Pârghii În Organismul Uman

Ştefan Smaranda Clasa a VII-a B

Pârghiile în organismul uman O pârghie este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct fix, numit punct de sprijin. Asupra unei pârghii acţionează două forţe: o forţă activă, F, care pune în mişcare pârghia mişcare pârghia

şi o forţă rezistentă, R, care trebuie învinsă. Acţiunea pârghiilor se bazează pe echilibrul momentelor celor două forţe: activă şi rezistentă pasivă Clasificarea pârghiilor se face în funcţie de poziţiile p oziţiile celor trei puncte de aplicaţie F, R şi S :

- pârghia de gradul I are punctul de sprijin situat între punctele de aplicaţie ale celor două forţe - pârghia de gradul II are punctul de sprijin situat la un capăt, iar la celălalt capăt se află punctul de aplicaţie al forţei active - pârghia de gradul III are punctul de sprijin situat situat la un capăt, iar la celălalt capăt se află punctul de aplicaţie al forţei rezistente

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.



Identificarea pârghiilor în organismul uman 1. Pârghiile de gradul I sunt pârghii de echilibru deoarece realizează echilibrul static. Forţa

rezistentă este reprezentată de greutatea corpului sau a segmentului care se deplasează, iar forţa activă este reprezentată de inserţia pe segmentul osos a muşchiului care realizează mişcarea. Exemple de pârghii de gradul I în organismul uman:  trunchiul se află în echilibru pe picioare ca o pârghie de gradul I;  capul în echilibru pe coloana vertebrală. Punctul de sprijin este vertebra atlas, rezistenţa





este reprezentată de greutatea capului, care tinde să cadă înainte, iar forţa activă este dezvoltată de muşchii cefei, care opresc căderea capului înainte; antebraţul în extensie se comportă ca o pârghie de gradul I; când se face îndoirea şi extinderea braţelor în poziţia „stând pe mâini”, antebraţul acţionează ca ca o pârghie de gradul I, muşchii extensori preiau rolul de agonişti atât în mişcarea de extensie, cât şi în cea de flexie, îndoirea braţelor în această poziţie o face greutatea şi o gradează muşchii extensori (triceps), iar extensia coatelor este realizată de muşchii extensori; în situaţia în care piciorul este fixat pe sol (la mers, alergare, momentul bătăii în săritură, cădere de la înălţime), segmentul gambei este tot o pârghie de ordinul I cu punctul de sprijin la mijloc.



2. Pârghiile de gradul II sunt pârghii de forţă deoarece au rolul de a multiplica forţa. Aceste

pârghii au, de obicei, formă de pană. Exemple de pârghii de gradul II în organismul uman:  incisivii caninii  piciorul având ca rezistenţă greutatea corpului transmisă prin tibie; greutatea corpului 



este aplicată la nivelul articulaţiei tibiotibio-tarsiene, astfel încât forţa o vor da muşchii inseraţi prin tendonul lui Ahile pe calcaneu; punctul de sprijin, când stăm pe vârful picioarelor, se află la extremitatea metatarsienelor metatarsienelor în contact contact cu solul; segmentul membrului superior în timpul executării flotărilor.

3. Pârghiile de gradul III sunt pârghii de deplasare, ele utilizând o forţă mare pentru a învinge o



Exemple de pârghii de gradul III în organismul uman:  antebraţul în flexie funcţionează ca o pârghie de gradul al IIIIII-lea când muşchii flexori se







contractă pentru aa-l ridica; bicepsul se contractă producând o forţă care are punctul de aplicaţie pe antebraţ. În acest caz, braţul forţei active este de aproximativ 8 ori mai mic decât braţul forţei rezistente, rezultă că forţa activă trebuie să fie de 8 ori mai mare decât forţa rezistentă; coastele, în timpul respiraţiei, la inspiraţie şi expiraţie. Articulaţia costo – vertebrală reprezintă punctul de sprijin, zonele de inserţie a muşchiului pe corpul coastei reprezintă punctul de aplicaţie al forţei active iar partea anterioară a coastelor reprezintă rezistenţa; rezistenţa; gamba acţionează ca o pârghie pârghie de gradul III, la fotbal, în cazul unui voleu, piciorul nu este fixat pe sol, deci punctul de aplicaţie al forţei active se află la mijloc iar rezistenţa este reprezentată de un ansamblu de forţe (greutatea mingii, greutatea piciorului etc.). Spre exemplu, însumând greutatea piciorului, greutatea gambei, greutatea obiectului lovit (mingii), forţa de contracţie a extensorilor gambei pe coapsă, precum şi valorile acceleraţiei rezultate din pendularea gambei spre înainte, rezultă că o minge de fotbal poate fi lovită cu o forţă de aproximativ aprox imativ 2 kN chiar chiar de un individ neantrenat; mâna, atunci când prinde obiectele ca o pensă.

În organismul uman, aceeaşi pârghie poate săsă-şi schimbe gradul în raport cu poziţia în care acţionează segmentele: antebraţul, în mişcarea de flexie, se comportă ca o pârghie de gradul III,

Pârghii În Organismul Uman

Recommend Documents