Luouie, za to ifz tak vielie ludzi iego do Turek poflaly a drugim nofsy porzazaly. Thenze Alexander gdi przyachal na hofpodarftwo, iednego dnia dal panow volofkich Turkom 60 zabicz, profiwfsi ich na czelcz, a tim barzo vielie ich porazil. Themusz Alexandroui rofkazal soltan Soliman zburzicz zamek w ziemi volofky Niemiecz. Za thegosz Janufz
kroleuicz vwierfki uzial zafz do ziemie vqgierfky Balthe i Czichauq, zamki ktore bil podaroual krol Matthias Steffanoui voieuodzie. Powiati we wfitky ziemy volofky.
Po. Berlaczki1), po. Czekuczki2), po. Kidziaczki, po. Lopalsinfki, po. Valfinski, po. Horiowiki, Po. Soroczki, po. Choczinfki, po. Czornouieczki, po. Soczaw¡ki, po. Chorlowfki, po. Dorofinfki, po. Ku[r]ligatorfki, po. Iaski, po. Felczinski, po. Kohorlowiki3), Po. Horinczowfki 4), po. Puthinski, po. Hadziowfki, Po.
Thotowfki, po. Toltruiki, po. Bakowfki, po. Romanfki, po. Niemieczki.
Surma wfitkich pouiatow 24 ;.takze vielie pur2) Orig. pare a avea Bertaczki, pe care in copia Narusz. 1-am indreptat in Belgracki, I. c. pag. 183 §i 233. Aci nu e vorba prin urmare de tinutul Cetalii A.lbe, ci de tinutul Blirladului. Textul Narusz. Czeknecki, indreptat de noT gre§it in Tehinecki, 1. c. pag. 183; po. Czekuczki este tinutul TecucTului. Orig. Pohorlowski.
Cf. mal sus pag. 118. .Acest nume a fost Indreptat In Vech. Cron. Mold., pag. 183, in Tekuceowski; in urma lul Czekuczki din textul lui Brzeski emendatia aceasta trebue pArAsitA. Horincsowski rAmine ins& obscur.
www.dacoromanica.ro
134
TEXTNL ORONIOET MOLDOPOLONE
kulapow i vathahow, to ieft staroft albo chorvich. S tich wfitkich pouiatow biva ludzi ku bituie i sczarzam (sic) 8000, a kiedi ieno nemisouie, biva ich 3000;
alie therafz puto. Vrzrdniczi voieuodi vololkiego.
Hethman, duornik horczin, duornik dolifnuz1),
duornik czo przi hofpodaru, thenze i marfalkiem ; logofetow trzei, Po na¡semu canczlerzi; yifternikow trzei, Po nafsemu podfkarbich; stolnykow albo kraiczich trzei; poharnikow albo podczafsich trzei; diakow starfich czo nad pyrsarizmy trzei ; viárow trzei czo nad vfarmy, iakobi
komorniczi ;
kur-
thyanow iakobi v nafz duorzanow nad nymy starrich trzei ; koni[u]fsich albo comifow trzei ; kuchmi-
ftrzow albo sokarzow trzei ; armafsow czo na kata goniq starfich nad nymy trzei ; aprodow czo przi hofpodaru w komorze trzei; pithárow czo nad chlebem trzei; piwniczni[c]h trzei ; sipatarow (sic) albo po naisemu miecznikow trzei. Summa wiitkich hofpodarow duadzielczia i 01m; summa wiitkiego thich ho¡podarow panowania 214 y 2 112 miegiqcza.
Kazdi z tich vrzednikow maiq mlodsich pod swq moczq niemali poczet ; a kiedi czo ktori viftqpi, nie
karzq sloui, ieno kyem o rowne rzeczi, a o zdradi,
o ktorq tam nie trudno, sam hofpodar karze zaralz gardlem ; on szam szqdzi. 1) Horesin §i dolifnue sunt douit greeell neexplicabile pentru
gorny §i dolny, sc. dwornik: vornicul de sus gi de jos. Cf. Vech. Cron. Mold., pag. 183.
www.dacoromanica.ro
TEXTUL CRONIOEI MOLDOPOLONE
136
Textul cronicef moldopolone 1-am tiparit aci cu toata exactitatea posibila §i trebuincIoasa in publicatiunI de asemenea natura. Un monument istoriografic atit de Insemnat trebue pus la dispozitia istoricilor In forma luI autentica. Deaceea nu ne-am permis
niel o abatere dela ortografia originalulul §i niel oschimbare a textuluI care sa n'o fi indicat fie prin parentese, unde am intregit locurile rupte sat omisiunile evidente, fie prin note inlauntrul §i in josul textulul. Acolo unde deosebirile intre autograful luI Brzeski §i copia lul Naruszewicz at oarecare insem-
natate de fapt, le-am relevat in note; tot a§a am relevat §i cele citeva pasaje care in urma autografulul trebuesc intelese §i traduse altfel decIt cum le-am inteles dupa copia lul Naruszewicz. Deosebirile fiind prea putine, o noug, traducere a textuluf ar fi fost
superflua; mal mareante s'at aratat a fi ele la enumerarea tinuturilor din Moldova, unde am aratat in note cum trebue schimbata traducerea din Vechile Cronice Moldovene§t1".
Ca ortografie §i ca limba, autograful are pentru
literatura polona cu mtlt mal mare valoare decit copia luI Naruszewicz, cael §i 'ntr'una §i'n alta el este mal arhaic decit aceasta din urma. N'am relevat In special deosebirile de ortografie, deoarece in casul acesta ar fi trebuit sa aducem sub text aproape
tot atitea variante cite cuvinte sunt in text , mal toate cuvintele sunt serse altfel cind e vorba de literile 6 (scris in autograf totdeauna o) g (scris a, am, 4, qm), sz (scris sz, fz, if, sz, s, i), 2 (scris sz, z), c (scris cz), cz (scris cz), é (scris cz), s (scris s, I,
www.dacoromanica.ro
136
TEXTUL ORONICET MOLDOPOLONE
etc. Ortografia originalulul este ortografia polonO, a sec. 16, pe cind ortografia copiel luI Naruszewicz este un amestec intro ortografia veche §i cea nou5. In ce prive§te limba, autograful lui Brzeski nu numaI c5, are forme mal arhaice decit copia lul Naruszewicz, dar el este §i mal corect §i mal lipsit de gre§e1I. A§a glsim intr'insul nywdzem (copia Narusz. w niczem), poruczil (c. N. porzucil), posczinely (c. N. posczinaly), wzieth (c. N. uszedi; cf. pag. 131, nota), ostal (c. N. zostal), zachowacz (c. N. zachowywae), na galir (c. N. na galery), post awiony (c. N. postanowiony), porzazali (c. N. porzezali), iem (c. N. im), napirwei, napirwszi, odbirzal, etc. (c. N. naypierwey, naypierwszi, odbierzal, etc.). Asimilatiunile intre prepositiI ce se terminti, in consonante §i substantive ce incep cu consonante, foarte obidnuite in limba veche
fz), z (scris
z,
s,
f),
polon6, sunt inlaturate in copia luI Naruszewicz aceasta are: z sobg, z zamku, w woisku, w Woloszech, w Wqgrzech, in loe de fsobg (s. isobqm), zamku, woifku, Wolofzech, Worzech din autograf.
Nu mal amintim de mtlltele nume propril (de persoane §i localitatI) care in autograf sunt mal bine date decit in copie. Dei nu prea InOlegem de ce Brzeski a schimonosit unele nume ce trebueat fie bine cunoscute, toate acestea, afarA de unul singur (po. Horinczowski sat Horniczowski), sunt descifrabile. O comparatie a autografuluI cu textul publicat de mine in Vechile Cronice Moldovene§tI sat cu cel publicat de D-1 Hasdeu In Archiva istoricl va arata
ce deosebire este intre cele doul texte §i va con-
www.dacoromanica.ro
TEXTUL ORONIOEI MOLDOPOLONE
137
vinge pe oricine ca autograful este de preferat din toate punctele de vedere. Iata pentru ce ne-am snit. ca editia noastr5, sa fie exacta pana in cele mal miel minutiositati. In astfel de casurl se impune mal de graba o prea mare decit o prea mica exactitate.
www.dacoromanica.ro
IV
CRONICA TÄRII MOLDOVEt
1 A MUNTENIEi
DE
MIRON COSTIN 1684.
www.dacoromanica.ro
MONICA TIRLY MOLDGVA F A MUNTENIA
141
A. Consideratiuni generale. Mara de letopisetul tariI MoldoveT" dela Aronvon, pana la §tefanita fiul lul Vasile Lupu (1594
1662), scris de Miron Costin in Ia§1 la 1677 dupa ce fusese mare vornic al tarn' de josi), cuno§team pana acum ca opere neindoelnice ale marelui cronicar moldovan doua incercati de a cuprinde la un loe, in trasuri generale, istoria Moldovel §i MuntenieI §i de a explica inceputul acestor state §1 originea locuitorilor lor. Aceste IncercarI sunt : a) Cartea pentru descAlecatul dentiit a tariI Moldovel §i neamuluI moldovenesc", sonsa de Miron Costin dupa ce fusese logofat mare in Moldova, b) Poemul in versurl polone2) dedicat regelul polon Ioan Sobieski §i scris la 1684 Iulie in Daszow, pe cind Miron Costin se exilase de buna voe, fugind de frica luI Dumitra§cu Cantacozin in Polonia. Rasfoind manuscrisele polone ale bibliotecel Zaluski, astazi afiatoare in biblioteca imperiala din St. Petersburg, am dat peste o a treIa incercare a lui Miron
Costin de a expune pe scurt, in forma de scrisoare catra un prieten al sat, originea neamuluI romanesc, viata luI in veacul de mijloc, intemelerea principatelor MoldoveI §i Munteniel §i starea acestora din timpul 1.) VezT tiLlul letopisetuluT in editia a doua a lul CogAlniceanu, pag. 243. 2) Titlul intreg vezi-I in Operele complete ale luI Miron Cost,in
de V. A. Ureche, vol. II.
www.dacoromanica.ro
142
IfIRON COSTI14
sat. E manuscrisul cu No. 23, F. IV, avind 23 de file In folio §i purtind pe fata intila signatura id. Mss. Miron Kostyn" §i titlul Chronika zien1 moidawskich
y multanskich, Po 2". Ca: §i poemu1 catra regele Sobieski, aceasta incercare a lul Miron. C6stin e scrisd in limba Polona, intrio limb/ foarte corecta §i chiar frumoasa pentru
un Romin care nu fusese intre PolonI de mul0 anI §i care in tara lui avea de buna sama putine tocasiunI s citeasca §i s .vorbeas- ca aceasta limbd. 'Ea
este adresata in forma de scrisoare catrti iin prieten al WI, eomisul Coroanel (koniuszy koronny), un inalt funcionar al regelai polon 1), ''§i pe eit se pare, nu atit pentru el, cit mai mult pentru ca prin minile lui ea sa ajunga In minile uneI alte persoane, la care Miron Costin tinea foartel tnult ; cad in introducerea lucrarif sale dinsul spune cit die
mult se bucura cd o parte a croniceI sale desde tara Moldovei va ajunge in minile uriul barbat atit de distins, cum este prietenul sad, in Arni'a cererei »unei persoane, cu care el a avut totdeauna strinse legaturI de prietenieu. Se poate ca aceasta persoana, la care face alusiune Miron Costin zicifid ca savir§e§te
aceasta lucrare pentru .dinsul" (exequor la za niego tç przysiugq), sa fi fost insu§I regele Sobieski, un Pfótectof 'cunbscut 'al luI Miron Costie §i 'care, cum se vede, II exprimase de mal multe orl dorinta de a §ti ce neam de oamenI sunt Moldovenif §i MunteniI, In treburile earora Polonia se amestecase atit de des. N'am putut afla pfma wain numele acestul 'comis.
www.dacoromanica.ro
(MONICA TXEft MOLDOVA k3I A MIINTENIET
143
In prefata poemuluI polon Miron Costin ice luI Sobieski : am fost Indemnat la lucrare prin geniul Insel regaleI voastre. malestatl, stapIne prea gratios, vazindu-va ca pe cind adunati §tiinte despre monarchiile cele marl §i intinse, nu desdemnatI a cerceta Inceputurile §i starea tarilor celor mal marunte" Scrisoarea lui §l-o intituleaza Miron Costin Oronica taril Moldovel §*1 a MuntenieVe sati Cronica tarilor moldovene§t1 §i muntene§du : Chronika ziem Mot-
dawskich y Multanskich. Dupa o scurta introducere adresata earl prietenul sat, In care II spune ca ceea ce-I dell, este numaI un fragment din cronica Moldovel, care cine §tie daca va e§i vreodata la lumina In Moldova, il arata ca cele cuprinse In acest fragment nu 1) Archiva istoric& a Rominiel, vol. I, partea I, pag. 100: traducerea D-lui B. P. Hasdeu. Presupunerea flicuti in text o dm cu cea mal mare reservo., caci e foarte cu putint& ca scrisoarea sá fi fost destinatii, pentru altcineva. Miron Costin era in relatiuni cu oamenil cei mal influenti din rolonia §i, cum se vede din h1rtiile Academiel Romine, purta corespondent& cu din0. Aa avem din 1688 tulle 25 o scrisoare a lul S. Jabionowski, marele hatman al PolonieT, Writ rege, prin care se comunicit acestuia cuprinsul unel scrisorl a lul Costin.
Din 1687 Martie 28 aveni o scrisoare a regelul Sobieski atilt voevodul Rusiel (Andrei Potocki), in care 11 comunic& acestula §tirile ce le are din Moldova dela Mironafco. Inteo RR& scrisoare a regelul din acela§ an, Aprilie 2, se vorbe§te de ni§te dorinte ale Moldovenilor, enuntate prin Costin. NW° scrisoare din 15 Julie 1689 Andrei Potocki spune regelui Sobieski c& a primit o scrisoare dela 3firona.,co, al are! cu-
prins ins& nu merit& sit fie comunicat. Din aceste scrisori, care se vor publica intregl in vol. III al Suplementulul II la colectiunea de documente Hurmuzaki, se vede cl Miron Costin era in corespondent& Cu dol din cel iraI influentl oamenl al lui Sobieski : cu Jabionowski Cu Potocki. El 11 numesc adeseorl cu un deminutiv Mirona r0 (Mironaszko), cum 11 nume§te i Andrei Zaluski in letona lui Sobieski (Mironoska Costenus Mareschalcus, pag. 901; cf. V. A. TJreche, Operele complete ale WI Miron Costin, vol. I, pag. 327).
www.dacoromanica.ro
144
MIRON ONTO'
le va 'gasi la niel un scriitor 'moldovan, niel macar la Ureche vornicul. Dupa aceasta introducere In forma de epistola Miron Costin vorbeste In 19 paragraff despre Dacia, despre valul lui Trafan, despre castelele din Moldova, despre pustiirea coloniel luf Tralan prin TatarI (se. barbari), despre al doilea descalecat al Moldovel §i liunteniel, despre numirile poporului mol-
dovenesc §i muntenesc, despre originea numirilor Moldova §i Muntenia, despre Basarabia, despre titlurile domnilor §i pecetile lor, despre limba romineasca, despre religia Rominilor, despre tinuturile Moldovef §i Munteniei, despre apele §i ormele Moldovei, despre apele §i ormele Munteniel. Lucrarea se termina ca un epilog iscalit de dinsul, care zice : Bine-voe§te, bunul met prieten, a primi cu mul-
tamire aceasta mica lucrare §i a pastra autorului el favorul §i protectia D-tale, Yertindu-I In acela§ timp gre-
§elele ce a putut sa fad, in stilul polonesc §i atribuindu-le nefericitelor vremurf, prin care trecem acum. Al Domnief-Tale pana la moarte credincios prieten §i sluga, Miron Costin.
Racz ze te WM. M.M. Pan mato przysiuge zawdzvznie przyi¡c oraz et autorem w laske y patrocinium swoie odebrawszy, coby comissum w polsczy-
znie przebaczyc, darn* to niesczesliwym naszym czasom teraznieyszym. WM. M.M. Pana dozywotnie zyczliwy przyia-
ciel y sluga, Miron Kostyn.
www.dacoromanica.ro
MONICA TIRLY MOLDOVET VI A MUNTENIET
145
Cuprinsul scrisoril catra comisul CoroaneI este analog cu cuprinsul poemulul polon §i al carp despre descalecatul taril MoldoveI toate treI aft scopul atinga pe scurt originea Rominilor §i st dea o descriere a staril lor in vremea luI Miron Costin. Deosebirea consta numal in modul de tratare a chestiunilor, care inteuna sunt mal mult, in alta mal putin desvoltate. A§a d. p. in scrisoarea catra comis se§te lungul excurs pe care il face Miron Costin in capitolul I al descalecatulul despre Italia §i provinciile el : el presupunea de sigur ca un Polon cult trebuea sa cunoasca aceste lucrurI, pe cind pentru MoldoveniI sal, carl nu prea erat in curent cu cultura apusana,
Italia, tara de ba§tina a Rorninilor, nu era a§a de bine cunoscuta. In scrisoarea atilt comis mal lipse§te intreg capitolul II din descalecat despre nimparatia
Rimulul" §i o mare parte a cap. VI, cum este excursul asupra feluritelor neamurI ce locuesc in Europa (Cronicele Rominiei, ed. II, pag. 25), notitele despre portul Rominilor : haIne, incaltaminte §. c. (ibid. pag. 27), despre tunsura capuluI la oamenil de rind, etc.
In schimb, scrisoarea catra comis are unele lucrurI care nu se afla in descalecat. A§a sunt povestea despre originea stemel muntene§t1 (intimplarea cu corbul), capitolul despre Basarabia §i despre
Rominilor, exemplele cele multe la capitolul despre limba romina §i toate paragrafele dela sfir§it despre tinuturile MoldoveI §i MuntenieI §i despre apele §i ora-
cestor tarI, fie ca pe acestea Miron Costin le-a socotit prea bine cunoscute Moldovenilor, fie ca n'a ele
apucat
sa, le
introduca la vreme in
,,
descalecatul 10
44456
www.dacoromanica.ro
146
MIRON OOSTIN
tarli Moldovel". In ce privqte cuprinsul, scrisoarea catr5, comis samaria mal mult cu poemul polon, decit Cu descalecatul MoldoveI
cel dintîiü mg are insit o
parte care lipse§te celorlalte doma: descrierea cea atit de pretioasA a senatuluI moldovenesc sat a boerilor marI i miel in Moldova, Cu atributiunile lor.
In poemul polon §i in scrisoarea cltra comis lipsesc unele pgrtI care se afla in descAlecat ele at insa in schimb multe 041 comune, ca d. p. descrierea rAsboluluI lul Traian cu DaciI, povestea despre
originea stemel muntenep (povestit5, in maI multe locurI mal cu aceleal cuvinte), luarea blagosloveniel dela Ochrida, precum §1 o multime de amanunte mai miel, istorisite aproape cu acelea§1 cuvinte in amindouä aceste serien. VezI pasajele despre cuvintele latine in limba romin5:1), despre etimologia cuvintuluf Suceava2), despre etimologia cuvintulul Bistrita3) 5) Cf. Nu este nicl un cuvint care salí la Inceput sail la sflrgit Batí la mijloc si nu rasune mal mult saa mal putin latinegte" (Arch. ist. I, 1, pag. 164) cu Intreg temelul vorbirel este pana asaz' din limba latineasca gi multe cuvinte nu se deosebesc nicl macar intfo litera; cele mal multe las& samaria saü numal la inceput sail la mijlocul la sfirgitul lor". 5) Cf. Nigte cojocarl unguregt1 venind a se stabili acoloszots (sociii) se zice cojocar In limba maghiará, de pro numele lor se numi riuletul i oragul Suceava" (Arch. ist., 1. c., p. 167) cu »Apa Sucevel ese din acelagl muntl (unguregt1) ; se chlama aga dela cojocaril, cari In unguregte se numesc nsoczia, cacI acolo s'ad agezat mal hit' cojocaril venind din tara Ungureasca i aií dat nume oragulul, apel tinutul u1".
S) Cf. Alte douit ape, din carl pe una, de pe repeziclunea undolor sale, o numegte .Repedea adecii latinegte nRapida" (Arch. ist., L c., pag. 167) cu »Apa Bistritel, numita aga dupa slovenegte din pricina repeziclunol sale".
www.dacoromanica.ro
CRONICA
MOLDOVEY ka A MIINTENIET
§i despre limba romineasca
;
147
con fera. apol confusi-
unea facuta in amindoul scrierile intre Hatega §i Herczeg" 2), etc.
Aceasta asemanare intre poem §i scrisoare ne face sa credem ca ele ad fost scrise la intervale foarte scurte una de alta. Se poate ca scrisoarea sa fie compusa Cu citeva luni inaintea poemulul, pe cind Miron
Costin petrecea in Polonia de frica lui Dumitra§cu Cantacuzino, §i poate in acela§ loo unde e scris poemul, in Daszow. lfultele alusiuni la vremurile grele prin care trecea atuncl Moldova §1 la nenorocirile lui
personale ne face 0, presupunem ca Miron Costin vola sa ci§tige mila. §1 simpatia lui Sobieski, ca prin mijlocirea acestuia sa poata trai, cit va sta in Po-
lonia, un trai demn de dinsul. El fugise °data cu Petriceicu §i traise, impreuna cu fostul sü domn, din solda regeluI ; dupa moartea lui Petriceicu ins& Polonii mic§orara solda Moldovenilor cari slujat in armata lor i dela o vreme chlar nu le mal dadeall nimio;
din pricina aceasta Miron Costin, emigrat cu toata familia 14 1§1 cheltui tot ce avu cu sine §1 ajunse inteo saracie completa. Dei partizan infocat §i convins al Polonilor, el fu silit din pricina saraciel sa se intoarca In Moldova, cind chiemat Constantin Cantemir, cel care mal tarziti era sa-I tae capul. ') Cf. Mar astAzT, vorbind despre limbit, nu se zice city moldowenesste? ci say rutnyneszte, adech ads rommanisce? (Arch. ist., 1. c.,
pag. 165) cu Astitzl cind vrel sit Intrebl pe cineva, dacii gtie moldorumfnegte? tot atit eft: seis romanice? 2) Miron Costin a luat pe herczeg din titlul domnilor muntenT »al FAgiiragulul i Amlagulul hertegu drept Hategul din Transilvania. Cf. Arch. ist., 1. c., pag. 163 gi scrisoarea atilt comis §. 9. venegte, TT
www.dacoromanica.ro
148
MIRON OOSTIN
Dimitrie Cantemir (Descriptio lioldaviae, ed. A.cad.
pag. 29) §i Neculcea (Cronicele Rom., ed. II, vol. II, pag. 230) ne spun cg, Costin se intoarse foarte seapatat" din Polonia §i ca domnul Constantin Cantemir I-a cumparat papa §i sculele din casa, l-a maritat doul fete §i Ia pus fecIoril In slujbe.
A§a fiind, nu ne vom mira de tonul elegic §1 desnadajduitor, care transpira in multe locurI din scri-
soarea catrg, comis. Lul Costin i se parea ca Moldova at ajuns Ja prapastia pIeirel §i ca numal norocul regelul Sobieski §i al armelor polone o vor putea scapa din ghiarele Turcilor. El considera zilele lul Dumitra§co Cantacuzino ca cele din urmg, vremurl ale noastre", lar de poporul moldovenesc se temea cg, va pIeri inainte de a ceti cronica ; despre vremurile luI el nu vorbe§te decit ca de ni§te vremurI aspre, vremuri nenorocite", lar Moldovel II dore§te, ca In loe sg, traeasca mal departe sub astfel de vremuri,
mal bine sa playa sat sa MIA alta soarte" (§. 6). Cetind acestea ne aducem aminte de cuvintele cu care §i'nchee poemul polon : pentru a scri la ver-
suri se cere o minte voloasg, lar et, apasat de tiranie fara niel o dreptate, ful fortat de a-ml Oast cu durere chIar vatra parinteasca" (Arch. IA., 1. c., pag. 169). Aceasta potrivire perfecta in starea sufleteasca
a luI Miron Costin la scrierea celor doua opere In limba polona ne indupleca a pune §i scrisoarea catra comis tot In anul 1684. La 1685 el se .intoarce deja
In tara, uncle in curind e numit staroste de Putna, lar fratele sat Velicico hatman, fecIoril lul stint boe-
www.dacoromanica.ro
CRONICA TÄRIY MOLDOVA §I A MUNTENIA
149
ritl, lar fetele luI maritate. Dar fericirea luI nu era sa dureze mult : la 1691 fu talat fail villa din porunca .1u1 Constantin Cantemir. In acest interval de cind anI (1685-1691) el a apucat sa, serie pe romine§te ceeace Incercase de doul orI In polone§te, cad Cartea pentru descalecatul dentiit a taril MoldoveI §i neamului moldovenescu a fost de bung, sama scrisa dupg, intoarcerea luI in tara la 1685, sat cum spune el in predoslovie, dupa ce fusese mare logoat 1).
Adevarul acesta resulta pentru nol §i din cuprinsul prefetei, in care el spune ca multg, vreme la cumpang, at statut cugetul luV sa serie sat sa 2,
nu serie despre inceputul Moldovenilor , in sfir§it s'a hotarit sg, scrie, cad In vieata mea spune dinsul
Dumnezet §tie cu ce dragoste eram pururea
la istorie, tatcl ca §i. pancl la aceastel virstei". Miron Costin §I-a IncheIat vieata cu o mare opera, aratind Moldovenilor cu un secol inaintea luI incai §i Petru MaIor, a el §i fratiI lor din tara Romineascg, §i din Ardeal sunt totl de acela§ neam §i din aceea§I mindra tulping, din Italia. E gret a §ti in ce loe anume §I-a scris Miron Costin scrisoarea catra comis. Daca ne e permisa o presupunere, nol am admite ca el a scris-o tot acolo unde §1-a scris §i poemul polon, in Daszow. Acest org§el
din Podolia se afla pe la 1684 in minile Polonilor, dupa ce pentru scurt timp fusese cedat Turcilor, 1) El iscAlegte predoslovia: Miron Costin, care am fost logofitt mare In Moldova.
www.dacoromanica.ro
150
NINON COSTIN
In urma pacteI dela Buczacz, in care regele Mihail Wi6niowiecki daduse Turcilor Podolia §i Ukraina (1672);
el era proprietatea bogatei familil de magriatI Wigniowiecki, care il stapinea de mult I) Nu cumva comisul coroaneY, prietenul lul Miron Costin, sa fost un WiAniowiecki ? Familia aceasta a avut dese relatiunI cu principif MoldoveI, cu carI a fost de mal multe orl §1 Incuscrita 2).
Miron Costin §Ia scris Cronica taril litoldoveI §i a MuntenieI" din memorie, cum a scris §i poemul polon. Fugit in graba in Polonia, el n'a putut sa-§I
la cartile cu sine §1 se pare ca in Daszow saq in celelalte locurI pe unde a petrecut n'a gasit bibliotecI mart A§a iml explic eü felul cu totul vag al citatiunilor (spune Dion In viata lul TraIan", cite§te culegerile grece§tI despre cele patru monarchil", etc.) §i unele gre§elf facute din lipsa mijloacelor de control. Intro acestea a§ pune confusiunea dintre HaCeg Costin §I-aducea, se vede, aminte ca cetise in vre-o diploma munteneasca titlul : MUMS 4s.arp4w8 xtpupx, i se parea ins& ca a cetit : dil1AdW8 §i Herczeg :
pupil ; tot aci intra confusiunea intre terminif ungure§t1 oldh, pentru Italian §1 oldsz pentru lisarpawS
H
Romin : in limba ungureasca e tocmal din potriva,
precum putea §ti din Toppeltinus pe care II citeaza ') 0 scurtä istorie a acestui ora § se MIA in Enciclopedia cea mare polonea., care se publicit la Vargovia, sub v. Daszow. 2) Un Wigniowiecki a fost chemat domn In Moldova la 1563, a sfir§it-o ins& In mod tragic la Constantinopol. Xenopol, Istoria Romlnilor, vol. III, pag. 82. Un alt Wigniowiecki a luat in cAsitorie pe fitca cea mal mare a lul Ieremia MovilA la 1603. Doc. Hurmuzaki, Supl. II, vol. II, pag. 259, 266, 285.
www.dacoromanica.ro
CRONIOA TÁRLY MOLDOVEY tp A MIINTENIEY
151
(cf. ed. din- 1667 a acestuia, §. 6. 9. 10). Amindoua gre§elele adestea nu se mal repeta In cartea pentru descalecat. Cu toate neajunsurile amintite §i altele cite se mal
gases° inteinsa, scrisoarea catra comis este o productiune remarcabila pentru timpul sail Mara de gre§ala comuna mal multor opere istorice de atund, ca Dacil ar fi fost TatarY, Miron Costin explica, cum explica §i. §tiinta istoricg, de astle, na§terea poporului romin din rornanisarea Dacilor §i Ilirilor, are o idee foarte clara despre locuintele Rominilor in evul mediu, despre conservarea napnalitatil §i numeluI lor, In-
telege foarte bine feluritele influente ce a suferit bimba roming, din partea Slavilor, Ungurilor §i Turcilor, WI ca ea sa,-§I fi plerdut caracterul el latin, dovede§te o mare dosa de bun sinat cind face alusiune la influenta culturala a Bulgarilor §i. Ungurilor asupra noastra : a celor dintil din punct de vedere bisericesc, a celor de-al doilea din punct de vedere politic, se arata, cu un cuvint, un eminent cunoscator al
poporului §i tarn sale. Descrierea hidrografica a MoldoveI mal ales este facuta cu pang, de maestru. Dar scrierea, fie ea cit de exacta, ne-ar lasa red la cetirea el, daca ea n'ar fi insufletita, de adincl sentimente patriotice. Miron Costin da dovada de
acestea la fie-care pas. Mindria cu care vorbe§te el despre numele §i originea noastrg, romana merge paralel cu simpatia care o aratg, el celorlalll Romini, Ungurenilor §i Muntenilor. Neintrecute vor raminea cuvintele cu care insote§te el o poveste batjocoritoare
la adresa Muntenilor : nu pot lasa sa tread, despke
www.dacoromanica.ro
152
MLRON OOSTIN
el acest lucru, zice dinsul, cad ni sunt rude §i fratI §1 at aceea§I soarte §i acelea§I suferinte cu nol (§. 9). Miron Costin este ce! dintiit Romin care a cautat
sa faca cunoscuta Europel originea noastra romana §i sa atraga prin aceasta simpatiile el asupra noastra. Sa nu se para exagerata aceasta frasa, cacI Polonia fiind o putere catolica §i in strinse legaturI cu curtile catolice din vestul Europel §i cu curia papala, politica
ei fata de Rominl a fost condusa totdeauna de doul considerante : sprijinirea catolicismului In Virile romine §i scoaterea lor de sub suzeranitatea TurcieI. Miron Costin a luptat toatg, viata luI contra acesteI din urmg, puteri §i a fost un sincer partizan al alipirel Moldovel cAtra statele cre§tine, in special catra Polonia. Aceasta ne esplicg, menajarea Polonilor in scrisoarea earl comis, la locurile unde vorbe§te despre infringerile suferite de eI din partea Moldovenilor, cit §i. dorinta repetata de mal multe oil ca Moldova sa scape din ghiarele Turcilor §i sa albg, o
alta soarte. El se in§ela insa asupra unul lucru : statul pe care I§1 razima toate sperantele sale avea incurind sa dispara din concertul statelor europene §i sa renunte, dupa ultimele sfortarl filcute de Sobieski, Cu totul la suprematia peste Moldova sat incorporarea el. Cu epoca luI Miron, Costin inceteaza cu totul influenta Poloniel asupra Moldovel §i amestecul el in afacerile interne ale acestuI stat.
www.dacoromanica.ro
CRONICA TIRIY MOLDOVRY till A MIINTENIEr
153
B. Textul cronicei. Chronika ziem moidawskich y multanskich. Jasnie wielmozny msciwy panie koniuszy koronny, moy wielce msciwy panie y bracie,
Za osobliwe fortune moie to Wad, ze si e czeié chroniki moiey o wotoskiey ziemi, nim iescze na swiat
woloski wyszta, dostal przydaie do rqk tanti viri, iuxta postulatum do pewney osoby, z ktorynz w iakiey confidentij zawsze iestem, samego provoco in testimonium.
.Exequor ja za niego te przystuge, bo tego sie u zadnego Watoszyna nie dopyta; musialby okato pisarzow postronnych stosuigc o nych. do tutecznych barzo matych wzmianek y znakow sita czasu zazyc, Dona in vita 7'rayani naybarziey, Talpentina Wegrzyna wybory hi-
storij greckich de quatuor monarchijs czytac. A ta ziemia az do tych czasow o poczgtku swoim nie wie y nie pyta y historiey nie ma, oprocz niebosczyka Urekiego dwornika tuteczney ziemie; ten zebrawszy zywoty hospodarow wotoskich z manasterow, a woyny naybarziey z Bielski ego chronikarza polskiego, inexploratum wydat opus, poczowszy od Dragoszy hospodara pierwszego tey ziemie powtorng osad g z Maramoreszu, siedmigrodzkiego panstwa powiatu, a o pierwszey osadzie
przez Trayana cesarza rzymskiego nic nie wspomnial, znac Diona nie miat, czyli dosic byto z niego od czterech set lat zaczgc powtorney tey ziemie poczgtek. Jam si e okoto tego serio starat w tych iuz ostatnich iako
www.dacoromanica.ro
154
MTRON COSTIN
widziemy naszych czasach, y czy prgdzey moig chronikg moldawski narod czytac bgdzie, czy prgdzey zginie, kiedy w takim rozerwaniu iestem, zgdanie W. Msci mego
msciwego pana ante casum nostrum podaie mi rgkg ; niech przynamniey w tym przeswitnym y stawnym krolewstwie wspomnienie o narodzie naszym przez W Msci mego mciwego pana flostanie, niech y fortuna tego,
ktory nad W. Mscig moim msciwym panem panuie, y nas przy naywysszey woli ab occasu broni. Zaczynam compendijs tedy, iak wiele ostre not' sze pozwalaig czasy, ad prOposita puncta. §.
1. 0 Daeyey.
Kazda powiek od poczqtku swego ma porndek.
A ze na tych gruntach, gdzie teraz Mo1dawi albo Wiachowie, albo iak ich Polacy zowiq Woiosza, y tam gdzie teraz Uhrowtachowie albo Muntanie, albo
wediug Polakow Multanie, y na tey ziemi ktorq teraz Siedmigrodzkg zowig, mieszkali z dawnych cza-
sow Dachowie, od nich zaczynamy porz4dek o tych ziemiach, poniewaz ie y podzisdzien historikowie Dacig mianuig, dzielqc na dwoie, in inferiorem et superiorem. Iest to narod tatarski z wielkiey Tartaryey, pradziadowie Siedmigrodzian, pod postuszenstwem na ten czas szyrokiego panowania rzymskiego 1). Jednak
za Domiciana cesarza rzymskiego tak sig byli wybili z pod posluszenstwa rzymskiego, ze nietylko tribut y powinne posluszenstwa od siebie odrzucili, ale iuz y prowincyie rzymskie nalezdzali! Missiq, 1) GlossA in margine: Dachowie narod tatarski.
www.dacoromanica.ro
CRONICA. TÄRIT MOLDOVEY tp A MUNTENIEY
155
Tracia, Blida. Az Trayan cesarz rzymski wstapiwszy na panstwo Po Domicianie, widzac odpadte te strony od Rzymu, zebra t na nich woysko, o ktorym Dion
y historie greckie pisza, ze mid w tey expedicyey szegekroé sto tysiccy samego zotnierza, oprocz gospo-
darzow z zonami z dziecmi z Raley wyprowadzonych dla osad na szyrsze grunta, ktore osady coloniam Rzymiane zwali; czytac historie rzymskie ze nieraz to Rzymiane czynili, dla barzo wielkich gcstwin ludzi w Italiey, ktorym niestaiac gruntuw do pozywienia, wyprowadzaly czcsc gospodarzow z zo-
nami z dziecmi w insze kraie. Ruszywszy tedy tc wielkogé woysk y niezmierny lud za soba Trayan u Dunaiu stand y most na Dunaiu zmurowat; sa y podzisdzien znaki y ja sam widziatem w Multanskiey ziemi w powiecie u nich Zyskim, micdzy Kladowa a Diem, miastami teraz tureckiemi na Dunaiu. Miat bitwc Trayan z Dachami raz po tey stronie gor, gdzie teraz Multanska ziemia, druga za gorami, gdzie Siedmigrodzka. Obie bitwie przegrali
Dachowie a w powtorney y sam Decebal krol ich zginot; y tak Po tych porazkach prawdziwe colonie rzymskie osadzit y tam gdzie Multanska teraz ziemia,
y tu gdzie nasza Moklawska teraz, niektore zamki pomurowat y zotnierzem osadzit, dominos na fortecach nada', skad naszy hospodarowie podzisdzien dominami (domn mato nie dominus) Po rzymsku sic nazywaia; y w . Siedmigrodzkiey ziemi takze, ktorzy az do tych czasow nieodmiennym imieniem, iako my y Multanie, ale Ruminami, to lest Romanami sic na-
zywaia, y iest ich w Siedmigrodzkiey zierai nie
www.dacoromanica.ro
156
MIRON OOSTIN
mato, y caty Maremorysz powiat y Ott w gorach, takze Siedmigrodzkiey ziemi powiat. A Po tych osa, dach Traian sam z woyskami ruszyt polami do Donu a Don przebywszy do wielkiey Tartaryey wtargnol,
bo y Tartaryia wielka pod postuszenstwem rzymskim byta bez mata nie po woynie Mitrydackiey przez wielkiego Pompeiusza 1) y chanowie chorqgwie na,
chanstwo z Rzymu bierali; Tartaryia zas postano-
wiwszy do Baktr, a z Baktr do Syryey, z Syryey do Egiptu woysko przeprowadzit y tam w Egipcie na dissenteria umart: swiadkiem Dion y greckie historie de quatuor monarchijs. Dziato sig to po narodzonym iuz Christusie roku 120.
§. 2. 0 szaneu troianie. Szaniec Troian iuz po osadzie Rzymianow w tych stronach, iako sig powiedziato, przez Trayana cesarza pierwsze uroczyszcze iego imieniem mieszkancy tych
ziem od pradziadow swoich Troianem zowia ; jest tak kopany za nim, kiedy woysko tak gromadne do Tartaryey prowadzit, iako teraz tureccy cesarzowie mogity za sobq kopia. 84 tacy ktorzy pisali ze dla naiazdow tatarskich kopany iest dla obrony; nie podobienstwo iednak, bo tak wiele mieysca ktoby go zastapit zawsze? Raczey go na wieczna pamiqtkg kopac kazat Trayan y sto tysigcy ilk choc na dzien bez wielkiey prace czego nie wykopie? Y sita mieysca
zastqpi. Poczyna sig blizko Gatacu od rzeki Seretu, 1) Glosa In margine: o tym szyrzey w histor. rzym.
www.dacoromanica.ro
MONICA TIM MOLDOVEY tg A MIINTENIEY
157
ktora teraz luz nizey Fokszan naszq y multanskq dzieli ziemie, Po nad Gatacem przez Prut na Troian wies niegdys naszey ziemie a teraz tureckq, itamtqd po nad Kartatem polami do Dniestru, od Dniestru do Dniepru y az do Donu podobno. Jest Troian przez tegoz cesarza y w Multanskiey ziemi, ale tylko od Dunaiu do gor.
§. 3. 0 zamkach. Jak wiele zamkow ma teraz catych y iak wiele y ruin Po wielu mieyscach ledwo znacznych y Woloska y Multanska ziemia, nie iednego czasu sq murowane ; niektore od Dachow, a drugie od Rzymian, a niektore od hospodarow iuz po powtorney osadzie ziem tych. Trudno barzo o nich pisac, bo ani Po manasterach, iako o barzo dawnych rzeczach, a manastere iuz daleko niedawnieysze sq, zadnego pisma nie nayduie sic, ani niebosczyk Ureki wspomniat o nich, ani u postronnych pisarzow znayduie sic wzmian-
ka, ktory zamek od ktorego narodu murowany iest. To pewna o nich, ze iedne od Dachow a drugie od Rzymian, niektore od Grekow, a Kilijski zamek od Janowezow -wymurowane sq. Naydawnieyszy iednak Biatogrod, w ktorym za Augusta cesarza rzymskiego
we stu lat przed Trayanem iuz nieboras Ovidius poeta wygnancem siedziat, dla iakichsi wierszow nieforemnych. Ma y pamiqtkg wiecznq Ovidiusz jeziorem, ktore Dniestr wspieraiqc sic o morze czyni, Widowem imieniem iego podzisdzien sic zowie to jezioro. 0 Chocimskim zamku tez wiesci, ze od Da-
www.dacoromanica.ro
158
MIRON OOSTIN
chow murowany iest, co byc moze, bo Dachowie y na Podolu mieszkali. Soczawski zas y Niemiecki, Tehinski, pizey Romana ruiny y blizko Galac na Byrtadzie takze ruiny albo od Rzymian albo od Dachow ; Sorokq Piotr hospodar iuz Po powtorney osadzie. Wszys[t]kie iednak te zamki mnieysze byty y tylko srzodki ich z pierwszego murowania naksztalt wiez, a sciany szyrsze do kola iuz hospoclarowie murowali, tak w Chocimskim, iako w Soczawskim, Tehinskim y Biatogrodzkich zamkach, a naywiqcey przez
Stephana starego owego stawnego hospodara. Samy Kilijski zamek murowany iest od Janowezow, iako y Kiefa w Krymie, na ow czas kiedy trzymali w za-
kiadzie Krym 1) y wszystkie czarne morze od cesarzow iuz stambolskich. 0 wiezy zas Neoptolemi, teraz Tatarbunarem zowig, na Kogylniku rzece, ktora rzeka a lepiey doling zwac siq moze, z Orhyowskich
zaczyna siq lasow y do morza idzie, y na tey dolinie barzo w piqkney rowninie pustynia tego zamku stoi miqdzy Kilig a miqdzy Biatogrodem ; z imienia
znac ze od Grekow ten zamek murowany byt (bo Neoptolemus greckie imie iest), kiedy iuz greccy ce-
sarzowie Stambut y te .mieysca trzymali Po przeniesieniu stolice rzymskiey z Rzymu do Bizancium, gdzie teraz Stambut 2), przez wielkiego Kostantina cesarza.
') Glossa in margine: Krym niegdy u Graekow Chiersonesus. 2) GlossA in margine: Stamboi nea Romi Graekowie zow[i]g, Lo
lest nowy Rzym.
www.dacoromanica.ro
ORONIOA Titrut MOLDOVA §I A MITNTENIld
169
0 spustoszeniu osady trayanowey przez Tatarow. Trwala ta osada trayanowa w tych iako sig luz rzeldo ziemiach nad sto lat barzo mato, bo trzeci cesarz Po Traya.nie Andreanus, ten ktory Andreanopol z swego imienia osadzit w Tracyey, most ten na Dunaiu, ktory zmurowd by t Trayan, zepsowac kazd, dla naiazdow tatarskich, nie mope zatrzymac
impetu ich dla rozerwania na ten czas cesarstwa rzymskiego, a tak y osadey trayanowi; diugo siq po zamkach y mocnieyszych mieyscach zastawiaiqc Tatarom, takiem mnozstwu, ktorego przybywdo zawsze daley, nie strzymawszy, zeszli z tych mieysc y iedni co celnieyszy do Italiey nazad poszli, drudzy ktorzy
tu od nas za gory zeszli y MaramoreSz osiedli na rzeczkach, prawie srod gor ktore wqgierskiemi zowiemy; a ci ktorzy od Multanskiey ziemie takze w gorach na rzece Oicie osielili y trwaia ta ich ria tych mieyscach osiedlina w diugie wieki, bo wiezmie t.o czasow pod tysiac lat y daley, y ktoby chcial
pewnie wiedziec, doczytdby siq tego, ze w tych wiekach y Atyla Chan tu w te strony swiata wtarpia y narod slawacki albo siowienski Po nim.
Powtorna osada ziemie Woloskiey y Multanskiey; Nieiedna y nieiednych ord illuvies na te strony
byla pod owe diugie lata, bo naypierwiey ordy te ktore wygnali Rzymian ztad i sami Csiedli te mieysca,
po nich Atyla z swoiemi ordami, ktore w Tataryey
www.dacoromanica.ro
160
NINON COSTIN
wielkiey y teraz Hung zowiq, albo iako Moskwa Juhry, Po Atyle slowienski narod, bo Grecy pierwszego A tylg ktadq nizeli slowienski narod w tych kraiach. Po tych wszystkich wtargnieniach znowu inszych ord wtargnienie, z ktoremi luz Wggrowie ztqczeni z Ru-
minami temi z Maramoreszu y Oltu woiowali, bo iuz ordy y za gory Szyrzqc sig koczowiskami, gdzie podzisdzien domow ich znaki za gorami y w gorach sq oczewiste. Juz pod Wggrami successorami Atyle chana te wszystkie strony, y ziemia Siedmigrodzka y Maremorysz y ziemia na Otcie byty, kiedy Lastew krol wggierski niecierpiqc Tatarow tych, ktorzy sig iuz y w Siedmigrodzkiey ziemi szyrzyli, zebrat na nich woysko y pierwiey z zagor ich zegnat,
a potym przeprowadziwszy Woysko y Po tl strong gor, nizey Romana Miasta naszego na Serecie bitwg im dal y zwycigzywszy w rzece Serecie na Tatarow topiqcych sig patrzqc sam Lastew krol wyrzekt po wggiersku : seretem, seretem, co iest : tak mi sig podoba, tak mi sig podoba, y do tych czas ta rzeka na wieki Seretem sig zowie. Y z tego znac ze te lata dtugo-
wieczne byty, bo iuz wszys[t]kie rzeki y same ziemie
od powtorney osady imienià maiq. Po tey porazce Tatatowie daley w pola odstqpili, a Ruminy, to iest Romanie, a naypierwiey Montanie albo Muntanie z gor na wolnieysze grunta wystqpili z hospodarem swoim Negrutem, a potym nie za dtugo y Moidowanie
z Maramoreszu z Dragoszq swoim pierwszym hospodarem tu w ziemig Moldawska wyszli y mieysca zrazu pod gorami osiedli.
www.dacoromanica.ro
CRONICA TXRIf MOLDOVA gl A 1IIINTENIRT
§.
161
6. 0 nazwiskaeh roznyeh narodu woloskiego y multanskiego.
Imie z pierwszey osady przez Trayana naypraWdziwsze Rumyn albo Romanus, ktore nazwiskodnigdzy soba ten narod zawsze zatrzymai y zrazu Po osadzle
y po spustoszeniu, iako siq rzek/o, y po powtorney osadzie podzisdzien ; toz imie pospolite lest y Mul-
tanom y Woioszy y tym ktorzy w Siedmigrodzkiey 1) mieszkaia ziemi. Rumyn laty odmienione z Romanina Rumyn, y teraz kiedy pytaia kogo : czy umie po wolosku,. mowia: szty nimyneszte, malo nie: scis romanice. Inszego imienia miqdzy soba sami nie cierpieli nigdy. Postronni zas roznie ich zowia, a naypierwiey Niemcy W/o3ha Wallios a Woioszyna albo Multanina Walaskos, Wqgry W/ocha Otach, Woloszyna albo Multanina Olasz, Polacy Wloch a tym zas Wo/Oszyn, Grekowie Multanom Uhrowiach, Woioszy Bogda-
now/ach, Turcy Multanom Karaw/ach albo Ifliak, Woiosza iuz z imienia Bogdana hospodara Bogdanami zowia Bogdan ten ktory naypierwiey od Porty tureckiey wziol choragiew y haracz postanowil Bog-
daybyby1 nie doczekat ley brad, zeby by/ albo insze statum bog tey ziemie naznaczyi, albo zeby pierwiey od naszych wiekoW zgubil I Z tego tedy postronnych narodow nazwiska znac siç dale, ze wiedzieli o nich dobrze postronni, iz ten narod ze Wioch iest, poniewaz iednym imieniem Wiocha zowia. Sa tacy ktorzy kiada imie to -Mach od hetmana rzym1) In original din gre§alit Siedmigrodzieckkiey. 11
44156
www.dacoromanica.ro
).6§fIRbt cog skiego Flakka, odmieniwszy F na W, K zas na Ch, tych Ovidiusz
owYch wierszow do iednego
przy-
iacioi swoich imieniem Graecina z Biaiogrodu do Rzymu pisanych : l'raefuit his Graecine locis modo Flaccus et illo
Ripa ferox Istri sub duce tuta fuit, tic tenUit Mysas gentes in pace fideli, Hic arcu fisos terruit ense Getas 2), ale to bayki sa, bo Flakkus ten tylko Missia prowincyig rzymskg bronit y brzegi Dunayskie od Tatarow, ale coloniey zadney nie osadzat tak iako Trayan cesarz. Jest y inszych imion gwa1t u niektorych pisarzow, iako Tribali, Rascy etc., wszystko bayki, chiba ze kiad[aj imiona z powiatow, iakoby kto rzekt Wolynianin, Podolanin etc., tak Rasciami nazwai, ze iest powiat takim imieniem przy Multanskiey ziemi Roszawa y rzeka tymze imieniem ; vdasnie tak iako Bassarabiq iedni Mu1tansk4 ziemie nazwali (o czym bgdzie nizey), czego nigdy nie masz. W Macedoniey iest colonia takze rzymska, iednego
igzyka z nami y daleko b]izsza wioskiemu igzykowi nizeli nasza mowa. Kucowiachami ich Grekowie zo-
wia, to iest Chromowiochami, ze z woyska rzymskiego chromi y chorzy tam zostali ; powiat nie maly
iest tam, Romaniq sig zowie, i ten powiat colonia rzymska iest. Nayswizsze imie naszey Woioszy iest Moidowan a Multanom Muntan ; z czego y z iakich te imiona przyczyn, bgdzie nizey. Ne-arn a§tepta aci la un genetiv Ovidiusea. Textul 1111 Costin are ferax fn loe de ferox, minas in loe de Mysas, sub pace in Ion de in pace.
www.dacoromanica.ro
chbkidA Tatiur itoLDovEt 41 A MIINTENie
163
g. 7. Z cZego ziemia woioska MoklaW4 a mtiltanska Montanská. Po oddalanych ordech tatarskich z tych mieyse ¡Aster2e z stadami zrazu na pastwiska z Maramo-
reszu a ztamtád od Ottu bespieczni wychadzali, a wnet y Ottanie od (Au ziemie do samego Dunaiu od gor osiedli ; nie Multanská ziemiá tedy zwac sit ma, ale Muntanskg albo Montanská, a monte", bo munte" zowie sit tym itzykiem montes, a Muntan nic inszego nie iest tylko Podgurzanin, ze w gorach tak Ong° mieszkali. Maiá tam oni wielkie gury y takie mieysca do mieszkania sposobne mitdzy gurami temi, zw/aszcza
na tey rzece Oicie, ze mogiby y teraz narod naymoznieyszy mieszkac ; cara Oituluy, to iest terra
Olti zowiá. A tu ztád Dragosz syn domini iednego owych dawnych (zrazu tym imieniem domn" corrupte
a waydá z wtgierska, potym lepiey z polskiego woiewodá) w kilku set cztowieka zbroynego wyszedt rzeká iedná bezimienná na ten czas Po nad Soczawá na Roman idácá, nosit sit zubr na wyszciu z gor, ktorego za omen wziowszy gonili w dol rzeká. ten Dragosz sukt, ktora Moidá zwano ; ta gdziekolwiek sit zubr zatail, wydawata go, tak dingo az iuz zmordowanego zabili, a giowt na pamiátkt na kol nad rzekg postawili ;. odtád wies naypierwsza podzisdzien Boureny 3). A suka po tey swoiey pracy o')
mote z Oitana przydawszy M bqdzie Mohan.
S'ar putea ceti i trafit sic. bo zubr Po wcaosku buor.
www.dacoromanica.ro
164
MIRON COSTIN
piwszy sig wody w rzecze zdechta nad samq rzek4, od tey smierci Mold4 a potym 3tro1dawg rzece tey imie zaczeli, a z imienia rzeki Motdawa narodowi imie Moidawani. Nasladuig w tym Urekiego niebosczyka dwornika y ziemskiego latopisca, widzg iednak stolicg Maramoreska Sigiet podzisdzien ze sig glowq zubrowq iako y ta ziemia pieczgtuie, y Moida rzeka nie daleko od tych mieysc w niemieckim kraiu iest. Dragosz daley szedszy °brat sobie mieysce nad temi rzekami, tq Mold4 a drugq Bystrycq, pole ktore nkympy luy Dragosz", to iest campi Dragosij, polami Dragoszowemi zowi4 y do tych czas. Bystryca iednak rzeka z bystrosci swoiey pozniey imie wzigla, kiedy luz serbska albo stawianska rpowa mieszac sig poczgta, ktora tu w tg ziemig oraz cum sacerdotio od Serbow weszta.
§. 8. 0 Bassarabiey. Wielki biqd tych ktorzy y mappy wydai4 y o tym pisali, zeby kiedy Multanska ziemia albo czgsc iaka naszey ziemie Bassarabiq zwac sig miata. Co do Multan, familia to u nich byta znaczna Bassarabow y hospodarow, kilka ieden Po drugim, z ktorych y ow stawny Szerban woiewoda, ktory y z Turkami
nieraz woiowat y chama krymskiego na gtowg porazit, tak iako u nas ow stary Stephan, ktory z Baiazetem cesarzem tureckim raz przegrat, ale z drugiey bitwy ledwo uskrobal za Dunay Baiazet, y
chana krymskiego na Dniestrze bit y z
Olbrach-
tem krolem polskim na bukowinie Kozminskiey wo-
www.dacoromanica.ro
ORONICA TÁRIY MOLDOVEY F A ItIINTENIKT
165
iovvai (choc po wolosku wprawdzie) ; czytac iednak
Kromera y Strykowskiego y Bielskiego o tym Stephanie czym by. Bassarabem sig pisai y Matyiasz hospodar multanski iuz za naszych wiekow, iakoz prawda z tey familiey by; teraz z tey familiey iescze zywym podobno iest Kostantyn hospotiar w panstwach Jego krolewskiey Msci zostaigcy. Tedy z hos-
podarow chiba tych albo z tey familiey wplgtai sig ten co naypierwiey o Bassa[ra]biey pisai, zeby bye miala Bassarabi4 Multanska ziemia. Co zas do naszey ziemie, aby strona ta od morza zwac sig miata Bassarabi4 kiedy, zkgclby to sig zaczgio, zadn4 zywg
miar4 nie widzg, oprocz tego chiba ze Baiazet soltan, kiedy na naszego Stephana hospodara woiowal Bassarab hospodar multanski iuz w tureckim woysku byi hoidownikiem tureckim.---7 y Turcy zeby
kiedy zwac te mieysca mieli, nie widzg, ale zawsze Budziakiem y Akkiermen tg strong od morza zowiq 1)
§. 9. Tytuly hospodarow dawnieysze y pieezgei.
Juz moldawskich hospodarow pieczgc iasnie sig wypisata dla czego zubrza glowa, Multanscy zas
dla cze. go sig krukiem pieczgtuiq, taka u ich latopiscach powiese,. Xiqze siedmigrodzkie pod rzgclem kro-
low wggierskich iednego czasu przeiezdzaigc wiOsci ') La acest capitol, in margine, Miron Costin a adaus urmitoarea glossit: elniundrowai zamki iuz pod Turkami Bassaraba hos. w Missij okolo Baby, y gure iedne blisko Baby gull komisowt zow[i]s
y Turcy az podzisdzien, to iest gura koniuszego, ze tam pod tf gull zginoi od pana swego tego to Bassaraby hosp.; te mieysca iednak za Dunaiem st, nie w Moldawie».
www.dacoromanica.ro
166
MIRON °MIN
xigstwa swego w ziemi oitskiey, tam gdzie niebozgta
Rzymianie przed Tatary ustqpili byli, upatrzyr nadobng biarogrowg iedng y miar ig u siebie. A gdy biarogrowa powiedziara ze iest z _niego brzemienng, dar iey pierscien swoy roskazuiac : iezeli mgsczyzna
sig urodzi, zeby przyszia i dziecigciem do niego y pierscien na znak wiary przyniosra. Porodziwszy tedy biarogrowa rngsczyzng, bratu rzecz opowiedziara , wzio-
wszy tedy brat siostrg y dziecie szli do xiqzgcia na obietnice, a odpoczywaiqc z prace podrozney w da,browie iedney, dziecigciu praczacemu data matka pierscien na utolenie praczu, igraiqc dziecie pierscieniem, kruk grodny zayrzawszy ze to co do pozywania u dziecigcia lsnie sig w rgku, zleciar y porwawszy porknor, a ze mu dokuczar pierscien wazny w gardle, sieOzia na drzewie z uciqzonym zolgdkiem. Co brat tey niewiasty widzqc ze utracit wiarg siostry
swoiey, pilnie sig starar ze sig podkradi pod kruka y strzalg go ugodzir. Padt kruk zraniony, a ow namacawszy w gardle iego pierscien, niosi y kruka z pierscieniem y dziecig z siostrq swoiq do xiqzgcia. W podziwieniu to bylo u xigzgcia y rosprowszy kruka, poznar swoy wrasny pierscien y zarazem aby byr waydg, to iest woiewodg, to chropig nad tyni powiatem uprzywileowar; y iuz dorosszy pierwszy z tym narodem z gor wyszedr na panowanie, iako u nas Dragosz, y pro stemmate kruka zaraz zazywac poczoi, po ktorym y drudzy ich hospodarowie y podzisdzien. Rzecz dziwna, ze ten narod, choc z iednego ori-
ginal' z Mordawanami, ale czarny iest narod, Dla
www.dacoromanica.ro
CRONIOA TXRIY MOLDOVE
r A. NUNTENIEY
167
czego y Turcy postrzegszy to Karawiachami, to iest czarnymi Wiochami ich zowiq, bo y ten pierwszy
hospodar, o ktorym sig powiesc pisala, ze z xiazgcia siedmigrodzkiego poszedi,
imieniem Negrui
woda, to iest Czarny (bo Po naszemu igzyku negru a po lacinie nigrum) zwai sig. Zia iednak consequentia, ze czarnym tego pierwszego ich hospodara
zlvano, albo chocby y sam w rzeczy samey czarnyrn byi, coby to nalezaio zeby miai byc narod wszystek czarniawym? To pewna, ze rzadki u nich z nayznacznieyszych 1) ludzi y z pospolstwa zeby nie
mid byc czarniawym, a wiosow nazbyt czarnych, choc iedni oycow Grekow mieli, drudzy Serbow, inszy Wggrow, y Polaka tam znaydzie[sz] za Symiona
hospodara y za Matyasza, a po staremu synowie czarniawi. Ja tg kiadg ratig, ze ta wszystka ziemia od poczqtku az gdzie sig konczy, cala na przeciw potudniowi lezy, mig[dizy gorami a Dunaiem ; iest waska
barzo, bo gdzie nayszyrsza od gor do Dunaiu, tora dnia iazdy ledwo iest, a Alga zas dni dwanascie wzdiuz gor y Dunaiem ; y gory y samy grunt ziem w same poiudnie patrzg, y gdzie sig kolwiek obroci cziowiek, w twarz sionce biie, y gorve daleko wigksze, nizeli tu w tey naszey ziemi. Zadai4 irn drudzy ze y z tego czamiawymi sq, ze u kazdegoby naznacznieyszego boiarzyna iuz zwyczay iaki mamkami zawsze cyganki, co iest smieszna rzecz. Ja im tego nie zadaig, iako affinibus, braciey, in
eadem fortuna et compassionibus z nami. 3) In nianuscris naynaenacznieyszych.
.
www.dacoromanica.ro
168
NINON COSTIN
Tytut zas hospodarow motdawskich dawny taki ...,
AN
iest: illtrYlo sacTew AM IW H. 1101H0A4 H III ACM
BErtlilH
A
4404AARCK011, WRAMATEASS HOCHX% MANS W Ildh111HHS AO AI0901
to iest : mitosci4 bozi my Io N. woiewoda y hospodar ziem moidawskich, rzgdca wszystkich stron od plonin 1) do morza. A zawsze zwyczay iest, ze sig serbskim igzykiem tytul pisze az podzisdzieh, tak u hospodara motdawskiego iako y multanskiego. Dobiiali sig mocno iedni z hospodarow Maramoreszu, Czyku y Gurgiewu, powiatow pogranicznych siedmigrodzkich, y Piotr hospodar, na ktorego sam swoi4 osobq sultan Suliman woiowat, mid pyrkatabow swo-
ich w Czyku, y temi powiatami sig tytulowat ten hospodar (soltan ten, ktory wziot Tygini od nas). A tytut hospodarow multanskich dawny taki AN
Ak
iest : IRA
Th0 WICY6/0 Mil
IW H.
HOEHOAd H
rn
A9S BEMAH
7
zisarapaws, pun, to iest: mitoscig boz4 my Io N. woiewoda y hospodar ziemie Srpoonaxiincori, ilrld14=8,
Uhrowtachyskiey, Almasz, Pagaras; Cherczieg. Fagarasz, Almasz y Chaczieg (Cherczieg?) ze si g w
tytule multanskim dawnym znayduig, powiaty siedmi-
grodzkiey ziemie teraz sq w gorach, z ktorych Multanie, iako sig powiedziato, wyszli, y Fagarasz zamek stolicg ziemie na 01cie iest, y dingo te trzy powiaty Multanie trzymali. A Siedmigrodzianie trzymali Po tey stronie gor wyzey Multan Mehedyskg ziemig. Na zamian tedy dali Multanie te trzy powiaty Siedmi') G1oss5,: poloniny gory wggierskie.
www.dacoromanica.ro
CRONICA TXRif MOLDOVET §i A MUNTENIEI
169
grodzianom, a Siedmigrodzianie Mehedy Multanom ustápili, ktora ziemia Mehedy y podzisdzien forma udzielnego xigstwa pod hospodarami multanskiemi zostaie, chorágiew ban mehedyski y muzykg woienná y pieczgc osobliwg ma, z dependencyey iednak hospodarow multanskich,. Ta ziemia u nich graniczy sig
z Raszawa, tam gdzie iuz Dunay z gor wychodzi) ale 4 Raszawg teraz Turcy trzymaiá.
§. 10. 0 iqzyku woloskim albo rumynskim. Naiasnieyszym dowodem tego narodu zkad sq, mowa ich ktora prawdziwie lacinska corrupta iest, iako wkeka. Mia1em taki szelág miedziany w ziemi
naleziony okdo Romana, na ktorym barzo dobrze znaczne byly stowa takie : hereditas romana, a teraz hereditatem. heregiá Wolosza zowiá, tak sig nadpsowal ow pierwszy igzyk dlugiemi czasy, ktore czego
na swiecie nie odmienia y nie zepsuia? Wszystek iednak fundament mowy y podzisdzien jgzyka lacinskiego trwa y czgsc s1ow w naymnieyszey literze nieodmiennie stoi, wigksza zas czgsc siow albo poczatkiem, albo srzodkiem, albo kacem stowa taz iest,
czgsc zas ale mnieysza ze wszystkich igzykow sasiedzkich y imiona y slowa w sobie ma, a nawigcey z s1owianskiego, mniey zas z wggierskiego y tureckiego jgzykow. 'Oak y manifest jgzyka tego:
homo mid sanguis
syndzie
IMIONA. umbilicus burik venter vintre
www.dacoromanica.ro
170
MIRON (MITIN
caput
caput mens mynte frons frunte scientia sztyinca supercilia sprinczene oculus okiut nasus nasul facies faca ora gura (z wioska) bacia budza
manus myna digi tus dedzietut os osut
pellis piele pes piczior caelum cierut
humus huma terra
cara ste apa pyne alb negru
barbabarba
stella agua panis albus niger ruber
pectus
herbajarba
lingua limba dincy mustax mustaca d entes
pieptut
animamima
roszyw (z _Voska)
fenum . . fyn
campus kymput
vervare
plenus
autumnus tomn a frigus frig
plin (z wioska) gaza
kasa
supra supra desuper de sus status stat passus passut
calor catd serenus senin turbidus turbure mare mare dies dzuwa (z wloska dziomo) arcus arkut sagitta sedziata nox nopte potestas potere ventus wyntut primum ver primovare.
SLOWA.
manduco menynku bibo
bew
pono facio
puy fak
www.dacoromanica.ro
CRONICA TXRLY MOLDOVA §I A MUNTENIET
171
rogorog
dormio dormu sedeoszedzu
postulo poftesk precor priesk
scriboskryw perambuloprymbtu
transmittotrimic fugio fug
seminosamen audio aud video vedzu calco kulku
adiuto adziutoresk nescio nu sztyw
sentiosympt
respondeo respond
percipiopriczep laudo iaud intelligoincieleg
cadokad
aroaru
natoinnot vendo wynd occidouczig
taceotak.
§. 11. 0 religiey. Religia ritus graeci wzieli obie te ziemie pod samy czas kiedy cesarz Paleolog z patryarch4 kostantynopolskim byli in personis na Florenskim synodzie. Aczkolwiek mieszkancy tych ziem luz pot chrzescianami byli, nauczeni od Wqgrow y od Serbow, stawianskiego narodu, swiezych na ten czas chrzescian ; aby iednak luz swoich wiadykow mieli, postow do patryarchi kostantynopolskiego wystali za Alexandra hospodara, ktorego Alexandrem starym zowig, nie zastawszy tedy patryarchi kostantinopolskiego na stolicy iego, do Och[r]ydy miasta serbskiego do metropolity stolicy tamtey, ktora Po patryarchach pierwsza iest, iachali y od tey sakrq wzieli. Y trwata
ta giemia pod postuszenstwem teyze stolicy do niedawnych czasow, az do Raduta hospodara za kro-
www.dacoromanica.ro
1n
MIRON COSTIN
lewstwa w Polscze Zygmunta krola ; Po Chocinskiey pierwszey Radui hospodar pod postuszenstwo patryarchow kostantynopolskich duchowienstwo tey ziemie
oddat. Z Serwiey tedy ta ziemia z sakrq razem y litery y igzyk serbski tu do ziemie wniosia.
§. 12. Powiaty moidawskiey ziemie. 0 powiatach poczniemy od granic panstw kro-, lewstwa polskiego liczyc, poczowszy od gor, ktore naszq ziemiq z sled migrodzka dzielq do samego Dniestru;
obok powiaty kladg do samego morza czarnego, od Sniatyna y Kamienca. Po wiat Czerniowski Soczawski » Sorocki Jaski » Romanski » Totruski » Lepuszna » Felczy » Tekucz 7)
1)
Powiat Chocinski Dorohunski » Chyrtowski » Kyrligetura » » »
» ,1
12
Niemiecki
Wasfuy Orheiowski Tutowa Putna
Powiat Kohortuy, w ktorym powiecie Gaiac.
§. 13. Powiaty odei0e przez Turkow. Powiat Kigiecz, w ktorym powiecie wziot nam soltan Osman z pod Chocinia powracaiac Reny miasto y siia wsi y da 1 do grobu machometowego, a onstka
tego powiatu przy nas powiat tehynski; powiat Kilijski, w ktorym Ysmaii miasto, Smitut Po woiosku;
www.dacoromanica.ro
MONICA TXRII MOLDOVET F A MITNTENIE/
173
powiat Bigogrodzki, ktory sig Belgradem w naszych dawnych przywileiach mianuie, przy samym morzu : Po trzykroc go brali nazad hospodarowie od Turkow.
§. 14. A powiaty ziemie multanskiey te s: Powiat Rybnik
Powiat Buzew Prawowa n
n
Sekuieny Jatomica Itfeut
n
MuscieIu1
n
()hut Wy/cia Zyi dolny
n
Dymbowica Ardzisz Wlaszka Romanacy
»
Zyi gurny.
n 7)
» 1)
n
» »
Y Mehedyska ziemia, ktora z Raszawá luz tureckim powiatem graniczy, tam wiasnie, gdzie Dunay przez gory sig wyrzznot. Ta Mehedyska u nich udzielná ziemiá iest, starszych nad sobá banami zowie,
pod takim tytulem : ban de Kraiowa; tych banow iednak hospodarowie]Aultanscy nadaiá, y wyzey wszys-
tkich boiarow stotek iego iest. Ban idem quod pan.
§. 15. 0 rzekach w ziemi moidawskiey. Dniestr zkád wychodzi y iak z daleka, pewnieysza tam w Polscze ma byc powiesc, poniewaz z gor w panstwach Jego krolewskiey Msci wynika. Tu naszá ziemig okrázywszy, w czarne morze pod Bia10-
grodem samym wpada, udziaiawszy pierwiey nim wpada wielkie jezioro, ktore Widowem zowiá.
Prut takze z panstw Jego krolewskiey Msci
www.dacoromanica.ro
174
tintoN coidiiet
wchodzi do nas pod Sniatynem, wput ziemiç motdawská dzielác; w Dunay nizey G-atacu a wyzey Ren miast wpada ; wielkie jeziora ma nim W Dunay wbiega, naywigksze jezioro Bratyszem zowiá. Czeremusz ta luz migdzy Motdawská ziemiq a
Pokuciem z gor wybiega y zaraz nizey Sniatyna W Prut wpada, y ta dzieli Pokucie od ziemie vtotoskiey. Siret rzeka z gor wychodzi, ktore gory nas od Siedmigrodzkiey ziernie dzielq, zkád ma imie, iuz sig pis ato ze z stowa wggierskiego .seretem" ; obok z gorami Po prawey a Prutem Po lewey stronie idzie y wpada w Dunay migdzy Braitá tureckim miastem Gatacem naszym, sita rzek w siebie biorác y na.szych y multanskich; a ta rzeka nizey Fokszan nas od Multan dzieli.
Soczawa rzeka y ta z tychze gor; imie ma od kusznierzow, bo
soczi" po wggiersku kusznierz, ze
tam naypierwiey kusznierze z Wggier osiedli, y miastu y rzece y powiatowi ztád imie ; %vpada w Syret wtyle Kotnara. Moldawa rzeka y ta takze z wggierskich gor wychodzi, z czego imie ma, luz sig pisato wyzey ; wpada w Syret pod Romanem miastem. Bystryca rzeka z bystrosci maiác irnie, iuz s serbska, z tychze gor barzo bystro, wpada pod Bakowem miastem w Syret. Totrusz rzeka mato co nie z sal:mg° Czyku powiatu siedmigrodzkiego wynika wggierskim Imieniem,
miastu y powiatu imie daie, w Syret wpada pod A dziudem miastem.
www.dacoromanica.ro
CRONICA TIRTI MOLDOlie qt A MUNTENIEi
Putna rzeka takze z gor w Syret wpada, wyzey Fokszan ; powiatowi irnie daie. Milkow, z migkosci, iescze mnieysza rzeka z gor Wggierskich, y ta do Seretu idzie, a tu nas t Multan 21emiami dkieli, ale 2araz sam Syret.
§. 16. Rzeezki z bukowin co eelnieysze. Baszew z Czerniowskich bukowin do Prutu idzie pod Stepanowcami.
Dziza z tychze bukowin, takze do Prutu. Miletyn, Bahluy pod Iassami z Kotnarskich bukowin, y te w Prut wpadaig. Byriad nie zIa rzeczka z Romanskich bukowin pigknymi y zyznymi mieyscami plynác z Syretem sig táczy, ale wnet z niego (za dziw) in eadem quantitate wychodzi y sam sobie pod Gatacem w Dunay wchodzi.
Wasluy, Talan, Kohoduy, male rzeczki z roznych bukowin, iedne do Prutu, drugie do Byriadu idá. Rzeczki zas migdzy Prutem a migdzy Dniestrem
z pol maiáce poczátki, Czuhr, Reut, Kobolta, Kaynar ; a z bukowin zas Orheiowskich Byk, Botna, Ko-
gylnik, Sarata, Lepuszna y drugie mnieysze ; niektore
do Dniestru, drugie do Prutu ida. Samy Kogylnik polami sam sobie do morza idzie, a na nim zamek .pusty, ktory sig mianuie u niektorych pisarzow turris Neoptolemi.
www.dacoromanica.ro
176
MIRON OOSTIN
§. 17. Miasta moiclawskiey ziemie. Czerniowce, Chocin, Soroka, Stepanowce, Dorohun, Botuszan, Targ Serecki, Diugie Pole, Baia, Soczawa, Niemiec, Piatra albo Kamien, Totrusz, Bakowa, gdzie biskupstwo pod postuszenstwem rzymskim, Roman, Szkieia, Kotnar, Chyriow, Targ Piqkny;
te miasta do gurney ziemie albo do gornego dwornictwa naleza.
Iassy, Orcheiow, Kiszenew, Lapuszna, Chusz, Wastuy, Byriad, Adziud, Wranczia, Fokszany, Tekucz, Pisk, Gatac,
a te do dolnego dwornicstwa
nalez4 y dolnq ziemig mianuie sig, y stotkiem wyssza iest od gurney'. Miasta od Turkow wziqte : Ren, Ismail, Kilia, Biatogrod, Tehynia.
§. 18. Rzeki eelnieysze w multanskiey ziemie. Milkow wielki, Rybna, Rybnik, Buzew, te wszystkie rzeki z gor wggierskich do Seretu naszego wpa-
dai4. Krykow, Telezyn1), Prawowa, Jatomica zlqczywszy siq do Dunaiu pod miastem Orasz de flocz, tak to miasto zowiq, wpadaiq. Dymbowica, Ardzisz, te z solA wkupie do Dunaiu na przeciw Sylistryey wbiega4. Y sam Ott 2) naygtownieysza rzeka y Zyi y iak wiéle .ich iest iuz daleko mnieyszych rzeczek y /ton fidit nieznaanych, wszystkie do Dunaiu wpadaiq, z gur na Telezynie Zamoyski woiowat z Michalem hoz. m ul.
Glossii: wiçkszy tam w Multaniech nizeli Dniestr.
www.dacoromanica.ro
CitONICA Tiral koLbovzi I A liTTITTENIg
177
sit poczynaiac blizko. wiszqcych nad Dunaiem prawie. Oprocz samego Oha rzeki, ktora si t poczyna dalekich inszych gur, bo ledwie nie naprZeciw Czer-
nieiowiec naszych zaczyna si, a priechodzi prze2 Giurgiew, Czyk y Kazon, powiaty siedmigrodzkie, potym Byrst zalewa, takze powiat siedmigrod2ki, 2 Byrsy wyszedszy zac2yna Zietnit Oitskq, gd2ie zamek y obronny y pitkny imieniem agaras2, a od Fagaraszu przez gury multanskie si t przerzyna y do Dunaiu wpada. §.
19. Miasta w ziemi multanskiey.
Fokszany wpot z nami, Rybnik, Buzew, Giergica, Ploieszty, Tyrgszorui, Weleny, Kempina, Tyrgowiszte stolica, Kymput Lungu, to iest Dlugie Pole, Ardziszul, Piteszty gdzie wina godkie, Rybnykd de sus, Kyneny, Slatyna, Tyrgui Zyiut, Baia de arama, Strechaia, Czerniec, te miasta Po podgurzu samym. Kraiowa w Mehedyey, Karakat, Roszy de Vede, OdYwoy, Bukureszty stolica, Korneceiul, Orasz Floczy,
Gradyszte, a .te albo Dunaiem albo blizko Dunaiu lezg. Miasta u Turkow od Multan Dziurdziuw, Braila.
12
44466
www.dacoromanica.ro
178
idIRON COSTIN
C, Ttaducerea. Cronin, t,ri1 Moldovei §i a Munteniel. milostive domPrea luminate, prea puternice *Jule comis al Coroanet, prea milostivul m6ì domn
frate I
Socot de o deosebitcl fericire a mea di o parte a cronicef mele despre rara Moldovel, fnainte de a e0 la lumina In Moldo va, va ajunge in minile unui barbat atit de mare, in urma cereref une persoane, cu care Domnfa Ta ti foarte bine in ce strinse legaturf am fost totdeauna. Fac aceasta lucrare pentru dinsul, act n'o gelse§te la niel un alt Moldovan ; ar trebui sa
pfarda prea multa vreme daca ar vrea sa adune sin gur prea putinele f tin din scriitorit pamintenf cele ce se getsesc la straini; ar trebui set citeasca mal ales
pe Dion: viata lut Trafan 0 pe Ungurul Talpentin Culegeri din istoriile grece0f despre cele patru monarchit.
Cetcf Ora noastra pawl acum niel nu se intreaba, niel nu §tie nimio despre inceputul ; ea n'are niel un istoric, afaret de raposatul Ureche, vornicul acestti
Ian, care a adunat vigile domnilor moldoveneftt de prin manastiri, lar rasboaele mat ales din Bielski cronicarul polon, i ne-a leisat o lucrare nesfir0tcl care in.
cepe cu Drago, inttfu,l domn al acestel tan, cel ce a descalecat-o a doua oard din Maramura§, un finut al idrit Ardtaluluf, lar despre intiful descalecat prin Trazan, 1) Topped tinus.
www.dacoromanica.ro
OEONIOA TXRTI MOLDOVA
I A MUNTENIA
179
impeiratul Romef, nu pomenege nimic, fie ca n'a avut pe Dion, fie di era destul pentru dinsul sa inceapet cu al doilea descalecat al acestef teirf de acum patru sute de anf 1) Eü m'am indeletnicit mult cu lucrurile astea in aceste din urmel, cunt separe, vremurf ale noastre, fie di poporul moldovenesc va citi mal intif cronica mea,
orf maf intil va pteri, in desnaderjduirea in care met afiu, dorinta domnief tale, bunul mez prieten, intinde mina inainte de peirea noastret. Macar in aceasid craie prea luminatci gi vestitel sel r 'dminet amintirea neamuluf nostru prin domnia ta, bunul meù prieten. Poate cif norocul acelufa, care domne§te asupra domnief
tale, bunul meg prieten, ne va Teri §i pe nof de peire, cu vointa celuf de sus. Vol incepe dar pe scurt, intru cit asprele vremurf ale noastre imt ingadue, povestirea mea. §.
1. Despre Dacia.
Orl-ce povestire trebue sg, inceapg, de la lnceput2).
Fiindcg In tgrile in care astazY locuesc Moldovenil
sat VlahiI, oil cum Ii numesc Polonil Volohil, §i In tgrile in care locuesc astazi Ungrovlahil sat MunteniY,
or'i cum II numesc Polonil Multanil, precum §i in tara ca w astgzi se nume§te Ardealul, fiindcg, in aceste
Itir1 at locuit din vremurile cele mal vechl ') Of. predoslovia la descAlecatul tAril Molduvel nor! cit nu ad avut cart!, oil a aù fost destul a serie de mal scurte veacurl; destul de diusul i atita" (Cron. Rom., ed. II, vol. I, pag. 4) . 2) Cf. Inceputul descalecatulul: toate lucrurile dacti, se Incep a se spune din fnceputul OA, mal lesne se Intelee (Cron. Rom., ed. II, vol. I, pag. 9).
www.dacoromanica.ro
180
Iíflot 008TIN
incepem Cu din§il povestea despre aceste tall, pe care pana in zilele noastre istoricil le numesc Dacia, imp"-
tind-o In doul in Dacia de jos §i de sus. Dacil at fost un popor tataresc din marea Tartarie, strabunil Ardelenilor, supu§1 pe vremea aceea Intinsel imparap a Romanilor 1). Dar in vremea imparatuluI roman Domitian el se desfAcusera intru atit de stapinirea
romana, In cit nu numaI ca raspinsera tributul §i ascultarea la care erat supu§I, dar navalira chlar In provinciile romane Misia, Tracia §i Iliria. Tralan, impa-
ratul roman, suindu-se pe tron dupa Domitian §i va-
zind ca aceste partl s'at desfacut de Roma, aduna impotriva lor o oaste despre care Dion §i istoriile grece§t1 spun ca era de 100,000 de oamenl, afar& de oamenil adu§1 din Italia cu femeI §1 cu copil Cu tot, pentru a-I a§eza m paminturile cele intinse, care a§ezarI RomaniI le numeat coloniI. Din istoria ro-
mana se §tie ca nu °data Romanii at facut acest lucru, din pricina prea marel multimI de oameni din Italia, carI neavind parninturI destule pentru hrana,
se trimeteat o parte din el cu femel §i cu copil cu tot In alte ärI. Pornind a§a dar multimea de o§t1 §i de oamenl, TraIan ajunse la Dunare gi facu un pod
peste riu : pang azI se vad urmele acestul pod §i et Insuml le-am vazut in tara munteneasca, in tinutul Jiulul, intro Cladova §i Vidin : doul locurI turce§tI pe Dunare. Tralan avut mai Intl o lupta cu DaciI
de ceasta parte a muntilor, unde azI se afla tara munteneasca, o alta lupta dincolo de muntl, unde 1) Glossit: Dadi popor tAtAresc.
www.dacoromanica.ro
ORONICA TÁRII MOLDOVe itm A MIINTENIe
181
este tara ArdealuluI. Dacil perdura amindoul luptele, intr'a doua peri insugI Decebal craiul lor, §i astfel dtipg, aceste infringerI ageza Tralan adevarate colonil romane atit in partile unde azi este tara munteneasca
cit §i in partile unde azi este tara noastra moldoveneasca ; ridica apoi cite-va cetati pe care le umplu
Cu soldati, puse domin0 (dominos) peste fortarqe, de uncle hospodaril nogtril se numesc gi pang. astazI pe latinegte ,,dornniu (dome e tot atit cit dominus") ; tot aga facu §i in tara ArdealuluI, ai carel locuitorl se numesc pang, astazi cu un nume neschimbat, impreung, cu nol gi cu Muntenil, Rumini, adeca nitomaul." ; gi nu sunt putini in tara Ardealului, cad tot
tinutul Maramuraplul, precum §i Oltul, un tinut de munte al OM Ardealulu1, sunt locuite de eI. Dupg, agezarea acestor colonif inainta TraYan Cu ogtile sale
prin cimpurI pana la Don §i trecind Donul Mtn, in marea Tartarie, cacI §i marea Tartarie era sub ascultarea Romanilor, cam dela rasboIul lul Mitridat cu marele Pompeit incoace 1), gi haniI primeatt steag de domnie dela Roma. A§ezind a§a dar Tartana pang, la Bactria, duse ogtile din Bactria in Siria, din Siria In Eghipet gi aci In Eghipet muri de disenterie ; martor e Dion §i istoriile grecegt1 despre cele patru monarchit Acestea s'at petrecut dupg, nagterea luI Chritos
la anul 120. §.
2. Despre valul luI TroYan.
Valul lul Trolan, cel dintiiti semn de granitg, pus de imparatul TraIan dupa agezarea Romanilor in aceste 1) G1oss5.; despre aceasta vezl mal pe larg istoria romana.
www.dacoromanica.ro
182
MIRON COSTLN
parti, precum s'a povestit mal sus, e nurnit dupd numele imparatuluI de cdtrd locuitorii acestor tarl Troian", nume mo§tenit dela strabunil lor. Acest
val s'a sdpat in urma WI Traian, dupd ce a fost dus oastea cea mare In Tartana, intogmaI cum astazI Imparatil turce§t1 obiclnuesc sg, ridice In urma lor movile.
- At scris unil cd valul acesta s'ar fi sdpat pentru a se apgra de navdlirile Tdtarilor ; acest lucru e insg,
greti de crezut, cad cine ar fi putut apara in totdeauna o intindere atit de mare de pamint? Mal curind mi se pare cg, Tralan a poruncit sd-1 sape spre vecInica amintire ; cdel ce nu pot sdpa o sutg, de
mil de minl, fie mdcar intr'o zi, farg, multd trudd? Valul cuprinde foarte mult loe: Incepind aproape de Galatl dela apa Siretulul, care desparte astail din jos de Foc§anl tara noastrg, de tara munteneascd, el trece
pe deasupra :Galatilor peste Prut la satul Trolan, odinioard, al nostru, acum al Turcilor; de acolo merge peste Carta' prin cimpurl pg,na la Nistru, dela Nistru
pang, la Nipru §i pre semne Ong, la Don.
Un trolan" dela acela§ imparat s'a pdstrat §i In tara munteneascd, dar numal dela Dundre spre muntl.
§. 3. Despre cetlig. Cetatile cite sunt astAzI in tara moldoveneascd. §1 munteneascd, fie intregl, fie in ruine, multe prin locurl al:4a cunoscute, nu sunt toate zidite in acela§ timp i imele sunt ridicate de Dad, altele de licananil
www.dacoromanica.ro
MONICA TIRT/ MOLDOVA ip A MUNTENIA
183
altele Insfirgit de domni dupg, a doua descglecare a
acestor tail. E foarte grett a scrie ceva asupra lor, cad nici prin mangstiri nu se gasegte nimic despre ele, de oare ce sunt foarte vechl, lar manastirile sunt mal noua, Mel rgposatul Ureche nu pomenegte de
ele, nici scriitorii straini nu ne spun, ce cetate de ce popor a fost zidita. Atita este sigur despre ele, ca unele sunt zidite de Dad, altele de Romani, altele de Greci, lar Chilia de Genovezi. Cea mal vechie din toate este Cetatea Alba, in care pe vremea imp,ratului roman August, o suta de ani inainte de Traian, a trait bietul Ovidius poetul, snrghiunit pentru nigte versuri necuviincloase; despre dinsul ne-a pastrat o
vecinica amintire balta care se face la varsatura Nistrului in mare, cad dupa numele lui aceasta balta se chiama pang, astazi nVidov". Despre cetatea Hotinului se crede deasemenea ca este zidita de Dad, ceea ce poate sa fie adevarat, cad Dacil locueaa gi In Podolia. Cetatea Sucevel, a Neamtului, a Tighinei, naruiturile din jos de Roman gi naruiturile de lingg, Galati pe Barlad sunt sail din vremea Dacilor sail din vremea Romanilor ; Soroca a zidit-o domnul Petru dupa ..
a doua descalecare. Dar toate cetatile acestea erat la inceput mal mid gi aveat nurnai partea din mijloc, ca nigte turranri ; zidurile de jur imprejur le-ail facut domnii, atit la Hotin &it gi la Suceava, Tighina gi Cetatea Alba; cele mai multe ail fost facute de vestitul domn batrinul tefan-Voda. Numai cetatea Chiliei este ziditg, de Genovezi, ca gi Kiefa din Crim, in vrernea and acegtia tineaa In zalog Crirnul gi
www.dacoromanica.ro
184
MIRON COSTIN
toata marea neagra de la imparatil din Stambul 1) Cit despre turnul luI Neoptolem, care azI se chIama Tatarbunar, se §tie de pe numele lui ca este zidit de GrecI (cad Neoptolem este un nume grecesc), el se afla pe apa CogilniculuI, care apa s'ar numi mal bine vale" (dolina), cad isvora§te din padurile Orhelulul §i merge pana la mare, §1 pe aceasta vale, inteun §es foarte frumos, se aflä naruiturile acestel cetatl, Intre Chilia §1 Cetatea Alba. Turnul lul Neoptolem s'a zidit cind imparatiI grece§t1 stapineat Stambulul §i locurile acestea, dupa ce marele imparat
Constantin mutase scaunul roman din Roma in zantia, uncle astazI se afla Stambulul 2). §. 4. Despre pustiirea eolonieI luI TraIan prin
Tätart Colonia luf Tralan a tinut in locurile de care am vorbit ceva maI mult de o suta de an'i, cad al treilea Imparat dupa TraIan, Adrian, cel care a IntemeIat in Tracia Adrianopolul, dupa numele sAti, a poruncit sa strice podul de peste Dunare, cel facut de TraIan, din pricina navalirilor tatare§tI, carora
nu putea sa se impotriveasca. In contra Tatarilor, carT voeat sä nimiceasca imparatia romana §i colonia luI Traian, se Impotrivisera multa vreme in cetatile §i locurile maI intarite; dar neputindu-se impotrivi pana
in sfir§it unel multimi a§a de numaroase de 'Mari, 1)
Crimul se chTema odati In grecegte Chersones. Glossti: Stambulul e numit de Greet nett, Romi, aded. Roma
Ronk
www.dacoromanica.ro
MONICA TXRII MOLDOVET V A MUNTENIEI
185
carI veneat meret tot mal multi, pArAsirl aceste locurl §i unil dintre din§ii se intoarsea inclarAt in Italia, ceI mal de frunte, altii trecura muntii vecini Cu nol §i se a§ezarl in Maramora§ pe Hurl, tocmaI In mijlocul muntilor, pe care noi ii numim ungure§tI. lar cel din tara munteneasc1 tot In muntl s'at a§ezat, pe apa ()hula §i a durat a§ezarea lor in acole locurI multe veacurI, mai bine de o mie de anl ; cine vrea sa §tie aceasta mal bine, n'are decit sä citeasca
cum in acest rilstirnp hanul Atila at nityllit in aceste pArtl ale lumei, §i poporul slovAcesc sat slovenesc dupl dinsul. §.
5. Al doilea deseälecat al tdril Moldovei Munteniei.
Nu odata §i nu o singurg, ordie at nlvalit in tot cursul acestor vremI In pArtile acestea, cad mai
intil de toate all intrat ordiile care at alungat pe Romini de acolo §i s'at a§ezat singure in acele locuri ;
dupl ele at venit Atila cu ordiile sale, care §i astazi
traesc In marea Tartarie §i se numesc Hung sat, cum le zic Muscalil, Iuhriir Dupl Atila a venit poporul slovenesc, cAcI Grecil pun in aceste partl intil pe Atila §i apoI pe SlovenI. Dupg, toate aceste navAlirI, nAvAlirA din not alte ordil, de care se alipisera
§i Ungurif §i care se luptarg. cu Rominii din Maramolt§ §"i de pe Olt, cici ordiile intinzindu-se in ratä. cirile lor nestatornice ajunsera dincolo de muntl, unde §i astazI se vAd semnele caselor lor, peste munt1 §i prin muntl. Toate pArtile acestea, §i tara Ardea-
www.dacoromanica.ro
186
MIRON OOSTIN
lulul §i Maramora§ul li tara OltuluI, erati sub UngurT, urma§il hanulul Atila, cind Lasláu cralul unguresc, neputInd suferi pe Tataril carI se intinsesera pana In tara Ardealuld, aduna impotriva lor oaste §i II alunga
intil de dincolo de muntl, apol trecind cu oastea pe ceasta parte a muntilor, le dede o lupta din jos de Roman, un ora § al nostru de pe Siret; biruindu-I §i vazindu-I pe TittarI cum se innecat In apa SiretuluI, cralul Laslau zise pe ungure§te : seretem, seretem, ceeace inseamna : a§a-mI place, a§a-mI place, §i de atuncI
pana azI apa aceea se nume§te pentru vecie apa Siretulul. Se vede §i de aci ca de atuncI §i pana acum a trecut multa vreme, cacI toate riurile §i Insu§1 tarile I§I aa numele lor de la a doua descalecare.
Dupa acea infringere TatariI se retrasera maI departe In cimpurI, lar Romlnil, adeca, Romanil, §i mal intil nMontenilu sati nMunteniI" se scoborlra din muntl la locurI maI deschise cu domnul lor Negrul ; nu mult dupa aceea le§ira §i MOldovenil din Xaramora cu Drago, intilul lor domn, la tara Moldovel §i ocupara mal intil locurile de sub muntl. §.
6. Despre feluritele nume ale poporului moldovenese i muntenese.
Numele cel mal adevarat este dela intilul descalecat prin TraIan nitumIn" sati nRomare ; acest nume l-a pastrat totdeauna pentru sine acest popor, §i Indata dupa descalecat §i dupa pustiire, cum s'a spus mal sus, §i dupli, al doilea descalecat pana astazi ; acest nume este ob§tesc §i Muntenilor §i Mol-
www.dacoromanica.ro
CRONICA
1RIY moLDovE1 fg A MUNTENIET
187
dovenilor §i Ardelenilor. Rumin" e un cuvint schimbat Cu vremea din Roman" ; §i astazI, cind vreal sa in-
trebI pe cineva daca §tie moldovene§te, il zicl : §ti rumine§te, tot atit cit : scis romanice. Un alt nume eI intre el nu §l-att dat niel °data. Strainil ins& numesc in felurite chipurI, §i maI Intil Nemtil 11 numesc pe Italieni Wallil (Wallios), lar pe Moldovenl sail Muntenl ValachI (Walaskos); Ungurii II numesc pe ItalienI OlahI, pe 3tIoldovenl sail MuntenI Olasl ; Polonil ail cuvintele Wloch §i Wo1oszyn 2); Grecil numesc pe Muntenl UngrovlahI, pe Moldovenl BogdanovlahI ;
TurciI numesc pe Muntenl Caravlahl
sail Ifliak, lar pe MoldovenY, dupa numele domnulul Bogdan, 11 numesc nBogdanI",e vorba de acel Bog-
dan care mal Intl a luat steag de la poarta otomana §i a pus haracit; dare-ar Dumnezeti sa, nu-1 mal la, lar tara aceasta sa alba alta soarte de la Dumnezet, orI sa plait cea dintil in vremurile noastre 1 Astfel popoarele straine ail dat aceste numirl poporuluY, fiind ca §tieati bine ca el i§I trage inceputul din Italia,
cad tot cu acela§ nume II numesc §i pe Italiera. Sunt unil carl cred ca numele Vlah vine dela hat-
manul roman Flaccus, cu schimbarea lul f in y §i a lul k in h; pe acest Flaccus 11- scot din cunoscutele versurI ale lul Ovidius serse din Cetatea Alba cAtra unul din prietenil säi cu numele Graecinus la Roma : Praefuit his G-raecine locis modo Flaccus et illo Ripa ferox Istri sub duce tuta fuit, Gre§a16., deoarece pe limba ungureasci Romin se zice Italian Mass; cf. pag. 2) Italian i Moldovan.
www.dacoromanica.ro
Oldh
188
COSTIN
Hic tenuit Mysas gentes in pace fideli, Hic arcu fisos terruit ense Getas. Dar acestea sunt pove§tl, cad acel Flaccus at apa-
rat numai provincia romana Misia §i tarmuril Dunaril impotriva Tatarilor, lar colonil n'at arzat de fel, cum a facut imparatul Traian. Se gasesc §i o suma de alte nume la kriitori, ca Tribali, Rasci §i altele toate pove§ti, cad ace§tia nascocesc mime dupa, districte, ca §i cum ar zice cineva In loo de Polon Volinean, Podolean §i a§a mal departe ; tot a§a l-at numit Rascianl, de oare-ce se afia un district cu nume asemanator in tara Munteneasca, adeca Ra§ava, §i un riu cu acela§ nume; intocmal cum unil pus nume taril muntenescl Basarabia despre aceasta vom vorbi mal. jos ceea-ce niel odata n'a fost. §i in Macedonia se afil o colonie romana, de aceea§I limba cu nol i cu mult mal apropiata de limba italiand, de
clt vorba noastra. Grecii Il numesc Cutovlahi, va sa zica Vlahl §chlopI (Chromovlahi), fiind-ca din oastea romana at ramas acolo numal §chlopil §i bolnavil ;
acolo se afia un district destul de mare care se chiama Romania §i este o colonie romana. Numele cel mal not al Moldovenilor no§trif este Moldovan" lar al Muntenilor Muntean", de unde §i din ce pricina vin aceste doul nume, vom arata mal jos.
§. 7. De uncle se nurnete tara Mol-
dovenease6. Moldova", lar tara Munteneasc6. Muntenia". Indata, dupa departarea ordiilor tatare§ti de prin aceste locuri, pastoril cu turmele lor se scoborira din
www.dacoromanica.ro
cRaticA T.Iail MOLDOVe §I A MIIRTENIET
189
Maramora§ §i de la Olt, neavind a se mal terne de nimic ; astfel Oltenil de pe Olt 1) scoborindu-se din muntI, se a§ezarg, in tara de la Olt pang, la Dunare; tara lor n'ar avea prin urmare de ce sa se numeascit tara nmulteneasca" (multanska ziemia), ci munteneas-
ca" sat monteneasca", dé la munte", cgd munte" inseamna pe limba noastra montes", lar muntean" nu inseamna altceva de cit podgorean" (podgurzanin),
fiind-ca at locuit atita vreme in muntl. Ati el acolo muntl inaltl, lar intre muntl locurl atit de potrivite pentru locuit, mal ales pe apa OltuluI, in cit §i acum ar putea locui acolo un popor foarte numaros ; tara o numesc tara Oltulul", adecg, : terra Olti. Dincoace, Drago, fiul unui dominus" din vremurile vechl, numit mal Intl cu acest nume corupt domn", apoI cu un nume unguresc vode (wayda) §i in sfir§it mal bine cu unul polonesc voevod", e§ind cu cite-va sute de oamenl armatl, mersera dealungul uneI ape pe atuncl fara nume, care curgea sub Suceava spre Roman, §i la e§irea din munt1 intalnira un zimbru, pe care luindu-1 de bun semn 11 gonira In josul apel. Avea acel Drago § o catea, pe care o chlema liolda, §i orI unde se ascundea zimbrul, cateaua il gasea, pana ce insfir§it obosindu-1 de tot 11 omorirg, §i-I pusera capul spre amintire Inteo tapg,
ling riu; de aci cel dintiiü sat intemelat de el se chIama pang, astazI Bourenil 2). lar cateaua dupa aGlossà: Poate di din
Oltean prin adaosul until M s'a filcut
Molteana (poi. Multan). Cf. Descillecatul dentin-1, ed. II CogAln., pag. 10.
GlossA : cad zimbrul pe limba moldoveneascA se numesce bour (buor).
www.dacoromanica.ro
190
tintort costnt
tita osteneall, bind apa prea multa din riu a murit acolo de la aceasta moarte pusera nume riulul mal intil Molda, apol Moldova, lar de la numele riulul Moldova intreg poporul s'at numit Moldovenl. En urmez in toate acestea pe Ureche, raposatul vornic §i cronicar al taril, dei §tia pe de o parte ca Sigetul, scaunul MaramurapluI, are pana astazI pecetea cu capul de zimbru, intocmal ca Moldova, lar pe de alta, ca in tara nemteasca, nu departe de nol, se sill, o
apa Molda. Drago § mergind mal departe 1§I alese Ice de locuit intre riurile Molda§i Bistrita cimpul care pina azI se chlaml, cimpiile luI Drago", adeca campi
Dragosij. Bistrita §I-a luat mal tirzia numele de la repeziclunea sa, cind a inceput sa se amestece cu vorba noastra §i vorba sirbeasca sati slavoneasca, care
ne-a venit de la Sirbi °data cu biserica.
g. g. Despre Basarabia. Mare gre§alä fac cel ce scrit
§i
scot hail
cä odinioara tara munteneasca saA o parte oare care din tara noastra s'ar fi numit Basarabia. Cit despre Muntenl, se §tie ca la el a fost o familie puternica a Basarabilor, care a dat mal multi domni unul dupä altul, din care familie era §i vestitul erban von.,
cel care nu odata s'a batut cu Turcil §i a biruit pe hanul din Crim, cum a fost la noi batrinul tefan, care odata a fost biruit de BaIazit imparatul turcesc, dar dih a doua lupta deabla a scapat acesta peste Duflare ba a batut §i .pe hanul din Crim pe Nistru §i s'a lulitat §i cu craTul polonesc Olbracht in fagetul
www.dacoromanica.ro
attoRicA TIRIT itoLbovtl F A MIINTENIEi
101
de la Cozmin (de§i, ce-1 drept, moldovene§te); despre acest tefan potl afla cine a fost el, daca veI ceti
pe Kromer, pe Strykowski §i pe Bielski. Basarab se iscalea §i liateI domnul muntenesc, In timpul nostru, §i. era inteadevar din acea familie ; astazI din acea familie mal este in viatg., domnul Constantin, cel
care a ramas in tarile inaltimel sale cralultil 9. Ap dar dupä aceF domnI sat dupg, aceasta familie s'a luat cel ce a scris mal intil despre Basarabia, ca aceasta ar fi tara munteneasca. Cit despre tara noastra,
ca partea de linga mare s'ar fi numit cindva Basarabia, nu pot afla cu niel un chip de unde sgll fi luat inceput aceasta numire ; doara ca sultanul Balazet §i TurciI, cind at facut rasboit Impotriva domnulul nostru §tefan
pe atund Basaraba domnul mun-
tenesc se afla ca tributar in oastea turceascg, sa fi pus acest nume acelor locurI ; nu mi se pare insa adevarat, cad Turcil ad numit totdeauna partea de linga mare Budziak" sat Akkiermen" 2)
§. 9. Titlurile cele mal veehI §1 pecetile domnilor. Despre pecetea domnilor mo1dovene§t1 s'a argtat
lAmurit pentru ce ea poarta un cap de zimbru; de Se intelege, craiului lapsa; Miron Costin vorbe§te totdeauna
de regale polon ca de stipinul MI Domnul Basaraba a jefuit in vremea Turcilor cettitile din Misia, pe lingit Baba, g I un munte aproape de Baba este numit p&nii,
astazi de Turcl muntele comisulula, cacl acolo subt acel munte ail pierit comisul de mina domnului Ball a sus numitulul domn Basaraba ; In aaceste locurl sunt insi dincolo de DunAre, nu in Moldova." ceasta glossA adaugati de Miron Costin la text e vorba de muntil Babadagh, nu intelegem insik ce legliturtt I-a dat Miron Costift cu textul.
www.dacoromanica.ro
192
MIRON cOSTIlt
-
ce In pecetea munteneascä se aflg, un corb, cronicaril lor spun urmdtoarea poveste. Printul ArdealuluI care era .supus regilor ungure§tI trecind odatd prin pdminturile principatuluI OA din tara Oltultil, acolo unde mal 'nainte RomaniI fugiserd de TatarI, vazu o femee frumoasa §i o lug, la sine. lar cind femeea II spuse cd este Ingreunatd de dinsul, H dede inelul sail zicindu-I : dacl vel na§te un Meat, sl vil cu copilul la mine §i sg, aducI spre incredintare inelul. NascInd femeea un bleat, ea povesti fapta fratelul sgil, lar acesta luind pe soru-sa §i pe Meat, se duserd la principe dupd fdgaduintg.; §1 cInd se
odihneaü de osteneala drumuluI Inteo dumbrava, mama dede copiluluI care Incepuse a p1Mge inelul,
ca sg,-I astimpere plinsul; cum se juca bdeatul cu inelul, un corb fidmind, parIndu-i-se ca strAluce§te ceva de mincat In minile bdeatului, sbura, II rdpi inelul §i-1 inghiti ; dar fiinda inelul cam mare il stItea
in git, el se a§eza In pom cu burta intinsg. Vazind fratele nevestel el a perdut semnul de credintg, al soreI sale, se furia frumos sub corb §i-1 lovi cu o sggeatd. Corbul cdzu la pamint ranit, lar el, dupd ce pipai In gitlejul corbuluI inelul, duse la principe §i pe corbul cu inelul §i pe soru-sa cu bleatul. Nu putin s'a mirat principele de acestea §i spintecind corbul I§I recunoscu inelul §i hotdri numaI decit ca bdeatul sa fie yodd (wayda), adecg, voevod peste acel tinut. Dupd ce crescu bdeatul mare, el fu cel dintiiil care trecu Impreung, cu poporul sail muntii, ca la nol Drago, §i incepu 61 Intrebuinteze corbul drept stemg, ; dupg, dinsul se luard §i cellalt1 dornnl aI lor pand astAzI.
www.dacoromanica.ro
198
ORON1CA TÁRII MOLDOVEY F A MIINTENIEY
Cludat lucru : acest popor, dei de acela§ neam Cu Moldovenil, este negru la fata. Din pricina aceasta
Turcii II numesc Caravlahi, adeca Vlahil cel negril, cad §i cel dintiid domn, a caruI poveste am spus-o maI sus cum a plecat din tara printulul ardelenesc, se numea Negrul voda, adeca cel nnegru la fata (czarny), cad pe limba noastra se zice negru", lar pe latine§te nnigrum". Ar fi insa gre§ita parerea care ar zice ca cel dintiiü domn al lor s'a numit Negrul din pricina ca tot poporul era negru, chIar dad, el Insu§1
ar fi fost inteadevar negru la fata. E adevarat ca rareori gase§t1 la el, fie intro oarnenil de frunte, fie in popor, oamen1 carl sa nu fie negricio§1 §i A, nu alba parul foarte negru, de§i uniI dintre eI ad avut parintl Grecl, altil Sirbl, altiI UngurI, ba pana §i Poloni al sa gase§tI pe acolo din vremurile luI Simion §1 Matel, totu§I fiil lor sunt, ca mal 'nainte, negriclo§1. Pricina mi se pare a fi aceea ca toga tara lor, dela un capat la altul, este a§ezatä spre mlaza, zi, Intre muntl §i Dunare ; ea este foàrte ingusta, cad acolo unde este mal larga, dela muntl
pana la Dunare, deabla mergi o zi §i jumatate calare, lar In lungime mergI doul-spre-zece zile dealungul muntilor sad Dunarel. i muntil §i pamintul taril
sunt in fata soarelul, §i orl unde se intoarce omul, soarele II bate drept in fata, §i cu mult maI ferbinte de cit dincoace In tara noastra, Zic uniI cA i din pricina aceea sunt el negricIoll, ca.. mal toti boeril de frunte au obicelul de a lua pentru copil doicl dintre tigance ; aceasta e insa de ris. Ed unu1 nu pot lasa sa trend, acest lucru despre el, ca despre ni§te 18
44466
www.dacoromanica.ro
194
MIRON COSTIN
rude gi fratl ce-ml sunt, avInd gi el aceeall soarte aceleagI suferinte cu noi. Titlul cel vechiil al domnilor moldovenegt1 este urmátorul: MA PilO DICTE/0 Ain Tw
H.
ROEHOM
H
3f44/111 MOAMHCKOri, WEAtlAdTEAS HOCHX8 CrrptHIS W
AO Awpm, adecá : cu mila luI Dumnezet noI Io N. voe-
vod gi domn al táril Muldovel, stapInitor al tuturor partilor dela plalurI piná la mare. Totdeauna a fost obiceIul ca titlul sa se serie In limba sirbeascl 2), atit la domnil moldovenegtI cit
la cel muntenest. UniI din domnI s'at silit
sg.
Gurghiul, tinuturl de margine ale Ardealulul domnul Petru, Impotriva cáfila a venit cu rgsboit insugI sultanul Soliman In persoanl, Il avea párcalabil. MI In Cic gi se Intitula domn al acelor tinuturi (e vorba de acel sultan, care cigtige Maramurggul, Cicul
i
ne-a luat Tighina).
Titlul cel vechit al domnilor muntenegtI este acesta
MÁTTIO
R)K110
MH 1W H. ROEECOM H r
SIVOItildOCK011, dAM6111%, zisarapatm,
3(HAH
Xectif178, adecg, :
cu
mila lui Dumnezet nol Io N. voevod i domn al tariI Ugrovlahiel, al Amlagulul, al FaggraguluI i Hategului. Amlagul, FAgáragul gi Hategul 3), care se ga.seso In titlul cel vechitt al domnilor muntenegti,
sunt astáz1 tinuturl in tara Ardealulul, in muntil din care egirl, dupg, cum s'a spus, Muntenil, lar castelul : p/afurile sunt muntil ungure§tf.
Sirbeascit' este luat aci In tutelas de slavoneascia. 2) Miron Costin a lindes gre§it pe nhereega ca Hateg, In loe duce; cf. mal sus pag. 150. de herteg, hertog
www.dacoromanica.ro
ORONICA TA.R11 MOLDOVA §I A MUNTENIA
195
FAgaraplul pe Olt este scaunul tariI. MunteniI at stapinit multa vreme acele trel tinuturl ; lar ArdeleniI at stapinit de ceasta parte a muntilor, mal in sus de Munteni, tara Mehedintilor, in schimb dedera apol Muntenii cele treI tinuturl Ardelenilor, lar Ardelenii dedera Muntenilor Mehedintil ; aceasta tara a
Mehedintilor este pana astal ca un principat vasal sub stapinirea domnilor muntenI, cad banul Mehedintilor are steag §1 muzica osta§asca §i pecete osebita, atirna insa de domnii muntene§tI ; tara luI se invecineaza cu Ra§ava, acolo unde Dunarea ese din muntI; Ra§ava este insa acum in minile Turcilor.
§. 10. Despre limba moldoveneaseA sat rumineaseA. Dovada cea mal vadita despre neamul §i obir§ia
acestui popor este limba luI, care nu este alta de cit limba latineasca stricata, intocmaI ca cea italiana.
Am avut °data un ban de arana, pe care 1-am gasit In pamint lingA, Roman .9. pe care se puteat ceti foarte bine cuvintele : hereditas romana; astAzI Moldovenil zic in loo de hereditas heregia"); atit de mult s'a stricat acea limba de ba§tina prin lungile vreml, care ce nu schimba §i ce nu strica pe lumea aceasta! Cu toate astea, intreg temeIul vorbirei este pana astAzI din limba latineasca §i multe cuvinte nu se deosebesc niel macar intr'o litera; cele mal multo insa samaria sat numal la inceput, sat la mijlocul 1) Cf. Descillecatul dentiiii, ed. U CogAlniceanu, pag. 25.
www.dacoromanica.ro
196
M1RON COSTIN
sail la sfir§itul lor; o alta parte, cea mal mica insa, atit nurne cit §i verbe, sunt imprumutate din limbile popoarelor vecine §i mal ales din limba sloveneasca ; mal putine sunt din limba ungureasc i turceasca. Iata §i citeva pilde din aceasta limba : N U M E.
homoomul
umbilicusburic venter vintre
sanguis singe
caputcapul mensminte fronsfrunte
manus
scientia §tiinta superciliasprincene oculus ochIul
pellispiele pespiclor caelumcerul humus huma
ososul
nasusnasul faciesfata
terratara
oragura bacia
ene0e)
mina
digitusdegetul
stellastea (ste)
buza (budza)
lingualimba dentesdintii mustaxmustata
aquaapa panispine albus alb
nigernegru
barba barba
ruber ro§u (din italieneite)
pectuspleptul
herbaiarba
anima Mima campuscimpul
fenum
plenusplin
autumnus toamna (tomna)
gaza
(din italt.
fin
vervara
casa
-suprasupra desuprade sus
frigus frig calor cald serenussenin
www.dacoromanica.ro
ORONICA TÄRIT MOLDOVEf §I A IIIINTENIET
status stat
turbidus turbure
passus pasul dies ziva (dzuua)
maremare arcus
arcul sagitta sAgeata
nox noapte (nopte) ven tus
vin tul
197
potestas putere (potere) prim um ver primgvarl.
VERBE. manduco
maninc
bibo bet dormio dorm (dorm u) sedeo §ed (§edzu) scribo senil
perambulo primblu aro ar (aru) semino samAn audio auct video vad (vadzu) calco culc (culcu) sentio simpt
percipio pricep
laudo laud intelligoInteleg §:
pono
pul
facio
fac
rogo
rog
postulo poftesc precor
priesc
transmitto trimit fug adiuto agYutoresc fugio
nescio nu §tit mato innot vendo vind
respondeo rAspund (respond) cado cad occido ucig
taceo tac. 11. Despre religie.
Amindoug, aceste tarI at luat legea de ritul grecesc in vremea cInd irnpAratul Paleolog cu patriarhul Constantinopolulul s'at dus el in§i§1 la so-
borul din Fiore*. De0 locuitoril acestor tArI erat pe atuncl de jumatate cre§tinI, invAtall de Unguri
www.dacoromanica.ro
198
NINON COSTIN
§i de &TIDY, popor de neam slovenesc pe atuncl de curind cre§tinat,ca sa albit totu§I episcopii lor, el trimesera soll la patriarhul ConstantinopoluluI pe vremea domnuluI Alexandru, care se chiama §i Alexandru cel Batrin negasind pe patriarhul din Constantinopol in scaunul sad, eI se dusera la Ochrida, un ora§
sirbesc in care se afla un scaun metropolitan, cel dintiit dupa patriarh, '§i de la acel mitropolit luara blagoslovenie. i pang nu de mult aceasta tara a stat in ascultare de acel scaun, pana la domnul Radul, pe timpul domniel lul Sigismund in Polonia. Dupa intiTul rasboiti dela Hotin domnul Radul puse preotimea acesteI tArT sub ascultarea patriarhilor din Constantinopol. Tot din Serbia a imprumutat aceasta tara ()data Cu sfintirea episcopilor §i literile §1 limba sirbeasca.
§. 12. Tinuturile tarn MoldoveI. Void incepe sa numar tinuturile dela granitele regatuluI polon, incepind cu muntiI earl despart tara noastra de tara Ungureasca §i mergind pana la Nistru, dup5, aceea void pune tinuturile pana la Marea Neagra incepind dela Sniatin §i Camenita. Tinutul Cernautilor Tinutul Hotinului Sucevel SorociI Ia§ilor
DorohoIuluI 17
Romanului
Totrupluf LApurel
www.dacoromanica.ro
HarlauluI CirligittureI
Neamtului VasluIuluf OrheIuluI
CRONICA TXRIT MOLDOVET qI A MUNTENIET
Tinutul Falciului Tecuclului
199
Tinutul Tutovei Putnei I)
Tinutul Covurluiului (Cohorlui), in care tinut se afla Galatul.
' §. 13. Tinuturile luate de Ture. Tinutul Chigedulul, in care tinut ne-a luat sultanul Osman, intorcindu-se de la Hotin, ora§ul Reni §i mal multe sate, pe care le-a dlruit mormintului lui Mahomet ; o particica din acel tinut ne-a limas mug. §i anume tinutul Tighinei; tinutul Chiliei, in care se aflA ora§ul Ismail, moldovene§te Smilul; tinutul CetAtii Albe, care in vechile noastre documente
se nume§te Belgrad, lipit de mare: de trel ori 1-ati luat indarAt domnil Moldovel de la Turd.
§. 14. Tinuturile Valli Munteneti. Tinutul Rimnicului 11
Sacuienii
))
Jalomita
Tinutul Buzaului Prahova
l)
Muscelul Oltul Vilcea
Dimbovita Arge§ Vla§ca Romanatii
»
Jiul de jos
Jiul de sus
1)
1)
Tara Mehediatilor, care se invecineaza cu Ra§ava,
acum tinut turcesc, se aflit acolo unde Dunarea i§1 face cale prin muntl ; aceastg, -tara a Mehedintilor este la el ca o provincie deosebita, capil ei se chiama bull, ca titlu : ban de Craiova ; pe ace§ti bani insa
www.dacoromanica.ro
200
MIRON COSTIN
II numesc domniI Munteniel ; scaunul lor este pus
ceva mg sus de cit al tuturor celorlaV boerl. Ban"
e tot atit cit pan". §. 15. Despre apele tdril. Moldovei. De unde §i cit de departe isvorti§te Nistrul, mal bine yeti fi §tiind vol in Polonia, fiindcd ese din muntl In tdrile Indltimel sale craiului. Ocolind tara noastrd, el se vara, sub Oetatea Alba In marea neagra, facind, inainte de a se varsa in mare, o baltd foarte intinsd, pe care oamenii o numesc Vidov. Prutul isvord§te de asemenea In tdrile IndltimeI sale §i trece la noi pe la Hotin, taind In doud pdryi tara Moldovei ; se varsa In Duntire din jos de Galati
§1 din sus de ormul Reni ; are Inari bAlti inainte de a intra in Dallare; cea mal mare se chiamd Bratd§.
Ceremu§ul ese din muntil dintre tara Moldovel §i Pocutia §i cade in Prut din jos de Sniatin ; acest riu desparte tara Moldovel de Pocutia. Apa SiretuluI ese'din muntiI ce ne despart pe nol de tara ArdealuluI ; de unde II vine numele, s'a scris mal sus, dela cuvintul unguresc seretem" (szeretem);
avind de partea dreaptd muniï, lar de stinga Prutul, merge §f se varsd in Dunare intre Bräila, ora § turcesc, §i Galatul nostru, dupd ce la in sine o suma de riuri, atit de ale noastre cit §i muntene§t1; a-
ceastd apd ne desparte pe nol din jos de Foc§anl de Muntent
Apa Sucevei ese din aceial muntl; se chIamd
www.dacoromanica.ro
CRONICA ' XR1.1 MOLDOVEY §I A MUNTENIET
201
ni de la cojocaril, carI in ungure§te se nuinesc soczia (szocs), cacl acolo s'atti a§ezat mal intil cojobarill venind din tara Ungureasa, §i ati dat nume ormuld, apel §i tinutulul ; ea se varsA in Siret, in dosul Cotnarilor. Apa Moldovel. ese §i ea din muntil ungure§ti ; de unde l-a venit numele, s'a scris mal sus ; se van& in Siret din jos de ora§ul Roman.
Apa Bistritel, numitl a§a dupa slovene§te, din pricina repezicIunel sale, e§ind §i curgind foarte repede din ace1a§1 muntl, se vars1 sub ora§ul Bacat In Siret. Apa TotrupluI isvorA§te cam din tinutul Cicului in tara Ardealulul; numele el este 'unguresc, ea dede
nume §1 ormuluI §i tinutuluI; se varsó, in Siret sub ormul AgIud.
Apa Putnei, care de asemenea isvorl§te din muntl, se varsa in Siret din sus de Foc§ani ; ea dede nume §i tinutulut Milcovul, numit a§a din pricina curgeril sale linel),
este o apit mal mica, ese din muntil ungure§t1 §i se varsa in Siret ; ea ne desparte, impreuna cu Siretul, de MuntenY.
§. 16. Riuletele cele mal de cApetenie din bueovinI 2).
Bapul, din bucovinele Cernautilor, se varsa in Prut sub tefAne§ti ; Jijia, din acelea§1 bucovinI, tot Miron Costin deriva cuvintul Milcov din ad.!. polonesc minad incet, blind, lin, subs. miakoil blindete. Bucovina" luat in inicies da ntligeta.
www.dacoromanica.ro
202
MIRON COSTIN
In Prut ; Miletinul §i Bahluiul de sub Ia§i, e§ind amindoug din bucovinele dela Cotnari, se varsg in Prut ; Barladul, o apg bung, e§ind din bucovinele dela Roman §i curgind prin locuri frumoase §i bogate, se
une§te cu Siretul, dar lucru ciudat, ese iarg§i din el cu aceemi mgrime §i se varsg apoi singur sub Galati in Dungre 1) Vasluiul, Ialanul, Covurluiul sunt riuri mici, isvorgsc din mai multe bucovini, §*1 se varsg unele in Prut, altele In Bgrlad.
Apele ce isvorgsc din cimpuri intre Prut §i Nistru sunt : Ciuhrul, Rautul, Cobolta, Cainarul ; din bucovinele 'Orhelului es Bicul, Botna, Cogilnicul, Sg-
rata, Lapura §i altele mai mid : unele se varsg in Nistru, altele in Prut. Numal Cogilnicul merge prin cimpuri pang la mare ; pe el stg un castel pustit, care la unii scriitori poartg numele de turnul lui Neoptolem".
§. 17. Ora§ele tarii Moldovei. Cernaut.ii, Hotinul, Soroca, §tefgne§tii, Doroholul, Boto§anii, Tirgul Siretului, Cimpulungul, Baia, Su-
ceava, Neamtul, Piatra, Totrupl, Bacgul, unde se aflg episcopia catolicg, Romanul, §cheia, Cotnarii, Han lgul, Tirgul Frumos ; toate ora§ele acestea se tin de tara
de sus sat de vomicia de sus. Ia§ii, Orheiul, Chi§ingul, Lapu§na, Hu§ii, Vasluiul, Barladul, Agiudul, Vrancea, Foc§anii, Tecuciul, Piscul2), ') Miron Costin face aci o greolli neesplicabilA, chcl Bkladul, dupli, ce se yam& In Biret, nu mal ese dintrInsul. 2) Astite sat In jud. CovurluTulul.
www.dacoromanica.ro
CRONICA TXRIT IfOLDOVEY §I A MUNTENIEI
203
Galatul ; toate acestea se in de vornicia de jos §i se
numesc tara de jos ; ea este in hierarhie cu un grad mal sus decit cealalta. Ora§ele luate de Turd sunt Renil, Ismailul, Chilia, Cetatea Alba §i Tighina.
§. 18. Murile mal de frunte din tara Munteneaseti.
toate acestea riuri ce isvorasc din muntiI ungure§t1 §i se varsa in Siretul nostru. Cricovul, Teleajenul 1), Prahova, Ialomita unindu-se toate la un loc se varsa in Dunare la locul ce se chYama neetatea de Plod". Dimbovita §i Arge§ul, amindoul unite se varsa In Dunare in fata SilistrieY. Oltu12), riul cel mal mare, Jiul §i altele multe mal Milcovul mare, Rimna, Rimnicul, Buzaul
miel §i mal neinsemnate, isvorasc toate din muntil, des-
pre care ai putea zice ca staü spanturatI deasupra Dunarel, §i se varsa in acest riu, afara de apa OltuluY
care incepe in altl muntl departatl, cad isvora§te cam in fata Cernautilor no§tril §i trece prin Gurghiu, Cic §i Cazon 3), tinuturi ardelene§t11 apoi spala Birsa,
un alt tinut al Ardealulul ; parasind tara Birsel, el intra, in tara Oltulul, unde se afla castelul ce! frumos §i intarit cu numele Mara§ ; dela Mara§ trece prin muntil muntene§t1 §i se varsa in Dunare. I) GlossA: Pe Teleajen a fost lupta Jul Zamojski cu Mihai vodul muntenese. 2)
Acolo In tare munteneasch mal mare decit Nistrul
(so. Nistrul de la noT din Moldova). Actualul laíszany din Transilvania.
www.dacoromanica.ro
204
MIRON COSTIN
§.
19. Oraele din tara Munteneaseg..
Foc§ani, jumgtate. al nostru; Rimnicul, Buzgul, Gherghita, Ploie§tii, Tirg§orul, VgleniI, Cimpina, Tirgovi§tea , scaunul domnesc, Cimpulungul, Arge§ul, Pite§til, unde se fac vinurile cele dula Rimnicul de sus, Ciinenil, Slatina, Tirgul Jiului, Bala de aramli, Strehaia, Cernetul; acestea toate sunt subt muntl. Cralova in Mehedintl, Caracal, Ro§ii de Vede, Oddl 1), scauntil Bucure§ti, Cornqelul 2), Cetatea de FlocI, GrAdi§tea 3);
acestea sunt sat pe Dungre sat
aproape de Dungre. Ormele luate de Turci dela Mun-
teni sunt: (flurgIu §i
') In orig. Odywoy, prob. Odai, sat in jud. Buziului,platul Pirscov. 2) Prob. Corniitelul din jud. Dimbovita. Prob. Gradiftea din Rimnicul Stirat saù Vla§ca.
www.dacoromanica.ro
ERRATA. PaginaSind
S'a tiOirit
In loc de ....
8
1 de jos
9
ra
ra
13 de SUS 16 13 2)
AM,A,p0TH
MmApo TH
evagheliT
evangheliT
2 de jos
maneistiri,
111\
9 13 32 53
11
2
Alexandre'
Alexandre' ; meindstirei sa se adaoge dup6. Incaerindu-se" cu-
vintele On 18 ale acele14 luni". 60 63
5
,,
6 de sus
A se adaoge dup6, mareluT" cuvintele §i .de mir varsAtorulur.
sa se adaoge dupa luau cuvintele n
in locul luI". AA
85 150 160 185
1
23 10
H411HC4
,
12 de jos
Ai \
!Millet%
°lase'
olasz
strony ;
strony:
RominT
RomanT
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
II
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IV
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VII
www.dacoromanica.ro
VllI .
www.dacoromanica.ro
f
www.dacoromanica.ro
x
www.dacoromanica.ro
XI:
www.dacoromanica.ro
XII
www.dacoromanica.ro
:xm
www.dacoromanica.ro
XIV
www.dacoromanica.ro
:xv
www.dacoromanica.ro
XVI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
xv:m:
www.dacoromanica.ro
SFIR§ITUL LETOPISEIULUf DE
LA
BISTRITA.
www.dacoromanica.ro
