Forta de Frecare La Alunecare (romanian essay)Full description
Forta de Frecare La Alunecare (romanian essay)Full description
rtyrtyrtyrt
Dr.joe Dispenza – Evolueaza-ti Creierul! Legatura Dintre Minte Si CorpFull description
Full description
Legatura Dintre Paraziti si boli
Full description
Aniteza Dintre Catavencu Si Tipatescu romana bacFull description
Dezvoltati-va latura inclinata spre introspectie a caracterului vostru, sau, folositi informatiile la scoala, daca le gasiti utile...Full description
Un Corp SanatosFull description
O SCRISOARE PIERDUTA BACFull description
Ghidul complet al defectelor de suprafata intalnite in injectia maselor plastice.
O javra, un caine si un copil de Sidonia Dragusanu, Bucuresti, 1947
antropologie
non comercial useFull description
Caracterizare de doua personaje la comedieFull description
Carte
Full description
LUCRARE DE LABORATOR DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ALUNECARE DINTRE UN CORP SI O SUPRAFATA 1)Consideratii teoretice: Forţa de frecare este componenta tangenţială la suprafaţa de contact dintre două corpuri, a forţei de sprijin pe care unul din corpuri o exercită asupra celui de-al doilea. ; µ- coeficientul de frecare Ori de cate ori un corp aluneca pe suprafata altuia apare o forta de frecare tangenta la suprafata de contact si opusa sensului de miscare. Forta de frecare la alunecare este proportionala cu apasarea normala pe suprafata de contact, mai precis, cu rezultanta tuturor fortelor care actioneaza pe directia normala la directia deplasarii (⃗⃗⃗⃗
Legile frecarii: Forta de frecare la alunecare nu depinde marimea suprafetelor aflate in contact, ci numai de natura suprafetelor aflate in contact (prin coeficientul de frecare µ). Forta de frecare la alunecare este proportionala cu rezultanta fortelor ce actioneaza pe directie normala la directia deplasarii. 2) Dispozitivul experimental si principiul metodei: Lucrarea de laborator are scopul de a determina coeficintul de frecare la alunecare folosind formula μ = .
Blaga Mihai Emilian Clasa a IX- a A
3)Materiale necesare: Tribometru, corpuri de mase marcate, scripete, fir corpuri suprafete diferite (lemn, plastic, aluminiu).
4)Modul de lucru: Am asezat placa superioara in pozitia orizontala. Am legat de fir mai multe corpuri de masa cunoscuta (cantarita in prealeabil cu balanta), din lemn, din plastic, din aluminiu avand o anumita suprafata. Pe platan am pus mase marcate (5g, 10g etc.) pana cand corpul intra in miscare uniforma. Aceasta inseamna ca greutatea maselor marcate (forta de tractiune) egaleaza forta de frecare tangenta la suprafata de contact Am legat de fir obiecte de plastic, metal sau lemn de aceeasi masa si am observat ca masele marcate puse pe platan, necesare pentru a obtine miscarea lor uniforma vor fi diferite (forta de frecare depinde de natura suprafetetor aflate in contact). Daca deasupra corpului am asezat treptat alte mase marcate, am observat ca pentru a obtine o miscare uniforma trebuie sa mai adaugam mase marcate si pe platan (forta de frecare creste pe masura cresterii fortei de apasare normala exercitate pe suprafata de contact), apoi am trecut intr-un tabel greutatile lui M si m. In acelasi mod, am folosit corpuri de naturi diferite, am calculat coeficientul de frecare μ (lemn-lemn, plastic-lemn, aluminiu-lemn). μ= corpului)
(in cazul tribometrului M-greutatea platanului si a maselor marcate, m-greutatea
5)Date experimentale si prelucarea lor: Lemn-Lemn Nr. mas.
m(g)
M(g)
μ
1.
114.2
30
0.262
0.007
2.
124.2
30
0.241
0.014
3.
134.2
35
0.260
μ̅
Δμ
Δμ̅
ε%
0.010
0.039
0.005 0.255
4.
139.2
35
0.251
0.004
5.
144.2
35
0.242
0.013
6.
144.2
40
0.277
0.022
Blaga Mihai Emilian Clasa a IX- a A
Plastic-Lemn Nr. mas.
m(g)
M(g)
μ
1.
114.2
30
0.262
0.002
2.
119.2
30
0.251
0.013
3.
124.2
30
0.241
μ̅
Δμ
Δμ̅
ε%
0.014
0.053
Δμ̅
ε%
0.010
0.047
0.023 0.264
4.
134.2
35
0.260
0.004
5.
134.2
40
0.298
0.034
6.
144.2
40
0.277
0.013
Aluminiu-Lemn Nr. mas.
m(g)
M(g)
μ
1.
114.2
25
0.218
0.007
2.
230.4
50
0.217
0.006
3.
240.4
50
0.207
4.
246.6
50
0.202
0.009
5. 6.
258.6 258.6
50 60
0.193 0.232
0.018 0.021
μ̅
0.211
Δμ
0.004
6)Interpretarea rezultatelor:
ε% la frecarea dintre lemn si lemn este mai mic decat cea dintre aluminiu si lemn, iar cel mai mare este la frecarea dintre plastic si lemn. 7)Surse de erori si metode de reducere a acestora: a) Erori ale corpurilor cu mase marcate: Acestea se datoreaza marcarii gresite a greutatii corpurilor. Metode de reducere a erorii: Recantarirea corpurilor cu balanta electronica. b)Erori ale firului: Acestea se datoreaza prezentei elasticitatii firului. Metode de reducere a erorii: Inlocuirea firului cu unul dintr-un material mai rigid. c)Erori ale scripetelui: -Acestea se datoreaza deteriorarii axului pe care acesta efectueaza miscarea circulara. Metode de reducere a erorii: Inlocuirea scripetelui. Prezenta fortei de frecare dintre fir si suprafata scripetelui. Metoda de reducere a erorii: Utilizarea unui scripete sau fir care nu permite prezenta erorii mentionate. Blaga Mihai Emilian Clasa a IX- a A
