PARODONTITELE APICALE CRONICE 1.1. Parodontita apicala cronica fibroasa
Etiologie
Factorii ei determinati pot fi: -gangrena simpla pulpara, -parodotita apicala hiperemica de cauza medicamentoasa (pe baza de formol , As), -substantele chimice de permeabilizarea canalelor incorect folosite, -obturatii de canal incomplete, -traumatizarea parodontiului apical cu acele in timpul tratamentului mecanic de canal. Morfopatologie Microscopic in spatiul periodontal gasim o retea fibrilara formata din fibroblaste si fibrocite si cu un infiltrat celularformat din: - histiocite, - limfocite si -
plasmocite.
Cand predomina fibrele, tendinta procesului este de oprire in evolutie si cicatrizare, iar cand predomina celulele, procesul inflamator are tendinta de evolutie spre o forma granulomatoasa. Modificarile vasculare evidentiaza vasele spatiului periodontal apical cu peretii ingrosati si strangulati pe traiectul lor.
Modificarile fibrilare atesta ligamentele Scharpey depolimerizarea fibrelor de colagen, iar fibrelenervoase conductibilitatea. Semnele clinice Se remarca urmatoarele:
subtiate si comprimate prin sunt fragmentate, pierzandu-si
a.) Semnele subiective: -afectiunea este nedureroasa, -rareori pacientul acuza dureri de tip nevralgiform si senzatie de agresiune a dintelui, -in special dimineata, -care dispar dupa cateva presiuni exercitate pe dinte. b.) Semnele obiective: -dintele este modificat de culoare, -cu proces carios profund,
-camera pulpara deschisa, -insensibila si nedureroasa la palpare cu sonda, chiar si in profunzimea canalele radiculare, -percutia in ax este negativa, -probele de vitalitate sunt negative. Diagnostic de certitudine – se face radiologic, caz in care se poate constata: -largirea spatiului periapical, -lipsa oricarui tratament endodontic sau, -obturatie de canal incompleta, -ace rupte pe canal sau, -chiar obturatie de canal corecta dupa tratamentul unor parodontite apicale acute hiperemice de cauza arsenicala. Diagnostic pozitiv – se face pe baza semnelor clinice si radiologice enuntate. Diagnostic diferential - se face cu:
1-gangrena simpla in care: -Rx nu se evidentiaza largirea spatiului periapical, -si nu se inregistreaza modificari periapicale patologice. 2-parodontitele apicale cronice granulomatoase si cele difuze in care:
-Rx evidentiaza zone de osteita extinsa, -de forme multiple, -si marimi diferite. 3-pulpita cronica deschisa ulceroasa surprinsa in stadii avansate de evolutie, in care: -Rx poate evidentia largirea spatiului periapical, -dar la inspectie si palpare pe canalele radiculare se constata sensibilitate dureroasa si hemoragie. Evolutie si complicatii Afectiunea poate ramane ca atare vreme indelungata sau poate evolua spre formele granulomatoase, constituind focar de infectie ce determina infectii la distanta. Tratament Acesta este diferit in functie de situatia clinica: 1-in obturatia de canal corecta, se face Rx periodic si dispensarizare 2-in obturatia de canal incompleta se des-obtureaza, se reia tratamentul mecanic si medicamentos cu re-obturare corecta a canalului 3-in gangrena simpla se face tratamentul corect al acesteia 4-in situatia existentei de corpi straini, acestia se indeparteaza, se instituie tratamentul gangrenei corect, sau se face tratamentul chirurgical conservator (rezectie apicala) 5-doar in ultima instanta se va face extractia 6-in caz de asocieri cu boli generale, se incearca tratamentul conservativ sub protectie de antibiotice sau se decide extractia. 1.2. Granulomul conjunctiv Este o osteita cronica a osului alveolar reprezentata de o formatiune granulomatoasa delimitata si cu contur regulat. Se produce prin insamantarea parodontiului cu germeni microbieni proveniti de la o gangrena simpla sau prin evolutia unei parodontite apicale cronice fibroase. Morfopatologie - tesutul osos este inlocuit cu tesut de granulatie. Microscopic - tesutul de granulatie are 3 componente : a.)-retea de fibre conjunctive formate din: -fibrocite, -fibroblaste.
b.)-in ochiurile acesteia se observa infiltrat celular format din: -limfocite, -histocite, -plasmocite, -rare leucocite, -rari poliblasti. c.)-capilare de neoformatie. La periferia granulomului este o densitate mai mare de fibre de colagen si o aglomerare de celule care delimiteaza granulomul de osul invecinat, fara a constitui o adevarata membrana conjunctiva. Uneori se poate produce reacutizarea prin scaderea reactivitatii organismului si cresterea patogenitatii microbiene, caz in care, in structura granulomului apar infiltrate leucocitare, dilatare a capilarelor atat in centru cat si la periferie. Macroscopic – orice granulomul conjunctiv are volum variabil pana la marimea unui sambure de cireasa. Semnele clinice Semne subiective
1.Dentar – pacientul relateaza ca: -fectiunea este nedureroasa, -insa reclama eventual o jena dureroasa, -si senzatia de alungire a dintelui. 2.Pacientul, poate relata uneori si un puseu dureros acut in antecedente sau un tratament efectuat anterior, dupa care a observat modificarea de culoare a dintelui. Semne obiective
1.La inspectie medicul descopera un dinte cu: -proces carios profund,
-modificat de culoare,
-camera pulpara deschisa, nedureroasa la palpare, -pe canale insensibilitate si lipsa hemoragiei.
2.La examenul mucoasei, in dreptul apexului, se poate gasi: -o usoara sensibilitate dureroasa la palpare, -prezenta unei fistule sau -a unei cicatrici dupa o fistula.
3.Percutia in ax este negativa.
Testele de vitalitate sunt negative. Examenul radiologic Pune diagnosticul de certitudine, evidentiind:
-o zona de radiotransparenta caracteristica, -bine conturata, -cu forma ovalara, -rotunda, -sau de „caciula tuguiata”, -centrata pe axul dintelui sau usor excentrica in functie de locul unde se deschide orificiul apical, -de marime variabila, -dar maxim cat un sambure de cireasa, -conturul formatiunii se continua cu spatiul periodontal. Tot radiologic se mai pot evidentia: -ace rupte pe canal,
-obturatii incomplete, -lipsa oricarui tratament endodontic anterior, etc. . 157, Diagnosticul diferential radiologic se face cu leziuni cu care s-ar putea confunda :
a.)-sinusul maxilar – in care: -convexitatea acestuia este orientata spre coroana dintelui, -si nu se continua cu spatiul periodontal. La granulom situatia este inversa. b.)-gaura mentoniera –in care: -printr-o incidenta gresita se poate suprapune imaginea ei pe regiunea apicala a unuia din cei 2 premolari inferiori, -dar aceasta nu se continua cu spatiul periodontal. Se repeta Rx pentru clarificarea diagnosticului. c.)-gaura incisiva – in care imaginea: -are o forma alungita, -si nu se continua cu spatiul periodontal. . Diagnosticul clinic pozitiv Se face pe baza: 1.-semnelor de gangrena, 2.-a semnelor mucoasei vestibulare din dreptul apexului dintelui afectat, 3.-examenului radiologic, cu imaginea caracteristica. Diagnostic diferential se face cu :
1.-Parodontita apicala cronica fibroasa – in care:
-Rx arata numai o largire a spatiului periodontal, -conturul radiotransparentei este discret.
2.-Granulomul chistic – in care sunt prezente: -semnele mingii de celuloid, -cu crepitatii la palparea in dreptul apexului dintelui respectiv, -iar la Rx radiotransparenta este: -clara , -rotunda , -bine delimitata. 3.-Abcesul apical cronic – aspectul Rx este asemanator granulomului, dar in timpul
tratamentului mecanic pe canal apare secretie purulenta persistenta, greu de oprit . Evolutie si complicatii Ne tratat granulomul conjunctiv evolueaza spre: 1.-granulom chistic apical cronic, 2.-parodontita apicala cronica difuza progresiva.
Cand granulomul se acutizeaza poate provoca supuratii ale osului alveolar si ale partilor moi invecinate. Tratamentul granulomului conjunctiv
Se indica tratament endodontic ca in gangrena, dar cu repetate controale Rx din 6 in 6 luni pentru urmarirea evolutiei formatiunii periapicale. Cand imaginea Rx a conturului granulomului se micsoreaza este semn de reusita a tratamentului, iar cand aceasta se mareste necesita interventie chirurgicala prin rezectie periapicala.
In extremis doar, se indica extractia , in cazuri de: -radacini impermeabile, -corpi straini, -boala de focar grava. 1.3. Granulomul epitelial Din punct de vedere morfopatologic se descriu doua forme de granulom epitelial: -fungoasa,
-chistica. A.-Granulomul epitelial forma fungoasa. Este alcatuit din : 1.-retea de fibre conjunctive tinere 2.-retea formata din benzi de celule epiteliale 3.-in ochiurile acestor retele se gaseste infiltrat celular cu histocite, limfocite, poliblasti, rare leucocite si corpusculii lui Roussel, care ar fi dupa unii plasmocite degenerate, iar dupa altii plasmocite incarcate cu granulatii provenite din procesele de resorbtie 4.-capilare de neoformatie. Celulele epiteliale din interiorul granulomului isi au originea fie in resturile epiteliale ale lui Malassez, provenite din teaca lui Hertwig, fie din epiteliul sinusului maxilar. Cand exista o fistula intre formatiunea granulomatoasa si mucoasa bucala, celulele epiteliale pot proveni din epiteliul gingival. B.-Granulomul epitelial forma chistica. Reprezinta o varianta a evolutiei granulomului epitelial datorita degenerescentei lipidice suferite de celulele epiteliale, aflate intr-un mediu neobisnuit dezvoltarii si multiplicarii lor. Ele isi pierd nucleul si organitele celulare, locul lor fiind luat de catre un lichid limpede, galben, in care apar cristale de colesterol. Membranele celulare se rup si mai multe celule degenerate se contopesc, formand o vacuola. Vacuolele se raspandesc in ochiurile retelei conjunctiv epiteliale, iar in interiorul lor se observa lichid si cristale de colesterol. La periferie formatiunea granulomatoasa este inconjurata de o membrana formata din celule epiteliale si fibre de oxytalan. Semnele clinice Subiectiv Pacientul acuza: -dureri a dintelui in cauza, rareori, -episoade dureroase destul de frecvente, dar care cedeaza spontan, -senzatia de agresiune a dintelui, -modificarea de culoare a dintelui, -halena fetida.
Obiectiv Medicul deceleaza: -proces carios profund, -cu camera pulpara deschisa, -semnele gangrenei pulpare, sau -uneori se observa un dinte cu obturatie coronara, modificat de culoare, -percutia in ax este negativa, -probele de vitalitate sunt negative. Rx evidentiaza in regiunea periapicala: -o zona de radiotransparenta bine delimitata, -de forma rotunda, -sau ovalara, -cu un diametru de 2-3 mm asemanatoare cu a granulomului conjunctiv, -dar cu deosebirea ca in centrul imaginii se constata o mai mare radiotransparenta. Diagnosticul pozitiv – se elaboreaza pe baza semnelor de gangrena + Rx-ul caracteristic.
Diagnostic diferential - se face cu :
1.-parodontita apicala cronica fibroasa – in care: -Rx arata o largire a spatiului periodontal, -conturul leziunii este discret. 2.-granulomul conjunctiv – in care: -apar semnele gangrenei, -si ale mucoasei vestibulare in dreptul apexului, -Rx se evidentiaza o zona de radiotransparenta periapicala cu o claritate in centrul imaginii, mai scazuta. 3.-granulomul chistic – in care:
-dintele are semnele de gangrena, -Rx evidentiaza o radiotransparenta bine conturata si delimitata de osul inconjurator, -cu o dimensiune pana la marimea unei cirese. Evolutie si complicatii Ne tratat granulomul epitelial poate evolua spre:
-granulomul chistic, -infectare cu producere de supuratii la nivel osos, al lojilor fetei sau a sinusului maxilar, -prin compresie pe formatiuni nervoase, poate provoca o nevralgie de trigemen. Totdeauna constituie un focar cronic de infectie dentara. Tratament Acesta este numai chirurgical conservator prin:
-rezectie apicala, -radiculotomie, -radiculectomie, -retare, -tratament chirurgical cel conservator este contraindicat.
radical
–
extractie, atunci
cand
1.4. Granulomul chistic Acesta este stadiul final al unui granulom epitelial chistic ne tratat.
Morfopatologie Microscopic - se observa o cavitate mica plina cu lichid galben citrin, in care plutesc cristale de colesterol, inconjurata la periferie de o membrana dubla alcatuita la interior din celule epiteliale, iar la exterior dintr-un tesut conjuctiv fibros in care se gasesc si fibre de oxytalan. El se formeaza prin confluarea treptata a vacuolelor din granulomul epitelial forma chistica, care prin proliferarea celulelor epiteliale, paralel cu degenerescenta lor, imping la periferie componentele conjunctive ale acestuia.
Prin presiunea exercitata de granulom se produce demineralizarea osului. Cand se infecteaza, lichidul din interiorul chistului se tulbura, devine rosiatic sau galben – verzui, in functie de natura germenilor microbieni care produc infectia. Semnele clinice Subiectiv Ca la celelalte forme de parodontite apicale cronice de tip granulomatos.
Obiectiv Mediul deceleaza:
1.Dentar – apar semnele gangrenei pulpare. 2.Examenul mucoasei bucale - in dreptul apexului dintelui in cauza se constata: -o bombare fara modificare de culoare, -care la palpare se percepe ca o infundare a tabliei osoase cu revenirea la normal – „semnul mingiei de celuloid”, -crepitatii ca semn al erodarii tabliei osoase externe de catre formatiunea chistica in expansiune. 3.Punctia chistului evidentiaza un lichid galben citrin. Examenul radiologic – reda: -o radiotransparenta bine delimitata, -rotunda uneori cat o cireasa, -avand conturul care se continua cu spatiul parodontal, -osul peri-lezional prezinta o banda de transparenta semiopaca, intermediara intre cea a osului normal si radiotransparenta chistului. Diagnostic pozitiv – se elaboreaza pe baza: -semnelor de gangrena, -mucoasa vestibulara in dreptul apexului este bombata, -tabla ososasa externa este depresibila la palpare si prezinta crepitatii, Diagnostic diferential se face cu :
1.-granulomul conjunctiv – in care Rx reda o imagine de radiotransparenta bine delimitata, care nu depaseste dimensiunea unui sambure de cireasa. 2.-chistul de maxilar - are dimensiuni mai mari, cu sau fara prezenta dintelui afectat ( chistul rezidual). 3.-formatiuni anatomice de vecinatate: -sinusul maxilar, - care are: -la Rx conexitatea spre coroana dintelui, -nu se continua cu spatiul periodontal, -fosele nazale, – care la Rx: -au dimensiuni mari, -de forma ovalara, -nu se continua cu spatiul periodontal, -gaura mentoniera, – care are la Rx: -contur perfect rotund, -bine delimitat, -nu se continua cu spatiul periodontal apical, -gaura incisiva, – care: -este situata pe linia inter-incisiva, -de forma usor alungita, -nu se continua cu spatiul periodontal. Evolutie si complicatii Ne tratat granulomul chistic poate deveni chist de maxilar care poate produce fractura patologica a maxilarului. Prin infectare granulomul chistic poate produce osteite sau abcese ale spatiilor si lojelor perimaxilare cervico-faciale.
si
osteomielite de
Granulomul chistic poate produce, in functie de localizare chiar si sinuzite maxilare. Tratament – numai chirurgical: -rezectie apicala cu chistectomie, sau
maxilar
-extractia dintelui cu chistectomie. 1.5. Abcesul apical cronic Morfopatologie
Microscopic se evidentiaza un focar osteitic cronic, o membrana conjunctiva groasa si aderenta de osul inconjurator.
delimitat
la
periferie
de
In interior sunt leucocite vii si moarte, limfocite, resturi celulare, germeni microbieni, lichid bogat in colesterol. Semnele clinice Subiectiv - ca la orice granulom.
Obiectiv - evidentiaza: -dinte cu semnele gangrenei, -la permeabilizarea canalelor se scurge o abundenta secretie purulenta, -aceasta se poate exterioriza in vestibul, daca dintele fistulizeaza. . Diagnosticul pozitiv se elaboreaza pe baza de:
-semnele gangrenei, -secretia purulenta abundenta de pe canalele radiculare, -dintelui asimptomatic, -Rx – cu imaginea caracteristica granulomului. Diagnostic diferential se face cu:
-granulomul conjunctiv, -granulomul epitelial, in care nu gasim secretia purulenta din canalele radiculare. Evolutie si complicatii -prin acutizare provoaca osteite, -infectii ale lojelor fetei,
-constituie focar activ de infectie dentara. Tratament Numai chirurgical: -rezectie, -extractie. 1.6. Osteita paradentara a lui Melchior Morfopatologie
Microscopic - focarul osteitic prezinta geode osoase care intereseaza spongioasa si corticala externa a osului alveolar. In geode se gaseste un tesut de granulatie care are tendinta spre metaplazie fibroasa. Procesul de osteita nu are tendinta invadanta. Semnele clinice Subiectiv -afectiunea este nedureroasa, -cu cel mult senzatia de alungire a dintelui. Obiectiv -semnele gangrenei, -hiperemia mucoasei vestibulare in dreptul apexului, -usor dureroasa la palpare, -prezenta uneori a unei fistule. -Rx – in regiunea apicala se evidentiaza o zona albicioasa de forma ovalara, care depaseste spatiul periodontal. Diagnosticul pozitiv se elaboreaza pe baza: -semnelor gangrenei pulpare, -hiperemiei mucoasei vestibulare in dreptul apexului, -prezentei fistulei, -Rx caracteristic.
Diagnosticul diferential - se face cu parodontita apicala cronica difuza progresiva (Partsch) care are caracter invadant, prin fistula burjonand tesutul de granulatie, iar Rx evidentiaza o osteita difuza ce depaseste regiunea apicala a dintelui afectat. Tratament : corectitudinea tratamentului gangrenei pulpare duce la vindecare. 1.7. Parodontitele apicale cronice specifice Aceste afectiuni apar in cadrul unor imbolnaviri generale cu formarea unor granuloame apicale produse de germeni specifici afectiunii generale, care pot fi: -TBC, -actinomicoza, -bruceloza, -teluroza, etc. Semnele clinice sunt: -locale, - asemanatoare oricarui granulom, -generale, - sunt specifice afectiunii generale respective. Tratamentul este numai chirurgical: -rezectie, -extractie, -insotit obligatoriu de tratamentul specific bolii respective. 1.8. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza Aceasta se caracterizeaza prin depunerea execesiva de cement in zona apicala, datorita hiperfunctiei cementoblastilor.
Morfopatologic – se constata un proces de formare in exces a cementului in jurul regiunii apicale a radacinilor, cu prezenta a numeroase cementoblaste. Cementul celular este inconjurat la periferie de cement acelular. Semnele clinice Subiectiv – elementele sunt neconcludente: -fara jena dureroasa, -pacientul relateaza, eventual un tratament efectuat cu mult timp inainte.
Obiectiv – se constata: -proces carios profund, -semnele gangrenei sau obturatie coronara masiva, -modificarea de culoare a dintelui, -percutie in ax negativa, -probele de vitalitate negative.
-Radiologic – forma radacinii este modificata, cu volum marit prin ingrosare pe toata lungimea sau numai in treimea apicala. Aspectul radacinii pe imaginea radiologica poate fi: -de „limba de clopot, -de maciuca sau baston de tobosar”,
-apare radiopac, -cu spatiul periodontal ingustat, -dar bine conturat, -lamina isi pastreaza integritatea. 2.1. Parodontita apicala cronica difuza progresiva (PARTSCH) Provine din evolutia unei parodontite apicale cronice granulomatoase. Morfopatologie
Microscopic– tesutul de granulatie capata un caracter invaziv cuprinzand portiuni de os ce depasesc regiunea apicala a dintelui afectat. Acest fapt se datoreste: -multiplicarii celulare, -resorbtiei osoase prin presiunea exercitata de tesutul de granulatie asupra osului, -demineralizarii de tip vascular.
In interiorul tesutului de granulatie se observa numeroase leucocite, celule necrozate si spatii lacunare pline cu puroi, care dreneaza pe calea unei fistule deschise la nivelul mucoasei, tegumentului sau chiar pe cale endodontica. Traiectul fistulei este tapetat cu tesut conjunctiv ulcerat, iar in interiorul ei se gaseste: -tesut de granulatie cu histiocite, -limfocite, -plasmocite, -eozinofile.
Fistula se poate deschide in dreptul apexului dintelui afectat sau la distanta de acesta, strabatand tesuturile moi ale cavitatii orale pana in regiunea geniana sau mentoniera. Dupa indepartarea dintelui cauzal, fistula se epitelizeaza lasand pe tegumente o cicatrice retractila sau un papilom, daca a fost localizata la nivelul mucoasei bucale. Semnele clinice
Subiectiv Afectiunea este nedureroasa, evidentiindu-se mucoasei sau al tegumentelor.
doar
la
aparitia fistulei de
la
nivelul
Poate exista un episod dureros al dintelui respectiv in antecedente, relatat de catre pacient, dar care in timp a cedat spontan. Obiectiv Medicul deceleaza: -dentar se evidentiaza un proces carios profund cu camera pulpara deschisa, -semnele de gangrena mai ales la nivelul frontalilor, molarilor, -in stadiile avansate apare o jena dureroasa, -testele de vitalitate sunt negative -percutia in ax este pozitiva.
Semnele loco-regionale
Pe mucoasa bucala pot apare ca modificari : 1.-o hiperemie, nedureroasa la palpare in dreptul apexului dintelui 2.-un nodul care deformeaza mucoasa, nedureros la palpare si cu o consistenta renitenta 3.-ulterior simte fluctuenta
mucoasa
din
centrul
nodulului
devine
rosie-violacee,
iar
la
palpare
se
4.-in ultima faza de evolutie, mucoasa este perforata, formandu-se o fistula prin care burjoneaza tesutul de granulatie de culoare rosie-vie care sangereaza usor. La palpare mucoasa este dureroasa, iar la presiunea digitala apare o picatura de puroi prin orificiul fistulei In unele situatii clinice, nodulul poate apare la nivelul tegumentelor in regiunea geniana, atunci cand dintele cauzal este un molar, sau in regiunea mentoniera atunci cand dintele afectat este un frontal inferior. Ganglionii submandibulari totdeauna sunt: -mariti de volum, -mobili, -nedurerosi. Examenul radiologic – evidentiaza in jurul apexului: -o zona de radiotransparenta, -de forma neregulata, -mai intensa in apropierea apexului, -si din ce in ce mai redusa spre periferie. . La examenul radiologic se mai pot observa: -obturatii de canal incomplete, -corpi straini in canal, -cai false, etc. Diagnostic pozitiv – se bazeaza pe: -semnele gangrenei, -prezenta nodulilor -prezenta fistulei mucozale sau tegumentare
-Rx cu imaginea caracteristica. Diagnosticul diferential - este diferit in functie de localizarea nodulului : 1.-cand nodulul sau fistula se gasesc la nivelul mucoasei vestibulare diagnosticul diferential se face cu : a.)-granulomul chistic in care: -pe langa semnele de gangrena nu gasim fistula, -la Rx radiotransparenta este bine delimitata, -cu contur regulat. b.)-osteomielita de maxilar in care: -la Rx imaginea este neconturata, -cuprinzand zone intinse de maxilar, -zonele de radiotransparenta alterand cu zonele de radioopacitate, -starea generala este alterata. 2.-cand nodulul sau fistula sunt localizate la nivel tegumentar diagnosticul diferential se face cu : a.)-adenita geniana unde gasim: -un nodul acoperit de tegumente congestionate, -de culoare rosu – intens, -dureros la palpare. b.)-actinomicoza – in care tegumentele au: -o coloratie rosie – violacee, -cu mai multe orificii fistuloase, -prin care se scurge o secretie galbuie-filanta. c.)-granulomul tuberculos ulcerat – in care tegumentele sunt: -rosii –violacei, -inconjurand o ulceratie, -care are fundul murdar, -la care se adauga adenopatia submandibulara.
d.)-epiteliomul spino-celular – in care: -ulceratia are marginile neregulate, -iar fundul este neted, -polimicroadenopatia submandibulara este specifica. Evolutie si complicatii Ne diagnosticata si ne tratata aceasta afectiune se complica cu osteomielita de maxilar si supuratii ale lojilor fetei. Nodulul sau fistula cutanata dupa tratarea cauzei da o cicatrice retractila, inestetica. Totdeauna cand apare, afectiunea este considerata focar de infectie cronica dentara, care poate produce in cadrul bolii de focar, complicatii la distanta precum: -miocardite, -poliartrite, -glomerulo-nefrite, etc., cu repercursiuni serioase asupra sanatatii intregului organism. Tratamentul Este numai chirurgical cuprinzand cele doua alternative: -conservatoare prin rezectie apicala -radicala prin extractie, mai ales la molari -obligatoriu, se impune un chiuretaj sever pana in tesutul osos sanatos. 2.2. Parodontita apicala cronica condensata Se caracterizeaza prin reducerea spatiului periodontal apical. Morfopatologic Osul spongios are trabecule reduse si spatiile medulare marite de volum, in care se gaseste un infiltrat celular limfo-histio-plasmocitar. Semnele clinice Evolueaza asimptomatic, dintele manifestand: -semnele gangrenei sau -un tratament endodontic vechi in antecedente Examenul radiologic
Evidentiaza cresterea opacitatii tesutului a hipermineralizarii.
osos
spongios
Zona opaca are caracter difuz si reduce spatiul periapical
periapical
ca
urmare
