1. Îngrijirea Îngrijirea bolnavilor bolnavilor imobiliz imobilizat at la la pat pat DEFINIŢIE: - Imobilizarea reprezintă o diminuare sau o restricţie a mişcărilor, fiind recomandată adesea adesea ca metodă terapeutică sau poate fi cauzată de traumatisme şi boli organice sau funcţionale.
CAUZE: - Afecţiuni grave → paralizii, bolnavi astenici, adinamici, cu leziuni de membre inferioare etc. - Afecţiuni care impun imobilizarea → embolii cardiace, hemoragii etc. - Imobilizare terapeutică → in fracturi cu aparate de imobilizare, traumatisme, infarct de miocard.
CONDIŢII DE CONFORT: - Salon luminos, bine aerisit, temperatură normală. Fără curenţi de aer. - Pat adaptat afecţiunii – pat universal cu utilaje accesorii. - Rezemători, agăţătoare din metal sau confecţionate din panză. - Masă reglabilă la pat pentru alimentaţie scris etc. - Saltea antidecubit – pneumatică, compartimentată compartimentată – pentru a evita presiunea şi macerarea zonei de contact, perne de diferite dimensiuni, colaci de cauciuc, oxid de zinc cu vitamina A+D2 pentru tegumente, talc. - Scuturarea zilnică a patului sau ori de cate ori este nevoie. -Aparate de semnalizare – sonerii – la indemană. -Cămaşă de corp descheiată in spate. -Spălarea tegumentelor zilnic, la pat → stimulează circulaţia, asigură confortul, previne complicaţiile etc. Igiena ainilor inainte de servirea mesei, după eliminări. Igiena părului 1-2 ori pe săptămană. - Toaleta cavităţii bucale după fiecare masă. -Toaleta perineală – ori de cate ori este nevoie (după eliminări) respectand pudoarea bolnavului.
ALIMENTAŢIA BOLNAVILOR: -Se face la pat → activ sau pasiv. Se respectă r espectă stric orarul servirii meselor. -Alimentarea pasivă se va face după servirea mesei celorlalţi bolnavi. Servirea se va face cat mai estetic. -Se dă o alimentaţie bogată in proteine, adaptată varstei, stării bolnavului, bogată in vitamine. -Consum de lichide 1,5-2 l pe zi.
SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE: -Se urmăresc şi se notează zilnic funcţiile vitale şi vegetative – puls, respiraţie, tensiune arterială, temperatură, diureză, scaun, aspectul tegumentelor, mucoasele. - In cazul aparatelor gipsate se va urmări şi semnala apariţia edemelor la extremităţile libere ale membrelor. - Eliminările paraclinice, tratamentele vor fi executate la pat sau bolnavul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv.
PREVENIREA ESCARELOR: - Escarele – leziuni tegumentare ale tegumentelor interpuse intre două planuri dure (os şi pat) - sunt complicaţiile de temut la bolnavii imobilizaţi timp indelungat la pat, mai ales la persoanele corpolente. - Se verifică sistematic zonele predispuse escarelor. - Se schimbă poziţia (2-3 ore), se asigură igiena strictă a tegumentelor. - Se favorizează circulaţia periferică prin masaj. - Masajul favorizează vascularizaţia profundă şi superficială, indepărtează celulele descuamate, rehidratează pielea, creează o stare de bine, inlătură durerea şi ajută la regăsirea forţei şi energiei. - Se indică masaj la toţi bolnavii imobilizaţi care prezintă factori de risc. - Masajul se face intotdeauna după ce bolnavul a fost spălat şi i s-a schimbat patul. Se face pe o tonă mai mare decat zona interesată. Masajul nu trebuie să fie dureros, iar durata lui va fi de aproximativ 15 minute. - Masajul este contraindicat in febră, cancer, infecţii ale pielii, septicemie.
TRATAMENTUL CURATIV AL ESCARELOR ŞI PREVENIREA COMPLICAŢIILOR: - Se indepărtează la timp sfacele tegumentare, puroiul din plăgi şi se pansează steril. Se combat infecţiile cu soluţii dezinfectante. - Se asigură eliminările ritmice, regulate, servirea la timp. - Se combat pneumoniile hipostatice prin ridicarea in şezut a bolnavului şi gimnastică respiratorie de mai multe ori /zi. - Atrofia muşchilor şi scăderea tonusului organismului se previn prin fricţionări cu alcool diluat pe toată suprafaţa corpului. - Stomatita se previne prin intreţinerea igienei cavităţii bucale, clătirea cu apă bicarbonatată 30%, clătirea gurii cu apă mentolată. - Constipaţia se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin mijloace naturale pentru a nu obişnui bolnavul cu purgative sau clisme. - Deformările articulare, anchilozele, poziţiile vicioase se previn prin poziţii corecte şi mobilizare pasivă şi activă cat mai precoce.
