UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA DIN D IN PITEȘTI PITE ȘTI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT DEPARTAMENTUL DREPT
REFERAT INTRODUCERE ÎN ECONOMIE
APARIȚIA AP ARIȚIA ȘI EVOLUȚIA ȘTIINȚEI ȘTI INȚEI ECONOMICE
Coordonator științifc Pro!" #ni$" dr" Anton % F&orin'& (OȚA % MOISIN St#d'nt A&ina % )'or*iana NEACȘU
An#& I + ,I+ )r#-a I PITEȘTI ./01
APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA ȘTIIȚEI ECONOMICE
0"0" APARIȚIA ȘTIINȚEI ECONOMICE Cu peste două secole în urmă, sistemul științelor se îmbogățea cu o nouă știință – cea economică. În acest orizont de timp, știința economică s-a dezvoltat puternic și sa diversifcat continuu, astel că în prezent, ea însăși ormează un sistem comple de științe autonome !. Știința economică con2t3 4n an2a56&#& co'r'nt d' noți#ni+ id'i+ t'orii și doctrin' -rin car' 2#nt r'7'ctat' 4n -&an#& *8ndirii act'&'+ !a-t'&' și co5-orta5'nt'&' 'cono5ic'+ din 9#d'c3ți&' d' $a&oar' a2#-ra ac'2tora+ -r'c#5 și din t':nici&'+ 5'tod'&' și -roc'd''&' d' 532#rar'+ '$a&#ar'+ *'2tionar' și d' 2ti5#&ar' a acti$it3ți&or 'cono5ic'" "e-a lungul secolelor, cuno#tin$ele economice au ost %integrate% în dierite alte sisteme de g&ndire 'în flozofe, politică, drept, morală(. )tiin$a economică s-a constituit #i a primit %drept de cetate% în lumea #tiin$elor către s&r#itul secolului al *+-lea, atunci c&nd capitalismul s-a dezvoltat #i s-a consolidat în $ările vest-europene. Constituirea #tiin$ei economice a ost rezultatul eortului creator specializat, de pionierat, al ondatori lor acesteia '. mit/, ". 0icardo, 12. a3, 4. 5ett3, 6. 7ar(, deveni$i ulterior clasicii acestei #tiin$e. ni$ial, noua #tiin$ă a ost denumită economie politică8. "enumirea de 9 economie politică : a ost utilizată prima dată de economistul și prelatul rancez ;<=;> "> 7=;<>;, care a utilizat această denumire în %ditura >* 5=;<=, Constanța, !BBB, p. A 8 7. "uțu, . ;iculcea, Microeconomie, >ditura %ndependența >conomică %, 5itești, 8DDE, p. !@
cest termen, %economie politică%, își are originea în g&ndirea lui ristotel, provenind de la cuv&ntul grecesc % Oikonomia%, ormat dinF oikos 'casă, gospodărie economică, gospodărire(, nomos 'lege, regulă( #i polis 'ora#e, cetate, stat(. În traducere liberă, economia politică semnifcă regulile 'legea( de gospodărire, de administrare a societă$iiG. "upă o perioadă de %cădere liberă%, p&nă în deceniul opt al secolului al *+-lea, acest termen revine în actualitate. nterpretarea care se dădea la început economiei politice era de administrare a patrimoniului 'bunurilor( cetății, statului, și nu a patrimoniului individual, privat. 0egulile descoperite de economia politică sunt valabile at&t pentru activitățile unui om, unui menaH particular, c&t și pentru activitatea unui popor. dHectivul de %politică% a ost preerat altor denumiri cum suntF %națională%, %civică%, %clasică%, %publică%, %socială%, %privată%. "enumirea de %>conomie politică% a rămas în topul preerințelor datorită unor înțelegeri mult mai prounde pe care aceasta le oeră, cu privire la administrarea patrimoniuluiI. . Kngureanu, Economie , +olumul , >ditura <>C?, Craiova, 8DDE, p. !E. I ". Ciucur, . Lavrilă, C. 5opescu, Economie , >diția a doua, >ditura >conomică, 2ucurești, 8DD!, p. 8D
Pe o anumită treaptă a dezvoltării, economia politică s-a desprins într-o ș tiinț ă distinctă, iar apoi, pe o altă treaptă, a avut loc detaș area diferitelor ș tiinț e economice, prin care s-a ajuns la formarea unui adevărat sistem al ș tiinț elor economice5.
Fondatorii economiei politice sau ai teoriei economice clasice sunt6: •
Adam Smith !"#$-!"%&), care prin cunoscuta sa lucrare Wealth of Nation
– vuția ;ațiunilor, apărută în !EE@, aduce argumente științifce prin care demonstrează că originea valorii, deci a bogăției naționale, rezidă în munca socială •
David Ricardo !""#-!'#$) ( Despre principiile Economiei politice și ale
impunerii ( !'!" *ceștia susțin ideea că economia politică trebuie să utilizeze aceleaș i metode de cercetare ca ș i științele naturii". • •
Thomas Robert Malthus !"66-!'$+) ( Teoria rentei ( !'!& Jean Baptiste Say !"6"-!'$#) ( Tratatul de economie politică ( !'&+.
;ar& Mar< '!M!M-!MMG( și continuatorii g&ndirii sale au contribuții însemnate în dezvoltarea dieritelor teze ale teoriei economice, cum ar f aproundarea teoriei valoare-muncă, egalizarea ratei proftului, teoria reproducției capitalului social, a crizelor economice de suproproducție, imperialismul economic, a planifcării economice. "ezvolatrea teoriei economice de către 6arl 7ar a urmărit scopuri ideologice și nu practica economică, a urmărit să demonstreze incompatibilitatea sistemului economic capitalist cu etica și ec/itarea socială, și să demonstreze inevitabilitatea pieirii sistemului datorită propriilor sale contradicții. Ca urmare, în prezent, #tiin$a economică constă într-un sistem de #tiin$e autonomizate, toate acestea av&nd ca domeniu de cercetare economia în ansamblul ei, compleă, dinamică #i în continuă diversifcare. •
A +. 5loae, Economie politică - microeconomie , >ditura >* 5=;<=, Constanța, !BBB, p. A. @ 7. "uțu, . ;iculcea, Microeconomie, >ditura %ndependența economică%, 5itești, 8DDE, p.8M E ". Ciucur, . Lavrilă, C. 5opescu, Economie , >diția a doua, >ditura >conomică, 2ucurești, 8DD!, p. 8!.
0". EVOLUȚIA ȘTIINȚEI ECONOMICE >conomia a început demult să se constituie ca știință. cest proces a evoluat gradual ca și în alte domenii ale cunoașterii științifce, cunosc&nd mai multe azeM. Cei mai mulți dintre specialiști apreciază că se pot distinge patru aze mai importante în evoluția g&ndirii economiceF !a=a -r'științifc3, încep&nd din antic/itate și dur&nd p&nă în secolul al *+ -lea !a=a con2tit#irii -ro-ri#>=i2' a științei economice, între anii !EAD – !MED !a=a d'2co-'ririi și '&a6or3rii principiilor sale teoretice undamentale '!MED – !BGD( !a=a cont'5-oran3, de ad&ncire și etindere a teoriei economice 'din !BGD p&nă în prezent(. •
•
•
•
I" Prima fază, cea preștiințică, a fost marcată de reexia economică din Antichitate și Evl !edi , care este str"ns le#ată de losoe, de #"ndirea economică a li Aristotel și Platon, a stoicilor și epicrienilor , care în studiile lor politice au abordat și problemele vieții economice, din punct de vedere al unei aristocrații ce se conrunta cu o clasă de negustori în ascensiune. L&ndirea economică din >vul 7ediu a ost legată de concepția creștină a școlasticilor cu privire la eistență și etică. >ste vorba de teoria prețului Hust și a incriminării ratei înalte a dob&nzii. Jertilizarea ideilor lăsate moștenire de ntic/itate și de >vul 7ediu a dus la apariția incipientă a teoriei economiceB. ceastă primă și lungă perioadă - care se etinde de la originile ei greco-romane p&nă la dam mit/, deci p&nă la s&rșitul secolului al *+-lea - corespunde unei dezvoltări lente a g&ndirii economice și a constituirii ei ca o disciplină autonomă, dotată cu te/nici și metode proprii de analiză M >. Kngureanu, Economie politică , >ditura "idactică și 5edagogică, 2ucurești, 8DDI, p. 8G B ;. "obrotă, Economie politică - Economics , >ditura 2ucurești, !BB8, p. !I
științifcă. 0ădăcinile directe ale științei economice constau în ondul de idei cuprinse, în principal, în două curente de g&ndire!DF a( g&ndirea flozoflor, în >vul 7ediu b( g&ndirea practicienilor, a oamenilor de aaceri, a NeperțilorN administrației. Începuturile acestei perioade au ost marcate de g&ndirea economică a lui ristotel și 5laton, care în studiile lor politice au abordat și problemele vieții economice. În scrierile sale, ristotel a defnit pentru prima dată enonomia ca știință a bogăției și a adus contribuții de seamă la teoria valorii, a prețului și monedei. pre s&rșitul >vului 7ediu, știința economică a început să se constituie sub denumirea de mercantilism. "enumirea de 5'rcanti&i25 dată acestei teorii economice dominante, reOectă politica economică de așezare a comerțului în centrul activității economice, consider&ndu-se că banii de aur și argint 'în general metale prețioase( constituie orma ideală a bogăției sociale, iar balanța comercială activă asigură aOuul cresc&nd al unei asemenea bogății spre țările în cauză. În prima Humătate a secolului al *+-lea, se afrmă o nouă doctrină economică – doctrina f=iocrat3. Cel mai de seamă reprezentant al doctrinei fziocrate este Jrancois Puesna3 cu al său Tablou economic, o sinteză care răm&ne în istoria g&ndirii economice ca primă reprezentare a circuitului macroeconomic. 5e o asemenea bază teoretică, pe cunoașterea proundă a tuturor ac/izițiilor în acest domeniu, Ada5 S5it: a reușit să elaboreze sinteza sa în Avția $aținilor , prin care demonstrează că originea valorii, deci a bogăției naționale, rezidă din munca socială. u ost puse astel bazele economiei politice clasice, ca știință economică de sine stătătoare. II" A doa fază, %&'() * &+') - constitirea științei economice * a fost ina#rată de apariția ni no crent de #"ndire, care a mtat analiza .o#ăției din sfera circlației, /n cea a prodcției0 ceastă nouă orientare s-a reerit, mai înt&i la agricultură, sub impulsul fziocraților în runte cu Jr. Puesna3, iar apoi și la industrie, sub inOuența școlii clasice engleze!!. !D +. 5loae, Economie politică - microeconomie , >ditura >* 5=;<=, Constanța, !BBB, p. @. !! ;. "obrotă, Economie politică - Economics, >ditura 2ucurești, !BB8, p. !A
ceastă perioadă – a istoriei științei economice care se încadrează întrun orizont de timp cuprins între s&rșitul secolului al *+ – lea și ultima treime a secolului al ** – lea – este denumită de Școa&a c&a2ic3 'n*&'=3, care este reprezentată în principal de . mit/, ". 0icardo, <. 7alt/us și 1.. 7ill, av&nd la bază c&teva caracteristici esențialeF !( O $i=i#n' 2tatic3 a2#-ra -r'ț#ri&or. . mit/ adopta pe plan flozofc t'oria $a&orii 5#nc3, după care bunurile au valoarea muncii cuprinsă în ele și pe care posesiunea lor o menține. .? Vi=i#n'a dina5ic3 2' 4nt'5'ia -'F - principiul populației enunțat de i consideră că, într-un anumit cadru instituțional, mecanismul impersonal al pieței permite armonizarea cea mai bună a intereselor individuale. ceastă perioadă este dominantă #i ilustrată de "avid 0icardo, cu lucrarea sa devenită clasică % Despre principiile economiei politice şi ale impunerii% - '!M!E( de
!8 +. 5loae, Economie politică - microeconomie , >ditura >* 5=;<=, Constanța, !BBB, p. E !G ;. "obrotă, Economie politică - Economics, >ditura 2ucurești, !BB8, p. !A-!@
a( Școa&a d' &a Vi'na, opune teoriei valorii muncă, t'oria 5ar*ina&i2t3 a $a&orii, potrivit căreia, valoarea unui bun este dată de satisacția produsă de ultima cantitate consumată din bunul respectiv!I. b( Școa&a d' &a La#2ann', ormulează t'oria 'c:i&i6r#&#i *'n'ra&, defnind interdependența generală a pieței actorilor de producție și a pieței bunurilor de consum fnal. Regătura dintre cele două piețe este asigurată, pe de o parte, prin acțiunea întreprinzătorului, care cumpără actori de producție și vinde bunuri sau servicii, iar pe de altă parte, prin aptul că încasările totale provenind din toate v&nzările de actori de producție trebuie, în concurență pură sau ec/ilibru, să egaleze încasările totale obținute din v&nzarea tuturor bunurilor de consum fnal. c( Școa&a d' &a Ca56rid*', ormulează t'oria 'c:i&i6r#&#i -arția&, care se aplică asupra frmelor de dimensiuni medii ce uncționează în industrie, a căror importanță nu este at&t de mare înc&t să inOuențeze restul economiei. În această perioadă, un loc aparte au ocupat următorii economi#tiF Reon 4alras - %Elemente de economie politică pură % – '!MEE( +ilredo 5areto - %Manual de economie politică % – '!BD@( lred 7ars/all - ,, Principii ale economiei politice % –'!MBD( #i ,, "anii# creditul şi comerţul % –'!B8G(!A. IV" 4ea de-a patra fază a evolției științei economice * aceea de aprofndare și extindere /n epoca contemporană * a /ncept /n &52) și contină și /n prezent0 Qtiința economică contemporană nu respinge contribuțiile marilor economiști de la s&rșitul secolului trecut și din secolul nostru.
!I +. 5loae, op. cit., p.E. !A +. 5loae, Economie politică - microeconomie , >ditura >* 5=;<=, Constanța, !BBB, p. E !@ ;. "obrotă, Economie politică - Economics, >ditura 2ucurești, !BB8, p. !@ !E +. 5loae, op. cit., p. M.
!( tr'c'r'a d' &a ana&i=a 5icro'cono5ic3 &a c'a 5acro și 5ondo'cono5ic3. naliza macroeconomică a primit un impuls esențial din partea lui 6e3nes, a cărui lucrare undamentală, % Teoria !enerală a folosirii m$inii de lucru# a dob$n%ii banilor %, apărută în !BG@, vizează determinarea c&t mai completă și eactă a variațiilor venitului global. 8( abordarea și aproundarea problemei conc#r'nț'i i5-'r!'ct', generată de prezența și maniestarea monopolului și oligopolului pe piață. În anul !BGG, 1oan 0obinson a publicat lucrarea %Economic of &mperfect 'ompetition%, în care a ost dezvoltată ideea că monopolul, mai mult dec&t concurența, constituie ipoteza pentru studiul piețelor și prețurilor. G( elaborarea și undamentarea studiilor dinamice în economie, care țin seama de ro&#& și i5-ortanța ti5-#&#i 4n $iața 'cono5ic3 și retrasează legăturile care se stabilesc periodic între enomenele economice. "in !BGI, 73rdal a dezvoltat în %()*+uilibre monetaire% analiza anticipărilor și a introdus distincția între e-ante și e-post, adică defniția cantităților economice %în termeni proiectați la începutul unei perioade% și respectiv %în termeni de măsură ăcuți la s&rșitul perioadei analizate% !M. I( se dezvoltă t'oria o-ti5#&#i 'cono5ic și 6#n32t3rii. a este str&ns legată de teoria ec/ilibrului general, în virtutea interdependenței ce eistă între diverse activități economice privind alocarea resurselor limitate. naliza de optimalitate constă în luarea în considerare a diverselor alternative și adoptarea deciziei ce răspunde cel mai bine obiectivelor preconizate. >a își propune să asigure efciența maimă a alocării și utilizării resurselor. >conomia contemporană este structurată în microeconomie și macroeconomie. 7icroeconomia este acea ramură a științei economice care studiază agenții economici individuali, structurile și comportamentele lor 'gospodării amiliale, întreprinderi, administrații(, precum și interrelațiile dintre aceste unități elementare în cadrul activităților de producție, distribuție și de consum ale bunurilor materiale și serviciilor. !M ;. "obrotă, op. cit., p.!E.
7acroeconomia este acea ramură a științelor economice care studiază marile agregate dintr-o economie, cum sunt indicele general al prețurilor, producția națională, venitul național, ocuparea și șomaHul, inOația și masa monetară, balanța de plăți eterne!B.
(I(LIO)RAFIE SELECTIV
!B , Ploae , >conomie politică, >ditura >* 5=;<=, Constanța, !BBB, p. M.
)" An*:'&ac:', Pie.e de capital și burse de alori , >ditura >conomică, 2ucurești, 8DDG
T" C" A$r35'2c# , C" F" (8&dan+ E" Un*#r'an#, Economie, +olumul , >ditura <>C?, Craiova, 8DDE
F" (oța % Moi2in, A-o2to& L#i=a, Pie.e nanciare, >ditura Kniversității din 5itești, 8DDI
D" Ci#c#r+ I" )a$ri&3+ C" Po-'2c# , Economie, >diția a doua, >ditura
>conomică, 2ucurești, 8DD! N" Do6rot3, >conomie politică - >conomics, >ditura 2ucurești, !BB8 N" Do6rot3, Economie politică / o tratare unitară a problemelor itale ale
oamenilor , >ditura >conomică, !BBE M" D#ț#+ S" Nic#&c'a, Microeconomie,
>ditura
%ndependența
>conomică%, 5itești, 8DDE ):i&ic % Mic#, 2ursa de valori, >ditura >conomică, !BBE V" P&oa', Economie politică, >ditura >* 5=;<=, Constanța, !BBB E" Un*#r'an#, Economie politică, >ditura "idactică și 5edagogică,
2ucurești, 8DDI E" Un*#r'an#, T" C" A$r35'2c#+ C" F" (8&dan+ A" M" Ba*i#+ M" N"
N'acș#+ R" F" Po-'2c#, Economie / Microeconomie și Macroeconomie , >diția a treia, >ditura itec/, Craiova, 8DDB.
