Abilitati Practice

ţiei, Cercetării şi Tineretului Ministerul Educa

Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural Forma de învăţământ ID - semestrul V I

ABILIT ĂŢI PRACTICE ŞI DIDACTICA ABILIT ABILIT ĂŢILOR PRACTICE

Daniela STOICESCU

2008

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

































Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Abilităţi practice şi didactica abilităţilor practice

Daniela STOICESCU

















© 2008

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Proiectul pentru Înv ăţământul Rural Nici o parte a acestei lucr ări nu poate fi reprodus ă f ăr ă acordul scris al Ministerului Educa ţiei, Cercetării şi Tineretului

















Cuprins

CUPRINS .................................. ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ....................... ..................iii ......iii Notă de prezentare ....................... Competenţe profesionale..................................................................................................iii .................................. ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ....................... ................... ....... iv Structura cursului ....................... .................................. ....................... ....................... ....................... ....................... ....................... ....................... ................ ..... v Repere în abordare .......................

Unitatea de înv ăţare nr.1

ABILIT ĂŢI PRACTICE - EDUCAŢIE TEHNOLOGIC Ă, DOMENIU DE COMPETENŢE-CHEIE 1. Obiectivele unit ăţii de învăţare nr.1 ..................... ................................ ...................... ...................... ...................... ...................... ................ ..... 1 2. De ce o nou ă viziune asupra disciplinei? ........................... ............. ........................... .......................... .......................... ................... ...... 2 2.1 Aplicaţii ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ................. ...... 4 3. Care sunt nout ăţile în abordare? abordare? ...................... ................................. ...................... ....................... ....................... ...................... .................. ....... 4 3.1 Fixarea unui scop (a unei ţinte) ..................... ................................ ...................... ...................... ...................... ...................... ................ ..... 5 3.2 Selectarea materialelor şi a instrumentelor potrivite, în func ţie de scopul urm ărit. rit. .... .... 6 3.3 Elaborarea propriului model; independen ţa în planificare şi în execuţie.......... ie .................... .......... 7 3.4 Evaluare şi autoevalu autoevaluare are ...................... .................................. ....................... ...................... ....................... ....................... ...................... ............. 7 3.5 Aplicaţii ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ................. ...... 9 4. Repere pentru rezolvarea aplica ţiilor ..................... ................................. ....................... ...................... ...................... ....................... .............. 9 5. Lucrare de verificare nr.1 ......................... ............ .......................... ........................... ........................... .......................... .......................... ................ ... 11 6. Bibliografie.......... Bibliografie...................... ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ....................... ....................... ................ ..... 12

Unitatea de înv ăţare nr.2

MATERIALE ŞI TEHNICI SPECIFICE DISCIPLINEI 1. Obiectivele unit ăţii de învăţare nr.2 ..................... ................................ ...................... ...................... ...................... ...................... .............. ... 13 2. Materiale şi instrumente specifice disciplinei Abilit ăţi practice - Educa ţie tehnologică ...14 2.1 Aplicaţii ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ............... .... 16 3. Tehnici specifice disciplinei Abilit ăţi practice - Educaţie tehnologică ..................... ............................. ........ 17 4. Etape de lucru ...................... ................................. ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ....................... ..................... ........... 21 5. Expunerea Expunerea produselor produselor elevilor elevilor ....................... .................................. ....................... ....................... ...................... ...................... .................. ....... 23 5.1 Aplicaţii ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ............... .... 27 6. Repere pentru rezolvarea temelor practice şi aplicaţiilor ...................... ................................. ...................... .............. ... 27 7. Bibliografie.......... Bibliografie...................... ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ....................... ....................... ................ ..... 29

















Cuprins

Unitatea de învăţare nr.3

ABORDAREA INTEGRAT INTEGRAT Ă 1. Obiectivele unit ăţii de învăţare nr.3................................ nr.3........................................... ...................... ...................... ...................... ...............30 ....30 2. De la teorie la practic ă în abordarea integrat ă ...............................................................31 2.1 Aplicaţii.......................... ii..................................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ............36 .36 3. Învăţarea pe baz ă de proiecte........................................................................................36 3.1 Aplicaţii.......................... ii..................................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ............41 .41 4. Repere pentru rezolvarea aplica ţiilor ...................... ................................. ...................... ....................... ....................... .....................41 ..........41 5. Lucrare de verificare nr.2 ..............................................................................................45 6. Bibliografie Bibliografie ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ................46 .....46

Unitatea de învăţare nr.4

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC 1. Obiectivele unit ăţii de învăţare nr.4................................ nr.4........................................... ...................... ...................... ...................... ...............47 ....47 2. Ce înseamnă proiectare didactic ă?............................. ?........................................ ...................... ....................... ....................... .................48 ......48 2.1 Programa şcolar ă .....................................................................................................49 2.2 Unităţile tematice......................................................................................................49 2.3 Planificarea calendaristică .......................................................................................50 2.4 Proiectarea unit ăţii de învăţare ...................... ................................. ...................... ....................... ....................... ...................... .............50 ..50 2.5 Proiectarea activit ăţii de evaluare evaluare ....................... .................................. ...................... ....................... ....................... ...................51 ........51 2.6 De la teorie la practică în proiectare.........................................................................51 2.7 Aplicaţii.......................... ii..................................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ............54 .54 3. Repere pentru rezolvarea aplica ţiilor ...................... ................................. ...................... ....................... ....................... .....................55 ..........55 4. Evaluarea final ă a portofoliului ......................................................................................57 5. Bibliografie Bibliografie ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ................59 .....59

BIBLIOGRAFIE GENERAL Ă ......................................................................................60



















Notă de prezentare

NOTĂ DE PREZENTARE „ Dac ă vrei să ştii să foloseşti beţ i iş oarele pentru mâncat orez, trebuie s ă ştii cum să le ţ iiii şi trebuie să înveţ i mi şc ările corecte. Dar amândou ă nu ar avea nici o valoare şi nici ăţ a să-ţ i plac ă s ă mănânci cu ele, sau cel pu ţ in un efect permanent, dac ă nu vei înv ăţ in nu vei 1 vedea un avantaj f ăcând-o.”

Citatul de mai sus ilustrează perfect ideea central ă urmărită prin acest curs şi anume aceea a înv ăţării ce urmează a avea loc pe cele trei niveluri diferite şi interdependente: nivelul cognitiv, emo ţional şi comportamental. Astfel, sunt urmărite, în principal: familiarizarea cu aspecte specifice disciplinei, care vin în întâmpinarea noutăţilor din domeniile pedagogiei şi psihologiei copilului; •

conştientizarea atitudinilor ce însoţesc acţiunile practice şi exprimarea receptivit ăţii faţă de diversitate şi schimbare; •

dobândirea unor abilităţi practice privind utilizarea la clas ă a metodelor şi tehnicilor ce pot influen ţa creşterea calităţii actului didactic. •

COMPETENŢE PROFESIONALE Pe parcursul şi la sfâr şitul cursului, studenţii vor dobândi următoarele competenţe: 1. Competenţe de cunoaştere şi înţelegere: •

•

determinarea locului şi a importanţei disciplinei Abilit ăţi practiceEducaţie tehnologic ă, în sistemul disciplinelor înv ăţământului primar; operarea cu principalele concepte specifice domeniului domeniului din perspectiva curriculumului, a instrumentelor de înv ăţare, a managementului şcolar;

















Notă de prezentare

3. Competenţe aplicative: •

•

•

dobândirea unui set de abilităţi practice specifice disciplinei; utilizarea inovativă în practica didactic ă a metodelor şi tehnicilor specifice domeniului; proiectarea, organizarea şi evaluarea demersurilor cu caracter integrat.

4. Atitudini: •

• •

conştientizarea impactului stereotipurilor personale asupra dezvolt ării personalităţii copiilor; receptivitate la inovaţiile din sfera didacticii disciplinei; aplicarea consecventă a principiilor deontologice în activitatea profesional ă.

STRUCTURA CURSULUI Cursul Abilităţi practice-Educaţie tehnologică a fost conceput astfel încât s ă acopere atât perspectiva teoretic ă a domeniului, cât mai ales cea practic ă. El vine în ajutorul studenţilor prin 3 (trei) grupe de materiale:

a.

Grupul materialelor de instruire 

4 unităţi de învăţare, cu o medie de 15-20 pagini pe unitate



reflecţii şi aplicaţii practice în cadrul fiec ărei unităţi de învăţare, cu o medie de 4-5 subiecte pe set



2 lucr ări de verificare, la sfâr şitul unităţilor de învăţare nr.1 şi nr.3



repere pentru pentru verificarea aplicaţiilor practice dar şi a lucr ărilor de evaluare continue i finale

















Notă de prezentare

REPERE ÎN ABORDARE Acest curs se dore şte a fi privit ca o c ălătorie în care fiecare î şi planifică, î şi dezvoltă şi î şi evaluează strategii proprii de înv ăţare.

Jurnalul scris al călătoriei va fi portofoliul. În el vor fi depozitate evenimentele de înv ăţare din timpul cursului, idei, reflecţii personale, strategii de acţiune, teme practice etc. Aplicaţiile aflate pe parcursul şi la la sfâr şitul fiecărei unităţi de învăţare vor fi paşi importanţi în realizarea portofoliului, considerat instrumentul final de evaluare şi autoevaluare. Rezolvarea a minim dou ă subiecte din fiecare set de aplica ţii este o obligativitate a studentului şi atrage după sine, de fiecare dat ă, un bonus on-line, constând în idei practice cu aplicabilitate directă la clasă. Construirea portofoliului va începe de la primele rânduri ale primei unit ăţi de învăţare. În urma studiului individual şi a activităţii independente, se pot nota în spa ţiul liber din stânga foilor acestui curs comentarii şi eventual întrebări care se cer clarificate.

Lucr ările de verificare sunt plasate la sfâr şitul unităţilor de învăţare nr.1 şi nr. 3 şi sunt obligatorii. Se recomand ă citirea cu atenţie a cerinţelor, a instrucţiunilor privind con ţinutul precum şi a grilelor de corectare şi apreciere a r ăspunsurilor. Ponderea dintre evaluarea continuă şi cea finală este următoarea: - 60% din nota finală o vor reprezenta notele de la lucr ările de verificare - 40% din nota finală o va constitui nota acordat ă după evaluarea portofoliului. Lucr ările şi portofoliul vor fi transmise tutorelui la termenele stabilite de Universitate.

































Abilităţi practice - Educa ţie tehnologic ă, domeniu de competen ţe - cheie

Unitatea de învăţare nr. 1 ABILITĂŢI PRACTICE-EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ, DOMENIU DE COMPETENŢE-CHEIE CUPRINS 1. Obiectivele unit ăţii de învăţare nr.1 ..................... ................................ ...................... ...................... ...................... ...................... ................ ..... 1 2. De ce o nou ă viziune asupra disciplinei? ........................... ............. ........................... .......................... .......................... ................... ...... 2 2.1 Aplicaţii ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ................. ...... 4 3. Care sunt nout ăţile în abordare? abordare? ...................... ................................. ...................... ....................... ....................... ...................... .................. ....... 4 3.1 Fixarea unui scop (a unei ţinte) ..................... ................................ ...................... ...................... ...................... ...................... ................ ..... 5 3.2 Selectarea materialelor şi a instrumentelor potrivite, în func ţie de scopul urm ărit. rit. .... .... 6 3.3 Elaborarea propriului model; independen ţa în planificare şi în execuţie.......... ie .................... .......... 7 3.4 Evaluare şi autoevalu autoevaluare are ...................... .................................. ....................... ...................... ....................... ....................... ...................... ............. 7 3.5 Aplicaţii ...................... .................................. ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ...................... ................. ...... 9 4. Repere pentru rezolvarea aplica ţiilor ..................... ................................. ....................... ...................... ...................... ....................... .............. 9 5. Lucrare de verificare nr.1 ......................... ............ .......................... ........................... ........................... .......................... .......................... ................ ... 11 6. Bibliografie.......... Bibliografie...................... ....................... ...................... ...................... ....................... ....................... ...................... ....................... ....................... ................ ..... 12

1. Obiectivele unităţii de învăţare nr.1 Pe parcursul şi la sfâr şitul acestei unit ăţi de învăţare, cursanţii/ studenţii vor fi capabili: •

•

•

•

să explice care este locul şi rolul disciplinei Abilit ăţi practice Educaţie tehnologic ă, în formarea competen ţelor-cheie ale şcolarului mic; să descrie care sunt nout ăţile conceptuale în abordarea acestei discipline; să utilizeze/ opereze cu noile concepte în diverse contexte de instruire, metodice etc.; să formuleze judec ăţi de valoare privind schimb ările din domeniu;




















2. De ce o nouă viziune asupra disciplinei? Reflectaţi!

„Un copil vrea să-şi confec ţ ţioneze i oneze o cutie. Când încearc ă să-şi realizeze impulsul, î şi contureaz ă ideea, transformând-o într-un plan. Î şi preg ăteşte ustensilele, alege materialul dorit, măsoar ă păr ţ ţile ile necesare, taie, lipe şte, asambleaz ă. Cunoaşterea uneltelor şi a proceselor este inevitabil ă. Dac ă copilul î şi realizeaz ă intenţ ia ia şi face cutia, se creeaz ă multe ocazii pentru a se câ ştiga disciplină şi perseverenţă, pentru a exersa efortul în depăşirea obstacolelor şi pentru a obţ ine ine şi o cantitate considerabil ă de informaţ ii.” ii.” (John Dewey) Viaţa de zi cu zi demonstreaz ă faptul că o mare parte din adulţi (părinţi, bunici, cadre didactice etc.) prefer ă să ofere celor mici cutia deja confec ţionată (evitând aşa numita „bătaie de cap”). Lipsa de r ăbdare, necunoa şterea sau neînţelegerea particularităţilor de vârstă şi individuale, comoditatea, duc la înăbuşirea (în timp) a unuia dintre instinctele naturale ale copiilor, instinctul de a produce, de a f ăuri. Acesta î şi găseşte expresie mai întâi în joc, în construc ţii, mişcare, gestică etc. şi apoi devine mai definit c ăutându-şi exteriorizare în modelarea materialelor în forme tangibile şi întruchipare durabilă. Alte instincte naturale, despre care vorbesc specialiştii în pedagogie, în special reprezentan ţii Şcolii Active, sunt: instinctul de comunicare, instinctul de investigare şi instinctul artistic. Referitor la acesta din urm ă, John Dewey spunea: „oferi „oferi ţ ţi-le i -le copiilor prilejul de a face construc ţ ţiii i libere şi




















Există câteva atu-uri care vin în sprijinul afirma ţiei că prin acest domeniu se formeaz ă competenţe-cheie şi anume: copilul intr ă în contact cu o mare varietate de materiale (din natur ă şi prelucrate) şi s e a s i g u r ă u n m o t i v pentru folosirea acestora în moduri reale, în loc de a trece prin exerci ţii care nu au nici o semnifica ţie, cu excepţia uneia simbolice îndep ărtate (cum ar fi nesfâr şitele pagini cu liniu ţe pe care le fac şcolarii de clasa I, în caietele tip); •

•

•

•

•

s e f a c e a p e l l a p r o m p t i t u d i n e a s i m ţ u r i l o r ascu ţ ţi m e a o b s e r v a ţ ţ i ei ;

şi la

se cere o cere o i m a g i n e p r ec ec i s ă a s c o p u r i l o r c e t r e b u i e a t i n s e şi este nevoie de ingenuitate şi de inventivitate în pl ani fic are ; este necesar ă aten ţ i a m ăr i t ă personal ă în ex ec u ţ i e ;

şi

responsabilitatea

rezultatele se prezint ă s u b o f o r m ă atât de palpabil ă, încât copilul poate fi orientat s ă- şi a p r e c i ez ez e m u n c a şi s ă- i on eze etaloanele. şi perfec ţ ţion

Argumentele de mai sus conduc la concluzia c ă ar trebui reconsiderată importanţa disciplinei. Ea e departe de a fi „o




















2.1 Aplicaţii Consideraţi că în învăţământul primar actual se ţine seama de instinctele naturale ale copiilor, despre care vorbesc reprezentan ţii Şcolii Active? Împăr ţiţi o coală în două coloane şi argumentaţi PRO şi CONTRA. Solicitaţi elevilor dumneavoastr ă să ordoneze în funcţie de preferinţe, disciplinele de studiu. Realiza ţi un top al acestor preferin ţe. Ce observa ţi? Păstraţi concluziile în portofoliu. Există o legătur ă între înclinaţiile învăţătorilor către anumite domenii şi interesele elevilor c ătre aceleaşi domenii? Dezvolta ţi r ăspunsul într-un scurt eseu. Revedeţi teoria inteligen ţelor multiple. Ce se întâmpl ă cu elevii c ărora nu li se dezvoltă tipul de inteligenţă predominant? Listaţi minim cinci competen ţe pe care le ob ţin elevii, confecţionând un obiect practic şi estetic: de exemplu- o cutie, o ramă foto, un suport de şerveţ ele ele etc.

•

•

•

•

•

3. Care sunt noutăţile în abordare?




















– a II-a, la disciplina disciplina Abilit ăţ ăţ i practice, şi ceea ce se urm ăreşte prin noile programe şcolare de Educa ţ ie ie tehnologic ă pentru clasele a V-a – a VIII-a. S-a mai ţ inut inut seama şi de faptul c ă Educaţ ia ia tehnologic ă 1 are un caracter interdisciplinar.” Din analiza con ţinutului programei se desprind şi alte aspecte noi. Elevilor ar trebui s ă li se ofere: 3.1 posibilitatea de a- şi fixa un scop, o ţintă; 3.2 r ăspunderea intelectual ă pentru selectarea materialelor şi a instrumentelor potrivite, în funcţie de scopul urm ărit; 3.3 ocazia de a- şi elabora propriul model şi plan de lucru; 3.4 ocazia de a- şi vedea propriile erori şi de a-şi găsi modul de îndreptare, totul, desigur, în limitele capacit ăţilor fiecăruia.

În esenţă, ar trebui să se aibă în vedere mai puţin rezultatul extern şi mai mult procesele şi dezvoltarea morală şi mentală implicate în procesul atingerii rezultatelor. Să privim îndeaproape pa şii ce trebuie f ăcuţi în direcţia unei adevărate schimbări.

3.1

Fixarea unui scop (a unei ţinte)

În viaţa fiecărui individ exist ă întotdeauna u n m o t iv i v de observa ţie spontană, o n e v o i e , provenind de la un scop ce trebuie atins, care te face să încerci, să descoperi şi să discriminezi ceea ce te-ar putea ajuta. Motivaţia este motorul întregului nostru comportament. Iat ă de ce




















I. Şcoala din pădure (septembrie, octombrie) II. În Împăr ăţ ia Apei (octombrie, noiembrie) ăţ ia III. Bătrânul An şi fiicele lui (noiembrie, decembrie) IV. De vorbă cu F ăt-Frumos (ianuarie) V. Cea de-a zecea zecea planet ă (februarie) VI. Doctorii cu frunze fr unze verzi (februarie, martie) VII.Eu şi familia mea (martie, aprilie) VIII. Mijloace de transport (aprilie, mai) IX. Calculatorul, colegul meu de banc ă ( mai) X. În lumea desenului animat (iunie) La fiecare unitate tematic ă, elevii şi-au propus realizarea cel pu ţ in in a unui obiect: Acvariu cu pe şti, Mobil cu planete, Mici daruri pentru cei dragi din familie etc. În final, după negocieri cu întregul colectiv, ţ intele i ntele stabilite au fost ale copiilor şi nu expresia dorinţ elor elor mele.

3.2 Selectarea materialelor şi a instrumentelor potrivite, în funcţie de scopul urmărit Pentru a ajunge la selec ţia materialelor şi a instrumentelor necesare, în func ţie de obiectivele urm ărite, se vor face numeroase exerci ţii de cunoaştere a acestora. Alături de materialele tradi ţionale, specifice diferitelor zone, exist ă şi materiale noi, ob ţinute prin prelucrarea celor naturale (vezi Unitatea de învăţare nr.2). Dacă privim cu aten ţie în jurul nostru, vom observa alarmant de






















Reflectaţi!

preg ătit sufletul şi mintea pentru a aprecia cum se cuvine M ănăstirea Putna. M ă aşteptam să g ăsesc acolo esen ţ a sufletului românesc... Mare mi-a fost mirarea însă, când, în afara por ţ ţilor ilor ctitoriei am fost întâmpinat ă de tarabe înc ărcate cu lenjerie intimă, juc ării ieftine de plastic Made in China şi multe alte „suveniruri” de proast ă calitate. Printre ele, din loc în loc, câte un coş cu ouă încondeiate, câteva bundi ţ ţ e, e, ii şi ceva măşti lucrate în lemn. Am bătut la pas multe sate din zonă c ăutând Tradi ţ ţi a la la ea acasă şi am constatat cu tristeţ e c ă meşterii populari sunt pe cale de dispari ţ ţie. i e. De ce oare? Ar putea şcoala să împiedice acest declin?

3.3 Elaborarea Elaborarea propriului propriului model; independen a în planificare planificare şi execuţie Despre realizarea acestei etape în adev ăratul sens al cuvântului, putem vorbi abia în a doua jum ătate a clasei a IV-a. Obişnuinţa de a-şi planifica propria activitate, consemnat ă într-un plan de acţiune, se însu şeşte progresiv. Primele lucr ări practice se execut ă cu ajutorul dasc ălului, care este partener în înv ăţare. Acesta nu î şi






















•

Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea?

•

Când şi în ce scop evaluez?

•

Pentru ce tipuri de evaluare optez?

•

Cu ce instrumente voi realiza evaluarea?

•

•

Cum voi proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate, astfel încât evaluarea s ă fie cât mai obiectivă? Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina eventualele blocaje constatate în formarea elevilor şi pentru a asigura progresul şcolar al






















3.5 Aplicaţii Studiaţi obiectivele-cadru ale programei şcolare pentru clasa a III-a, Educaţie tehnologică, 2004. Explicaţi obiectivul nr.4.

•

Acordaţi o perioadă cât mai mare de timp (la început de an şcolar şi nu numai) cunoa şterii colectivului de elevi pe care îl îndruma ţi. Identificaţi dorinţele şi hobby-urile copiilor. Afi şaţi în clasă, într-un loc vizibil, temele generale care îi interesează pe copii, produsele pe care doresc s ă le realizeze, proiectele la care doresc s ă participe etc. Cultivaţi o legătur ă sincer ă cu familia. Descoperi ţi împreună cu aceasta, ceea ce îl motiveaz ă pe fiecare elev în parte, cu ce se ocup ă în timpul liber etc. Scrieţi un scurt eseu despre atuurile cunoa şterii colectivului de elevi.

•






















Educaţie fizică Educaţie fizică

Educaţie fizică

Educaţie plastică

Matematică

Educaţie fizică

Educaţie plastică

Matematică

Abil.pract.

Educaţie fizică

Educaţie plastică

Matematică

Abil.pract.

Concluzii posibile: la aceast ă vârst ă copiii prefer ă mi şcarea ( jocul în general) disciplina Limbă şi comunicare este cel mai puţ in in îndr ăgit ă etc. Lista i minim cinci competen e pe care le ob in elevii, confec ionând un obiect






















REPERE ÎN ELABORAREA R ĂSPUNSULUI Dac-aş fi elev ă, mi-ar pl ăcea să studiez mai mult despre flori. Formele, culorile, miresmele miresmele lor sunt impresionante. Mi-ar pl ăcea: - să înv ăţ cum să îngrijesc florile de apartament ăţ cum - să înv ăţ să obţ in in forme florale cât mai aproape de realitate, prin t ehnica Origami ăţ s - să realizez felicit ări cu flori şi frunze presate - să-mi fac un ierbar - să înv ăţ să împletesc coroni ţ ţe din flori ăţ s - să înv ăţ să fac aranjamente florale pentru diverse evenimente ăţ s



5. Lucrare de verificare (10 puncte)

Realizaţi un eseu structurat în care să argumentaţi necesitatea unei noi abordări a procesului de învăţare, în cadrul disciplinei
























Barem de corectare şi de notare a eseului Fiind un eseu structurat, se va realiza o evaluare analitică (punct cu punct). Punctajul va fi repartizat astfel: 

Conţinutul lucr ării - 6 puncte (câte 1 punct pentru fiecare reper corect rezolvat). Se vor aprecia valoarea ştiinţifică a ideilor exprimate şi prelucrarea şi interpretarea personal ă a ideilor de baz ă.























Materiale şi tehnici specifice disciplinei

Unitatea de înv ăţare nr.2 MATERIALE ŞI TEHNICI SPECIFICE DISCIPLINEI CUPRINS
























2. Materiale şi instrumente specifice disciplinei Abilităţi practiceEducaţie tehnologică Prin realizarea lucr ărilor practice, se aplică cunoştinţe şi se formează deprinderi în scopul transform ării, într-un oarecare mod, a realit ăţii, a stării de existenţă a lucrurilor şi fenomenelor, în scopuri utile omului şi colectivităţii. De aceea, elevii trebuie îndrumaţi să observe cu aten ţie natura şi să sesizeze leg ătura dintre tot ceea ce facem şi















































2.1 Aplicaţii

Realizaţi o excursie în localitate. Identifica ţi materialele din natur ă. Selectaţi-le pe cele care pot fi utilizate în activitatea şcolar ă, pentru a obţine obiecte utile şi estetice. Alcătuiţi o listă cu acestea.

•





































































































Considerată în egală

ă

ă joc dar i artă a plierii hârtiei,


























Practica artei Origami stimulează gândirea i fantezia, dezvolt ă sim ţul













































































































































































































































































































































































































Proiectarea demersului didactic

lucru se întâmplă în condiţiile învăţământului simultan, care este încă prezent în multe zone ale ţării. Pentru a avea un demers eficient, propunem abordarea realizată cu unităţi tematice (aceleaşi pentru întregul colectiv). Prezentăm ca variant ă orientativă, „tabloul ” conţinuturilor şi obiectivelor de referin ţă vizate, de la o unitate tematic ă, pentru un colectiv format din elevi de clasa a II-a şi a IV-a. Acesta ofer ă o privire de ansamblu asupra a ceea ce se poate face în prima lun ă de şcoal ă (de exemplu).

„Cu toamna în ghiozdan” Cunoa şterea terea mediul mediul ui clasa clasa a II -a O.R.-1.1; 1.3; 2.3 Toamna la munte. Toamna la câmpie. Activităţi ale omului specifice anotimpului toamna. • • •

Abilit ăţ ăţ i pr actice clasa clasa a II -a O.R.- 1.1; 1.2; 2.2; 3.2; 4.1 Activităţi cu materiale din natur ă. •

Abilit ăţ ăţ i pr actice clasa clasa a I V-a Cunoa şterea terea mediul mediul ui clasa clasa a I V-a O.R.- 3.1; 3.2; 4.1 Dinamica proceselor şi fenomenelor în mediul înconjur ător. •

O.R.- 1.2, 3.1 Activităţi cu materiale din natur ă. •

L imba r omân omân ă clasa clasa a I I -a şi L imba român român ă clasa clasa a I V-a O.R.- 1.1; 1.4; 1.5; 2.4; 2.5; 3.1; 3.3; 4.1; 4.4; 4.5 Cartea (actualizare: cuprinsul unei căr ţi). Aşezarea textului în pagină pagină. Textul. Titlul. Autorul. Alfabetul (actualizare) Sunetul şi litera- corespondenţa dintre ele. Vocalele şi consoanele. Silaba. Despăr ţirea cuvintelor în silabe-despăr ţire la capăt de rând. Componentele comunicării dialogate (actualizare) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte. Scrierea corectă corectă a cuvintelor care conţ conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua şi uă uă. Copieri/transcrieri de texte (aproximativ texte (aproximativ 50 de cuvinte) L imba r omân omân ă clasa clasa a IV -a O.R.- 1.1; 1.5; 1.6; 2.1; 2.7; 3.1; 4.4 Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor. Textul narativ (al cărui conţinut vizează unitatea tematică). Delimitarea textului în fragmente logice. Formularea ideilor principale (numai în propoziţii). Recunoaşterea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii. Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Diftongii. Componentele comunicării dialogate (actualizare) Organizarea textului scris. Planul iniţial al compunerii. Compuneri după o ilustraţie sau du ă un ir de ilustra ilustra ii. • • • •

• •

• •

• •

• • •


















Educa ţ ie ie plastic ă clasa clasa a I I -a O.R.- 1.1, 3.1 Materiale de lucru şi folosirea lor.

Educa ţ ie ie muzical ă clasa clasa a I I -a O.R.- 1.3; 1.7; 1.7; 2.6 Cântarea vocală.

Educa ţ ie ie plastic ă clasa clasa a I I -a O.R. – 1.1 Materiale şi tehnici de lucru.

Educa ţ ie ie muzical ă clasa clasa a I V-a O.R.- 1.1; 1.3; 1.3; 3.4 Cântarea vocală.

•

•

Geografi Geografi e clasa clasa a I V-a O.R.- 1.1; 1.2; 2.1; 3.2 Poziţia geografică a României. Relieful. • •

•

•

I stori e clasa clasa a IV -a O.R.- 1.1; 1.2; 1.2; 1.3 Cum cunoaştem trecutul Omul şi mediul geografic • •

Printr-o astfel de structur ă se evită şablonizarea-stereotipizarea mentală şi se stimulează mobilitatea şi creativitatea. Elevii pot conştientiza că unul şi acelaşi fenomen poate fi abordat din unghiuri şi sub aspecte diferite şi că noţiunile dobândite în cadrul diferitelor discipline şcolare nu se exclud, ci se întregesc şi se susţin reciproc, creează acea libertate interioar ă care le confer ă încredere în capacităţile intelectuale şi independen ţă în abordarea sarcinilor de învăţare. Următorul pas după realizarea unui astfel de tablou este selectarea textelor-suport, a repertoriului de cântece şi a subiectelor pentru disciplinele Educaţie plastică şi Abilităţi practice, ţinând seama de interesele colectivului. Nu este obligatoriu ca textele literare s ă facă parte dintr-un singur manual. Se pot multiplica fragmente literare din c ăr ţile aflate în biblioteca şcolii sau a clasei. Important este ca ele s ă reflecte preocupările copiilor şi să fie accesibile atât pentru clasa a II-a cât şi pentru clasa a IV-a. 

Texte o rien tativ e selec tate p entr u u ni tatea „ Cu toam na în g hio zdan”: - „ Ziua când to ţ i au şapte ani ”, ”, „O „O vizit ă”- Iuliu Raţiu -„P -„P ăc ălici la şcoal ă”- Nicolae Labiş

- „Cum „Cum se face o carte”carte”- Grigore Vieru -„Însemn -„Însemnări de cititor ””- Mircea Sântimbreanu -„Cuvintele -„Cuvintele vr ă jite” jite”- Pierre Gamarra - „Fiind „Fiind băiet păduri cutreieram”cutreieram”- Mihai Eminescu -„ A -„ A murit Luchi ””- Otilia Cazimir -„Mai -„Mai e mult până disear ă?”- Octav Pancu-Iaşi 

Sugestii p entru repertoriul d e cântece: cântece: - Noul an de şcoal ă- Ion Potolea

















Proiectarea demersului didactic 

Subiectele pentru Educ a ţ ţie i e plastic ă şi Abilit ăţ ăţ i pr acti ce v or fi în l eg ăt u r ă direct literare studiate: ă cu textele literare - „Covorul „Covorul Toamnei ”, ”, „Peisaj „Peisaj de toamnă” - realizat prin tehnici

variate - pete - pete de culoare pe suport uscat , pete de culoare pe suport umed , pete create prin presarea unor frunze înc ărcate de culoare etc. Lucr ările pot fi obţinute prin lucru în grup şi pot fi folosite ca elemente de design interior în sala de clas ă. - „Orarul meu”, meu”, „Calendarul zilelor de na ştere”, tere”, „Rame foto”, foto”, „Lampioane”, Lampioane”, „Semn de carte”, carte”, „- cu elemente decorative din natur ă sau obţinute prin diverse tehnici specifice Educa ţiei plastice. Subteme pos ibil d e abord at în cadrul activit i lor ăţ ăţ ilor integrate:



- şcoala- drumul spre şcoal ă (traseu, comportament), colegii mei, regulile clasei, planuri pentru acest an şcolar, o zi la şcoală, rechizitele şcolarului, cartea; - anotimpurile- caracteristicile anotimpului toamna, activit ăţi specifice omului în acest anotimp. 

Proiect e care se po t realiza în c adru l acestei u nit ăţ ăţ i tematice: - Şcoala mea, Clasa mea, Prima mea carte, Toamna

2.7 Aplicaţii

Realizaţi o planificare anual ă precum şi proiectarea unei unităţi de învăţare (tematice) la disciplina Abilităţi practice- Educa ţie tehnologic ă.

•

Ce credeţi că reprezintă imaginea de mai jos? Dezvoltaţi r ăspunsul.

•


















3. Repere pentru rezolvarea aplicaţiilor Realizaţi o planificare anual ă precum şi proiectarea unei unit ăţi de învăţare (tematice) la disciplina Abilit ăţi practice- Educa ţie tehnologică (aplicaţii pag.58). •

REPERE ÎN ELABORAREA R ĂSPUNSULUI

PLANIFICARE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ CLASA a IV-a Nr Unităţi crt tematice 1.

2.

3.

4.

5.

“SECRETUL CĂRŢILOR”

“CU TOAMNA SUB UMBRELĂ”

O.R Conţinuturi 1.1 3.1

1.2 2.1 2.2 4.3

“DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ”

2.2

“ŢINE BABA IARNA SFAT”

3.1 3.2

“LA GURA

1.2

Elemente de proiectare a activităţii: -planul de lucru pentru realizarea unui produs reguli de protec ţia muncii şi de igienă a muncii -desenul / schi ţa produsului Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare

Nr. Săpt. ore 3

15.09 08.10

3

Hârtia Tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare Hârtia Tehnica Tangram (construirea figurilor folosind pătratul împăr ţit în şapte figuri geometrice) Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare Hârtia Tehnica Origami Activităţi cu materiale naturale i/ sau prelucrate

1-3

4-6 09.10 29.10

4

7-10 06.11 03.12

3

11-13 04.12 22.12

4

14-17


















6.

7.

8.

“FAMILIA, COPACUL VIEŢII” “PE ARIPI DE LEGENDĂ”

“LA BRAŢ CU PRIMĂVARA”

3.1 3.2

2.1

Gospodărie

18-20 3

Reţete simple

12.02 11.03

Fire şi materiale textile

21-23 3

Cusături decorative – la alegere

12.03 01.04

Activităţi cu materiale 1.1 naturale şi/ sau prelucrate 4.1 Tehnici de prelucrare a lemnului Cultura plantelor- tehnici simple de cultivare şi îngrijire

24-27 4 02.04 06.05

Mase plastice 9

“COPILĂRIE, HAI LA JOC!”

“CALCULA10. TORUL, COLEGUL MEU DE VACANŢĂ”

1.2 4.3

4.1 4.3

28-30 3

Tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile

07.05 27.05

Mase plastice

31-33 3

Construcţii din mase plastice

28.05 15.06






















4. Evaluarea finală a portofoliului Cu toţii am trecut în experien ţele noastre anterioare de învăţare printrun moment de final. Aţi calculat vreodat ă câte teze, examene, examene, teste sau probe practice sau adunat pân ă acum în parcursul dumneavoastr ă personal sau profesional? Ca orice parcurs de înv ăţare, şi acest curs se finalizeaz ă cu o lucrare. Ea nu este o un referat, o lucrare de licen ţă, o teză de master sau de doctorat. De aceasta dat ă vorbim despre PORTOFOLIUL de ÎNVĂŢARE, ca o alternativă la lucr ările de final cu care ne-am obişnuit. Spre deosebire de o lucrare ştiinţifică, un referat sau un eseu, portofoliul este special pentru ca se bazeaz ă atât pe temele realizate în fiecare s ăptămână de curs, cât şi pe reflecţiile noastre personale asupra a ceea ce am înv ăţat în acest curs realizând aplicaţiile şi temele practice recomandate şi comunicând cu colegii. Îl putem numi final, dar nu uitaţi că portofoliul, ca orice final, nu e decât un nou început!

Portofoliul poate conţine următoarele elemente: •

•

sarcini de lucru, exerciţii, teme de reflecţie rezolvate; mostre ale aplicaţiilor derulate cu elevii, colegii, p ărinţii etc (sau orice alte înregistr ări ale unor experien ţe relevante din afara acestui curs);

•

enunţuri de autoevaluare;

•

feedback primit de la colegi;

•

reflecţii personale asupra procesului de înv ăţare;

•

alte resurse identificate în activităţile de învăţare (de exemplu,


















Ca încheiere, aţi putea utiliza câteva reflecţii finale la care pute ţi adăuga o serie de întreb ări cu care aţi r ămas în urma acestui curs şi la care doriţi să vă gândiţi în viitor. Oricum, nu l ăsaţ i aceste sugestii să v ă limiteze creativitatea!

Barem de corectare şi de notare a portofoliului Pentru a primi cele 10 puncte este necesar ă completarea portofoliului personal cu minim două aplicaţii din fiecare set de aplicaţii prezent de-a lungul celor patru unit ăţi de învăţare precum şi cu rezolvarea temelor practice.

Conţinutul portofoliului- 8 puncte. Vor fi apreciate: relevanţa pieselor din portofoliu originalitatea acestora valorificarea experienţelor de învăţare în clas ă/ şcoală/ comunitate utilizarea creativă a resurselor puse la dispozi ţie prin acest curs dar şi a altor resurse identificate pe parcurs • • •

•

Redactarea lucr ărilor din portofoliu- 2 puncte. • •

• •

organizarea ideilor în scris (0,5 puncte) utilizarea limbajului de specialitate (0,5 puncte) ortografie şi punctuaţie (0,5 puncte) aşezare corect ă în pagină (0,5 puncte)


















5. Bibliografie



C.N.C., Metodologia aplic ării noului curriculum/ Noi abord ări în proiectarea demersului didactic, în didactic, în Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilit ăţi practice şi Educaţie tehnologică, pag. 16



Materiale selectate din MEC-CNC, Ghid metodologic, Aria curricular ă Limbă şi comunicare, liceu, Ed. Aramis, 2002, pag. 2936



Păcurari O., Târcă A., Sarivan L., Strategii didactice inovativesuport de curs, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti 2003



Programe şcolare revizuite; Abilit ăţ a II-a, ăţ i practice clasele I, Aprobate prin Ordin al Ministrului nr. 4686/ 05.08.2003, Bucure şti, 2003, pag.77-81



Programe şcolare pentru clasa a III-a; Educaţ ie ie tehnologic ă, Aprobată prin Ordin al Ministrului nr. 5198/ 01.11.2004, Bucure şti, 2004



Programe şcolare pentru clasa a IV-a; Educaţ ie ie tehnologic ă, Aprobată prin Ordin al Ministrului nr. 3919/ 20.04.2005, Bucure şti, 2005

















Bibliografie

 

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

Anexa 1 la OMECT nr. 5723/23.12.2003 cu 5723/23.12.2003 cu privire la ăţământ pentru clasele aprobarea Planurilor-cadru de înv ăţă a IX-a şi a X-a



Carol Seefeldt, Creating Rooms of Wonder, Valuing and Displaying Children s Work to Enhance the Learning Process, Beltsville, MD 20704, 2002, pag. 20,21,22



Cerghit I., Sisteme de instruire alternative şi complementare, Editura Aramis, Bucureşti, 2002, pag.9



ăţ area Ciolan L., Dincolo de discipline; Ghid pentru înv ăţ area integrat ă /cross-curricular ă, Editura Humanitas Educational, Bucure şti, 2003, pag.21,22



Clarke, J.H., Agne, R.M., Interdisciplinary High School Teaching, Strategies for integrated learning , Nedham Heights, Allyn&Bacon, 1977, pag.6



C.N.C., Metodologia aplic ării noului curriculum/ Noi abord ări în proiectarea demersului didactic, în didactic, în Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilit ăţi practice şi Educaţie tehnologică, 2001, pag.1, 42



Delors, J., Comoara l ăuntric ă, Polirom, Iaşi, 2000



Emberley E., Emberley’s Picture Pie, Little, Pie, Little, Brown and Company USA, 2000, pag 6,7



Faure, E., A E., A înv ăţ ăţ a să fii , EDP, Bucureşti, 1974



Filoteanu N., Marian D., Desen artistic şi educaţ ie ie

















Bibliografie 

Materiale selectate din MEC-CNC, Ghid metodologic, Aria curricular ă Limbă şi comunicare, liceu, Ed. Aramis, 2002, pag. 2936



Păcurari O., Târcă A., Sarivan L., Strategii didactice inovativesuport de curs, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti 2003



ăţ i practice clasele I, Programe şcolare revizuite; Abilit ăţ a II-a, Aprobate prin Ordin al Ministrului nr. 4686/ 05.08.2003, Bucure şti, 2003



Programe şcolare pentru clasa a III-a; Educaţ ie ie tehnologic ă, Aprobată prin Ordin al Ministrului nr. 5198/ 01.11.2004, Bucure şti, 2004



Programe şcolare pentru clasa a IV-a; Educaţ ie ie tehnologic ă, Aprobată prin Ordin al Ministrului nr. 3919/ 20.04.2005, Bucure şti, 2005



Tyler J., What shall I do today?, Usborne today?, Usborne Publishing

Abilitati Practice

Recommend Documents