CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………………2 CAPITOLUL 1 Perspective teoretice in abordarea anxietăţii ………………………………………….4 1.1. Abordarea psihanalitică psihanalitică a anxietăţii………………………………………………………… anxietăţii………………………………………………………………….4 ……….4 1.2. Teoria Teoria cognitivă şi modelele anxietăţii………………………………………………… anxietăţii……………………………………………………………….9 …………….9 1.3. e!iniţii ale anxietăţii. elimitări elimitări concept"ale………………………………………… concept"ale……………………………………………………….1# …………….1# 1.4. $ani!estări ale anxietăţii…………………………………… anxietăţii………………………………………………………………… ………………………………………...1% …………...1% 1.#. &a"'ele apariţiei anxietăţii………………………………………… anxietăţii……………………………………………………………………… …………………………………2( ……2( 1.). *imptomatologia *imptomatologia anxietăţii………………………………………………………… anxietăţii…………………………………………………………………………… ………………… 22 1.+. &riterii de diagnostic diagnostic pentr" anxietatea generali'ată………………………………………………….24
CAPITOLUL Prob!e"atica Prob!e"atica #enera!ă a sti"ei de sine ………………………………………………….2+ 2.1. elimitări concept"ale ale stimei de sine……………………………………………………………...2+ sine……………………………………………………………...2+ 2.2. ,at"ra ciclică a stimei de sine……………………………………………………………… sine…………………………………………………………………………3( …………3( 2.3. *timă de sine inaltă şi stimă de sine scă'"tă- $ani!estări comportamentale………………………… comportamentale………………………….32 .32 2.4. $enţinerea prote/area şi c"ltivarea stimei de sine…………………………………………………….3) sine…………………………………………………….3)
CAPITOLUL $ Posibi!ităţi de intervenţie psi%oterape&tică in ca'&! anxietăţii #enera!i'ate((((($) #enera!i'ate((((($) 3.1. 0ntervenţia psihanalitică in ca'"l anxietăţii………………………………… anxietăţii…………………………………………………………… …………………………...39 ...39 3.2. sihoterapia cognitiv-comportamentală cognitiv-comportamentală a anxietăţii………………………………… anxietăţii…………………………………………………….41 ………………….41 3.3. *t"di" de ca'…………………………… ca'……………………………………………………… ……………………………………………………… …………………………………….4+ ……….4+
*I*LIO+RA,IE…………………………………………………………………………...#( 1
INTRODUCERE Teama n do'e moderate creşte ac"itatea perceptivă capacitatea de concentrare a atenţiei !ace ca gndirea să !ie mai clară şi mai rapidă mobili'ea'ă energiile activea'ă re!lexele ast!el nct s"biect"l să !ie să !ie in stare să acţione'e mai repede şi mai bine. ricile sa" temerile iraţionale apar at"nci cnd s"biect"l se simte şi se comportă ca şi n ca'"l "n"i pericol ma/or in ca'"l "n"i pericol minimal sa" chiar inexistent. Anxietatea este de!inită de specialişti ca o teamă di!"'ă !ără "n obiect bine preci'at. *"biect"l trăieşte o incordare contin"ă simţind"-se permanent ameninţat. ensterheim şi 5ean 6aer 719%48 s"nt de părere că orice teamă care este atăt de p"ternică inct impiedică persoana să indeplinească o acţi"ne este de !apt o reacţie c" caracter patologic. Anxietatea este de!inită ca o teamă di!"'ă !ără obiect bine preci'at in timp ce !obia este de!inită ca !iind o teamă c" obiect bine preci'at. intre teoriile explicative ale comportamentelor de tip anxios sa" !obic cele mai interesante rămn teoria teoria psihan psihanali alitic tică ă teoria teoria compo comporta rtamen mental talist istăă şi cea cognit cognitivi ivistă stă.. 0n timp"l timp"l c"rei c"rei anali analitic tice e prin prin intermedi"l "nor metode speci!ice dintre cele mai c"nosc"te s"nt asociaţia liberă şi anali'a viselor s"bie s"biect" ct"ll l"crea l"crea'ă 'ă as"pr as"praa sa pentr" pentr" a scoate scoate la iveată iveată din incon inconşti ştient ent comple complexel xelee şi con!li con!licte ctele le nere'olvate. e măs"ră ce aceste complexe şi con!licte de nat"ră inconştientă s"nt ad"se la l"mină disp dispar ar anxi anxiet etăţ ăţil ilee şi !obi !obiil ile e pent pentr" r" că s"bi s"biec ect" t"ll n" ma maii are are nevo nevoie ie de ele ele ca me mecan canis isme me de apărare.atorită anxietăţii persoana poate ren"nţa la o serie de obiective de'irabile c"m ar !i stabilirea "nor relaţii interpersonale interpersonale apropiate alegerea "nor pro!esii dorite sa" de a trăi o viaţă agreabilă plină de satis!acţii. &" alte c"vinte !ricile iraţionale pot !ace dintr-o persoană sănătoasă şi inteligentă o persoană in!irmă. $otiv $otivele ele "nei "nei stari stari de anxiet anxietate ate poti poti !i m"ltip m"ltiple le dator datorita ita comple complexit xitati atiii indiv indivi'i i'ilo lorr poate poate !i anxietate legata de starea de boala anxietate legata de !rica de moarte etc. insa cele mai raspandite s"nt legate de teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii teama ce deriva din caracteristicile societatii act"ale in care predomina starea de nesig"ranta si incertit"dine c" privire la viitor. e !apt aceasta teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii desi generata de context"l social asc"nde o neincredere in propriile !orte o proasta imagine de sine şi o stimă de sine scă'"tă. Ast!el o psihoterapie sc"rta a starilor de anxietate pe langa interventiile initiale de prim a/"tor - 1. :xercitii de control al respiratiei si 2. ;elaxarea m"sc"lara progresiva - se axea'a pe interventia as"pra
2
INTRODUCERE Teama n do'e moderate creşte ac"itatea perceptivă capacitatea de concentrare a atenţiei !ace ca gndirea să !ie mai clară şi mai rapidă mobili'ea'ă energiile activea'ă re!lexele ast!el nct s"biect"l să !ie să !ie in stare să acţione'e mai repede şi mai bine. ricile sa" temerile iraţionale apar at"nci cnd s"biect"l se simte şi se comportă ca şi n ca'"l "n"i pericol ma/or in ca'"l "n"i pericol minimal sa" chiar inexistent. Anxietatea este de!inită de specialişti ca o teamă di!"'ă !ără "n obiect bine preci'at. *"biect"l trăieşte o incordare contin"ă simţind"-se permanent ameninţat. ensterheim şi 5ean 6aer 719%48 s"nt de părere că orice teamă care este atăt de p"ternică inct impiedică persoana să indeplinească o acţi"ne este de !apt o reacţie c" caracter patologic. Anxietatea este de!inită ca o teamă di!"'ă !ără obiect bine preci'at in timp ce !obia este de!inită ca !iind o teamă c" obiect bine preci'at. intre teoriile explicative ale comportamentelor de tip anxios sa" !obic cele mai interesante rămn teoria teoria psihan psihanali alitic tică ă teoria teoria compo comporta rtamen mental talist istăă şi cea cognit cognitivi ivistă stă.. 0n timp"l timp"l c"rei c"rei anali analitic tice e prin prin intermedi"l "nor metode speci!ice dintre cele mai c"nosc"te s"nt asociaţia liberă şi anali'a viselor s"bie s"biect" ct"ll l"crea l"crea'ă 'ă as"pr as"praa sa pentr" pentr" a scoate scoate la iveată iveată din incon inconşti ştient ent comple complexel xelee şi con!li con!licte ctele le nere'olvate. e măs"ră ce aceste complexe şi con!licte de nat"ră inconştientă s"nt ad"se la l"mină disp dispar ar anxi anxiet etăţ ăţil ilee şi !obi !obiil ile e pent pentr" r" că s"bi s"biec ect" t"ll n" ma maii are are nevo nevoie ie de ele ele ca me mecan canis isme me de apărare.atorită anxietăţii persoana poate ren"nţa la o serie de obiective de'irabile c"m ar !i stabilirea "nor relaţii interpersonale interpersonale apropiate alegerea "nor pro!esii dorite sa" de a trăi o viaţă agreabilă plină de satis!acţii. &" alte c"vinte !ricile iraţionale pot !ace dintr-o persoană sănătoasă şi inteligentă o persoană in!irmă. $otiv $otivele ele "nei "nei stari stari de anxiet anxietate ate poti poti !i m"ltip m"ltiple le dator datorita ita comple complexit xitati atiii indiv indivi'i i'ilo lorr poate poate !i anxietate legata de starea de boala anxietate legata de !rica de moarte etc. insa cele mai raspandite s"nt legate de teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii teama ce deriva din caracteristicile societatii act"ale in care predomina starea de nesig"ranta si incertit"dine c" privire la viitor. e !apt aceasta teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii desi generata de context"l social asc"nde o neincredere in propriile !orte o proasta imagine de sine şi o stimă de sine scă'"tă. Ast!el o psihoterapie sc"rta a starilor de anxietate pe langa interventiile initiale de prim a/"tor - 1. :xercitii de control al respiratiei si 2. ;elaxarea m"sc"lara progresiva - se axea'a pe interventia as"pra
2
ca"'elor mai pro!"nde ale anxietatii si an"me imaginea de sine stima de sine. eci d"pa interventia initiala - in cri'a psihoterapia are ca obiectiv reabilitarea imaginii imaginii de sine şi a stimei de sine. &eea ce treb"ie retin"t este ca aceste comportamente de tip anxios s"nt invatate ast!el ca pot !i abordate c" s"cces prin interventii cognitiv-comportamentale si pot disparea in cateva l"ni de la incep"t"l interventiei. ersoana anxiosa va invata sa isi gestione'e starea de teama atrib"ind-o in mod adecva adecvatt !iecar !iecar"i "i
Capito!&! I Perspective teoretice în abordarea abordarea anxietăţii anxietăţii Capito!&! II Problematica Problematica generală a stimei de sine, Capito!&! III Posibilităţi de intervenţie psihoterapeutică psihoterapeutică în cazul anxietăţii generalizate.
3
CAPITOLUL 1 PERSPECTI-E TEORETICE .N A*ORDAREA AN/IET0II
1212 A*ORDAREA PSI3ANALITIC0 A AN/IET0II >n privinţa originii originii anxietăţii re"d a avansat ncă de la ncep"t ipote'a că anxietatea a nxietatea apare dintr-o trans!ormare directă a libido"l"i. >n 0nhibiţie simptom şi angoasă? el a trec"t n revistritele teorii c" privire la originea anxietăţii exprimd"-se ast!el rop"n ac"m să procedăm alt!el dorim să re'"măm n mod neparti'an ceea ce p"trm sp"ne despre despre angoasă şi să ren"nţăm n cadr"l acestei ntreprinderi ntreprinderi la aşteptarea "nei noi sinte'e?7 @pere vol.# p. 2348. A a!irmat ncă o dată că anxietatea se naşte din trans!ormarea directă a libido"l"i dar ac"m a p"t să atrib"ie mai p"ţină importană acest"i aspect economic? al originii anxietăţii. &on!orm concepţiei de!initivate de re"d anxietatea este "n semanal pentr" pericol"l penetrii n conştient a dorinţelor in!antile in!antile inacceptabile reprimate de nat"ră sex"ală. acă mecanismele de de!ensă n" re"şesc să ne"trali'e'e pericol"l apare anxietatea simptomatică iar teoriile moderne analitice a!irma prin cedarea completă a mecanismelor de de!ensă anxietatea progresea'ă spre "n stst"s de panică. Teoria Teoria psihanalitică a!irmă că prin perceperea anxietăţii ca o t"lb"rare se pierde din vedere semni!icaţia de semnal şi există pericol"l ignorării ca"'elor s"biacennte. s"biacennte. >n relegeri de introd"cere n psihanali'ă serie no"ă re!erind"-se la teoria potrivit căreia anxietatea se naşte dintr-o trans!ormare a libido"l"i nesatis!ăc"t re"d a!irma că a găsit o an"mită s"sţinere n an"mite !obii !oarte reg"late ale copiilor mici. obiile copil"l"i şi expectativa de angoasă ne o!eră do"ple pentr" mod"l n care ia !iinţă angoasa nevrotică prin trans!ormarea directă a libido"l"i.? 7@pere vol. 1( p. #318. in aceste paragra!e şi din altele similare se pot extrage do"ă concl"'ii a8 la copiii copiii mici mici excitaţia excitaţia libidina libidinală lă este cea care se trans! trans!ormă ormă n anxiet anxietateB ateB
4
b8 cel dinti conţin"t al anxietăţii este sentiment"l de pericol al bebel"ş"l"i bebel"ş"l"i teama că nevoia sa n" va !i satis!entr" că mama este absentă?. Abraham a !ăc"t m"ltă l"mină n privinţa celor mai timp"rii !a'e ale de'voltării mai c" seamă n st"di"l să" as"pra organi'ării libidinale.escoperirile l"i n domeni"l sex"alităţii in!antile s-a" asociat c" o no"ă abordare a originii anxietăţii şi a vinovăţiei. Abraham Abraham a s"gerat >n etapa narcisism"l"i c" "n scop scop sex" sex"al al canib canibal alic ic prim primaa dova dovadă dă a "nei "nei inhi inhibi biţi ţiii p"ls p"lsio iona nale le apar apares es"b "b !orm !ormaa anxi anxiet etăţ ăţii ii morbide.roces"l de depăşire a imp"ls"rilor canibalice este intim asociat c" "n sentiment de vinovăţie care intră n prim plan ca !enomen inhibitor tipic ap arţinnd cel"i de-al treilea stadi" 7stadi"l sadic-anal timp"ri"8?. Ast!el Abraham a contrib"it s"bstanţial la !el"l c"m ţelegem originea anxietţii şi a vinovăţiei din moment ce a !ost prim"l care a arătat legăt"ra dintre anxietate şi vinovăţie pe de o parte şi dorinţele canibalice pe de altă parte. :l şi-a comparat s"mara trecere n revistă a de'voltării psihosex"ale c" mers"l tren"rilor expresn care s"nt trec"te doar gările mai importante "nde opresc acestea? s"gernd că haltele intermediare n" pot !i marcate intr-"n as!el de re'"mat?. &nd &nd a anali' anali'at at sit"aţ sit"aţii iile le de anxiet anxietate ate in!anti in!antile le
$elani $elaniee Clein Clein a rec"no rec"nosc" sc"tt impor importan tanţa ţa
!"ndamentală a imp"ls"rilor şi !antasmelor sadice din toate s"rsele care converg şi ating "n p"nct c"lminant n cele mai timp"rii stadii stadii ale de'voltării. A"toarea A"toarea s"sţine că procesele timp"rii timp"rii de introiecţie şi proiecţie cond"c la crearea n interior"l interior"l e"l"i alăt"ri de obiectele extrem de b"ne? şi a "nor obiecte extrem de nspăimntătoare şi depersec"toare. Aceste !ig"ri s"nt concep"te n l"mina imp"ls"rilor şi !antasmelor agresive ale bebel"ş"l"iB c" alte c"vinte el şi proiectea'ă propria agresivitate as"pra !ig"rilor interne care alcăt"iesc o parte a *"prae"l"i să" timp"ri". =a anxietatea din aceste s"rse se ada"gă vinovăţia vinovăţia derivată din imp"ls"rile imp"ls"rile agresive ale bebel"ş"l"i bebel"ş"l"i la adresa prim"l"i să" obiect i"bit deopotr"vă deopotr"vă extern e xtern şi internali'at. >ntr-o l"crare "lterioară Clein a il"strat printr-"n ca' extrem e!ectele patologice ale anxietăţii strnite la bebel"şi de imp"ls"rile lor distr"ctive şi a concl"'ionat că mecanismele de apărare cele mai timpirii timpirii ale :"l"i 7att n de'voltarea de'voltarea normală normală ct şi n cea anormală8 anormală8 se ndreapt ndreaptăă spre anxietate anxietateaa determinată de imp"ls"rile şi !antasmele agresive. Drmnd Drmnd această linie de gndire gndire s-a avansat ipote'a ipote'a că anxietate anxietateaa este strnită de prime/dia prime/dia ce ameninţă organism"l din partea p"lsi"nii de moarte şi am s"gerat că aceasta este ca"'a primară a nxietăţii. escrierea !ăc"tă de re"d a l"ptei l"ptei dintre p"lsi"nea p"lsi"nea de viaţă şi cea de moarte 7 care cond"ce la
#
devierea "nei porţi"ni a p"lsi"nii de moarte către exterior şi la intricarea celor do"ă p"lsi"ni8 ar d"ce la conc"'ia că anxietatea şi are originea n !rica de moarte. >n l"crarea sa despre masochism re"d a a/"ns la "nele concl"'ii !"ndamentale privind legăt"rile dintre masochism şi p"lsi"nea de moarte şi a re!lectat n această l"mină as"pra di!eritelor anxietăţi ce se nasc n "rma activitţii p"lsi"nii de moarte ndreptate spre interior.>nsă el n" menţionea'ă printre aceste anxietăţi !rica de moarte. >n Inhibiţie, simptom şi angoasă? re"d şi-a exp"s motivele pentr" care n" consideră !rica de moarte 7sa" !rica de pierdere a vieţii8 ca !iind o anxietate primară. :l şi-a ba'at ideile pe observaţia sa că n inconştient n" se a!lă nimic care să dea conţin"t concept"l"i nostr" de nimicire a vieţii?7 @pere vol. # p. 2338. :l a arătat că este imposibil ca om"l să !acă vreodată experienţa a ceva asemănător c" moartea decăt poate cea aleşi a concl"'ionat că angoasa de moarte poate !i concep"tă ca "n analogon al angoasei de castrare?. Această concepţie n" este mpărtăşită de către $elanie Clein deoarece din observaţiile eianalitice reiese că n inconştient există o !rică de anihilare a vieţii. :a consideră de asemenea că dacă post"lăm existenţa "nei p"lsi"ni de moarte treb"ie totodată să pres"p"nem că n strat"rile cele mai pro!"nde ale psihic"l"i există o reacţie la această p"lsi"ne s"b !orma !ricii de anihilare a vieţii. Aşadar d"pă părerea ei prime/dia născ"tă din acţi"nea p"lsi"nii de moarte n interior este prima ca"'ă a anxietăţii. in moment ce l"pta dintre p"lsi"nea de viaă şi cea de moarte se prel"ngeşte pe toată d"rata existenţei individ"l"i această s"rsă de anxietate n" este eliminată niciodată ci ea pătr"nde ca !actor perpet"" n toate sit"aţiile anxiogene. A!irmaţia prec"m că anxietatea şi are originea n !rica de anihilare derivă din experienţa ac"m"lată n anali'ele c" copii mici. >n ast!el de anali'e cnd cele mai timp"rii sit"aţii anxiogene trăite de bebel"ş s"nt reactivate şi repetate p"terea intrinsecă a "nei p"lsi"ni ndreptate n "ltimă instanţă mpotriva propri"l"i sine poate !i detectată c" asemenea !orţă nct existenţa ei transpare dincolo de orice ndoială. $elanie Clein consideră că sit"aţia de pericol primar născ"tţi"nea p"lsi"nii de moarte n interior este percep"tă de bebel"ş ca "n atac copleşitor o persec"ţie.*ă consider mai nti n legăt"ră c" aceasta cteva din procesele ce re'"ltă din devierea către exterior a p"lsi"nii de moarte şi c"m in!l"enţea'ă ele anxietatea de persec"ţie tre'ită de aceasterienţă d"reroasă. Ar părea at"nci că această experienţă are e!ect"l de a !ace l"mea externă -incl"siv prim"l obiect extern sn"l mamei- să pară ostil. =a aceasta contrib"ie !apt"l că :"l ndreaptă imp"ls"rile distr"ctive mpotriva acest"i obiect primar.
)
ericolele externe s"nt trăite n l"mina pericolelor interne şi ca atare s"nt iintensi!icateB pe de altă parte orice pericol ce ameninţă din exterior intensi!ică permanenta sit"aţie de internă de pericol. Aceasă interacţi"ne există ntr-o an"mită mas"ră pe tot parc"rs"l vieţii. >ns"şi !apt"l că "pta a !ost externali'ată ntr-o an"mită măs"ră red"ce anxietatea. :xternali'area sit"aţiilor de pericol intern este "na dintre cele mai timp"rii metode de apărare ale :"l"i n !aa anxietăţii şi rămne !"ndamentală n de'voltare. >n l"crarea sa O contribuţie la psihogeneza stărilor maniaco-depresive ? $. Clein a !ăc"t di!erenţa ntre do"ă !orme principale de anxietate Eanxietatea de persec"ţie şi cea depresivă- arătnd tot"şi că distincţia dintre cele do"ă !orme n" este n nici "n ca' !ermă şi clară. Finnd cont de această limitare $. Clein s"sţine că di!erenţierea ntre cele do"ă !orme de anxietate este valoroasă att din p"nct de vedere teoretic ct şi din p"nct de vedere practic. >n l"crarea menţionată mai s"s Clein a a/"ns la concl"'ia că anxietatea de persec"ţie se leagă predominant de anihilarea :"l"iB anxietatea depresivă se leagă predominant de vătămarea provocată de imp"ls"rile distr"ctive ale s"biect"l"iobiectelor i"bite interne şi externe. Anxietatea depresivă are m"ltiple conţin"t"ri c"m ar !i obiect"l b"n e rănit s"!eră se a!lă ntr-o stare de deteriorareB se trans!ormă ntr-"n obiect ră"B este anihilat pierd"t şi n" va mai exista niciodată. A concl"'ionat de asemenea că anxietatea depresivă este strns legată de vinovăţie şi de tendinţa spre reparaţie iar anxietatea depresivă şi vinovăţia apar odată c" introiectarea obiect"l"i ca ntreg. *t"diile "lterioare as"pra po'iţiei paranoid-schi'oide care precedă po'iţia depresivă a" cond"s la concl"'ia că deşi n prim"l stadi" predomină imp"ls"rile distr"ctive şi anxietatea de persec"ţie anxietatea depresivă şi vinovăţia /oacă "n rol şi n cea mai timp"rie relaţie de obiect a bebelş"l"i adică relaţia c" sn"l mamei. =a ba'a anxietăţii depresive se a!lă aşa c" am arătat proces"l prin care :"l sinteti'ea'ă imp"ls"rile distr"ctive şi sentimentele de i"bire !aţă de "n sing"r obiect. >n primele trei-patr" l"ni de viaţă con!orm concepţiei $. Clein apar anxietatea depresivă şi vinovăţia procesele de cliva/ şi anxietatea de persec"ţie se a!lă la apoge". rept "rmare anxietatea de persec"ţie inter!erea'ă !oarte rapid c" progresele in integrare iar trăirea anxietăţii depresive a vinovăţiei şi a reparaţiei poate !i doar trecătoare. &a "rmare obiect"l i"bit vătămat poate deveni !oarte rapid persec"tor iar dorinţa intensă de a repara sa" rens"!leţi obiect"l i"bit se poate trans!orma n nevoia de a mpăca şi a mbln'i pesec"tor"l. ar anxietatea de persec"ţie persistă şi n stadi"l "rmător po'iţia depresivă n care :"l mai integrat introiectea'ă şi consolidea'ă tot mai m"lt persoana ntreagă. >n această perioadă d"pă c"m am
+
arătat bebel"ş"l simte n" doar d"rerea depresia şi vinovăţia ci şi anxietatea de persec"ţie legată de aspect"l ră" al *"prae"l"i iar mecanismele de apărare n !aţa anxietăţii de persec"ţie coexistă c" cele mpotriva anxietăţii depresive. >n practica psihanalitică mai m"lţi analişti a" constatat că di!erenţierea ntre anxietatea de persec"ţie şi cea depresivă este "tilă n nţelegerea şi el"cidarea sit"aţiilor a!ective. *ă dăm "n exempl" de imagine tipică c" care ne p"tem con!r"nta n anali'a pacienţilor depresivi ntr-o an"mită şedinţă pacient"l poate avea sentimente p"ternice de vinovăţie şi disperare din ca"'a incapacităţii l"i de a repara vătămarea pe care simte că a provocat-o. Apoi apare o schimbare totală pacient"l scoate br"sc la iveală material"l de tip persec"tor.Analist"l şi anali'a s"nt ac"'aţi că n" !ac decăt ră" se dlas "nor nem"lţ"miri ce a" la origine !r"strări timp"rii.rocesele a!late la ba'a acestei schimbări pot !i descrise pe sc"rt ast!el anxietatea de persec"ţie a devenit dominantă sentiment"l de vinovăţie a dat şi mpre"nă c" el i"birea pentr" obiect pare să !i dispăr"t. >n această sit"aţie emoţională modi!icată obiect"l a devenit ră" n" poate !i i"bit şi n consecinţă imp"ls"rile distr"ctive ndreptate spre el par /"sti!icate. Aceasta nseamnă că anxietatea de persec"ţie şi mecanismele de apărare ar!erente a" !ost ntărite pentr" a scăpa de povara copleşitoare a vinovăţiei şi a disperării. >n m"lte ca'"ri pacient"l poate să mani!este o cantitate nsemnată de anxietate de persec"ţie laolaltă c" vinovăţia iar trecerea la predominarea anxietăţii de persec"ţie n" se prod"ce ntotdea"na la !el de spectac"los c"m am descris-o e" aici. ar n !iecare ca' de acest !el di!erenţierea ntre anxietatea de persec"ţie şi cea depresivă ne a/"tă să nţelegem procesele pe care ncercăm să le anali'ăm. istincţia concept"ală ntre anxietatea depresivă vinovăţie şi reparaţie pe de o parte şi anxietatea de persec"ţie şi apărările mobili'ate mpotriva ei pe de altă parte se dovedeşte "tilă n activitatea analitică şi n pl"s are "nele implicaţii mai vaste.>n concl"'ie se poate sp"ne că n concepţia $elaniei Clein vinovăţia este legată inextricabil de anxietate 7mai exact de o !ormă de anxietate ce depresivă8B ea determină tendinţa spre reparaţie şi apare n primele cteva l"ni de viaţă n legăt"ră c" celle mai timp"rii stadii ale *"prae"l"i. ;elaţia reciprocă ntre pericol"l intern primar şi pericol"l care ameninţă !ace l"mină n problema anxietăţii obiective? vers"s anxietatea nevrotică?. re"d de!inea distincţia dintre angoasa obiectiivă şi angoasa nevrotică d"pă c"m "rmea'ă ericol"l real este "n pericol pe care l c"noaştem angoasa reală este angoasa "n"i asemenea pericol c"nosc"t.ericol"l nevrotic treb"ie să !ie deci mai inti că"tatB anali'a ne-a nvăţat că este vorba despre "n pericol p"lsional? 7@pere vol. # p. 2#%8.
%
>n an"mite privinţe nsă re"d s-a re!erit la o interacţi"ne ntre aceste do"ă s"rse de anxietate iar experienţa analitică generală a arătat că distincţia ntre anxietatea obiectivă şi anxietatea nevrotică n" poate !i trasată c" preci'ie.
122 TEORIA CO+NITI-0 4I 5ODELELE AN/IET0II Gells 7199+8 s"blinia'ă !apt"l că n" există o teorie sa" "n model cognitiv al t"lb"rărilor anxioase a"tor"l optnd pentr" concepţia l"i 6ecH şi a colaboratorilor săi concepţie rig"ros str"ct"rată şi ba'ată pe dare experimentale şi clinice. &on!orm acestei abordări termen"l de cogniţie se re!eră la o serie ntreagă de mecanisme care sta" la ba'a proceselor gandirii prec"m şi la conţin"t"l prod"selor acestora conţin"t"ri c"nosc"te s"b den"mirea de gnd"ri. =a ba'a teoriei cognitive a t"lb"rărilor emoţionale se a!lă s"po'iţia con!orm căreia dis!"ncţiile din acaestă s!eră apar şi se de'voltă datorită interpretilor pe care le da" oamenii evenimentelor extreme. >n acelaşi timp răsp"ns"rile n plan comportamental care re'"ltă n "rma acestor interpretări a" la rnd"l lor "n rol n menţinerea t"lb"rării emoţionale. :llis 719)28 "n c"nosc"t a"tor cognitivist consideră credinţele iraţionale ca repre'entand s"rsa t"lb"rărilor n plan emoţional şi comprtamental. Aceste credinţe iraţionale se re!eră la o serie de atit"dini de tip"l treb"ie neapărart? credinţe care generea'ă solicitări şi cerinţe absol"tiste acestea din "rmă stnd la ba'a cogniţiei iraţionale s"rsă a t"lb"rilor emoţionale. :llis 719)28 a identi!icat iniţial 11 ast!el de credinţe care predisp"n la t"lb"rări emoţionale. Ast!el de pildă convingerile că o persoanreb"ie să !ie per!ectă s"percompetentă să se comporte adecvat n orice sit"aţie şi să aibă totdea"na s"cces să !ie aprobatşi i"bită de toatea pentr" a !i valoroasă s"nt !oarte răspndite şi !oarte m"lt ntărite social. eoarece nsă evenimentele vieţii in!irmă adesea ast!el de aşteptări persoanele care n"tresc convingeri de tip"l celor de mai s"s s"nt predisp"se la t"lb"rări emoţionale. Teoria cognitivistă a t"lb"rărilor emoţionale a l"i 6ecH 719)+ 19+)8 post"lea'ă !apt"l că t"lb"rările emoţionale s"nt datorate "nei de!icienţe a proces"l"i de gndire anxietatea şi depresia !iind prod"se de cogniţii distorsionate care repre'intă de !apt nd"rile negative a"tomate. Acestea la rnd"l lor s"nt generate de convingerile şi s"po'iţiile dis!"ncţionale stocate n memorie şi care s-a" str"ct"rat de-a l"ng"l vieţii s"biect"l"i.
9
&onvingerile şi s"po'iţiile dis!"ncţionale repre'intă str"ct"rări relativ stabile den"mite de specialişti scheme cognitive 76artlett 19328. @ dată activate aceste scheme in!l"enţea'ă procesarea in!ormaţiilor str"ct"rea'ă interpretările experienţelor de viaţă a!ectnd n cele din "rmă comportament"l s"biect"l"i.Ast!el deşi mod"l de gndire al s"biect"l"i anxios pare lipsit de logică acesta dec"rge tot"şi logic din convingerile şi s"po'iţiile stocate n memoria acest"ia. >n ca'"l t"lb"rărilor anxioase pert"rbarea proceselor de prel"crare a in!ormaţiei pert"rbare care generea'ă v"lnerabilitatea la trăirile anxioase prec"m menţinerea acestora areca obiect !ixarea as"pra ideii de pericol şi as"pra incapacităţii s"biect"l"i de a-0 !ace !aţă 76ecH :merI şi Jreenberg 19%#8. Tema dominantă a pericol"l"i este evidentă atăt n cadr"l schemelor cognitive 7s"po'iţii şi convingeri8 ct şi n conţin"t"l gnd"rilor a"tomate. Ast!el la anxioşi predomină gnd"rle negative legate de posibile prime/dii n timp ce la depresivi gnd"rile negative se re!eră la a"todevalori'are lipsă de speranţă in"tilitate şi c"lpabilitate. *chemele cognitive ale s"biect"l"i anxios se caracteri'ea'ă mai ales prin s"praestimarea pericolelor şi prin s"bestimarea capacităţii s"biect"l"i de a le !ace !aţă. 6ecH 719%#8 s"blinia'ă c"l t"lb"rării anxioase n" se a!lă la nivel a!ectiv ci la nivel"l schemelor cognitive caracteri'ate prin hipervigilenţă s"biect"l apreciind ca !iind peric"loassine ns"şi. @ dată ce mecanismele de eval"are a pericolelor s"nt activate se !ormea'ă "n n"măr de reacţii care menţin anxietatea. $ai m"lt an"mite simptome ale anxietăţii devin ele nsele o s"rsă de ameninţare deoarece a!ectea'ă per!ormanţelesa" s"nt interpretate ca !iind semnele "nei boli psihice sa" somatice grave. Aceste e!ecte accent"ea'ă santiment"l v"lnerabilităţii personale care la rnd"l să" sporeşte aprehensi"nea pericol"l"i sit"aţie care va cond"ce la reacţii şi eval"ări c" caracter de'adaptativ. •
Sc%e"e!e dis6&ncţiona!e
Aşa c"m am mai s"bliniat schemele s"nt str"ct"ri cognitive al căror conţin"t generea'ă t"lb"rarea emoţională. 6ecH719)+ 19+)8distinge do"ă tip"ri de de conţin"t"ri in!ormaţionale speci!ice schemelor cognitive credinţele 7convingerile8 şi s"po'iţiile dis!"ncţionale. &redinţele 7convingerile8 repre'intă str"ct"ri de ba'ă de nat"ră pro!"ndă necondiţionale şi care s"nt percep"te de s"biect ca !iind adevăr""ri incontestabile c" privire la sine ns"şi 7*"nt "n ratat?B *"nt lipsit de valoare?B *"nt v"lnerabil?B *"nt o !iinţă in!erioară? etc.8
1(
*"po'iţiile s"nt str"ct"ri condiţionale c" caracter instr"mental care pot !i privite ca repre'entand nişte legăt"ri ce se stabilesc ntre evenimente şi aprecierile re!eritoare la propria persoană 7acă voi da semne de anxietate ceilalţi mă vor considera o persoană in!erioară?B acă n"tresc gănd"ri rele aceasta nsemnă că s"nt "n om ră"?B acă n"-mi pot controla anxietatea nsamnă că s"nt "n ratat?B etc. 8. &onvingerile s"nt exprimate prin a!irmaţii directe c" privire la propria persoană 7*"nt "n ratat?8 n timp ce s"po'iţiile s"nt exprimate prin prop'iţii de tip"l dacă-at"nci? 7acă mi voi arăta anxietatea ceilaţli mă vor respinge?8. *chemele cognnitive speci!ice persoanelor care s"!eră de t"lb"rări anxioase s"nt m"lt mai rigide şi mai in!lexibile dect cele ale "n"i individ normal76ecH 19)+8. 0n ca'"l anxietăţii generali'ate apar convingeri legate de incapacitatea s"biect"l"i de a !ace !aţă existenţei prec"m şi de trăirea anxietăţii ca atare 7Gells 199#8 n timp ce n atac"rile de ppanică s"po'iţiile şi convimgerile negative a" ca obiect nat"ra peric"loasă a simptomelor anxietăţii prec"m şi a altor sen'aţii !i'iologice 7&larH 19%)8. *"biecţii c" anxietate generali'ată se ghidea'ă d"pă s"po'iţii legate chiar de ideea de ngri/orare n sine. &onvingerile negative re!eritoare la !apt"l de a-şi !ace gri/i se de'voltă d"pă o an"mită perioadă de timp n care ncercările de a se a"tocontrola a" !ost sortite eşec"l"i. *"po'iţiile şi convingerile dis!"ncţionale vor !"ncţiona ca nişte reg"li care in!l"enţea'ă concl"'iile pe care le trag indivi'ii n "rma con!r"ntii c" diversele sit"aţii de viaţă. Ast!el de pildă "n s"biect c" !obie socială care n"treşte convingeri de gen"ldacă mi voi arăta anxietatea ceilalţi n" mă vor l"a n serios? poate trage o concl"'ie de tip"l "rmătorB treb"ie să mă exprim ct mai p"ţin posibil pentr" a-mi asc"nde teama?. 6a'nd"-se pe această concl"'ie acesta şi va administra o a"tocomandă n" vorbi prea m"lt ca"tă să pari relaxat?. >n cadr"l acest"i scenari" legăt"rile dintre s"po'iţiile dis!"ncţionale eval"ările sit"aţionale şi imperativele comportamentale s"nt direct observabile. ;ăsp"ns"rile comportamentale care repre'intă consecinţa s"po'iţiilor vor contrib"i la rnd"l lor la menţinerea acestor s"po'iţii eval"ări şi aprehensi"ni legate de pericole potenţiale. •
+7nd&ri!e ne#ative a&to"ate8 9n#ri:orări!e ;i obsesii!e
&onţin"t"l cogniţiilor speci!ice t"lb"rărilor emoţionale a !ost den"mit n mod di!erit de către a"torii speciali'aţi n psihoterapie cognitivă. Ast!el becH 719)+8 se re!eră la gnd"ri a"tomate $eichenba"m 719++8 la a"toa!irmaţii c" conţin"t negativ iar 6orHovec robinson pr"'insHI şi e pree 719%38 "tili'a" termen"l de gnd"ri care exprimă ngri/orarea.
11
>n cadr"l teoriei cognitive a l"i 6ecH gnd"rile negative a"tomate repre'intă doar elementele de s"pra!aţe ies n evidenţă at"nci cnd se activea'ă schemele cognitive. Acestea repre'intă eval"ări sa" interpretări ale "nor evenimente şi s"nt direct legate de an"mite trăiri a!ective şi reacţii comportamentale. :xistă "nii teoreticieni care s"nt de părere că aceste gnd"ri negative a"tomate ar repre'enta ca"'a directă a anxietăţii teoria schemelor cognitive prop"să de becH post"land nsă !apt"l că mecanismele cognitive mod"lea'ă şi menţin anxietatea. 6ecH şi colaboratorii 719%#8 a!irmă că aceste cogniţii a"tomate repre'intă gănd"ri negative care se der"lea'ă rapid n a!ara cmp"l"i central al conştiinţei ele !iind nsă accesibile acesteia. *e pot pre'enta s"b !ormă verbală sa" imaginativă şi a" "n caracter credibil n moment"l declanşării. Aceste gnd"ri negative a"tomate se di!erenţia'ă de obsesii sa" ngri/orări 7Gells 19948. >ngri/orarea este caracteri'ată de 6orHovec şi colaboratorii săi 719%38 ca !iind "nşir de gnd"ri nccate a!ectiv negativ c" rool de sol"ţionare a "nor probleme. Aceşti a"tori consideră că ngri/orările s"nt exprimate predominant verbal n timp ce gnd"rile negative a"tomate pot !i exprimate att n c"vinte ct şi n imagini. Jnd"rile negative a"toomate şi ngri/orările repre'intă procese de eval"are a evenimentelor in timp ce obsesiile a" ""n caracter invol"ntar şi intr"'iv. @bsesiile se pot mani!esta att s"b !orm gnd"ri ct şi s"b !ormă de imp"lsi"ni şi a" "n caracter patologic evident. >n moment"l n care s"biect"l anticipea'ă apariţia "n"i pericol sistem"l cognitiv al acest"ia va declanşa o serie de eval"ări şi predicţii c" caracter negativ prec"m şi o serie de ndoieli.=a nivel psiho!i'iologic poate să apară nellinişte stare de slăici"ne şi chiar sen'aţie de leşin. 6ecH şi colaboratorii 719%#8 consideră că aceste !enomene repre'intă mecanisme elementare care asig"ră s""pravieţ"irea şi care a" rol"l de a red"ce probabbilitatea as"mării risc"l"i şi de a orienta persoana n direcţia a"toprotecţiei. Ast!el de pildă "n s"biect c" !oobie socială care se teme că se va blbi cnd vva vorbi n p"blic sa" că se va expriima incoerent işi va indrepta atenţia spre interior şi va s"praveghea c" atenţie mod"l de expprimare. Acesta va că"ta să controle'e mental mod"l de pron"nţare a "nor c"vinte şi chiar să repete in pplan mental ceea ce doreşte să sp"nă.Aceste reacţii s"btile şi asc"nse a" !ost den"mite de *alHovsHis 719918 comportamente de asig"rare? care a" rol"l de a-l !eri pe s"biect de sit"aţia ameninţătoare. >n realitate insă acestea n" !ac dect să ntreţină starea de anxietate. Ast!el "n individ care s"!eră de
12
atac"ri de panică şi se teme că va leşina va ncerca să mpiedice prod"cerea "nei asemenea catastro!e aşe'nd"-se sa" că"tnd să se relaxe'e. Gells 7199+8 este de părere că aceste comportamente de asiig"rare menţin anxietatea prin intermedi"l maii m"ltoor mecanisme 1. Acestea exacerbea'ă simptomele corpporale !apt ce va !i interpretat de s"biect ca !iind o dovadă a prod"cerii catastro!ei? de care se teme. e pildă tentativa de a controla respiraţia poate cond"ce la perventilaţie şi la simptomele speci!ice acesteia iar aceea de a controla gnd"rile va avea ca e!ect accent"area preoc"pării legate de acestea prec"m şi red"cerea control"l"i. 2. ,eprod"cerea evenimentelor de care se teme s"biect"l va !i atrib"ită declanşării coomportamentelor de asig"rare şi n" !apt"l"i că acestea n" se vor prod"ce in realitate. 3. Dnele comportamente speci!ice de asig"rare c"m ar !i vigilenţa cresc"tă !aţă de stim"lii ameninţători ampli!ică exp"nerea s"biect"l"i la in!ormaţii c" conţin"t ameninţător !apt ce accent"ea'ă convingerile negative. Ast!el "n pacient care n"treşte temeri legate de starea de sănate va cons"lta mai m"lţi medici şi şi va !ace n"meroase investigaţii obţinnd o serie de in!ormaţii c" caracter ambig"".Aceste in!ormaţii vor !i la rnd"l lor interpretate de pacient ca o dovadă că medicilor le scapă o boală gravă !apt ce va ntări convingerea negativă legată de pericol"l "nei boli grave. 4. &omportamentele de asig"rare vvor inter!era şi c" sit"aţiile psihosociale a!ectnd interacţi"nile s"biect"l"i c" cilalţi şi accect"nd eval"iile negative. Ast!el"n s"biect c" !obie socială care n" vorbeşte despre sine şi evită contact"l vi'"al c" ceilalţi pentr" a n" părea ridicol n" va !i "n b"n interloc"tor !apt ce i va determina pe oameni să-l excl"dă din conversaţii. Această consecinţă va !i interpretată de el ca repre'entand o dovadă incontestabilă a !apt"l"i că ceilalţi l consideră ridicol. •
Distorsionări!e co#nitive
@ dată activată schema cognitivă a pericol"l"i potenţial va introd"ce distorsionări in cadr"l proces"l"i de prel"crare a in!ormaţiilor. Aceste distorsionări a!ectea'ă mod"l de interpretare a evenimentelor ntr-"n !el care va intări conţin"t"l schemelor cognitive dis!"ncţionale şi drept re'"ltat gnd"rile şi eval"ările negative se vor menţine. istorsionările in cadr"l proces"l"i de prel"crare a in!ormaţiei a" la ba'ă !enomene c"m ar !i atenţia selectivă petr" in!ormaţii ameninţătoare şi erori in interpretarea evenimentelor vieţii. 13
6ecH 719)+ 19+)8 şi b"rns 719%98 a" evidenţiat o serie de distorsionări cognitive sa" erori? la nivel"l gndirii logice
Inter6erenţe!e arbritare s"biect"l trage o concl"'ie !ără a avea s"!iciente dove'i.
Abstra#erea se!ectivă implică !ocali'area as"pra "nor aspecte ale sit"aţiei c" ignorarea altora mai importante şi mai relevante.
S&pra#enera!i'area< constă in extinderea "nei concl"'ii trase de pe "rma examinării "nei sit"aţii partic"lare la "n n"măr mare de evenimente.
A"p!i6icarea="ini"a!i'area constă in exagerarea sa" dimpotrivă red"cerea importanţei "nor evenimente. $inimali'area se aseamănă c" desconsiderarea po'itiv"l"i cnd s"biect"l a!iirmă că evenimentele po'itive n" contea'ă.
Persona!i'area< pres"p"ne raportarea evenimentelor externe la propria persoană !ără a exista o ba'ă logică pentr" a !ace acest l"cr".
Catastro6i'area concentrarea as"pra cel"i mai ră" !inal al "nei sit"aţii şi s"praestimarea posibilităţilor ca acesta ă aibă loc n realitate.
Citirea #7nd&ri!or s"po'iţia că persoanelor din ant"ra/ reacţionea'ă nrgativ !aţă de s"biect !ără a exista dove'i n acest sens.
entr" a s"blinia mod"l n care distorsionările cognitive menţin gnd"rile şi convingerile negative să pres"p"nem că "n s"biect c" !obie socială disc"tă c" "n coleg. =a "n moment dat acesta opreşte br"sc conversaţia şi părăseşte ncăperea. obic"l va gndi ast!el s"nt att de plicticos nct el consideră că s"nt "n prostB este evident că n" mă place?. Aceste n" s"nt dect exemple de concl"'ii sa" in!ereţe arbritare şi de citire a gnd"rilor. =a intlnirea viitoare c" coleg"l respectiv s"biect"l c" !obie socială va n"tri gnd"ri negative legate de !apt"l c apare in ochii cel"ilalt ca o persoan proast şi plictisitoare !apt ce l va determina să detecte'e in mod selectiv doar semnalele negative venite de la celălalt să ignore ncercările acest"ia de a se comporta amabil şi să se preoc"pe excesiv de per!ormanţele proprii. Aceste elemente n" vor !ace dect să menţină convingerile dis!"ncţionale deoarece se reali'ea'ă o abstragere selectivă a in!ormaţiilor negative şi o ignorare a celor po'itive care n" mai s"nt procesate. *e poate a!irma că anxietatea este asociată c" aprehensi"nea pericol"l"i şi ca există "nii indivi'i mai nclinaţi să eval"e'e sit"aţiile de viaţă ca !iind peric"loase deoarece posedă scheme cognitive care conţin in!ormaţii re!eritoare la nat"ra peric"loasă a acestora prec"m şi la capacitatea lor limitată de ale !ace !aţă. 14
@ dată activate schemele cognitive legate de pericole eval"ările sit"aţiilor vor !i ncărcate de gnd"ri a"tomate negative re!eritoare la posibilele pericole.Aceste gnd"ri se vor re!eri la posibilele catastro!e care a!ectea'ă sănatea !i'ică şi psihică a persoanei sa" la de'astre care ar p"tea a!ecta ego-"l n plan psihologic sa" social. istorsionările cognitive din cadr"l procesii in!ormaţiei asociate c" activarea schemelor cognitive vor contrib"i la menţinerea gnd"rilor şi s"po'iţiilor negative dis!"ncţionale prin intermedi"l "nor interpretări congr"ente c" acestea. *"biecţii ncearcă să red"că pericol"l prin intermedi"l răsp"ns"rilor comportamentale de evitare şi asig"rare. Aceste comportamente vor contrib"i la rnd"l lor la intensi!icarea anxietăţii prin !apt"l că n" permit in!irmarea convingerilor negative legate de pericol.
12$2 DE,INIII ALE AN/IET0II2 DELI5IT0RI CONCEPTUALE :xistă mai m"lţi termeni "tili'aţi sinonimi sa" nr"diţi semantic care pot !i regr"paţi in categoria
stări timerice angoasă anxietate !rică teamă spaimă aprehensi"ne nelinişte teroare panică… Toate stările menţionate a" n com"n o trăire psiho!i'iologică neplăc"tă şise deosebesc "nele de altele prin intensitatea di!erită şi mpre/"rările in care apar.
Frica este "na dintre emoţiile de ba'ă. :ste caracteri'ată de !apt"l că are "n obiect real? precis !rica este !rică de ceva şi există motive obiective pentr" care apare. Teama şi aprehensiunea s"nt !rici anticipative. =a pol"l op"s angoasa este o stare de !rică? !ără obiect iar anxietatea şi neliniştea n" se deosebeşte de aceasta dect prin intensitatea mică. Panica este o cri'ă de angoasă teroarea şi spaima s"nt stări de !rică extremă. Ast!el stările timerice se pot distrib"i pe o axe merge de la "n pol al stilor c" obiect precis către "n pol al celor !ără obiect pre'entănd sit"aţii intermediare ntre !iecare dintre ele. e reg"lă anxietatea şi an#oasa s"nt aspecte care se disc"tă n acelaşi cadr" tematic !ără a se !ace di!erenţă ntre ele. Acest !apt creea'ă adesea ambig"ităţi sa" chiar con!"'ii. &oncept"l de an#oasă a !ost tratat iniţial in !ilo'o!ia epocii romantice de către *. CierHegaard de la care va !i prel"at in secol"l KK de !ilo'o!ia existenţialistă ca repre'entnd o temă !"ndamentală a existenţei? 7$. Leidegger 5. . *artre8
1#
in p"nct de vedere etimologic termen"l 88an#oasă> este de origine latină angere- a strnge a strang"la sa" angor- trecere strmtă şi di!icilă sit"aţie critică. An#oasa este de!inită ca !iind acea sen'aţie internă de restrngere şi inhibiţie a !"ncţiilor respiratorii care de obicei constit"ie !aţa !i'iologică a anxietţii re'"ltănd din repre'entarea "n"i r"i pericol iminent pentr" individ. 6rissa"d 71%9(8 !ace distincţia intre anxietate8 ca reacţie emoţională p"ră şi an#oasă care este o reacţie emoţională c" mare ncărcăt"ră somatică. *tările anxioase interesea'ă n mod egal şi !iinţa morală !iind trăite ca nişte mani!estări intime ale persoanei pe cnd stările de angoasă m"lt mai elementare c" caractre peri!eric s"nt trăite n special n plan !i'ico-somatic. Anxietatea este o stare de nelinişte psihopatologică de!inind"-se n trei mod"ri 1. *entiment al "n"i pericol iminent nedeterminat obiect"al al "n"i pericol nepreci'at care ar "rma să se prod"că. Acest sentiment se nsoţeşte de elaborarea de !antasme care ampli!ică tot"l ridicnd sit"aţia la proporţiile "nei drame. 2. @ atit"dine de aşteptare a "n"i pericol avnd caracter"l "nei veritabile stări de alertă care invadea'ă individ"l in totalitatea sa asociată c" impresia "nei catastro!e imediate. 3. &onvingerea "nei imposibilităţi absol"te de a actiona la care se asocia'ă sentiment"l propriei sale de'organi'ări şi al aneanti'ării persoanei respective in !aţa pericol"l"i. Anxietatea !ace parte din viaţa om"l"i. Teama şi !rica există şi n regn"l animal dar angoasa şi anxietatea există doar la om. Anxietatea este o reacţie normală care apare cnd ne simţim ameninţaţi sa" n pericol. :a repre'intă teama nesig"ranţa e'itarea intrarea ntr-o tensi"ne de că"tare a "nei ieşiri dintr-o an"mită sit"aţie impregnată de aşteptare de sentiment"l determinării sig"ranţei şi a binel"i propri". Totodată descrie o serie de modi!icări care a" loc n organism"l nostr" n mod"l nostr" de gndire şi n comportament. Aceste modi!icări care ne a/"tă să !acem !aţă ameninţărilor sa" pericolelor s"nt !oarte "tile n sit"aţiile n care treb"ie să reacţionăm rapid sa" să ne apărăm. Anxietatea este o stare a!ectivă patologică caracteri'ată prin nelinişte psihomotorie teama nedesl"şită !ără obiect sa" legată de prop"nerea posibilităţii "n"i pericol iminent sa" ins"cces - este nsoţită de reacţii vegetative m"ltiple. :ste o t"lb"rare emoţională care se trad"ce printr-"n sentiment nede!init de nesig"ranţă. acă există o anxietate Mnormală? care ameliorea'ă nvăţăt"ra şi per!ormanţele anxietatea poate deveni şi patologică s"biect"l este att de pro!"nd marcat nct n" mai poate să se controle'e.
1)
Anxietatea determina o stare de hipersensibilitate si persoana in ca"'a n" se simte aproape niciodată n larg"l ei. intre mani!estările somatice care nsoţesc anxietatea cel mai !recvent s"nt ntlnite tensi"nea n /"r"l gt"l"i ce!ei "merilor şi a părţii s"perioare a spatel"i diaree cronică insomnii şi coşmar"ri. ersoanele ntr-o stare de anxietate transpiră !recvent şi pre'intă palmele "de. e asemenea poate apare şi hipertensi"ne arterială p"ls accelerat t"lb"rări respiratorii sa" palpitaţii !ără "n motiv de nat"ra !i'iologică. onsiderăm următoarea situaţie!
M*"nteţi pe trecerea de pietoni şi traversaţi o stradă aglomerată. 6r"sc observaţi "n a"tovehic"l care n" ncetineşte şi probabil n" va opri. ;eali'aţi pericol"l şi ncepeţi să alergaţi spre trot"ar.? >n mod a"tomat n organism"l d"mneavoastră se prod"c o serie de modi!icări. &reier"l conştienti'ea'ă pericol"l şi sistem"l nervos vegetativ invol"ntar trimite semnale di!eritelor părţi ale organism"l"i pentr" a prod"ce modi!icările pre'entate mai /os
creierul îşi intensi"ică activitatea#
ritmul cardiac se accelerează şi tensiunea arterială creşte,
se intensi"ică procesul de coagulare a s$ngelui pregătind organismul pentru posibile leziuni, transpiraţia creşte#
temperatura corpului scade# s$ngele este trimis spre muşchi# aceştia se tensionează "iind pregătiţi pentru acţiune digestia se reduce# salivaţia descreşte, cauz$nd uscarea gurii ritmul respiraţiei creşte, nările şi căile respiratorii se dilată pentru a permite pătrunderea mai rapidă a aerului#
"icatul eliberează zahăr pentru a "urniza rapid energie, musculatura s"incteriană se contractă pentru a închide ori"iciul vezical şi cel anal
atorită acestor modi!icări s"nteţi capabil să alergaţi !oarte repede spre trot"ar şi să evitaţi ast!el accident"l. *e poate constata că această serie de modi!icări c"nosc"te ca răsp"ns"l de %"ugă sau luptă%, s"nt responsabile pentr" n"meroasele sentimente şi gnd"ri pe care le percepeţi cnd s"nteţi anxios.
1+
T"lb"rarea anxioasă generali'ată se caracteri'ea'ă prin anxietate persistentă pentr" o perioadă de cteva l"ni. Anxietatea sa" simptomele somatice prod"c s"!erinţe marcate n arii !"ncţionale importante 7activitate socială m"ncă8. :xistă !recvent trei aspecte cheie ale bolii ngri/orare şi nelinişte gre" de controlat ton"s m"sc"lar cresc"t 7ce!alee agitaţie8 şi hiperactivitate vegetativă 7simptome gastrointestinale şi cardiovasc"lare8.
Deb&t ;i 6recvenţă Anxietatea generali'ată apare !recvent n perioada de mi/loc a adolescenţei sa" la incep"t"l vrstei ad"lte. acient"l va a/"nge insă să cons"lte "n terape"t m"lt mai tr'i". Nrsta medie cnd poate s"rveniprim"l cons"lt terape"tic este n /"r de 4( de ani. &ontrar t"lb"rării de panică apariţia anxietăţii generali'ate este grad"ală. Att !emeile ct şi bărbaţii pot !i a!ectaţi de acest tip cronic de anxietate coresp"n'tor pentr" aproximativ 4#O din total"l pop"laţiei. ,"mai 1(O nsă dintre pacienţii s"!erin'i de această t"lb"rare vor cere a/"tor specialiştilor. &eilalţi pacienţi vor cons"lta medici generalişti care prescri" prea des tranchili'ante şi mai ales pentr" perioade ndel"ngate 7peste trei l"ni d"rata recomandată8. e aemenea este posibil ca anxietatea generali'ată să !ie mai p"ţiin alarmantă dect atac"rile de ppanică agora!obia sa" obsesiile. ,"meroşi pacienţi care s"!eră de anxietate cronică chiar dacă se simt a!ectaţi pre!eră să creadă ă este vorba de o dimensi"ne atit de importantă a personalităţii lor nct n" ar p"tea !i modi!icată prin intervenţia "n"i specialist.
12?2 5ANI,EST0RI ALE AN/IET0II Anxietatea se poate mani!esta ca o presimtire rea "neori vaga si !ara "n motiv an"me iar alteori clar orientata catre ceva. :a poate !i insotita de diverse alte semne c"m ar !i crampele la stomac transpiratii "scaci"nea g"rii batai mai rapide ale inimii diaree sa" insomnie. 6olnavii de anxietate cronica se simt agitati !ara sa stie de ce "nele persoane avand atac"ri de panica pe neasteptate insotite de sen'atii de s"!ocare de d"reri in piept de !"rnicat"ri in maini si picioare si de lesin. 0n pl"s respiratia devine rapida si s"per!iciala. Aceasta este hiperventilatia. 0n acest ca' nivel"rile normale ale oxigen"l"i si dioxid"l"i de carbon din corp s"nt pert"rbate. Na indicam sa va ase'ati pe "n sca"n si sa p"neti o mana pe partea s"perioara a abdomen"l"i si sa respirati rar si adanc 7exerciti" de Mrespiratie
1%
abdominala?8.Anxietatea generali'ată se mani!estă tocmai prin ngri/orări excesive şi ne/"sti!icate la care se mai ada"gă alte tip"ri de mani!estări
hiperactivitate a sistem"l"i nervos vegetativ 7sistem"l nervos diri/ea'ă reacţiile invol"ntare8 palpitaţii transpiraţii b"!e"ri nevoia de a "rina des nod in gt?
tensi"ne m"sc"lară 'vcnit"ri contracţii d"reroase ce da" adesea sen'aţia de oboseală.
scr"tare hipervigilentă a ceea ce este mpre/"r sen'aţia de a !i permanent la pndă ntr-o contin"ă excitaţie di!ic"ltăţi de concentrare pert"rbări ale somn"l"i iritabilitatre. >n moment"l n care s"nteţi anxios apar n organism"l d"mneavoastră o serie de
modi!icări La nive! co#nitiv @ scăderea p&terii de concentrare @ ep&i'are ;i tensi&ne "enta!ă @ con6&'ie inte!ect&a!ă @ discon6ort psi%ic @ 9n#ri:orare2
La nive! a6ectiv @ tea"ă @ tensi&ne @ nervo'itate @ ne!ini;te @ iritabi!itate2
La nive! bio!o#ic @ tre"&răt&ri @ a#itaţie @ tensi&ne "&sc&!ară @ transpiraţie @ a"eţea!ă8 diaree8 pa!oare @ respiraţie sc&rtă ;i rapidă @ pa!pitaţii @ "7ini reci ;i &"ede8 @ #&ra &scată8 @ b&6ee de că!d&ră sa& 6iori reci @ stare de ră&8 #reaţă8 @ sen'aţie de #o! 9n sto"ac2
La nive! co"porta"enta! @ evitare @ obosea!ă #enera!i'ată @ %iperventi!aţie @ expri"are verba!ă a#itată @ 6recarea ;i a#itarea "7ini!or @ inso"nii
;eacţia de %"ugă sau luptă% este "tilă pe termen sc"rt n special at"nci cnd pericol"l poate !i evitat prin e!ort !i'ic. e termen l"ng nsă ea n" este "tilă şi n mod cert este p"ţin "tilă n ma/oritatea sit"aţiilor stresante din viaţa de 'i c" 'i - n" p"teţi rec"rge la l"pta !i'ică at"nci cnd şe!"l vă ameninţă n" p"teţi "tili'a !"ga pentr" a traversa o stradă c" "n tra!ic !oarte intens. $intea "mană este condiţionată spre a re'olva probleme pentr" atingerea scop"rilor eval"area re'"ltatelor acţi"nii şi exec"ţie. :ste "n sistem de inhibiţie comportamentală care răsp"nde la ameninţarea pedepsei neacordarea recompensei anticipate sa" no"tatea extremă a stim"lilor prin inhibiţia comportament"l"i c"rent creşterea tensi"nii şi ampli!icarea prel"crării stim"lilor externi. >n sit"aţii n care s"nteţi p"s !aţă n !aţă c" o problemă 7de exempl" trecerea stră'ii8 n organism se elimină s"bstanţe biochimice care s"nt menite să vă a/"te să !aceţi !aţă sit"aţiei prin reacţia M!"gă sa" 19
l"ptă?. eoarece s"nt an"mite sit"aţii care n" se pot re'olva ast!el s"bstanţele biochimice n" se elimină din organism acesta reţinnd"-le proces care are ca e!ect declanşarea sentimentelor anxioase prec"m şi tensi"nea m"sc"lară şi celelalte simptome speci!ice anxietăţii. >n trec"t"l ndepărtat om"l se con!r"nta ndeosebi c" pericole !i'ice pentr" care reacţia de !"gă sa" l"ptă era "tilă n ma/oritatea sit"aţiilor. >n pre'ent datorită progres"l"i ştiinţi!ic om"l se con!r"ntă c" sit"aţii complexe de re'olvare de probleme pentr" care reacţia de !"gă sa" de l"ptă este mai p"ţin e!icientă !iind necesare nvăţarea "nor strategii de adaptare 7la nivel"l gnd"rilor emoţiilor şi comportamentelor8. in p"nct de vedere clinic sindrom"l anxios este "n"l dintre elementele !"ndamentale ale psihopatologiei. L. :I descrie "rmătoarele !orme de mani!estare a sindrom"l"i anxios 1. Crizele anxioase s"nt cri'e de anxietate paroxistic pot avea aspecte di!erite st"poare agitaţie stare de perplexitate. :le apar in "rmătoarele sit"aţiiB stări con!"'ionale psiho'e periodice episoade epileptice in !ormele de deb"t ale schi'o!reniei şi demenţelor. 2. Structura anxioasă poate !i o trăsăt"ră dominantă şi !"ndamentală a "nor personalităţi de tip morbid. :a se poate pre'enta s"b "rmătoarele variante clinice nevro'e anxioase şi anxietăţi constit"ţionale avnd la ba'ă tip"l de constit"ţie emotivă?. Aceasta poate !i intlnită n c"rs"l stărilor ne"roasteniceipohondriace şi cenestopate n obsesii !obii paranoia in "nele !orme de schi'o!renie. 3. Angoasa din c"rs"l "nor a!ecţi"ni organice somatice c"m ar !i angina pectorală astm"l bronşic hipertiroidia şi hipoglicemia.
12B2 CAUELE APARIIEI AN/IET0II @ stare accent"ata de anxietate are n"meroase ca"'e printre care t"lb"rări medicale sa" psihiatrice diverse medicamente di!erite s"bstanţe de ab"' 7incl"siv co!eina8. Tot"şi cea mai !recventă ca"'ă este incapacitatea individ"l"i de a !ace !aţă agenţilor care ca"'ea'ă stres. Acesta poate !i de!init ca orice solicitare de nat"ră !i'ică sa" psihică la care este s"p"s individ"l. *tările anxioase accent"ate pot !i
2(
ca"'ate si de t"lb"rări de ordin medical 7c"m ar !i a!ecţi"nile tiroidei8 sa" psihiatric 7c"m ar !i atac"rile de panică sa" depresia8. =a pop"laţia tnără t"lb"rările psihiatrice s"nt o ca"'ă !recventă de anxietate. Asemănător d"rerii anxietatea poate !i "n semnal pentr" individ. Acest semnal l averti'ea'ă că organism"l este s"prasolicitat.
Drmător"l exempl" vă poate a/"ta să conştienti'aţi şi să nţelegeţi mod"l n care "n ansambl" de !actori interni şi externi pot !avori'a apariţia simptomelor anxietăţii &ituaţia activatoare =a"ra are sarcini de servici" di!icileB m"nceşte m"lt dar !ace greşeli şi treb"ie să reia l"cr"l de mai m"lte oriB este din ce n ce mai ngri/orată şi i este teamă să n" !ie concediatăB
Co#nitiv +7nd&ri ne#ative ;i iraţiona!e N& pot 6ace 6aţă sarcini!or2> 4e6&! crede că s&nt incapabi!ă2> Co!e#ii "ei "ă desconsideră2>
Percepţia ameninţării + Efectul personalităţii
e"oţiona!
6i'ic
co"porta"enta!
@ tea"ă
@ tre"&răt&ri
@ stare de iritare
@ pa!pitaţii @ transpiraţie2
@ evitarea 9nt7!nirii c& ;e6&!8 i'o!area de co!e#i
21
'odi icări la nivel!
De ce deveni" tensionaţi ;i anxio;i Anxietatea este "n răsp"ns m"ltidimensional la stim"lii din medi"l persoanei sa" stim"lii interni re'"ltaţi din combinarea proceselor psihologice individ"ale c" cele biologice generale. :a poate !i "n răsp"ns !i'ic la stres poate !i re'"ltat al interpretării proprii din perspectiva personalităţii sa" poate !i "n e!ect al "nor boli sa" medicaţii 7incl"siv cons"m"l de drog"ri8. Nom pre'enta pe sc"rt aceste posibile ca"'e
aF E6ect&! eveni"ente!or stresante de viaţă ;i a! stresori!or Anxietatea poate ncepe ntr-o perioadă de timp n care vă simţiţi !oarte stresaţi. e parc"rs"l vieţii n mod constant ne adaptăm diverselor solicitări care apar. ="area "nei deci'ii importante schimbarea loc"l"i de m"ncă sa" a r"tinelor probleme legate de !amilie de sănătatea acesteia sa" de propria sănătate de b"năstarea !inanciară schimbarea comportament"l"i !aţă de ceilalţi etc. - toate necesită a/"stări. Dneori !ie că ne con!r"ntăm c" o sing"ră problemă ma/oră !ie c" nen"mărate mici probleme simţim că acestea ne depăşesc capacitatea de adaptare. &nd apar nivele cresc"te ale stres"l"i poate apare anxietatea.
bF E6ect&! persona!ităţii ersonalitatea se re!eră la mod"l nostr" obişn"it de a reacţiona de a simţi şi a ne comporta. $a/oritatea oamenilor care solicită consiliere se consideră persoane iritabile nervoase n" doar datorită nivel"l"i cresc"t de anxietate pe care l resimt ci şi datorită sensibilităţii emotivităţii şi "ş"rinţei c" care se ngri/orea'ă. esig"r există şi avanta/e pentr" a !i ast!el. A !i sensibil nseamnă a !i nţelegător c" ceilalţiB n consecinţă aceştia te vor place. e asemenea probabil nseamnă a te comporta corect cinstit şi decent !aţă de ceilalţi. >nsă emotivitatea şi predispo'iţia spre ngri/orare pot !i dă"nătoare at"nci cnd se mani!estă !ără motive ntemeiate reale. Acest aspect poate repre'enta p"nct"l de plecare al anxietăţii.
cF E6ect&! &nor bo!i sa& "edicaţiei Anxietatea poate !i "n simptom al "nor condiţii medicale ca de exempl" al t"lb"rărilor endocrine care s"nt caracteri'ate prin secreţia prea mare sa" prea mică de hormoni a glandei tiroide. Alte condiţii medicale care pot prod"ce anxietate s"nt boli ale plămnilor !icat"l"i şi inimii. :xpectanţa "nei d"reri c" !recvenţă neperiodică este s"!icientă pentr" a prod"ce anxietatea. ,"meroase medicamente pot ca"'a anxietate ca e!ect sec"ndar anticoncepţionalele medicamente pentr" tiroidă sa" astmă aneste'icele locale. Totodată cons"m"l de ca!ea nicotină alcool şi drog"ri poate prod"ce aceleaşi e!ecte chiar mai grave.
22
12G2 SI5PTO5ATOLO+IA AN/IET0II *imptom"l principal al t"lb"rării anxioase generali'ate este anxietatea generali'ată şi persistentă care n" apare indi!erent de condiţiile de medi" 2
23
Ce!e "ai c&nosc&te si"pto"e s&nt< •
Nervo'itate
•
Tre"or
•
Tensi&ne "&sc&!ară
•
Transpiraţii
•
A"eţea!ă
•
Pa!pitaţii
•
Discon6ort epi#astric
C& toate că si"pto"e!e ;i se"ne!e anxietăţii varia'ă de !a persoană !a persoană8 se"ne!e obi;n&ite s&nt tensi&ne "otorie8 %iperactivitate ve#etativă8 expectaţii apre%ensive ;i vi#i!enţă exa#erată2 Pacienţii c& t&!b&rare anxioasă #enera!i'ată n& se"na!ea'ă 6!&ct&aţii br&;te a!e nive!&!&i de anxietate ;i si"pto"e!e ve#etative caracteristice panicii2 Ca or#ani'are psi%opato!o#ică8 sindro"&! anxios c&prinde trei #r&pe de "ani6estări si"pto"ato!o#ice speci6ice8 ;i an&"e< 12 simptomele psihopatologice repre'entate prin &r"ătoare!e< •
stare de ne!ini;te ;i tensi&ne internă
•
circ&"scrierea senti"ent&!&i vita! !a i"presia de tort&ră8 c%in8 s&6erinţă
•
senti"ent&! vita! de depresie ;i s&6erinţă
2 simptomele psihomotoare care consta& din &r"ătoare!e< •
6eno"ene de expresie "i"ică speci6ice
•
a#itaţie psi%o"otoare p&t7nd "er#e p7nă !a rapt&s
•
in%ibiţie psi%o"otoare p&t7nd a:&n#e p7nă !a st&poare
24
$2 simptomele neurovegetative8 expri"ate prin &r"ătoare!e tip&ri de "ani6estări< •
"idria'ă
•
pa!oarea 6eţei
•
transpiraţie br&scă
•
ta%icardie
•
ta%ipnee
•
&scarea "&coasei b&ca!e
•
diaree
•
inapetenţă
•
inso"nii
•
red&cerea !ibido&!&i ;i a potenţei2 Se poate desprinde din ce!e de "ai s&s 6apt&! că stări!e anxioase repre'intă &n do"eni&
extre" de i"portant ;i n&anţat a! psi%opato!o#iei vieţii a6ective8 expri"7nd in principa! 886aţa exterioară> a acest&i #r&p de s&6erinţe8 spre deosebire de depresie8 care este 886aţa ei interioară>2
1.+. &;0T:;00 : 0AJ,@*T0& :,T;D A,K0:TAT:A J:,:;A=0PATQ
Con6or" *$ 4 8 dia#nostic&! de t&!b&rare de anxietate #enera!i'ată se p&ne 9n &r"ătoare!e coondiţii<
2#
A. Anxietate şi preoc"pare 7expectaţie aprehensivă8 s"rvenind mai m"lte 'ile da decât nu timp de cel p"ţin ) l"ni n legăt"ră c" "n n"măr de evenimente sa" activităţi 7c"m ar !i per!ormanţa n m"ncă sa" şcolară8. 6. ersoana constată că este di!icil să-şi controle'e preoc"parea. &. Anxietatea şi preoc"parea s"nt asociate c" trei sa" mai m"lte dintre "rmătoarele ) simptome 7c" cel p"ţin cteva simptome pre'ente mai m"lte 'ile da dect n" n "ltimele ) l"ni8. ,otă =a copii este cer"t "n sing"r item 1. nelinişte sa" sentiment"l de stat ca pe ghimpiB 2. a !i rapid !atigabilB 3. di!ic"ltate n concentrare sa" sen'aţia de vid mintalB 4. iritabilitateB #. tensi"ne m"sc"larăB ). pert"rbare de somn 7di!ic"ltate n a adormi sa" n a rămne adormit ori somn neliniştit şi nesatis!ăcător8. . ocar"l anxietăţii şi preoc"pării n" este limitat la elementele "nei t"lb"rări de pe axa 0 de exempl" anxietatea sa" panica n" este n legăt"ră c" a avea "n atac de panică 7ca n panică8 a !i p"s n di!ic"ltate n p"blic 7ca n !obia socială8 a !i contaminat 7ca n t"lb"rarea obsesivo-comp"lsivă8 a !i departe de casă sa" de r"dele apropiate 7ca n anxietatea de separare8 a l"a n gre"tate 7ca n anorexia nervoasă8 a avea m"ltiple ac"'e somatice 7ca n t"lb"rarea de somati'are8 sa" a avea o maladie gravă 7ca n hipocondrie8 iar anxietatea şi preoc"parea n" s"rvin excl"siv n c"rs"l stres"l"i posttra"matic. :. Anxietatea preoc"parea sa" simptomele somatice ca"'ea'ă o detresă sa" deteriorare semni!icativă clinic n domeni"l social pro!esional sa" n alte domenii de !"ncţionare importante. . ert"rbarea n" se datorea'ă e!ectelor !i'iologice directe ale "nei s"bstanţe 7de exempl" "n drog de ab"' "n medicament8 ori ale "nei condiţii medicale generale 7de exempl" hipertiroidism"l8 şi n" apare excl"siv n timp"l "nei t"lb"rări a!ective t"lb"rări psihotice ori ale "nei t"lb"rări de de'voltare pervasivă. &on!orm ICD1H diagnostic"l de t"lb"rare de anxietate generali'ată se p"ne mătoarele condiţiiB
2)
*"!erind"l treb"ie să aibă simptomele primare ale anxietăţii mai m"lte 'ile cel p"ţin cteva săptămni n şir. Aceste simptome treb"ie să c"prindă de obicei "rmătoarele elemente a8 Aprehensi"ne 7temeri despre viitoare nenorociri sentiment"l de a !i pe marginea prăprastiei? di!ic"ltăţi de concentrare8. b8 Tensi"ne motorie 7!rămntare permanentă ce!alee tip tensi"ne trem"răt"ri incapacitate de relaxare8B c8 Liperactivitate vegetativă 7ameţeli transpiraţii tahicardie sa" tahipnee discon!ort epigastric g"ră "scată8. =a copii nevoia de protecţie şi ac"'ele somatice pot !i predominante. Apariţia tran'itorie 7pentr" cteva 'ile din cnd in cnd8 a altor simptome in special a depresiei n" excl"de t"lb"rarea de tip anxietate generali'ată ca diagnostic principal dar s"biect"l n" treb"ie să ntr"nească toate criteriile pentr" episod"l depresiv t"lb"rarea anxios-!obică t"lb"rarea de panică sa" t"lb"rarea obsesiv-comp"lsivă. *pre deosebire de pacienţii c" panică la care simptoomele apar br"sc pacienţii c" t"lb"rare anxioasă generali'ată trec printr-o anxietate di!"'ă persistentă !ără simptomele speci!ice ce caracterii'ea'ă t"lb"rarea !obică ppanica sa" t"lb"rarea obsesiv-comp"lsivă. ,"meroase a!ecţi"ni somatice şi "tili'area "nor medicamente se pot nsoţi de anxietate.
2+
CAPITOLUL PRO*LE5ATICA +ENERAL0 A STI5EI DE SINE
212 DELI5IT0RI CONCEPTUALE ALE STI5EI DE SINE *tima de sine este "n element cheie al sistem"l"i personalităţii şi al comportamentelor interpersonale şi sociale ale indivi'ilorB de aceea ea a devenit obiectiv principal al cercetărilor de specialitate prec"m şi al acţi"nilor psihopedagogice !ormative. *tima de sine se re!eră n sens larg la sentiment"l valorii a"topercep"te a "nei persoane la măs"ra n care o persoană se valori'ea'ă se aprobă se aprecia'ă se la"dă sa" se place pe ea nsăşi 7LaIes 2(((8. &ea mai !recvent citată de!iniţie a stimei de sine din psihologie este cea a l"i ;osenberg 719)#8 care descrie stima de sine ca !iind atit"dinea !avorabilă sa" ne!avorabilă !aţă de sineB n alte de!iniţii stima de sine este !olosită cel mai des c" semni!icaţia de sentiment"l general al valorii de sine?. e asemenea se pres"p"ne că stima de sine !"ncţionea'ă ca o trăsăt"ră adică este stabilă de-a l"ng"l timp"l"i pentr" individ. *tima de sine este "n concept extrem de pop"lar n psihologie şi practic a !ost raportată la !iecare alt concept sa" domeni" psihologic vi'nd concepte din psihologia personalităţii 7ex. timiditatea8 comportamentală 7ex. per!ormanţă la o sarcină8 cognitivă 7ex. tendinţele atrib"ţionale8 şi clinică 7ex. anxietate şi depresie8. >n timp ce "nii cercetători s-a" oc"pat n mod deosebit de nţelegerea n"anţelor constr"ct"l"i de stimă de sine alţii s-a" centrat pe !"ncţiile adaptive si a"toprotectoare ale stimei de sine. 6ednar Gells şi eterson 719%98 arată că stima de sine re!lectă mod"l c"m individ"l percepe şi valori'ea'ă sinele la nivelele !"ndamentale ale trăirii psihologice stima de sine !iind "n sentiment d"rabil şi a!ectiv al valorii personale ba'ate pe percepţii de sine precise. @ consecinţă a acestei de!iniţii
2%
este aceea că stima de sine scă'"tă s-ar caracteri'a pe de o parte prin emoţii negative asociate c" di!erite rol"ri n cadr"l cărora persoana acţionea'ă şi pe de altă parte !ie printr-o valoare personală scă'"tă !ie prin percepţii de sine imprecise. 6randen 7199%8 de!ineşte stima de sine ca !iind dispo'iţia de a te c"noaşte pe tine ca !iind capabil de a !ace !aţă provocărilor de ba'ă ale vieţii şi de a merita !ericirea. MAsociaţia ,aţională de *el!:steem? 7*DA199#8 a modi!icat nsă această de!iniţie pentr" a o trans!orma n Mexperienţa de a !i capabil de a n!r"nta provocările vieţii şi de a merita !ericirea?. *e pare că dintre toate teoriile şi de!iniţiile prop"se de-a l"ng"l anilor această descriere a stimei de sine a re'istat cel mai bine la test"l timp"l"i n ceea ce priveşte ac"rateţea şi comprehensi"nea. Acest concept al stimei de sine se !ondea'ă pe premisa existenţei "nei legăt"ri p"ternice c" sentiment"l competentei şi al valorii şi c" relaţia dintre cele do"ă n viaţa "n"i om. *entiment"l valorii această componentă a stimei de sine este deseori greşit nţeles atrib"ind"-se doar semni!icaţia de Ma avea sentimente po'itive despre sine? pe cnd de !apt se raportea'ă la ideea potrivit căreia o persoană este sa" n" la nălţimea an"mitor valori "mane c"m ar !i găsirea "nor sens"ri care să spri/ine creşterea "mană şi l"area "nor anga/amente care să cond"că la sentiment"l integrităţii şi satis!acţiei. A avea sentiment"l competenţei nseamnă a avea convingerea că persoana n ca"'ă este n general capabilă de a prod"ce re'"ltatele dorite a avea ncredere n e!icacitatea propriei minţi şi a abilităţii de a gndi prec"m şi de a !ace alegerile şi de a l"a deci'iile cele mai adecvate. Naloarea poate !i considerată aspect"l psihologic al stimei de sine n timp ce competenţa ar !i aspect"l comportamental sa" sociologic. *tima de sine provine din experienţa de a trăi n mod conştient şi poate !i ast!el interpretată ca /"decată generală a "nei persoane despre ea nsăşi raportnd"-se la competenţa şi valorea de sine ba'ate pe realitate. Naloarea acestei de!iniţii este dată de !apt"l că este "tilă n acest sens distincţia dintre stima de sine a"tentică Msănătoasa? şi pse"dostima de sine Mnesănătoasă<. Dn sentiment al valorii personale !ără competenţă este la !el de limitator ca şi competenţa !ără valoare. Dn sentiment p"ternic al valorii mpiedică respectiva competenţă de a deveni aroganţă ţinnd"-l pe individ centrat as"pra valorilor !"ndamentale iar competenţa mpiedică valoarea de a deveni narcisism solicitnd cştigarea şi n" ren"nţarea la sentimentele po'itive. Ast!el comportamentele ce pot !i descrise ca egoiste egocentriste orgolioase de la"dă de terori'are de pro!itare sa" dă"nare a celorlalţi repre'intă comportamente de!ensive ce indică o lipsă a stimei de sine. Asemenea comportamente prin "rmare n" ar treb"i să !ie con!"ndate c" stima de sine a"tentică reală.
29
in păcate o mare parte din con!"'ia creată as"pra termen"l"i de stimă de sine s-a născ"t din programele 7Mtraining?-"riR8 şi strategiile !olosite pentr" a de'volta această calitate dar care n" s-a" ba'at pe cercetări serioase. Ast!el de strategii E m"lte din ele promovate agresiv de pse"dopsihologi dacă n" de-a drept"l impostori E incl"d ncercarea de stim"lare a copiilor c" la"de nemeritate neba'ate pe reali'ări. *e consideră că este !oarte important ca orice e!ort de constr"ire a stimei de sine să !ie ntemeiat pe realitate. *tima de sine n" poate !i obţin"tă doar prin repetarea "nor a!irmaţii şi cineva n" poate da ast!el celorlalţi o stimă de sine a"tentică. A !ace n acest !el ar d"ce probabil la "n sentiment M"m!lat? al valoriiB "n sentiment al competenţei este !ormat şi ntărit prin 7a"to8aprecieri realiste şi precise reali'ări semni!icative depăşirea eşec"rilor şi problemelor şi adoptarea "nor practici prec"m as"marea responsabilităţii şi menţinerea integrităţii !actori care determină sentiment"l competenţei şi valorii "nei persoane. @ altă de!iniţie a stimei de sine i aparţine l"i &oopersmith 7199( ap"d &orsini 1994 pp. 3)98 n vi'i"nea căr"ia aceasta repre'intă Meval"area pe care individ"l o !ace şi n mod obişn"it o menţine c" privire la sine. :a exprimă o atit"dine de aprobare sa" de'aprobare şi indică măs"ra n care individ"l se consideră capabil semni!icativ merit"os şi c" s"ccese semni!icative? sa" c" alte c"vinte valoarea pe care "n individ o atrib"ie propriei persoane. e sc"rt stima de sine a "nei persoane este o /"decată de valoare exprimată de atit"dinea pe care persoana o are !aţă de sine. :ste o experienţă s"biectivă transmisă celorlalţi prin relatări verbale şi alte comportamente expresive 7a"topre'entare8. *tima de sine repre'intă deci "n set de atit"dini şi convingeri pe care persoana le ad"ce c" ea n n!r"ntarea c" l"mea incl"'nd convingeri re!eritoare la capacitatea de a accepta s"cces"l sa" eşec"l cantitatea de e!ort !olosită posibilitatea ca eşec"l se !ie d"reros pentr" persoane posibilitatea ca persoana se devină mai capabilă ca re'"ltat al di!eritelor experienţe. >n termeni psihologici stima de sine !"rni'ea'ă "n set mental care pregăteşte persoana pentr" a răsp"nde con!orm expectanţelor de s"cces acceptare şi p"tere personală. Alţi a"tori a" de!init stima de sine ca Ma te simţii bine? sa" a avea sentimente po'itive despre propria ta persoană şi de m"lte ori a" p"s semn"l egal ntre stima de sine şi egocentrism aroganţă narcisism atit"dine de s"perioritate şi o trăsăt"ră care d"ce la violenţă. Asemenea caracteristici n" pot !i nsă atrib"ite "nei stime de sine a"tentice pentr" ca ele s"nt de !apt reacţii de!ensive la lipsa "nei stime de sine a"tentice. *tima de sine repre'intă măs"ra n care o persoană se aprobă se acceptă pe sine şi se priveşte pe sine ca !iind demnă de la"dă !ie n mod absol"t !ie comparnd"-se c" ceilalţi. :a se constit"ie drept
3(
componentă eval"ativă a concept"l"i de sine şi se re!eră la /"decăţile şi ideile interiori'ate c" privire la alocarea "nei trăsăt"ri sa" calităţi personale. &a şi imaginea de sine şi stima de sine are "n Mmie'? stabil alăt"ri de o serie de stime peri!erice care se ba'ea'ă pe relaţiile c" di!erite gr"p"ri de oameni 7ArgIle 19)+8. :xistă nsă "n acord general as"pra !apt"l"i că termen"l de stimă de sine c"prinde elemente cognitive, a"ective şi comportamentale
S conţine elemente cognitive ntr"ct cineva are in!ormaţii despre sine se gndeşte la propria persoană n mod conştient şi ia n considerare discrepanţa dintre e"l să" ideal persoana care doreşte să !ie şi e"l percep"t sa" eval"area sa reală etc.B S element"l a!ectiv se re!eră la sentimentele sa" emoţiile pe care persoana le are cnd ia n considerare această discrepanţăB S aspectele comportamentale ale stimei de sine se mani!estă n comportamente ca asertivitate !lexibilitate hotărre şi respect pentr" ceilalţi.
22 NATURA CICLIC0 A STI5EI DE SINE ,ivel"l stimei de sine a!ectea'ă p"ternic per"ormanţele în toate activităţile mecanism"l circ"larităţii ca"'ale !"ncţionnd n acest ca' dest"l de !recvent cei c" o naltă apreciere de sine a" o mai mare ncredere se mobili'ea'ă mai m"lt a" deci o motivaţie de s"cces şi ca atare re"şesc mai m"lt şi mai !recvent etc. ceea ce consolidea'ă părerea b"nă despre ei. in contra o stimă de sine scă'"tă implică o motivaţie de evitare a eşec"l"i ceea ce se trad"ce n s"ccese mici nesemni!icative şisa" n evitarea sit"aţiilor care ar d"ce la s"ccese relevante ceea ce determină o vi'i"ne şi mai pesimistă as"pra propriei persoane. Ast!el se instalea'ă cerc"l vicios din interior"l căr"ia este gre" de scăpat. e asemenea s-a constatat că spre deosebire de persoanele c" stimă de sine ridicată care şi interpretea'ă s"ccesele n mod"ri di!erite apelnd la o gamă largă de atrib"iri n !avoarea proprie şi care se comportă mai variat persoanele c" stimă de sine scă'"tă a" comportamente şi a"toatrib"iri mai restrnse şi mai p"ţin a"to!avorabile 7$all şi LoroUit' 199# aped 0l"ţ 2((18. >n acelaşi mod şi relaţiile dintre evaluarea de sine, e"ort şi reevaluarea sinelui ţi con!eră "n aspect ciclic dinamicii stimei de sine. Larter 719%38 a!irmă că termen"l Ma"toeval"are? este !recvent "tili'at pentr" a se re!eri la aspecte ale motivaţiei şi dispo'iţiei. *tima de sine naltă este asociată c" o
31
dispo'iţie po'itivă c" sentimente de optimism şi o relativă m"ltă energie. *tima de sine scă'"tă este acompaniată de sentimente de ndoială c" privire la valoarea şi acceptarea de sine de abandon s"părare şi chiar tristeţeB asemenea sentimente pot !i nsoţite de o energie relativ scă'"tă şi o motivaţie slabă invariabil re'"ltnd "n e!ort scă'"t. >n acest !el sentimentele despre sine constit"te "n cicl" repetitiv ast!el nct sentimentele ce apar din a"toapreciere tind să prod"că "n comportament care ntăreşte acele sentimente - att po'itive ct şi negative. orm"larea ciclică a stimei de sine este similară c" concepţia l"i 6and"ra 719%)8 re!eritoare la e!icacitatea de sine adică la procesele prin care percepţiile propriilor capacităţi şi a acţi"nii e!iciente se a!ectea'ă reciproc. &" alte c"vinte acţi"nea e!icientă o!eră persoanei posibilitatea de a vede pe sine ca !iind competentă această a"topercepţie d"cnd la o altă acţi"ne e!icientă şi aşa mai departe. Acelaşi cerc se aplică şi a"topercepţiilor incompetenţei. Tot"şi 6and"ra relativi'ea'ă problema şi averti'ea'ă că "n sentiment al e!icacităţii personale n" apare doar din invocarea capacităţii. A 'ice ceva n" treb"ie con!"ndat c" a crede că este aşa c"m s-a 'is. A 'ice doar că cineva este capabil n" este n mod necesar a"toconvingător n special cnd contra'ice convingerile !erme preexistente. 6ednar Gells şi eterson 719%98 s"sţin că poate există o identitate Msit"aţională? prec"m şi o identitate Mgenerală? s"gernd că stima de sine poate varia de la o sit"aţie interpersonală la alta. &" alte c"vinte deşi context"l general al experienţei poate rămne constant modi!icările din sit"aţiile interpersonale pot ca"'a reeval"area sinel"i. e exempl" o pro!esoară se poate aprecia dest"l de m"lt n context"l predării la clasa ei dar cnd sit"aţia interpersonală se schimbă odată c" intrarea "n"i coleg director sa" părinte ea şi poate modi!ica a"toeval"area probabil n /os. eşi pro!esoara este exact aceeaşi persoană cinci min"te nainte de venirea celeilalte persoane şi cinci min"te d"pă schimbarea n stima de sine este determinată de pro!esoara nsăşi at"nci cnd ea atrib"ie o semni!icaţie mai mare eval"ării sale de către ceilalţi dect acordă propriei sale eval"ări. reci'ăm nsă că nivel"l stimei de sine n" poate !i a!ectat semni!icativ de evenimentele minore a"torii citaţi re!erind"-se la variaţiile inerente ale a"toeval"ărilor cotidiene. &ert este nsă că distrugerea (pierderea) stimei de sine a unei persoane pe o anumită dimensiune, pierderea stimei în ochii celorlalţi (cauza tipică a pierderii stimei de sine) este urmată de o tendinţă rapidă de reconstruire a stimei de sine pe o altă dimensiune.
>n timp ce ad"lţii pot ca"'a contexte şi sit"aţii interpersonale care le maximi'ea'ă stima de sine şi pot l"pta pentr" a le evita pe acelea care le minimi'ea'ă stima de sine copiii se a!lă n p"tereala discreţia sit"aţiilor n care i plasea'ă ad"lţii. >ntr"ct copiii di!eră din p"nct"l de vedere al medi"l"i
32
c"lt"rii etc. o gamă mai degrabă largă dect ng"stă de sit"aţii interpersonale ar treb"i să le !ie !"rni'ate. &" alte c"vinte este probabil că "n program n copilăria mică să crească stima de sine a copiilor şi capacităţile de a !ace !aţă !l"ct"aţiilor inevitabile ale stimei de sine at"nci cnd o varietate de tip"ri de sit"aţii interpersonale le este disponibilă. Această !orm"lare a dinamicii sentimentelor despre sine con!irmă perspectiva con!orm căreia stima de sine merită preoc"pările ed"catorilor şi părinţilor. &" toate acestea ar"ncă de asemenea o ndoială as"pra aserţi"nii !recvente potrivit căreia dacă respectivii copii s"nt ntr-"n !el determinaţi să aibă sentimente po'itive !aţă de sine s"cces"l la şcoală va "rma inevitabil. &" alte c"vinte doar pentr" că aceşti copii a" nevoie să aibă sentimente po'itive despre sine sp"nnd"-le că s"nt speciali sa" "nici şi !"rni'nd"-le alte asemenea la"de poate să n"-i detemine n mod necesar să creadă că s"nt aşa sa" să provoace n ei sentimente po'itive despre sine.
2$2 STI50DE SINE .NALT0 4I STI50 DE SINE SC0UT0 5ANI,EST0RILE CO5PORTA5ENTALE
a) Shemele de sine, atitudini şi valori Dna din preoc"pările constante ale cercetătorilor este repre'entată de modalitatea n care conceptele de sine sa" schemele de sine 7 sel"-schemas8 ale persoanelor c" stima de sine ridicată di!eră de acelea ale persoanelor c" stima de sine scă'"tă 7$oretti Liggins 199(B 6a"meister 1993B LeUstone $anstead 199# etc.8.
J Po'itivis"&!< cercetările a" demonstrat că oamenii c" "n nivel nalt al stimei de sine şi valori'ea'ă s"perior trăsăt"rile po'itive şi le devalori'ea'ă pe cele negative n comparaţie c" cei care a" o stimă de sine scă'"tă. Acest l"cr" n" nseamnă nsă că persoanele c" o stimă de sine scă'"tă a" păreri negative despre sine ci că părerile lor despre sine s"nt mai p"ţin po'itive. Tot"şi "nele st"dii s"gerea'ă că persoanele c" o stimă de sine ridicată a" realmente ntr-o oarecare mas"ră mai m"lte atrib"te şi re'"ltate po'itive dect cei c" o stimă de sine scă'"tă deşi alte st"dii s"gerea'ă contrari"l an"me !apt"l că n" s-a p"t"t dovedi că nivel"l ridicat al stimei de sine corelea'ă c" pre'enţa la persoanele respective a "nor per!ormanţe mai b"ne sa" a mai m"ltor caracteristici po'itive. &ert este nsă că persoanele c" o stimă de sine ridicată datorită !apt"l"i ca şi valori'ea'ă trăsăt"rile po'itive pe care le a" tind să !ie mai !ericite mai satis!ăc"te de viaţa lor şi mai bine adaptate.
33
J Certit&dinea persoanele c" o stimă de sine naltă a" concepte de sine care s"nt mai clare mai bine artic"late mai sig"re şi intern consistente dect persoanele c" stima de sine scă'"tă. &ele c" stima de sine ridicată par a !i n special sig"re de atrib"tele lor po'itive pe cnd cele c" stimă de sine scă'"tă a" tendinţa de a !i relativ nesig"re att n legăt"ră c" atrib"tele lor po'itive ct şi c" cele negative. &" ct persoanele s"nt mai nesig"re de propriile lor concepte de sine !ie po'itive !ie negative c" att ele s"nt mai s"spicioase n eval"area in!ormaţiilor relevante pentr" sine.
J Discrepanţe!e de sine persoanele c" stimă de sine naltă a" concepte de sine care coresp"nd n mai mare măs"ră standardelor sa" scop"rilor prop"se dect persoanele c" stimă de sine scă'"tă. @ stimă de sine naltă este asociată c" mai p"ţine discrepanţe ntre sinele real şi sinele ideal.
J I"portanţa att cei c" stima de sine naltă ct şi cei c" stima de sine scă'"tă consideră că este important să aibă atrib"te po'itive. Tot"şi persoanele c" stimă de sine ridicată tind să devalori'e'e sa" să considere atrib"tele negative pe care le posedă şi atrib"tele po'itive pe care n" le posedă ca !iind mai p"ţin importante pe cnd cele c" stima de sine scă'"tă par a n" devalori'a caracteristicile lor negative şi nici atrib"tele po'itive pe care n" le posedă. Ast!el in!ormaţiile din domenii relevante pentr" sine ar treb"i să in!l"enţe'e n mai mare măs"ră dispo'iţia şi stima de sine a persoanei dect in!ormaţiile din domenii mai p"ţin importante.
J Perspective!e de viitor persoanele c" o stimă de sine naltă a" aşteptări po'itive n legăt"ră c" e!ort"rile şi re'"ltatele lor viitoare spre deosebire de persoanele c" stimă de sine scă'"tă caracteri'ate prin aşteptări relativ negative. rin "rmare stima de sine naltă corelea'ă po'itiv c" e!icacitatea de sine. Aceste aşteptări pot !i concept"ali'ate ca sine-"ri posibile sa" concepţii ale sinel"i care pot !i reali'ate n viitor. ersoanele c" o stimă de sine scă'"tă a" mai m"lte sine-"ri posibile negative şi mai p"ţine sine-"ri po'itive dect persoanele c" stima de sine ridicată.
J A&toaprecierea n anticiparea "nei eval"ări persoanele c" stimă de sine ridicată s"nt mai p"ţin anxioase şi as"mă "n risc mai mare şi n" e'ită să se pre'inte ntr-o l"mină "şor de!avorabilă pentr" a avea "n cştig mai mare n ca' de s"cces. Persoanele cu stimă de sine scăzută sunt mai anxioase în timpul aşteptării evaluării, ocolesc riscurile şi nu caută să se minimalizeze pentru a putea apoi evita responsabilitatea eşecului.
&on!r"ntate c" evenimente negative sa" po'itive persoanele c" stimă de sine ridicată găsesc mai "şor in!ormaţii po'itive despre sine pe care le consideră şi mai Mvalide? comparativ c" in!ormaţiile de'avanta/oase.
34
Tendinţa a"toatrib"tivă a as"mării responsabilităţii pentr" s"cces şi a declinării acesteia pentr" eşec este mai pregnantă la persoanele c" stima de sine ridicată. &a"'ele acestor tendinţe relativ op"se par a consta n !apt"l că respectivele categorii de persoane prel"cre'ă di!erit in!ormaţiile despre sine re!eritoare la prote/area e"l"i ct şi n di!erenţe motivaţionale.
J *ine!e psi%o!o#ic oamenii c" stimă de sine ridicată a" mai m"lte şanse să !ie !ericiţi adaptaţi şi satis!ăc"ţi trec prin mai m"lte emoţii po'itive. &ei c" stima de sine scă'"tă s"nt mai v"lnerabili mai predisp"şi la depresie la gnd"ri s"icidare şi chiar la tentative n acest sens. &ubliniem însă "aptul că există destule argumente în "avoarea unor corelaţii curbilinii, * inversat, între nivelul stimei de sine şi multe din variabilele analizate . Am anali'at de/a e!ectele de
narcisism aroganţă ngm!are etc. derivate ditntr-o stimă de sine nerealistă şisa" s"pradimensionată. &oopersmith a concl"'ionat că stima de sine po'itivă este "n aspect important al "nei sănătăţi psihologice b"ne şi că mod"l c"m i tratea'ă părinţii in!l"enţea'ă de'voltarea stimei de sine.
) !eac"ia la eşec şi critică # !ela"ia dintre anxietate şi stimă de sine +n general, eşecul antrenează o reacţie anxioasă la toate persoanele a"late într-o atare situaţie, reacţie care însă este trecătoare# la persoanele cu stimă de sine scăzută, sentimentele negative persistă o perioadă de timp.
Acest !enomen se poate explica n mai m"lte mod"ri. in p"nct de vedere comportamental persoanele c" stimă de sine naltă se implică mai rapid n noi acţi"ni care le distrag de la eşec"l anterior şi le !ac să-1 "ite. in p"nct de vedere strict motivaţional o naltă stimă de sine le a/"tă se relativi'e'e şi să n" se simtă devalori'ate n ansambl" de "n sing"r eşec. Iar din punct de vedere emoţional, persoanele cu stima de sine scăzută sunt mai "recvent dominate de emoţiile negative pe care decepţia eşecului le determină, le alimentează şi le reactivează. celaşi "enomen este regăsit şi în cadrul criticii, în sensul că persoanele cu un nivel mai scăzut al stimei de sine sunt mai sensibile decăt celelalte persoane la intensitatea şi durata criticii. /iind in"ormaţii utile, critica declanşează la aceste persoane emoţii de tristeţe şi de con"uzie, uneori exagerate în raport cu mesa0ul, dar totdeauna invers proporţionale cu nivelul stimei de sine 7$etalsHI
19938. ornind de la "n paradox şi an"me chiar dacă s"!eră persoanele c" stimă de sine red"să s"nt cteodată cele care ca"tă cel mai m"lt critica ;.6. Jiesler 7199)8 a reali'at "rmător"l experiment "nor persoane vol"ntare gr"pate n trei categorii E "nele c" stimă de sine naltă altele c" stimă de sine scă'"tă şi altele c" adevărat deprimate E li s-a prop"s să primească in!ormaţii po'itive sa" negative
3#
despre ele 7M pornind de la chestionarele care vi s-a" aplicat vă p"tem sp"ne că p"nctele d"mneavoastră !orte sa" p"nctele d"mneavostră slabe?8. &ei care a" cer"t să a"dă mai degrabă in!ormaţiile negative despre ei nşişi a" !ost s"biecţii deprimaţi 7%2O8 iar dintre persoanele c" stima de sine red"să 7)4O8 a" ales să primească criticile spre deosebire de persoanele c" stima de sine ridicată care a" ales să a"dă criticile doar n proporţie de 2#O. 6a"meister 719938 consideră raportnd"-se la acest experiment că s"biecţii c" stima de sine scă'"tă ca"tă aceste mesa/e negative n sing"rele domenii pe care le consideră modi!icabile probabil pentr" că se gndesc să poată progresa. >n alte domenii nsă pre!eră complimentele prin "rmare comportament"l lor !iind c" tot"l adaptat şi !"ncţionat 7ve'i Tabel"l ap"d. =elord AndrV 19998. >n schimb persoanele c" stima de sine naltă n" acordă o importanţă !oarte mare criticii bine !ondate ele !iind capabile primind mesa/ele negative să se concentre'e pe p"nctele lor !orte şi să se lase mai p"ţin contaminate de emoţiile negative.
Reacţia !a e;ec ;i critică a persoane!or c& sti"ă de sine 9na!tă ;i a ce!or c& sti"a de sine scă'&tă STI5A DE SINE SC0UT0 e moment reacţionea'ă emoţional la eşec :şec"l lasă o "rmă emoţională d"rabilă
STI5A DE SINE .NALT0 e moment reacţionea'ă emoţional la eşec :şec"l lasă p"ţine cicatrici emoţionale
*e prăb"şesc dacă s"nt criticaţi as"pra
d"rabile ot re'ista la criticile as"pra p"nctelor
p"nctelor n care ei consideră ca s"nt
sensibile sa" se pot apăra energic
compentenţi 7şi n principi" non-criticabili8 &a"tă in!ormaţiile negative despre ei *e /"sti!ică d"pă eşec
," prea ca"tă in!ormaţiile negative despre ei ," se simt obligaţi să se /"sti!ice d"pă "n
"pă "n eşec se compară c" cei mai
eşec "pă eşec sp"n că şi m"lţi alţii ar !i eş"at la
p"ternici *e simt respinşi dacă s"nt criticaţi Anxietate p&ternică 9n 6aţa eva!&ării de
rnd"l lor ," se simt respinşi dacă s"nt criticaţi Anxietate red"să n !aţa eval"ării de către
către cei!a!ţi
ceilalţi ANA,TA5:
:PANA,TA5:
.n raport c& critica8 s&6erinţa d&rabi!ă ;i ;e'istenţă la adversitate. &neori excesivă8 anxietate anticipată2 ANA,TA5:
:PANA,TA5:
3)
$otivaţia pentr" a n" eş"a capacitate de a ot să n" ţină cont de critici. asc"lta de părerile critice. *e pare că aceste persoane i consideră mai credibili pe interloc"torii care le la"dă dect pe cei care i critică ntr"ct a" tendinţa de a !iltrarespinge mesa/ele !oarte de'agreabile. entr" persoanele c" stimă de sine scă'"tă la"dele şi n" criticile s"nt cele care le permit să-şi schimbe imaginea pe care o a" desepre ele nsele. ar acest l"cr" n" nseamnă că ele s"nt indi!erente la critici ci din contră şi dacă se simt p"se la ndoială ele riscă să !ie mai atente la de!ectele celorlalţi. *-a demonstrat că s"biecţii c" stima de sine naltă şi amintesc de trei ori mai m"lte greşeli comise dect cei din /"r"l lor comparativ c" sit"aţia n care ei nşişi a" !ost s"rprinşi n c"lpă 76a"meister 19938. =egat tot de reacţia la eşec şi critici s-a p"s problema relaţiei dintre consecinţele sociale ale deci'iei şi di!erenţele dintre s"biecţii c" stima de sine naltă şi scă'"tă. $a/oritatea cercetătorilor con!irmă că principalele obstacole ale acţi"nii s"b toate !ormele sale la persoanele c" stima de sine scă'"tă s"nt impresia şi /"decata cel"ilalt iar consecinţele s"nt risc"l de a !i criticat şi respins. Dn"l din st"diile reali'ate pe această temă arată că at"nci cnd persoanele şti" că deci'iile lor vor !i /"decate de alţii ele şi minimali'ea'ă as"marea risc"l"i dacă a" o stimă de sine red"să şi n" !ac acest l"cr" dacă a" o stimă de sine naltă. in contră n ca'"l deci'iilor !ără /"decată socială n" există di!erenţe ntre gr"p"rile c" naltă şi gr"p"rile c" red"să stimă de sine 76a"meister 1993 ap"d =elord AndrV 19998.
2?2 5ENINEREA8 PROTEKAREA 4I CULTI-AREA STI5EI DE SINE >ntr"ct stima de sine este "n element cheie al sistem"l"i perosnalităţii şi al comportamentelor interpersonale şi sociale ale indivi'ilor mai ales n c"lt"ra e"ro-americană ea a devenit "n obiectiv principal al acţi"nilor psihopedagogice şi psihoterape"tice. Act"almente se p"ne accent !oarte m"lt pe c"ltivarea stimei de sine vi'nd"-se n prim"l rnd medi"l !amilial şi şcolar pentr" că pe de-o parte personalitatea copiilor este mai plastică exp"să pregnant la similări şi pe de altă parte !iindcă aici se pot instit"i c" mai mare "ş"rinţă metode organi'ate şi e!iciente de a reali'a acest l"cr". sihologi asistenţi sociali sociologi şi experţi din alte domenii
3+
prec"m şi o parte a opiniei p"blice insistă că treb"ie acordată o atenţie mai mare !ormării la elevi la copii şi tineri n general a "nei concepţii de sine po'itive şi a "nei ncrederi mai mari n propia persoană şi anga/ată n viaţa socială. *til"rile ed"caţionale excesiv de a"toritare contin"ă să !ie pre'ente n raport"rile dintre pro!esori şi copii părinţi şi copii acompaniate deseori de "milinţa copiilor acest l"cr" avnd e!ecte de'astr"oase as"pra personalităţii n !ormare şi prioritar n ceea ce priveşte stima de sine. *imons et al. 7199948 consideră că tehnicile şi !actorii cei mai importanţi n creşterea stimei de sine s"nt -
identi!icarea ca"'elor "nei scă'"te stime de sine şi de!inirea domeniilor importante
de competenţăB -
s"port"l psihoa!ectiv şi aprobarea socialăB
-
asimilarea motivaţiei de reali'are a!irmareB
-
tehnici psihologice de a !ace !aţă di!ic"ltăţilor şi stres"l"i.
Aceşti patr" !actori s"nt n raport de intercondiţionare şi treb"ie antrenaţi toţi n e!ort"rile de mb"nătăţire a stimei şi ncrederii !aţă de propria persoană binenţeles c" ponderi di!erite de la sit"aţie la sit"aţie şi de la individ la individ. *t"diile e!ect"ate demonstrea'ă că apel"l la mi/loacele care vi'ea'ă mb"nătăţirea stimei de sine ca atare n" este s"!icient şi dest"l de prod"ctiv. >ndemn"l adresat tinerilor de a-şi c"ltiva stima de sine şi m"nca de Mil"minare? a părinţilor şi ed"catorilor de a-i nc"ra/a să procede'e ast!el şi chiar schimbarea atit"dinii lor şi comportamentelor !aţă de tnăra generaţie n" cond"c a"tomat la re'"ltat"l scontat. 0mportant este să se identi!ice ca"'ele mai pro!"nde ale "nei stime de sine scă'"te şi de a ntrevedea şi o!eri posibilităţile concrete de a"toreali'are. 0denti!icarea s"rselor stimei de sine respectiv competenţa n domeniile importante pentr" sine prec"m şi s"port"l social s"nt extrem de importante pentr" mb"nătăţirea stimei de sine. Ast!el Larter 7199(8 a arătat că programele de mb"nătăţire a stimei de sine lansate n *DA n anii W)( care se axa" pe promovarea şi ns"şirea de către indivi'i a tehnicilor psihologice prin care să se simtă bine să-şi preţ"iască propria persoană s-a" dovedit ins"!iciente. *e prop"n n schimb programe care să vi'e'e cearea de oport"nităţi prin care indivi'ii să se poată reali'a n domenii considerate de ei importante adică obţinerea "nei stime de sine nalte prin per!ormanţe e!ective n domenii relevante pentr" di!eriţi membrii ai "nei societăţi. o"ă strategii c" caracter de masă s"nt prod"ctive n acest sens a nc"ra/a societatea să rec"noască meritele şi bene!iciile competenţelor n diverse activităţi şi domenii n" doar n cel şcolar-academicB a-i !ace pe oameni şi n special pe tineri să nţeleagă că ed"caţia este tot"şi principal"l instr"ment de obţinere a s"cces"l"i şi de a acorda "n s"port
3%
psihosocial şi ed"caţional s"plimentar celor c" per!ormanţe şcolare red"se respectiv c" o stimă de sine scă'"tă. &heia "nei stime de sine sănătoasă ar !i com!orm "n"i raport al *ocietăţii ali"ornia 1as2 /orce 72(((8 -
acceptarea de sineB
-
toleranţaB
-
prop"nerea de scop"ri realiste n context"l responsabilităţii pentr" propriile acţi"niB
-
as"marea valorii şi importanţei celorlalţi.
e'voltarea acestor calităţi ar treb"i să se !acă ntr-o atmos!eră de respect m"t"als"port reciproc şi ntr-"n context de negocieri si n" de ab"'. *"port"l emoţional şi aprobarea socială regăsite s"b !orma con!irmării din partea celorlalţi in!l"enţea'ă !oarte p"ternic stima de sine a "nei persoane. erceperea lipsei s"port"l"i emoţional sa" a "n"i !eedbacH negativ din partea persoanelor semni!icative pentr" persoană c"m ar !i părinţii prietenii sa" pro!esorii are ca e!ect de cele mai m"lte ori o stimă de sine scă'"tă. ar există şi sit"aţii n care stima de sine creşte ca "rmare a existenţei "nor s"rse alternative ale s"port"l"i emoţional n sens"l că o relaţie interpersonală de calitate poate compensa de!icienţe ale s"port"l"i emoţional din partea altora semni!icativi. A"toreali'area persoanei poate d"ce de asemenea la creşterea stimei de sine n sens"l că persoanele care a" comportamente motivaţionale de ndepliniri a scop"rilor şi le-a" reali'at pe acestea sa" alte comportamente similare vor avea "n nivel mai ridicat al stimei de sine. *tima de sine creşte de m"lte ori at"nci cnd persoana se con!r"ntă c" o an"mită problemă şi ncearcă să o n!r"nte mai degrabă dect să o evite. >n acest ca' persoana va aborda problema realist sincer nonde!ensiv ceea ce d"ce la gnd"ri a"toeval"ative !avorabile şi mai departe la a"toaprobare şi stimă de sine ridicată. >n schimb a"toeval"ările ne!avorabile atrag negarea decepţia şi evitarea problemei ceea ce d"ce n !inal la a"tode'aprobare şi stimă de sine scă'"tă. in acest p"nct de vedere se poate vorbi de do"ă modalităţi prin care oamenii şi pot prote/a stima de sine !ie s"nt corecţi n preceperile de sine existnd o corespondenţă ntre percepţia de sine şi realitate !ie şi distorsionea'ă părerea despre ei nşişi pentr" a creşte stima de sine.
39
CAPITOLUL $ POSI*ILIT0I DE INTER-ENIE PSI3OTERAPEUTIC0 .N CAUL AN/IET0II +ENERALIATE
0n general anxietatea se tratea'ă c" o terapie combinată "şor accesibilă. entr" a reali'a "n tratament complex şi e!icient este "tilă combinarea tehnicilor de relaxare c" in!ormarea pacient"l"i as"pra originii simptomelor şi invăţarea tehnicilor de controlare a anxietăţii provocate de gănd"rile negative. acientii anxioşi interpretea'ă eronat semni!icaţia "nor simptome ca palpitaţiile sa" ameţeala temnd"-se că acestea s"nt semnele "nei boli somatice grave. e aceea este "til să i se explice pacient"l"i !i'iologia răsp"ns"l"i anxios şi relaţia sa c" t"lb"rările anxioase. =i se cere pacienţilor să-şi red"că gănd"rile negative nn do"ă mod"ri. Dna dintre modalităţi este diistragerea. e exempl" pacient"l"i i se poate cere să-şi concentre'e atenţia as"pra"nor detalii din /"r sa" să medite'e la o an"mită sit"aţie s"gerată event"al de terape"t. @ altă metodă este repetarea "nor propo'iţii liniştitoare care combate mesa/"l gnd"l"i negativ.de exempl" la gnd"l ameţeala pe care o am nsamnă că neb"nesc? i se cere pacient"l"i să-şi repete deşi m"lte persoane ameţesc ele n" neb"nesc?.
$212 INTER-ENIA PSI3ANALITIC0 .N CAUL AN/IET0II entr" psihanalişti anxietatea excesivă n"mită de ei anxietate nevrotică? este simptom"l con!lictelor inconştiente neadecvat re'olvate şi datnd din prima copilărie. entr" ei acient"l se angoasea'ă tocmai pentr" a combate o angoasă m"lt mai pro!"ndă inconştientă ce ţine de "n"l sa" mai
4(
m"lte evenimente din primii ani de viaţă. eci această anxietate a cotidian"l"i este trad"cerea "nei probleme ncă mai vechi de care pacient"l n" este conştient. >n cadr"l "nei psihanali'e el ar p"tea retrăi experienţele emoţionale ale trec"t"l"i să" prin trans!er şi ast!el s-ar sesi'a adevata nat"ră a propriei anxietăţi şi s-ar elibera de ea. Această teorie sed"ce din mai m"te motive •
$n cadrul unei psihanalize pacientul a%lă că propriile simptome au un sens ce poate %i cunoscut& Aceasta l motivea'ă. @amenii pre!eră să creadă că ră"l lor are o explicaţie? pe care ei o pot găsi in trec"t dect să li se sp"nă că anxietatea lor este "n amestec nedi!erenţiat intre ereditate şi ed"caţie. entr" !iinţele "manecare s"ntem speranţa de a p"tea inţelege este extrem de imbietoare şi probabiil că n sine are şi e!ect terape"tic.
•
'atorită unui tratament ,,de %ond( pacientul speră intro vindecare deplină alt!el sp"s speră să atingă acea stare de sănătate psihologică !ără să mai !ie necesară contin"area "n"i tratament. *"nt psihanalişti care a!irmă că ei n" garantea'ă deloc o vindecare tot"şi tocmaiaceasta speră pacienţii lor.
•
*n cadrul unei psihanalize pacientului i se propune să %ie chiar el autorul propriei vindecări c" spri/in"l !ireşte al "n"i terape"t dar !ără a se s"p"ne vre"nei medicaţii sa" !ără a se con!orma recomandărilor "n"i terape"t.
•
+ psihanaliză este inso"ită şi de texte de re%erin"ă captivante dintre care m"lte s"nt clare chiar pentr" "n neiniţiat 7 mai c" seamă texte din re"d8. &" toate că ma/oritatea psihanaliştilor n" le recomandă pacienţilor lect"ra de texte psihanalitice tot"şi m"lţi dintre aceştia n" re'istă tentaţiei !ie din speranţa asc"nsă că-şi vor p"te nţelege mai bine propriile probleme !ie pentr" a grăbi mers"l terapiei sa" pentr" a deveni ei nşişi psihanalişti.
•
Psihanaliza propune o terapie de durată ceea ce adesea are "n e!ect liniştitor as"pra pacient"l"i 7terape"t"l ma" va !i ntotde"na aici?8. e de altă parte dacă d"pă cteva l"ni sa" ani n" este ncă vi'ibilă nici o ameliorare acest !apt n" este resimţit ca "n eşec ci doar ca "n indici" că travali"l analitic n" a avansat ndea/"ns. Tot"şi n" s"nt s"!iciente aceste motive pentr" a recomanda oricărei persoane anxioase să se
s"p"nă "nei psihanali'e sa" "nei psihoterapii analitice. acă in an"mite t"lb"rări anxioase bine de!inite 7!obii agora!obii atac"ri de panică t"lb"rări obsesionale8 terapiile cognitiive şi comportamentale a" vădit o e!icacitate adesea spectac"loasă "rmată şi adeverită de n"meroase st"dii !ăc"te de echipe di!erite ct priveştesimplii? anxioşi imaginea este 41
mai p"ţin clară.e pildă observaţiile !ăc"te separat ca şi n"meroasele st"dii a" dovedit că printr-o terapie psihanalitică starea pacienţilor "şor anxioşi sa" deprimaţi se ameliora vi'ibiil comparativ c" starea celor ce se găsea" pe lista de aşteptare !ără a !i !ost s"p"şi vre"n"i tratament. e de altă parte aşa c"m demers"l psihanalitic n" poate ntr"ni aprecierea "nanimă a pacienţilor nici demers"l cognitiv sa" comportamental -c" des!ăş"rarea sa metodică c" obiectivele sale bine preci'ate c" accent"l pe care-l p"ne pe re'"ltatele observabiile- n" poate !i pe plac"l t"t"ror. 0n "ltima perioadă s-a "tili'at c" s"cces combinarea metodelor din cadr"l di!eritelor şcoli terape"tice ren"nţnd"-se treptat la excl"sivitatea "nei sing"re şcoli de psihoterapie.
$22 PSI3OTERAPIA CO+NITI-@CO5PORTA5ENTAL0 A AN/IET0II Tratament"l psihologic al anxietăţii generali'ate conţine n general do"ă elemente de ba'ă relaxarea modi!icarea cognitivă. acient"l"i i se prop"ne 3. să se iniţieze în tehnici de relaxare, pentru a-şi controla singur reacţiile anxioase excesive# 4. şedinţele de restructurare cognitivă! terapeutul il a0ută pe pacient să îşi reconsidere g$ndurile anxioase. +n special il a0ută să "acă o nouă evaluare in privinţa gravităţii şi probabilităţii pericolelor pe care le supraestimează.
sihoterapia este nsoţită "neori de "n tratament medicamentos pentr" că mai inti de toate pacient"l se a!lă intr-o s"!erinţă pro!"ndă şi treb"ie a/"tat imediat şi apoi pentr" că la !el ca n m"lte din t"lb"rările psihice asocierea psihoterapiei c" medicaţia in an"mite ca'"ri este m"lt mai e!icientă decăt oricare din cele do"ă l"ate separat.
12 Re!axarea< "odi6icarea si"pto"e!or 6i'ice a!e an#oasei rima parte are drept scop invăţarea "nei metode de relaxare aplicate in sit"aţiile care-i creea'ă pacient"l"i anxietate. :ste vorba despre o relaxare controlată declanşată chiar de s"biect in moment"l in care simte cel ami mic indici" psihologic sa" !i'ic de anxietate. ;elaxarea m"sc"lară progresivă inseamnă că m"şchii s"nt relaxaţi treptat ncepnd c" minile şi braţele şi ncheind c" m"şchii icoarelor. 0niţial exerciţiile de relaxare treb"ie e!ect"ate cel p"ţin o dată pe 'i pre!erabil inainte de orice activitate care s-ar p"te dovedi di!icilă. =a ncep"t e!ect"a-ţi exerciţiile intr-o cameră liniştită !erit de intrer"peri in aşa !el inct să vă p"teţi concentra n ntregime as"pra relaxării. :ste important să n" vă gindiţi la nimic n timp ce vă relaţaţi. "pă incheierea relaxării n"
42
săriţi imediat in picoare. $ai inti s-ar p"tea să simţiţi o "şoară amaţeală şi să interpretaţi acest indici" al "nei alte probleme. 0n al doilea rnd e posibil să reveniţi imediat la tensi"nea c" care s"nteţi obişn"iţi.;idicaţi-vă incet şi incercaţi să menţineţi starea de relaxare ct mai m"lt posibil apoi contin"aţi-vă activităţile intr-"n ritm lent calm.Treb"ie av"t n vedere că relaxarea est o abilitate care se per!ecţionea'ă prin exerciţi". &" ct vă relaxaţi mai des c" att pro!"n'imea acesteia va spori iar e!ectele vor d"ra mai m"lt. Treb"ie să e!ect"aţi exerciţii 'ilnic vreme de cel p"ţin % săptămni pentr" a obtine re'"ltate c" e!ecte de d"rată.*-a constatat că persoanele care bene!icia'ă cel mai m"lt de pe "rma relaxării s"nt cele care o practică reg"lat !ie apelea'ă la ea imediat cnd observă o creştere a tensi"nii sa" anxietăţii. @ relaxare e!icientă se reali'ea'ă c" a/"tor"l exerciţiilor de relaxare i'ometrică pe care le vom descrie in contin"are. :xerciţiile de relaxare i'ometric pot !i e!ect"ate in cadr"l sit"aţiilor cotidiene. $a/oritatea exerciţiilor n" implică modi!icări evidente ale post"rii sa" mişcări speciale. 0n primele etape ale tratament"l"i vatreb"i să e!ect"aţi aceste exerciţii de mai m"lte ori pe 'i pentr" a contracara tensi"nea şi amenţine o stare de relaxare mai ales cnd s"nteţi anxioşi.
'escrierea tehnicii de relaxare izometrică :xistă cteva elemente importante pe care treb"ie să le aveţi in minte at"nci cnd e!ect"aţi exerciţiile i'ometrice. Ni se cere să vă ţineţi respiraţia timp de + sec"nde odată c" dimin"area tensi"niidar "nel epersoane consideră acest interval prea l"ng. ," vă !actţi gri/i in legăt"ră c" ţinerea respiraţiei incercaţi să atingeţi + sec"nde dacă p"teţi insă acest !apt n" are o mare importanţă. &el mai important l"cr" este să vă concentraţi as"pra ind"cerii lente a tensi"nii timp de aproximativ + sec"nde şi apoi as"pra eliminării ei vreme de aproximativ + sec"nde. &ea mai com"nă greşeală legată de acest tip de exerciţii o constit"ie ind"cerea prea rapidă a tensi"niisa" provocarea "nei tensi"ni prea mari. Aceste exerciţii treb"ie să !ie moderate şi lente. *cop"l lor este să v să vă sporească tensi"nea. acă circ"mstanţele n" vă permit să vă menţieţi incordarea timp de + sec"nde p"teţi tot"şi să pro!itaţi de exerciţi" prin ind"cerea lentă a tensi"nii ntr-"n an"mit interval de timp şii prin eliminarea ei n aceeaşi manieră.
Exe"p!e de exerciţii
Pozi"ia şezând sau culcat, ntrun spa"iu intim•
Trageţi aer n piept şi ţineţi-vă respiraţia cel m"lt + sec"nde.
•
>n acelaşi timp intindeţi braţele şi picioarele n !aţă şi incordaţi toţi m"şchii corp"l"i.
•
"pă + sec"nde expiraţi şi sp"neţi-vă incet relaxea'ă-te?. 43
•
:liminaţi toată tensi"nea din m"şchi.
•
>n min"t"l "rmător de !iecare dată cnd expiraţi sp"neţi-vă relaxea'ă-te? şi lăsaţi toată incordarea să se elimine din m"şchi.
;epetaţi exerciţi"l pnă ce simţiţi sen'aţia de relaxare.
.ezând, ntrun spa"iu pulic •
Trageţi aer n piept şi ţineţi-vă respiraţia cel mai m"lt + sec"nde
•
>n acelaşi timp ncordaţi lent m"şchii picioarelor ncr"cişnd"-vă gle'nele şi apăsnd in /os picior"l de deas"pra in timp ce incercaţi să ridicaţi picior"l dedes"bt.
Sau •
Trageţi picioarele in direcţii op"se in timp ce ţineţi gle'nele incr"cişate.
•
"pă + sec"nde expiraţi şi sp"neţi-vă ncet relaxea'ă-te?.
•
:liberaţi-vă m"şchii de orice tensi"ne.
•
e parc"rs"l min"t"l"i "rmător la !iecare expiraţie sp"neţi-vă relaxea'ă-te? şi eliminaţi toată tensi"nea m"sc"lară.
/meri şi gt•
;idicaţi din "meri.
•
=ăsaţi "merii să cadă iar braţele să atrne pe lngă corp.
2 I'o!area ;i "odi6icarea #7nd&ri!or a&to"ate Xedinţele de restr"ct"rare cognitivă pres"p"ne mai m"lte etape
a2 P&nerea in re!aţie a e"oţiei8 a co"porta"ent&!&i ;i a #ri:ii Treb"i stabilită legăt"ra sit"aţie-emoţie anxioasă. rimele şedinţevor avea drept scop evidenţierea sit"aţiilor care provoacă anxietate stabilirea legăt"rii sit"aţie-emoţie este prim"l pas in inţelegerea att de către pacient ct şi de terape"t a sens""l"i anxietăţii. e alt!el adeseori s-a ncercat identi!icarea anxietăţii generali'ate c" o anxietate liberă? şi !ără legăt"ră c" repre'entaţiile mentale. Această concepţie p"să in circ"laţie de !re"d a !ost m"ltă vreme 44
admisă la !el ca şi explicaţia psihanalitică nedemonstrată con!orm căreia anxietatea generali'ată ar re'"lta din abstiinenţa sex"ală sa" din act"l intrer"pt. Anali'a !"ncţională de'voltată de terapia cognitivă permite p"nerea n relaţie a anxiietăţii c" di!eritele sit"aţii declanşate şi arată că este insoţită de repre'entări mentale legate de schemele cognitive.
b2 Idendi6icarea #7nd&ri!or a&to"ate Anali'a !"ncţională va !i insotită de o serie de intrebări c" re!erire la activităţile cotidiene. Terape"t"l va identi!ica principalele s"rse de anxietate sa" nelinişte. entr" "n pacient anxios că şi va pierde servici"l de exempl" şi că va a/"nge n şoma/ terape"t"l va avea "rmătioarele intrebăriB ce gnd"ri aveţi şi ce vă sp"neţi dimineaţ cnd vă tre'iţiY &e gnd"ri vă vin dimineaţa cnd a/"ngeţi la serviciY &are s"nt sentimentele pe care le aveţi cnd vă ntlniţi c" colegii c" şe!"lY *coaterea la l"mină a acestor gnd"ri a"tomate negative este posibilă dacă pacient"l notea'ă pe !işa pre'entată mai s"s de !iecare dată cnd simte o creştere a angoasei.Tabel"l respectiv combină anali'a gnd"rilor a"tomate c" cea a tensi"nilor !i'ice. 0n cele din "rmă gnd"rile a"tomate se nvrt n /"r"l aceloraşi monolog"ri interioare de tip"l acă !ac pnă şi cea mai mică greşeală la servici" dacă voi ntr'ia ct de p"ţin voi !i dat a!ară.?
c2 P&nerea in disc&ţie a #7nd&ri!or a&to"ate Terape"t"l i cere pacient"l"i să-i demonstre'e /"steţea concepţiei sale. Acesta va treb"i să-i dea arg"mente concrete şi evidente pentr" a-l convinge că are dreptate să gndească aşa. *pre exempl" terape"t"l va cere emonstraţi-mi că n" vă p"teţi permite o ct de mică eroare sa" ntr'iere pentr" că veţi !i dat a!ară? emonstraţi-mi că există nntr-adevăr risc"l de a !i dat a!ară?. e d"rata acestei p"neri n disc"ţie a gnd"rilor a"tomate terape"t"l va că"ta să restabilească o percepţie deopotrivă realistă şi lipsită de angoasa sit"aţiei. "nerile in disc"ţie s"nt evident contrare concepţiei pacient"l"i. Dnii pacienţi şi modi!ică "şor credinţele pe cnd alţii s"nt mai re'istenţi la schimbare. Adeseori pacient"l ad"nă probe prin care să-şi s"sţină temerile !ără a admite logica "nei /"decăţi realiste. &redinţa despre caracter"l magic de protecţie care se mani!estă at"nci cănd a/"ngi mai repedela servici" este de exempl" mai p"ternică. =a !el "n pacient a căr"i gri/ă este teama de a !i bolnav va contin"a să cons"lte o dată pe săptămană medic"l pentr" a !i sig"r că n" are nici o boală gndind"-se că ast!el este mai prote/at. entr" o m"lţime de pacienţi se dovedeşte "tilă p"nerea n disc"ţie a mplinirii l"cr"l"i de care el se teme. Drmărind acest demers pacient"l ncepe să-şi observe din a!ară propria realitate. ăcnd apel la trec"t şi prote/nd"-se de viitor el va reali'a că n" are nici o dovadă prin care să
4#
şi menţină o asemenea concepţie. Jri/a rep"să in disc"ţie de către terape"t ar p"tea arăta ast!elB &are s"nt probabilităţile ca "n anga/at ce ntar'ie do"ă min"te şi !ace greşeli nesemni!icatiive să !ie dat a!arăY?. acient"l poate ast!el să ia c"noştinţă de lipsa de !"ndament a concepţiilor sale şi de inadecvarea interpretărilor pe care le emite. 0 se va solicita să-şi bloche'e imediat apariţia gand"l"i pert"rbator nloc"ind"-l c" "n gnd mai realist de!init impre"nă c" terape"t"l. Aceste gnd"ri alternative vor nloc"i grad"al gnd"rile a"tomate negative. rocede"l va !i trans!erat de la şedinţă la viaţa de 'i c"" 'i a pacient"l"i. =a !iecare apariţie serioasă a anxietăţii pacient"l"i va nota pe o !işă identică celei !olosite in ca'"l depresiei elementele disc"tate in timp"l şedinţei descriere a sit"aţiei gnd"ri a"tomate nivel"l anxietăţii nat"ra gnd"rilor op"se gnd"rilor pert"rbatoare şi re'"ltat"l p"nerii n disc"ţie a acest"i gnd.
,i;ă de "odi6icare a #7nd&ri!or a&to"ate *e completea'ă in ca' de emoţie neplăc"tă 7angoasă depresie !"rie8.
Sit&aţie @e"oţie +7nd&ri a&to"ate +7nd&ri a!ternative 1.escrierea eveniment"l"i sa" 1.escrierea gnd"rilor a"tomate care 1. ,otaţi gnd"rile op"se a ideii care a prod"s emoţia
precedă insoţesc sa" "rmea'ă d"pă gnd"rilor a"tomate. Acestea
neplăc"tă
d"pă angoasă
s"nt gnd"rile pe care dv.
m a0uns la serviciu cu două
5acă mai a0ung o dată cu două
le găsiţi mai raţionale. Oricine are dreptul să mai
min. mai t$rziu.
min. mai t$rziu, risc să "iu dat
mai înt$rzie uneori. lţii
a"ară.
înt$rzie mai des dec$t
6. reci'area emoţiei !"rie
2. :val"area grad"l"i de
mine. 3. :val"area grad"l"i de
tristiţie angoasă
ncredere n gnd"rile a"tomate
convingere in gnd"rile
7de la ( la %8.
op"se gnd"rilor a"tomate
#
negative 7de la ( la %8 4 7. ;eeval"area grad"l"i
ngoasă 4. :val"area intensităţii
emoţiei 7de la 1 la %8.
de convingere in gnd"rile a"tomate d"pă acest examen 4)
contradictori". 3
#
d2 Rec&noa;terea ;i "odi6icarea post&!ate!or Jnd"rile a"tomate gravitea'ă in /"r"l "n"i n"măr limitat de teme sa" n /"r"l "nei teme "nice. "pă i'olarea di!eritelor gr"pe de gnd"ri catastro!ice este necesar să ded"cem impre"n c" pacient"l reg"lile generale ale !"ncţionării lor anxioase. &are este morala t"t"ror acestor mini-scenarii care p"n in relaţie gnd"rile a"tomate şi se regr"pea'ă in temeB !rica iraţională de a intr'ia de şe! de magic de 'bor de despărţire. *til"l anxios"l"i este adeseori cel pe care l găsim in melodrame ba'at pe em!a'e de tip telenovelistic. ovestea sa n" va !i dect "n l"ng şir detragedii boli moartea copiilor sa" a partener"l"i de viaţa decădere socială abandon pierderea "nor bani sa" a p"terii despărţiri accidente. Niaţa oric"i om c"prinde cateva evenimente de acest tip dar anxios"l se gndeşte că toate s"nt s"scceptibile de a-l lovi personal n orice moment şi că nlţ"irea lor riscă sa atragă catastro!e iremediabile. :l va exagera semini!icaţia cel"i mai mic detali" care-i s"gerea'a că această concepţie as"pra l"mii se poate veri!ica imediat. >n schimb minimi'ea'ă in!ormaţiile care i arată că are toate şansele de a n" trăi dect "n n"măr limitat de ast!el de evenimente. artea po'itivă a "nei asemenea !iloso!ii este adoptarea "nei atit"dini preca"te care poate !avori'a "n stil de viaţă stabil chiar dacă ceva mai tern.artea negativă o repre'intă inhibarea cond"itelor c" potenţial risc de obţinerii a plăcerii. =iniştita viaţă b"rghe'ă c" plani!icarea rig"roasă a timp"l"i c" rit"ali'area relaţiilor "mane repre'intă o gestionare socială a anxietăţii minore. entr" anxios"l patologic nsă n" este s"!icientă n"mai o ast!el de sec"ritate el are nevoie să controle'e comlet viitor"l. :tern ne!ericit anxios"l se a"toironi'ea'ă dar credinţa este ntotdea"na mai p"ternică dect l"ciditatea.
e2 Exp&nerea 9n i"a#inaţie< obi;n&irea c& scenarii!e@"e!odra"ă :xp"nerea repetată in imaginaţie la gnd"rile care neliniştesc şi la consecinţele lor negative este adeseoori "tilă deoarece neliniştea maschea'ă acele imagini mentale ce coresp"nd repre'entării "nei catastro!e.Ast!el s"nt necesare 'ece şedinţe c" terape"t"l şi apoi la domicili". acient"l va repeta in imaginaţie respectivele scenarii 7pe care consideră că le evită prin anxietate8.
62 5odi6icarea co"porta"ente!or "a#ice
4+
@ "ltimă etapă ar !i s"primarea consecinţelor comportamentale ale gri/ii.Acestea s"nt activităţi magice repetitive şi de neclintit care a!ectea'ă s"biect"l nelăsnd"-i şanse de ale evita n ci"da presi"nilor exercitate de apropiaţi adeseori victimele "nor excese de a!ecţi"ne.
$2$2 STUDIU DE CA
;oxana o tnără n vrstă de 3# de ani asistentă medicală necăsătorită a!irmă despre ea insăşi 8u am încredere în mine. 'ă îndoiesc de mine în "aţa celei mai mărunte sarcini, celui mai mărunt demers, mă întreb mereu dacă sunt capabilă să a0ung la un rezultat. hiar dacă cineva mă linişteşte, asta nu mă calmează, asta vine din mine de "apt, este în capul meu.
e aproape "n an ;oxana s"!eră de di!erite l"cr"ri ca şi de d"reri !i'ice şi psihice. A !ost diagnosticată c" o spondilo'ă cervicală avnd tasate vertebrele din această 'onă şi a !ost prop"să pentr" operaţie n pre'ent ea n" are ncredere n această metodă !ace !i'ioterapie temnd"se de "n posibil eşec al operaţiei risc"rile !iind tot"şi reale. 0n clădirea "nde loc"ieşte ea cineva a m"rit din ca"'a "nei operaţii şi ea se teme de acest l"cr" i este teamă de nere"şita operaţiei. &nd se gndeşte la operaţie i se accelerea'ă ritm"l cardiac şi simte inima in gt iar stomac"l i este prins ca ntr-o menghină şi are sen'aţie de vomă. incolo de această preoc"pare permanentă ea pre'intă n"meroase teme de anxietate teama de eşec şi-a ntrer"pt st"diile d"pă n"mai 1 an de 'ile i s-a păr"t !oarte di!icilă !ac"ltatea pe care o ncep"se A*: şi-a pierd"t ncrederea n capacităţile ei d"pă n"mai "n examen picat la "n pro!esor !oarte exigent n" a av"t c"ra/"l să se pre'inte la restanţă de teama de a n" l"a examen"l. eşi a" trec"t doi ani de la acest incident timp n care ea ar !i treb"it să termine această !ac"ltatea gnd"l că n" a !ost capabilă să termine !ac"ltatea o chin"ie c"mplit dar n acelaşi timp amnă moment"l n care şi va rel"a st"diile n "rma comportament"l"i de amnare se simte bine pentr" o perioadă sc"rtă de timp ca apoi s-i revină sentiment"l de c"lpabili'are /ena !aţă de părinţi şi prieteni accent"area sentiment"l"i de in!erioritate toate acestea storcnd-o de energie. ;eali'nd o inc"rsi"ne n copilăria ;oxanei i revin n minte amintiri din copilărie care p"n in evidenţă incidente care a" declanşat teama de a n"-şi s"păra părinţii a!lăm că !ace parte dintr-o !amilie
4%
c" doi copii ea !iind sora mai mare avnd şi responsabilitatea de a avea n gri/ă sora mai mică tatăl o !ire a"toritară i imp"nea reg"li !oarte stricte "na dintre acestea !iind nsoţirea de către sora mai mică la prietenele ei iar dacă acestea n" erea" de acord să vină nsoţită de sora sa ;oxana treb"ia să rămnă acasă să se /oace c" sora mai mică deşi acest !apt era impotriva voinţei ei dar teama că tatăl se va s"păra şi n" o va mai i"bi la !el ca pe sora sa o !ăcea să se s"p"nă c" lacrimi in ochi. 0n ca'"l ;oxanei strategiile terape"tice a" !ost reali'ate n "rmătorii paşi
S@a rea!i'at o eva!&are pornind de !a co"ponente!e "ode!&!&i *ASICID
Co"porta"ent este de!ensivă coportament de tip evitant -iaţa a6ectivă anxietate se simte lipsită de valoare se teme de critică şi eval"are Sensibi!itate ameţeli palpitaţii ce!alee I"a#ini repre'entăriF imagine de sine scă'"tă stimă de sine scă'"tă amintiri intr"'ive re!eritoare la criticile tatăl"i
Co#niţii gnd"ri care i prod"c ngri/orare gnd"ri şi convingeri negative legate de per!ormanţele sale slabe şi de lipsa de valoare personală gnd"ri de tip !atalist
Re!aţii interpersoona!e se simte in!erioară n plan social relaţii tensionate la loc"l de m"ncă Aspecte 6i'io!o#ice2 Cons&" de s&bstanţe n" cons"mă alcool !ace exerciţii !i'ice a !ost diagnosticată c" spondilo'ă cervicală.
S@a& stabi!it obiective!e "a:ore a!e terapiei mpre"nă c" clienta
-*ă aibă c"ra/"l de a-şi rel"a st"diile acest l"cr" avnd ca e!ect creşterea stimei de sine. -*ă-şi dimin"e'e teama de operaţie care n "rmătorii ani ar treb"i reali'ată.
C!ienta a 6ost instr&ită ;i a:&tată pentr& a@;i 9ns&;i o te%nică de re!axare "tili'nd "rmătoarea tehnica respiratorie 7să inspire adnc să pastre'e cteva min"te acest aer introd"s n plamni şi apoi să expire c" p"tere vi'"ali'nd respiraţia gndind"-se că aceasta este gnd"l negativ care n"-i dă pace.8
Identi6icarea #7nd&ri!or ne#ative8 disc&tarea !or ;i "odi6icarea !or
&lienta a reali'at "n tabel c" gnd"rile negative modi!icările somatice care insoţesc aceste gnd"ri şi apoi alternativa po'itivă a cestor gnd"ri şi schimbarea stărilor !i'ice constatate. 9$ndul perturbator nu îmi reiau studiile pentru că nu voi reuşi să trec de acel examen ? apar
palpitaţii sen'aţie de vomă #7nd&! a!ternativ chiar dacă pic acest examen, îl voi da p$nă voi trece de el, in "ond ma0oritatea studenţilor au restanţe? o dată c" acest gănd ;oxana se simte b"c"roasă şi
ncre'ătoare in viitor. 49
Jnd"l pert"rbator nu mă operez pentru că operaţia va eşua.? pacienta simte o d"rere p"ternică in piept şi n" mai poate respira #7nd&! a!ternativ este o să mă operez la un renumit specialist, vecinul meu a avut altă a"ecţiune şi era mult mai în v$rsta şi cu complicaţii multiple ? sen'aţiile de
d"rere in piept se aten"ea'ă o dată c" acest gnd. &lienta va ncepe să conştienti'e'e caracter"l de'adaptativ al comportamentelor sale şi ntrevede posibilitatea constr"irii "nor noi modele de cond"ită declanşate de "n alt tip de dialog interior. Aceasta va cond"ce la modi!icarea comportament"l"i care la rnd"l să" va avea "n impact po'itiv as"pra str"ct"rilor cognitive ale s"biect"l"i. rogres"l pacientei anxioase a inregistrat do"ă mari etape
epistarea acelor gnd"ri asociate cal mai adesea stării sale anxioaseB i s-a explicat că n clipa in care se simte anxioasă să-şi note'e disc&rs&! interior? 7 de ex. 5acă nu a0ung la timp la serviciu, mă vor concedia ?8.
*ă-şi elabore'e "n disc&rs &n disc&rs interior a!ternativ? c" rol"l de a-i relativi'a gnd"rile negative spontane de exempl"B ,,Oricine are dreptul să mai intarzie uneori. lţii int$rzie mai des dec$t mine.
#(
*I*LIO+RA,IE •
AndreMs8 +2 Crea"er8 52 Crino8 R2 3&nt8 C La"pe8 L2 AndreM8 P2 72((+8 Psihoterapia tulburărilor anxioase! ghid practic pentru terapeuţi şi pacienţi :dit"ra olirom 0aşi.
•
Andre8 C2B Le#eron8 P2 72((18 um să ne eliberăm de "rica de ceilalţi :dit"ra Trei 6"c"reşti.
•
A!6ord8 *2A2*ec8 A2T2 7199+8 1he Po:er o" ognitive 1herap; The J"il!ord ress ,eU ZorH.
•
A"erican Psc%iatric Association8 719948 5iagnostic and &tatistical 'anual o" 'ental 5isordes (5&', I<=8 Gashington . &.
•
*ec8 A2T2 E"er8 +2 +reenber#8 R2L2 719%#8 nxiet; 5isordes and Phobias. A ognitive Perspective 6asic 6ooHs ,eU ZorH.
•
*rister8 P2 7199+8 1erapia cognitivă :dit"ra Teora 6"c"reşti.
•
Cosiner8 K. 72((+8 Introducere in psihologia emoţiilor şi a sentimentelor :dit"ra olirom 0aşi.
•
Cottra&x8 K2 72((38 1erapiile cognitive :dit"ra olirom 0aşi.
•
Da6inoi&8 I2 72((18 >lemente de psihoterapie integrativă :dit"ra olirom 0aşi.
•
Da6inoi&8 I2 72((38 ?ipnoza clinică :dit"ra olirom 0aşi.
•
David8 D2 72(()8 Psihologie clinică şi psihoterapie :dit"ra olirom 0aşi.
•
E!ai"8 52 72((+8 e psihoterapie să alegem! psihanalize, psihoterapii! cele mai importante abordări, :dit"ra Trei 6"c"reşti.
•
Enăc%esc&8 C2 72((#8 1ratat de psihopatologie :dit"ra olirom 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I2 72((18 meliorarea per"ormanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie :dit"ra @ri'ont"ri 6"c"reşti.
#1
•
3o!devici8 I2 7199#8 utosugestie şi relaxare :dit"ra &eres 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I2 7199%8 Psihoterapia tulburărilor anxioase :dit"ra &eres 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I. 7199+8 >lemente de psihoterapie :dit"ra All 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I. 719938 Psihoterapoa un tratament "ără medicamente :dit"ra &eres 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I. 72((28 Psihoterapia anxietăţii :dit"ra "al Tech 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I. 72((38 Psihoterapia cazurilor di"icile# bordări cognitiv-comportamentale :dit"ra "al Tech 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I. 72((48 Psihoterapii de scurtă durată :dit"ra "al Tech 6"c"reşti.
•
3o!devici8 I2 72((98 1ratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală :dit"ra Trei 6"c"reşti.
•
3&ber8 . 7199+8 Psihoterapie-1erapia potrivită "iecărui pacient :dit"ra Xtiinţă şi Tehnică 6"c"reşti.
•
Ia"andesc&8 I. *. 7199+8 Psihologia medicală :dit"ra 0n!omedica 6"c"reşti.
•
Ionesc&8 +2 7199#8 1ratat de psihologie medicală şi psihoterapie :dit"ra AsHlepios 6"c"reşti.
•
Ionesc&8 +2 7199+8 1ulburările personalităţii :dit"ra AsHlepios 6"c"reşti.
•
Q!ein8 5. 72(()8 Invidie şi recunoştiinţă :dit"ra Trei 6"c"reşti.
•
Le!ord8 ,2 Andre8 C. 72((38 um să ne purtăm cu personalităţile di"icile :dit"ra Trei 6"c"reşti.
•
5itro6an8 I. 7199+8 Psihoterapia experenţială :dit"ra 0n!omedica 6"c"reşti.
•
5orea&8 A. 72((+8 Psihoterapie @'etode şi tehnici :dit"ra Trei 6"c"reşti.
•
S9ntion8 , 72((+8 Introducere în psihologie socială @vidi"s DniversitI ress &onstanţa.
#2
