Avarul Lui Moliere

Comentariu literar  Avarul lui Moliere isi are radacinile in comedia antica a autorului latinPlautus, Ulcica, in care eroul, Avarul desi descopera o comoara care il face f ace bogat, continuasa traiasca in lipsuri, cu teama dezumanizanta ca ar   putea fi pradat. Euclio, Euclio, caexpresie a unui viciu general general uman, se regaseste regaseste in Harpagon, Harpagon, personajul lui Moliere,care, prin renumele autorului sau, a devenit punctul de referinta al acestei tipologiirevendicate de clasicism. ubiectul, ca al oricarei comedii, este simplu, centrat pe o singura, dardominanta trasatura de caracter a eroului, si se amplifica treptat prin acumulareaconfuziilor care genereaza comicul. Pe parcursul celor cinci acte, actiunea graviteazain jurul lui Harpagon, despre care nu stim decat ca are aproximativ saizeci de ani, caeste tatal a doi copii, C!eante si Elise, si ca este indragostit de tanara Mariane. Caorice  personaj clasic, clasic, eroul lui Moliere nu este este determinat in atitudinile lui desocietatea contemporana, contemporana, caci caci existenta sa este atemporala si aspatiala, guvernatadoar de un viciu al tuturor timpurilor. "n vreme ce  batranul Harpagon, Harpagon, indragostit deMariane, deMariane, ezita sa o ceara ceara in casatorie la gandul gandul ca este lipsita de zestre, cei doi copiiai sai traiesc si ei misterul si dramele iubirii. Elise impartaseste dragostea cu #a #aiere,care,  pentru a o putea cere in casatorie, casatorie, devine servitorul lui Harpagon, Harpagon, iar Cleanteeste Cleanteeste indragostit c$iar c$iar de Mariane, care, la randul ei, il iubeste pe tanar. Pe de alta parte, preocuparile batranului avar se indreapta si spre c$ivernisireacopiilo c$ivernisireacopiilorr sai, fara f ara ca aceasta sa%i afecteze in vreun fel averea. &e aceea, el doreste sa%! insoare pe Cleante cu o vaduva  bogata, iar pentru pentru Elise gaseste o partida potrivitain persoana persoana lui Anselme, Anselme, batran, dar dar bogat, scopuri scopuri  pentru care apeleaza apeleaza lamijlocitoarea 'rosine. 'rosine. Actul Actul " se inc$eie in plina confuzie, Cleante Cleante incurajand laudelepe care tatal sau i le face Marianei, pentru a afla cu stupoare ca acesta intentioneaza sa se insoare cu iubita lui, iar #alere, #alere, sustinand cu prefacatorie parerile lui Harpagon,obtine de la acesta libertatea de a o supraveg$ea pe Elise. Actul al ""%lea adanceste conflictul si complica situatiile comice. Cleante dorestesa obtina, prin intermediul servitorului sau, (a 'lec$e, un imprumut, fara a sti ca inspatele camatarului nu este altcineva decat tatal sau. Pusi fata in fata in aceastaimprejurare ridicola, cei doi se invinuiesc unul pe celalalt pentru camatarie, respectivpentru risipa. ) data cu sosirea petitoarei, Harpagon isi socoteste c$iar castigul de peurma iubirii pentru tanara Mariane, devenind insa din pacalitor pacalit, caci 'rosine,cunoscatoare 'rosine,cunosc atoare a firii omenesti, socoteste zestrea tinerei in economiile pe care i le%arface sotului ei renuntand la mancare, la vesminte si bijuterii si il maguleste pe batranfacandu%i complimente care starnesc $azul spectatorilor* +Poftim trup bine legat, mladios, cum se cuvine si care nu dovedeste nici un  betesug. - #a #a sta sta bine % pe urma, tusea dumneavoastra dumneavoastra e plina de gingasie/ 0. Actiunea cuprinde, in cel de%al treilea tr eilea act, scenele legate de intalnirea dintretoate personajele implicate in conflict. Pregatirea vizitei celor trei pretendentistarneste $o$ote de ras* servitorii sunt instruiti sa toarne vinul cu socoteala, sarecupereze rapid toate resturile, sa gateasca pentru opt oaspeti, desi vor fi zece, sisa stea cu spatele la perete pentru a nu se observa gaurile din $ainele lor mult preavec$i. &upa ce, spulberand elanul jupanului 1ac2ues, Harpagon decide sa segateasca doar fasole cu o ciozvarta de  berbec gras, avarul este caracterizat caracterizat devec$iul sau sau servitor, care se face, cu acest prilej, ecoul ecoul celor din  jur* +Unii spun ca tipariti pe socoteala dumneavoastra calendare in care zilele de  post sunt trecute in numar indoit si ca va va siliti oamenii sa le tina, ca sa vabagati vabagati in buzunar buzunar ce v%ar costa mancarea de dulce. - Altul povestejte ca atidat in judecata pisica vecinului, fiindca v%a mancat ce%a mai ramas dintr%ofriptura de berbec. - unteti rasul si batjocura tuturor  nu va spun decatzgarcitul care%si mananca de sub ung$ie, scarbosul, camatarul0.

"n scena dialogului cu Mariane, Cl3ante ii face acesteia declaratii de iubire innumele tatalui sau si ii daruieste un inel eu diamant, spre nefericirea batranului. Apoi, in actul urmator, disputa dintre tata si fiu atinge punctul culminant in clipa cand(a 'l4c$e descopera comoara lui Harpagon, ascunsa in gradina, si i%o da stapanuluisau, care dispare eu ea. Actul final il surprinde pe Harpagon in cea mai adanca disperare, incercand sa%si recupereze caseta eu cei zece mii de galbeni. 5anuit de furt este #al4re, iardialogul savuros dintre el si avar isi extrage comicul din situatia confuza, care nu selamureste decat in final. "n vreme ce tanarul ii vorbeste despre iubirea sa pentru6lise, Harpagon crede ca subiectul este nepretiita sa caseta. 7asturnarea tipica desituatie se produce in final, cand Anselme descopera ca #al4re si Mariane sunt c$iarcopiii sai, pe care nu%i mai vazuse de la un naufragiu petrecut eu ani in urma si pecare ii cautase zadarnic. "n sc$imbul casetei sale cu bani, avarul accepta sarenunte la Mariane si sa consimta la casatoria acesteia eu Cl3ante si la nunta 6liseieu #al4re, cu conditia ca toate c$eltuielile sa fie suportate de Anselme. &eznodamantul, in conformitate cu normele speciei, este unul fericit, desipovestea in sine este tragica. Personajele isi gasesc fericirea pe care o definesc infunctie de idealuri specifice. Cl3ante si 6lise se vor casatori eu cei pe care ii iubesc,iar Harpagon isi regaseste caseta pierduta si isi traieste astfel fericirea ridicola intr%oexistenta mesc$ina, intorcandu%se la vec$ea sa patima, camataria. 'rumusetea comediei lui Moli4re rezida nu doar in structurarea subiectului, intr%odesf8surare gradata spre culminarea finala, ci si in realizarea tipologiei comice aavarului. Arta portretului este stapanita cu maiestrie de autor, care sc$iteaza astfeltrasaturile eroului, incat spectatorul recunoaste tipul inca de la aparitia sa in scena, indialogul cu (a 'l4c$e. Ulterior, contururile profilului sau se ingroasa pina lacaricatura, atat din perspectiva directa a celorlalte personaje asupra lui, cat si prinfaptele, atitudinile si cuvintele acestuia. 9garcenia, singura trasatura evidenta apersonajului, este de notorietate publica, asa cum se obsera din portretul pe care i%!face jupanul 1ac2ues. Este trasatura pe care i%o recunosc cei apropiati % copiii sai,servitorii, petitoarea %, ale caror atitudini se modeleaza in functie de aceasta realitate.Cl3ante intelege ca restituirea banilor reprezinta calea de a o obtine pe Mariane, #al4re pricepe ca singura sansa de a se casatori eu Elise este sa renunte la zestre, iar6lise il sfatuieste pe iubitul ei sa cistige increderea lui Harpagon, migulindu%! siincurajandu%i zgarcenia. pre deosebire de avarii pe care ii va zugravi realismul, personajul lui Moli4renu aluneca insa pe panta dezumanizarii totale, pastreaza o aparenta de confort, c$iardaca de o simplitate ridicola, nu isi trateaza copiii cu brutalitate, iar atitudinea sa estereceptata cu umor, fara monstruozitatile care il insotesc pe :randet sau, in literaturanoastra, pe Hagi ;udose. Comicul lui Moli4re este generat de complexitatea situatiilor pe care el leimagineaza si pentru a caror realizare ignora de multe ori c$iar regulile dramaturgieiclasice, atat de pretuite in epoca. El aduce in scena un numar mai mare depersonaje, imbinand astfel principiile clasicismului antic, mai rigid, cu libertatile farseiitaliene si franceze. Pentru Moli4re, conditia folosirii unor teorii dramatice este aceeaca ele sa produca rasul. Comicul de caractere se sustine prin forta de sugestie apersonajului pe care dramaturgul il aduce in scena pentru a intruc$ipa un defectcriticabil. El se impleteste insa in exprimarea aceluiasi sens cu un comic al numelor,pe care autorul le alege tocmai ca prin sugestia lor sonora sa anticipe caracterulprezentat si sa devina niste etic$ete de identificare a eroilor. Unele nume suntconventionale, pentru ca purtatorii lor nu au decat rolul de a stabili contrastulnecesar eu personajul central * Cl3ante, #al4re, 6lise, Anselme, Mariane. Altele suntpredestinate servitorilor * (a 'l4c$e, jupan 1ac2ues, in fine, Harpagon are rezonantaavaritei, a zgarceniei peste masura, astfel incat, de%a lungul timpului, gratie sirenumelui piesei, el a devenit sinonimul acestor pacate omenesti. Personajul sedefineste si prin limbaj, canalizat in sensul ingrosarii defectelor, caci replica ,,farazestre0 devine un tic, si prin vestimentatia cenusie, rezistenta, cu urme evidente deuzare, semn al zgarceniei indreptate impotriva propriei fiinte. Comicul este unul de atmosfera si confera unitate piesei lui Moli4re. C$iar inmomentele cele mai grave, in care s%ar putea produce tensiune, atmosfera este degajata printr%o scena $ilara, ca aceea a disputei dintre Harpagon si Cl3ante, carenu se soldeaza cu o ruptura dintre tata si fiu, ci cu un duel verbal savuros si plin deumor. Contrastul dintre aparenta si esenta, sursa clasica a comediei, ii serveste silui

Moli4re in realizarea scenei dialogului dintre avar si 'rosine, care, flatindu%l, scoatein evidenta tocmai caracteristicile contrare ale batranului. &esi prin dezumanizarea moderata a eroilor sai si prin zugravirea moravurilorvietii de familie sau sociale, piesele lui Moliere se apropie de latura tragicului, comiculramane modul de expresie natural al autorului clasic care, prin realismul observatieisi prin depasirea rigorilor epocii, este un spirit modern si intotdeauna actual. atirasa, dincolo de acidul fara de care nu se poate face comedie, propune un umanismimpresionant si dezvaluie iubirea de oameni a autorului care marturisea in prefatacomediei ;artuffe * ,,