Dinamica corpului uman
Biomecanica aparatului locomotor Pentru a se putea mişca, a-şi menţine echilibrul atât dinamic cât şi static, omul dispune de un ansamblu arhitectural extrem de complex şi de bine adaptat acţiunii forţei gravitaţionale. Arhitectura corpului uman este alctuit din elemente de susţinere rigide !scheletul, oasele, articulaţiile" şi din elemente de susţinere moi !muşchi, liga ligame ment nte, e, fasc fascii ii,, tend tendoa oane ne,, etc. etc.". ".
Aceste ceste elem element entee form formea# ea# stru struct ctur urii
funcţionale adaptate necesitţilor noastre de mişcare şi de pstrare aechilibrului. $el mai important element al arhitecturii noastre este coloana vertebral . %n ortostatism şi &n repaus, coloana vertebral are o direcţie vertical şi o form uşor sinuoas, mai ales, &n plan sagital. $urburile atenuea# şocurile şi favori#ea# menţinerea echilibrului coloanei pe ba#in, uşurând deci, eforturile centurii musculare a coloanei. Aceasta atitudine şi form se menţin datorit 'ocului tonicitţii musculare, elasticitţii ligamentelor şi discurilor vetebrale, precum şi datorit &mbi &mbin nri riii anat anatom omic icee a segm segmen ente telo lorr osoas osoasee din din care care este estecom compus pus colo coloan anaa vertebral, segmente care &şi adaptea# unul altuia diferitele suprafeţe articulare. Anali#a biomecanic a mersului Deși ob obișnuit pe pentru om om, ac aceast mi mișcare es este fo foarte co complex, reali#ându-s reali#ân du-see cu un randament randame nt maxim și cu un consum energetic minim. min im. (ersul, (ersul, ca )bipedalism )bipedalism alternativ* alternativ*,, este o mișcare ciclic, ciclic, reali#at reali#at prin ducerea succesiv a unui picior &naintea celuilalt, fiecare dintre cele + membre me mbre
inferioare având pe rând funcția de propulsor și de suport !exist un spri'in permanent al corpului pe sol, fie prin intermediul unui picior - perioada spri'inului unilateral fie cu ambele picioare- perioada spri'inului bilateral". %n timpul spri'inului unilateral, un picior susține greutatea corpului și este numit picior de spri'in, iar cellalt se numeste picior oscilant sau pendulant. %n mersul normal, pentru un membru, / din durata unui ciclu de mers este repre#entat de spri'in si 0/ de balans.
1inematica mersului este &n strâns corelație cu consumul energetic2 acesta determin apariția oboselii &n mers, fiind &n raport de proporționalitate direct cu amplitudinea mișcrilor centrului de greutate pe vertical și pe ori#ontal. (ișcrile determinante ale mersului sunt3 rotația pelvisului, &nclinarea pelvisului, flexia genunchiului, mișcarea piciorului, deplasarea lateral a pelvisului. Desigur c &n mers se produc și alte mi șcri, ale trunchiului, capului, balansul brațelor, dar acestea nu determin 4inematica mersului, ci doar o urmea#. 1inetica mersului - studia# forțele musculare care reali#ea# mișcrile corpului necesare acestei activitți.
5. Principiile mecanicii ne6toniene Principiul inerției !1epler"3 un corp &și menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniform atâta timp cât asupra lui nu ac ționea# alte corpuri care s-i schimbe aceast stare. Dificultatea de a mișca un obiect depinde atât de masa obiectului, cât și de vite#a pe care dorim s o atingem. Produsul acestor doi parametri repre#int cantitatea de mișcare sau impulsul !p". 7ormula variației impulsului este 8p 9 m x 8v, unde m 9 masa corpului, 8v 9 variația vite#ei, respectiv vfinal vinițial" 7orța este cau#a modificrii strii de repaus sau mișcare a unui corp. Dup efectele induse, putem vorbi despre forțe statice sau dinamice. A doua lege a lui :e6ton sau principiul fundamental al dinamicii3 dac o forț !7" acționea# asupra unui corp, ea imprim acestuia o accelerație !a", a crei mrime este proporțional cu forța, având aceeași direcție și același sens !7 9 m x a". ;nitatea de msur este :e6tonul !:"2 un ne6ton este egal cu mrimea forței care aplicat unui corp cu masa de 5 4g &i imprim acestuia o accelerație de 5 m
5 :". 7orța este egal cu variația impulsului raportat la intervalul de timp. ?e#ult deci c mișcarea corpului depinde nu numai de forța aplicat asupra lui, ci și de durata de aplicare a acestei forțe. @mpulsul este mrimea fi#ic ce arat efectul forței aplicate &n timp !p 9 7 x t". Principiul acțiunii si reacțiunii3 dac un corp acționea# asupra altui corp cu o forț, numit acțiune, cel de-al doilea corp acționea# asupra primului cu o forț egal &n modul și opus ca sens, numit reacțiune !x3 dac facem o
sritur am exercitat o forț acțiune asupra solului-, iar acesta va rspunde cu o reacțiune".
+. $aracteristicile unei forțe 7orța este un vector și are3 mrime, direcție, sens, punct de aplicație. forț este repre#entat printr-o sgeat care indic direcția și sensul ei de acțiune și
câteodat și mrimea ei. $a orice vectori, forțele pot fi compuse sau
descompuse. Dac dou sau mai multe forțe acționea# simultan asupra unui punct material, efectul lor asupra acelui punct este acela și cu al unei for țe unice, numite re#ultanta lor. Descompunerea unei forțe se reali#ea# invers compunerii sale. ste &ntotdeauna posibil s &nlocuim o forț prin dou componente care produc acelasi efect. Asupra oricrui sistem pot acționa forțe externe !din exteriorul sistemului" și
forțe interne !din interiorul sistemului".
C. Pârghii %n fi#ic, pârghia este o bar rigid, care se poate roti &n 'urul unui punct de spri'in !" și asupra creia acționea#3 forța care trebuie &nvins !forț re#istenț - ?" si forța cu a'utorul creia este &nvins forța re#istent !forța activ - 7". (ușchii acționea# ca forțe active &n cadrul aparatului locomotor, producând mișcrile prin deplasarea oaselor pe care se inser. Astfel, mu șchii și oasele alctuiesc &n biomecanic lanțuri mobile, care se comport ca sisteme complexe de pârghii.
Pârghiile osoase, biologice, sunt formate de dou oase vecine, articulate mobil și legate printr -un mușchi. Ea o pârghie, se disting trei elemente3 - punctul de spri'in !" sau fulcrum-ul !7" repre#int axa biomecanic a mișcrii2 - forța de re#istenț !?" este dat de greutatea corpului sau a segmentului care se deplasea# și la care se poate aduga greutatea sarcinii de mobili#at2 - forța activ !7" este dat de mușchiul care reali#ea# mișcarea.
Dreptele perpendiculare pe vectorii forț și re#istenț și care trec prin punctul de spri'in - fulcrum!" repre#int distanFele directe și se numesc bra țe !ale forțelor respective". Din punct de vedere mecanic, o pârghie este &n echilibru când3 7 x a9 ? x b unde 7 9 forța activ. a 9 brațul forței, ? 9 re#istența, b 9 brațul re#istenței. Pârghiile au rolul de a transmite miscarea, mrind eficien ța ei !adic amplificarea forței, vite#ei sau deplasrii, eventual schimbarea direcției mișcrii sau contrabalansarea ei". lementele unei pârghii Pârghiile de gradul @ pârghii de echilibru Pârghiile de gradul @@ pârghii de forț Pârghiile de gradul @@@ pârghii de vite# 0. tatica articular @mportante și esențiale probleme de static sunt la nivelul coloanei vertebrale, genunchiului, piciorului, iar &n general la nivelul tuturor articula țiilor portante.
Ea nivelul coloanei vertebrale se doresc cunoscute3 tipurile de ținut, echilibru intrinsec și extrinsec, rolul componentelor musculare &n funcția static dar
și
dinamic a coloanei vertebrale și evidențierea rolului discurilor
intervertebrale și a ligamentelor anterioare și posterioare a coloanei vertebrale. e impune cunoașterea axelor biomecanice de transmitere a forțelor, care pot diferi de axele anatomice. Ea nivelul genunchiului se ridic problemele legate de modul de repartiție a greutții pe cele + glene tibiale, de presiunile și contrapresiunile exercitate asupra platoului tibial și asupra condililor femurali, interes pre#entând și pârghiile formate la nivelul genunchiului și )&nchiseG de ligamentele colaterale. H. Biodinamica articular survine ca un corolar dup parcurgerea &n ordine a capitolelor osoase, articulații, mușchi și conține3 mișcrile posibile prin structura articulației, definirea axelor de mișcare pe unde trec ele și eventualele repere anatomice, definirea mișcrilor la modul general și ținându-se cont de segmentele articulare ce se deplasea#, amplitudinea mișcrii condiționat &n principal de forma suprafeței articulare. Bibliografie https3<CH5dC-bH+H-0+=c->cfc>ed==LLCCaM>.>3<$ollegeNPhKsics http3<<666.chiro.orgL.html
