ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE
Analiza compromisului dintre echitate si eficienta la nivelul submodelelor Uniunii Europene
Analiza comparativa comparativa a submodelelor de economie
Profesor coordonator:
Proiect realizat de :
Serban Andreea
Apostu Georgiana Dragan Oana Ionescu Bianca Grupa 1421, Seria B, Anul 3
1
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………3 Particularitatile procesului european de integrare ………………………......4 Elementele strategiei Europa 2020 ………………………………………….5 Matricea SWOT a modelului european ……………………………………..8 Avantajele comparative ale submodelelor de economie – studiu de caz submodelul nordic ………………………………………...10
Concluzii…………………………………………………………………...18 Bibliografie…………………………………………………………………19
2
Introducere
Modelul social european se caracterizează printr-un grad ridicat de eterogenitate, ţările membre manifestând diferenţe semnificative între sistemele de redistribuire naţionale. În funcţie de decalajele existente în termeni de reducere a săr ăciei, de participare pe piaţa muncii şi de protecţie împotriva riscurilor pieţei muncii, vom prezenta cele cinci submodele în
cadrul UE, cel nordic fiind cel mai bine adaptat la structura modelului social european modernizat prin Strategia Lisabona. Deşi finalitatea UE o reprezintă asigurarea coeziunii sociale (reducerea ratei săr ăciei şi a inegalităţii dintre venitur i), totuşi, progresele înregistrate în perioada 2000-2008 au fost relativ reduse din cauza evoluţiilor submodelelor sudic, anglo-saxon, ţărilor baltice şi României. În aceasta lucrarea am explicat de ce sporirea resurselor statului bunăstării nu constituie o condiţie necesară şi suficientă pentru întărirea coeziunii sociale în cadrul Uniunii Europene. Din contr ă, majorarea resurselor financiare redistribuite este în m ăsură să genereze probleme de sustenabilitate a deficitului bugetar atunci când activitatea economică intr ă într-o perioadă de recesiune economică. De asemenea, potivit studiului de caz, care afirma ca submodelul nordic reprezinta cel mai bun proces de stabilizare macroeconomica si proces de crestere economica inteligenta si durabila, credem ca ar trebui sa se ia in considerare adoptarea unei alte abordari a capitalismului, cea de tip nordic, si sa se invete din raspunsul acestei regiuni la criza economica si financiara din anii 1990, in incercarea de a preveni recesiuna economica actuala.
3
Particularitatile procesului european de integrare.UE ca aproximare avansata a globalizarii
Integrarea economica reprezinta eliminarea frontierelor economice dintre doua sau mai multe economii. Importanta fundamentala a integrarii economice este constituita de cresterea concurentei efective sau potentiale si de avantajele ce decurg de aici. În Uniunea Europeană, gestionarea procesului de integrare economica este în măsur ă să genereze o convergenţă economică, adică o diminuare a decalajelor de dezvoltare dintre economiile componente. Economia europeană reglementează piaţa pentru ca procesele de integrare ş i globalizare să nu eşueze, ceea ce constituie o separare de viziunea preglobală asupra economiei, una de tip laissez-faire. Pentru a constientiza de ce UE reprezina o aproximare avansata a globalizarii,trebuie sa intelegem legatura dintre globalizare si integrare. 1.Prima acceptiune este aceea de a accepta procesul de integrare ca fiind raspunsul politic la exigentele globalizarii.(Wallace,1996).”Integrarea europeana poate fi analizata ca fiind efortul special al vest-europenilor de a asigura gestionarea consecintelor globalizarii.Acestia au inventat o forma de guvernanta regional,in care politicile promovate au vizat extinderea rolului statelor si intarirea granitelor dintre ei si restul lumii.” Ineficienta solutiilor nationale la crizele economice din anii 70 reprezinta principalul argument al accelerarii procesului de integrare europeana. 2. Cea de-a doua acceptiune spune ca procesul de integrare europeana a permis crearea institutiilor care sa sustina incadrarea economiei europene pe traseul globalizarii.Este o pozitie consitenta cu preferinta pentru globalizare.Aceasta are atat o dimensiune interna,prin raspandirea politicilor de factura neoliberala din Europa,cat si una externa,in conditiile in care liberalizarea interna a comertului nu poate reusi fara ancorarea in procesul de liberalizare globala. 3. Cea de-a 3 acceptiune descrie relatia dintre integrarea formala(realizata de catre statele si autoritatile comunitare) si cea informala(prin actiunea firmelor la nivelul regiunilor europene). Elementele unui model European de globalizare sunt schitate in patru puncte si anume: - acceptarea principiilor liberalizarii (aceasta constituie un factor util si necesar asigurarii unui
grad ridicat de dezvoltare) 4
-cresterea transparentei institutiilor comunitare; - armonizarea globalizarii(comerciale) cu finalitatea modelului,in sensul reducerii saraciei; - protectia anumitor domenii(agricultura, sanatate publica, mediul natural).
Elementele strategiei Europa 2020
Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de crestere economica pentru urmatorii zece ani. Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, UE doreste sa devina o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate si coeziune sociala. In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea fortei de munca, inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia – care urmeaza sa fie indeplinite pana in 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective nationale in aceste domenii. Diverse actiuni la nivel european si national vin in sprijinul Strategiei. Obiectivele Europa 2020
Pentru a măsura progresele realizate in indeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE: 1. ocuparea fortei de munca; 2. cercetare si dezvoltare; 3. schimbari climatice si energie; 4. educatie; 5. saracie si excluziune sociala. UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Ele se află în centrul a 7 iniţiative majore. 1. Crestere inteligenta Obiectivele UE pentru o crestere inteligenta:
Un nivel al investitiilor publice si private in cercetare si dezvoltare de 3% din PIB-ul UE, conditii mai bune pentru cercetare, dezvoltare si inovare; 5
O rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani;
Rezultate mai bune pe plan educational, in special: reducerea abandonului scolar .Stimularea cresterii inteligente de UE cu ajutorul a trei initiative majore:
O agenda digitala pentru Europa:
-
Crearea unei piete digitale unice, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile;
O uniune a inovarii:
-
Reorientarea politicii in materie de cercetare, dezvoltare si inovare de catre domenii care prezinta provocari majore pentru societate;
-
Consolidarea tuturor verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la comercializare;
Tineretul in miscare:
-
Studiul in strainatate pentru studenti si stagiari;
-
Ameliorarea aspectelor legate de educatie si formare.
2. Crestere durabila Obiectivele UE pentru o creştere durabilă:
Reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră fa ţă de nivelul din 1990 - UE este dispusă să r educă emisiile chiar şi cu 30%, cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente similare şi ca ţările în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităţilor, în cadrul unui acord global.
Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
Creşterea cu până la 20% a eficienţei energetice.
Stimularea cresterii durabile de catre UE cu ajutorul a 2 initiative:
-
O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai puţin CO2, tre buie să reducem dependenţa creşterii economice de resur se şi
energie
O politică industrială ada ptată erei globalizări: 6
-
UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei economice şi de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2:
-
sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină mai performante şi mai competitive
-
acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la materii prime la serviciile post-vânzare.
3. Crestere favorabila incluziunii Obiectivele UE pentru o creştere economică favorabilă incluziunii:
Rată de ocupare a for ţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani până în 2020;
rezultate mai bune pe plan educaţional;
reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma săr ăciei şi a excluziunii sociale.
Stimularea cresterii economice favorabile incluziunii:
agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă, prin care îşi propune:
-
să ajute cetăţenii să dobândească noi competenţe, să se adapteze la schimbările de
pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional -
să modernizeze pieţele muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata de
ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura durabilitatea modelelor sociale europene.
Platforma europeană de combatere a sărăciei, prin care îşi propune:
-
să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială
-
să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de
pe urma săr ăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure acestora un trai demn şi un rol activ în societate - să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea şi inserţia profesională şi accesul la protecţie socială.
7
Europa 2020 va fi un succes doar dacă va face obiectul unui efort hotărât şi concertat, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional. La nivelul UE se iau decizii esenţiale pentru a definitiva piaţa unică în domeniul serviciilor, energiei şi produselor digitale şi pentru a realiza investiţii în
conexiuni transfrontaliere esenţiale. La nivel naţional, mai sunt încă numeroase obstacole în calea concurenţei şi a creării de locuri de muncă pe care trebuie să le eliminăm. Aceste eforturi vor
avea
impactul
dorit
numai
dacă
vor
fi
combinate
şi
coordonate.
Acesta este motivul pentru care succesul Strategiei Europa 2020 se bazează, în mare măsură, pe proceduri şi structuri de guvernanţă noi, pe care UE le-a pus în aplicare începând cu
2010. În centrul lor se află ciclul anual de coordonare a politicilor economice, cunoscut sub denumirea de „semestrul european”. În cadrul acestuia, Comisia Europeană şi Consiliul UE oferă orientări politice, statele membre se angajează să realizeze reforme, iar Comisia furnizează recomandări specifice fiecărei ţări, aprobate la cel mai înalt nivel de către liderii naţionali reuniţi în cadrul Consiliului European. Statele membre tre buie să ţină cont de aceste recomandări în elaborarea politicilor şi a bugetelor naţionale.
Matricea SWOT a modelului european
Urmatoarele aspecte prezentate permit sintetizarea trasaturilor modelului european de economie cu ajutorul unei matrice SWOT. Matricea SWOT a modelului european de economie Puncte forte
Puncte slabe
Promovarea unui modelal dezvoltarii
durabile, caracterizat prin prosperitate
valorilor promovate si slaba difuzare a
economica, justitie sociala si protectia
acestora;
mediului;
Inexistenta unei recunoasteri deplina a
Indepartarea de principiile
O viziune internationala bazata pe
constructivismului, prin care s-ar asigura
multilateralism;
baze solide constructiei europene;
Promovarea unei politici de coeziune care
Imposibilitatea asigurarii deopotriva a
corecteaza esecurile pietei.
eficientei si a echitatii, in conditii de
Moneda unica;
reecesiune economica;
8
Piata interna care ofera posibilitati de
Rata natalitatii in scadere;
dezvoltare.
Restrictiile pe piata muncii.
Amenintari
Oportunitati
Implementare strategiei modelului european;
Adoptarea Constitutiei europene;
Edificarea si afirmarea intrenationala a
Deficitul de legitimitate democratica;
Riscul de diluare a constructiei europene
Reducerea decalajelor de dezvoltare
Sursa : Modelul European de
Ineficienta coordonarii politicilor macroeconomice;
regionale. Figura1 .
Inadaptarea la schimbarile economice;
sub impactul globalizarii;
unei Europe politice;
Accentuarea disparitatilor interregionale.
integrare, Dinu Marin
Matricea SWOT a modelului european de economie
Uniunea Europeana ca uniune a cetatenilor si statelor europene este destinata statelor ce respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze in comun; aceste valori au in vedere respectarea demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, drepturilor omului, fiind comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, tolerant, dreptate, solidaritate si nediscriminare. Constitutia europeana reprezinta capatul traseului unei constructii solide europene. Prevederile Constitutiei europene reflecta specificul modelului european ca o conceptie de globalizare a societatii. Astfel, Uniunea Europeana promoveaza dezvoltarea durabila bazata pe crestere economica echilibrata, pe o economie de piata competitiva, un nivel ridicat al protectiei mediului. Uniunea promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala si solidaritatea
intre
statele
9
membre.
Avantajele comparative ale submodelelor de economie – studiu de caz submodelul nordic
Sistemele economice nationale ale UE pot fi grupate in patru submodele de economie, in functie de localizarea geografica: 1. Submodelul nordic (scandinavic) se bazeaza pe asigurarea universalitatii asistentei
sociale,in conditiile celui mai ridicat nivel al cheltuielilor cu protectia sociala. Este format din Danemarca, Finlanda,Suedia şi Olanda. Exista in cadrul acestora o interventie fiscala extensive pe piata muncii, bazata pe instrumente de politica activa.Sindicatele au o influenta ridicata, avand drept efect o inegalitate redusa a salariilor. Dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordiceste cel mai performant în realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat atât eficienţă macroeconomică, precum şi echitate socială. 2. Submodelul anglo-saxon include Marea Britanie şi Irlanda si a recurs la diminuarea
drepturilor sociale pentru populatia neocupata.Tarile anglo-saxone practica o fiscalitate relativ redusa(ceea ce determin costuri relativ mai mici ale fortei de munca ) şi ajutoare de somaj relativ scazute ca pondere in salariu şi care sunt acordate pe o perioada mai mica de timp. De aceea gradul de ocupare este apropiat de cel al ţărilor nordice, iar şomajul pe termen lung este cel mai redus din UE. 3. Submodelul continental este format din Franţa, Germania, Austria, Belgia şi
Luxemburg.
In cadrul acestuia ocuparea constituie baza transferurilor sociale,iar beneficiile
acordate sunt mai reduse decat în submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului obţinut anterior.
Referitor la funcţionarea pietei muncii aceasta este reglementata, nefiind
stimulata flexibilitatea lucratorilor, iar negocierile salariale in cadrul acesteia sunt centralizate. In ceea ce pr iveşte compromisul dintre eficienta şi echitate, ţarile din cadrul submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusa a veniturilor (comparativ cu cele anglo-saxone), dar care nu este rezultatul cresterii ocuparii şi a productivitatii, ca in tarile nordice, ci al sporirii in trecut a cheltuielilor cu protec ţia socială. 4. Submodelul sudic(mediteraneean ) include Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta şi
Cipru. Rolul statului este unul rezidual, limitandu-se la acordarea unor ajutoare sociale 10
fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate catr e populaţia varstnica si catre anumite grupuri ocupationale, precum angajatii din industrie. Piata muncii este puternic segmentata şi reglementa, iar negocierile salariale sunt centralizate. In cadrul acestui submodel atri buţiile statului sunt preluate intr-o anumi tă masura de catre familie al carei rol este atat social, cat şi productiv (crearea unor afaceri de familie).Economiile sudice au trasaturile tarilor anglo-saxone (cheltuieli sociale relativ reduse, ajutoare scazute pentru somaj), insa nu au capacitatea acestora de a genera o sporire a ratei ocuparii, in conditiile unei pieţe a muncii.reglementate, mai ales pentru lucratorii barbati. 5. Submodelul catching-up ( al Europei Centrale şi de Est, ECE ) cuprinde Cehia,
Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Bulgaria. Deşi toate aceste economii au parcurs un proces de tranziţie către o economie de piaţă, totuşi există diferenţe semnificative din punct de vedere al organizării sistemelor na ţionale de bunăstare. Unele ţări precum Ungaria şi Slovenia au optat pentru creşterea cheltuielilor cu protecţia socială, în timp ce altele, precum ţările baltice, au mizat pe menţinerea lor la un nivel scăzut şi pe stimularea procesului de recuperare a decalajelor de dezvoltare prin promovarea unei fiscalităţi apropiate de cea din submodelul anglo-saxon. Totuşi, analiza submodelului pe ansamblu sugerează existenţa unor pieţe ale muncii reglementate, a unei instituţii a dialogului social înc ă puţin dezvoltate şi a unui nivel scăzut a securităţii sociale. 1. Decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele Submodelul/
Nordic
Anglo-saxon
Continental
Sudic
Compromisul Costul
ridicat
Sudic Catchingup
al
Eliminat
Nu există
Nu a fost
Nu există
Nu există
forţei
- grad ridicat
- costuri mai
eliminat
- costuri şi
- costuri şi
de muncă şi gradul
de ocupare
reduse;
- grad relativ
ocupare
ocupare mai
- grad ridicat de
mai redus de
mai reduse
reduse
ocupare
ocupare
de ocupare
Beneficiile ridicate
Eliminat
Nu există
Nu a fost
Nu există
Nu există
pentru şomaj şi
- grad ridicat
- beneficiile
eliminat
- protecţie
- protecţie
pensii şi gradul de
de ocupare în
pentru şomaj
- grad redus de
so cială
socială redusă
ocupare
rândul tinerilor
sunt reduse;
ocupare a
redus ă
şi al vârstnicilor
-
pondere tinerilor şi
11
ridicată
vârsticilor
a pensiilor private Eficienţă
Eliminat
Nu a fost
Nu a fost
Nu a fost
Nu a fost
macroeconom ică şi
- eficien ţă şi
eliminat
eliminat
eliminat
eliminat
inegalitatea
echiate
- eficienţă f ăr ă
- echitate f ăr ă
- nici
- cr eşterea
echitate
eficienţă
eficienţă şi
eficienţei, dar
nici
f ăr ă echitate
echitate
so cială
veniturilor
Sursa:
Eurostat (2009), Sustenabilitate fisca lă şi coeziune social ă. Comun şi specific în submodelele Uniunii
Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G Figura 2.
Eterogenitatea submodelelor de economie în cadrul UE
Cele trei compromisuri sunt caracteristice sistemelor de bunastare ale submodelelor nordic şi continental, insa primul s-a dovedit capabil sa le elimine prin reformele promovate, in
timp ce al doilea este mai puţin performant.Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul mai apropiat de cel anglosaxon prin trecerea de la welfare la workfare, a dică de la responsabilitatea statului în asigurarea securităţii sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate în faţa riscurilor. Totuşi, submodelul nordic se deosebeşte radical de tarile liberale din UE prin perfor manţele sociale. Pe baza comparaţiei efectuate în tabelul 1 se poate concluziona ca trasaturile modelului social european modernizat sunt în mare masura caracteristici ale tarilor nordice şi anglo-saxone.
Rezultă că omogenizarea modelului european se va face cu dificultate, deoarece transferul unor valori comune specifice acestor două submodele către celelalte trei poate întâmpina o rezistenţă instituţională, socială şi chiar culturală.
2.
Sustenabilitatea modelelor europene de economie :
Inegalitatea veniturilor şi riscul sărăciei au crescut în două dintre ţările nordice (Danemarca şi Finlanda) faţă de anul 2000, însă acestea sunt în continuare unele din cele mai egalitare economii din punct de vedere al repartizării veniturilor între indivizi
12
Notă: valorile indicatorului S80/S20 sunt trecute pe axa din stânga,
iar cele ale indicelui Gini pe axa din dreapta. Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fisca lă şi coeziune social ă. Comun şi specific în submodelele Uniunii Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G Figura 3. Inegalităţile distribuirii veniturilor în cadrul submodelelor (2009)
Submodelul ECE este mai performant în comparaţie cu submodelele anglo-saxon şi sudic, iar în cadrul acestuia există economii comparabile din punct de vedere al evoluţiilor sociale cu economiile nordice, precum Slovenia (cea mai egalitar ă economie a UE), Ungaria, Cehia, Slovacia şi Bulgaria. Dacă din Grupul Vişegrad s-ar exclude Polonia, apr opiată mai degra bă de submodelul sudic, atunci celelalte patru economii ar înregistra cele mai scăzute disparităţi interne ale veniturilor din UE. Evoluţia acestor economii, al căror PIB pe locuitor este superior nivelului de 65% din media UE, contrazice ipoteza lui Kuznetz conform căreia procesul de reducere a decalajelor de dezvoltare este însoţit de accentuarea inegalităţilor sociale. În cazul altor noi ţări membre, precum ţările baltice şi România, ipoteza respectivă este validată, în contextul în care veniturile sunt distribuite mai inegalitar fa ţă de economiile din submodelul sudic şi anglo-saxon. În schimb, cea mai săracă economie din UE – Bulgaria, este una dintre cele mai omogene economii în ceea ce priveşte distribuţia venitului, valorile indicelui Gini şi ale raportului S80/S20 fiind similare cu cele ale economiilor scandinave. Explicaţia constă în existenţa unor decalaje regionale scăzute, care se reflectă şi într-o dispersie mai mic ă a ratei şomajului, a gradului de ocupare şi în final a nivelului venitului.
13
Notă: Pe ordonată este reprezentat procentul de reducere a ratei s ăr ăciei ca urmare a Sursa:
redistribuirii prin politica social ă.
Eurostat (2009), Sustenabilitate fisca lă şi coeziune social ă. Comun şi specific în submodelele Uniunii
Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G Figura 4. Capacitatea sistemelor de redistribuire de reducere a ratei s ăr ăciei (2007)
Propor ţia reducerii ratei săr ăciei variază între ţările membre ale UE, deoarece difer ă atât aranjamentele instituţionale în domeniul social, cât şi intensitatea legăturii dintre politica socială şi piaţa muncii. Cercetând proprietatea transferurilor sociale de a micşora ponderea indivizilor
afectaţi de săr ăcie în cadrul submodelelor, am evidenţiat următoarele evoluţii incluse în figura :
Submodelul nordic este singurul care se caracterizează prin reducerea cu mai mult de jumătate a ratei săr ăciei (de la 24,84%, la 11%), în condiţiile în care cheltuielile sociale (făr ă pensii) au o pondere de 18% din PIB.
Sistemele sociale ale economiilor din submodelul continental reduc rata săr ăciei cu 45%, nivelul fiind superior cu două puncte procentuale celui din cadrul Grupului Vişegrad; totuşi, aceste economii au un buget pentru protecţie socială cu şase puncte procentuale mai scăzut decât cel al ţărilor continentale.
Submodelul ECE este mai performant din punct de vedere social comparativ cu submodelele sudic, deoarece repartizează cele mai puţine sume de bani pentru politica socială şi micşor ează într-o mai mar e măsur ă pr oporţia celor săraci. Astfel, cel mediteranean este caracterizat de o legislatie foarte stricta în privintaocuparii si de un nivel redus al ajutoarelor pentru someri. Dimpotriva, submodelului nordic îi 14
suntcaracteristice atât un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, cât si o legislatie putin stricta pentru populatia ocupata. Acestea sunt ingredientele asa-numitului concept de flexicuritate, care combina o flexibilitate ridicata a fortei de munca, dar si o securitate sociala sporita. Tarile continentale se definesc printr-o legislatie stricta împotriva concedierilor, dar si prin ajutoare financia regeneroase pentru populatia somera. In schimb, tarile anglo-saxone acorda o protectie redusa atat populatiei ocupate, cat si somerilor. 3. Tipologia submodelelor de economie în functie de criteriile eficientei si echitatii
Aceasta analiza comparativa a celor trei obiective principale ale politicii sociale permitegruparea celor patru submodele în functie de doua criterii: echitate sociala si eficienta. Eficienta esteefectul stimulentelor pentru cautarea unui loc de munca (ponderea populatiei ocupate), iar echitatea semasoara prin reducerea riscului aparitiei saraciei (ponderea populatiei peste limita de saracie, duparedistribuire).Toate tarile nordice sunt peste media UE-15 în privinta ratei ocuparii, în timp ce aproape toatetarile continentale (cu exceptia Austriei), cele mediteraneene (fara Portugalia) si anglo-saxone (mai putin Irlanda) se situeaza sub medie. Analizand corelatia dintre nivelurile ocuparii si ale protectiei impotrivariscurilor de pe piata muncii, s-a estimat ca diminuarea gradului de strictete a legislatiei impotrivaconcedierilor constituie factorul principal al cresterii ratei populatiei ocupate. In ceea ce privesteasistenta sociala a somerilor, regresia efectuata pentru tarile UE-15 a aratat ca reducerea acesteia are oinfluenta potential pozitiva asupra ocuparii.Toate tarile nordice si continentale înregistreaza niveluri inferioare mediei europene în privintaratei populatiei sarace, iar unele din celelalte tari peste media UE-15. Explicatia nu consta doar în naturasistemelor nationale de redistribuire, ci si în nivelul de pregatire profesionala a populatiei ocupate. Astfel, cu cat ponderea populatiei ocupate cu studii medii si superioare este mai mare cu atat risculsaraciei este mai scazut. Estimand la nivelul anului 2004 regresia ratei saraciei în functie de nivelul deeducatie s-a obtinut ca majorarea cu 10% a ponderii populatiei care are studii secundare si superioarereduce rata saraciei cu 1,8%. Aproximativ 58% din aceasta regresie este explicata de gradul de calificareal fortei de munca. Rata somajului pe termen lung are o influenta pozitiva, dar nesemnificativa statistic
15
asupra ponderii populatiei sarace. Tipologia submodelelor de economie în functie de criteriile eficientei si echitatii este prezentata în figura urmatoare: Submodel
Eficienta
Echitate
Nordic
Ridicata
Ridicata
Continental
Redusa
Ridicata
Mediteranean
Redusa
Redusa
Anglo-saxon
Ridicata
redusa
Figura5 .
Trasaturile submodelelor europene
Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate sieficienta, însa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa deeficienta, cat si de echitate. Sistemele economice eficiente pot deveni sustenabile din punct de vedere aldiminuarii inegalitatilor sociale (ceea ce dovedeste submodelul nordic). Însa, cele ineficiente trebuiereformate, prin îmbunatatirea stimulentelor economice. Totusi, nu exista o motivatie pentru a consideraca o anumita reforma va determina si modificari în termeni de echitate. Astfel, este perfect posibil catarile continentale sa tinda catre submodelul nordic, iar cele mediteraneene catre cel anglo-saxon. Reformele promovate ar trebui sa elimine inertia economiei europene, implicand anumitecosturi economice si sociale de adaptare. Chiar daca acestea sunt ridicate pe termen scurt, totusi, reprezinta conditia sustenabilitatii modelului social european. Ţările nordice demonstrează că există posibilitatea combinării procesului de creştere
economică cu protecţia socială extinsă şi cu protecţia mediului înconjurător. Sistemul economic este caracterizat de o flexibilitate ridicată a for ţei de muncă şi de ocompetitivitate economică ridicată în condiţiile securităţii sociale şi a locurilor de muncă. Experienţa economiilor din submodelul nordic oferă următoarele lecţii: - productivitatea ridicată şi inegalitatea veniturilor pot fi într-o corelaţie directă; - politicile active p e piaţa muncii determină diminuarea timpului de căutare între slujbe şi reducerea ratei şomajului pe termen lung; - flexibilitatea pieţei muncii şi securitatea socială nu sunt obiective contradictorii;
16
- pregătirea permanentă, dezvoltarea competenţelor salariaţilor sunt condiţii aleada ptării ridicate la schimbare ale for ţei de muncă; - integrarea femeilor pe piaţa muncii constituie un element central al creşteriiprosperităţii; - sporirea ratei participării pe piaţa muncii constituie o modalitate eficientă de adiminua presiunea generată de evoluţiile demografice; - creşterea sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare, precum şi inovaţiileconstituie surse ale avantajului competitiv. Submodelul nordic – un exemplu pentru Strategia Lisabona
Inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, modelul european s-a caracterizat prin rigiditati structurale care au generat o dinamica redusa adezvoltarii economice si o slaba adaptare la noile transformari globale si tehnologice din anii ’90. In anul 2000, oficialii Parlamentului European au adoptat o strategie care reprezinta un pachet de masuri al caror obiectiv este imbunatatirea performantelor economiilor europene, luand ca exemplu submodelul nordic. Submodelul Nordic este cel care s-a adaptat noului tip de dezvoltare economica chiar inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, astfel ca acesteeconomii indeplinesc astfel o parte din
obiectele
fixate
pentru
17
anul
2020.
Concluzii
De departe, dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic este cel mai performant in realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat atat eficienta macroeconomica, precum şi echitate sociala. Modelul nordic are cel mai eficient sistem de protectie sociala,ii suntcaracteristice atat un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, cât si o legislatieputinstricta pentru populatia ocupata. Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate sieficienta, insa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa de eficienta, cat si de echitate. Ţările mai puţin dezvoltate (statele baltice, România, Bulgaria) au cea mai redusă rată a
săr ăciei înainte de măsurile sociale, chiar dacă ponderea cheltuielilor sociale este de două ori mai redusă decât în ţările continentale şi nordice. Rezultă că funcţionarea economiei contribuie la obţinerea celui mai redus procent din populaţie situat sub pragul s ăr ăciei din UE, însă rolul
statului în sprijinirea acestora este scăzut. Pe baza indicatorilor privind ponderea persoanelor sub pragul de săr ăcie şi a celor care măsoară inegalitatea distribuţiei veniturilor rezultă că UE-27 (ca medie) s-a îndepărtat în
perioada 2000-2007 de la obiectivul asigur ării coeziunii sociale. Motivaţia acestei evoluţii se referă la existenţa unor grupuri de indivizi afectate într-o mai mar e măsur ă de riscul săr ăciei, precum copiii, tinerii, femeile şi persoanele în vâr stă. "Care e viitorul capitalismului? Intr-un fel sau in altul, raspunsul este rezolvarea acestor probleme, ceea ce modelul nordic face. Acestea sunt ingredientele. Modelul nordic are sansele de a fi cel mai bun sistem", a declarat Jorma Ollila, Directorul Executiv al Nokia, intr-un interviu acordat Financial Times. Strategia Europa 2020 isi propune sa elimine deficientele modelului nostru de dezvoltare si sa creeze conditii favorabile pentru o crestere economica mai inteligenta, mai durabila. Uniunea Europeană şi-a fixat 5 obiective si 7 initiative majore. Europa 2020 va fi un succes doar daca va face obiectul unui efort hotarat si concertat, atat la nivelul UE, cat şi la nivel national.
18
Bibliografie
Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Economie Europeana.O prezentare sinoptica, Editura Economica, Bucuresti, 2004. Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Modelul European de integrare, Editura Economica, Bucuresti, 2007. Pelkmans, J; Integrarea Europeana. Metoda si analiza economica, Editia a 2-a, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003. Socol, C; Marinas, M; Socol, A.G; Sustenabilitate fiscală şi coeziune social ă. Comun şi specific în submodelele Uniunii Europene,Economie teoretică şi aplicat ă , Volumul XVII (2010), No.
3(544), pp. 25-44. Si site-urile: ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm eurostat.com
19
