Asezarile Urbane

AŞEZĂRILE URBANE PROF.DR. CORNELIU IAŢU ACEST MATERIAL ESTE UN UN SUPORT DE CURS REZERVAT STUDENŢILOR GEOGRAFI

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.







Formarea şi evoluţia sistemului urban românesc • Aproape că dintotdeauna ora şele au reprezentat cele mai spectaculoase spectaculoase forme de a şezări, spectaculozitatea fiind dat ă de concentr ările de infrastructur ă, de locuinţe, de activit ăţi economice şi de populaţie • Aceste concentr ări au variat în timp, devenind din ce în ce mai mari şi căpătând forme dintre cele mai diverse dar suferind şi perioade de stagnare sau chiar de regres. • Teri Terito tori riul ul act actua uall al Româ Români niei ei s-a s-a afla aflatt apr aproa oape pe tot tot timp timpul ul la la r ăscrucea unor drumuri importante şi într-o poziţie cheie, stârnind interesul diverselor puteri sau popula ţii. • Acest in interes a fost ex exacerbat şi de resursele naturale bogate care se aflau aici, ceea ce l-a f ăcut şi mai atractiv. Drept urmare, presiunea politică exercitată a fost, în cele mai multe cazuri, de natur ă dominant ă









• Pre Premise misele le favora vorabi bile le pen pentru tru apa apariţia oraşelor pe teritoriul actual al României au ap ărut abia în secolul al VII-lea înainte de de Christos, când când pe litoralul pontic şi-au implantat coloni col oniştii greci primele func ţii comerciale: Histria, Tomis şi Callatis[1] Callatis[1].. • Histria poate fi considerat cel mai vechi[2] vechi [2],, fiind întemeiat de coloni şti grec grecii ven veniţi din Milet în anul 657 î.Chr. (dup ă istori istoricul cul Euseb Eusebius ius). ). • Tomis a apărut în seclul VI î.î. Ch Chr. Ch Chiar dac ă isto istori rici ciii afir afirm mă că Tomis a fost fost mai mai întâ întâii empo empori rion on ioni ionian an (fac (facto tori rie e come comerc rcia iall ă) şi abia după aceea au căpătat tat cara caract cter ere e şi stat statut ut de ora oraş, ace acest sta a poa poate fi as asimil imila at ca or ora ş epoc epociiii resp respec ectitive ve.. • Callatis este ste mai dif dific icilil de pla plasat în momen mentul înt înteme emeieri ieriii dar s-a s-ar p ărea că sfâr şitu itul seco secolu lulu luii al VIVI-lea lea î.Ch î.Chr. r. co coresp respu unde cu for formare marea a colo colon niei iei greceşti a hera heracl cleo eoţilor. ilor. Colon Coloniza izarea rea roman romană impu impun ne o no nouă epocă de înflorire a aşezării, dată fiind poziţia stra strate tegi giccă a celor trei colon lonii elene iar iar inva invazi zia a popo popoa arelo relorr migr igratoa toare va con constit stitu ui înce începu putu tull unei dec ăderi apro proape ape gen generale rale pen pentru tru tot tot teri terito tori riu ul









• În România se poate pune problema diferenţierii dintre oraş şi sat, sat, mai ales ales că a fost întreţinută o anumită ambiguitate în timpul regimului comunist şi imediat după 1990 1990 deoa deoare rece ce oraşele apăreau după decret. • În majoritatea ţărilor rilor vestvest-eu euro rope pene ne,, crite criteriu riull numărului populaţiei unei aşezări este determinant pentru că diferenţele edilitare între oraş şi sat sunt aproape inexistente. În România, situaţia te rad radic ical al dif dif ită dinacest









Nr. Indicatori minimali minimali 1.1. Număr de locuitori 1.2. Populaţia ocupată în activităţi neagricole (% din totalul populaţiei ocupate) 1.3. Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă (% din totalul locuinţelor) 1.4. Dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţe (% din totalul locuinţelor) 75 55 1.5. Număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori 1.6. Număr de medici care revin la 1.000 de locuitori 1.7. Unităţi de învăţământ 1.8. Dotări culturale şi sportive

1.9. Locuri în hoteluri 1.10. Str ăzi modernizate (% din lungimea totală a str ăzilor)

Municipiu

Oraş 25000 85

5000 75

80

70

75

55

10

7

2 .3

1 .8

postliceal săli de spectacol, eventual teatre, instituţii muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport 100 60

liceal sau altă formă de învăţământ secundar săli de spectacol, biblioteci publice, spaţii pentru activităţi sportive 50 50









• Fondurile SAPARD ca care fifinanţau aşezările rura rurale le au dete determ rmin inat at une unele ora oraşe mic icii, re recen cent înfiinţate să-şi pună prob roblema lema reve reven nirii irii la sta statutu tutull de aşezare rurală. • Alte oraşe mici şi-au pus această problemă datorită impo impozi zite telo lorr mai mai mar marii pe pe care care le plătesc locuitor locuitoriiii acestor acestora. a. Se mai pune pune şi problema inflaţiei iei de muni munici cipi pii,i, dup după 1990 or ăş ăşele care nu prezintă vreu vreun n prof profilil dis distitinc nctt prof profititân ând d de cadr cadrul ul leg legisl sla ativ tiv lax şi de lobby-ul parlamentar pentru a atinge acest nivel urban superior.











Repartiţia geografică a oraşelor • Sunt numeroase poziţiile unor speciali şti care consider ă România ca fiind subdimensionat ă din punctul de vedere al numărului de oraşe. • Numărul oraşelor nu a avut o evolu ţie prea uniformă în











• Repartiţia geografică a oraşelor vizează două scări: pe orizontală şi pe verticală. • La o suprafaţă de 238. 238.391 391 kmp kmp îi reve revenea neau u în 2007 2007 un un număr de 321 oraşe, ceea ce este echivalent cu 1 ora ş la 742,7 kmp. Din p ăcate pentru sistemul urban românesc, repartiţia oraşelor nu este uniform ă la nivel teritorial, existând areale mai bine acoperite (Transilvania) şi altele mai puţin acoperite (Moldova).











• I. Şandru (1978) distinge mai multe grup ări de oraşe raportate la spa ţiul montan : • - gruparea pericarpatică externă (între Rădăuţi şi Drobeta-Turnu Severin pe de o parte şi între Moldova Nouă până la Satu Mare, pe de alt ă parte) • - gruparea pericarpatică internă la contactul











Originea oraşelor şi formarea reţelei urbane • Apariţia oraşelor este strâns legat ă de dezvoltarea activităţilor economice, cele comerciale având chiar rol determinant într-o











• Oraşele au precedat constituirea statelor feudale româneşi, organizarea lor polarizantă, reţeaua lor contribuind determinant alături de alţi factori la













Generaţiile istorice ale aşezărilor











A

ările urbane dacice











• Dave Dave impo import rtan ante te au fost fost desc descop oper eritite e în în urm urma a cer cerce cettărilor arheologice pe tt cuprinsul teritoriului actual al României:











Aşez ările urbane din perioada











• Populaţia era grupată de către administraţia romană ân





















































Asezarile Urbane

Recommend Documents