Curs Yoga an 05

AN V CURSUL 1 YOGA ŞI PSIHOTERAPIA PRIN ENERGIZAREA ARMONIOASĂ A CENTRILOR DE FORŢĂ (CHAKRA-elor) (continuare la cursul nr. 48. AN IV) La nivelul lui SAHASRARA, fiinţa deja depăşeşte pentru totdeauna dualismul polar, aici dispărând aproape complet distincţia dintre „eu” şi ceilalţi, starea rezultantă putând fi numită în mod aproximativ „conştiinţă cosmică” dătătoare de extaz divin. Apropierea obiectivă a Occidentului de psihoterapie implică, dacă privim cu atenţie, ridicarea conştiinţei din CHAKRA în CHAKRA, aceasta putându-se realiza chiar dacă procesul de creştere de la un nivel la altul nu este în general conceptualizat în această terminologie. În cazul psihoterapiei, paranoicul este ghidat către acţiuni de contact erotic şi senzualitate: indivizii predominant egoişti vor fi la rândul lor orientaţi către o preocupare mai mare faţă de şi pentru ceilalţi etc. În fiecare situaţie în parte, aceste procese compensatorii permit detaşarea gradată a fiinţei de perspectiva limitativă care a condus la instalarea stării predominante de boală, nefericire şi suferinţă. Orice tehnică yoghină corect şi consecvent realizată (care evident este adecvată situaţiei cazului respectiv) are drept scop să ajute practicantul să se elibereze de perspectivele înguste şi penibile ale CHAKRA-elor inferioare pentru a ajunge să privească preponderent lumea de la nivelul celor superioare. Practicile spirituale, continenţa, sublimarea, asceza, acţiunile detaşat realizate pentru ceilalţi, studiul filosofiei spirituale, controlul suflului prin respiraţie conştientă (PRANAYAMA), concentrarea şi meditaţia, toate ne ajută în final să diminuăm ataşamentul faţă de nivelurile joase şi primitive de funcţionare, facilitând dezvoltarea accelerată a unei înţelegeri superioare, mult mai ample, sublime, înţelepte. O focalizare predominantă asupra primelor trei CHAKRA-e şi asupra următoarelor două într-o proporţie ceva mai redusă a fost asociată diferitelor şcoli clasice de psihologie, care descriu lumea din perspectiva acestor CHAKRA-e. Atunci când studiem consecvent şi sistematic centrii superiori de forţă, depăşim totuşi cu mult cadrul curentelor psihologiei moderne şi adeseori chiar părăsim câmpul obişnuit de experienţă al acestora. Deplasarea nivelului predominant al conştiinţei de la al treilea centru de forţă (MANIPURA CHAKRA) în al patrulea (ANAHATA CHAKRA), de la al patrulea în al cincilea (VISHUDDHA CHAKRA) şi aşa mai departe, poate fi însă asociată anumitor şcoli psihologice dezvoltate de diferitele tradiţii spirituale. În tradiţia yoghină există numeroase tehnici specifice care trezesc gradat în fiinţa practicantului stări ample de conştiinţă care sunt caracteristice fiecărui centru de forţă în parte. BHAKTI YOGA sau YOGA devoţiunii, de exemplu, ajută trezirea, amplificarea şi canalizarea tendinţelor emoţionale, individuale către iubirea pură şi către înflorirea idealului lăuntric. Ea conduce astfel conştiinţa de pe nivelurile CHAKRA-elor inferioare pe nivelul centrului inimii (ANAHATA CHAKRA). La rândul său, JNANA YOGA sau YOGA cunoaşterii şi studiului, care permite atingerea înţelepciunii, conduce fiinţa umană la focalizarea preponderentă a energiei sale subtile în ultimii trei centri de forţă superiori (VISHUDDHA CHAKRA, AJNA CHAKRA şi SAHASRARA). Abordarea consecventă a unei forme anume de YOGA (după ce am atins treptele măiestriei în HATHA YOGA) depinde totdeauna de temperamentul şi calităţile care au fost dezvoltate anterior de către aspirantul respectiv. O altă cale de elevare şi focalizare a conştiinţei pe nivelurile centrilor superiori este pusă

la dispoziţie de practicile predominant meditative ale sistemului RAJA YOGA. Aici, atenţia este constant şi intens focalizată asupra unui centru de forţă (CHAKRA) anume, ales de practicant. Tradiţional, în YOGA există două abordări separate ale tehnicilor de meditaţie pe centri de forţă (CHAKRA-e). Prima dintre cele două începe de la CHAKRA cea mai de jos, MULADHARA, şi atunci concentrarea mentală intensă şi perseverentă asupra acesteia (MULADHARA CHAKRA) durează până când practicantul acumulează suficiente energii vitale (subtile) şi totodată realizează stări ample specifice acestui centru de forţă (CHAKRA). După ce acest proces a fost îndeplinit cu succes şi a condus la sinteza sau rezolvarea deplină a tuturor confuziilor ce există la acest nivel, yoghinul îşi deplasează în continuare atenţia către centrul următor (SWADHISTHANA CHAKRA) şi oprindu-se cu focalizarea mentală acolo, începe să acţioneze exact precum în cazul lui MULADHARA CHAKRA. Acest proces puternic şi eficient este totuşi foarte dificil şi uneori de lungă durată, deoarece aici aspirantul trebuie să-şi găsească drumul printre cele mai primitive faţete ale sale, fără să fi trezit şi cultivat deloc în prealabil unul sau mai multe dintre nivelurile mai elevate ale conştiinţei pe care (în cazul dinamizării acestora) el le-ar fi putut folosi întocmai ca pe un instrument. Din acest motiv (mai ales în cazul celor lipsiţi de forţa mentală şi luciditatea necesară), apar pericolele de a fi contaminat de manifestările subtile patologice ale centrilor de forţă (CHAKRA-e) inferiori, neechilibraţi şi de a fi deviat din evoluţia spirituală datorită apariţiei unor stări predominant perturbate ale conştiinţei. Cealaltă abordare tradiţională, mult mai răspândită, implică evitarea concentrării constante şi a meditaţiei yoghine numai asupra centrilor de forţă (CHAKRA-e) inferiori până când nu au fost suficient de bine trezite aspecte sublime, spirituale, de pe un centru superior de forţă (SAHASRARA, AJNA CHAKRA şi VISHUDDHA CHAKRA), acesta fiind totdeauna ales în conformitate cu înclinaţiile spontane şi cu disponibilităţile deja trezite ale aspirantului. SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ Al şaptelea şi cel mai înalt centru care ne pune în legătură cu DUMNEZEU este situat, în plan subtil, la nivelul creştetului capului. El este numit uneori în mod impropriu "CHAKRA coronară". Atunci când conştiinţa fiinţei umane este pe deplin dezvoltată şi plenar înflorită, ea se focalizează preponderent aici. Tradiţia de a aşeza o coroană de aur - regească - împodobită cu anumite pietre preţioase pe capul unui rege provine de fapt din ideea că fiinţele umane cu conştiinţa cea mai elevată şi care au atins înţelepciunea trebuie să conducă o ţară sau grupurile sociale mari. Înţelegerea sa complexă şi unificată asupra realităţii ultime trebuie să depăşească cu mult pe aceea a supuşilor săi. Acesta este adevăratul concept de "rege filosof" sau de MARE ÎNŢELEPT. Importanţa primordială a acestui centru suprem al conştiinţei se întâlneşte de asemenea în simbolismul majorităţii religiilor. În tradiţia creştină se obişnuia, deloc întâmplător, ca anumiţi călugări să-şi radă zona creştetului, lăsând aici un cerc gol. În tradiţia secretă evreiască aceeaşi zonă se acoperă cu o calotă sferică. Arta religioasă împodobeşte adesea zona creştetului cu un nimb sau cu un halou luminos. Indienii Hopi spun cu privire la legătura omului cu acest centru: „Aici (zona creştetului), când el (omul) s-a născut era un punct moale care era „uşa deschisă” prin care el a primit viaţa şi putea să comunice cu Creatorul său - DUMNEZEU. În momentul ultimei faze a creaţiei sale, punctul moale s-a întărit, iar pentru el uşa s-a închis. Ea rămâne închisă astfel până la moartea lui

(cu excepţia iniţiaţilor care ajung să o deschidă în timpul vieţii pământeşti), deschizându-se atunci pentru ca viaţa sa să plece în mod tainic aşa cum a venit...” Tradiţia yoghină secretă acordă o semnificaţie similară acestei zone care este moale la copil, indicând că ea se întăreşte gradat pe măsură ce calităţile intuitive ale copilului diminuează, pe măsura ce are loc dezvoltarea şi amplificarea aspectului raţional şi a funcţionării predominante a egoului. Punctul yoghin de vedere arată totuşi că această uşă tainică poate fi redeschisă prin atingerea celor mai înalte stări de SAMADHI. Yoghinii foarte avansaţi spiritual au conştient şi la voinţă acces la acest centru. Aceşti yoghini desăvârşiţi devin astfel pe deplin conştienţi în prezent de cursul luat de evenimentele viitoare. Unii dintre ei sunt cunoscuţi chiar ca anunţându-şi şi ştiind cu precizie data exactă şi timpul în care conştiinţele lor împăcate şi calme, în compania discipolilor lor cei mai apropiaţi, îşi abandonează complet detaşate, corpurile fizice. Fără îndoială că trezirea, stăpânirea, controlul şi gradul de conştiinţă extrem de evoluată pe care toate acestea le presupun sunt destul de rare. Doar la nivelul acestui centru suprem toate distincţiile conştiinţei obişnuite sunt aproape pe deplin anulate. Conştiinţa acum gigantică, datorită trezirii plenare a lui SAHASRARA, este extinsă în imensitate cu mult dincolo de punctul la care mai poate funcţiona limbajul descriptiv. O asemenea conştiinţă plenar expansionată cuprinde planete, galaxii sau este extinsă plenar în TOT Macrocosmosul. În acest centru există o vastă conştiinţă divină, atotputernică, pură, beatifică ce nu cunoaşte niciodată limite. Până şi diferenţierea dintre experimentator şi obiectul experienţei încetează aproape în întregime aici. În tradiţia yoghină secretă, SAHASRARA este reprezentată printr-un lotus cu o mie de petale, de 3-4 ori mai mare decât cele 6 CHAKRA-e, iar experienţa lui înaltă, supremă, dumnezeiască este comparabilă numai cu lumina ALB STRĂLUCITOARE, orbitoare şi foarte intensă a mii de sori. Orice descriere a experienţei beatifice, supreme la acest nivel trebuie în mod necesar să fie exprimată într-un context extrem de simbolic, încât este foarte dificil să fie tratată în cadrul psihologiei. Deşi, într-un anumit sens, această experienţă este dincolo de toate cunoştinţele actuale ale psihologici moderne, deoarece ea depăşeşte extraordinar de mult limitările psihismului, este totuşi în mod evident de o importanţă vitală pentru acest subiect. Ea oferă totdeauna un punct de vedere extrem de bogat în semnificaţii şi foarte avantajos, de la nivelul căruia mintea noastră poate fi apreciată cu luciditate şi maximă detaşare în modul cel mai clar. Aceasta ne serveşte în practica autentică YOGA drept punct crucial de orientare. Deşi SAHASRARA se află cu mult dincolo de domeniul funcţionării mentalului, ea totuşi ne oferă totdeauna cheia unei texturi inefabile în care funcţionarea şi misterele minţii devin perfect inteligibile. La nivelul lui SAHASRARA toate aspectele experienţei pot fi în mod armonios integrate într-o teorie unificată. De altfel, natura esenţială a acestei stări beatifice este atât de complexă şi plenar dumnezeiască pentru natura fiinţei umane încât, pentru a fi complet descrisă, orice teorie psihologică trebuie să fie cel puţin în parte compatibilă cu existenţa acestei supreme condiţii existenţiale care ne face să trăim starea de nemurire şi integrare în eternitatea divină. = VA URMA =

YOGA ŞI ASTROLOGIA (continuare la cursul nr. 48. AN 4) BERBECUL (ARIES) (21 martie - 20 aprilie) Zodia berbecului corespunde perioadei de amplificare a influenţei energiilor subtile ale Soarelui, trecerii de la frig la căldură, de la umbră la lumină. El este primul semn al zodiacului, situându-se pe o zonă de 30 de grade din cercul zodiacal, pornind de la echinocţiul de primăvară. Acest prim semn zodiacal simbolizează, înainte de toate, impulsul primăverii care face să se trezească şi să se amplifice virilitatea (el este semnul principal corespunzător planetei sau, altfel spus, sferei subtile de forţă a lui Marte), energia uriaşă a începutului, independenţa şi curajul. BERBECUL este un semn pozitiv sau masculin YANG (+) prin excelenţă. Influenţa sa specifică foarte puternică este uneori defavorabilă femeilor, atunci când se găseşte la descendent în momentul naşterii acestora. Semnul BERBECULUI, pe care Soarele îl străbate în fiecare an, începând cu 21 martie până pe 20 aprilie, este un simbol inefabil legat intim de natura focului originar. El este o reprezentare cosmică a forţei uriaşe primare a focului, care apare strălucind exploziv în primele momente ale manifestării. Este vorba despre un foc ce este în acelaşi timp creator şi distrugător, haotic şi prolix (complicat), generos şi sublim, care, dintr-un punct central se difuzează cu repeziciune în toate direcţiile. Această forţă arzătoare este asimilată cu înflorirea originară a vitalităţii primare, cu elanul primitiv al vieţii, cu ceea ce un astfel de proces iniţial are drept impuls pur şi brut, cu descărcarea iruptivă. Această zodie, în rezonanţă cu culorile roşu şi galben auriu, semnifică afinităţile astrale cu Marte şi cu Soarele. BERBECUL este o zodie uneori agresivă, hipermasculină care, în multe cazuri, corespunde unei naturi umane grăbite, precipitate, tumultoase, convulsive, clocotitoare. Astrologia asimilează un caracter uman fiecărui semn zodiacal, dar precizează totodată că nu este suficient să fii născut în respectivul semn zodiacal şi că nici nu este necesar să fii născut într-un anumit semn zodiacal pentru a te integra în tipologia semnului zodiacal respectiv, mai ales în ceea ce priveşte aspectele binefăcătoare şi calităţile principale ale acestuia. Tipul Berbecului corespunde în general colericului (emotiv, activ, primar) caracteriologiei moderne care iese în evidenţă prin vitalitatea sa incandescentă, prin ardoarea sa de a trăi cât mai liber în tumultul şi cu intensitatea instinctelor sale, prin emoţiile sale puternice de tot felul şi prin senzaţiile sale violente şi copleşitoare, prin dinamismul existenţei sale plină de pericole, şocuri, bravură. SINTEZĂ ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv (YANG (+)), masculin, uneori violent, mobil, diurn. Exteriorizare, energie, acţiune. ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: FOCUL (TEJAS), în aspect dinamic, activ, cardinal (RAJAS). PLANETA GUVERNATOARE: MARTE: în aspect diurn (YANG.C+)). SIMBOLIZEAZĂ: începutul, dimineaţa, primăvara, conducătorii, elementul şi energia de comandă, forţa, violenţa, lupta, impulsul, autoritatea, virilitatea, tinereţea, armele, accidentele la cap, pericolele de tot felul ce provin de la fier, focul şi armele de foc, animalele carnivore. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: iniţiativele şi acţiunile violente şi arbitrare, dictatura, revoluţiile. CALITĂŢI: curaj, iniţiativă, comandă, hotărâre, încredere în sine, dorinţă de autoritate, generozitate, entuziasm, îndrăzneală, temeritate, idei fulgerătoare (de multe ori geniale), dorinţa

de a realiza imediat mai multe proiecte simultan. Idei foarte personale, mare independenţă. DEFECTE: aviditate de schimbare, violenţă, aventurierism, impulsivitate, imprudenţă. Judecăţi pripite, atitudine schimbătoare, lipsă de perseverenţă. încăpăţânare, amestecul în problemele altor persoane. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: capul şi faţa. CHAKRA CORESPONDENTĂ: MANIPURA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: coleric. MOD: cardinal. CE ARE CARACTERISTIC: simţul gândirii. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: idealism. BERBECUL este noul născut (sugarul) - "eu sunt". LECŢIA SA: să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este inocenţă şi, la rândul său, trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este încredere. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: RĂBDAREA şi MODERAŢIA. TREBUIE SĂ EVITE: DISIPAREA ENERGIEI VITALE, ÎNCĂPĂŢÂNAREA ŞI ALCOOLUL. TAURUL (TAURUS) (21 aprilie - 20 mai) Taurul, al doilea semn al zodiacului, se situează între echinocţiul de primăvară şi solstiţiul de vară. El simbolizează o mare putere de muncă, fiind totodată un simbol al instinctelor, în principal al celui de conservare, al senzualităţii, având uneori o înclinaţie exagerată pentru plăceri. Acest semn este guvernat de Venus; cu alte cuvinte, această parte a cerului se găseşte într-o armonie perfectă şi intimă cu natura acestei planete. Zodiei Taurului îi este asociat simbolismul materiei primordiale, al substanţei iniţiale, care este asimilată cu elementul pământ. Dacă Berbecului îi corespunde forţa cinetică a locului originar simbolizat printr-un animal pasional (focos) hiperviril, TAURUL sugerează forţa statică purtătoare de viaţă, caracterizată de o creatură puternică, cu forme pline, având predominanţă orizontală şi ventrală. Aici guvernează un spirit al greutăţii, apăsării, lentorii, stabilităţii, solidităţii, densităţii, fixităţii. Acestui semn hiperfeminin i se ataşează valoarea unui sens profund terestru. În concertul zodiacal, partitura TAURULUI seamănă cu un cântec bahic închinat lui Venus. Venus al cărei trup freamătă, iar sângele său clocoteşte, având forme pline şi vibrând de emanaţii vitale, telurice, cântec de plenitudine lunară în exaltarea mamei natură. Influenţa TAURULUI dă o natură animală, instinctivă, bogată mai ales în senzorialitate şi senzualitate: a trăi în acest univers înseamnă a mirosi, a gusta, a atinge, a vedea, a asculta. Aceasta înseamnă o abandonare aproape completă în faţa poftelor hranei terestre, înseamnă înclinaţia de a se îmbăta cu încântări dionisiace. Setea sa de viaţă este înrădăcinată într-un temperament plin de vitalitate solidă şi robustă. El poate să se închidă foarte uşor atât într-o viaţă de plăceri, plină de pasiuni, cât şi sub jugul unei munci istovitoare, pentru a-şi satisface foamea de a avea. = VA URMA =

AN V C 2 YOGA ŞI ASTROLOGIA TAURUL (TAURUS) (21 aprilie - 20 mai) (continuare la cursul nr. 1, AN V) SINTEZA ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin (YIN,(-)), moderat, nocturn, ascuns. Interiorizare, voinţă şi materialitate ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: PAMANTUL (PRITHIVI), în aspect fix, pasiv, conservator (TAMAS). PLANETA GUVERNATOARE: VENUS, în aspect nocturn (YIN, (-)). SIMBOLIZEAZĂ: frumuseţile naturii, terenurile, şesurile, viaţa câmpului (la ţară) construcţiile materiale, puterea de a rezista, gestiunea, câştigul permanent, lucrurile stabile şi durabile, elaborarea. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: terenurile, construcţiile publice, agricultura, lumea finanţelor, băncile şi starea de securitate (siguranţa), stabilitatea, rutina, evoluţia lentă dar sigură. CALITĂŢI: atracţie pentru manifestările artei şi frumuseţii sub formă concretă, talent vocal, sentimente durabile, rezistenţă, muncă, răbdare, calm, dispoziţie iubitoare şi înclinată către plăcere, bună gestiune financiară. DEFECTE: lentoare, lăcomie, gurmandism, încăpăţânare, inerţie, lene, mândrie exagerată, prejudecăţi puternice, gelozie, dorinţă nesăţioasă de bani, spirit profitor, posesiv, simplitate, simplism (necizelare), naivitate. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: zona gâtului. CHAKRA CORESPONDENTĂ: MULADHARA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: melancolic. MOD: fix. CE ARE CARACTERISTIC: simţul vorbirii. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: raţionalism. TAURUL = copilaşul - "eu am". LECŢIA SA este să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este răbdare iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este iertare. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: OPTIMISMUL şi FLEXIBILITATEA. TREBUIE SĂ EVITE: ÎNCĂPĂŢÂNAREA ŞI ÎNGĂDUINŢĂ EXCESIVĂ FAŢĂ DE PROPRIILE SALE SLĂBICIUNI ŞI DEFECTE. GEMENII (GEMINI) (21 mai - 21 iunie) Zodia GEMENILOR este simbolul general al dualităţi în asemănare, mergând chiar până la identitate. Această zodie este imaginea tuturor opoziţiilor interioare şi exterioare, contrarii sau complementare, relative sau absolute, care se rezolvă într-o tensiune creatoare. Perioada GEMENILOR marchează începutul verii. Este al treilea semn al zodiacului şi se situează înaintea solstiţiului de vară. El este semnul principal al planetei MERCUR fiind, înainte de toate, simbolul dublu al contactelor umane, comunicaţiilor, transporturilor, legăturilor cu mediul în care trăim, al polarităţii şi chiar al sexualităţii. Unele zodiace nu reprezintă acest semn prin imaginea obişnuită a doi copii ce se ţin de mână, ci printr-un bărbat şi o femeie şi chiar prin doi iubiţi intim îmbrăţişaţi.

După intensitate şi profunzime, acum se manifestă largheţea; după hipermasculin şi hiperfeminin urmează cuplul masculin-feminin; după Foc şi Pământ urmează Aerul. Aerul sugerează aici ceea ce este volatil, uşor, mobil, rapid; acest semn este reprezentat, deloc întâmplător, prin doi tineri îmbrăţişaţi şi este adesea numit „semnul dublu”, căci el ne introduce în lumea contrariilor polare: masculin - feminin, întuneric - lumină, subiect - obiect, interior exterior... Tocmai de aceea acest semn este în rezonanţă cu sfera de forţă a planetei MERCUR, mesagerul zeilor, care are aripi la picioare şi care poartă, deloc întâmplător, drept emblemă, caduceul. În concertul zodiacal, partitura celui de-al III-lea semn s-ar asimila mai degrabă cu angrenarea în presto a unui fragment muzical. Aici noi nu mai beneficiem de curgerea caldă a instinctelor, mintea intervine în jocul personalităţii, compunând un cuplu cu sensibilitatea. Personalitatea nu se bazează pe impulsul liber al vieţii animale şi pe spontaneitatea suflului natural. Dimpotrivă, ea se elaborează pornind de la un mecanism de apărare, orientat împotriva supremaţiei afectivităţii; viaţa sensibilă este ţinută sub control, suspectată, circumscrisă sferei unui eu preocupat să trăiască o viaţă în care totul este planificat şi exagerat gândit. De aici rezultă un proces de cerebralizare care dă, printre altele, gustul pentru joc, distracţiile având drept temă dezvoltarea ideilor, elanul inteligenţei. În concluzie, fiinţa trăieşte un fel de dedublare interioară, şi jumătate din ea simte, acţionează, trăieşte, în timp ce cealaltă o priveşte atent pe prima acţionând, simţind şi trăind. Există în acelaşi timp un actor şi un spectator ce-şi urmăreşte jumătatea actor, fiind adesea răutăcios, maliţios sau dezamăgit. Această situaţie poate fi întâlnită pe o gamă foarte largă, de la fiinţa înzestrată cu extremă adaptare până la fiinţa extremei complexităţi. ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG,(+)), steril, volatil, elocvent. ELEMENT SUBTIL (TATTA) PREDOMINANT: AERUL (VAYU), în aspect echilibrant, mutabil neutru (SATTVA) PLANETA GUVERNATOARE: MERCUR, în aspect diurn (YANG,(+)). SIMBOLIZEAZĂ: elementul aerian, dualitate, iniţiativa în afaceri, efortul intelectual, relaţiile, comerţul, întreprinderile falimentare, călătoriile, fraţii şi prietenii din copilărie, vecinii, scrierile, mesajele şi noutăţile. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: comerţul, mijloacele de comunicare, publicaţiile, cărţile, lumea intelectuală, presa, radioul, televiziunea, mass-media, transporturile, schimbările constante, tentativele şi experienţele reînnoite, asimilarea (înţelegerea). CALITĂŢI: exteriorizare, adaptabilitate, inteligenţă, studiu, talent pentru literatură, călătorii fructuoase, schimbări creatoare, înţelegere uşoară, educaţie, ingeniozitate, supleţe mentală, elocvenţă, puternică dorinţă de instruire, informare şi împărtăşire a cunoaşterii dobândite chiar şi altora, curiozitate pentru orice domeniu, raţiune predominantă. DEFECTE: dualitate şi dispersie haotică a energiilor, nervozitate şi agitaţie, viclenie, imitaţie, superficialitate, vorbărie goală (pălăvrăgeală), lipsă de afectivitate. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: plămânii, braţele şi umerii. CHAKRA CORESPONDENTĂ: ANAHATA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: sanguin. MOD: mutabil. CE ARE CARACTERISTIC: simţul eului celuilalt. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: materialism. GEMENII = copilul – „eu gândesc”. LECŢIA SA implică să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este cunoaştere iar el trebuie să

înveţe de la ceilalţi că iubirea este sentiment. . TREBUIE SĂ DEZVOLTE: LINIŞTEA INTERIOARĂ, AUTODISCIPLINA, CANALIZAREA ACŢIUNILOR CĂTRE UN SCOP PRECIS. TREBUIE SĂ EVITE: epuizarea nervoasă, risipirea energiilor lăuntrice. RACUL (CANCER) (22 iunie - 22 iulie) Al IV-lea semn al zodiacului se situează imediat după solstiţiul de vară, când zilele încep să se micşoreze. Simbolul său care seamănă cu 2 spirale exprimă schimbarea sensurilor mişcării solare care devine descendentă, în timp ce până aici fusese ascendentă şi reprezintă schematic valurile vieţii. Semn lunar, el semnifică interiorizarea, sensibilitatea, timiditatea şi tenacitatea. Odată cu RACUL se naşte un întreg univers acvatic; el se prezintă ca fiind simbolul apei originare: apele mamă, calme şi profunde ale izvorului sursă, cuprinzând laptele matern şi seva vegetală. RACUL care este simbolul acestei zodii este un animal de apă ce trăieşte sub o carapace protectoare. Spiritului apelor i se asociază în mod intim o valoare internă, de intimitate sau interior, care ne aminteşte că prefigurările şi elementele latente ale vieţii ce renaşte - germenii, ouăle, foetuşii şi mugurii - sunt înconjuraţi de cochilii, coajă, matrice, strânşi şi înveliţi, pentru a adăposti puterea de regenerare închisă în aceste învelişuri (cuirase). De fapt, al IV-lea semn zodiacal se identifică cu arhetipul matern, aşa cum a fost el schiţat de JUNG: întreaga lume a valorilor de conţinut şi tot ceea ce este mare şi închide, adăposteşte, conservă, hrăneşte, protejează şi încălzeşte aproape tot ce este mic. El este principiul matricial şi hrănitor, ce poate fi găsit în orice sugerează uterul şi pământul matern: profunzimea, abisul, puţurile, grota, caverna, buzunarul, vasul, adăpostul, casa, oraşul etc. care sunt în legătură cu marele refugiu al umanităţii sau, altfel spus, cu ceea ce este numit Marea Mamă. Acest semn este asociat Lunii şi luminii argintii sau cenuşii, care este simbolul planetar al acestui principiu matricial al psihismului inconştient şi al licăririi vegetative crepusculare, al pulsiunii vitale, neîncărcată încă de raţiune. În concertul zodiacal, partitura RACULUI este asimilată atunci când nu este vorba doar de simpla tăcere, cu murmurul melodic al penumbrei sau cu cântecul visător în clarobscur. Natura RACULUI îşi dezvoltă sensibilitatea sufletească încă din copilărie, urmând modelul mamei, împletind-o cu lumea sa de subiectivitate, de amintiri, de vise, de romanesc, de fantezie, de lirism etc. Rolul RACULUI este în mod esenţial cel al medierii, al mediumităţii şi al mijlocului; el marchează mijlocul anului şi leagă lumea formală de ceea ce este informat. El este locul reîncarnării, al trecerii de la zenit către nadir. Fiinţele umane aflate sub acest semn, se bucură de o mare putere secretă ce le poate favoriza renaşterile ciclice viitoare. ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ (YIN (-)), fecund, mut, mobil, ascuns, ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: APA (APAS) în aspect dinamic, cardinal, activ (RAJAS). PLANETA GUVERNATOARE: LUNA. SIMBOLIZEAZĂ: elementul apos, maternitatea, căldura umedă, familia şi casa, generarea şi procreerea, căminul patern, părinţii, vârsta adultă, fluctuaţia, şansa nesigură, vara. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: masele de oameni, femeile, mulţimile, locurile publice, monumentele publice, marea, cursurile de apă, vremea şi fluctuaţiile ei, societăţile de tot felul şi reuniunile, recoltele. CALITĂŢI: interiorizare, mişcare, emoţie; mare sensibilitate şi sentimentalism; atracţie pentru viaţa de familie şi de grup; caracter receptiv, senzitiv, simpatii materne; economie, receptivitate, memorie, tenacitate; puternic influenţat (în bine sau în rău) de anturaj; imaginaţie

fertilă; căutarea unei ambiante calde, plăcute, elevante. DEFECTE: susceptibilitate, caracter efeminat, schimbător, capricios, timid, nerăbdător, sensibilitate exagerată; imaginaţie maladivă, fantazare morbidă necontrolată; regrete sterile; caracter lunatic. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: pieptul şi stomacul. CHAKRA CORESPONDENTĂ: SWADHISTHANA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: limfatic. MOD: cardinal. CE ARE CARACTERISTIC: simţul pipăitului. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: materialism. RACUL = adolescentul - "eu resimt". LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este devotament iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este libertate. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: ÎNCREDEREA ÎN SINE ŞI ECHILIBRUL EMOŢIONAL. TREBUIE SĂ EVITE: toanele, atitudinea arţăgoasă, supraalimentaţia. LEUL (LEO) (23 iulie -23 august) LEUL este a V-lea semn al zodiacului, ocupând perioada de mijloc a verii şi fiind caracterizat prin înflorirea naturii sub razele calde ale Soarelui, care este stăpânul său planetar. Fiind considerat inima zodiacului, acest semn exprimă bucuria afectuoasă de a trăi, ambiţia, orgoliul şi elevarea. Cu LEUL revenim la elementul FOC; însă de la BERBEC la LEU avem de-a face cu o metamorfoză a principiului care, de la puterea animală brută, instantanee şi absolută ca scânteia sau fulgerul, se transformă într-o putere în desfăşurare, pentru a deveni forţă controlată şi disponibilă, precum flacăra iradiantă din mijlocul căldurii şi luminii. Trecem de altfel de la aurora primăverii la măreţia mijlocului verii. Semnul este reprezentat prin creatura maiestuoasă care este regele animalelor, emblema puterii suverane, a forţei nobile, Leul. El corespunde Soarelui, căci atât zodia cât şi astrul sunt simboluri ale vieţii, sub aspectele sale de căldură, iubire, lumină, strălucire, putere şi aristocraţie radiantă. Totodată, în concertul zodiacal, partitura leonină este asemănătoare cu o odă triumfală, radiind o ardoare vitală. Acestui tip zodiacal îi corespunde caracterul ce are cea mai mare forţă: Pasionatul, fiinţa plină de voinţă, având nevoia şi gustul de a acţiona, acea forţă emotiv activă, fiind disciplinată şi orientată către un scop şi servind uneori doar realizării unor ambiţii. Este o natură puternică, născută pentru a face ca viaţa să cânte cu o voce plină şi pentru aşi găsi raţiunea sa supremă de a trăi, făcând să apară şi să vibreze armonios o notă răsunătoare, pe firmamentul destinului său. Această putere poate uneori să se exercite într-o etalare orizontală şi atunci dă un tip herculean, foarte realist, eficace, având o vigoare concretă şi o prezenţă fizică remarcabilă. Dar în alte situaţii ea poate să se exprime într-o anumită tensiune verticală şi atunci face să apară tipul apolonian, idealist, în care puterile luminoase tind să domnească suveran. ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv (YANG (+)), regal, steril, diurn. ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: FOCUL (TEJAS), în aspect fix, conservator, pasiv (TAMAS). PLANETA GUVERNATOARE: SOARELE. SIMBOLIZEAZĂ: focul, incendiile, uscăciunea, ariditatea, entuziasmul şi dominaţia. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: copiii, iubirile şi aventurile amoroase, educaţia, speculaţiile de tot felul, lumea artistică şi teatrală, divertismentele, spectacolele, elevarea, gloria şi celebritatea artistică. CALITĂŢI: exteriorizare, voinţă, vitalitate; autoritate, feminitate, organizare; demnitate,

nobleţe, francheţe, sinceritate, fidelitate, încredere; mărinimie. DEFECTE: pasionalitate excesivă, vanitate, mânie bruscă (iritabilitate), orgoliu, tiranic, căutarea exagerată a gloriei şi a titlurilor sociale, tendinţa către dramatizări şi teatralitate pentru a se face remarcat. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: inima şi spatele, măduva spinării. CHAKRA CORESPONDENTĂ: MANIPURA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: coleric. MOD: fix. CE ARE CARACTERISTIC: simţul vieţii. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: senzualism. LEUL = marele adolescent - "eu vreau". LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este extaz iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este umilinţă. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: TACTUL şi PRUDENŢA. TREBUIE SĂ EVITE: vanitatea, pripeala şi emotivitatea. FECIOARA (VIRGO) (24 august - 22 septembrie) Al VI-lea semn al zodiacului, se situează chiar înaintea echinoxului de toamnă; el este simbolul muncii, al dexterităţii manuale, al recoltelor, al minuţiozităţii, fiind al II-lea semn al planetei MERCUR care acţionează aici într-o manieră mai joasă, terestră şi practică decât în semnul Gemenilor, care corespunde aspectului aerian al mesagerului zeilor. Cu FECIOARA ajungem la capătul ciclului anual al elementului Pământ, înainte de pământul rece al Capricornului, cel al însămânţărilor de iarnă şi după pământul gras, umed şi cald al Taurului, acoperit de vegetaţie verde şi parfumată a primăverii. Aici întâlnim un pământ uscat de soarele verii şi epuizat de virtuţile nutritive pe care se culcă spicul secerat, aşteptând ca grâul copt să se desprindă din spic. Ciclul vegetal se sfârşeşte pe un pământ nou, virgin, destinat să primească mai târziu sămânţa. De aici provine reprezentarea acestui semn printr-o tânără fată virgină (dar nu o VIRGO INTACTA (cu himen)) înaripată, purtând spice sau o cunună. Mercur este planeta care guvernează această zodie ce exprimă timpul seceratului şi al strângerii recoltei în hambare, când se evaluează rezultatul şi se fac calculele. Noi suntem în această perioadă într-o lume care se diferenţiază, se particularizează, se selecţionează, se cerne, se reduce, capătă limite precise. Partitura virginală se aseamănă mai degrabă cu un exerciţiu de stil vizând particularitatea lineară a arabescului. În acest univers se decupează silueta unui caracter care îşi are echivalentul în complexul anal reprimat, al psihanalizei lui Freud. Este vorba de o dispoziţie generală către control, reţinere, stăpânire, disciplină, de o tendinţă către economie, acumulare, temporizare, zgârcenie. Aici avem de-a face cu un caracter serios, conştiincios, scrupulos, rezervat, sceptic, metodic, ordonat, ataşat principiilor, regulilor, sobru, preocupat de sensul civic şi de respectabilitate, muncitor, îndreptat către lucrurile dificile, laborioase, neînsemnate sau mărunte, urmărind să satisfacă înainte de toate un pregnant sentiment de securitate. În Egiptul antic, el era, deloc întâmplător, semnul lui ISIS. Faptul că este al VI-lea semn din ordinea zodiacală, îl face să participe la simbolismul numărului 6. El se referă în acelaşi timp la foc şi la apă, simbolizând conştiinţa apărând din confuzie, precum şi naşterea puterii de pătrundere a minţii. ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ (YIN (-)). Steril, nocturn, volatil. ELEMENT SUBTIL: (TATTVA) PREDOMINANT: PĂMÂNTUL (PRITHIVI), în aspect mutabil, echilibrant, neutru (SATTVA).

PLANETA GUVERNATOARE: MERCUR, în aspect nocturn (YIN,(-)). SIMBOLIZEAZĂ: pământul, fiinţele bune, pure şi resemnate; datoria, virginitatea, decepţiile sentimentale, suferinţele în dragoste, prietenie sau căsătorie; opoziţia altora; posturile subalterne şi onorurile dificile; avantaje prin intermediul fraţilor şi surorilor sau pentru aceştia; boli intestinale. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: lumea subalternilor şi clasa muncitoare, servitorii sau serviciilor subordonate ale unei naţiuni, lumea integrată în industrie şi în special în chimie, atelierele, fabricile, laboratoarele, micile animale domestice, corvezile, proletariatul. CALITĂŢI: interiorizare, adaptabilitate, materialitate. Calcul, comerţ, critică şi analiză, logică, discernământ, perspicacitate, simţ practic. Interes pentru chimie, mecanică, medicină, farmacie, igienă, dietetică, munci subordonate. Eficienţă practică, metodă, atenţie şi ingeniozitate. Conştiinciozitate. DEFECTE: criticism exagerat, egoism, timiditate, ipohondrie (teama nejustificată de boli şi îmbolnăvire), meticulozitate şi minuţiozitate excesivă, exagerarea detaliului şi a amănuntului; lipsa de îndrăzneală şi de elan; tendinţa de a "despica mereu firul în patru". = VA URMA =

AN V C 3 YOGA ŞI ASTROLOGIA FECIOARA (VIRGO) (24 AUGUST- 22 SEPTEMBRIE) (continuare la cursul nr. 2, AN V)

SINTEZA CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: viscerele, intestinele. CHAKRA CORESPONDENTĂ: MULADHARA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: melancolic. MOD: mutabil. CE ARE CARACTERISTIC: simţul mişcării. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: fenomenalismul. FECIOARA = adultul - "eu analizez". LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este puritate iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este plenară satisfacţie. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: o viziune mai cuprinzătoare asupra lumii, o mai mare diversitate de interese. TREBUIE SĂ EVITE: hipercriticismul, implicarea în lucruri neînsemnate. BALANŢA (LIBRA) (23 septembrie-22 octombrie) Intrând în acest semn, Soarele este la punctul median al anului astronomic. Trecerea sa din emisfera nord în emisfera sud marchează echilibrul între edificiul construit şi forţele care îi pregătesc ruina, echilibrul dintre zi şi noapte.

Acest semn zodiacal este reprezentat printr-o balanţă având o săgeată şi două talere. Ea sugerează acel punct exact de mijloc, în jurul căruia totul oscilează, reprezentând balansul între crepusculul unei toamne exterioare şi aurora unei primăveri interioare. În acest punct central faţă de care, la o distanţă egală se echilibrează cele 2 talere: al motorului şi al frânei, al elanului şi al reţinerii, al spontaneităţii şi al reflexiei, al abandonului şi al reţinerii, al chemării şi al respingerii în faţa vieţii, vedem neutralizându-se forţele contrare. De aici se naşte o lume a moderaţiei, a măsurii, a semitonurilor, a tentelor şi a nuanţelor. Este un univers diafan a cărui rezonanţă se prezintă în simbolismul, elementului aer, în natura subtilă şi eterată. Mediul aerian al BALANŢEI este cel al Gemenilor, în care însă locul minţii este luat în mod armonios de către inimă. Eul îşi opune un alt eu cu o valoare egală, introducând un dialog afectiv al lui "tu şi eu". Semnul "sărbătorilor galante" este de altfel aflat sub dominaţia lui VENUS, la care asistă şi Saturn, aducând o notă de detaşare şi de spiritualizare. Este vorba de Venus, Afrodita trandafirilor de toamnă, zeiţa fermecătoare a frumuseţii ideale, a gingăşiei sufletului, a nunţilor sacre, a serenadelor suave şi a menuetelor delicate şi elegante, a iubirilor transfiguratoare şi pline de sublimare. SINTEZA ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG (+)), mobil, diurn, studiu, elocvenţă. ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: AERUL (VAYU), în aspect dinamic, activ, cardinal (RAJAS). PLANETA GUVERNATOARE: VENUS, în aspect diurn (YANG (+)). SIMBOLIZEAZĂ: aerul, suprafeţele plane, echilibrul, principiul complementar, asocierile amoroase, căsătoria şi înţelegerile între persoane de sex opus, persoanele căsătorite, vârsta matură, seara, toamna. Duşmani puţini care se interpun însă ca piedici în calea proiectelor asumate, neplăcerile datorate femeilor. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: asocierile, interacţiunile armonioase şi înţelegerile de tot felul, căsătoriile, relaţiile amoroase, legăturile extraconjugale, negocierile şi tratatele cu naţiunile străine, politica externă, divorţurile şi procesele, anularea de tratate şi contracte, duşmăniile şi conflictele deschise sau altfel spus declarate pe faţă; anumite evenimente şi atitudini sociale; mondenitatea, scandalurile, lumea grupărilor artistice, toate societăţile artistice şi intelectuale, justiţia. CALITĂŢI: exteriorizare frumoasă, mişcare armonioasă, intelect; echilibru, corectitudine, chibzuinţă, simţ artistic spontan. Justeţea comparaţiilor şi a analogiilor, simpatii artistice integrate şi rafinate. Aprobativitate şi puternice tendinţe sociale; percepţie corectă, simţul dreptăţii. Delicateţe, temperament afectuos şi înzestrat amoros. Nevoie instinctivă de uniune echilibrantă sau asociere creatoare. DEFECTE: indolenţă, lipsă de perseverentă, frivolitate, căutarea unui mod de viaţă uşor şi vesel; tendinţa de a fi uşor influenţat de laude şi subordonarea oricărui aspect plăcerilor; indecizie sau tendinţă accentuată "de a împăca mereu şi capra şi varza". CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: rinichii şi zona corespondentă a coloanei vertebrale. CHAKRA CORESPONDENTĂ: ANAHATA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: sanguin. MOD: cardinal. CE ARE CARACTERISTIC: simţul echilibrului. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: realism. BALANŢA = căsătorie - "eu cântăresc".

LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este frumuseţe şi să se lase învăţat că iubirea este armonie. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: încrederea în sine şi capacitatea de a înfrunta orice situaţie. TREBUIE SĂ EVITE: fumatul şi alcoolul în exces, indecizia şi gelozia. SCORPIONUL (SCORPIO) (23 OCTOMBRIE- 22 NOIEMBRIE) Scorpionul este al VII-lea semn al zodiacului, ocupând mijlocul trimestrului de toamnă, când vântul răscoleşte frunzele galbene, iar animalele şi copacii se pregătesc pentru o nouă existenţă. Fiind în acelaşi timp simbolul rezistenţei, al fermentării şi al morţii, al dinamismului duratei şi al luptei, această parte de cer are ca stăpân planetar sfera subtilă de forţă a astrului MARTE. Scorpionul oglindeşte şi evocă natura în perioada căderii frunzelor, a morţii vegetaţiei, a reîntoarcerii la haosul materiei brute, aşteptând ca humusul să pregătească renaşterea vieţii. Ca semn de apă, el este situat între apa primordială a sursei (Rac) şi apele reîntoarse la ocean (Peşti), cu alte cuvinte, el simbolizează apele profunde şi tăcute ale stagnării şi maceraţiei. Simbolul zodiei, scorpionul, este o insectă neagră (din familia ARAHNIDE) care fuge de lumină, trăieşte ascunsă şi are o coadă veninoasă. Această combinaţie compune şi evocă o lume de aspecte sumbre, capabile să genereze răsturnările şi dramele vieţii, care merg până la prăpastia absurdului, neantului şi a morţii. Tocmai din această cauză, acest semn zodiacal este plasat sub influenţa sferei subtile de forţă planetară a lui MARTE şi a lui PLUTON, putere misterioasă şi uneori inexorabilă a umbrelor, a infernului, a lumilor subtile ascunse demoniace, a tenebrelor interioare. În cazul zodiei SCORPIONULUI suntem chiar în inima complexului sado-anal al teoriei lui Freud; dar în acest caz, la caracteristicile psihice ale anusului se adaugă cele ale sexului şi astfel vedem cum se naşte în cazul nativului SCORPION o dialectică a distrugerii şi a creaţiei, a morţii şi a renaşterii, a damnaţiei (a condamnării la chinurile internului) şi a mântuirii. Zodia SCORPIONULUI reprezintă, de asemenea, „cântecul tulburător de iubire pe câmpul de bătăile sau strigătul straniu de război pe câmpul de dragoste”. Într-un asemenea domeniu, dominat cel mai adesea de culorile roşu şi negru fiinţa umană născută în zodia SCORPIONULUI îşi trage rădăcinile din convulsiile apărute în urma obstacolelor sale şi ea nu este cu adevărat ea însăşi decât stimulată de transa sălbatică a unui demon interior care uneori este însetat, nu de bunăstare, ci de o existenţă mai intensă, în unele situaţii plină de aspecte opuse, care merge până la gustul aspru (savurat de unii cu masochism) al unei angoase de a trăi undeva la LIMITĂ, între chemarea intensă către Dumnezeu şi tentaţia foarte puternică de a luneca către diavol şi tot ceea ce este diavolesc. Această natură vulcanică a manifestării opuşilor face uneori din tipul scorpionului, o pasăre ale cărei aripi nu se deschid cu uşurinţă decât în mijlocul furtunilor, climatul său predilect fiind cel al frământărilor iar ţara sa cea a tragediei. SINTEZA ATRIBUTE ESENŢIALE: negativ, feminin (YIN, (-)), violent, fecund, nocturn, tăcut, ascuns. ELEMENT SUBTIL (TATTVA): predominant: APA (APAS), în aspect fix, pasiv, conservator (TAMAS). PLANETA GUVERNATOARE: MARTE, în aspect nocturn (YIN.(-)) şi PLUTO (secundar). SIMBOLIZEAZĂ: forţele subtile ascunse (oculte), demonul, misterul, magia neagră, vrăjitoria, lucrurile stranii, puterile ascunse ale fiinţei umane; distrugerea, sinuciderea, moartea,

dar şi regenerarea; fiinţele răufăcătoare, duşmanii ascunşi, răzbunarea, călătoriile periculoase, îndeosebi pe apă; pericolul de înec, dramele pasionale, gelozia exacerbată şi iubirile nefericite. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: fenomenele morţii şi moştenirile, donaţiile şi dispoziţiile testamentare, averea provenită din căsătorie; reformele radicale realizate cel mai adesea prin violenţă, energia pasională care mocneşte şi izbucneşte brusc, atacul fulgerător, studiile, enigmatice profunde şi cercetarea dificilă; lumea medicală şi în special chirurgia. CALITĂŢI: interiorizare, voinţă, emoţie sexuală intensă, regenerare, curiozitate, misticism, abilitate mentală şi puterea de a gândi corect; demnitate, energie, tenacitate, conştiinţă şi scrupulozitate în acţiuni. DEFECTE: pasivitate excesivă, invidie, disimulare, gelozie, aroganţă, criticism destructiv, extremism, tiranie, caracter intransigent şi exclusiv; ură, brutalitate, violenţă. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: vezica urinară, anusul, organele sexuale, nasul. CHAKRA CORESPONDENTĂ: SWADHISTHANA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: limfatic. MOD: fix. CE ARE CARACTERISTIC: simţul amoros. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: dinamism. SCORPIONUL = sexualitate – „eu doresc”. LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este pasiune iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este şi înseamnă dăruire şi abandon. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: capacitatea de a ierta, ameliorarea integrării sociale. TREBUIE SĂ EVITE: răzbunarea şi ranchiuna, izolarea, gelozia şi excesele. SĂGETĂTORUL (SAGITTARIUS) (23 noiembrie -21 decembrie) Al IX-lea semn al zodiacului, SĂGETĂTORUL se află înaintea solstiţiului de iarnă, când lucrările câmpului fiind terminate, oamenii îşi consacră acum timpul mai mult altor activităţi. Simbol al mişcării, al instinctelor normale, al independenţei şi al reflexelor vii, această parte a cerului este plasată în general sub dominaţia sferei subtile de forţă a planetei JUPITER. Ne aflăm astfel la sfârşitul trinităţii focului. Dacă în cazul zodiei Berbecului puterea focului subtil era viscerală. Iar în cazul Leului voluntară, fiind consacrată foarte mult magnificenţei (grandorii) eului, aici, această forţă devine cea a decantărilor spirituale, a iluminărilor, a ascensiunilor interioare, prin care adeseori instinctul şi egoul sunt depăşite într-o transcendenţă ce se îndreaptă către suprauman. Acest semn este reprezentat printr-o imagine specială ce reprezintă o extraordinară sublimare: un centaur cu 4 copite aşezate pe sol, care orientează spre cer un arc încordat îndreptând săgeata în direcţia stelelor. Este imaginea unei creaturi frumoase şi minunat împlinite corporal care îşi orientează viaţa într-o deschidere maximă faţă de Univers. O parte din influenţa subtilă prezentă în cazul zodiei SĂGETĂTORULUI corespunde în mod exact sferei subtile de forţă a planetei Jupiter, principiu al coeziunii şi unificării care îl ajută pe cel influenţat de energia sa subtilă să se topească (fuzioneze) în unitatea elevată, globală şi euforică a unei sinteze largi, de terestru şi celest, de uman şi Divin, de materie şi spirit, de inconştient şi supraconştient. Secvenţa artistică specifică zodiei SĂGETĂTORULUI este deci epopeea, simfonia, catedrala, itinerariul unui elan panteist de integrare în viaţa divină universală. La originea tipului Săgetător discernem un eu în continuă expansiune sau existând cu o mare intensitate, care îşi caută propriile sale limite aspirând cel mai adesea să şi le depăşească, fiind impulsionat de un fel de instinct al măreţiei supraomeneşti şi al amplorii. De aici provine aspiraţia sa uneori frenetică către o anumită elevare sau dimensiune sublimă şi misterioasă pe

care el o caută într-o mişcare plină de avânt care poate fi elanul de participare, de asimilare ideală în viaţa colectivă sau, dimpotrivă, revolta stimulatoare împotriva unei puteri pe care vrea s-o domine, în anumite cazuri existând însă şi pericolul unei devieri ce face ca până la urmă eul să se piardă în beţia vană a grandorii. SINTEZA ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG, (+)), diurn, dublu. ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: FOCUL (TEJAS), în aspect mobil, echilibrant, neutru (SATTVA). PLANETA GUVERNATOARE: JUPITER şi NEPTUN (secundar). SIMBOLIZEAZĂ: ţările străine, călătoriile lungi, aventurile, lucrurile curioase şi atrăgătoare, copiii. Jocurile şi întreprinderile riscante, comerţul important, viaţa în aer liber, exerciţiile fizice, dansul şi sporturile, cursele de cai, viteza, pariurile, şansa; filosofia, religia şi clerul superior, acţiunile legale, darul profeţiei. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: coloniile şi ţările îndepărtate, expediţiile lungi în locuri îndepărtate, comerţul exterior şi navigaţia intercontinentală; marile descoperiri, lumea ştiinţifică, biserica şi legea. CALITĂŢI: exteriorizare, adaptabilitate, vitalitate, entuziasm, optimism, cunoaştere superioară, legalitate, religiozitate, filosofie aplicată, înţelepciune. Intuiţie, înzestrare profetică; independenţă, viaţă naturală, înclinaţie către călătorii şi cultură fizică; îndrăzneală uluitoare, detaşare în faţa primejdiilor. DEFECTE: nelinişte fără obiect, dispersie, tendinţe rebele. Imprudenţă, atracţia riscurilor fatale, a jocurilor de noroc; aventurism nesăbuit, morală foarte elastică, predispoziţii către hoinăreală sau atracţie prea mare pentru străinătate şi exotism; tendinţă exagerată de „a nu pierde nici o şansă”. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: soldurile, coapsele, fesele. CHAKRA CORESPONDENTĂ: MANIPURA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: coleric. MOD: mutabil. CE ARE CARACTERISTIC: simţul gustului estetic. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: monadism (o înaltă atitudine spirituală, tendinţa de a ajunge la ceea ce este Ultim). SĂGETĂTORUL = cunoaştere - "eu văd". LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este francheţe iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este fidelitate manifestată prin constanţă. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: AUTODISCIPLINA şi PERSEVERENŢA. TREBUIE SĂ EVITE: fumatul, şocurile nervoase, conducerea imprudentă a automobilelor. CAPRICORNUL (CAPRICORN) (22 decembrie - 20 ianuarie) Al X-lea semn al zodiacului începe la solstiţiul de iarnă, fiind considerat de mulţi iniţiaţi yoghini „uşa zeilor”, atunci când moartea aparentă a naturii corespunde de fapt plenitudinii spirituale, epocii de maximă ingeniozitate a omului eliberat de muncile sezoniere. Simbol al sfârşitului unui ciclu şi al începutului unui nou ciclu, el este semnul cu care începe zodiacul din Extremul Orient. El exprimă, printre altele, răbdarea, perseverenţa, prudenţa, ingeniozitatea (iscusinţa), realizarea, simţul datoriei; el este plasat sub stăpânirea sferei subtile de forţă a planetei SATURN. Pentru emisfera noastră, Zodia CAPRICORNULUI simbolizează retragerea, dezgolirea, concentrarea iernii în grandoarea sa severă; el este uneori asimilat cu

sărbătoarea Crăciunului care se desfăşoară în perioada unui maxim exterior (dar nu şi interior) al frigului şi al obscurităţii nopţilor lungi ale iernii. Zodia CAPRICORNULUI reprezintă momentul de început pentru sămânţa îngropată în sol, care va da rod mult mai târziu. Elementul subtil Pământ îşi amorsează aici procesul; acesta este pământul iernii, în profunzimile căruia se desfăşoară misterios, încet şi greu opera vegetaţiei. Această pornire se complementează în mod firesc, dialectic cu noţiunea de destinaţie, scop, finalitate. Semnul zodiacal al CAPRICORNULUI este reprezentat printr-un animal fabulos, jumătate ţap, jumătate delfin, sau alteori printr-o capră, patruped ce adeseori are tendinţa să se caţere, să urce, fiind foarte atrasă de înălţimi. Zodia CAPRICORNULUI este guvernată de sfera subtilă de forţă a lui SATURN, care el însuşi este adeseori asociat cu tot ceea ce este dur, sumbru şi obscur; el reprezintă în unele tradiţii iniţiatice forţa misterioasă şi nemiloasă a timpului care cristalizează omul în ambiţiile sale, atunci când nu condamnă la dezgolire şi la renunţare. Natura capricorniană poartă adeseori amprenta acestui univers subtil rece, tăcut, imobil; ea creşte într-o mişcare realizată mai întâi printr-o retragere accentuată către sine şi prin constantă concentrare; viaţa aproape că părăseşte aici exteriorul acestui personaj care preferă adesea tonurile de gri ale simplităţii, sobrietăţii şi discreţiei. Natura capricorniană se refugiază adeseori în profunzimile sale, această tendinţă permiţându-i în multe situaţii să-şi afirme valoarea, asigurându-i totodată un control deplin de sine. La un moment dat, acesta îi permite trezirea, ridicarea lentă şi amplificarea acelor forţe divine profunde, care au fost adesea mult timp ignorate în fiinţa sa. Acest control excepţional de sine este rezultatul unui antrenament sistematic şi răbdător al voinţei, exersat pentru a dobândi astfel controlul deplin asupra instinctului şi sensibilităţii. De aici survine uneori predominanţa virtuţilor reci, cel puţin atunci când eşecul acestei autorealizări nu face ca fiinţa să devină predominant taciturnă, pesimistă sau foarte melancolică. Imaginea sa simbolică, corpul de ţap la care există o coadă de peşte, revelează natura ambivalenţă, uneori stranie, a capricornilor înclinaţi, adeseori simultan, către cele 2 tendinţe ale vieţii, către abis şi către cele mai sublime înălţimi, către apă şi către munte. Fiinţa umană influenţată de zodia CAPRICORNULUI este considerată ca fiind înzestrată cu „posibilităţile inversate” evolutive şi involutive şi tocmai de aceea nu-şi găseşte uneori echilibrul decât cu greutate, simţindu-se într-o continuă tensiune datorită atracţiilor sale opuse. SINTEZA ATRIBUTE ESENŢIALE:: negativ, feminin (YIN.(-)), nocturn, violent, ascuns. ELEMENT SUBTIL: (TATTVA) predominant: PĂMÂNTUL (PRITHIVI), în aspect cardinal, dinamic, activ (RAJAS). PLANETA GUVERNATOARE: SATURN în aspect nocturn (YIN, (- )) şi URANUS (secundar). SIMBOLIZEAZĂ: pământul şi locurile înalte, munţii şi piscurile, locurile izolate şi inaccesibile, luptele, obstacolele şi piedicile, neşansa şi ghinioanele de tot felul, apogeul carierei, declinul, noaptea, bătrânii, lucrurile diforme şi sordide. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: viaţa politică, guvernele, posturile înalte, de mare responsabilitate, miniştrii de stat, înalţii funcţionari, persoanele cu experienţă, diplomaţii: munţii, minele, terenurile, bogăţiile funciare şi stabile; îndatoririle civice, ambiţiile pentru carieră. = VA URMA=

AN V C 4 YOGA ŞI ASTROLOGIA CAPRICORNUL (CAPRICORN) (22 decembrie - 20 ianuarie) (continuare la cursul nr. 3, AN V) SINTEZA CALITĂŢI: interiorizare, mişcare, materialitate; hotărâre, responsabilitate, metodă, administrare, simţul datoriei, integritate, concentrare, economie, perseverenţă, pricepere, tact şi diplomaţie, sânge rece, prudenţă. DEFECTE: descurajare, pesimism, ranchiună, răceală, izolare, caracter foarte rece şi rezervat, care nu se exteriorizează mai deloc, egoism, ataşament excesiv faţă de reuşita socială, exces de rigurozitate în principii. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: genunchii CHAKRA CORESPONDENTĂ: MULADHARA (anumite aspecte) TIPUL DE TEMPERAMENT: melancolic. MOD: cardinal. CE ARE CARACTERISTIC: simţul vederii de ansamblu. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: spiritualism. CAPRICORNUL = experienţă – „eu utilizez, folosesc”. LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este înţelepciune iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este altruism. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: o viziune optimistă asupra vieţii şi o mai mare libertate de expresie. TREBUIE SĂ EVITE: egoismul şi melancolia. VĂRSĂTORUL (AQUARIUS) (21 ianuarie - 19 februarie) Al XI-lea semn al zodiacului se situează în mijlocul perioadei de iarnă. El simbolizează solidaritatea colectivă, cooperarea, fraternitatea şi detaşarea aproape spontană de lucrurile materiale, în mod tradiţional, sfera sa subtilă de forţă este guvernată de Saturn, la care s-a alăturat, după descoperirea sa, Uranus. Figura reprezentativă a celui de-al XI-lea semn zodiacal este o fiinţă umană frumoasă şi nobilă având trăsăturile unui bătrân înţelept ce poartă pe braţe sau pe umăr una sau două amfore, iar aceste urne înclinate lasă să curgă şi astfel răspândesc apa care se află în inferiorul lor. Cu toate acestea, consistenţa respectivului fluid ce curge este aproape aeriană şi eterată, sugerând caracterul fluid al aerului care participă aici drept agent permanent de împrospătare şi purificare a apei. Acest mediu este asimilabil cu valurile mării stârnite de vânt sau cu fluidul oceanului aerian în care toată viaţa ne îmbăiem. Acest semn de AER, cu o anumită rezonanţă acvatică, sugerează prezenţa unei substanţe nutritive destinate unei susţineri (hrăniri) mai degrabă a sufletului decât a corpului, iar dacă aerul subtil în cazul zodiei Gemenilor evocă comunicarea minţii, iar cel al Balanţei - dialogul inimii,

aerul cel subtil în cazul zodiei Vărsătorului sugerează lumea misterioasă a afinităţilor elective şi a rezonanţelor inefabile care fac din noi, fiinţe umane ce trăiesc integrate într-o comunitate spirituală şi există într-o sferă-universală atotcuprinzătoare. Acest semn zodiacal a fost adeseori pus în legătură cu sfera subtilă de forţă a lui SATURN în măsura în care energiile subtile ale acestui astru eliberează firesc fiinţa umană de legăturile sale instinctuale, trezind şi totodată făcând să se amplifice în universul lăuntric al nativului forţele spirituale. Zodia VĂRSĂTORULUI este de asemenea influenţată de sfera subtilă de forţă a lui URANUS care redinamizează astfel fiinţa umană eliberată cu ajutorul focului subtil al puterii prometeice (vezi mitul lui PROMETEU), impulsionând-o astfel să se depăşească pe ea însăşi. În comparaţie cu Zodia Leului care putem spune că este herculeană, zodia Vărsătorului are anumite rezonanţe subtile, serafice „Substanţa” subtilă, constitutivă, intimă a acestui tip zodiacal este fluidă, uşoară, eterică, volatilă, transparentă, plină de limpezime spirituală şi, într-o anumită măsură, putem spune că este chiar angelică. Ea include darul detaşării de sine însoţit de o profundă seninătate, un constant altruism, simţul aproape înnăscut al prieteniei şi de mare devotament. În unele cazuri poate să existe, de asemenea, un Vărsător uranian, predominant prometeian care este o fiinţă de avangardă, constant pionieră, aducătoare de progres, emancipare şi plină de spirit de aventură sublimă. SINTEZA ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG (+), violent, diurn. ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: AERUL (VAYU), în aspect fix, pasiv, conservator (TAMAS). PLANETA GUVERNATOARE: URANUS şi secundar SATURN. SIMBOLIZEAZĂ: aerul, mentalul, fraternitatea, sentimentele umanitare, cooperarea, electricitatea, vibraţia, ritmul, lucrurile noi şi neprevăzute, mişcările maselor şi marile probleme sociale, psihologia, invenţiile, progresul, aviaţia; neconvenţionalul, ideile avansate, libertatea şi prietenia. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: sindicatele, formaţiunile civice, cooperativele, societăţile de cooperaţie şi întrajutorare. Camera reprezentanţilor (deputaţii), mişcările tinzând către unitate şi fraternitate sau, altfel spus, către dezvoltarea şi aplicarea ideilor înnoitoare; republica, democraţia, solidaritatea, uniunea popoarelor, noile ştiinţe, tendinţele sociale către libertate, cultura profund umanistă. CALITĂŢI: exteriorizare, voinţă, intelect; fraternitate, libertate, progres, umanism social prietenie fidelitate, sinceritate tendinţe puternic raţionale, inventive şi psihologice; altruism, independenţă. Putere latentă de simpatie şi empatie. DEFECTE: dispreţ exagerat faţă de convenienţe, independenţa care conduce la anarhism şi tendinţe rebele; excentricităţi; modalităţi dizarmonioase, inopinante şi bruşte de acţiune. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: gleznele. CHAKRA CORESPONDENTĂ: ANAHATA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: sanguin. MOD: fix. CE ARE CARACTERISTIC: simţul căldurii (nu fizice ci sufleteşti). ATITUDINEA SPIRITUALĂ: pneumatism (sufletism). Vărsătorul = idealism - eu ştiu". LECŢIA SA: să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este deplină toleranţă iar ei trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este totdeauna unicitate. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: capacităţile intuitive; preocuparea pentru fiecare fiinţă luată

individual. TREBUIE SĂ EVITE: oboseala excesivă, dezordinea, amânarea excesivă. PEŞTII (PISCES) (20 februarie - 20 martie) Zodia PEŞTILOR este al XII-lea şi ultimul semn al zodiacului, aflându-se exact înaintea echinocţiului de primăvară. Ea pune în special în evidenţă psihismul, lumea interioară, spiritul, mediumnitatea uneori tenebroasă prin care putem comunica cel mai adesea cu Dumnezeu sau în unele cazuri, destul de rare, chiar cu diavolul. Acest fapt se traduce uneori în horoscop printr-o natură aproape lipsită de consistenţă, extraordinar de receptivă în funcţie de dominanţă, atât la bine cât şi la rău şi foarte impresionabilă. Stăpânul tradiţional în acest caz este sfera subtilă de forţă a planetei JUPITER la care s-a mai adăugat, după descoperirea sa, sfera subtilă de forţă a planetei NEPTUN. Acest semn zodiacal de apă poate fi asimilat cu umflarea apelor primăvara, cu fluxul copleşitor, dizolvant şi atotcuprinzător al unui diluviu purificator, asemănător unei mase mişcătoare şi impersonale a oceanului, în care permanent totul este în eternitate cuprins. Aici, umezeala domneşte suveran în calitate de principiu al difuziunii, diluţiei, cuprinderii, fuziunii părţilor într-o totalitate, acesta fiind aspectul extensiv al imensităţii fluidului care ne înconjoară sau, cu alte cuvinte, a oceanului Macrocosmic, armonios, divin, atotcuprinzător, infinit şi atotputernic. Tradiţia reprezintă acest semn zodiacal prin 2 peşti aflaţi la mică distanţă unul lângă celălalt, dar orientaţi în sensuri opuse şi legaţi printr-un fel de cordon ombilical, de la o gură a unuia la cealaltă. Sub influenţa acestei zodii, fiinţele umane născute în PEŞTI participă pe toate nivelurile microcosmosului lor la mareea Marelui Univers (Macrocosmos) şi se integrează foarte uşor în comunitatea tuturor oamenilor de pe acest pământ, fuzionând prin desăvârşire spirituală cu DUMNEZEU întocmai precum o picătură de apă care se reintegrează pentru totdeauna în imensul ocean. În cazul zodiei PEŞTILOR ne situăm, de asemenea, într-o lume misterioasă a indistincţiei, a nediferenţierii, a comuniunii inefabile, a fuziunii depline, a confundării, a ştergerii tuturor particularităţilor şi limitelor în favoarea nelimitării, pentru a face cu putinţă fuziunea şi consonanţa de la zero la infinit. Acest semn zodiacal a fost pus sub influenţa sferei subtile de forţă a lui Jupiter, ca factor catalizator de amplificare a anumitor fenomene specifice acestei zodii şi mai ales sub cea a lui NEPTUN, în calitate de arhetip al proceselor enigmatice de disoluţie şi integrare Universală, care se manifestă de la nivelul lutului originar până la fuziunea finală în DIVIN (DUMNEZEU). Substanţa specifică, subtilă şi profundă a naturii tipologiei PEŞTILOR prezintă aproape totdeauna o extremă plasticitate psihică şi mentală. În lumea sa interioară, plină de taine şi revelaţii divine copleşitoare, în care legăturile (care îi înlănţuie pe ceilalţi) sunt aproape complet dezlegate, forţele subtile de coeziune pot fi anulate cu uşurinţă iar formele se estompează spontan. În cazul naturii intime a nativului PEŞTE, domneşte mai mereu un impresionism aproape transcendent favorizează la cel mai înalt grad permeabilitatea, abandonul, compasiunea, dilatarea dragostea, trăirile complexe emotive. În urma cărora fiinţa umană se dedublează fulgerător şi se îndepărtează realizând o firească detaşare lucidă de ea însăşi, confundându-se până la identificare totală în conştiinţa unei valori autentice care-l depăşeşte şi îl înglobează, asimilându-l unei condiţii mai generale, sublime, divine şi dătătoare de libertate adevărată. SINTEZA ATRIBUTE ESENŢIALE: negativ, feminin (YIN, (-)), dublu, fecund, nocturn, tăcut.

ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: APA (APAS), în aspect mobil, mutabil echilibrant, neutru (SATTVA). PLANETA GUVERNATOARE: JUPITER şi secundar NEPTUN. SIMBOLIZEAZĂ: apa şi marea, oceanul, aspectele şi fenomenele mobile, variabile, schimbătoare; persoanele tăcute, discrete, liniştite, ascunse, enigmatice şi disimulante; ospitalitatea, băutura (alcoolul) şi mâncarea bună, animalele mari, disimularea, crima, înşelătoria şi viciul, pericolul de pierdere a reputaţiei şi libertăţii; spitalul şi bolile grave; generozitatea şi filantropia. GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: industria hotelieră, comerţul cu băuturi alcoolice, ospitalitatea, casele de odihnă, azilurile, instituţiile caritabile, sanatoriile, dispensarele, clinicile, spitalele, protecţia providenţială a animalelor şi a celor slabi. Totodată mai semnifică: trădările, crimele, sinuciderile, scandalurile răsunătoare, criminalitatea; serviciile discrete şi obscure, grupările iniţiatice secrete, ştiinţele oculte sau misterioase, manevrele de răzvrătire, trădările, spionajul. CALITĂŢI: interiorizare creatoare, adaptare rapidă, senzaţii intuitiv-empatice; inspiraţie, misticism, putere de sacrificiu, spiritualitate; tendinţe pronunţat mediumice, elevate, ospitalitate şi romantism copleşitor, sensibilitate aleasă şi receptivitate sublimă, imaginaţie uluitoare, generozitate, compasiune, înţelepciune, sentimentalism pur, afectivitate puternică, idei geniale. DEFECTE: indecizie, impresionabilitate exagerată, tendinţe către înşelătorie, disimulare, cultul excesiv al senzaţiilor, atracţie vicioasă pentru băuturi alcoolice şi stimulente care ruinează sănătatea, gusturi bizare, morbide. Tendinţă înnăscută către nelinişte, exces de imaginaţie care exacerbează scufundarea în himeric; sensibilitate dizarmonioasă, afectată, lipsa stoicismului. CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: labele picioarelor şi tălpile. CHAKRA CORESPONDENTĂ: SWADHISTHANA (anumite aspecte). TIPUL DE TEMPERAMENT: limfatic MOD: mutabil. CE ARE CARACTERISTIC: simţul auzului muzical, estetic. ATITUDINEA SPIRITUALĂ: psihism (aspectul uman). PEŞTII = supunere – „eu cred”. LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este compasiune iar el trebuie să înveţe de la ceilalţi că iubirea este TOTUL, pentru a înţelege în final că amorul este etern şi divin. TREBUIE SĂ DEZVOLTE: VOINŢA, REALISMUL. TREBUIE SĂ EVITE: alcoolul, drogurile, îngăduinţa excesivă faţă de propriile slăbiciuni şi defecte. SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A SOARELUI Pentru yoghini, sfera subtilă de forţă a SOARELUI este expresia vieţii, căldurii, luminii, autorităţii, a sexului masculin şi a tot ceea ce radiază. Dacă el pare a fi redus de către astrologi la rolul unei simple planete comparabilă, de exemplu, cu un Marte - sau cu un Jupiter, aceasta se poate explica mai ales prin faptul că influenţa sa subtilă este „divizată” în două domenii distincte: influenţa subtilă directă care este cea a poziţiei sale pe cer şi influenţa subtilă indirectă care este cea a Zodiacului. Într-adevăr, orice influenţă subtilă a semnelor Zodiacului este de esenţă solară, ea fiind în realitate influenţa SOARELUI reflectată sau polarizată de orbita terestră. În calitate de sferă subtilă de forţă cosmică principală (în sistemul nostru solar), Soarele este generatorul unei adevărate religii astrale a cărei cult domină vechile civilizaţii, cu figurile de zei eroi. Încarnări ale forţelor creatoare şi a sursei subtile vitale a luminii şi a căldurii, pe care o reprezintă sfera subtilă de forţa a Soarelui.

Sfera subtilă de forţă a Soarelui este adeseori asimilată cu simbolul tatălui sau chiar cu principiul generator masculin şi cu principiul autorităţii; din acest punct de vedere tatăl fiind adeseori pentru fiinţa umană prima sa încarnare, el este, de asemenea, expresia regiunii psihismului, influenţei psihice copleşitoare şi atotputernice (în ochii copilului) instaurate prin influenţa paternă, cu rolul de dresare, de educare a conştiinţei, în vederea inoculării disciplinei şi a moralei. Într-un horoscop, poziţia Soarelui reprezintă atât „constrângerile sociale” aşa cum afirmă DURKHEIM cât şi cenzura lui FREUD, de unde derivă tendinţele sociale, civilizaţia, etica şi tot ceea ce este măreţ şi transcendent în fiinţa umană. Domeniul său de influenţe şi valori se întinde de la „supraeul” negativ (al lui FREUD) care zdrobeşte şi înăbuşe fiinţa umană cu tot felul de interdicţii, principii, reguli prejudecăţi, la idealul pozitiv şi sublim al eului, imagine superioară a fiinţei umane, spre care tindem cu toţii. Sfera subtilă de forţă a astrului zilei (SOARELE) situează fiinţa umană în viaţa sa supusă ordinelor, sau în cea sublimată. El sugerează chipul pe care îl oferă personalitatea sa în cele mai înalte sinteze psihice ale sale, la nivelurile celor mai înalte exigenţe, a aspiraţiilor sale cele mai elevate, a celei mai puternice individualizări a sa care uneori poate chiar să degenereze (în cazul fiinţelor dizarmonioase) într-un orgoliu exacerbat sau într-un delir al puterii. Soarele reprezintă de asemeni fiinţa umană în funcţiile sale realizatoare, de soţ şi tată, exprimând succesul trăit ca o amplificare a valorii personale. Energia subtilă a Soarelui conferă autoritatea misterioasă (CHARISMA) şi puterea tainică, copleşitoare specifică şefului, supraomului, eroului, suveranului, maestrului spiritual (GURU). După interpretarea lui PAUL DIEL, Soarele iluminator şi cerul iluminat simbolizează INTELECTUL şi supraconştientul: în concepţia sa, intelectul corespunde CONŞTIINŢEI şi Spiritul - supraconştiinţei. Pentru DIEL, Soarele şi strălucirea sa radioasă care din cele mai vechi timpuri este considerat un simbol al fecundării, devin simboluri ale Iluminării spirituale. Această cheie ne permite să reîmprospătăm, în lumina acestei analize, întreaga interpretare a miturilor care prezintă eroi şi zei solari în acţiune. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A SOARELUI Soarele are cea mai puternică sferă subtilă de forţă din tot Sistemul nostru solar şi are, în anumite situaţii, o influenţă subtilă predominantă asupra fiinţei noastre. După străvechile tradiţii ale înţelepciunii, sfera subtilă de forţă a Soarelui influenţează foarte mult cristalizarea, structurarea şi edificarea eului nostru profund, sau cu alte cuvinte tipologia şi caracterul de bază, care la omul obişnuit rămân mai mereu aceleaşi (în perioada unei reîncarnări) indiferent de trăirile şi schimbările care sunt experimentate în decursul vieţii sale. PRINCIPII CORESPONDENTE: viaţa, spiritul, sinteza, ceea ce este etern, voinţa, evoluţia, individualitatea, eul interior, conştiinţa, natura SATTVA-ică, puterile divine creatoare. SIMBOLIZEAZĂ: autoritatea misterioasă, regalitatea, CHARISMA, organizarea, succesul, gloria, funcţiile sociale (rangurile) înalte; ţinuturile calde, oamenii şi lucrurile care au un aspect strălucitor, luminos, colorat., majestuos, somptuos, multicolor; reuşita profesională; soţul, tatăl, aurul. ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv, YANG (+), cald, uscat, luminos. PREDISPOZIŢII NATIVE: funcţii înalte, organizare, conducere, autoritate, CHARISMA. CALITĂŢI: capacitate de înţelegere sintetică. Influenţă personală strălucitoare, sentimente nobile, demnitate. Încredere în sine, expansiune, autoritate, mărinimie, generozitate curaj, energie, optimism, voioşie, amabilitate, echilibru. DEFECTE (care pot să apară mai ales atunci când Soarele este prost aspectat în tema natală): despotism, orgoliu, laşitate, aroganţă, delirul grandorii, snobism, suficienţa, temperament

instabil, ambiţii nemăsurate şi nerealiste, gelozie, iritabilitate, mânie, risipa, mândrie, încăpăţânare, natura dominatoare, extravaganţa. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: vitalitatea, inima, arterele, vederea (ochii), fruntea. TIPUL DE TEMPERAMENT: schizotimic-coleric. Poziţia Soarelui este în astrogramă un indiciu al eredităţii. Se observă adesea la rudele de sânge fie aceeaşi poziţie a Soarelui, fie schimburi de poziţie între Soare, Ascendent sau Lună. CORESPONDENŢE ZODIACALE: casa a V-a şi semnul zodiacal al LEULUI. MALADII TIPICE pentru Soarele natal prost aspectat: vedere slabă, dureri de cap, probleme circulatorii, febră, slăbiciune generală, palpitaţii cardiace, hiperiritabilitate, afecţiuni ale bilei, erupţii febrile, epilepsie, boli de inimă, chelie, apendicită, fistule şi tulburări inflamatorii. =VA URMA =

AN V C 5 SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A SOARELUI (continuare la cursul nr. 4. AN V) TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL, SOLAR DEZECHILIBRU DE TIP YIN (-) LIPSĂ DE CĂLDURĂ, STARE DE RĂCEALĂ RESIMŢITĂ LIPSĂ DE FORŢĂ CARE SE SIMTE CA O STARE DE SLĂBICIUNE LIPSĂ DE LUMINĂ CARE FACE FIINŢA SĂ FIE ÎNTUNECATĂ ŞI ŞTEARSĂ DIMINUAREA VITALITĂŢII AFECŢIUNI CRONICE ALE INIMII ŞI CIRCULAŢIEI. HIPOTENSIUNE VOINŢĂ SLABĂ,

ECHILIBRUL POLAR YIN-YANG (0) SENTIMENT DE CĂLDURĂ CARE SE DEGAJĂ DIN FIINŢA RESPECTIVĂ STARE DE FORŢĂ COPLE ŞITOARE CARE EMANĂ PERMANENT LUMINĂ ALBĂ, STRĂLUCITOARE, FARMEC ULUITOR CONSTANT VITALITATE URIAŞĂ NESFÂRŞITĂ FUNCŢII CARDIACE ŞI CIRCULATORII NORMALE FERMITATE DE

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) CĂLDURĂ DESTRUCTIVĂ FORŢĂ ORIENTATĂ PREDOMINANT DESTRUCTIV LUMINĂ NUANŢĂ „ARGILĂ” IMPURĂ SURMENAJ, STARE DE SUPRASOLICITARE, EPUIZARE AFECŢIUNI CRONICE ALE INIMII ŞI CIRCULAŢIEI. HIPERTENSIUNE AMBIŢII EXCESIVE,

ABULIE, COMPLACERE „FATALĂ” LIPSĂ DE ORGANIZARE, HAOS ABSENŢA SPIRITULUI DE INIŢIATIVĂ, LAŞITATE, FRICĂ ABISALĂ (fără motiv clar) LIPSA PERSEVERENŢEI, INCONSTANŢĂ, TOANE

NEZDRUNCINAT, VOINŢĂ IREZISTIBILĂ ORGANIZARE ARMONIOASĂ, ÎNŢELEAPTĂ SPIRIT DE INIŢIATIVĂ, CURAJ URIAŞ, NEÎNFRICARE PERSEVERENŢĂ, TENACITATE, CREŞTERE GRADATĂ

ORGOLIU, MANIA GRANDORII MANIA EXCESULUI DE ORGANIZARE OBRĂZNICIE, ÎNDRAZNEALĂ NECHIBZUITĂ, TUPEU IMPERTINENŢĂ VIOLENŢĂ, ANGRENARE „ÎN SALTURI” (acum foarte mult şi 3-4 săptămâni după aceea deloc)

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUNII Sfera subtilă de forţă a LUNII, al cărei „disc” este aparent de aceleaşi dimensiuni cu acela al Soarelui, are în astrologie un rol deosebit de important. Ea pune întotdeauna în evidenţă principiul polar opus, pasiv, dar fecund, noaptea, umiditatea, subconştientul, imaginaţia, aspectele abisale şi misterioase ale psihicului, visul, receptivitatea, femininul, femeia şi în general tot ceea ce este instabil, tranzitoriu şi uşor influenţabil prin analogie cu rolul său astronomic de oglinditor al luminii solare. LUNA face înconjurul Zodiacului în 28 de zile iar unii istorici consideră că Zodiacul lunar cu 28 de diviziuni (utilizat mult mai puţin în prezent în astrologia (occidentală) este mai vechi decât Zodiacul solar cu cele 12 semne zodiacale; aceasta explică oarecum importanţa acordată LUNII în aproape toate religiile şi tradiţiile spirituale ale umanităţii. Budiştii cred cu tărie că BUDDHA a meditat neîntrerupt timp de 28 de zile sub un smochin sau, cu alte cuvinte, o perioadă de o lună lunară (care, în viziunea lor, este un ciclu perfect specific lumii noastre sublunare), înainte de a atinge NIRVANA şi de a ajunge la cunoaşterea profundă a misterelor spirituale ale lumii. Brahmanii, la rândul lor, consideră că deasupra stării predominant umane (obişnuite) de conştiinţă există încă 28 de stări distincte, subtile, predominant angelice sau paradisiace. Cu alte cuvinte, ei susţin că influenţa energiilor subtile specifice ale sferei lunare de forţă se exercită atât în planurile sau lumile subtile supraumane, cât şi în lumea fizică. Evreii iniţiaţi a atribuie lui ADAM KADMON, omul MACROCOSMIC universal, zodiacul lunar, cifra 28 fiind pentru el numărul cuvântului CHALAL = viaţă şi al falangelor de la cele două mâini (prin adiţie cabalistică 28 = 2 + 8 = 10). Pentru el mâna dreaptă, care este cea care binecuvântează, se află în legătură cu perioada crescătoare a Lunii, iar mâna stângă, care este cea prin care se manifestă nenorocirile, se găseşte în legătură cu cele 14 zile ale Lunii în descreştere. LUNA, împreună cu energiile sale subtile, este prezentă foarte des la toate popoarele, în mitologie, folclor, poezie, poveşti; fiind mai mereu legată de un simbolism al feminităţii şi al puterii fecundatoare a vieţii încarnate în forţele fecundităţii vegetale şi animale fuzionate în adoraţia Marii Mame (MAGNA MATER). Sfera subtilă de forţă a LUNII generează manifestarea şi impregnarea influenţelor materne asupra individului în calitatea sa de mamă - hrană, mamă căldură, mamă - mângâiere, mamă - univers afectiv. Pentru astrologi, LUNA (în funcţie de poziţia sa în astrogramă) oferă informaţii. În

funcţie de zodia în care individul s-a născut, despre partea animală (vitală) a sufletului aşa cum se reflectă ea în domeniul vieţii infantile, arhaice, vegetative, artistice şi însufleţitoare ale psihicului. Zona aşa-zis lunară a personalităţii este acea zonă nocturnă, inconştientă, crepusculară, a impulsurilor noastre instinctive. INSTINCT = structură patern (model) de comportament sau, altfel spus, programare ereditară, proprie unei anumite specii animale, ce variază foarte puţin de la un individ la altul, în cadrul aceleiaşi specii. Constă dintr-un lanţ de reflexe necondiţionate ce se desfăşoară într-o succesiune temporală strictă având stimuli declanşatori specifici. Are caracter adaptabil răspunzând necesităţilor vitale ale organismului şi speciei (foame, sete, reproducere etc.). Instinctul are următoarele caracteristici: a) actul instinctiv este îngust, specializat la una din cerinţele speciei animale (alimentară, de reproducere etc.); b) modalităţile de comportament instinctive sunt înscrise în bagajul ereditar al individului, ceea ce atrage după sine o uniformitate deosebită a instinctelor în cadrul aceleiaşi specii; c) odată declanşat de un stimul specific, instinctul se derulează ca o activitate unitară, continuă. Se consideră că orice activitate instinctuală poate fi descompusă în două verigi succesive: 1) comportament de apetenţă (fază de căutare ce duce la găsirea declanşatorului); 2) actul consumator (sau actul efector instinctiv în sens strict). Unii consideră că actul instinctiv este pur doar la nivelul fazei apetitive iniţiale (în sensul duratei variate, a acestei faze). A doua fază este adaptată stereotip, fapt ce garantează eficienţa ei biologică. La om nu există comportamente complexe reglate doar de mecanisme înnăscute, aşa cum se întâmplă mai ales la insecte. Aceasta pentru că la om o programare strict ereditară o are numai segmentul afectiv, tensional al instinctului. Tocmai de aceea tendinţele instinctive se satisfac prin mecanisme şi acţiuni care au fost învăţate. Se desemnează prin termenul de instinct şi unele activităţi elementare automate sau reflexe ca: suptul, respiraţia, mersul. Termenul se mai utilizează şi pentru a desemna tendinţe ereditare generale ca: instinctul de conservare, reproducere, socializare etc. Mai rar, se desemnează prin termenul de instinct nişte tendinţe naturale mai precizate (instinct de atac, de fugă, de joc, matern, de imitaţie). În sens psihanalitic este sinonim termenul de pulsiune, care se referă la tendinţele inconştientului. Freud distinge două instincte fundamentale: instinctul vieţii (feros) şi instinctul morţii (Thanatos). Aceasta este partea „primitivă” care doarme în fiecare dintre noi şi este foarte vie mai ales în somn, vise, fantasme, imaginaţie, modelându-ne sensibilitatea noastră profundă. Aceasta este sensibilitatea fiinţei care se bucură tăcută de grădina sa secretă, de cântecul neauzit al sufletului, refugiată în paradisul copilăriei sale, întoarsă către ea însăşi, retrăgându-se într-un somn al vieţii sau, dimpotrivă, abandonată beţiei instinctului, în transa unui frison vital care împinge sufletul capricios, vagabond, boem, himeric, către aventură. LUNA este, de asemenea, simbolul visului şi al inconştientului, ca aspecte nocturne. Inconştientul şi visul fac parte din viaţa nocturnă. Sfera subtilă de forţă a LUNII este în mod aproape inconştient asociată cu noaptea şi cu elementele apă şi pământ, care prezintă calităţile de rece şi umed, în opoziţie cu sfera subtilă de forţă a SOARELUI care este conştientă şi care este asociată cu elementele aer şi foc şi cu calităţile de căldură şi secăciune. Viaţa nocturnă, visul, inconştientul, sfera subtilă de forţă a LUNII sunt tot atâţia termeni care au puncte comune cu domeniul misterios al DUBLULUI. După interpretarea lui PAUL DIEL, LUNA şi noaptea simbolizează imaginaţia nesănătoasă ieşită din subconştient: aici trebuie să specificăm că DIEL înţelege prin subconştient

„IMAGINAŢIA EXALTATOARE CARE REFULEAZĂ”. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUNII Sfera subtilă de forţă a LUNII reflectă (oglindeşte) şi totodată polarizează lumina pe care o primeşte de la SOARE. Influxul subtil astral lunar este prin urmare caracterizat de receptivitate. El guvernează atât personalitatea exterioară a fiinţei noastre (expresie reflexă a eului interior, care este într-o mare măsură influenţat de sfera subtilă de forţă a Soarelui), cât şi modul specific de a reacţiona la ceilalţi şi la mediu. Influxul de energie subtilă lunară este de asemenea răspunzător de emoţiile noastre şi de fluctuaţiile acestora, de diferitele noastre obişnuinţe şi condiţionări mimetice, precum şi de diversele faze sau stări emoţionale fluctuante pe care le avem. PRINCIPII CORESPONDENTE: receptivitatea, schimbarea, ceea ce este trecător, material şi negativ (YIN, (-)); personalitatea, sufletul, aspectul psihic inferior. SIMBOLIZEAZĂ: popularitatea, masele, fertilitatea, femeile, mama, soţia, schimbările, deplasările, fiinţele tinere şi lucrurile noi, naivitatea, timiditatea, pasivitatea, fiinţele tăcute şi temătoare, lacurile, ţărmurile, locurile publice, reuniunile de copii şi femei, mulţimile, familia şi căminul, maternitatea, sânii, sexualitatea predominant animalică sau instinctuală, fecunditatea, chemarea către uniunea sexuală, instinctualitatea; apa, lichidele corpului. ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ (YIN, (-)), rece şi umed. PREDISPOZIŢII NATIVE: viaţa publică, subordonarea, servicii, satelizare, capacităţi psihice mediumice, studiul limbilor străine, micul comerţ sau anumite servicii publice alimentaţie şi băuturi, popularitatea. CALITĂŢI: imaginaţie puternică, magnetism aproape irezistibil, plasticitate, dorinţă permanentă de ceva nou, receptivitate intelectuală, tendinţe contemplative, imaginaţie creatoare, viaţă interioară bogată, sensibilitate foarte accentuată, pasivitate, fecunditate, docilitate, altruism adesea inconştient, dragoste cu o pronunţată tentă maternă, intuiţie, prudenţă, inventivitate sexuală, isteţime pentru integrarea în sfera socială, pasionalitate instinctuală, înclinaţii artistice, atracţie faţă de tot ceea ce este misterios şi pentru ştiinţele oculte, viaţă de familie; putere de regenerare şi refacere uluitoare, tinereţe şi reîntinerire prin relaţii sexuale armonioase şi plenare. DEFECTE: reverie excesivă, timiditate, inconstanţă, frivolitate, susceptibilitate, exces de imaginaţie. Indecizie. Indolenţă, capricii, suspiciuni, lipsa echilibrului mental, mimetism, tendinţă de a minţi gratuit, teatralitate, impulsivitate necontrolată, înclinaţie către bârfă. Incoerenţă în gândire şi în vorbire, pesimism, tendinţe paranoice, teamă necontrolată (complex); atracţie irezistibilă către plăceri inferioare; voluptate exagerată care subjugă, încăpăţânare, neputinţă de a ierta. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: armonia funcţională, funcţiile naturale subconştiente, inconştientul, funcţiile de reproducere sau sexuale, memoria, simţul formei, stomacul şi digestia, limfa, organele sexuale feminine interne, fluidele corporale, sistemul simpatic; instinctul de conservare are de asemenea o strânsă legătură cu energia subtilă a LUNII. TEMPERAMENT: ciclotimic-flegmatic sau maniaco-depresiv. CORESPONDENŢE ZODIACALE: semnul zodiacal al RACULUI şi casa a IV-a. Atât LUNA, cât şi SOARELE sunt semnificatori ai eredităţii într-o astrogramă, fie prin ele însele, fie prin dispunerea lor în aceeaşi poziţie, într-o temă natală cu Ascendentul sau cu Soarele unor persoane înrudite. MALADII TIPICE pentru LUNA prost aspectată în tema (astrograma) natală: afecţiuni urinare şi genitale, gaze şi colici abdominale, dese perturbări uterine şi menstruale, nervozitate, diaree, pleurezie, tuberculoză, hidropizie; afecţiuni ale gâtului, astm, bronşită, dispepsie, cancer şi catar gastric.

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL, LUNAR DEZECHILIBRU DE TIP YIN (-) HIPOSECREŢIE, ÎNFUNDARE ATROFIE, SPRIJINIRE

ECHILIBRUL POLAR YIN-YANG (0) SECREŢII ECHILIBRATE ŞI UMORI CORPORALE ARMONIZATE ŞI NORMALE ECHILIBRU ORGANIC

LIPSA MEMORIEI

MEMORIE EXCELENTĂ

LIPSA SIMŢULUI FORMEI DEPRESII, DEZAMĂGIRI

SIMŢUL ARMONIOS AL FORMEI MOBILITATE MENTALĂ FIREASCĂ SIMŢ ARMONIOS AL MATERNITĂŢII, FEMINITATE ECHILIBRATĂ, DRAGOSTE MATERNĂ EXEMPLARĂ

RĂCEALA AFECTIVĂ, LIPSA STĂRII ŞI MAFIFESTĂRILOR MATERNE, INDIFERENŢĂ FAŢĂ DE PROPRII COPII

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) HIPERSECREŢIE, ACUMULARE DE LICHIDE HIPERTROFIE, UMFLARE FIXAŢII NECONTROLATE CE REVIN ÎN MEMORIE, OBSESII SUPRAESTIMAREA FORMEI EXTERIOARE MANII, AUTOMATISME COMPORTAMENTALE EXCES DE MANIFESTARE MATERNĂ, TIRANIE RĂSFRÂNTĂ ASUPRA PROPRIILOR COPII

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MERCUR În conformitate cu datele tradiţionale astrologice, sfera subtilă de forţă a lui MERCUR vine imediat după sferele subtile de forţă ale celor doi luminări: Soarele, astrul vieţii, şi Luna, astrul generării sau, cu alte cuvinte, manifestarea armonioasă a vieţii în lumea noastră tranzitorie. Dacă Soarele este considerat Tatăl Celest iar Luna este considerată Mama Universală, MERCUR apare mai mereu ca fiind copilul lor sau, altfel spus, Mediatorul. Cele două domicilii ale sale ori, cu alte cuvinte, semnele Zodiacului a căror natură se armonizează tradiţional cu aceea a acestei planete sunt: zodia Fecioarei care urmează semnului solar al zodiei Leului şi zodia Gemenilor care precede semnul lunar al zodiei Racului. Sfera subtilă de forţă a lui MERCUR este în primul rând un principiu tainic al legăturii, al schimburilor inefabile, al mişcării şi adaptării. Dacă mai adăugam faptul că atributul său este caduceul, găsim reconfirmat acest simbol al naturii dualiste în care se confruntă principiile contrarii (+) şi (-) şi totodată complementare: tenebre - lumină; jos - sus; stânga - dreapta; feminin - masculin. Această circulaţie internă rapidă şi armonioasă constituie condiţia iniţială a dezvoltării inteligenţei; dorinţa de a separa lucrurile pentru a nu se confunda cu ele. Acest joc contribuie la reprimarea vieţii sensibile, venind să afirme lumea raţiunii. Tocmai de aceea, pe acest teren fertil se realizează socializarea fiinţei umane, odată cu asimilarea inteligentă a uzanţelor şi convenţiilor supuse regulilor logicii. În fiecare dintre noi procesul subtil mercurian este acea parte auxiliară a eului „însărcinată” să ne

deturneze de la seducţiile subiectivităţii şi să ne ofere un contact cât mai bogat cu lumea înconjurătoare. În faţa acestei presiuni duble a impulsurilor interioare şi a solicitărilor exterioare, el este cel mai bun agent al adaptării noastre la viaţă. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MERCUR Din punct de vedere tradiţional, sfera subtilă de forţă a planetei MERCUR este asociată cu capacităţile mentale ale fiinţei umane şi cu abilitatea de a intermedia ori de a comunica. După cum ştim, miticul zeu MERCUR era, deloc întâmplător, mesagerul divin şi personificarea forţei cosmice a inteligenţei şi a elocvenţei. Influxul subtil astral al sferei misterioase de forţă a lui MERCUR ne influenţează foarte mult intelectul, trezindu-ne şi amplificându-ne în special capacitatea de a înţelege prompt ideile celorlalţi şi de a schimba informaţii cu alte persoane. MERCUR este, de asemenea, şi cea mai rapidă planetă din sistemul solar, ceea ce face ca influenţa sa subtilă astrală să fie caracterizată în primul rând de o neobosită activitate, de schimbare şi de o considerabilă rapiditate. În astrologia tradiţională se consideră că sfera subtilă de forţă a lui MERCUR ne influenţează în primul rând datorită rezonanţelor specifice şi a interconexiunilor sale cu sferele subtile de forţă ale celorlalte planete, deoarece ea (MERCUR) încarcă preponderent fiinţa umană cu o energie subtilă, mediatoare, neutră. PRINCIPII CORESPONDENTE: inteligenţă şi mijloacele caracteristice care ne permit a o exprima, flexibilitatea, intermedierea între Eu şi Non-Eu, raţiunea, adaptabilitatea. SIMBOLIZEAZĂ: mijlocitorul, intermediarul, fraţii, anturajul, interesul, comerţul, inteligenţa, ştiinţele, studiul, simţul practic, călătoriile, mijloacele de comunicare, tinereţea, zborul, literatura, activitatea la bursă, mesagerii şi agenţii de orice fel, cuvântul, persoanele şmechere, îndemânatice şi prompte, cartierele, zonele şi străzile pline de mişcare în sau pe care se desfăşoară activităţi de afaceri, dezbaterile, educaţia, spiritul analitic, cercetarea ştiinţifică, logica, rapiditatea. Isteţimea, prudenţa „întemeiată” pe inteligenţă, versatilitatea, capacităţile mentalintuitive, memoria şi metoda optimismul elocvenţa, scrisul şi tipărirea textelor, mercurul. ATRIBUTE ESENŢIALE: neutru, uşor convertibil, temperat, uscat. PREDISPOZIŢII NATIVE: uşurinţa de a înţelege datorită trezirii inteligenţei, comerţ, literatură. studii ştiinţifice, educaţie superioară, călătorii de studiu. CALITĂŢI: mental viu, elocvenţă, aptitudini literare, supleţe, adaptabilitate şi acurateţe mentală, dexteritate, subtilitate intelectuală, sociabilitate ghidată de afinităţi diplomaţie, deducţie, asimilare spontană. DEFECTE: dezordine şi instabilitate mentală, uitare, minciună, viclenie, nesinceritate, nervozitate, nebunie, decepţie, pălăvrăgeală, calomnii, excentricităţi, lipsă de scrupule, stângăcie. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: sistemul nervos cerebro-spinal, creierul, respiraţia, glanda tiroidă, mişcările ce pun în evidenţă abilitatea, limba, laringele, braţele şi mâinile, intestinele. TEMPERAMENT: schizotimic-nervos. CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia GEMENILOR şi zodia FECIOAREI, casele astrologice III şi VI. MALADII TIPICE pentru MERCUR prost aspectat în tema (astrograma) natală: tulburări mentale, epuizare nervoasă, transpiraţie excesivă, impotenţă, ameţeală, surzenie, afecţiuni ale organelor vocale, sensibilitate mentală exagerată, astm, bronşită, nevralgie, palpitaţii. = VA URMA =

AN V C 6 SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MERCUR

(continuare la cursul nr. 5. AN V) TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI MERCUR DEZECHILIBRU DE TIP YIN (-) FIXITATE EXCESIVĂ DEPRESII, DESCURAJARE DIFICULTĂŢI DE VORBIRE PARALIZIE NERVOASĂ DIMINUAREA INTELIGENŢEI

GÂNDIRE LENTĂ, ÎNCETINEALĂ MENTALĂ ILOGITATE DIFICULTĂŢI ÎN A SCRIE ŞI A COMUNICA PRIN SCRIS

ECHILIBRUL POLAR YIN-YANG (0) MOBILITATE ARMONIOASĂ NORMALITATE NERVOASĂ, ECHILIBRU ELOCVENŢĂ, PUTERE DE CONVINGERE ARMONIE

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) INSTABILITATE NERVOZITATE ACCENTUATĂ PĂLĂVRĂGEALĂ, BÂRFĂ HIPERMOBILITATE

INTELIGENŢĂ VIE, CREATOARE, INVENTIVĂ

HIPERINTELECTUALISM, TENDINŢĂ DE A „DESPICA FIRUL ÎN PATRU” ÎNŢELEGERE ÎMPRĂŞTIERE, RAPIDĂ ŞI DISPERSIE OBIECTIVĂ MENTALĂ LOGICĂ PUTERNICĂ, SOFISME ECHILIBRATĂ ŞI DIALECTĂ ABILITATEA GRAFOMANIE EXPRIMĂRII FLUIDE DEZLĂNŢUITĂ ŞI SUGESTIVE ÎN SCRIS

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI VENUS În astrologie, sfera subtilă de forţă a lui VENUS exprimă şi pune în evidenţă atracţia puternică aproape instinctivă, sentimentele, senzualitatea rafinată. Iubirea, simpatia, frumuseţea, armonia formelor şi blândeţea. VENUS este unanim considerată planeta artei, a acuităţii senzoriale, a plăcerilor amoroase, a distracţiilor de tot felul. În Evul Mediu planeta VENUS era supranumită, deloc întâmplător, „micul benefic”. Simţul tactil rafinat este atribuit ca impuls şi inspiraţie sferei subtile de forţă a lui VENUS şi tot ei îi sunt atribuite toate manifestările fermecătoare, profunde şi copleşitoare ale feminităţii (tot aici se integrează tendinţele către lux, plierea mimetică faţă de „cerinţele” modei, coafurii etc.). Domiciliile sale (sau cu alte cuvinte semnele zodiacului în care sfera sa subtilă de forţă se manifestă în special cu putere) - zodia TAURULUI şi zodia BALANŢEI - sunt în corpul uman în

legătură cu gâtul, cu sânii şi de asemenea cu cambrura din zona rinichilor. Energiile subtile ale sferei de forţă a lui VENUS şi mod armonios reflectate în corpul fizic pun totdeauna în evidenţă particularităţile unei siluete feminine şi frumos proporţionate în cazul unei femei, de asemenea aceleaşi energii conferind un trup fermecător în cazul unui bărbat. Încă din cele mai vechi timpuri, VENUS era steaua fascinantă a tuturor tainelor de amor. Sfera subtilă de forţă a planetei VENUS a fost mai mereu prima dintre frumuseţile celeste care i-a inspirat profund pe îndrăgostiţi, mai ales prin impresia directă pe care strălucirea suavă a luminii sale tainice o produce asupra sufletelor pline de dragoste şi spontan contemplative. Pentru unii astrologi, sfera subtilă de forţă a lui VENUS este de asemenea în legătură cu sublimarea energiei amoroase, cu atracţiile voluptoase rafinate şi cu amorul împărtăşit. Sub influenţa energiilor subtile ale sferei de forţă a lui VENUS se trezesc şi înfloresc trăirile voluptoase, profund stenice şi amoroase, care iau naştere în cazul poftei de mâncare a sugarului în contact cu mama sa şi se prelungesc nuanţându-se în multiplele forme de altruism sentimental. Acest mod tipic venusian de a trăi şi de a simţi, caracteristic anumitor fiinţe umane (care sunt mai mereu într-o intensă stare de rezonanţă cu energiile subtile ale lui VENUS), grupează într-o sinergie afectivă senzaţii, sentimente şi trăiri senzuale elevate, atracţii spontane condiţionate de simpatie către anumite obiecte şi fiinţe; exaltări copleşitoare, zâmbetele fermecătoare, elanurile plăcerii, distracţiile generatoare de fericire, bucuriile ameţitoare şi în general sărbătoririle în care se manifestă liber şi din plin afinităţile ce generează o comuniune binefăcătoare ce rezultă din armonia schimburilor subtile, din fuziunea afectivă ca şi din stările emoţionale minunate pe care ni le transmit prin REZONANŢĂ subtilă farmecul radiat de ceilalţi, frumuseţea, dragostea, intimitatea şi graţia încarnată în fiinţele umane fascinante care ne înconjoară. De altfel, nu „întâmplător”, aproape toate manifestările divinităţii apar în toate mitologiile sub aspectele cele mai frumoase. În această direcţie nici o fiinţă umană nu poate rivaliza cu atuurile pe care le conferă frumuseţea trupească perfectă caracteristică AFRODITEI care ilustrează totdeauna modelul împlinit şi armonios al frumuseţii feminine. Sub imboldul tainic al energiilor subtile ale lui VENUS se trezeşte şi se amplifică în fiinţa umană atât bucuria de a trăi armonios şi fericit, în sărbătoarea de primăvară a îmbătării simţurilor, cât şi scufundarea în plăcerile cele mai rafinate şi spiritualizate ale esteticii. În general vorbind, sfera subtilă de forţă a lui VENUS reflectă, pentru cei care sunt în rezonanţă continuă cu ea, tandreţea învăluitoare, înclinaţia către mângâieri şi atingeri afectuoase, dorinţa contopirii amoroase şi a fuziunii senzuale, admiraţia transfiguratoare care trezeşte spontan fericirea; blândeţea, bunătatea, afecţiunea intensă, plăcerile sublime care sunt generate de contemplarea spontană şi liberă a frumuseţii. Energiile subtile şi elevate ale sferei de forţă a lui VENUS trezesc şi amplifică în fiinţa umană (ce rezonează din plin cu ele) acea pace paradisiacă a sufletului pe care o numim FERICIRE plenară. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI VENUS Sfera subtilă de forţă a lui VENUS emană permanent dragoste, armonie, iubire, frumuseţe, pace, atracţie magnetică, bucurie şi inspiraţie artistică. Această sferă subtilă de forţă ne impulsionează şi ne guvernează natura afectivă. În acelaşi mod în care sfera subtilă de forţă a lui MERCUR ne impulsionează şi ne influenţează natura mentală. Totodată, sfera subtilă de forţă a lui VENUS ne inspiră, ne impulsionează şi ne afectează în mod direct relaţiile noastre personale de iubire. Sfera subtilă de forţă a lui VENUS a fost adeseori asociată cu energia subtilă, divină cosmică a iubirii atât de către vechii babilonieni, cât şi de greci şi de romani. O explicaţie demnă

de luat în consideraţie a acestui aspect era faptul că planeta VENUS apărea şi se menţinea vizibilă pe cer imediat după apusul şi la răsăritul Soarelui, indicând astfel pentru multe fiinţe umane începutul perioadei propice relaţiilor amoroase. Este însă foarte interesant de reţinut faptul că studii medicale recente au arătat că activitatea hormonală (atât la bărbat, cât şi la femeie) este maximă mai ales în acele momente (care pun în evidenţă procesele de rezonanţă în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre) - seara şi dimineaţa devreme - deci chiar în timpul în care planeta VENUS apare pe cer. Reiese astfel în mod destul de evident faptul că nu din întâmplare ea a fost adeseori asociată cu energia tainică a iubirii. PRINCIPII CORESPONDENTE: atracţie, armonie, frumuseţe, feminitate, artă, plăcere, dragoste. SIMBOLIZEAZĂ: tot ce este rafinat, plăcut şi agreabil, care exaltă sentimentele de iubire, frumuseţe şi bunăstare, viaţa sentimentală, uniunile amoroase şi asociaţiile, femeia, amanta, iubita, sora, fiica, mama, prietenele, femeile pline de feminitate, armonios vitale şi graţioase (SHAKTI), vesele, sociabile, plăcute, actorii de comedie şi divertisment, lucrurile vesele, colorate, frivole, locurile intime şi plăcute, balurile, concertele, teatrele, bordelurile, parfumeriile, destrăbălarea, petrecăreţii, curtezanele, casele şi străzile vesele şi elegante, legăturile de protecţie cu femei foarte influente, inerţia "dulce" (DOLCE FARNIENTE), luxul, moda, posesiunile, banii, anumite aspecte ale vieţii sociale, simţul estetic, cuprul. ATRIBUTE ESENŢIALE: feminină, negativă, umedă, temperată. PREDISPOZIŢII NATIVE: talente artistice deosebite (muzică, poezie, desen, pictură, cântec etc.). gândire rafinată, viaţă uşoară. CALITĂŢI: farmec personal irezistibil, simpatic, sentimentalism, dragoste, tandreţe, sociabilitate, blândeţe, voioşie, bunăvoinţă, adaptabilitate, magnetism amoros, rafinament, tact, seninătate, putere de sublimare. DEFECTE: lene, hipersenzualitate, depravare, lunecare în obscenitate, vanitate, imoralitate, nehotărâre, romantism excesiv, voinţă slabă, dependenţă de alţii, parazitism, nepăsare. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: senzualitatea, acuitatea senzorială; la femele: ovarele şi sânii, simţul tactil, circulaţia venoasă, gâtul, carnaţia, părul, regiunea lombară, rinichii, glanda paratiroidă, feminitatea superioară. TEMPERAMENT: ciclotimic-sanguin. CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia TAURULUI şi zodia BALANŢEI, casele astrologice II şi VII. MALADII tipice pentru VENUS prost aspectată în tema (astrograma) natală: boli venerice, litiază renală şi biliară, probleme ovariene, slăbirea organelor sexuale, spermatoree (eliminare de spermă pe uretră în afara actului sexual şi fără ejaculare); gută, eczeme, anemie, tulburări menstruale, avorturi, probleme de cuplu, afecţiuni ale gâtului, hipersensibilitate, leucodermă (absenţa pigmentului melanic din piele. Simptom principal şi patognomic în unele afecţiuni ca vitiligo, albinism). TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI VENUS DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR YIN (-) YIN-YANG (0) REPULSIE ATRACŢIE

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) ABSORBŢIE

ASEXUALITATE, ABSTINENŢĂ HIPOFUNCŢIE HORMONALĂ

DURITATE, SADISM SAU MASOCHISM LIPSA SIMŢULUI ESTETIC DEZGUST DE VIAŢĂ

ARMONIOASĂ SEXUALITATE ECHILIBRATĂ

HIPERSEXUALITATE OBSESIVĂ, NIMFONANIE ECHILIBRU HORMONAL HIPOFUNCŢIE HORMONALĂ CARE GENEREAZĂ DEZECHILIBRE ENDOCRINE IUBIRE COPLEŞITOARE, HEDONISM, VÂNAREA FORŢĂ AFECTIVĂ, EGOISTĂ A PLĂCERII RAFINAMENT SIMŢ ESTETIC ELEVAT HIPER-ESTETISM ŞI NUANŢAT HIMERIC PROFUNDĂ DRAGOSTE VICII, PERVERSIUNE, DE VIAŢĂ BLAZARE

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MARTE Sfera subtilă de forţă a planetei MARTE pune în evidenţă în astrologie energia, masculinitatea, voinţa, ardoarea, tensiunea şi agresivitatea. Datorită faptului că aceste aspecte sunt adesea folosite mai degrabă în rău decât în bine, această planetă a fost supranumită, deloc întâmplător, în Evul Mediu "micul malefic". Sfera subtilă de forţă a acestui astru guvernează în viziunea multor astrologi viaţa şi moartea. Primul său domiciliu (sau, cu alte cuvinte, semnul zodiacal cu care rezonează cel mai bine) este BERBECUL care prezidează şi impulsionează renaşterea naturii - primăvara. Tot sfera sa subtilă de forţă prezidează natura care moare toamna. În semnul său al doilea de domiciliu, care este zodia SCORPIONULUI. Sfera subtilă de forţă a lui MARTE manifestă şi controlează focul dorinţelor, dinamismul, violenţa şi organele genitale ale bărbatului. Sfera subtilă de forţă a lui MARTE are o lumină roşiatică, arzătoare, ca o flacără şi tocmai de aceea în toate limbile străvechi el a fost numit Incendiatorul. Sfera subtilă de forţă a lui MARTE sugerează pasiunea puternică şi violenţa; tocmai de aceea, mitologia îl desemnează ca fiind zeul războiului. Am putea la prima vedere să ne gândim că aici este vorba doar de un simbolism facil, realizat oarecum la întâmplare, dar iată că acum câţiva ani un statistician a cercetat cu atenţie poziţiile acestei planete (MARTE) în momentul naşterii la un număr de 3142 de şefi militari europeni şi a constatat cu uimire că aceşti oameni erau născuţi chiar în momentul de răsărit sau de zenit al lui MARTE. Aceste rezultate semnificative au pus în evidenţă un aspect care depăşeşte cu mult o simplă probabilitate. Acest fenomen a fost, de asemenea, remarcat şi la un grup de 2315 de medici academicieni şi la un alt grup de 1485 campioni sportivi. Astrologii care susţineau de mult timp acelaşi lucru nu au aşteptat aceste rezultate pentru a spune că militarii, medicii şi sportivii se află preponderent sub influenţa sferei subtile de forţă a lui MARTE. Caracteristica principală a tendinţei asociate sferei subtile de forţă a lui MARTE este acea agresivitate care se trezeşte şi uneori se amplifică în psihicul irascibil al copilului în momentul formării danturii, a primelor exerciţii în care el începe să-şi folosească musculatura şi a uceniciei motricităţi. Aceasta este starea primară a „LUPTEI PENTRU VIAŢĂ” în care se utilizează dinţii şi ghiarele. Într-o lume a riscurilor, a căderilor şi a ciocnirilor, a rănilor, a pledoariilor, a

provocărilor şi a cucuielor. Ea se prelungeşte mai târziu prin intermediul competiţiilor, al concursurilor, al rivalităţilor şi al ostilităţilor, la care fiecare fiinţă umană trebuie „SĂ-ŞI CÂŞTIGE EXISTENŢA”, trebuie să-şi cucerească locul său în societate, trebuie să-şi apere interesele şi să depună o activitate susţinută pentru a-şi îndeplini dorinţele şi pasiunile, nu fără a risca, adeseori expunându-se la anumite pericole. Tipul predominant marţian se recunoaşte destul de uşor în cazul personalităţii clocotitoare a lui HENRIC al IV-lea, la un om de Stat dominator şi dur cum este cardinalul RICHELIEU, la impetuosul GAMBETTA, la scriitorul francez realist ZOLA, la compozitorul cu sonorităţi răsunătoare BERLIOZ, la instigatorul pictor expresionist francez VAN GOGH. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MARTE Sfera subtilă de forţă a lui MARTE este adeseori asociată cu energia declanşatoare a războiului şi cu impulsul sexual. Totodată se consideră că aceeaşi sferă de forţă a lui MARTE este, de asemenea, în legătură cu agresivitatea, cu activitatea fizică şi sportivă, cu energia de manifestare a tot ceea ce implică violenţă, cu impunerea şi fermitatea. Întocmai cum sfera subtilă de forţă a lui MERCUR guvernează mintea iar cea a lui VENUS natura noastră emoţional-afectivă, sfera subtilă de forţă a lui MARTE impulsionează, guvernează şi influenţează corpul fizic. MARTE este deci planeta care determină, în funcţie de intensitatea şi continuitatea procesului de rezonanţă (cu ea). Cât de energici şi de activi suntem. Anticii asociau, deloc întâmplător, zeul războiului cu planeta MARTE şi mai ales din cauza culorii lor roşii, culoare asemănătoare cu aceea a focului şi a sângelui, atât unul, cât şi celălalt simbolizau vitalitatea şi energia. PRINCIPII CORESPONDENTE: acţiune, virilitate, energie, forţă, mişcare. SIMBOLIZEAZĂ: construcţia dar şi distrugerea, regenerarea prin distrugere, lupta pentru viaţă (existenţă), transformarea, virilitatea, posesiunea, dorinţa, cucerirea, violenţa, războiul, industria, dinamismul, amantul, rivalul, duşmanii declaraţi, persoanele şi aspectele violente, turbulente, brutale, periculoase, iritate; obiectele ascuţite din fier, instrumentele chirurgicale, mecanice, armele, măcelarii, soldaţii, chirurgii, călăii, focul, topitoriile, arsenalele, fortăreţele, locurile zgomotoase şi animate, certurile, luptele, rănirile, accidentele, moartea violentă, omorurile, criticile aspre, arsurile, căldura, acţiunea, fierul. ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv, cald, uscat. PREDISPOZIŢII NATIVE: viaţa activă şi agitată, plină de schimbări, angrenarea în domenii din sfera industriei, fierului şi focului, ocupaţii necesitând curaj şi vitejie sau activităţi în lucruri periculoase şi dificile, armată, poliţie, chirurgie, stomatologie, sport, vânătoare, mecanică, sculptură etc. CALITĂŢI: curaj, iniţiativă, bravură, francheţe, activitate, neînfricare, îndrăzneală uriaşă, temeritate, hotărâre, dragoste de libertate, sexualitate puternică care este uşor controlată, un răspuns prompt pozitiv şi viu la toate situaţiile. DEFECTE: mânie, violenţă, brutalitate, asprime, imprudenţă, impulsivitate, suspiciune, gelozie bolnăvicioasă, cruzime, bestialitate, egoism instinctiv, spirit răzbunător şi bătăios, cinism, scepticism, ironie exagerată, pripeală, turbulenţă, nesăbuinţă, iritare. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: sistemul muscular şi virilitatea, organele sexuale externe, sistemul uro-genital, bila, pilozitatea corporală, forţa fizică, nasul, gonadele, glandele suprarenale, globulele roşii sanguine, rinichii, predispoziţia către febră, rănirile, arsurile sau diversele operaţii chirurgicale pe care trebuie să le suportăm. TEMPERAMENT: schizotimic-coleric. CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia BERBECULUI şi zodia SCORPIONULUI,

casele astrologice I şi VIII. MALADII tipice pentru MARTE prost aspectat în tema (astrograma) natală: infecţii sanguine, fracturi, febră, arsuri, comedoane (băşici), erupţii cutanate, plăgi, epilepsie, diformităţi corporale, variolă, varicelă, apendicită, afecţiuni ale plămânilor, gâtului, urechilor, limbii, nasului, hipertensiune, hemoragii, hernie, encefalomielită. = VA URMA =

AN V C 7 SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MARTE (continuare la cursul nr. 6 AN V) TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI MARTE DEZECHILIBRU DE TIP YIN (-) SLĂBICIUNE ATROFIE MUSCULARĂ COMBUSTIE PREA LENTĂ

HIPOTERMIE, MEMBRELE ŞI CORPUL RECI LIPSĂ DE FORŢĂ

TEAMĂ MOLICIUNE, INDOLENŢĂ INDECIZIE, OSCILAŢIE LIPSA DE COMBATIVITATE,

ECHILIBRUL POLAR YIN-YANG (0) IMPULS ARMONIOS, ELAN, ASPIRAŢIE FORŢĂ MUSCULARĂ MARE OXIDARE NORMALĂ, METABOLISM ECHILIBRAT ŞI NORMAL CĂLDURĂ, ARDOARE

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+)

ENERGIE MARE, APROAPE NESFÂRŞITĂ

RISIPIRE ENERGETICĂ, VLĂGUIRE, AGITATIE NESĂBUINŢĂ BRUTALITATE

CURAJ FERMITATE, CONSECVENŢĂ HOTARÂRE DE NEZDRUNCINAT COMBATIVITATE, FORŢĂ

DESTRUCTIVITATE HIPEMROFIE MUSCULARĂ COMBUSTIE PREA RAPIDĂ (ARDERI ACCELERATE) FEBRĂ

IMPULSIVITATE NECONTROLATĂ AGRESIVITATE

LAŞITATE SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI JUPITER Prin mărimea şi poziţia sa, sfera subtilă de forţă a planetei care poartă numele de JUPITER, ocupă locul central printre sferele subtile de forţă ale aştrilor care se învârt în jurul Soarelui. Ca planetă, JUPITER este precedată de Mercur, Venus, Pământ, Marte şi de către asteroizi şi este apoi urmată de acelaşi număr de corpuri celeste: Saturn, Uranus, Neptun, Pluton şi de către planetele transplutoniene, dintre care prima este deja numită de unii MINOS. În analogie cu acest loc ales, sfera subtilă de forţă a lui JUPITER reprezintă tradiţional în astrologie principiul echilibrului, al autorităţii, al ordinii, al stabilităţii în progres, al abundenţei, al păstrării şi perpetuării ierarhiei stabilite. Sfera subtilă de forţă a lui JUPITER manifestă energiile subtile care fac să apară legalitatea socială, bogăţia, optimismul şi încrederea. Pe vremuri, sferei de forţă a lui JUPITER i se spunea "marele benefic" şi se consideră că ea guvernează zodia Săgetătorului, care după cum se ştie este un semn al dreptăţii şi zodia Peştilor care la rândul său este considerat un semn al filantropiei. Medicina şi Jurisprudenţa sunt profesiunile sale privilegiate în cazul fiinţelor umane care rezonează mai mereu şi foarte mult cu sfera sa subtilă de forţă. În organismul uman, sfera subtilă de forţă a lui JUPITER influenţează funcţionarea ficatului. Condiţia Jupiteriană a fiinţei umane se înscrie în cazul fiinţelor umane pe care le influenţează în mod preponderent de-a lungul unei serii continue de achiziţii, avantaje, profituri, beneficii şi binefaceri diverse destinate să-i satisfacă omului apetitul său de consumator, instinctul său de proprietar, tendinţele sale lumeşti de a avea sau de a fi ceva. Această stare de extraordinară îmbogăţire vitală este aproape inseparabilă de starea de generozitate, încredere uriaşă în sine şi în forţele proprii, optimism, altruism, pace şi bunăstare şi ea contribuie din plin la menţinerea sănătăţii şi la maturizarea viguroasă a fiinţei umane, aspect care, printre altele, duce la o mărire a ordinii şi a dreptăţii şi poate contribui la crearea unei umanităţi mai bune şi mai fericite în care fiecare la rândul său poate să aibă acces în mod liber atât la multitudinea de mijloace pe care această stare de fapt o implică, cât şi la controlul puterii unei asemenea societăţi. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI JUPITER Sfera subtilă de forţă a planetei JUPITER este asociată tradiţional în astrologie cu creşterea, expansiunea, înnobilarea, bunăstarea, mărinimia, elevarea, speranţa şi optimismul. Ea ne oferă, printre altele, şi abilitatea de a obţine confortul, prosperitatea şi succesul financiar. Sfera subtilă de forţă a lui JUPITER încurajează de asemenea şi susţine aspiraţiile superioare, făcând cu uşurinţă posibilă atingerea unor idealuri elevate şi a unor noi niveluri superioare, benefice de dezvoltare. PRINCIPII CORESPONDENTE: conservare. înţelepciune, nobleţe sufletească, expansiune, ordine, generozitate. Judecată, coeziune. SIMBOLIZEAZĂ: onorurile, şansa, reuşita, optimismul, prosperitatea. Ideile morale idealiste (filosofice, spirituale şi religioase); legislaţia, autoritatea şi onorurile provenind din ştiinţele superioare sau recunoscute datorită înţelepciunii; comerţul EN GROS, exportul, administraţia, magistratura, băncile, funcţiile sociale ale bisericii, religia; maestrul, protectorul, prietenii foarte generoşi; tot ceea ce este majestuos, onorabil, somptuos, lucrurile şi persoanele "sus-puse", luxoase, nobile; palatele, castelele, prelaţii, bisericile, templele, aristocraţia, cositorul. ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv, cald, umed. PREDISPOZIŢII NATIVE: funcţii înalte, cariere literare, barou (magistratură), carieră de avocat sau judecător, marile întreprinderi comerciale, direcţia şi administraţia de societăţi,

biserica (în special clerul superior); operaţiuni riscante sau care ţin de o anumită şansă; jocuri aşazise de "noroc", pariuri, loterii; viaţa liberă, organizare, sociologie. CALITĂŢI: generozitate, liberalism, toleranţă, înţelepciune, filantropie, moralitate, dreptate, echitate, mărinimie, jovialitate, virtute şi religiozitate, respect faţă de ordine, cunoaştere, studii superioare, gândire filosofică, compasiune, direcţionare pozitivă a puterilor mentale, aptitudini pentru lingvistică şi sport. DEFECTE: ostentaţie, acţiuni ilegale, pasiuni care subjugă pentru jocuri de noroc şi acţiuni pline de riscuri; aroganţă, tapaj, orgoliu. Ipocrizie, exces, exagerare, extremism, extravaganţă. Instabilitate în convingeri, vanitate, indulgenţă faţă de propriile lipsuri şi defecte. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: circulaţia arterială, ficatul, simţul mirosului, glanda pituitară. TIPUL DE TEMPERAMENT: ciclotimic-jovial. CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia SĂGETĂTORULUI şi (parţial) zodia PEŞTILOR, casele astrologice IX şi (parţial) XII. MALADII TIPICE pentru JUPITER prost aspectată în tema (astrograma) natală: hepatită, afecţiuni ale ficatului, ameţeală, toropeală, moleşeală generală. cronicitate în diverse afecţiuni, exces ponderal, dispepsie, hernie, anemie, apoplexie, diabet, tumori, dispoziţie flegmatică, afecţiuni cronice ale pielii, catar şi congestie cerebrală, apatie, hemoroizi. TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI JUPITER DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR YIN (-) YIN-YANG (0) ATROFIE EXPANSIUNE ARMONIOASĂ PROASTĂ ASIMILARE ASIMILARE NORMALĂ INJUSTIŢIE JUSTIŢIE, DREPTATE NESOCIABILITATE SIMŢ SOCIAL MORALITATE

IMORALITATE

DIFICULTĂŢI ÎN A SE EXPANSIONA

BUCURIA EXPANSIUNII

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) HIPERTROFIE SUPRACREŞTERE FANATISM JUSTIŢIAR SOCIABILITATE AFECTATĂ, BOMBASTICĂ IPOCRIZIE SAU FANATISM HIPEREXPANSIUNE CARE DERANJEAZĂ

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI SATURN În astrologie, sfera subtilă de forţă a lui SATURN manifestă principiul subtil al concentrării, al contracţiei, al fixării, al condensării şi inerţiei. În esenţă, energia sa subtilă este o forţă astrală care tinde să cristalizeze, să fixeze oarecum în rigiditate lucrurile sau aspectele existente şi să se opună astfel la orice tendinţă către schimbare. Lui SATURN i s-a dat, pe drept cuvânt, numele de "marele malefic", deoarece adeseori anumite energii subtile ale sale, mai mult sau mai puţin malefice, reprezintă obstacole de toate

felurile, opririle, carenţa, neşansa, impotenţa, ghinionul, nereuşita, neputinţa, paralizia. Partea cea bună a influxului său subtil conferă însă o capacitate destul de mare şi profundă care permite manifestarea constantă, consecventă, în forţă, în cazul eforturilor de lungă durată. Influxurile sale subtile, binefăcătoare trezesc şi fac să se amplifice destul de repede unele calităţi printre care amintim: fidelitatea, stabilitatea, pasiunea cunoaşterii şi atracţia către calea ştiinţei, puterea de a renunţa, abnegaţia şi puterea de sacrificiu, castitatea, fascinaţia trăirii religioase, revelaţiile mistice. Cele două domicilii tradiţionale ale sale: zodia Capricornului şi zodia Vărsătorului sunt opuse domiciliilor celor doi luminări (care sunt SOARELE şi LUNA a căror domicilii sunt zodia Leului (pentru SOARE) şi zodia Cancerului (pentru LUNĂ)) sau cu alte cuvinte luminii şi bucuriei intense de a exista. În organism, sfera subtilă de forţă a lui SATURN guvernează sistemul osos. Ignorând (datorită unei cunoaşteri superficiale) aspectele şi energiile sale binefăcătoare, unii astrologi consideră în mod pripit că SATURN este doar o planetă malefică, a cărei energie subtilă, manifestată printr-o lumină tristă şi plăpândă, a fost încă din cele mai vechi vremuri (şi ÎN MOD OBIECTIV continuă chiar şi în prezent să fie doar pentru aceia sau acelea care REZONEAZĂ constant şi plenar cu aceste energii inferioare ale sale) evocatoarea grijilor, a necazurilor, a tristeţilor, a însingurării, a închistării şi a încercărilor de tot felul la care, DELOC ÎNTÂMPLĂTOR, ne supune la momentul potrivit viaţa şi pe care alegoria o reprezintă sub trăsăturile funebre ale unul schelet care ţine în mână o seceră. Aspectul cel mai profund, cu ample ecouri biologice şi psihologice, pe care-l manifestă sfera subtilă de forţă a lui SATURN este fenomenul de detaşare, în seria încercărilor legate de fenomenul de separare, care se înlănţuie de-a lungul întregii vieţi a fiinţei umane, de la ruperea cordonului ombilical în cazul noului născut până la penibila dezgolire ultimă a bătrânului sau a bătrânei în momentele în care omul urmează să fie înmormântat, în diferitele etape ale existenţei, fiinţa umană trece prin nenumărate stări de abandon, separare, detaşare, renunţare, părăsire şi sacrificiu, pe care indiferent că vrem sau că nu vrem viaţa ni le impune mai devreme sau mai târziu. Prin aceste trăiri, stări, evenimente şi procese, anumite energii subtile ale lui SATURN sunt totdeauna la lucru ca să ne elibereze (evident în funcţie de KARMA noastră şi niciodată la întâmplare) din închisoarea limitărilor de tot felul a animalităţii noastre şi a ataşamentelor terestre, eliberându-ne mai mult sau mai puţin brutal din lanţurile vieţii instinctive şi a pasiunilor înrobitoare ale acesteia. Privită dintr-un anumit punct de vedere, sfera subtilă de forţă a lui SATURN manifestă o considerabilă forţă de frânare care, în anumite situaţii, ajută foarte mult sufletul, energia sa subtilă fiind considerată marea stimulatoare a vieţii intelectuale, morale şi spirituale. Complexul saturnian tipic este reacţia de refuz în situaţiile în care suntem pe punctul de a pierde lucrurile, avantajele sau fiinţele de care ne am ataşat în mod succesiv pe parcursul vieţii. Începând cu fixaţiile puternic cristalizate în copilărie până la diverse situaţii de frustrare sexuală, amoroasă şi afectivă, care adeseori conduc la o amplificare a avidităţii sub diferitele sale forme: cupiditate, gelozie, avariţie, ambiţie, bulimie, erudiţie sterilă. În această formă, complexul saturnian este similar cu tema mitologică a lui CRONOS devorându-şi cu aviditate proprii săi copii. O altă faţă a lui SATURN prezintă tabloul invers, al unei detaşări excesive, al retragerii în carapacea EGOISMULUI sub diversele sale aspecte, al îndepărtării de sine, al insensibilităţii, al răcelii, al renunţării, mergând în extrem până la un destructiv pesimism, melancolie, refuz de a trăi, alienare.

SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI SATURN Sfera subtilă de forţă a lui SATURN este aceea care guvernează simţul responsabilităţii şi al datoriei. Sfera subtilă de forţă a lui SATURN este considerată adeseori "poliţistul" zodiacului, deoarece influxul său este foarte strâns legat de oglindirea şi manifestarea KARMA-ei individuale. În funcţie de aspectarea acestei planete (SATURN) în tema natală (HOROSCOP) putem să avem informaţii destul de precise asupra KARMA-ei sau. altfel spus, a destinului personal al fiinţei umane în cauză, putând astfel întrevedea îndeosebi dificultăţile, problemele şi limitările cu care respectiva fiinţă umană se va confrunta în această viaţă (sau altfel spus, pe care ea trebuie la un moment dat să le depăşească). Sfera subtilă de forţă a lui SATURN reprezintă de asemenea înţelepciunea şi discernământul care se dezvoltă mai ales atunci când aplicăm corect şi constructiv cunoaşterea pe care o avem, în scopuri elevate, spirituale şi divine. Influxul subtil energetic saturnian ne deşchide rapid lăuntric, faţă de vocea tăcută a conştiinţei superioare care ne spune întotdeauna dacă o anumită acţiune pe care la un moment dat o realizăm sau pe care doar o intenţionăm este just integrată sau nu în armonia divină universală, în situaţiile în care, conştient sau nu, încălcăm această armonie sau ordine universală care este expresia (OGLINDIREA EXTERIOARĂ) a rigorii divine (stricteţii LEGILOR DIVINE), stabilită printre altele prin intermediul influenţei sferei subtile de forţă a lui SATURN, consecinţele (care apar mai devreme sau mai târziu) pot fi direct proporţional devastatoare, aproape întotdeauna fiind obligatoriu necesar să "plătim" (LA MOMENTUL "SCADENŢEI") pentru toate acele fapte grave şi acţiuni îndreptate împotriva legilor divine ale firii. Energiile subtile ale sferei subtile de forţă ale lui SATURN ne determină şi adeseori chiar NE CONSTRÂNG (în momentul SCADENŢEI), când urmează să "plătim" pentru acţiunile noastre RELE) să devenim gradat conştienţi de tot ceea ce este cu adevărat bine şi divin armonios atât pentru noi cât şi pentru toţi ceilalţi. PRINCIPII CORESPONDENTE: concretizare, soliditate, stabilitate, cristalizare, materializare, contracţie, inerţie şi rigiditate, greutate, lentoare, limitare, restricţie, rigoare. SIMBOLIZEAZĂ: timpul ca energie misterioasă; duratele lungi; întârzierile şi obstacolele; insuccesele; sărăcia; nefericirile; moartea; întunericul; rutina; administraţia; bătrâneţea; perseverenţa; tenacitatea; răceala; schimbările lente şi inevitabile; inhibiţiile paralizante; restricţia; intoleranţa; singurătatea; sistemele; obiectele grele; minele; plumbul; strămoşii; bunicii; tatăl; duşmanii foarte tenaci; lucrurile şi persoanele austere, solitare (singuratice), izolate, vechi, sumbre, deteriorate, sordide, înfricoşătoare; ruinele; subteranele; tunelele; pivniţele; închisorile; cimitirele; casele vechi; bătrânii savanţi; fatalitatea; ghinionul; neşansa; ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ, rece. uscat. PREDISPOZIŢII NATIVE: servicii mai puţin lucrative; munci laborioase sau de mare amploare; reuşită prin ambiţie liniştită; răbdare şi perseverenţă; slujbe obscure în mine sau locuri izolate, în raport cu pământul; activităţi puţin populare; fundaţiile; cultul morţilor. CALITĂŢI: prudenţă; răbdare; perseverenţă; economie; frugalitate; simţul înnăscut al datoriei; ponderaţie; rezervă; sobrietate; castitate; meditaţie; precizie; ştiinţă; simţ practic; discernământ; ambiţie lipsită de egoism; fiinţe umane demne de încredere, disciplinate. DEFECTE: avariţie; zgârcenie, pesimism, egoism, răutate, ipocrizie, răceală, intoleranţă, melancolie, neîncredere, maliţiozitate, încăpăţânare, rutină, aversiune încăpăţânată faţă de

schimbare sau rapiditate; tristeţe, ambiţie egoistă; mizantropie; izolare; ură; indiferenţă rece; severitate; posesivitate; tendinţe către sinucidere. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: sistemul osos, dinţii, pielea, splina, auzul, vezica biliară, nervul vag; depuneri de formaţiuni cristaline ce apar în articulaţii; provoacă stagnări. Insuficienţe, paralizii, încetiniri funcţionale; aduce bătrâneţea; provoacă fracturi şi predispune la frecvente căderi. TEMPERAMENT: schizotimic-melancolic. CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia CAPRICORNULUI şi (parţial) zodia VĂRSĂTORULUI; casa astrologică a X-a. MALADII tipice pentru SATURN prost aspectată în tema (astrograma) natală: paralizii, cancer, tumori, idioţie, tulburări glandulare, nebunie, perturbări ale flegmei (KAPHA DOSHA) şi afecţiuni ale inimii, reumatism, bronşite, tuberculoză (ftizie), nefrită. TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI SATURN DEZECHILIBRU DE TIP YIN (-) LIPSĂ DE CRISTALIZARE LIPSĂ DE FIXITATE DECALCIFIERE CURENTĂ INFLUENŢABILITATE, DISIPARE, DISPERSIE MELANCOLIE AVARIŢIE NEÎNCREDERE, TEAMĂ SINGURATATE, IZOLARE TACITURN

ECHILIBRUL POLAR YIN-YANG (0) CRISTALIZARE

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) DURIFICARE

FIXARE METABOLISM NORMAL AL CALCIULUI PERSEVERENŢĂ

SFRIJIRE, ÎNCREŢIRE CALCIFIERE EXCESIVĂ

SERIOZITATE NORMALĂ ECONOMIE PREVEDERE FIREASCĂ PROFUNZIME

UŞURĂTATE

REZERVĂ, MODERAŢIE

VORBIRE NECONTROLATĂ, LOGOREE

= VA URMA =

ÎNCĂPĂŢÂNARE

RISIPĂ LIPSĂ DE PREVEDERE SUPERFICIALITATE

AN V C 8 EXPLICAREA UNOR TERMENI (continuare la cursul nr. 7 AN V) ABNEGAŢIE = Calitate morală pozitivă, superioară, manifestată prin devotament dus până la sacrificiu care evidenţiază transcenderea într-o foarte mare măsură a EGOISMULUI şi depăşirea EGOULUI. Abnegaţia se realizează prin acţiuni pline de dăruire care presupun jertfirea intereselor proprii, uneori şi a vieţii, în slujba unei cauze divine, ori pentru binele planetar sau al altor oameni. Asemenea fapte se impun în situaţii deosebite (de exemplu: calamităţi naturale, războaie, revoluţii, împrejurări care pun în pericol viaţa oamenilor etc.), când apărarea sau înfăptuirea aspiraţiilor divine ale altor oameni nu poate avea loc decât prin sacrificarea celor personale. Omul este mânat spre astfel de fapte de un anumit Ideal divin, sublim care, în situaţii excepţionale, nu poate fi apărat şi realizat decât prin sacrificii. Nu orice ideal însă merită sacrificiu. De aceea, alegerea şi formularea idealului care trebuie să fie înalt şi DIVIN are o deosebită însemnătate. Spiritul de abnegaţie se deosebeşte de bravadă, în care, interesele proprii sunt periclitate fără ca acest lucru să fie necesar, riscul fiind căutat cu orice preţ, numai "de ochii lumii" şi se opune, de asemenea, atitudinii de nepăsare faţă de soarta celorlalţi oameni. Abnegaţia este un element al generozităţii uman divine şi îi caracterizează, în special, pe cei tineri. ALIENARE (cf. lat. alienare "a înstrăina") = Termenul are semnificaţie psihologică (nebunie), sociologică (disoluţia legăturii între individ şi ceilalţi), religioasă (disoluţia legăturii cu divinitatea). Unii definesc alienarea ca o stare a individului care, în urma unor condiţii exterioare (religioase, economice, politice), nu-şi mai este propriul stăpân, devine obiect şi la rândul său este sclavul obiectelor, îndeosebi al banului. Pentru mulţi, alienarea datorită RUPERII (separării de DUMNEZEU) este inerentă condiţiei umane. Ea rezultă din discrepanţa ideal-real, din dualismul subiect-obiect, prin mutilarea stării autentice de "a fi în lume", determinată de nevoia de adaptare la o lume dată, pe care omul. "aruncat" în ea, încearcă să o transforme - adaptare care generează ambiguitate, clişee de comunicare, mediocritate; din însăşi devenirea omului ca persoană, care transgresează astfel spre altul; din discrepanţa dintre omul real, autentic şi situaţia lui existenţială, ce produce "insecuritate ontologică" şi aceasta conduce la singurătate absolută, pentru că autenticitatea fiinţei sale e pierdută şi se instalează inautenticitatea în interacţiunea cu ceilalţi sau cu instituţiile sociale; din hiatusul existent între "nevoile bazale umane" (recunoaştere, împlinire, iubire, fericire, afecţiune) şi răsunetul lor, totdeauna limitat, la nivelul societăţii, hiatus care e omniprezent şi insurmontabil; din conflictul dintre autoritatea internalizată (prin procesul socializării excesive a copilului) şi dorinţa de a fi liber. J.J Rousseau atribuie primul o accepţiune socială alienării, identificând-o cu contractul social. Pentru el, alienarea este actul prin care fiecare participant la contract îşi abandonează comunităţii toate drepturile sale naturale şi, "dându-se tuturor, nu se dă nimănui". Unii afirmă că societatea alienează individul, privându-l de realizarea nevoilor fundamentale (nevoia unei activităţi creatoare, slăbirea relaţiilor sociale cu ceilalţi, nevoia de a avea o identitate proprie). Alţii vorbesc de mecanisme de condiţionare şi represiune subtile în societate, de sentimentul inutilului şi al absurdităţii, rezultate din complexitatea plină de convenţii inutile şi prejudecăţi aberante a sistemelor sociale, cărora individul nu ajunge să le înţeleagă rostul.

La ora actuală s-a elaborat un concept modern operaţional al alienării, cu cinci dimensiuni: 1) lipsa de putere (credinţa că nu poţi determina, controla rezultatele intenţionate ale acţiunii tale); 2) lipsa de sens (starea de confuzie, lipsa de claritate în ceea ce priveşte modul în care ar trebui să-ţi orientezi propria viaţă); 3) anomia (confuzia valorilor, lipsa de norme, principii, credinţa că numai prin mijloace nelegitime se pot atinge obiectivele dezirabile); 4) izolarea socială (lipsa de adeziune la credinţele şi idealurile colectivităţii, grupului căruia aparţi) şi 5) înstrăinarea de sine sau autoînstrăinarea, prin incapacitatea de a găsi resurse proprii de depăşire a sentimentului alienării (sentimentul că tot ceea ce faci este dictat de forţe exterioare, propria viaţa apărând ca ceva străin, în care nu te regăseşti şi, în consecinţă, profund insatisfăcătoare). Alienatul psihic "uită" că cel care a produs lumea a fost el, alături de ceilalţi; aceasta devine o sumă de obiecte, percepute ca "standard al realităţii obiective". Apare "falsa conştiinţă" care este depersonalizarea şi care constă într-o stare nereală a conştiinţei persoanei alienate. Incapabilă de a-şi judeca critic conţinutul psihic şi care rezultă din degradarea calităţii dialectice a experienţei". AMBIŢIE (cf. lat. ambitio, "strădanie, ambiţie") = Dorinţă exacerbată, preponderent egoistă de a parveni, de a dobândi avantaje sociale, glorie sau prestigiu în scopuri lipsite de un conţinut moral, care sunt preponderent determinate de egoism şi vanitate. Acest gen de ambiţie rea indică o activare puternică adeseori predominantă însă dizarmonioasă a lui MANIPURA CHAKRA. În cazul în care remarcăm la noi, ca yoghini, asemenea manifestări este necesar să le contracarăm şi să le anihilăm prompt prin consacrarea NECONDIŢIONATĂ şi pătrunsă de abnegaţie, a fructelor dorinţelor şi acţiunilor noastre (în care remarcăm că se amestecă câtuşi de puţin ambiţia cea rea) lui DUMNEZEU. În asemenea situaţii, putem să ne transformăm rapid AMBIŢIA rea care manifestă dorinţe egoiste exacerbate în AMBIŢIE binefăcătoare, prin DETAŞAREA noastră cât mai completă de fructele (roadele) acţiunilor realizate şi oferirea lor cu dragoste şi umilinţă lui DUMNEZEU. Îndeplinind toate faptele noastre în deplină concordanţă cu principiile indicate în KARMA YOGA. Mal ales atunci când AMBIŢIA negativă călăuzeşte dorinţa exacerbată de a face rău, de a trece peste orice pentru a parveni sau pentru satisfacerea propriului orgoliu amplificat, în dauna "evidentă" a celorlalţi oameni, această ambiţie distructivă, reprezintă o manifestare a imoralităţii şi adeseori reflectă o rezonanţă cu lumile subtile inferioare demoniace sau chiar satanice (infernale). Energiile subtile rele, acumulate sistematic în aura celui care se lasă robit de ambiţia rea, îi otrăveşte acestuia climatul psiho-mental făcând să se amplifice gradat în el BEŢIA ÎNNEBUNITOARE A PUTERII împreună cu DESPOTISMUL şi înveninează, de asemenea, foarte mult relaţiile dintre oameni, atrăgând după sine o ulterioară KARMA negativă de suferinţă iar în prezenta existenţă determină dezaprobarea morală, mentală şi psihică a atitudinii degradante a ambiţiosului egoist. Adeseori chiar şi AMBIŢIILE rele, mărunte, meschine, încăpăţânarea evident prostească în lucrurile sau acţiunile fără importanţă, al căror motor principal este egoismul şi vanitatea, îl pierd până la urmă pe om, ÎL DESCALIFICĂ COMPLET ŞI-L ANULEAZĂ PE YOGHIN, conducându-l apoi la cele mai grave abateri de la normele moralei yoghine, împiedicându-l (atât timp cât aceste ambiţii PERSISTĂ şi chiar se diversifică crescând ca putere) de la adevărata sa realizare spirituală şi divină. Este însă necesar să înţelegem că AMBIŢIA nu este totdeauna NUMAI EGOISTĂ ŞI PRIN URMARE DOAR REA în cazul în care MANIPURA CHAKRA este armonios dinamizată în cadrul TOTULUI echilibrat al microcosmosului fiinţei umane, iar voinţa este pură şi subordonată permanent faţă de VOINŢA LUI DUMNEZEU, AMBIŢIA este aproape în întregime lipsită de egoism şi se manifestă ca o intensă aspiraţie de a ajunge la adevăr, de a fi în mod detaşat de folos celorlalţi oameni, de a-i

ajuta plin de dragoste, de a-i impulsiona cu fermitate atunci când este cazul, de a demasca falsurile sau ipocrizia şi este cel mai adesea însoţită de acţiuni corespunzătoare, având un profund conţinut spiritual, o mare valoare morală. Acest gen ne ambiţie NON-EGOISTĂ este un element care stimulează voinţa, capacitatea creatoare şi aptitudinile. În concluzie, putem spune că AMBIŢIA este o tendinţă personală (imbold) demobilizare intensă a tuturor disponibilităţilor şi energiilor în direcţia realizării unui scop prestabilit (accederea la o treaptă superioară în YOGA sau la un statut lăuntric mai bun); este o trăsătură volitivă. Dorinţele armonioase şi pline de bun simţ de glorie, succes sau onoruri, trebuinţa de prestigiu sau de valorizare personală reprezintă, atunci când nu sunt preponderent impulsionate şi mobilizate de EGO, factori de focalizare unidirecţională a resurselor energetice binefăcătoare şi a capacităţilor unui subiect. În funcţie de natura scopurilor propuse (egoiste, preludiciatoare pentru ceilalţi, rele sau dimpotrivă nobile, divine, elevate, onorante) şi de tipul mijloacelor şi energiilor utilizate pentru atingerea lor (DIVINE sau repudiate, RELE), de caracterul adecvat al raportului aspiraţi-posibilităţi reale personale, ambiţia poate deveni o trăsătură benefică, pozitivă sau malefică, negativă a personalităţii. Din punct de vedere psihodinamic, unii o consideră un mijloc firesc de apărare, faţă de complexul de inferioritate. Ambiţioşi, în acest sens, pot fi consideraţi cei care şi-au angrenat cu tenacitate voinţa şi până la urmă şi-au depăşit o deficienţă sau o infirmitate, fiind binecunoscute însă doar cazurile "ambiţioşilor" din galeria personajelor istorice sau din cea a creatorilor de artă. Ambiţia NON-EGOISTĂ poate sta la baza unor acţiuni binefăcătoare, divine, creatoare, prin stimularea armonioasă a spiritului de competiţie, sau dimpotrivă, în formele ei negative, poate deveni stimulatoare a vanităţii, a orgoliului excesiv şi a încăpăţânării absurde, generând aspiraţii morbide spre statute superioare pentru a căror obţinere nu mai contează deloc mijloacele utilizate, ci doar scopul. Astfel de situaţii pot fi întâlnite la debilul mintal, la dizarmonicul paranoic, la histrionic. În bovarism, ambiţia se leagă de sentimentul de frustrare şi reflectă nevoia egoistă de valorizare. În paralizia generală şi paranoia, se produce un real delir ambiţios, însoţit de megalomanie. AMBIŢIE NEGATIVĂ EGOISTĂ = Reversul ambiţiei pozitive, noţiunea descrie uneori un tip de comportament masochist, prin care individul în cauză elimină orice posibilitate de a-şi îndeplini scopurile, ratând toate ocaziile favorabile, transformând în mod aberant orice şansă în eşec. În loc să urmeze principiul maximului avantaj pentru sine, subiectul se supune sistematic principiului minimei rezistenţe, situându-se astfel în poziţia de permanentă pierdere. DELIR AMBIŢIOS = Delir care apare în paralizia generală - progresivă şi în paranoia (nebunia sistematizată ambiţioasă sau, altfel spus, megalomania). Ideile delirante din delirul ambiţios corespund unor exaltări ale ECOULUI, subiectul având sentimentul TOTAL NEJUSTIFICAT şi PREDOMINANT FANTASMAGORIC al forţei, omnipotenţei, superiorităţii. În metamorfozarea delirului sistematizat, psihiatrii consideră delirul ambiţios ca o cale finală, ca o formă spre care tind bolnavii psihic, indiferent de coloratura iniţială (persecutor mistic, erotic, politic, de gelozie). Persecutatul devine persecutor, acuzatul - acuzator, oprimatul - oprimator etc.. Ideile de persecuţie fiind substituite rând pe rând cu cele megalomanice. AVARIŢIE = Lăcomie, zgârcenie, efort exacerbat de a strânge bunuri cât mai multe şi de a le păstra numai pentru sine, care apare datorită unei activări predominante şi dizarmonioase a lui MULADHARA CHAKRA. Pe lângă zgârcenie, avarul se caracterizează prin izolare extremă de ceilalţi oameni, printr-o atitudine de suspectare. nefundamentată a semenilor, de invidie pentru cei care au bunuri materiale, prin lipsă de generozitate, înşelătorie, rapacitate. Ca expresie a celui mai cras egoism, avariţia este o altitudine imorală, cu un conţinut tragic, deoarece, în setea sa după bunuri, avarul recurge la ticăloşii, iar averile adunate rămân nefolosite până la moartea sa

(iar uneori şi după aceasta). Literatura universală înregistrează câteva personaje tipice: Harpagon al lui Molliere, Gobseck al lui Balzac, Shylok al lui Shakespeare, Hagi Tudose al lui Delavrancea şi alţii. Adoraţia nemăsurată pentru averi, tendinţa de a le procura prin orice mijloace, păstrarea lor în stare de nefolosinţă duce la denaturarea şi mutilarea sentimentelor umane. Ea poate fi depăşită prin modificarea dominanţei de pe MULADHARA CHAKRA şi prin sublimarea energiilor care stagnează preponderent în MULADHARA CHAKRA. AVIDITATE = Dorinţă care ne domină, insistentă şi exagerată pentru anumite lucruri sau pentru unele plăceri. Sensul de bază este negativ: lăcomie de bunuri materiale şi de plăceri. Sensul secundar, pozitiv, al avidităţii este dorinţa pasionată de a cunoaşte, setea de frumos. Ca trăsătură negativă, aviditatea se exprimă prin sentimente şi atitudini contrare regulilor de convieţuire umană. Dorinţele şi poftele nemăsurate exacerbate (inferioare, NBSUBLIMATE prin tehnici YOGA în energii elevate, divine) izvorăsc dintr-o atitudine egoistă şi ne menţin în această atitudine, prin ignorarea legilor DIVINE şi prin subordonarea întregii noastre avidităţi acestor dorinţe nemoderate. Aviditatea sau lăcomia este un viciu pe care se altoiesc şi căruia i se alătură multe altele. Setea de avere sau de bani dă naştere la atitudini abjecte şi îndeamnă la obţinerea lor prin mijloace necinstite. Ca înclinaţie spre plăceri senzuale nesublimate, aviditatea duce la amplificarea stărilor de zăpăceală şi disipare vană, la imoralitate în viaţa personală. Lăcomia pentru mâncare şi băutură duce la boli şi la degradare morală, la vicii ca: beţia, lipsa de cumpătare şi altele. Latura imorală a avidităţii nu rezidă în existenţa unei dorinţe obişnuite, moderate, sublimate, ci a unora exacerbate, NESUBLIMATE şi nesănătoase, care îl fac pe om să nu mai ţină seama de nimic pentru a le satisface. Prin aviditate sau lăcomie, omul devine sclavul pasiv al unor pofte joase, al unor sentimente rele, al unor instincte animalice. Este deosebit de mult adevăr în zicala populară românească: "Lăcomia pierde omenia", fiindcă aviditatea îl pierde destul de repede pe om ca om şi îl împiedică să se mai înalţe la frumuseţea DIVINĂ, la realizarea înalt spirituală, la puterea de a-şi dirija şi sublima în energie superioară, divină, dorinţele, de a fi stăpânul lor. CASTITATE = Dominare voluntară, temporară sau permanentă, a instinctului sexual, însoţită de transmutarea potenţialului sexual şi sublimarea energiei rezultante la nivelul lui ANAHATA CHAKRA şi SAHASRARA, fără angrenarea vreunei activităţi sexuale sau amoroase în imaginaţie sau cu o persoană de sex opus, din nevoie de puritate morală şi de disciplină interioară sau urmărind aplicarea unor prescripţii YOGHINE, religioase etc. Termenul este analogic cuvintelor abstinenţă şi continenţă. CONSECVENŢĂ = Acţiune conformă cu anumite principii divine sau reguli binefăcătoare (de exemplu regulile yoghine) stabilite, care decurg în mod logic, din anumite aspecte ce se impun cu necesitate din premisele anterioare. Pe plan etic, consecvenţa este respectarea neabătută. În orice condiţii, a concepţiilor, principiilor şi obiceiurilor bune adoptate. Se poate vorbi uneori de consecvenţă în mai multe accepţiuni: a) în sens pozitiv, încredere, tărie de caracter, lipsă de oscilare; b) în sens negativ, rigiditate, perseverenţă prostească în ceva care nu mai are valabilitate, este perimat, depăşit şi, în mod evident, condamnabil. Consecvenţa înţeleasă ca fermitate a convingerilor nu exclude perfecţionarea, adoptarea inteligentă a ceea ce îmbogăţeşte principiile şi normele yoghine. Încrederea în principii, stabilitatea manifestărilor şi atitudinilor cere verificarea justeţei lor, concordanţa cu cea ce este real, divin, pozitiv şi renunţarea la ceea ce este greşit, învechit şi dăunător. Consecvenţei îi sunt străine spiritul dogmatic şi fanatismul. Ea cere confruntarea permanentă cu viaţa divin integrată şi armonioasă, persistenţă în ceea ce este viabil din punct de vedere DIVIN. Pentru aceasta se

impune însă respectarea concluziilor care decurg, ca o necesitate, din faptele de bază şi nu oscilaţia în comportări. Criteriul esenţial al superiorităţii consecvenţei este concordanţa comportărilor noastre cu ceea ce este divin şi înaintat care slujeşte progresului spiritual al oamenilor, al propriei noastre fiinţe. CUPIDITATE = Atitudine, comportare imorală care constă în goana după avere şi urmărirea nemoderată a unor avantaje materiale personale, care apare datorită unei activări exacerbate şi dizarmonioase a lui MANIPURA CHAKRA. Ca expresie a individualismului, cupiditatea se identifică cu lăcomia, cu setea de câştig material prin ignorarea intereselor celorlalţi oameni şi încălcarea normelor morale. Setea de îmbogăţire este stimulată la acela care urmăresc exploatarea oamenilor şi care în mod fals consideră că valoarea unui om este judecată după cantitatea de bunuri pe care o deţine. Satisfacerea intereselor materiale moderate şi fireşti ale oamenilor, dorinţa de a trăi mai bine, dar modest şi de a se bucura de rezultatele muncii cinstite nu au nimic comun cu această cupiditate care se caracterizează prin acţiuni necinstite, ilicite, în vederea intrării în posesia bunurilor materiale. EVITAREA acestei comportări este necesară deoarece cupiditatea reprezintă o trăsătură rea, cu puternic caracter nociv, care împinge pe oameni la acţiuni şi la comportări contrare normelor morale şi divine, la pierderea demnităţii şi a personalităţii lor umane în goana lor nemăsurată după profituri materiale nemeritate. FIDELITATE = 1) însuşire superioară a unei fiinţe umane de a-şi menţine statornicia atitudinii faţă de sine, faţă de ceilalţi oameni, faţă de anumite principii spirituale şi morale sau faţă de o stare socială; constanţă în convingeri, în sentimente şi în credinţe; respectare a obligaţiilor luate faţă de ceilalţi oameni, faţă de fiinţa iubită, faţă de cuvântul dat; devotament; fermitate în afirmarea şi punerea în practică a unor principii superioare de viaţă; exactitate în descrierea unor stări de lucruri, a unei realităţi date. Fidelitatea este o calitate de mare însemnătate în viaţă; raporturile normale dintre oameni sunt întemeiate pe constanţa caracterului şi pe previzibilitatea comportării lor, adică pe fidelitatea oamenilor faţă de anumite adevăruri, principii şi convenţii reciproce. Lipsa de fidelitate, trădarea, sperjurul, felonia, inconstanţa sau imprevizibilitatea conduitei unora dintre oameni produc, întotdeauna, tulburări în mecanismul vieţii colective. Importanţa şi consecinţele acestor perturbaţii sunt direct legate de gravitatea încălcării principiilor, de numărul acelora care nu respectă aceste principii, precum şi de situaţia acestora. Antonim: 1) infidelitate. 2) Prin extensiune, probitate în chestiuni băneşti. GELOZIE = Sentiment negativ, chinuitor, care apare atunci când fiinţa umană prezintă o activare exacerbată şi dizarmonioasă a lui SWADHISTHANA CHAKRA şi MANIPURA CHAKRA, care este izvorât din teama egoistă de pierdere a fiinţei adorate. Gelozia face să apară instantaneu o stare de rezonanţă cu energii subtile rele din MACROCOSMOS, punându-ne în legătură cu lumile joase demoniace sau satanice. Dragostea şi dorinţa aberantă de a nu fi înşelat în sentimente, nu justifică din punct de vedere moral şi afectiv, gelozia, care totdeauna porneşte de la considerarea unei fiinţe umane şi a sentimentelor acesteia ca pe un bun personal, ca pe o proprietate, ca pe un drept care ne aparţine în mod exclusiv. Efectele morale şi psihice ale geloziei sunt: confuzie în puterea de judecată, alterarea relaţiilor profunde şi minunate de prietenie şi dragoste, denaturarea sentimentelor. Există o serie de opinii complet prosteşti care atribuie geloziei calitatea de a întreţine "flacăra" dragostei . În acest sens, se crede în mod aberant, că prin gelozie pot fi dezvoltate şi amplificate sentimentele de dragoste sau că gelozia exacerbată este o dovadă CONCLUDENTĂ de dragoste. Astfel, gelozia este în mod prostesc confundată cu alte sentimente şi atitudini umane pozitive. În realitate, gelozia este o atitudine profund egoistă de neîncredere în calităţile şi sentimentele celuilalt, o dovadă de ignorare a puterii sale de decizie, a calităţilor reale şi a libertăţii sale de alegere. Astfel, în loc de întărire a sentimentelor de dragoste şi de prietenie, gelozia duce la

suspiciuni, suferinţe, obsesii, îndoieli şi, până la urmă, conduce la destrămarea legăturilor de dragoste. În acelaşi timp, orice încercare premeditată de a-l face gelos pe celălalt înseamnă nu o dovadă de grijă, ci un mijloc de a-l şicana, de a-l chinui, de a-i slăbi încrederea în relaţiile amoroase minunate şi reciproc transfiguratoare, în intenţiile sublime, în comportarea şi în calităţile noastre. La gelozie se ajunge cel mai adesea din dorinţa exacerbată de a subordona şi domina despotic personalitatea celuilalt, din necunoaşterea trăsăturilor de conduită şi din lipsa de respect faţă de dorinţele, aspiraţiile, libertăţile, sentimentele şi drepturile sale. Consecinţele penibile ale geloziei se reliefează în certuri nesfârşite şi acuzaţii, în bănuieli şi lipsă de discernământ, în dorinţe, aprecieri, atitudini care dau naştere la conflicte şi, uneori, la cumplite tragedii. Shakespeare a înfăţişat cu deosebită putere de convingere tragedia personajului Othello, din piesa cu acelaşi nume, arătând în mod genial până unde duce nebunia geloziei: uciderea Desdemonei de către Othello, pe baza unei false bănuieli exacerbate de imaginaţia dezlănţuită. reflectă drama reală la care duc sentimente extreme de gelozie. Prin extensiune, uneori termenul se aplică şi celor care sunt foarte invidioşi pe bunurile materiale ale altora ori pe succesele lor sau ale celor care ţin exagerat de mult la anumite bunuri şi situaţii, fiind geloşi pe cei care reuşesc să-l depăşească. = VA URMA =

AN V C 9 EXPLICAREA UNOR TERMENI (continuare la cursul nr. 8 AN V) GHINION = Şir de evenimente şi de conjuncturi nefavorabile, DELOC ÎNTÂMPLĂTOARE, care apar în viaţă şi exprimă KARMA pe care o merităm acum, datorită unor acţiuni mai mult sau mai puţin rele pe care le-am făptuit în altă încarnare; nenoroc, neşansă. Câteodată (datorită carenţelor noastre în energie lăuntrică (forţă vitală, energie psihică, putere mentală)) se ivesc situaţii ostile care pot împiedica, parţial sau total, înfăptuirea unor proiecte de viaţă, anulând eforturile noastre anterioare. Ghinionul, spre deosebire de întâmplare, este asimilat conjuncturilor nefavorabile (KARMA-ice sau perpetuate de lipsa noastră de energie (SHAKTI)) cu caracter persistent. În viaţă, ghinionul este o rezultantă atât a unor împrejurări obiective (KARMA-ice sau generate de complacerea în slăbiciune), cât şi a comportării noastre subiective, individuale. Anumite condiţii vitrege de viaţă pot fi depăşite (sau influenţa lor poate fi mult diminuată) printr-o muncă perseverentă, cinstită, prin tehnici YOGA, prin TAPAS, prin rugă, prin amplificarea energiei benefice prin continenţă amoroasă (perfect realizată), prin implorarea ajutorului PUTERILOR COSMICE (KALI, TARA etc ); dimpotrivă, atunci când ne complăcem în inerţie iar starea de fapt este lăsată la voia întâmplării, înlănţuirea împrejurărilor nefavorabile creează celui în cauză impresia că este urmărit de o soartă implacabilă şi ostilă lui. De obicei, caracterele molatice, predominant YIN (-), cu disponibilitate către dezordine, lenevie, incapabile de o activitate organizată şi perseverentă prin tehnici YOGA, au înclinaţii spre blazare şi

neîmplinire, recurgând uneori în mod prostesc la motivări fataliste, cum ar fi aceea a "ghinionului", pentru a-şi "justifica" nereuşita în viaţă sau în anumite tehnici YOGA. A motiva eşecul la un examen, de pildă, prin ghinion, înseamnă a recurge la o pseudo-explicaţie PROSTEASCĂ, întrucât cunoaşterea profundă a întregii materii exclude nereuşita. Antonim: noroc. INFIDELITATE = lipsă de fidelitate. Schimbarea nefundamentată a atitudinii faţă de sine însuşi şi faţă de ceilalţi oameni, negare, datorată cameleonismului, a sentimentelor şi a credinţelor avute mai înainte care au fost traduse prin acte sau prin îndatoriri tacite; nerespectarea unor angajamente, încălcarea credinţei în continuitatea unităţii de cuplu (ce trebuie să se menţină chiar şi în cazul existenţei unei alte relaţii amoroase. DACĂ MAI EXISTĂ DRAGOSTE), a îndatoririlor faţă de fiinţa iubită, nestatornicie în sentimente; (concretizat) faptă care dovedeşte nestatornicie în dragoste. Semnificaţia morală a infidelităţii trebuie apreciată, deopotrivă, prin actele săvârşite şi prin efectul real al acestora asupra celorlalte persoane, ca şi prin perspectiva lăuntrică a fiinţei umane în cauză care este lipsită de statornicie în credinţă; Infidelitatea este un semn al lipsei de respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, de absenţa a simţului moral; ea este o mărturie a unei poziţii false a omului faţă de sine şi faţă de viaţă. Antonim: fidelitate. MELANCOLIE = Termen care în accepţiunea grecilor antici desemna "bila neagă", fiind pentru prima dată pomenit în lucrările lui HIPOCRATE care folosea adjectivul melancolic pentru desemnarea unui tip de temperament caracterizat prin nesociabilitate, emotivitate, pesimism şi orgoliu, expresie a relaţiei cu sistemul umoral reprezentat de secreţia biliară. De asemenea, termenul a mai fost folosit, în aceeaşi perioadă, cu semnificaţia de "bolnav mintal" sau "nebun", sens în care l-a utilizat de ARISTOTEL. În concepţia yoghină, melancolia pune în evidenţă o stare predominantă de receptivitate (YIN (-)) care predispune fiinţa umană (datorită diminuării activităţii armonioase a centrului mental de comandă AJNA CHAKRA) la fenomene de rezonanţă, mai mult sau mai puţin periodice, cu energii subtile rele din anumite sfere de manifestare din Macrocosmos, care corespund unor infernuri sau sfere intermediare tip "PURGATORIU". Ca tablou clinic distinct, fundamentat psihopatologic şi nosologic, având drept element central scăderea tonusului dispoziţional în diferite grade şi, corespunzător, scăderea activităţii psihomotorii, melancolia este descrisă ca având uneori evoluţie periodică. GALEN (130-201 e.n.) crede că boala se datorează vărsării bilei negre în creier, explicându-şi în acest fel asocierea semnelor psihice cu cele somatice şi alăturând-o ipohondriei. În concluzie, putem spune că melancolia este o stare de rezonanţă malefică ce determină printre altele o depresiune psiho-morală şi o tristeţe permanentă inspirată adeseori de pesimism şi însoţită de un complex de culpabilitate aberant şi complet nefundamentat. Dincolo de o anumită limită, ea devine patologică, datorită rezonanţelor subtile cu energii perturbatoare din Macrocosmos şi se înscrie ca un simptom alternativ în psihoza maniaco-depresivă. Melancolia înseamnă totodată şi o anxietate depresivă. NOROC = Karma pozitivă sau soartă bună, destin favorabil, ursită care ne avantajează, deloc întâmplător, datorită faptelor şi gândurilor noastre bune realizate în altă existenţă pentru care acum suntem răsplătiţi cu bine, "bine faci. bine găseşti" se spune în folclor. Nenumărate proverbe româneşti au drept motiv norocul: "Norocul orb. Norocul ne este dat de la Dumnezeu". Norocul este totdeauna aşa cum şi-l face omul". "Norocul este schimbător pentru acela care nu acţionează ca să-l păstreze mereu astfel". Proverbele citate cu privire la noroc cristalizează concepţii profunde despre viaţă. În concepţia YOGHINĂ, omul îşi făureşte permanent singur soarta. În funcţie de energia subtilă pe care o angrenează prin punerea sa în rezonanţă cu focarele infinite de putere din Macrocosmos în anumite împrejurări concrete, în viziunea yoghină, norocul

este ANGRENAREA CONŞTIENTĂ determinată prin REZONANŢĂ a unui complex de împrejurări favorabile ce aduc succes, îndeplinirea unei dorinţe binefăcătoare; şansă. RIGIDITATE MORALĂ = atitudine împietrită, lipsită de înţelegere, caracterizată prin raportarea mecanică a faptelor la normele şi convingerile morale proprii (adeseori aberante}, fără a lua în mod inteligent în considerare condiţiile specifice în care acestea s-au petrecut, neţinând seama de intenţiile care au stat la baza lor, de multiplele semnificaţii şi consecinţe pe care acestea le implică. SACRIFICIU = Prinos adus lui DUMNEZEU pentru compensarea KARMA-ei rele sau pentru ispăşirea păcatelor credincioşilor, constând fie în daruri în obiecte (parfumuri, fructe, seminţe etc.), fie în jertfe lăuntrice cum ar fi CONTINENŢA SEXUALĂ cu oferirea energiei subtile sublimate lui DUMNEZEU. Privind dintr-un alt punct de vedere, SACRIFICIUL implică renunţarea voluntară la un drept sau la un bun material, implicând uneori riscul propriei vieţi, în folosul lui Dumnezeu, a întregii colectivităţi, sau pentru afirmarea unei idei divine. Mărturie a dragostei uriaşe şi devotamentului pentru DUMNEZEU sau a credinţei într-o valoare divină, sacrificiul presupune o dominare a înclinaţiilor egoiste, ajungând uneori până la anularea instinctului de conservare individuală. Sacrificiul este o manifestare a conştiinţei DIVINE la un om care este pătruns de însemnătatea şi de sensul adevărat al raporturilor dintre fiinţa sa individuală şi realitatea Vieţii DIVINE căreia îi aparţine şi căreia îi aduce, sub o formă sau alta, omagiu, ajungând, la nevoie, până la jertfa de sine. Exemple de sacrificiu şi de jertfă de sine ne oferă martirii. SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI NEPTUN Sfera subtilă de forţă a lui NEPTUN reprezintă în astrologie principiul receptivităţii pasive care se manifestă în universul fiinţei umane atât prin inspiraţie, intuiţie, mediumitate şi facultăţi paranormale cât şi prin utopie, nebunie, perversiune şi anxietate bizară, complet nemotivată. Nu este deloc întâmplător că reşedinţa sa (a lui NEPTUN) se află în semnul preponderent psihic al zodiei Peştilor pe care unii l-au numit sub imboldul inspiraţiei "spitalul zodiacului". Sfera subtilă de forţă a lui NEPTUN guvernează subconştientul şi tocmai de aceea în fiinţele umane care prezintă RECEPTIVITĂŢI MALADIVE provoacă bolile mentale, depresiile şi maniile de tot felul. În sfera socială, influenţa sa inspiră şi marchează mai ales anarhismul împreună cu opusul său, comunismul. Unele dintre energiile sale (ale lui NEPTUN) subtile fac de asemenea să apară şi să se extindă atât mişcările de tip iraţional sau suprarealiste cât şi poliţia. Gazele, mai ales cele toxice, stupefiantele şi lumea radiaţiilor (inclusiv radiologia, radiodifuziunea şi televiziunea) se găsesc, de asemenea, sub influenţa sa. În momentul descoperirii sale, în 23 septembrie 1946, de către LEVERRIER, planeta NEPTUN se găsea sub semnul Vărsătorului care, în mod tradiţional, guvernează Rusia, iar U.R.S.S. (pe când exista) a fost marcată de influenţa sa în mod special. Renunţarea sa constantă la avantajele de moment pentru o utopică bunăstare din viitor, contrastele sale profunde, propaganda sa exacerbată, politica sa, experienţele sale ştiinţifice şi sociale originale, misticismul său religios sau ateu, totul este foarte impregnat de influenţa subtilă neptuniană. Sfera subtilă de forţă a lui NEPTUN este, în multe dintre expresiile sale, arhetipul integrării sau al disoluţiei universale. Ea cuprinde, printre altele, o gamă diversificată de stări, cum ar fi: nediferenţierea în grup, adeziune la o unitate superioară, identificarea, contemplarea, comuniunea. Aceasta poate să se manifeste în aspecte pornind de la starea crepusculară a celui aflat în comă sau a schizofrenicului în criză, la care domneşte confuzia deplină, la adeziunea necondiţionată şi lipsită de măsură care caracterizează noaptea neinteligibilă şi stranie a amestecului de eu şi non-eu, putând să se extindă până la starea excepţională de extaz a sfântului sau la scufundarea în

SAMADHI a yoghinului, trecând prin starea intermediară de viziune şi Iluminare care este un fel inefabil de explorare şi conştientizare de către fiinţa umană a inteligenţei cosmice (Macrocosmice), pre-logicul sau suprarealismul. Procesul neptunian tipic reprezintă o extindere evidentă în afara fiinţei; rezonanţa cu SUFLETUL NEAMULUI şi cu EGREGORUL ori cu Sufletul grupului; rasă, clasă...; apartenenţa la o comunitate, adeziunea la suflul specific al timpului, integrarea în subiectivismul cosmic infinit, fuziunea într-o universalizare deplină în care toate fluviile curg prin propriile sale artere, toate focurile consumă proprii săi nervi, iar inimile tuturor oamenilor bat la unison în el, steaua sa interioară, învârtindu-se în perfectă armonie cu toate galaxiile din univers. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI NEPTUN Sfera subtilă de forţă a lui NEITTJN este adeseori considerată sfera misterioasă de forţă a nesiguranţei şi a iluziei. Acestei sfere de forţă (a lui NEPTUN) i s-a dat, deloc întâmplător, numele zeului roman al mării, deoarece, întocmai cum apa poate lua cu uşurinţă orice formă, putând oricând curge sau scăpa printre degete, la fel se arată a fi şi personalitatea umană în cazul căreia predomină energia subtilă neptuniană. Influenţa subtilă a lui NEPTUN, atunci când această energie astrală este predominantă sau suficient de puternică în tema natală (HOROSCOP), indică un mistic profund, un mare idealist, un genial vizionar şi în general pune în evidenţă o puternică aspiraţie spirituală. Energia subtilă a sferei de forţă a lui NEPTUN poate indica, de asemenea, un profund şi constant interes pentru muzică, artă şi literatură precum şi o foarte nuanţată şi elevată natură emoţională. Negativ aspectată, această influenţă subtilă produce însă împrăştiere mentală, anxietate fără motiv, stări stranii de nesiguranţă, sentimente complet nejustificate de remuşcare şi de vinovăţie, nehotărâre, tendinţă excesivă către visare şi lipsa simţului practic. PRINCIPII CORESPONDENTE: inspiraţie divină, geniu, intuiţie estetică, viaţă superioară, spiritualitate trăită plenar, gândire superioară, mediumitate, inspiraţie. SIMBOLIZEAZĂ: apa, oceanul, geniul muzical, poetic sau artistic, marile schimbări, haosul, complicaţiile, confuzia, anarhia, trădarea, viciul, morbiditatea, pasiunile misterioase, perversitatea, uniunile platonice, drogurile şi stupefiantele; bluful, înşelătoria, falsa ştiinţă, şarlatanii; credulitatea puerilă, otrăvurile, închisorile; instituţiile; spitalele; inspiraţia artistică şi religioasă. ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ, delicat şi umed, fecund, fertil. PREDISPOZIŢII NATIVE: produce uneori marile genii, dar şi marii mistificatori şi escroci; inspiraţie foarte elevată în artă; mediumitate foarte puternică, atracţie pentru ştiinţele oculte (clarviziune, hipnotism, magie, puteri psihice etc.); ocupaţii bizare sau care sunt în strânsă legătură cu lichidele, călătorii pe apă, traficul de droguri, tutun, «otrăvurile, etc. CALITĂŢI: elevare, sublimare, spiritualitate, geniu, emoţii şi trăiri superioare rafinate, viaţă divină, vise premonitorii, puteri psihice paranormale - native; imaginaţie puternică; inspiraţie profundă; înţelegere intuitivă, subtilitate intelectuală, creativitate artistică. DEFECTE: viciu, nebunie, decepţie, depravare, alcoolism, toxicomanie, seducţie, apatie, căutarea permanentă de noi senzaţii, indulgenţă exagerată faţă de greşelile şi slăbiciunile proprii, teamă, nelinişte, anxietate, teroare, presentimente sinistre, fugă de societate, tendinţe suicidare, nepăsare, conspiraţii, cinism. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: procesele nervoase, subconştientul, talamusul, nervii optici, retina, canalul medular (în care, în plan subtil, se află SUSHUMNA NADI). CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia PEŞTILOR şi casa a XII-a. MALADII TIPICE pentru NEPTUN prost aspectat în tema (astrograma) natală: tulburări

oculare, perturbări cerebrale şi mentale, comă, catalepsie, transă, demenţă, hidropizie, otrăvire prin narcotice, lepră, alergie, neurastenie. TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI NEPTUN DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR YIN (-) YIN-YANG (0) PLATITUDINE RECEPTIVITATE SUPERIOARĂ MEDIUMNITATE HAOTICĂ, NECONTROLATĂ INFLUENŢABILITATE, ASPIRAŢIE SPIRITUALĂ ANEMICĂ

IMAGINAŢIE PUTERNICĂ CONTROLATĂ, INSPIRAŢIE DIVINĂ, INTUIŢIE SPIRITUALITATE AUTENTICĂ, PROFUNDĂ, ASPIRAŢIE CONSTANTĂ CĂTRE DIVIN

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) SUPRAABUNDENŢA SENTIMENTALĂ ŞI EMOTIVĂ EXCES IMAGINATIV, FANTASME NEFASTE

EXALTARE DOGMATICĂ ŞI CONFUZIA VALORILOR SPIRITUALE. ILUIZIONARE, NEVROZĂ

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI URANUS Ca planetă, URANUS a fost descoperită pe 13 martie 1781 de WILLIAM HERSCHEL şi ea reprezintă în astrologie forţa astrală cosmică ce provoacă răsturnările şi schimbările bruşte şi neprevizibile, invenţiile, creaţiile originale şi progresul. Domeniile sale privilegiate în care operează energiile sale subtile sunt: electricitatea, aviaţia, cinematografia. Noul influx care a apărut în ultimele două secole în sfera globală a umanităţii provine în special de la sfera subtilă de forţă a lui URANUS care este, după părerea astrologilor, adevăratul creator al lumii moderne care se bazează destul de mult pe principiile Revoluţiei Franceze (care impun influenţa nefastă a francmasoneriei) în plan social şi pe maşinism şi industrializare în sfera activităţilor. Domiciliul său este, deloc întâmplător, zodia Vărsătorului, zodie pe c re, ca influenţă, o împarte cu Saturn. În momentul descoperirii sale (CARE NU ESTE DELOC ÎNTÂMPLĂTOR), URANUS era în Gemeni, semn zodiacal care guvernează Statele Unite, civilizaţia acestei ţări, atât în aspectele sale rele, cât şi în cele bune fiind cel mai adesea manifestarea cea mai reprezentativă în zilele noastre a influxului subtil uranian. Dinamismul prodigios, lupta pentru egalitatea sexelor, principiile democratice coexistând cu regimul prezidenţial, prima industrie din lume, problema negrilor, brutalitatea, gangsterii, aproape totul până la HOLLYWOOD şi împreună cu acesta scaunul electric, poartă mai mult sau mai puţin marca distinctivă a influxurilor subtile ale lui URANUS. În organismul uman, URANUS guvernează nervii. Iar bolile provocate prin influenţa sa sunt adeseori cele ale nervilor, împreună cu spasmele, crampele şi infarctul. Valorile mitologice ale lui URANUS provin dintr-o relaţie dialectică cu complementarul

său Neptun. În faţa zeului oceanelor se află zeul cerului, URANUS, a cărui ambiţie primordială este să se rupă din nediferenţiat, din ocean şi prin urmare să urce, să se eleveze, să tindă către înălţimi pentru a se individualiza astfel la maxim. Tot ceea ce-l face, mai mult sau mai puţin, pe om să se detaşeze de pământ îl ridică apoi spre cer, care este regatul său mitologic. Iar aspiraţia către Absolut, efortul vertical sunt unanim plasate sub auspiciile sale de la colosalii zgârie-nori până la rachetele interplanetare, cuprinzând avioanele şi sateliţii artificiali. Acest amplu şi complex proces uranian se desfăşoară sub aspiraţia omului prometean. Omul prometean este cel care, fiind înzestrat cu un mare curaj, fură focul celest, animat de instinctul de a-l folosi. El are mai mereu tendinţa de a bate un nou record, de a merge un pic mai departe decât cel dinainte; înzestrat cu instinctul exacerbat al puterii şi al lipsei de măsură, el este omul progresului care se află permanent în căutarea unei epoci noi. La baza acestui proces poate fi identificat arhetipul hiperindividualizării care are drept manifestare particulară fiinţa umană într-o originalitate suprapersonalizată, ducând în general fie la paroxismul egoului, fie la căutarea celei mai explozibile unităţi atunci când această aspiraţie este îndreptată către Absolut. SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI URANUS Sfera subtilă de forţă a lui URANUS este sfera astrală de forţă a schimbării, detaşării, libertăţii, transformării, imprevizibilului şi a inovaţiei. Ea este de asemenea sfera astrală de forţă a speranţelor mai mult sau mai puţin justificate în viitor şi a revoluţiilor. O puternică influenţă uraniană în tema natală produce în general vorbind o personalitate caracterizată prin independentă, nerăbdare şi voinţă puternică. Nativul este cel mai adesea neconvenţional. Imprevizibil, plăcându-i, de exemplu, să spună cele mai neaşteptate lucruri în cel mai nepotrivite momente, de multe ori numai pentru a obţine o anumită reacţie de uimire de la auditoriu. El este foarte original şi inventiv în tot ceea ce face deoarece este înzestrat cu o puternică intuiţie mentală. De altfel, deloc întâmplător, URANUS este numele vechiului zeu grec care este considerat părintele şi creatorul tuturor fiinţelor şi, totodată, zeul fulgerului, principii corespondente: progres, evoluţie, intuiţie, creativitate, invenţie, schimbare bruscă neprevăzută, ritm, cadenţă, şoc repetat, originalitate, transformări ample, bruşte. SIMBOLIZEAZĂ: romanescul (care conţine fapte, idei, întâmplări demne de un roman); neaşteptatul; ineditul; bruscheţea; revolta; reforma; independenţa şi libertatea; rezolvările bruşte; sindicatele; cooperativele; societăţile şi mişcările de "întrajutorare"; electricitatea; aviaţia; motoarele; ştiinţele moderne; radioul şi televiziunea; călătoria spaţială; literatura de sciencefiction; descoperirile; lucrurile ultramoderne; radioactivitatea; persoanele excentrice sau imprevizibile; contrarietăţile; viaţa agitată şi dezordonată; despărţirile bruşte; ideile şi acţiunile neconvenţionale; depăşirea prejudecăţilor. ATRIBUTE ESENŢIALE: electrodinamic, hermafrodit, rece şi uscat. PREDISPOZIŢII NATIVE: invenţii, ştiinţele abstracte, psihologia, metafizică, ocultism experimental (hipnoză, telepatie, etc.), astrologie, servicii şi preocupări cu totul ieşite din comun sau legate de aer şi electricitate, funcţii în organisme importante, muncă de cercetare, pionierat de aventurier şi de independent, reformator, revoluţionar, explorator, tehnician, inovator, dictator. CALITĂŢI: originalitate, studiu, prietenie, sinceritate, afecţiuni ideale, dăruire unei cauze comune, umanitarism, dragoste de libertate. Idei avansate şi progresiste, voinţă puternică, versatilitate, fraternitate. Intuiţie psihologică, puternică aversiune şi repulsie faţă de orice restricţii, intuiţie spirituală. DEFECTE: rebeliune, bruscheţe, excentricitate, revoltă împotriva oricăror legi, sarcasm şi

încăpăţânare, dezechilibru, accese violente şi explozive, crize nervoase, perversitate, anormalitate; maniac, excentric; hotărâre de a fi mereu "altfel" decât ceilalţi şi cu orice preţ; fanatism. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: Influxurile nervoase, sistemul circulator, schimbările fizice, perversiunile şi devierile sexuale, mişcările corporale spasmodice, involuntare, crampele, torsiunile, dislocările şi chiar rupturile de organe sau membre. TEMPERAMENT: schizotimic-nervos. CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia VĂRSĂTORULUI şi casa a XI-a. MALADII TIPICE pentru URANUS prost aspectat în tema (astrograma) natală: paralizii, crampe, boli greu curabile, necesitând de regulă tratamente neconvenţionale, prin magnetism sau electricitate, radiologie sau sisteme noi de vindecare, isteric, tulburări mentale, supracreştere sau creştere anormală, afecţiuni şi răniri datorate unor mari explozii, avort, astm spasmodic, palpitaţii, sughiţ, paralizie infantilă, manie. = VA URMA =

AN V C 10 SINTEZA SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI URANUS (continuare la cursul nr. 9 AN V) TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI URANUS DEZECHILIBRU DE TIP YIN (-) INDIFERENŢĂ

IMOBILITATE APATIE

REACŢIONARISM

ECHILIBRUL POLAR YIN-YANG (0) INTEGRARE INŢELEAPTĂ A DOMENIULUI (REALITĂŢII) EVENIMENTELOR EXTERIOARE MOBILITATE INIŢIATIVĂ INTEGRATĂ ARMONIOS BUCURIA REFORMELOR PLINE

DEZECHILIBRU DE TIP YANG (+) NEVOIE PERMANENTĂ DE SENZAŢIE ŞI DE SENZAŢII NOI AGITAŢIE EXCESIVĂ EXCITABILITATE EXAGERATĂ, IRITABILITATE, NERVOZITATE MANIA NOULUI

CARACTER PLICTICOS DEPENDENŢĂ

DE ÎNŢELEPCIUNE INTUIŢIE PROFUNDĂ LIBERTATE, INDEPENDENŢĂ, AUTONOMIE

IMAGINAŢIE EXCESIVĂ, CAPRICII, TOANE BIZARE INCOERENŢĂ, STRANIETATE

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI PLUTON Această sferă subtilă de forţă exprimă în astrologie forţa subtilă care face cu putinţă atât marile mutaţii ale erelor geologice şi ale speciilor cât şi cele care au loc în profunzimile materiei, în lumea atomică, în acestea integrându-se şi cucerirea spaţiilor, laserul şi chirurgia cardiacă. Sfera subtilă de forţă a lui PLUTON reprezintă baza oricărei reconstruiri radicale pe baze noi, eliminând în respectiva etapă toate elementele inutile. Efectele sale complexe par adesea la fel de bruşte şi imprevizibile ca şi acelea ale lui Uranus şi Neptun, dar spre deosebire de aceste două sfere subtile de forţă (ale lui URANUS şi NEPTUN), influenţa sa este predominant benefică, fiind animată de un profund sentiment de dreptate, cu toate că la prima vedere ea ar putea părea imorală sau anormală, fiind CEL MAI ADESEA ÎN MOD NEBĂNUIT deasupra tuturor convenţiilor noastre umane. Antibioticele, calculatoarele şi. în general, tehnicile ultramoderne, inclusiv televiziunea, îi aparţin. Astrologii nu sunt încă unanim de acord în privinţa semnului zodiacal pe care PLUTON îl preferă (sau, cu alte cuvinte, nu sunt pe deplin în consens asupra domiciliului său) şi tocmai de aceea au fost propuse succesiv: zodia Berbecului (după părerea lui E. CASLANT), zodia Racului (A. MUIR în Anglia), zodia Peştilor (M.WEMYSS, opinie susţinută şi de CHVOUGA şi continuatorii săi), zodia Scorpionului (F. BRUNHUBNER ŞI ACEASTA ESTE, DE ASEMENEA, CONVINGEREA FERMĂ A YOGHINILOR) şi zodia Săgetătorului (A. VOLGUINE), această ultimă atribuire câştigând în mod nefundamentat teren în ultimii 20 de ani. În momentul descoperirii sale, ianuarie 1930, PLUTON era în semnul Racului, care guvernează în mod tradiţional China şi, deloc întâmplător, am asistat cu toţii în cazul acestei ţări la naşterea unei civilizaţii tipic Plutoniene, ale cărei contururi au devenit din ce în ce mai vizibile în această perioadă. Pentru astrologia analitică, sfera subtilă de forţă a lui PLUTON reprezintă totodată energia subtilă a prinţului tenebrelor şi ea este simbolul profunzimilor, al tenebrelor noastre interioare care întâlnesc noaptea originară a sufletului sau care, cu alte cuvinte, alcătuiesc învelişurile cele mai arhaice ale psihicului uman. Atunci când C.G. JUNG declară că omul civilizat târăşte încă în spatele lui coada unui saurian, el fixează astfel imaginea infernală a acestei regiuni ancestrale a individului, care este guvernată de această sferă subtilă de forţă a lui PLUTON. Pentru unii, sfera subtilă de forţă a lui PLUTON reprezintă tendinţele afective ale stadiului sado anal, împreună cu forţele răului: negrul, urâtul, revolta, sadismul, angoasa, absurdul, neantul, moartea. De asemenea, este vorba de aceleaşi aspecte atunci când C.G. JUNG ne îndeamnă să ne întâlnim cu dragonul nostru, invitându-ne să ne dezvoltăm conştiinţa invizibilului pentru a intra cât mai repede în posesiunea comorilor noastre ascunse, deoarece aceasta ne permite accesul către bogăţiile nevăzute, lăsându-ne să descoperim arcanele cele mai secrete ale universului nostru lăuntric (MICROCOSMOS) pentru a ajunge astfel la deplina realizare spirituală.

Accesul direct şi nemijlocit, prin experienţă, la aspectele cele mai profunde ale fiinţei conferă putere sau o voinţă de putere ocultă, care are în general ultimul cuvânt în relaţiile umane. În schimb, dacă fiinţa refuză aceste nevoi vitale fundamentale, fermentările interioare care apar atunci distrug cel mai adesea echilibrul. Sfera subtilă de forţă a lui PLUTON deschide în anumite situaţii prăpastia în care este gata uneori să se arunce omul de la înălţime. SINTEZA - SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI PLUTON Sfera subtilă de forţă a lui PLUTON este curent asociată cu regenerarea, impulsurile biosexuale pentru reproducere şi evoluţie, atât individuală cât şi socială. Profundul influx subtil plutonian determină în general salturi şi transformări majore în conştiinţă: nativul în cazul căruia energia subtilă a lui PLUTON predomină este foarte atras de antrenamentul mental sau de cercetarea ştiinţifică şi psihică. Rău aspectată în horoscop, energia subtilă a lui PLUTON este asociată cu crima, genocidul, schimbările sociale forţate, de regulă motivate şi aduse de o formă sau alta de egoism exacerbat şi de nebunie. Energia subtilă a lui PLUTON a avut o puternică influenţă (negativă, însă) în timpul ascensiunii naziste din anii "30-"40. Fără îndoială însă că aceasta nu înseamnă că orice persoană puternic influenţată de energia subtilă a lui PLUTON va urma neapărat exemplul lui Hitler. Aceeaşi energie subtilă poate fi în mod înţelept direcţională şi sublimată, de exemplu pentru găsirea unui remediu împotriva cancerului sau pentru creşterea producţiei alimentare. Influenţa subtilă plutoniană guvernează şi cercetarea psihanalitică şi pe cea genetică, principii corespondente: transformare, eliminare, reînnoire, regenerare, reîntinerire. SIMBOLIZEAZĂ: forţele creatoare şi regeneratoare ale corpului; gonadele; inconştientul: schimbările forţate; lumea subterană, erupţiile, vulcanii, cutremurele de pământ; afacerile de mare anvergură; începutul şi sfârşitul diferitelor etape ale existenţei; cele mai înalte şi cele mai joase aspecte ale naturii umane; PSIHOLOGIC PLUTON corespunde unui proces de activitate subterană ce se desfăşoară foarte profund în subconştient, întocmai cum cele mai profunde rădăcini ale unui copac sunt totdeauna esenţiale pentru a aduce la suprafaţă elementele necesare atât hrănirii cât şi detaşării frunzelor de pe ramuri. Aici este, fără îndoială, vorba de un rol dual de eliminare şi reînnoire, atât fizic cât şi psihic. Acest proces complex forţează "să iasă la suprafaţă", în mentalul conştient, o problemă, cauza esenţială a unei nevroze sau un adevăr revelator: într-un cuvânt, ceea ce a fost mult timp ascuns şi care totuşi cândva părea să perturbe mentalul conştient, toate aceste aspecte nemaiputând fi conţinute mai departe în sistem în forma sa actuală. Ele trebuie la un moment dat să fie complet eliminate sau profund transformate prin armonioasă sublimare. Energia subtilă a lui PLUTON corespunde deci unor faze critice ce apar în decursul vieţii sau în cadrul oricărui proces sau activitate în care moartea sau ajungerea la un sfârşit sunt inevitabile sau inerente, pentru ca renaşterea (ori un nou început) să poată surveni. Influxul subtil plutonian este adeseori asociat cu forţele subtile care iniţiază întreprinderi şi afaceri gigantice sau cazuri de isterie în masă, sângeroase epurări politice etc. Psihologic, toate aceste aspecte sunt strâns legate de opoziţia fundamentală dintre marele şi adevăratul Sine individual şi detaliile particulare discordante sau inutile. Un PLUTON rău aspectat în tema natală (HOROSCOP) indică precis anumite dificultăţi în eliminarea acelor aspecte negative sau limitatoare înrădăcinate în zonele abisale ale subconştientului. Tocmai din această cauză, apare atunci în fiinţă amplificarea tendinţei către reprimarea forţată a sentimentelor neplăcute, cu riscul inevitabil de creare a unor condiţionări obsesive şi nevrotice. Iar în cazurile mai severe toate acestea fac posibile felurite izbucniri eruptive de violenţă şi autodistrugere. CALITĂŢI: capacitatea de a reîncepe cu întreaga energie regenerată acţiuni sau proiecte în cele mai nefavorabile condiţii; simţul marilor afaceri, siguranţă financiară; profund spirit

analitic. DEFECTE: subconştient încărcat de reziduuri şi tendinţe negative, autodistructive, complexe; viclenie, clandestinitate, tendinţe criminale; cruzime, bestialitate, sadism. GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: formarea celulelor, funcţia reproductivă; Influxul subtil plutonian are un esenţial rol de mediator în utilizarea energiilor creatoare, vitale şi regenerante la nivelurile cele mai înalte ale mentalului - graţie fenomenelor subtile de transmutaţie biologică şi sublimare armonioasă a energiei OJAS rezultate; gonadele; procesele mentale. CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia SCORPIONULUI şi casa a VIII-a. TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL SFEREI DE FORŢĂ A PLANETEI PLUTON ASPECTARE POZITIVĂ, ARMONIOASĂ EVOLUŢIE ELIMINARE REVELARE REGENERARE RENAŞTERE

ASPECTARE NEGATIVĂ, PERTURBATOARE SCHIMBĂRI FORŢATE, VIOLENTE ERUPTIVITATE VIOLENŢĂ CRIMĂ DISTRUGERE

TABEL SINTETIC DE CORESPONDENŢE ZODIACALE SEMN BERBECUL TAURUL GEMENII

RACUL LEUL

FECIOARA

ZONA CULOARE CORPORALĂ CAP ROŞU GÂT ROZ ŞI ALBASTRU DESCHIS URECHI, GALBEN ŞI PIEPT, MULTICOLO BRAŢE, R PLĂMÂNI SÂNI NUANŢE DE GRIURI ŞI VERDE SPATE, GALBEN INIMĂ, AURIU, COLOANA PORTOCALIU VERTEBRAL Ă INTESTINE, BLEUMARIN, PÂNTECE GRI ÎNCHIS, MARO

PIATRA PREŢIOASĂ DIAMANT SAFIR

METAL

AGAT

MERCUR

PERLA

ARGINT

RUBIN

AUR

SARDONIX

MERCUR

FIER CUPRU

BALANŢA

RINICHII

SCORPIONUL

ORGANE SEXUALE

SĂGETĂTOR

COAPSE ŞI ŞOLDURI

CAPRICORN

GENUNCHII, GAMBELE

VĂRSĂTOR

GLEZNE

PEŞTII

LABELE PICIOARELE

ALBASTRU DESCHIS, ROZ ROŞU ÎNCHIS, MARO PURPURIU, ALBASTRU ÎNCHIS NEGRU, GRI ÎNCHIS, VERDE FOARTE ÎNCHIS, MARO ALBASTRU ELECTRIC VERDE DESCHIS MARIN

SAFIR

CUPRU

OPAL

FIER

TOPAZ

COSITOR

TURCOAZ

PLUMB

AMETIST

URANIU

ADULAR (PIATRA LUNII), HAMATIT

COSITOR

CELE 12 INIŢIERI FUNDAMENTALE PRIN IUBIRE CARACTERISTICE CELOR 12 TIPOLOGII ZODIACALE În fiecare dintre experienţele amoroase menţionate anterior care sunt caracteristice primelor 6 semne zodiacale, bărbatul sau femeia trebuie să devină în întregime capabili să înveţe şi să se lase învăţat de ceilalţi prima "LECŢIE". În ceea ce priveşte cea de-a doua "LECŢIE", acesta este un alt aspect şi se poate spune că este chiar o luptă. Atunci când el sau ea a înţeles suficient de bine această a doua "LECŢIE" tot atât de complet ca şi pe prima, el sau ea a ajuns să stăpânească semnul solar corespondent, dar cu toate acestea sufletul fiecăruia va trebui să treacă chiar de mai multe ori prin primele 6 iniţieri ale iubirii. După cum am văzut, ele au fost defalcate pe semn (pe primele 6 semne). După ce au dobândit maturitatea emoţională în cursul acestor prime stadii în evoluţie, bărbatul şi femeia trebuie să treacă prin ultimele 6 Iniţieri ale Iubirii (de mai multe ori), pentru a descoperi, atunci când ating deplina maturitate, semnificaţia spirituală cea mai profundă a Iubirii. = VA URMA =

SAHASRARA - CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuare la cursul nr. 1 AN V) Aşa cum mai mult sau mai puţin am ajuns fiecare să realizăm prin experienţă lăuntrică, mentalul nu este esenţa noastră ultimă (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), deoarece toate gândurile noastre vin prin REZONANŢĂ şi sunt „hrănite” dintr-un Mental mai vast decât al nostru, UNIVERSAL, ce există în MACROCOSMOS. La rândul său, vitalul nu este esenţa noastră ultimă (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), nici sentimentele, nici faptele noastre, deoarece toate impulsurile lor provin prin REZONANŢĂ dintr-un Vital mai larg decât al nostru şi universal ce există în MACROCOSMOS şi la fel, nici acest corp fizic nu este esenţa noastră

ultimă (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), căci componentele sale vin dintr-o Materie ce există în MACROCOSMOS şi se supun unor legi atotcuprinzătoare universale. Care este deci acest aspect de esenţă DIVINĂ din noi care, fără să fie rezultanta mediului nostru ambiant (apropiat), a familiei noastre, a tradiţiilor, a transformărilor pe care le generează căsătoria, a meseriei noastre şi fără să fie Jocul Naturii universale sau a circumstanţelor (care generează în noi înşine rezonanţe), face ca noi să fim "eu", chiar dacă tot restul s-ar prăbuşi ? Şi care, mai ales, rămâne "eu" (SINELE ETERN) când tot restul se prăbuşeşte în momentul revelării şi atingerii adevărului ultim care face cu putinţă ELIBERAREA. În cursul analizei noastre anterioare, am vorbit despre diferiţi centri de forţă (CHAKRAe) care controlează anumite niveluri de conştiinţă şi am văzut că în spatele acestor centri există o conştiinţă-forţă care se mişcă şi leagă între ele diferitele noastre stări de existenţă (unul dintre primele rezultate ale liniştirii mentale şi pacificării vitale fiind cel mai adesea separarea acestei conştiinţe-forţă de activităţile mentale şi vitale în care ea este de obicei înghiţită) şi unii dintre noi chiar am simţit că acest curent de forţă, sau de conştiinţă este realitatea fundamentală a fiinţei noastre, aflată în spatele tuturor stărilor noastre. Dar această conştiinţă-forţă este totdeauna conştiinţa cuiva. Cine este, prin urmare, conştient în noi? Care este centrul, stăpânul? Sau putem noi să ne imaginăm în mod aberant că suntem doar marionetele unei Fiinţe universale? Care este adevăratul nostru centru, întrucât toate aceste activităţi mentale, vitale şi psihice sunt de fapt activităţi MACROCOSMICE, universale ce se reflectă în fiinţa noastră (MICROCOSMOS) prin REZONANŢĂ? Adevărul este dublu: şi în nici un caz nu suntem marionete, decât doar atunci când ne încăpăţânăm în mod prostesc să considerăm personalitatea aparentă ca fiind noi-înşine sau esenţa noastră (SINELE NEMURITOR (ATMAN)) căci în realitate ea este marioneta. Noi avem fiecare un centru individual, pe care unii yoghini îl numesc fiinţa psihică şi un centru cosmic sau fiinţa centrală care este SAHASRARA. Pas cu pas noi trebuie să le regăsim şi să le conştientizăm atât pe unul cât şi pe celălalt, urmărind să devenim stăpânii tuturor stărilor noastre. Acum, cu ajutorul lui SAHASRARA, ne vom îndrepta atenţia către descoperirea centrului nostru individual, psihicul, care mai este numit şi suflet. Acesta este în acelaşi timp lucrul cel mai simplu din lume şi totodată cel mai dificil. Este cel mai simplu, pentru că un copil înţelege cel mai uşor aceasta, sau mai degrabă el trăieşte aceasta în mod spontan - el este rege, el râde! El trăieşte firesc în fiinţa sa psihică (există aspecte şi grade, dar toate acestea sunt aproape vizibile cu ochiul liber. Nu întâmplător BRANCUŞI spunea că: ÎN MOMENTUL ÎN CARE ÎNCETĂM SĂ MAI FIM COPIL SUNTEM DEJA UN OM MORT. Este lucrul cel mai dificil, pentru că această spontaneitate este curând acoperită de tot felul de idei, de sentimente. Atunci începem să vorbim despre suflet, ceea ce înseamnă că nu mai înţelegem mai nimic despre el. Toate suferinţele adolescenţei sunt tocmai istoria unei lente încărcări psihice (aceasta este numită "criză de creştere", dar în realitate ea este o criză de sufocare, aşa-zisa maturitate fiind atinsă atunci când sufocarea a devenit o stare naturală). Toate dificultăţile căutătorului sunt istoria inversă, a unei extirpări lente a tuturor amestecurilor mentale şi vitale. Totuşi ea nu este doar o călătorie inversă, mai întâi pentru că nu se revine niciodată înapoi şi apoi pentru că copilul psihic pe care îl regăsim la capătul călătoriei (un capăt care este totdeauna la început) nu mai este un capriciu momentan, ci o suveranitate conştientă. Căci psihicul este o fiinţă, el creşte - este miracolul unei copilării eterne într-o împărăţie din ce în ce mai vastă. El este permanent înăuntru, precum un copil care trebuie să se nască", spune RIG VEDA (IX 83.3). Să ne amintim din nou şi să păstrăm mereu vii în noi cuvintele divin revelatoare ale lui IISUS: "Lăsaţi copiii să vină la mine, căci a lor va fi împărăţia cerurilor". Urmărind să realizăm cunoaşterea de sine cu ajutorul lui SAHASRARA ne dăm cu

uşurinţă seama că primele manifestări ale psihicului sunt bucuria şi iubirea. O bucurie care poate fi uimitor de intensă şi de puternică, dar fără exaltare - liniştită şi adâncă ca şi marea - şi uneori fără obiect. Bucuria psihică, ca stare de rezonanţă cu energiile subtile ale bucuriei din MACROCOSMOS, nu are nevoie de nimic pentru a exista, ea este; chiar aflându-ne în interiorul unei închisori ea nu poate fi împiedicată să existe, căci ea este o stare, nu un sentiment, precum râul care curge şi este mereu vesel peste tot pe unde trece, în noroi sau peste stânci, în câmpii sau prin munţi. O iubire care nu este contrariul urii şi care, în afară de rezonanţa cu energiile subtile ale iubirii din MACROCOSMOS, nu are nici ea nevoie de nimic pentru a exista, ea este; ea străluceşte liniştită în tot ceea ce întâlneşte, în tot ceea ce vede; în tot ceea ce atinge, pentru că ea atunci (datorită REZONANŢEI cu energiile iubirii) nu poate fi împiedicată să iubească, aceasta este starea sa; nimic nu este jos pentru ea, nici prea înalt, nici degradant, nici impur; flacăra sa, ATUNCI CÂND CU ADEVĂRAT EXISTĂ, nu poate fi întunecată şi nici bucuria sa. Există şi alte semne care revelează psihicul: pentru el totul este uşor, nimic nu-l apasă şi el apare mai mereu ca şi cum lumea ar fi jocul său; el este invulnerabil, nimic nu-l atinge, ca şi cum el ar fi pentru totdeauna dincolo de tragedii, salvat deja din toate accidentele; el este magicianul, el vede; el este liniştit, foarte liniştit ca un mic suflu în adâncul fiinţei; vast ca şi cum el ar fi marea de milioane de ani. Căci, privit ca o manifestare individuală a Sufletului lui DUMNEZEU, el este etern. Totodată el este liber, nimic nu-l poate prinde: nici viaţa, nici oamenii, nici ideile, nici doctrinele, nici ţările - el este dincolo, întotdeauna dincolo şi totuşi el este prezent în inima oricărui lucru, ca şi cum ar fi unul cu tot. Căci el este o oglindire a lui Dumnezeu în noi. = VA URMA =

AN V C 11 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuare la cursul nr 10 AN V) Pentru ochiul celui care vede cu ajutorul lui SAHASRARA armonios trezită, iată cum apare psihicul: când privim pe cineva care este conştient de sufletul său şi trăieşte în sufletul său, avem impresia inefabilă că coborâm, că intrăm în mod tainic şi profund în persoana sa, iar aceasta se produce în general, atunci când, având SAHASRARA suficient de activată, privim ochii oamenilor (există ochi în care nu simţim nevoia să intrăm pentru că sunt opaci precum o uşă închisă, dar în alte cazuri există ochi minunaţi ca nişte paradisuri care sunt deschişi şi în care parcă suntem chemaţi să intrăm); apoi întâlnim destul de aproape, undeva în plan subtil, în spate, ceva care vibrează, care câteodată străluceşte şi scânteiază. Şi atunci, dacă ne lăsăm înşelaţi de anumite aspecte, spunem: "O, acest om are un suflet viu", când de fapt noi nu simţim sufletul, ci vitalul său. Pentru a găsi şi fuziona cu sufletul respectivei fiinţe umane, trebuie să trecem dincolo de

suprafaţa, să ne scufundăm în adâncime şi să intrăm resimţind parcă senzaţia că coborâm într-un canal luminos foarte adânc, tăcut, imobil şi atunci acolo AVEM REVELAŢIA că există ceva care este cald, liniştit, extraordinar de bogat în conţinut şi imobil, foarte plin şi gingaş iar acesta este chiar sufletul. Şi dacă insistăm să realizăm o cât mai deplină fuziune cu el şi suntem noi înşine PE DEPLIN conştienţi, resimţim un fel de plenitudine euforică ce dă impresia unui aspect care conţine adâncimi insondabile. În acele clipe intuim şi simţim că dacă am rămâne suficient de mult timp acolo ni se vor revela unele secrete ale acelei fiinţe umane ce ne apar ca şi reflexia a ceva care este etern într-o apă foarte liniştită. Aprofundând acea stare de fuziune noi simţirii că limitele timpului nu mai există. Atunci avem impresia că întocmai ca şi acel suflet, sufletul nostru a existat din totdeauna şi va exista în eternitate. Dar acestea sunt numai semne, traducerea exterioară a ceva care există în sine şi a cărui experienţă directă prin fuziune plenară putem să o avem. Cum să deschidem c ajutorul lui SAHASRARA porţile psihicului? Căci el este bine ascuns. Şi în primul rând, el este ascuns de către ideile şi sentimentele noastre, care îl jefuiesc şi îl maimuţăresc fără milă; noi avem atâtea idei asupra a ceea ce este înalt şi ceea ce este jos, pur şi impur, divin şi nedivin, atâtea mici zăvoare sentimentale şi prejudecăţi prosteşti în legătura cu ceea ce merită să fie iubit sau nu, încât acest sărman psihic n-are prea multe şanse de a ni se revela, locul său este deja luat de această amestecătură; de îndată ce trece de vârful nasului el este imediat înhăţat de către vital, care face din el strălucitoarele sale exaltări, emoţiile sale divine şi palpitante, iubirile sale acaparatoare, generozităţile posesive, estetica sa ţipătoare; el este pus în cuşcă de către mental, care face din el idealurile sale exclusive, filantropiile sale infailibile, regulile sale închistate; şi de către Biserici, nenumărate Biserici care-l pun în articole şi dogme. Unde este în realitate psihicul în toate acestea? El este totuşi acolo, divin, răbdător, străduindu-se să pătrundă în noi sub forma sa de copil, prin toate crustele şi servindu-se de tot, într-adevăr de tot ceea ce i se dă sau i se impune, fiindcă adeseori el lucrează cu ceea ce are, aşa cum se spune. Şi aceasta este în realitate marea primejdie, fiindcă atunci când psihicul iese din ascunzătoarea sa, el împrăştie o asemenea măreţie asupra a tot ceea ce atinge, încât noi confundăm în mod firesc adevărul său luminos cu circumstanţele revelării sale. Tocmai de aceea, cel care a avut revelaţia psihicului său ascultând într-o zi muzica lui Beethoven, se va grăbi, să spună: doar muzica este adevărată şi divină în această lume şi nimic altceva în afara muzicii; tot astfel un altul care şi-a simţit sufletul contemplând imensitatea mării, îşi va face o veritabilă religie din întinderea mării; iar un altul va vorbi la fel despre profetul său, capela sa, evanghelia sa. Astfel, fiecare îşi clădeşte o SUI GENERIS construcţie în jurul propriului său nucleu de experienţă. Însă totdeauna psihicul este în totalitate liber: el este în mod minunat liber de tot şi de toate! El nu are nevoie de nimic pentru a exista, el este chiar esenţa libertăţii şi se foloseşte de micile sau marile noastre muzici, de scripturile noastre sublime sau mai puţin sublime, pentru a face o breşă în această cuirasă a omului, prin care el va putea ieşi; el îşi împrumută puterea şi iubirea, bucuria, lumina, irezistibilul său Adevăr deschis tuturor sentimentelor, tuturor doctrinelor noastre, pentru că aceasta este singura şansă care se dă pentru a vedea lumina zilei, singurul lucru pe care el îl are pentru a se exprima; însă în acelaşi timp aceste emoţii, aceste idei, aceste doctrine îşi trag întreaga îndrăzneală din psihic, ele îl acaparează şi îl înrobesc, ele iau din acest element de Adevăr pur certitudinile lor indiscutabile, adâncimea lor exclusivă, universalitatea lor în sens unic. Îngroparea psihică este în cele din urmă atât de completă, amestecul este atât de deplin, încât noi nu mai recunoaştem psihicul acolo şi nu mai putem extirpa contrafacerea fără i distruge însăşi înfăţişarea adevărului - tocmai de aceea, lumea înaintează astfel, împovărată de jumătăţi de

adevăr care sunt adeseori la fel de goale ca şi minciunile. Adevărata dificultate aici nu este să ne eliberăm de rău, dacă ştim bine cum arată el - cel puţin dacă suntem pe deplin sinceri cu noi înşine, el nu rezistă ca să ne eliberăm de un bine care este doar opusul răului şi care ne-a închis pentru totdeauna porţi asupra unei porţiuni de adevăr. Dacă vrem să trăim experienţa directă a psihicului în puritatea sa cristalină, minunat de proaspătă, aşa cum există el irezistibil în afara tuturor capcanelor noastre pentru a-l prinde, în afara a tot ceea ce gândim despre el, trebuie să-l realizăm în noi cu ajutorul lui SAHASRARA, o stare- de deplină transparenţă; ajungând aici ne vom da seama că Beethoven, marea, biserica, nu erau decât instrumentele acestei transparenţe - conştientizând că întotdeauna acestea erau acelaşi lucru; odată ce ajungem să fim clari. Adevărul cuprinde spontan viziunea, bucuria: totul fiind acolo fără să mai fie nevoie să facem ceva; pentru că Adevărul este lucrul cel mai natural din lume, restul întunecând totul împreună cu mentalul şi vitalul cu vibraţiile lor dezordonate şi prin complicaţiile lor savante. Toate disciplinele spirituale demne de acest nume, toate TAPAS-urile nu trebuie să tindă, în final, decât către aceasta culme cu totul naturală în care nu mai avem nevoie de efort - efortul fiind încă o piedică sau altfel spus, încă o îngreunare a fiinţei. Căutătorul nu trebuie deci să evite să intre în bruiajul mentalului moral, nici să facă aparent imposibila separare a binelui şi răului, pentru a elibera psihicul, căci, la urma urmelor, utilitatea binelui şi a răului este în mod intim legată de nocivitatea lor reciprocă (exemplu: iubitul meu mi-a luat de pe mine haina de păcat şi eu am lăsat-o să cadă, bucurându-mă; apoi el a ridicat de pe mine haina mea de virtute, dar atunci eu eram goală şi plină de ruşine. Fiindcă m-am înspăimântat de starea în care mă aflam ATUNCI, voiam să-l împiedic. Dar în acea clipă, când mi-a smuls-o de pe mine cu forţa, am văzut cum tocmai prin aceste HAINE sufletul meu îmi fusese ascuns). Pur şi simplu, căutătorul se va strădui să decanteze totul în tăcere, pentru că tăcerea este curată în sine, fiind întocmai ca o apă purificatoare. "Nu încercaţi să spălaţi una câte una petele hainei (spune tradiţie caldeeană străveche), ci mai bine schimbaţi-o în întregime". Este ceea ce marii yoghini numesc o transformare de conştiinţă. în această stare de transparenţă ce se amplifică cu ajutorul lui SAHASRARA, vechile obiceiuri ale fiinţei se vor desface în linişte şi vom simţi o altă poziţie a conştiinţei - nu o poziţie intelectuală, ci apariţia unui centru fundamental de gravitaţie. Cu ajutorul lui SAHASRARA vom conştientiza la înălţimea inimii, dar mai în profunzime decât centrul vital al inimii (care doar acoperă psihicul şi îl copiază), o zonă mai luminoasă şi mai intensă decât celelalte, care este ea şi punctul lor de convergenţă - centrul psihic. În această etapă, tot cu ajutorul lui SAHASRARA vom simţi un curent de conştiinţă-forţă formându-se în noi, individualizându-se, circulând în corp şi devenind din ce în mai întins pe măsură ce se degajează de activităţile sale mentale şi vitale, dar care, în acelaşi timp, se aprinde în centru, precum un foc, AGNI. Acesta este adevăratul eu din noi. Noi spunem adeseori că "avem nevoie să cunoaştem", că "avem nevoie să iubim", dar în realitate cine are nevoie în noi cu adevărat? Desigur nu micul ego, atât de satisfăcut de el însuşi, nici mentalul bonom care se învârte în cerc, nici vitalul apucător care caută să ia şi iar să ia, ci undeva, nebănuit, în spate există acest foc care nu se stinge; el este cel care are în realitate nevoie, pentru că el îşi aminteşte de altceva. I se spune "prezenţa, dar el este mai degrabă precum o absenţă sfâşietoare, ca o lipsă vie pe care o purtăm înăuntru şi care încălzeşte, care arde, care se extinde din ce în ce mai mult, şi care sfârşeşte prin a deveni reală, singura realitate într-o lume în care ne întrebăm dacă oamenii trăiesc sau dacă doar se fac că trăiesc. Acela este eul de foc, singurul cu adevărat din lume, singurul lucru care nu se prăbuşeşte: "O fiinţă cu adevărat conştientă este spontan focalizată în centrul eului, care guvernează trecutul şi viitorul, acesta care este precum un foc fără fum... acesta trebuie separat cu răbdare de propriul său corp ", spune KATHA UPANISHAD (IV 12-13). Acesta este, "copilul închis în caverna secretă", despre care

vorbeşte RIG VEDA (V.2 1), "fiul cerului în corpul pământului" (III. 25.1), el este cel permanent treaz în toţi cei care dorm" (KATHA UPANISHAD V.8), "el este acolo, în mijlocul locuinţei sale" (RIG VEDA 1. 70. 2), "el este nepieritor ca viaţa şi ca suflul existenţei noastre, el este precum copilul nostru etern" (1. 66. 1), el este "Regele nostru strălucitor care ne era ascuns" (I. 23.14). Acesta este Centrul, Maestrul, locul unde totul comunică: "Un spaţiu însorit, mirific, generator de beatitudine, unde totul este pentru totdeauna cunoscut" (Sri Aurobindo, "SAVITRI"). Dacă, cu ajutorul lui SAHASRARA am ajuns să simţim plenar acest Soare interior, această flacără, această viaţă vie - căci ştim cu toţii că există atâtea vieţi "moarte" - chiar şi numai pentru o secundă într-o existenţă, atunci totul se transformă pentru noi: FIINDCĂ MEREU VA PERSISTA o amintire în faţa căreia toate celelalte pălesc. Este Amintirea. Şi dacă suntem credincioşi acestui AGNI (foc) divin care arde, el va creşte (prin rezonanţă cu AGNI din MACROCOSMOS) din ce în ce mai mult, apărând ca o fiinţă vie în carnea noastră, ca o nevoie neobosită de DUMNEZEU. Şi va fi din ce în ce mai concentrat înăuntru, închis, sfâşietor ca ceva care nu ajunge să se descătuşeze. Alteori el va fi conştientizat ca o senzaţie teribilă a ceva care împiedică vederea şi trecerea: şi dacă încercăm să trecem prin el ne dăm imediat seama că încă suntem în faţa unui perete. Şi atunci ne lovim de el, ne lovim şi iar ne lovim şi nu trecem. Apoi, cu ajutorul aspiraţiei către DUMNEZEU, cu ajutorul voinţei, nemairăbdând această stare, tensiunea noastră psihică va atinge într-o zi punctul său de răsturnare şi vom avea următoarea experienţă: presiunea energiei devine atât de mare şi imensitatea, aspiraţiei noastre va fi atât de puternică, încât ceva parcă basculează FULGERĂTOR în conştiinţă. În loc să fim afară încercând să fim înăuntru, realizăm acum că suntem înăuntru: şi din clipa în care suntem înăuntru, absolut totul se transformă complet pentru noi. Tot ceea ce înainte ni se părea adevărat, natural, normal, real, tangibil, ne va apare imediat după aceea foarte grotesc, foarte caraghios, foarte ireal, foarte absurd. Dar abia atunci noi putem spune că am atins ceva care este adevărat la modul suprem şi veşnic frumos, şi pe acesta nu-l vom mai pierde niciodată. "O, Foc, o, AGNI atunci când tu te naşti în întregime în noi, tu devii creşterea sublimă, expansiunea supremă a fiinţei noastre; întreaga măreţie şi întreaga frumuseţe se află în culoarea ta plăcută şi în viziunea ta perfectă. O, întindere, tu eşti plenitudinea care ne duce la capătul drumului, tu eşti o mulţime de bogăţii răspândite în toate părţile." (RIG VEDA III. 1.12). Adevărata viaţă ni se revelează ca şi cum niciodată până atunci n-am fi văzut ziua. Este necesar doar să îndepărtăm prisma şi imediat lumina este pentru noi alta: dacă ne-o punem din nou, lumina atunci ne va apare ca şi înainte descompusă. Ei bine, acest proces este tocmai ceea ce se petrece în noi în cazul trezirii lui SAHASRARA: restabilim albul. În conştiinţa obişnuită lumina este mai mereu descompusă iar noi cei care ne activăm în mod adecvat SAHASRARA restabilim albul. Yoghinii mai explică această experienţă şi astfel: este ca şi cum am fi aşezaţi în faţa unei uşi închise, asemănătoare unei porţi grele de bronz, şi rămânem acolo vrând ea să se deschidă să trecem în cealaltă parte. Atunci întreaga noastră conştiinţă, întreaga noastră aspiraţie este parcă reunită într-un fascicul şi înaintează împingând, împingând în această uşă, impulsionând din ce în ce mai mult, cu o energie binefăcătoare crescândă, până când, dintr-o dată, uşa cedează. În momentul în care intrăm, totul se petrece ca şi cum am fi aruncaţi în lumină cu ajutorul lui SAHASRARA. Atunci ne naştem cu adevărat din punct de vedere spiritual. Dintre toate experienţele pe care le trăim atunci când cu ajutorul lui SAHASRARA se deschide poarta psihicului, cea mai imediată şi mai irezistibilă este experienţa directă a faptului că am existat dintotdeauna şi vom continua să existăm pentru totdeauna. Intrăm astfel fulgerător într-o altă dimensiune divină, în care avem revelaţia că suntem bătrâni precum lumea şi totodată

veşnic tineri. Tot atunci realizăm că această viaţă este o experienţă, o verigă, într-o succesiune neîntreruptă de experienţe care se întinde în spatele nostru şi se continuă în viitor. Totul se lărgeşte atunci la dimensiunile MACROCOSMOSULUI şi detaşarea spirituală ce apare ne permite să realizăm ACUM ce fel de om am fost şi ce greşeli am făcut. Toate valorile sunt pentru noi modificate şi atunci DIVINA ÎNŢELEPCIUNE ia locul INTELIGENŢEI NOASTRE LIMITATE. O înţelegere divină şi o compasiune absolută ne inundă acum fiinţa. Prin trezirea lui SAHASRARA totul se aeriseşte , ca şi cum am trece fulgerător de la o viaţă a peşterilor la o viaţă a platourilor înalte; totul se leagă şi se asamblează acum în mod armonios ca şi cum străvechea noastră enigmă s-ar dezlega într-un suflu de lumină dumnezeiască; moartea nu mai există de acum înainte pentru noi, doar ignorantul poate muri. Cum ar putea să mai moară ceea ce este pe deplin conştient de DUMNEZEU? Fie că trăiesc, fie că mor, eu sunt de-a pururi", spune yoghinul cu SAHASRARA armonios activată. 'Chiar dacă era bătrân şi istovit, el devine tânăr din nou" spune RIG VEDA (II. 4.5). "Acela nu mai este constrâns a se naşte şi nici nu moare" spune BHAGAVAD-GITA; iar ceea ce este numai pentru că era înlănţuit ca să fie, aceasta nu va mai fi." Prin intermediul lui SAHASRARA ni se revelează SINELE NEMURITOR (ATMAN) care este "nenăscut, străvechi, veşnic" şi realizăm că "el nu este distrus prin distrugerea corpului." "Aşa cum un om îşi aruncă veştmintele uzate şi îşi pune altele noi, tot astfel fiinţa nemuritoare (ATMAN) încarnată se dezbracă de corpurile sale şi se leagă de altele care sunt noi. Este sigura moarte a ceea ce se naşte, este sigura naştere a ceea ce moare" (BHAGAVAD GITA II. 18. 20. 22. 27). Ceea ce este numit în mod comun reîncarnare nu este un lucru specific învăţăturii yoghine milenare; toate tradiţiile străvechi ale înţelepciunii vorbesc de reîncarnare, din Extremul Orient şi până în Egipt şi la neo-platonicieni (este interesant de observat că Părinţii Bisericii, la conciliul din Alexandria, se întrebau de asemenea dacă nu ar trebui să admită reîncarnarea), însă doctrina YOGA îi dă un sens nou. Căci din clipa în care ieşim din mica viziune momentană a vieţii unice în aparenţă întreruptă de către moarte, sunt posibile două atitudini: ne putem gândi ca şi spiritualiştii exclusivişti, că toate aceste vieţi sunt un lanţ dureros şi inutil din care trebuie să ne eliberăm cât mai repede pentru a ne odihni în DIVIN, în BRAHMAN (DUMNEZEU) sau NIRVANA; sau putem crede în mod înţelept că ansamblul acestor vieţi reprezintă o creştere gradată şi o evoluţie a conştiinţei care, în cazul yoghinilor desăvârşiţi, culminează într-o desăvârşire terestră; altfel spus trebuie să credem că există evoluţie, o evoluţie (în conştiinţă) a conştiinţei aflată în spatele evoluţiei speciilor, şi că această evoluţie spirituală în final ajunge să conducă la o realizare divină individuală şi colectivă pe Pământ. Ne putem întreba de ce unii spiritualişti nu au văzut ca fiind posibilă această realizare divină terestră ? În această direcţie este necesar să specificăm că este vorba de spiritualişti relativ moderni, fiindcă VEDA şi probabil şi alte tradiţii încă nedescifrate, dovedesc contrariul pentru cel înţelept. Se pare, că în această direcţie, spiritualitatea epocii noastre istorice este marcată de o întunecare a conştiinţei ce survine în paralel cu dezvoltarea sa mentală. Apoi, ar fi fost într-adevăr surprinzător ca spiritualiştii să fi ajuns la concluzii diferite de premisele lor din moment ce în marea majoritate ei au plecat de la ideea că lumea terestră este o iluzie sau un domeniu intermediar mai mult sau mai puţin supus cărnii şi diavolului. Prin urmare este logic ca ei nu puteau ajunge decât acolo unde îi conduceau premisele lor: în mod spontan ei au căutat eliberarea sau salvarea, în afara lumii. În loc să exploreze cu răbdare şi înţelepciune resursele umane, mentale, vitale, fizice şi psihice, pentru a le elibera din carapacea lor şi a le largi, pe scurt pentru a le diviniza, aşa cum au făcut înţelepţii vedici şi probabil toţi înţelepţii străvechilor Mistere, împreună cu unii yoghini, ei au respins totul şi au vrut "să sară

direct din mentalul pur în Spiritul pur". Tocmai de aceea, în mod natural, ei nu puteau vedea ceea ce refuzau să vadă. Şi materialiştii, de asemenea, s-au confruntat cu acelaşi impas, dar în sens invers; ei au explorat o mică margine a realităţii fizice şi apoi au respins tot restul; plecând de la ideea că singura materia este reală şi tot restul e o halucinaţie, ei nu puteau ajunge decât acolo unde îi conduceau premizele lor. Cu toate acestea, dacă pornim în căutarea adevărului cu simplitate, fără prejudecăţi, plini de deschidere către adevăr şi cu o încredere deplină în posibilităţile integrale fabuloase ale omului, vom avea fără îndoială şansa să ajungem la o cunoaştere divină integrală şi deci la o viaţă integrală în care predomină fericirea. Înfăţişată din punctul de vedere al unei evoluţii necesare a conştiinţei, reîncarnarea nu mai este un cerc inutil aşa cum au văzut-o unii, sau o extravagantă imaginativă aşa cum au considerato alţii. Cu o claritate deplină, YOGA ne debarasează, de "romanul foileton spiritual" ce reprezintă aspectul lamentabil în care au degenerat atât de multe conştiinţe iniţiatice serioase, după sfârşitul epocii Misterelor, şi ne invită la o experimentare nu neapărat extra-lucidă, ci pur şi simplu lucidă. Nu este deloc vorba să "credem" în reîncarnare, ci s-o experimentăm şi, mai întâi să ştim în ce condiţii este posibilă ea ca experienţă. Iată o problemă practică de mare însemnătate pentru dezvoltarea noastră integrală în decursul timpului. Odată ajunşi aici realizăm că nu mărunta personalitate de suprafaţă este cea care se reîncarnează, chiar dacă aceasta îi dezamăgeşte pe cei care se văd veşnic domnul Ionescu, o dată în nădragi galezi, apoi altă dată în pantaloni de satin până la genunchi, apoi în pantaloni sintetici - ceea ce ar fi de altfel plictisitor. Sensul reîncarnării este în acelaşi timp mult mai profund şi mai vast. Întreaga noastră personalitate de faţadă se dezintegrează o dată cu moartea; ansamblul vibraţiilor mentale care sau amestecat în jurul nostru prin repetarea lor obişnuită şi care formează egoul nostru mental, sau corpul mental, se dezintegrează şi se reîntoarce în Mentalul universal; la fel şi vibraţiile vitale care formează ego-ul nostru vital, sau corpul vital, se dezintegrează la rândul lor în Vitalul universal, aşa cum corpul fizic se descompune în componentele sale naturale reîntorcându-se în Materia universală. Nu rămâne neafectat decât psihicul care, după cum am văzut, este etern. Experienţa noastră asupra reîncarnării va depinde deci de descoperirea Centrului şi a Stăpânului psihic DIVIN (SPIRITUL (ATMAN)) care îşi ia cu el amintirile de la o viaţă la alta, şi de nivelul dezvoltării noastre psihice. = VA URMA =

AN V C 12 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuare la cursul nr. 11 AN V) În situaţia în care psihicul nostru a rămas ascuns toată viaţa sub activităţile noastre mentale, vitale şi fizice, el nu are amintiri pe care să le ia cu el cu toate că acesta revin, iar şi iar cu scopul precis de a ieşi la suprafaţa fiinţei noastre şi de a deveni în mod deschis conştient. Pentru a ne aminti, este evident că trebuie mai întâi să urmărim să nu mai fim amnezici. Prin urmare, cu greu se poate vorbi de reîncarnare pentru fiinţa aflată sub un anumit stadiu de dezvoltare, căci la ce serveşte să spunem că psihicul ei se reîncarnează din nou, dacă ea nu este

aproape deloc conştientă? Această priză deplină de conştiinţă este însuşi sensul evoluţiei. În decursul multor vieţi, psihicul creşte în tăcere în spatele personalităţii de suprafaţă, el creşte prin miile de senzaţii de tot felul ale corpului nostru, prin miile de şocuri ale sentimentelor noastre, prin intermediul nenumăratelor gânduri pe care le vehiculăm (şi care TOATE produc în universul nostru fenomene de REZONANŢĂ), el creşte prin elanurile şi căderile noastre, prin suferinţele şi bucuriile noastre, prin binele şi răul nostru; toate acestea sunt antenele sale pentru a palpa realitatea; şi când tot acest amalgam exterior se dizolvă, el ia doar esenţa tuturor experienţelor sale, împreună cu anumite tendinţe generale care s-au accentuat cel mai mult şi care sunt primul embrion al personalităţii noastre psihice din spatele personalităţii de suprafaţă (privind din acest punct de vedere, personalitatea psihică sau adevărata personalitate exprimă destinul unic al fiecărei fiinţe (sau poate că ar trebui să spunem aspectul său unic), aflat în spatele veştmintelor sale culturale, sociale sau religioase. Astfel, un anumit individ ar putea fi succesiv navigator, muzician sau revoluţionar creştin, musulman sau ateu, dar de fiecare dată el va manifesta acelaşi aspect al iubirii, de exemplu, sau al puterii de cucerire, sau al bucuriei, sau al purităţii, care va da o tentă specifică la tot ceea ce el întreprinde şi de fiecare dată acest aspect se va preciza şi mai clar, sau altfel spus se va purifica, se va lărgi). Psihicul ia totdeauna cu el anumite consecinţe ale vieţii trecute, căci datorită REZONANŢELOR declanşate în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre, toate fantele noastre sunt înzestrate cu un dinamism care tinde să se perpetueze (numit de noi KARMA în YOGA), anumite amprente care se vor traduce într-o altă viaţă prin predispoziţii speciale, dificultăţi particulare, gusturi înnăscute, preocupări inexplicabile, atracţii irezistibile şi, uneori, chiar prin anumite circumstanţe care se vor repeta aproape mecanic ca şi cum ele ne-ar pune în faţa unei aceleiaşi probleme pe care OBLIGATORIU trebuie s-o rezolvăm. Fiecare viaţă reprezintă deci un tip de experienţă (noi credem că trăim multe experienţe, dar este întotdeauna una şi aceeaşi) şi prin acumularea a nenumărate tipuri de experienţă, în mod lent sau uneori rapid, psihicul capătă o individualitate din ce în ce mai puternică, din ce în ce mai conştientă şi din ce în ce mai vastă, ca şi cum el n-ar începe să existe cu adevărat decât atunci când a parcurs întreaga gamă a experienţelor umane. Şi cu cât el va creşte mai mult, cu atât conştiinţa - forţă se va individualiza mai mult în noi, tensiunea psihică va creşte şi va împinge, până în ziua în care psihicul nu va mai avea nevoie de crisalida sa de suprafaţă şi, prin intermediul lui SAHASRARA, va ţâşni în plină zi. Atunci, cu ajutorul lui SAHASRARA plenar energizată şi trezită, el va putea fi direct conştient de lumea din jur şi va fi stăpânul naturii în loc să fie prizonierul său adormit; conştiinţa sa va fi ATUNCI stăpâna forţei sale în loc de a fi prinsă de acea forţă. YOGA este tocmai acel punct al dezvoltării noastre în care trecem de la meandrele interminabile ale evoluţiei naturale la o evoluţie conştientă accelerată şi dirijată care va fi de fapt un proces de evoluţie concentrată. Există deci tot felul de niveluri de evoluţie, aşa cum am văzut, care se desfăşoară de la omul obişnuit, la care psihicul este doar o posibilitate latentă, şi până la fiinţa umană plenar trezită spiritual. Fără reîncarnare este greu de explicat diferenţa imensă şi destul de uşor sesizabilă care există între suflete, ca de exemplu între sufletul unui proxenet şi cel al unui Dante sau al Francisc din Asisi sau chiar, pur şi simplu, între sufletul unui om care caută şi cel al unui filistin economic. Iar într-o asemenea situaţie, în faţa misterului, singura soluţie ar fi să credem că dezvoltarea spirituală este o problemă de educaţie, de mediu sau de ereditate, ceea ce în mod evident este absurd. Dacă ar fi aşa, ar trebui implicit să credem că doar copiii de familie bună au un suflet şi trei sferturi din umanitatea inconştientă sunt supuşi blestemului veşnic Însăşi natura umanităţii noastre presupune că sufletele au fost alcătuite de către un trecut diferit şi vor avea un viitor care va fi în strânsă legătură cu gradul lor de evoluţie lăuntrică. Iar

dacă vrem să gândim în ciuda tuturor dovezilor, că omul nu dispune decât de o viaţă, ne lovim de o absurditate: Platou şi Hottenot, fiul privilegiat al sfinţilor şi al RISHI-lor (înţelepţi din epoca vedică. Vizionari şi poeţi în acelaşi timp, care au compus VEDELE) şi criminalul care s-a născut şi a trăit tot timpul în corupţia fetidă a unui mare oraş modern, ar trebui să-şi creeze prin faptele sau credinţele acestei singure vieţi inegale tot viitorul lor veşnic ? Iată un paradox care ofensează totodată sufletul şi raţiunea, simţul moral şi intuiţia spirituală. Dar chiar şi între fiinţele trezite spiritual există de asemenea diferenţe enorme de nivel, există suflete, conştiinţe-forţă de-abia născute şi altele care au o individualitate psihică deja formată; suflete care sunt la prima izbucnire strălucitoare a descoperirilor, dar care nu ştiu mare lucru în afară de bucuria lor strălucitoare, care nu au nici măcar amintiri precise ale trecutului lor şi care nici nu sunt conştiente de lumile pe care le poartă în ele; şi există alte suflete, rare, care par copleşitoare datorită unei conştiinţe tot atât de vastă ca şi întregul pământ. Căci este de asemenea posibil ca un yoghin luminos sau un sfânt care trăieşte cu sufletul său să aibă un mental rudimentar sau un vital refulat şi să-şi dispreţuiască fizicul, tratându-l ca pe un cal de povară, ori în alte situaţii să aibă un supraconştient complet virgin (nedezvoltat). În asemenea cazuri este posibil ca ei să fi realizat "mântuirea", dar nu şi plenitudinea unei vieţi integral divine. Descoperirea psihică trebuie deci să fie urmată de ceea ce am putea numi, într-un mod imagistic, "colonizarea psihică", sau, mai sobru, integrarea psihică. Psihologia contemporană vorbeşte şi ea despre integrare, dar ne putem întreba în jurul a ce vrea ea să ne integreze? Pentru a integra este necesar un centru. Să facem integrarea în jurul svâcnirilor egoului mental sau vital? Ar fi ca şi cum am ancora un vapor de coada unui ţipar. Cu răbdare, încet, după ce am descoperit domeniul interior, psihic, va trebui să-l colonizăm şi să-i adăugăm domeniul exterior, va trebui ca toate activităţile noastre mentale, vitale şi chiar, după cum vom vedea, întreaga noastră natură psihică să ajungă să se integreze în jurul acestui nou centru (SAHASRARA), dacă cu adevărat ne dorim o realizare divină. Numai cu această condiţie ele vor supravieţui; numai activităţile care au fost complet "psihizate", dacă putem spune astfel, participă la ceva în care nu ştiu mare lucru în afară de bucuria lor strălucitoare, căci adeseori ele nu au nici măcar amintiri precise ale trecutului lor şi nici nu sunt conştiente de lumile pe care le poartă în ele. Prin intermediul lui SAHASRARA sunt evocate amintiri ale unor "momente de suflet", căci, pentru psihic, nimic nu este glorios sau neglorios, nimic nu este sus, nici jos, şi chiar cucerirea Everestului nu este mai măreaţă decât coborârea zilnică în metrou, când această acţiune este făcută conştient. Aceste "momente de suflet" care pot fi rechemate în noi cu ajutorul lui SAHASRARA vor putea păstra amprenta circumstanţelor fizice care le-au însoţit ne vom putea aminti de un cadril, de un loc, de un costum pe care îl purtăm atunci, de un detaliu minor care, ca să spunem aşa, a fost însemnat de eternitate în acelaşi timp cu revelaţia noastră interioară, fără îndoială că măcar odată am cunoscut cu toţii, chiar în această viaţă, astfel de clipe de transparenţă pură, sau de întunecare bruscă şi, după douăzeci sau patruzeci de ani, regăsim intact acest instantaneu, păstrând până şi cea mai neînsemnată nuanţă a cerului care îi era asociată, putând să vizualizăm chiar şi pietricica ce era acolo pe drum sau absurdul efemer din fiecare zi, ca şi cum aceasta ar fi acolo pentru veşnicie şi nu "ca şi cum", căci aceasta este într-adevăr acolo ÎN NOI pentru veşnicie, acestea fiind singurele momente în care am trăit şi în care un adevărat eu a ieşit la suprafaţa noastră, în toate aceste mii de ore de inexistenţă. Psihicul poate ieşi de asemenea la suprafaţă prin intermediul lui SAHASRARA în circumstanţe tragice când întreaga noastră fiinţă este unificată dintr-o dată într-o mare intensitate sfâşietoare şi ceva parcă se rupe în noi; atunci simţim ceva ca o prezenţă eternă în profunzime, care fulgerător ne face să facem lucruri de care nu am fi deloc capabili în mod normal. Şi aceasta

este de asemenea cealaltă faţă a psihicului, nu numai de bucurie şi blândeţe, de putere liniştită, ca şi cum el ar fi pentru totdeauna deasupra tuturor tragediilor posibile, stăpân divin şi invulnerabil. Şi în asemenea situaţii, detaliile scenei se pot imprima într-un mod de neşters. Dar ceea ce va trece în viaţa următoare nu sunt detaliile ci esenţa scenei; vom regăsi astfel mai târziu anumite repetări de circumstanţe, anumite situaţii fără ieşire care ne vor şoca prin aspectul lor de "piesă deja jucată" şi care sunt ca şi învelite într-un halou de fatalitate: ceea ce nu am învins în trecut revine DOAR PENTRU NOI iar şi iar, sub chipuri uşor diferite de fiecare dată, dar întotdeauna acelaşi în fond până când, LA UN MOMENT DAT VOM AVEA CURAJ şi îi vom face faţă reuşind în sfârşit să desfacem vechiul nod. Aceasta este legea progresului interior. În general însă, amintirea precisă a circumstanţelor fizice nu tinde să se perpetueze, pentru că ele au de fapt puţină importanţă, orice ar crede mărunta noastră conştiinţă de suprafaţă. Există chiar un mecanism spontan care şterge mulţimea inutilă de amintiri anterioare, aşa cum se dizolvă mulţimea celor prezente. Dacă ne uităm în spatele nostru cu o singură privire pătrunzătoare, fără a reflecta, ce rămâne cu adevărat din viaţa noastră actuală este o masă destul de cenuşie din care ies la suprafaţă două, trei imagini, tot restul se şterge. La fel se întâmplă şi cu sufletul şi cu vieţile sale trecute; există totdeauna o triere foarte severă. Şi acest mecanism de uitare este foarte înţelept pentru mult timp, căci dacă ar trebui să ne amintim prematur de vieţile noastre anterioare, riscăm să ni se pună permanent piedici, avem uneori atâtea amintiri inutile (ce generează REZONANŢE nefaste) în viaţa noastră prezentă, care se opun ca un zid progresului nostru pentru că ne fixează într-o aceeaşi atitudine interioară menţinându-ne într-o aceeaşi crispare, într-un acelaşi refuz, întro aceeaşi revoltă închistându-ne într-o aceeaşi înclinaţie rea. Avem nevoie adeseori să uităm ceea ce este rău, pentru a creşte în conştiinţa noastră exterioară, în mod iremediabil infantilă dacă ne amintim, de exemplu, că am fost altădată un bancher virtuos şi ne regăsim acum brusc în pielea unui cerşetor nevoiaş, nu vom fi capabili să înţelegem mai nimic! Pentru că adeseori noi suntem încă prea tineri pentru a înţelege că sufletul nostru avea nevoie să înveţe contrariul virtuţii, sau mai degrabă că el a lăsat să se spargă abcesul pe care virtutea sa îl ascundea. Evoluţia divină nu constă doar în a deveni din ce în ce mai sfânt sau din ce în ce mai inteligent ci în a deveni din ce în ce mai DIVIN conştient. Este necesar mult timp de evoluţie înainte de a putea suporta fructuos adevărul vieţilor noastre anterioare. Totul depinde deci de nivelul nostru de dezvoltare spirituală şi de măsura în care fiinţa noastră psihică a participat şi participă la viaţa noastră exterioară. Cu cât am "colonizat" mai mult exteriorul, cu atât mai multe amintiri vom avea de luat. Din nefericire, cel mai adesea noi ne mulţumim doar cu o "viaţă interioară", cum se spune, şi în afară trăim nu contează cum, din obişnuinţă. O asemenea atitudine este opusul unei stări de YOGA integrală. Dacă, încă de la început, în loc să respingem toate activităţile lumeşti pentru a ne arunca doar în căutarea sufletului, am îmbrăţişa armonios şi transfigurator totul în căutarea noastră, angrenând în mod echilibrat toate nivelurile fiinţei noastre toată viaţa, vom ajunge la o viaţă divină integrală şi integrată în care vom fi desăvârşiţi atât în afară cât şi înăuntru; în timp ce, dacă am fi exclus aproape totul pentru a ajunge la teluri aşa-zise "spirituale", este foarte dificil să revenim apoi şi să coborâm din acele înălţimi fragile pentru a detensiona mentalul şi a-l universaliza, pentru a defula vitalul şi a-l universaliza, pentru a curăţa subconştientul şi, în sfârşit, pentru a lucra în murdăria noastră fizică în scopul de a diviniza. Într-o asemenea situaţie vom fi prea bine aşezaţi acolo sus pentru a îndepărta toată această pleavă şi, la drept vorbind nu o mai putem face. De fapt atunci nici nu mai încercăm să o facem, căci cum am putea avea ideea să realizăm această muncă imensă, dacă noi considerăm apriori că mentalul, vitalul şi corpul sunt perisabile şi că singurul scop al vieţii este să obţinem eliberarea supremă şi să părăsim lumea ? Realizarea psihică împreună cu încununarea sa: descoperirea spiritului nemuritor în noi

(ATMAN) nu este deci un scop final pentru căutător, ci este doar micul început al unei alte călătorii, care se desfăşoară în conştiinţă, într-o conştiinţă din ce în ce mai vastă, căci cu cât creşte mai mult fiinţa noastră psihică şi cu cât ea se asociază activităţilor noastre lumeşti, cu atât amintirile sale mentale, vitale şi fizice devin mai clare, precise continue de la o viaţă la alta atunci când începem să înţelegem ce înseamnă nemurirea. În plus, naşterile sale vor fi planificate, voite, eficiente. Atunci realizăm că suntem liberi şi devenim conştienţi că ne-am trezit pentru totdeauna. Moartea nu mai este pentru noi aceea mască strâmbându-se care ne aminteşte că nu ne-am regăsit, ci ni se revelează ca acea trecere liniştită de la un mod de experienţă la alt mod de experienţă. Cu ajutorul lui SAHASRARA atunci realizăm că am apucat o dată pentru totdeauna firul conştiinţei şi trecem dintr-un loc într-altul, dintr-o ţară în alta, revenind iar şi tar pe bătrânul pământ, până în ziua în care vom ajunge să creştem destul, nu doar pentru a asigura continuitatea existenţei noastre vitale şi mentale, ci şi pentru a infuza suficientă conştiinţă divină în acest corp pentru ea şi el să participe, de asemenea, la nemurirea noastră spirituală şi psihică. Căci totul, întotdeauna este o problemă de conştiinţă, pentru viaţa noastră mentală, vitală şi fizică, ca şi pentru somnul, moartea şi nemurirea noastră. Conştiinţa este mijlocul, conştiinţa este cheia, conştiinţa este ţelul iar centrul acestei conştiinţe în fiinţa noastră este focarul nostru coroană SAHASRARA =VA URMA = YOGA ŞI ASTROLOGIA (continuare la cursul nr. 10 AN V) CELE 3 MODURI ASTROLOGICE TRADIŢIONALE MODUL CARDINAL (Caracteristic pentru zodiile - BERBEC, CANCER, BALANŢA, CAPRICORN). Este modul operativ, direct, executiv, aproape liniar. El caută calea dreaptă, drumul cel mai scurt către scopul propus. Este un mod bazat pe elan şi pe impuls. Conferă un aspect de motricitate, de propulsivitate, de expansivitate şi uneori chiar se manifestă prin brutalitate. Dacă un obstacol îi opreşte elanul, acesta îi apare Ca un şoc. Este în general modul preponderent distributiv al energiilor. Corespunde aspectului RAJAS GUNA. Este, analogic vorbind, imaginea săgeţii, a jetului de abur, a berbecului care atacă, a catapultei, este, putem spune, imaginea în fiinţă a spermatozoidului în esenţă, putem spune că reprezintă forţele care, mai devreme sau mai târziu, se uzează prin propriile lor eforturi repetate. MODUL FIX (Caracteristic pentru zodiile: TAUR, LEU, SCORPION, VĂRSĂTOR) Este modul operativ, rotator sau concentric. Reprezintă formula cercului subordonat axei personalităţii. În cazul acestui mod sunt caracteristice concentrările ideilor şi emoţiilor, care fac să apară fermentările creatoare. Reprezintă puterile care se acumulează febril, tumultuos, până la explozie. Energiile în acest caz sunt concretitive şi cristalizate Există frici faţă de tot ceea ce scapă certitudinii. Este un mod predominant conservator al energiilor. Imaginea analogică ce se potriveşte aici este aceea a vulcanului, a exploziilor, a minelor (ca explozibil), a dinamitei. Reprezintă presiunea şi puterile latente, capabile la un moment dat de explozie. Corespunde aspectului TAMAS GUNA în natură. MODUL MUTABIL (Caracteristic pentru zodiile GEMENI, FECIOARA, SĂGETĂTOR, PEŞTII). Este modul operativ, alternativ, bazat pe dese schimbări ale direcţiilor. În cazul său survin adaptări suple care se modifică în mod adecvat în faţa obstacolului. Uneori acest mod (mutabil) este pendular. Acţiuni care se reiau sunt angrenate din nou, dau înapoi, se risipesc, se prelungesc şi urmăresc cel mai adesea să evite rezistenţele. Sunt de asemenea caracteristice aici felurite mişcări de du-te-vino, diviziuni ale mijloacelor pentru a atinge scopul.

Reprezintă un mod adaptabil de utilizare şi focalizare a energiilor. Imaginea analogică ce se potriveşte cel mai bine aici este aceea a păsării, a gazului, a electricităţii, a vântului. Simbolismul său este foetusul. Mai mereu, în cazul acestui mod, este caracteristică adaptarea, utilizarea sau disiparea (împrăştierea) energiei. În esenţă, putem spune că acest mod (mutabil) reprezintă forţele care, mai devreme sau mai târziu, se uzează prin împrăştiere, dilatări şi metamorfoze. Exemple concrete: Aspectele producţiei = modul cardinal; Aspectele de consum = modul fix; Aspectele de distribuţie = modul mutabil. De exemplu producerea, consumul şi distribuţia la nivelul sistemului nervos, a energiilor subtile psihice). REZUMATUL PRACTIC AL CELOR PATRU ELEMENTE FUNDAMENTALE PĂMÂNTUL ca element subtil, este caracteristic următoarelor semne zodiacale TAUR, FECIOARA, CAPRICORN. Face să apară în fiinţa umană în care predomină dispoziţii în direcţia executării, obţinerii unui rezultat tangibil măsurabil. Reprezintă principiul profitului, al dobânzii sau al pornirii. Vizează în mod natural posesiunile, garanţiile, securităţile, într-un cuvânt stabilizarea. Acest proces îl face pe nativ să atragă, mai devreme sau mai târziu, către sine produsele ambiţiei sale. Aspectele caracteristice în cazul PĂMÂNTULUI ţin mai ales de SEC. Calităţile principale pe care le întâlnim sunt: experienţa practică, tenacitatea, economia, responsabilitatea. Temperamentul în acest caz, prezintă aspecte care îi caracterizează pe cei reţinuţi şi neîncrezători. Realismul predomină la acest temperament. Concepţia sa de bază se fundamentează pe realitate, pe existenţa efectivă a lumii exterioare, cu tot ceea ce poate avea aceasta urât uneori. APA ca element subtil, este caracteristică următoarelor semne zodiacale: RAC, SCORPION, PEŞTI şi pune în evidenţă în fiinţa umană predominanţa impresiilor. Face să apară în fiinţa umană în care predomină anumite dispoziţii care, mai devreme sau mai târziu, sunt resimţite şi suferite sub greutatea lucrurilor şi aspectelor exterioare care se exercită asupra simţurilor şi asupra inimii. În cazul predominanţei acestui element apar curent emoţii uşoare şi remarcăm tendinţa de a pătrunde în tot ceea ce ne înconjoară prin emotivitate, într-un asemenea caz sunt mai mereu prezente vise, fantasme şi iluzii împreună cu înclinaţia de a ne lăsa conduşi. Aspectele caracteristice în cazul APEI ţin mai ales de UMED, de unde apar adeseori calităţile recunoscute ale imaginaţiei, ale supunerii, dar şi neglijenţe, absente de la anumite discipline, invadări sau refulări. Tendinţă în a se impregna rapid de ceilalţi, precum lichidul care ia fulgerător forma oricărui vas. Temperamentul este caracterizat într-un asemenea caz de o impregnare care în general durează atâta timp cât există respectiva influenţă şi complacerea într-o stare de pasivitate. Fiinţa umană la care predomină elementul APĂ se complace mai mereu în a se lăsa impresionată şi în a-şi exprima prin viu grai impresiile primite şi resimţite. Ficţiunea în care ea se cantonează este un produs al imaginaţiei adeseori dezlănţuite sau al unui mod fantasmagoric de viziune. FOCUL ca element subtil, este caracteristic următoarelor semne zodiacale: BERBEC, LEU, SĂGETĂTOR şi pune în evidenţă în fiinţa umană predominanţa orientării către creaţii de tot felul. În cazul ei există dispoziţia în a propulsa sau a orienta o mişcare, o viaţă ori o forţă. În cazul fiinţei umane la care predomină acest element (FOCUL) este caracteristică tendinţa de a crea, de a ordona, de a organiza, toate acestea fiind realizate totdeauna odată cu ţâşnitura pornirii. În acest caz, individul se şterge în rolurile urmărite Aspectele caracteristice în cazul FOCULUI ţin mai ales fie CĂLDURA şi din aceasta rezultă calităţile sale antrenante, entuziasmul, credinţa binefăcătoare de nezdruncinat. încrederea, voinţa, francheţea, generozitatea, risipa. Este temperamentul euforiilor spontane adeseori lipsite de motiv şi al exaltărilor bruşte. În cazul său predomină idealismul. Concepţia generală a fiinţei se bazează cel mai adesea pe ideea pe care ea şi-o face despre fiinţe, obiecte sau fenomene care adeseori este în opoziţie cu realitatea obiectivă.

Altfel spus, în cazul său, este predominantă reprezentarea fiinţelor, lucrurilor şi fenomenelor în mental, care domină. AERUL ca element subtil este caracteristic următoarelor semne zodiacale: GEMENI, BALANŢĂ, VĂRSĂTOR şi pune în evidenţă în fiinţa umană predominanţa orientării către expresivitate. În cazul fiinţei umane la care predomină acest element (AERUL) apar curent predispoziţii în a se exprima prin jocuri de fizionomie, vorbire, scris, desene. Tot aici întâlnim necesitatea de a transmite şi de a comunica cât mai mult celorlalţi. Cunoaşterea în viziunea fiinţei umane la care predomină AERUL este un SUI GENERIS produs de schimb. Aspectele caracteristice în cazul AERULUI ţin mai ales de DETAŞARE, de unde survine frecvenţa uşurătăţii, a curiozităţii, a vivacităţii, a îndemânării, a lucidităţii, a aprecierii distracţiilor care atrage după sine absenţa grijilor şi inconstanţele. Predominanţa acestui element subtil face în general vorbind să apară un temperament al difuziunilor şi împrăştierii. Fiinţa umană în cauză dispune de acest expresionism, ştiind să-şi prezinte sau să-şi transpună realitatea în funcţie de sensibilitatea sa personală. Prezentarea pe care ea o realizează este adesea imaginată, metaforică şi încărcată cu anumite comparaţii subînţelese. CARACTERISTICILE ELEMENTELOR SUBTILE ÎN ASTROLOGIE Elementul subtil pământ în strânsă legătură cu MULADHARA CHAKRA (caracteristic următoarelor semne zodiacale: TAUR, FECIOARĂ, CAPRICORN). Se referă la puterea subtilă de coeziune, de aderenţă, care uneşte între ele moleculele unui corp. Este forţa centripetă care face cu putinţă şi realizează soliditatea. Elementul subtil apă în strânsă legătură cu SWADHISTHANA CHAKRA (caracteristic următoarelor semne zodiacale: RAC, SCORPION, PEŞTI). Se referă la puterea subtilă a disoluţiei, a dezintegrării, a absorbţiei unui solid sau a unui gaz, care la un moment dat poate să provoace starea fluidică sau de curgere. Elementul subtil foc în strânsă legătură cu MANIPURA CHAKRA (caracteristic următoarelor semne zodiacale: BERBEC, LEU, SĂGETĂTOR). Se referă la puterea subtilă activantă, penetrantă, care este agentul de transformare al celorlalte elemente (evaporarea apei, dilatarea solidelor şi a gazelor). Căldura nu este decât consecinţa exodului acestei puteri. Ea pune în evidenţă transformările fizice sau chimice brutale care apar după combustie. Elementul subtil foc este o putere exotermică. Elementul subtil aer în strânsă legătură cu ANAHATA CHAKRA (caracteristic următoarelor semne zodiacale: GEMENI, BALANŢĂ, VĂRSĂTOR). Se referă la puterea subtilă de expansiune, de elasticitate comună mai ales gazelor, stărilor fluide ţesuturilor elastice Aici vedem la lucru forţa subtilă centrifugă care dezuneşte şi desparte. = VA URMA=

AN V C 13 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuare la cursul nr. 12 AN V) Fiinţa umană care are focarul lui SAHASRARA plenar activat trăieşte detaşată dincolo de acest vis iluzoriu şi fantasmagoric pe care majoritatea îl consideră realitate, rămânând mai mereu scufundată în singura Realitate statică a transcendentului în mijlocul acestui vid beatific şi parcă ieşită din el cu o nouă înfăţişare, lumea irupe din nou în fiinţa umană ca şi cum ar trebui de fiecare dată să pierdem totul pentru a regăsi totul într-o unitate divină, net superioară. Acum, dominat şi subjugat de Divin, imobilizat pentru totdeauna şi eliberat de el însuşi, mentalul extaziat descoperă această LINIŞTE ca fiind Supremul. Astfel, căutătorul descoperă cu ajutorul lui SAHASRARA că totul este conţinut aici, în această LINIŞTE şi parcă mereu înnoit; atunci vidul acesta beatific începe să se umple şi din el irupe sau adeseori se precipită în el incalculabila diversitate a ADEVĂRULUI divin, împreună cu nenumăratele niveluri ale unui INFINIT dinamic. Nevăzând uneori decât un Infinit static, noi n-am văzut de fapt decât o faţă a lui Dumnezeu şi astfel noi l-am exclus din lume (şi poate că pentru noi are o mai mare valoare o lume despre care spunem că este lipsită de Dumnezeu decât o lume plină cu un Dumnezeu rigid, absurd, solemn şi justiţiar). Însă, în momentele în care liniştea extatică a topit solemnităţile noastre, mici şi mari, lăsându-ne astfel pentru un timp răpiţi în întregime de albul strălucitori imaculat, lumea şi Dumnezeu se regăsesc plenar şi permanent la toate nivelurile şi în toate punctele (FOCARELE) ca şi cum n-ar fi fost niciodată separate, decât printr-un exces de materialism sau de spiritualism. În timp ce se găsea întemniţat în închisoarea din Alipore, în marele yoghin SRI AUROBINDO a avut loc această transformare divină a conştiinţei, în timpul orei de plimbare: "Priveam plin de transfigurare pereţii care mă izolau de oameni şi, fulgerător, aceştia nu mai erau aproape deloc zidurile înalte care mă ţineau prizonier; ele se transformaseră ca prin farmec, iar cel ce mă înconjura era acum Dumnezeu. Priveam crengile copacului ce se afla în faţa celulei mele şi remarcam cu uimire că acesta nu mai era un banal arbore, fiindcă acum simţeam cu toată fiinţa că DUMNEZEU era în el. Îl vedeam de asemenea acolo pe SRI KRISHNA stând în picioare şi ţinându-mă lângă El. Priveam gratiile de la fereastra celulei şi chiar gratiile ce serveau de uşă şi chiar şi acolo îl simţeam plenar pe DUMNEZEU. NARAYANA era şi el prezent acolo fiind cel care mă păzea. NARAYANA era santinela. Şi când m-am lungit pe cuvertura din păr de cal care îmi fusese dată în loc de pat, am simţit că mă cuprind, pline de dragoste, braţele lui SRI KRISHNA, braţele prietenului meu, ale iubitului meu KRISHNA. Am privit atunci îmbătat de transfigurare prizonierii din preajmă, hoţii, criminalii, escrocii şi cum îi priveam, l-am văzut prezent în fiecare dintre ei pe DUMNEZEU. Eu însumi am fost uluit că în aceste suflete întunecate şi în aceste corpuri rău folosite îl găseam mereu pe DUMNEZEU" (SRI AUROBINDO -"Cuvântări" ). Experienţa aceasta extraordinară nu avea să-l mai părăsească pe SRI AUROBINDO, în timpul celor şase luni cât a durat procesul, cu cele aproximativ 2000 de mărturii şi 4000 de probe la dosar, yoghinul SRI AUROBINDO fost închis în fiecare zi într-o cuşcă de fier în mijlocul tribunalului, dar datorită unei divine transfigurări induse prin activarea lui SAHASRARA el nu mai vedea nici mulţimea ostilă şi nici judecătorii. "Când procesul s-a deschis, mă urmărea mai

mereu aceeaşi viziune. La un moment dat, telepatic, SHIVA mi-a spus: "Când ai fost aruncat în închisoare, inima ta a fost cuprinsă de slăbiciune şi tu ai strigat atunci spre mine: "Unde este protecţia Ta? Acum priveşte cu atenţie aceşti judecători, priveşte procurorul regelui". L-am privit atunci pe procuror însă, îmbătat de iubirea divină, nu l-am mai văzut pe procuror, el chiar pe SRI KRISHNA care era aşezat acolo şi îmi surâdea. "Acum îţi mai este teamă ? m-a întrebat SHIVA. Iată eu sunt în toţi oamenii şi le dirijez gândurile, acţiunile şi cuvintele" (SRI AUROBINDO Discursuri ). Considerând în adevărată sa lumină mărturia lui SRI AUROBINDO realizăm că, întradevăr, Dumnezeu nu este în afara lumii Sale. El nu a "creat" lumea, ci în realitate El a devenit lumea, după cum de altfel spun UPANISHADELE. "El este prin urmare Cel care a creat cunoaşterea şi ignoranţa. El a devenit simultan adevărul şi falsitatea. El şi numai El a devenii şi rămâne tot ceea ce este" ( TAITTIRYA UPANISHAD II.6 ) "Toată această lume este plină de felurite fiinţe care, în funcţie de dorinţele şi aspiraţiile lor, nu sunt altceva decât membrele sale", spune SWETASHWATARA UPANISHAD (IV. 10). Pentru ochiul care vede atunci când SAHASRARA este plenar trezită, totul este Unul: pentru experienţa divină, totul este în întregime un monolit divin. În cazul activării plenare a lui SAHASRARA realizăm mai mereu o viziune total spirituală asupra universului care este lipsită de o măsură comună cu realităţile noastre. Când încă nu am atins starea de iluminare, aproape la fiecare pas avem impresia ca ne lovim de urâţenie sau de rău; această lume ni se pare atunci că este plină de suferinţă şi că debordează de strigăte întunecate; unde este DUMNEZEU într-o asemenea lume se întreabă ateul sceptic? Divinul este această barbarie gata mereu să-şi deschidă lagărele de tortură? Divinul, este acest egoism sordid, această josnicie care se ascunde sau se etalează? În viziunea sa, DUMNEZEU ar trebui să fie pur, nemurdărit de toate aceste crime. El ar trebui să fie perfect şi prin urmare El nu poate fi toate acestea. Pentru idealiştii utopici, DUMNEZEU este atât de curat încât el nu este din această lume, nu există loc pentru El în toată această mizerie în care noi deja ne sufocăm! Dacă ţelul nostru este să ajungem la o soluţie reală, existenţa trebuie privită în mod deschis în faţă. Şi a privi realitatea în faţă, înseamnă a-l privi pe DUMNEZEU în faţă, căci nici măcar o secundă ele nu pot fi separate. Această lume a luptelor noastre şi a greşelilor noastre este o lume aparent feroce, periculoasă, o lume distructivă şi devoratoare, în care viaţa este precară în care sufletul şi corpul oamenilor se mişcă printre pericole enorme, în care fiecare pas înainte, fie că vrem sau nu, striveşte şi sparge ceva, în care fiecare suflu al vieţii este, totodată, un suflu al morţii. A arunca permanent responsabilitatea a tot ceea ce ni se pare nouă (DATORITĂ PROSTIEI NOASTRE) că este rău sau terifiant în spatele unui Diavol "semi-omnipotent", sau a ne debarasa de ea zicând că răul este inerent şi face parte din Natură, creând astfel o opoziţie ireductibilă între natura lumii şi natura lui Dumnezeu, sau a arunca în totalitate responsabilitatea asupra omului şi a păcatelor sale ca şi cum el ar fi avut un cuvânt de spus ATUNCI, la facerea lumii, ori a considera această situaţie ca şi cum omul ar putea crea ceva împotriva voinţei lui DUMNEZEU sunt, fiecare în parte, experienţe stângace şi prea comode. În general, noi ne-am creat imaginea unui DUMNEZEU al iubirii şi al compasiunii, un DUMNEZEU al Binelui, un DUMNEZEU drept, binevoitor şi virtuos conform concepţiilor noastre morale despre dreptate, despre virtute şi bunăvoinţă: tot restul, spunem noi, nu este El, nu este al LUI, ci a fost şi este opera unei anumite puteri diabolice pe care El , a lăsat-o dintr-un motiv obscur sau misterios pentru noi, să-şi îndeplinească voinţa răutăcioasă. Pentru cei naivi şi slabi la minte, RĂUL este un AHRINAN tenebros care i se opune graţiosului nostru ORMUD cel BUN. Alţii susţin că RĂUL a fost şi este greşeala omului egoist şi păcătos care a stricat ceea ce

DUMNEZEU făcuse atât de bine la origine Când avem SAHASRARA foarte bine activată putem să privim în faţă realitatea, în mod curajos, din mai multe puncte de vedere SIMULTAN şi realizăm că DUMNEZEU şi nimeni altul este Cel care a făcut această lume din fiinţa Sa. Totodată, atunci ne dăm arama că El a făcut-o EXACT aşa cum ea este. Atunci ajungem să vedem că Natura care îşi devorează copiii. Timpul care împarte sau ia viaţa creaturilor. Moartea universală şi ineluctabilă şi violenţa forţelor subtile ale lui RUDRA SHIVA existente atât în om cât şi în Natură, sunt de asemenea Divinitatea Supremă sau altfel spus DUMNEZEU sub unul din aspectele sale MACROCOSMICE. Cu ajutorul lui SAHASRARA ajungem să înţelegem faptul că DUMNEZEU, creatorul prodigios şi binefăcător, DUMNEZEU care păzeşte şi care eliberează, DUMNEZEU cel plin de o compasiune infinită şi copleşitoare, DUMNEZEU cel plin de iubire este, de asemenea, DUMNEZEU care devorează, DUMNEZEU care pedepseşte pentru a îndrepta şi DUMNEZEU care distruge pe cel rău şi limitat. Supliciul de pe patul angoasei şi răului pe care suntem uneori sfârtecaţi este făcut de asemenea de mâna Sa, la fel ca şi iubirea, fericirea, bucuria, blândeţea şi plăcerea. Doar când vedem cu ochiul unităţii complete (SAHASRARA) şi când simţim acest adevăr până în străfundul ultim al fiinţei noastre, abia atunci suntem capabili să descoperim în întregime, în spatele acestei măşti iluzorii, calmul, iubirea, înţelepciunea deplină şi faţa inimoasă a Celui care este atotfericit: ATUNCI ajungem să simţim pe deplin în mâna care pune în mod adecvat la încercare imperfecţiunea noastră, mâna prietenului divin sau altfel spus a Celui care a creat Spiritul (ATMAN) în om. Pentru cel cu SAHASRARA foarte activată, discordiile lumilor sunt discordiile lui DUMNEZEU şi el realizează că doar acceptându-le şi progresând prin intermediul lor, va reuşi să fie capabil să ajungă la corespondenţele înalte ale supremei Sale armonii, la variatele imensităţi ale ANANDA-ei (beatitudinii) Sale transcendente şi MACROCOSMICE. Atingând această culme, fiinţa umană realizează că adevărul este fundamentul adevăratei spiritualităţi, iar curajul este sufletul său. Totodată ea îşi dă ATUNCI seama CĂ NICIODATĂ NU A EXISTAT ŞI NU VA EXISTA O SPIRITUALITATE SUPERIOARĂ ADEVĂRULUI. Prin intermediul lui SAHASRARA, rana este deci vindecată, rana ce părea să taie pentru totdeauna lumea în două. între Satan şi cer, ca şi cum nu ar exista altceva decât Binele şi Răul şi din nou Răul şi Binele; scufundându-ne în această culme (SAHASRARA) noi nu ne mai simţim între cele două "ca un copil care are constant nevoie de a fi mângâiat sau biciuit pentru a învăţa căile virtuoase". Activarea intensă a lui SAHASRARA ne face să ne dăm seama că orice dualism este o viziune a ignoranţei, fiindcă peste tot în realitate nu există decât "Unicul nenumărabil" şi chiar „discordiile lui DUMNEZEU" există doar pentru a face să fie revelat şi să crească DUMNEZEU în noi. Totuşi, rămâne încă o prăpastie între această imperfecţiune, poate divină şi Perfecţiunea Ultimă; acest Divin cosmic nu este el un Divin micşorat? Nu trebuie oare să tindem spre un Divin nepătat, transcendent şi perfect? Poate că în aparenţă există o opoziţie între viaţa spirituală şi viaţa lumii, dar tocmai de aceea este căutătorul aici, pe calea trasată de sistemul YOGA, pentru a arunca un pod durabil peste această prăpastie; el este printre altele aici pentru a face din această opoziţie o deplină armonie. Poate că, într-o mare măsură, lumea acestei planete este guvernată de carne şi de diavol, dar acesta este de fapt un motiv în plus ca fiii Nemuririi să vină chiar aici pentru a cuceri lumea întru DUMNEZEU şi Spirit. Cu toate că pentru unii viaţa apare ca o NEBUNIE, nu trebuie nici un moment să pierdem din vedere că atâtea milioane de suflete aşteaptă să li se aducă lumina beatifică a raţiunii divine. Poate că acesta este un vis real atât timp cât eşti în interiorul lui, real pentru atâţia visători pe care cei cu SAHASRARA foarte activată trebuie să-i înveţe să viseze vise mai nobile sau chiar să-i ajute să se trezească CÂT MAI REPEDE. Chiar şi în situaţia în care

viaţa ni se revelează ca o minciună, atunci, cu ajutorul lui SAHASRARA, trebuie să dăruim adevărul celor ce sunt înşelaţi. Atât timp cât mentalul nostru nu este în repaus, de multe ori noi acceptăm să-L vedem pe Dumnezeu în tot acest rău şi această suferinţă, care în final ne face să înţelegem că inamicul obscur care ne istoveşte este în realitate constructorul forţei noastre, alchimistul secret al conştiinţei noastre. El poate să ne determine, cu ajutorul lui SAHASRARA, să acceptăm să fim "luptătorii Luminii" în această lume întunecată, precum RISHI de altă dată. Cu toate acestea, chiar şi atunci ne putem întreba de ce există această întunecime? De ce El, pe care-l concepem etern, pur şi perfect, a devenit această lume aparent atât de puţin divină: ce nevoie avea El de Moarte, de Minciună, de Iluzie, de Rău şi Suferinţă? Dacă aceasta este doar o mască, de ce este necesară această mască şi dacă atât de des există iluzie, de ce acest joc crud? Cu ajutorul lui SAHASRARA realizăm că în definitiv este o binecuvântare faptul că DUMNEZEU nu a făcut lumea după ideile noastre sărăcăcioase despre perfecţiune, căci adeseori noi avem atâtea idei despre ce ea ce este "perfect şi despre ceea ce DUMNEZEU trebuie să fie şi, mai ales, despre ceea ce El nu trebuie să fie, decât DACĂ AR FI DUPĂ MINŢILE NOASTRE, nu ar mai rămâne în cele din urmă mai nimic în lumea noastră, decât un enorm zero care nu ar tolera nici măcar impuritatea existenţei noastre - sau, dacă ar fi după alţii, o asemenea lume ar deveni o cazarmă. "Virtutea" şi-a petrecut mai mereu timpul ca să suprime în mod aberant diferite elemente ale vieţii şi dacă cumva am pune împreună toate virtuţile ce există în diferite ţări din lume, ne-ar mai rămâne foarte puţine lucruri în existenţă. Acest aspect există deoarece noi în general nu cunoaştem decât un singur tip de perfecţiune, acela care elimină, nu cel care înţelege totul. Pentru cel înţelept care are SAHASRARA foarte activată, perfecţiunea este o totalitate. Deoarece cel mai adesea noi nu vedem decât o secundă din Eternitate şi această secundă nu conţine tot ceea ce noi am dori să vedem şi să avem, noi ne plângem şi spunem că această lume este rău făcută, dar dacă, cu ajutorul lui SAHASRARA, ieşim din secunda noastră pentru a intra în Totalitate, totul se transformă şi vom vedea cum se construieşte Perfecţiunea. Pentru cel cu SAHASRARA plenar activată, apare evident că această lume nu este terminată, ea încă devine, este o cucerire progresivă a Divinului de către Divin pentru Divin, cu scopul de a deveni "cel mai nesfârşit care trebuie să fim". Lumea noastră este în continuare evoluţie, iar evoluţia are un sens spiritual. "Pământul pe milioane de căi se străduieşte să ajungă spre Divinitate", spun marii înţelepţi şi yoghinii. Ce ştim noi cu adevărat despre marea călătorie terestră? Adeseori ni se pare că aceasta ne torturează, că este crudă, impură, dar noi pierdem din vedere eă suntem abia născuţi. Ca nivel de evoluţie, majoritatea dintre noi abia am ieşit din Materie, murdari, mici, suferinzi, ca un zeu într-un mormânt, care nu mai ştie nimic şi care caută, care se loveşte peste tot, dar cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, o altă naştere, o altă memorie reîntregită, o putere regăsită, ne vom adapta mai departe pe drumul nostru. Această lume este în curs de desfăşurare, spre a se reintegra în DIVIN şi noi nu ştim încă toată povestea. "Caută-L fără încetare pe pământ... Deoarece în esenţa ultimă a fiinţei tale tu eşti El, o. Rege Doar că noaptea este deocamdată peste sufletul tău Prin propria ta voinţă, Îndepărteaz-o cât mai repede şi vei regăsi Totalitatea senină Care eşti tu (ATMAN) în realitate" (SRI AURODINDO - Poezii)

Prin activarea perfectă a lui SAHASRARA, fiinţa umană realizează din plin că DUMNEZEU se află în Ea (sub forma SINELUI NEMURITOR (ATMAN)) şi că ea a fost şi este permanent îmbrăţişată de DUMNEZEU. Tu (ca Sine Nemuritor (ATMAN)) eşti (o scânteie din) El (DUMNEZEU)" - acesta este adevărul etern - TAT TWAM ASI, tu eşti Acela. Acesta este Adevărul revelat de vechile Mistere şi pe care religiile ulterioare l-au uitat. Pierzând secretul central, care este revelat prin activarea perfectă a lui SAHASRARA. ele au căzut în toate dualismele aberante, substituind mistere obscure marelui Mister care este atât de simplu. Eu (ca SPIRIT DIVIN NEMURITOR) şi Tatăl (DUMNEZEU) suntem una", a spus IISUS HRISTOS (Ioan 10.30). "Eu (ca SINE SUPREM ATMAN) sunt El (DUMNEZEU), spun înţelepţii şi yoghinii faimoşi ai Indiei - SO HAM deoarece acesta este adevărul ultim pe care-l descoperă toate fiinţele umane cu adevărat libere (spiritual), fie că au trăit sau trăiesc în Asia sau în Occident, în trecut sau în prezent, deoarece acesta este faptul etern pe care cu toţii trebuie să-l descoperim. Acest "cu" care, în realitate este SINELE NEMURITOR (ATMAN care proclamă identitatea sa ca SCÂNTEIE din Dumnezeu, nu este acela al unui individ privilegiat (căci nu trebuie să ne imaginăm nici măcar o clipă că ar fi loc pentru un mic eu personal şi exclusiv în această operă divină, strălucitoare, gândind în mod eronat ca înţelepţii Orientului, RISHI-i sau chiar IISUS HRISTOS şi-au atribuit doar lor filiaţia divină); în acest "eu există în realitate vocea tuturor fiinţelor umane eliberate spiritual care au fost dizolvate într-o conştiinţă cosmică şi care ne permite să realizăm că noi toţi suntem fiii lui DUMNEZEU. În general există două modalităţi de a realiza această. Descoperire fundamentală, sau altfel spus, două etape. Prima este cea care implică a descoperi sufletul, fiinţa psihică, care este în eternitate una cu Divinul, mică lumină a acestei mari Lumini: "Spiritul nemuritor care este aici în om şi spiritul care este acolo atât în Soare cât şi în DUMNEZEU, sunt în realitate un singur spirit şi nu există un altul", spune TAITTIRIYA UPANISMAD: cel care gândeşte "El este altul şi eu sunt altul", în realitate nu cunoaşte (BRIHADARANYAKA UPANISMAD 14 10). Această fundamentală descoperire a Spiritului interior este ceea ce Vedele, acum aproximativ 6-7 mii de ani. au numit naşterea Fiului". Noi l-am văzut, având strălucirea sa orbitoare de un roşu arzător, un mare DUMNEZEU (SINELE NEMURITOR (ATMAN)) interior a fost eliberat din întuneric" (RIG VEDA V i 2) Astfel într-un limbaj foarte clar şi fermecător, RISHI-i (înţelepţii clarvăzători vedici) afirmau Identitatea eternă a Fiului şi a Tatălui şi indicau transmutaţia divină a Omului: "Eliberează-L cât mai repede în ţine pe TATĂL TĂU (SINELE NEMURITOR (ATMAN))! Păstrează-L mereu la loc de cinste în locuinţa ta pe Tatăl tău (DUMNEZEU) care devine astfel Fiul tău şi care te poartă oricând vrei, fulgerător, pretutindeni". În momentul în care ne-am născut, vedem (dacă suntem capabili să ne dăm cu adevărat seama de aceasta) că acest suflet din noi este acelaşi în toate fiinţele umane şi nu numai în fiinţe dar chiar şi în lucruri, unde există latent nerevelat: El este fiul apelor, fiul pădurilor, fiul lucrurilor care nu se mişcă şi fiul lucrurilor care se mişcă. Chiar şi în pietre El este totdeauna prezent" (RIG VEDA VI .70). Totul este Unul pentru că totul este Unicul. Totul (UNICUL) este mereu prezent în fiecare parte a sa şi fiecare parte a Totului conţine în ea Totul (UNICUL), IISUS HRISTOS, nu întâmplător, a spus: "Acesta este corpul meu, acesta este sângele meu": luând două simboluri, cele mai materiale, cele mai lumeşti, pâinea şi vinul, el a urmărit să ne facă să realizăm că însăşi această Materie este corpul Unicului. El a căutat să ne determine să intuim că această Materie este sângele Domnului. Căci dacă DUMNEZEU nu ar fi existat deja în pietre, cum ar fi putut veni El vreodată în om, printr-o cădere miraculoasă din cer? Noi toţi suntem fructele unei evoluţii, nu a unei succesiuni de miracole arbitrare întâmplătoare. Prin activarea perfectă a lui SAHASRARA, fiinţa umană realizează că tot trecutul

pământului este aici, în natura noastră umană însăşi natura fiinţei umane implică un stadiu material şi un stadiu vital care au pregătit înflorirea mentalului său, şi un trecut animal care a modelat primele elemente ale umanităţii sale complexe. Noi nu putem să spunem că Natura materială a dezvoltat mai întâi, prin evoluţie, viaţa noastră şi corpul nostru, apoi mentalul nostru animal şi doar apoi a coborât un suflet în forma astfel creeată, deoarece aceasta ar presupune o prăpastie între suflet şi viaţă, între suflet şi mental, prăpastie care în realitate nu există fiindcă nu există corpuri fără suflet, nu există corpuri care să nu fie în sine o formă de suflet. Materia însăşi este o substanţă şi o putere a Spiritului şi ea nu ar putea exista altfel, căci nimic nu poate exista care să nu fie substanţă şi putere a Eternului (DUMNEZEU). Pentru cel cu SAHASRARA perfect activată, ceea ce este mut şi orb şi chiar brut, este Acela (DUMNEZEU) care nu este mai puţin decât existenţa umană conştientă şi rafinată ori decât existenţa animală. Toată această devenire infinită este o naştere a Spiritului în diferite forme = VA URMA=

AN V C 14 YOGA ŞI ASTROLOGIA (continuare la cursul nr. 12 AN V) AMESTECUL ELEMENTELOR SUBTILE SEMNELE DE FOC (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI). În general, focul se armonizează şi se amestecă cu uşurinţă tot cu focul sau cu aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) dar trebuie o mare toleranţă pentru a-l amesteca cu pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) şi apa (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR). CHAKRA dominantă activată în cazul semnelor (zodiilor) de Foc este MANIPURA CHAKRA. SEMNELE AERULUI (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI). Aerul se amestecă cu uşurinţă tot cu aerul şi cu focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) dar cere o mare toleranţă pentru a-l amesteca cu pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) şi cu apa (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR). CHAKRA dominantă activată în cazul semnelor (zodiilor) de aer este ANAHATA CHAKRA. SEMNELE PĂMÂNTULUI (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI). Pământul se amestecă cu uşurinţă tot cu pământul şi cu apa (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) dar implică o mare toleranţă pentru a-l amesteca cu focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) şi cu aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI). CHAKRA principală activată în cazul semnelor de pământ este MULADHARA CHAKRA SEMNELE DE APĂ (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR). Apa se amestecă cu uşurinţă tot cu apa şi cu pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) dar implică o mare toleranţă pentru a o amesteca cu focul (zodia

BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) şi cu aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI). CHAKRA principală activată în cazul semnelor de apă este SWADHISTHANA CHAKRA. O REMARCĂ IMPORTANTĂ În cazul în care o fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o fiinţă umană născută într-un semn de foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI), ea va trebui să-şi activeze prin urmare MANIPURA CHAKRA şi secundar ANAHATA CHAKRA pentru a crea astfel un element subtil, liant şi energia necesară de combustie. Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de pământ (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă fiinţă umană născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI), ea va trebui să activeze în principal ANAHATA CHAKRA şi secundar MANIPURA CHAKRA. Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă fiinţă umană născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI), ea va trebui să activeze în principal ANAHATA CHAKRA şi secundar MANIPURA CHAKRA, pentru a realiza o relaţie cât mai armonioasă. Dacă o fiinţă umană născută într-un semn da aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR), ea va trebui să activeze atunci în principal SWADHISTHANA CHAKRA şi secundar MULADHARA CHAKRA (pământul este elementul complementar la nivelul apei). Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o fiinţă umană născută tot într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR), ea va trebui să activeze atunci în principal SWADHISTHANA CHAKRA şi secundar MULADHARA CHAKRA. Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă fiinţă umană născută într-un alt semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI), ea va trebui să activeze atunci în principal ANAHATA CHAKRA şi secundar MANIPURA CHAKRA. Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de pământ (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR), ea va trebui să activeze atunci în principal SWADHISTHANA CHAKRA şi secundar MULADHARA CHAKRA. În mod similar se va proceda şi în cazul celorlalte combinaţii zodiacale. RELAŢIA FOC-FOC Când fiinţa umană născută într-un semn de foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) întâlneşte o altă fiinţă umană născută tot într-un semn de foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) rezultă energii subtile înflăcărătoare care, gradat, datorită rezonanţelor subtile angrenate, devin din ce în ce mai mari, mai calde, iar uneori chiar pot să declanşeze o combustie spontană care este capabilă să se consume pasional pe

ea însăşi, stingându-se dacă intensitatea ei este prea redusă sau iluminând şi conducând fiinţa umană în cauză către noi orizonturi. Aceasta face să se topească reţinerile, atitudinea glacială şi frica, gândurile negative. Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. RELAŢIA AER-AER Când fiinţa umană născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) întâlneşte o fiinţă umană născută tot într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI), remarcăm atunci că spontan există libertate totală de mişcare, care destul de des se manifestă la cei doi fără nici un fel de sentiment de constrângere ci dimpotrivă, acest amestec subtil apare la nivelul aurei, graţie acestei osmoze. La un moment dat, aceasta poate să determine un avânt extraordinar ce se amplifică la nivelul sferelor lăuntrice (mental, emoţional şi spiritual). În unele cazuri însă aerul devine stătut, datorită inerţiei şi atunci el poate fi poluat în lipsa vânturilor sau, cu alte cuvinte, în absenţa manifestării tendinţelor către transformare, în anumite situaţii, aerul poate chiar să biciuiască cu furia unei tornade. Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. RELAŢIA PĂMÂNT-PĂMÂNT Când fiinţa umană născută într-un semn de pământ (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) întâlneşte o altă fiinţă umană născută tot într-un semn de pământ (zodia TAURULUI. zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI), acest amestec se poate acumula cu uşurinţă într-un veritabil munte înalt de vigoare şi de bunăstare sau dimpotrivă, un asemenea amestec riscă să devină un deşert arid, aceasta evident în funcţie de direcţia pe care acest element (pământul) o ia. Starea de agitaţie între cei doi iubiţi poate atunci să dea naştere chiar unor tulburări sociale (influenţe în masă) sau cutremure, având ca repercusiuni chiar dezlănţuiri vulcanice Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. RELAŢIA APĂ-APĂ Când fiinţa umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) întâlneşte o fiinţă umană născută tot într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) nu mai apare aproape nici o rezistenţă şi atunci rezultă un curent subtil (fluid) continuu de inspiraţie care în final le orientează către oceanul infinit de iubire divină sau, dimpotrivă, alteori orientarea rezultantă poate fi de inspiraţie negativă (malefică), în acest caz rezultând mai mereu starea de mlaştină putredă în care unul dintre iubiţi caută să-l subordoneze pe celălalt. În general elementul subtil apă calmează setea dar în anumite situaţii ea se poate manifesta şi sub forma unei inundaţii distrugătoare. Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. RELAŢIA FOC-AER Aţâţând şi amplificând elementul subtil foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI), aerul (zodia GEMENILOR zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) poate să-l facă să ardă mult mai intens, aspect ce stimulează foarte mult entuziasmul, buna dispoziţie, pasionalitatea, dar suscită în cazul unor naturi umane neechilibrate pasiune, despotism şi furie. Prea mult foc subtil poate până la urmă să consume aproape în totalitate energia vitală a

aerului, astfel încât aceasta va fi mult epuizată iar atunci existenţa sa poate deveni penibilă. Prea mult aer, întocmai ca un vânt puternic, poate face să tremure flacăra (atunci când o copleşeşte), uneori reducând-o din ce în ce mai mult, până la o completă anihilare. Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. = VA URMA = SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuare la cursul nr.13 an V) Când am deschis cu adevărat porţile psihicului ni se dezvăluie un prim stadiu al conştiinţei cosmice. Dar acest psihic care creşte, conştiinţa-forţă care se individualizează şi devine din ce în ce mai compactă, strânsă în interior, nu este satisfăcută mult timp cu această formă individuală limitată, simţindu-se una cu Acela (DUMNEZEU), ea aspiră să fie vastă ca şi Acela, universală ca şi Acela, pentru a-şi regăsi astfel Totalitatea sa înnăscută. A fi şi a fi în mod plenar divini, acesta este scopul ultim pe care Natura îl urmăreşte cu noi; şi a fi în mod plenar divini, aceasta este tot ceea ce ni se cere. Noi avem nevoie de totalitate deoarece în realitate noi suntem Totalitatea; idealul care ne cheamă, ţelul care ne dirijează paşii nu este de fapt în faţa noastră; el nu ne trage ci ne împinge, el este permanent prezent înapoi şi înainte şi totodată există în interiorul nostru. Evoluţia este eterna înflorire a unei flori care a fost floare dintotdeauna. Fără această sămânţă, în fond, nimic nu s-ar fi mişcat, deoarece nimeni n-ar fi avut nevoie de nimeni - aceasta este în fond Nevoia (Necesitatea) Lumii. Aceasta este fiinţa noastră centrală care ne este revelată prin intermediul lui SAHASRARA. Ea este fratele nostru de lumină care răsare câteodată când totul pare a fi disperat; ea este memoria însorită care ne întoarce şi ne reîntoarce şi nu ne va lăsa nici un moment de odihnă până când nu-L vom regăsi pe DUMNEZEU. El este centrul nostru cosmic care ne este revelat prin intermediul lui SAHASRARA aşa cum psihicul este centrul nostru individual. Această fiinţă divină (ATMAN) centrală care ne este revelată prin intermediul lui SAHASRARA nu se situează undeva într-un punct; ea este în toate punctele; ea este în mod surprinzător în inima tuturor lucrurilor şi îmbrăţişează în acelaşi timp toate fiinţele şi toate lucrurile, ea este în mod suprem în interior, deasupra şi dedesubt şi peste tot - este un "punct gigant". Şi atunci când l-am găsit, totul este găsit, totul este acolo, sufletul adult îşi găseşte astfel originea. Fiul (ATMAN) redevine Tatăl (DUMNEZEU), care devenise Fiul şi care astfel redevine El-însuşi. Atunci pereţii care ţineau prizonieră fiinţa noastră conştientă - sunt pentru totdeauna doborâţi, răsturnaţi; întregul nostru sentiment de individualitate şi de personalitate este anulat, întreaga senzaţie de situare în spaţiu şi timp sau în acţiunea şi în legile Naturii, dispare; nu mai există ego, nu mai există persoană definită şi de definit, există doar conştiinţă, există doar pacea şi beatitudinea, devenim Nemurirea, devenim eternitatea, devenim Infinitul. Din sufletul individual nu rămâne atunci decât un imn de pace şi libertate, o beatitudine care vibrează undeva în Eternitate. Ne-am crezut mici şi separaţi unii de ceilalţi, un om alături de alt om în mijlocul lucrurilor separate şi am avut nevoie de această separaţie pentru a creşte sub carapacea noastră, căci altfel am fi rămas o masă nediferenţiată în plasma universală; un membru din mulţime, fără viaţă proprie. Prin această separare am devenit conştienţi; prin această separare suntem incomplet conştienţi şi suferim, căci suferinţa noastră este că suntem separaţi - separaţi de ceilalţi, separaţi de noi înşine, separaţi de lucruri şi de tot, deoarece suntem în afara singurului punct în care totul se reuneşte. Singurul mod de a rândui în mod armonios totul este de a redeveni pe deplin conştienţi şi aceasta este foarte simplu. Nu există decât o singură origine. Această origine este perfecţiunea

Adevărului ultim (care ne este revelată prin intermediul lui SAHASRARA) deoarece ea este singurul aspect care există cu adevărat. Exteriorizându-se, proiectându-se, dispersându-se, aceasta a produs tot ceea ce noi vedem şi nu vedem încă. Când am suferit destul, viaţă după viaţă, în această lungă evoluţie, după ce am crescut suficient pentru a înţelege că totul ne vine dinafară, de la o Viaţă mai mare decât a noastră, de la un Mental mai mare decât cel al nostru, de la o Materie mai vastă decât cea a noastră, universală, soseşte momentul să regăsim conştient ceea ce noi am fost în mod inconştient totdeauna - un Om divin universal; "De ce te limitezi? Să simţi că eşti în sabia care te loveşte ca şi în braţele care te iubesc, în îmbrăţişarea soarelui şi în dansul pământului, în tot ceea ce a trecut, tot ceea ce există acum şi tot ce se străduieşte să devină. Când, prin intermediul lui SAHASRARA poţi realiza cu adevărat că eşti infinit, toată această bucurie îţi este deschisă" (SRI AUROBINDO - Supraomul"). Unii se pot gândi că această conştiinţă cosmică ce ni se revelează prin intermediul lui SAHASRARA este un fel de super-imaginaţie poetică şi mistică, o pură subiectivitate fără suport practic. Dar, mai întâi, ar trebui să ne întrebăm ce înseamnă "subiectiv" şi "obiectiv", deoarece dacă noi considerăm aşa-zisul "obiectiv" drept criteriu unic al adevărului, această lume în întregime riscă să ni se prelingă printre degete, aşa cum nu încetează să o proclame arta, pictura şi chiar ştiinţa noastră în ultimii 50 de ani, lăsându-ne doar câteva rămăşiţe sigure. Este cert că friptura de viţel este pentru marea majoritate a oamenilor mai universal simţită şi deci mai obiectivă decât bucuria paradisiacă a ultimelor qvartete ale lui Beethoven; dar astfel noi am dezgolit lumea, nu am îmbogăţit-o. În mod real, opoziţia este falsă; subiectivul este uneori un stadiu avansat sau pregătitor al obiectivului; când toată lumea va experimenta, datorită activării adecvate a lui SAHASRARA, conştiinţa cosmică sau, mai simplu, bucuria inefabilă pe care ne-o transmite Beethoven prin intermediul muzicii, vom avea poate fenomenul obiectiv al unui univers mai puţin sălbatic. Yoghinii avansaţi nu au fost niciodată oameni care să se mulţumească cu reverii cosmice. Autenticitatea experienţei şi eficacitatea lor practică pot să fie verificate imediat printr-un test foarte simplu şi anume apariţia unui nou mod de cunoaştere, prin identificare perfectă cunoaştem un lucru sau o fiinţă deoarece suntem acel lucru sau acea fiinţă. Conştiinţa se poate deplasa fulgerător în orice punct al realităţii sale universale, ea se poate îndrepta asupra oricărei fiinţe, asupra oricărui eveniment şi-l poate cunoaşte imediat. În mod intim, tot aşa cum recunoaştem bătăile inimii, deoarece atunci totul se petrece în interior, fiindcă nimic nu mai este în afară şi separat; UPANISHADELE au spus demult acest lucru: "Când Acela (DUMNEZEU) este cunoscut, atunci totul este cunoscut" (SHANDILYA UPANISHAD) Primele simptome ale acestei noi conştiinţe care sunt în strânsă legătură cu activarea lui SAHASRARA sunt foarte palpabile: "începem prin a resimţi că ceilalţi fac şi ei parte din noi înşine, sau că sunt repetări diferite ale noastre, acelaşi eu modificat (în funcţie de KARMA sa) de Natură în alte corpuri. Sau cel puţin simţim că ei trăiesc într-un eu universal mult mai vast care devine de acum înainte propria noastră realitate superioară. De fapt atunci (în cazul activării intense a lui SAHASRARA) totul începe să-şi modifice natura şi aparenţa; experienţa noastră despre lume este radical diferită de cea pe care o are omul închis într-un eu personal. În cazul activării perfecte a lui SAHASRARA, începem, de asemenea, să cunoaştem lucrurile şi fiinţele umane cu care venim în contact printr-un alt fel de experienţă, mai directă, care nu depinde de mentalul exterior şi de simţuri. Totuşi, în cazul în care SAHASRARA nu este perfect activată, posibilităţile de eroare nu dispar, deoarece aceasta nu este posibil atâta timp cât mentalul, instrumentul traducător al cunoaşterii, mai rămâne, dar există o nouă modalitate mai vastă şi mai profundă de a trăi, de a vedea, de a cunoaşte, de a intra în contact cu lucrurile şi cu

fiinţele, iar graniţele cunoaşterii pot fi împinse la un grad aproape nelimitat. Acest nou mod de cunoaştere ce ni se dezvăluie prin intermediul activării intense a lui SAHASRARA nu este cu adevărat diferit de modul nostru anterior de cunoaştere; în realitate, în mod secret, toată experienţa, toată cunoaşterea, de orice fel ar fi ea, de la nivelul cel mai material până la înălţimile metafizice ultime, este o cunoaştere ce apare prin REZONANŢĂ şi identificare, noi cunoaştem pentru că, datorită proceselor complexe de REZONANŢĂ, suntem ceea ce cunoaştem. În cazul activării perfecte a lui SAHASRARA noi realizăm că de fapt adevărata cunoaştere nu se obţine doar prin gândire ci prin REZONANŢĂ. Această cunoaştere care apare în noi este ceea ce noi suntem şi ceea ce noi devenim. Fără această secretă identificare care apare în noi datorită REZONANŢEI, fără această totală unitate subiacentă, noi nu am putea cunoaşte nimic despre lume şi despre fiinţe; marele înţelept RAMAKRISHNA, strigând de durere şi sângerând sub loviturile de bici pe care le primea un om aflat lângă el, sau clarvăzătorul care ştie că un anume obiect se găseşte ascuns întrun anumit loc, yoghinul avansat care îşi vindecă discipolul bolnav prin transfer de energie curativă, subtilă la sute de kilometri distanţă sau marele yoghin SRI AUROBINDO care a împiedicat (OPRIT) să intre ciclonul în camera sa, sunt doar ilustrări frapante ale unor fenomene naturale de REZONANŢĂ; naturalul în aceste cazuri nu este separarea, distincţia, ci este unitatea indivizibilă a tuturor lucrurilor, fiinţelor şi energiilor subtile din MACROCOSMOS. Dacă fiinţele şi obiectele ar fi fost diferite de noi, separate de noi, dacă noi n-am fi în mod esenţial prin REZONANŢĂ inefabilă acel ciclon şi acel om, acea comoară ascunsă, acel discipol bolnav, nu numai că n-am putea acţiona asupra lor, dar nici nu le-am putea cunoaşte. Toate acestea şi multe altele ar fi pur şi simplu invizibile şi inexistente pentru noi. Doar cel asemănător poate cunoaşte, datorită REZONANŢEI CE SURVINE FULGERĂTOR, ceea ce este asemănător cu el; doar cel asemănător poate acţiona, prin angrenarea proceselor de REZONANŢĂ, asupra a ceea ce este asemănător cu el. Noi nu putem cunoaşte prin REZONANŢĂ decât ceea ce în realitate suntem (avem deja în noi). Nimic nu poate fi învăţat cu ajutorul inteligenţei care să nu fi fost deja cunoscut prin REZONANŢĂ în secret, în mod potenţial în sufletul care înfloreşte. Tot astfel, întreaga perfecţiune de care omul este capabil exterior nu este altceva decât realizarea eternei perfecţiuni a Spiritului divin care este în el. Noi cunoaştem prin inefabilă rezonanţă Divinul şi devenim Divinul deoarece noi suntem deja El prin natura noastră ultimă (ATMAN). Întreaga învăţătură este o revelaţie ce se manifestă în universul nostru lăuntric prin REZONANŢĂ; întreaga devenire este o înflorire. Descoperirea de sine este secretul; mijlocul şi procedeul sunt cunoaşterea de sine şi o conştiinţă din ce în ce mai largă care este în strânsă legătură cu gradul de activare (trezire) a lui SAHASRARA în microcosmosul fiinţei noastre Majoritatea ne-am separat de lume şi de fiinţe pe parcursul mileniilor evoluţiei noastre, ne-am individualizat, am solidificat câţiva atomi din acest mare Corp (al lui DUMNEZEU) şi am spus: "noi-eu" acţionând adeseori împotriva tuturor acelora în mod asemănător solidificaţi sub crusta egoistă; şi, simţindu-ne astfel în aparenţă separaţi, noi n-am mai putut vedea mai nimic din ceea ce era în noi, altădată, în marea Unitate-Mamă. Atunci noi am inventat ochii, mâinile, simţurile şi un mental pentru a reuni ceea ce noi am exclus din marea noastră Fiinţă şi astfel am crezut că fără aceşti ochi, fără aceste degete, fără acest cap, noi nu putem şti nimic; dar aceasta este de fapt iluzia noastră separatistă; cunoaşterea noastră indirectă prin identificare şi REZONANŢĂ acoperă şi ne ascunde recunoaşterea imediată fără de care ochii noştri, degetele noastre, capul nostru şi chiar microscoapele noastre nu ar putea percepe şi înţelege mai nimic. Uneori ochii noştri nu sunt organe de viziune, ci nişte organe de diversiune; şi când ochiul

Adevărului se deschide în noi prin intermediul activării lui SAHASRARA, atunci nu mai este deloc nevoie de aceste lornioane (ochelari plianţi cu mâner pe care îi folosesc mai ales femeile) şi nici de aceste cârje. Călătoria noastră evolutivă este în final o lentă recucerire a tot ceea ce noi am exilat (îndepărtat), o reluare a Memoriei; progresul nostru nu se măsoară prin suma invenţiilor noastre care încă sunt tot atâtea mijloace de apropiere artificială de ceea ce noi am îndepărtat, ci prin ansamblul integrat al lumii pe care o recunoaştem ca fiind noi înşine. Şi această este bucuria oceanică, ANANDA căci a fi tot ceea ce este, înseamnă a avea bucuria oceanică a tot ceea ce este. Prin activarea perfectă a lui SAHASRARA putem realiza beatitudinea miriadelor de miliarde care sunt una. Cum ar mai putea fi vreodată decepţionat, cum ar mai putea fi neliniştit cel care, cu ajutorul lui SAHASRARA. vede peste tot Unitatea?" (ISHA UPANISHAD). = VA URMA =

AN V C 15 YOGA ŞI ASTROLOGIA AMESTECUL ELEMENTELOR SUBTILE (continuare la cursul nr. 14 An V) RELAŢIA FOC-PĂMÂNT Apare totdeauna cât se poate de evident care dintre cele două elemente este mai puternic şi mai rezistent. Pământul (care în general predomină la cel născuţi în zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI), ca element subtil, rămâne acolo unde este, în afara cazurilor când va fi deplasat brusc şi fisurat printr-o explozie internă sau datorită forţelor exterioare. Focul (care în general predomină la cei născuţi în zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) îşi dirijează atunci propriul său curs şi aceasta îi poate ajuta să se ridice repede chiar până la cer. În alte situaţii, focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) poate să ardă pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI), calcinându-l, întărindu-l, inhibându-l şi golindu-l de vitalitate, fără a-l distruge vreodată complet. În acelaşi timp, pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) poate asista şi coopera cu elementul foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI), alcătuind un fundament stabil pentru flăcările sale. Totuşi, prea mult pământ (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) poate la un moment dat să înăbuşe chiar şi focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) cel mai puternic. Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. RELAŢIA FOC-APĂ Un mare foc subtil (care în general predomină la cei născuţi în zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI poate să deshidrateze sau să sece prin căldura sa excesivă o cantitate redusă de apă subtilă (care în general predomină la cel născuţi în zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR). Pe de altă parte, o foarte mare cantitate de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) poate stinge un foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) redus, anihilându-i flăcările.

Rezultă deci că, din instinct nativul la care focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) este slab ca manifestare, se teme de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) şi o respectă, dar şi viceversa. Fiecare dintre cele două dacă nu sunt foarte puternice pentru a interacţiona armonios, simt fiecare (mai ales în cazul unei diminuări ce există la APĂ sau FOC) în felul său pericolul constituit de faptul că ele pot să şi distrugă una pe cealaltă (cea puternică pe cea slabă). Rezultatul final în cazul acestei relaţii implică alegerea modalităţilor optime, voinţa şi aspiraţia de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. RELAŢIA PĂMÂNT-AER Pământul (care în general predomină la cei născuţi în zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) ca element subtil conţine întrucâtva aerul ( în general predomină la cei născuţi în zodia GEMENILOR, BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) şi are nevoie de acesta, însă aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI. zodia VĂRSĂTORULUI) nu conţine decât foarte puţin pământ subtil (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) şi tocmai de aceea nu-i simte nevoia. Pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) element subtil este obligat să rămână acolo unde se află şi nu se mişcă decât sub efectul unui cutremur, erupţie vulcanică sau, dată este impulsionat în mod adecvat de anumite forţe subtile exterioare. Aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) este liber de asemenea constrângeri şi se deplasează cu uşurinţă pe deasupra pământului (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) după cum vrea, fără ca să poată schimba prea mult pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI), nereuşind în acelaşi timp nici să rămână mult timp în acelaşi loc. Pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) este indiferent faţă de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) şi poate chiar să-i ignore existenţa, până când un vânt violent îl dinamizeze la suprafaţă, spulberându-l şi afânându-l. Rezultatul final în cazul acestei relaţii este totuşi determinat de alegerea şi aspiraţia, care incumbă în părţi egale fiecăreia dintre cele două fiinţe în cauză. RELAŢIA PĂMÂNT-APĂ Apa (care în general predomină la cei născuţi în zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) ca element subtil îşi caută locul şi chiar albia şi adeseori şio găseşte în pământ (care în general predomină la cei născuţi în zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) în care îl pătrunde îl străbate şi-l uneşte aspect care este o imensă binefacere pentru acest element subtil, deoarece numai pătrunderea apei (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) îl permite pământului (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) să dea naştere precum o mamă la tot felul de aspecte, energii şi fenomene binefăcătoare. Fără a fi modelat, vitalizat, udat şi îmbogăţit de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR), pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) rămâne întrucâtva sec şi inutil. În absenţa pământului (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI. zodia CAPRICORNULUI) pe care să-l ude, apa (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) se scurge fără ţel şi este întrucâtva inutilă. Aceste două elemente subtile au fost concepute pentru a avea fiecare o intensă nevoie una de cealaltă. Cu toate acestea. prea multă apă (excesul) (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) poate să schimbe pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) în noroi sau într-un nisip mişcător iar prea puţină apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR), atunci când energia pământului este foarte mare, poate să se piardă destul de

repede, dispărând astfel în masele avide ale pământului ( zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI). Reuşita acestei relaţii este determinată prin aspiraţie şi prin alegerea modalităţilor optime care incumbă în părţi egale fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. RELAŢIA APĂ-AER Aerul subtil (zodia GEMENII OR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) pătrunde elementul subtil al apei (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR), îl agită, îl tulbură, îl face să dea naştere valurilor de dorinţă apoi brusc se duce. Aceasta este în general o infiltrare faţă de care apa subtilă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) nu poate face nimic. Atunci când apa subtilă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) pătrunde aerul subtil (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI), ca element predominant, sub forma umidităţii, îl face mult mai greu. Acest proces se întâlneşte de asemenea la nivelul întregii naturi, sub forma eliberării binecuvântate a ploii. Aerul subtil (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) nu poate să împiedice această pătrundere de către apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) Reuşita acestei relaţii este determinată prin aspiraţie şi prin alegerea modalităţilor optime care incumbă în părţi egale fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză. Semnificaţia influxului sau altfel apus a energiilor subtile planetare Soarele. Indică energia vitală, raţiunea, forţă fizică şi psihică, capacitatea de automulţumire, nevoia de putere afectivă şi de afirmare socială. Influxul subtil solar dă forţă de dominare şi comandă. Acest influx subtil guvernează în special zodia LEULUI. Luna. Reprezintă iraţionalul instinctualul. subconştient. La femeie, simbolizează personalitatea accentuată, aspect care nu este sesizat la persoanele din zodia Leului sau care au Soarele puternic aspectat la naştere. La bărbat indică ataşamentul constant faţă de mamă ca fiind caracteristic şi care va condiţiona într-un anume mod legăturile sale cu toate celelalte femei. Influxul subtil lunar controlează, de asemenea, fecunditatea şi chiar ciclul menstrual care, prin intermediul acestui influx, sunt reglate în mod precis. Nu este deloc întâmplător faptul că o femeie poate să rămână însărcinată în cazul unui contact sexual cu ejaculare, numai atunci când poziţia Lunii în cerul său de naştere este identică ca unghi cu Soarele. Luna guvernează zodia CANCERULUI. Mercur. Este considerat drept vehiculul sau suportul forţelor subtile superioare, binefăcătoare cosmice. Indică inteligenţa, capacitatea de comunicare, fie prin vorbire, fie prin scris, mobilitatea corpului, mimica, contactele culturale şi relaţiile sociale superioare, prietenii sau asociaţi tineri sau foarte tineri. Mercur guvernează zodiile GEMENILOR şi FECIOAREI. Venus (Simbolul lui VENUS indică feminitatea) Reprezintă tot ceea ce nu este raţional, sau cu alte cuvinte inteligenţa intuitivă în starea sa pură, dar cu toate acestea pr logică. Intuiţia este foarte puternică în cazul predominanţei acestui influx subtil. Energia sa subtilă este considerată drept alimentatoarea sau suportul erotismului şi a senzualităţii într-o formă rafinată şi net superioară celei instinctuale şi animalice care în general predomină în cazul influxului subtil lunar. Influxul subtil venusian este de asemenea influxul nutriţiei pentru care valorile sunt necesare pentru procurarea celor în esenţă necesare trupului şi hrănirii în general. Venus guvernează zodiile TAURULUI şi BALANŢEI. Marte. (Simbolul lui MARTE indică masculinitatea}. Influxul subtil al lui MARTE reprezintă virilitatea, masculinitatea, agresivitate, expansiunea, fie pozitivă, fie negativă, curajul,

violenţa, dezlănţuirea pasională, frenetică, temeritatea, nevoia de polemică. Un Marte frumos aspectat în astrograma noastră ne poate ajuta, echilibrându-ne destinul; însă atunci când el este prost aspectat îl poate face pe nativ să acţioneze împotriva intereselor sale determinându-l să se autodistrugă. Influxul subtil marţian interior, malefic poate cauza accidente, porniri criminale şi în general împinge fiinţa umană către acţiuni malefice. Sublimat şi rafinat în mod constant, acest influx conferă fiinţei umane inteligenţă pătrunzătoare dublată de o forţă realizatoare sau, cu alte cuvinte, capacitate de aplicare practică. Marte controlează zodiile BERBEC şi SCORPION. Jupiter. Simbolizează puterea spirituală, elevarea la niveluri deosebite, demnitatea socială sau puterea consacrării în general. În cazul unei femei, JUPITER bine aspectat indică prestigiu şi elevare constanta. În aspectele sale negative, influxul jupiterian o poate însă face pe fiinţa în cauză lacomă, avidă de hrană mai mereu flămândă, nevrotică, cu tendinţe isterice şi vampirice Jupiter guvernează zodia SĂGETĂTORULUI şi parţial zodia PEŞTILOR. Saturn. Influxul subtil al lui SATURN reprezintă în general probele şi încercările de tot felul care apar în viaţă, împreună cu obstacolele pe care trebuie să le depăşim în luptă pentru evoluţie. Influxul său subtil face fiinţa umană să fie extrem de pesimistă, dar şi foarte răbdătoare. Acest influx subtil face fiinţa umană să treacă prin probele cele mai dificile. Influxul subtil al lui SATURN face, de asemenea. să apară tentaţia apelării la forţele malefice, a fuziunii şi angrenării energiilor distructive ale morţii şi în general la tot ceea ce ţine de distrugere prin putrefacţie. Consideraţia celorlalţi în cazul unei aspectări binefăcătoare creşte extraordinar de mult, deoarece influxul subtil sublimal al lui SATURN conferă fiinţei umane forţa morală necesară evoluţiei, capacitate neobişnuită de discriminare, sesizarea valorilor autentice şi o remarcabilă putere de detaşare. Influxul subtil saturnian guvernează zodiile CAPRICORN şi VĂRSĂTOR. Uranus. Acest influx subtil reprezintă înainte de toate mai ales ceea ce este nou, neobişnuit şi extraordinar; indică în orice direcţie revoluţia, transformarea radicală prin răsturnarea oricărei ordini rigide şi realizarea progresului. Psihic, reprezintă trecerea de la o fază la alta, de la un plan la celălalt, punctul nodal sau răscrucea şi este strâns legat de acea capacitate rară de a trece rapid şi de a te adapta de la un mod de viaţă la unul cu totul nou şi diferit, realizând astfel o transcendere evolutivă. Uranus guvernează zodiile VĂRSĂTOR şi CAPRICORN. Neptun. Descoperită recent, această planetă simbolizează energia subtilă, primară, obscură şi secretă, care controlează masele sau mulţimile. Indică forţa misterioasă de dominare asupra mulţimilor conferă extraordinare puteri fascinatorii sau CHARISMATICE. îi face să fie faimoşi şi marii oameni politici sau artiştii celebri. Arată, de asemenea, contactul cu energiile subtile esenţiale ale invizibilului şi totodată îi permite fiinţei umane în cauză să rămână în contact mai mult sau mai puţin conştient cu alte dimensiuni sau lunii paralele Ocultismul, misteriosul, bizarul, neobişnuitul ţin de acest influx subtil Neptun guvernează zodiile PEŞTI şi VĂRSĂTOR Pluton. Descoperit în 1930, acest influx rămâne încă pentru mulţi un insondabil mister. Reprezintă contactul cu energiile subtile, colective sexuale sau creatoare, erotismul desfăşurat în cele mai stranii moduri. Reprezintă totodată nivelul de evoluţie şi creativitate colectivă, indicând totodată şi modul în care fiinţa umană devine conştientă de valorile şi problemele unei epoci. Controlează orientările sociale, tendinţele politice, mişcările, polarizând mulţimile. Este semnificativ că din 1970 se găseşte şi a rămas în BALANŢĂ iar acest tranzit a corespuns în mod semnificativ" naşterii mişcării pesimiste în lume", care se adaptează BALANŢEI, tipică pentru

raportul între sexe. Pluton guvernează parţial zodia BERBECULUI şi integral zodia SCORPIONULUI. DICŢIONAR TEMPERAMENT - Ansamblu de rezonanţe predominante în microcosmosul fiinţei umane care sunt remarcate sub forma unor caracteristici afective care, prin preponderenţa lor, definesc datorită condiţionărilor şi OBIŞNUINŢELOR o individualitate, atât în ceea ce priveşte modul sau specific de a experimenta anumite trăiri cât şi aceea în care ea reacţionează în general la ele. Cu alte cuvinte, Personalitatea este tot ceea ce omul a dobândit sau a adoptat după naştere, deci tot ceea ce omul îşi imaginează că este adevărat sau ar trebui să fie adevărat cu privire la sine. Cuprinde, de asemenea, toate iluziile pe care şi le face omul despre el însăşi. Modul de a reacţiona la trăiri constituie, în temperamentul unei fiinţe, ceea ce se cheamă ritmul său psihic. Acest ritm se exprimă la fel de bine atât în percepţiile sensibile cât şi în manifestările mentale (intelectuale) şi, în primul rând, în viteza mai mare sau mai mică a mişcărilor, ca şi în ritmul special în care acestea (mişcările) se desfăşoară. Există raporturi foarte precise între temperamentul unei persoane şi structura ei corporală, raporturi determinate de influenţele hormonale şi umorale (atât glandele endocrine, în corelaţie cu centrii subtili de forţă, CHAKRA-ele, cât şi marii ganglioni intra-abdominali care împreună cu toate ţesuturile (datorită rezonanţelor personale cu anumite energii subtile din MACROCOSMOS) participă la chimismul organic). Temperamentele se pot împărţi în două grupe principate: CICLORIMICE şi SCHIZOTIMICE. Tonalitatea psihică a fiecărui temperament oscilează între cei doi poli opuşi: la ciclotimici, aceşti poli sunt bucuria şi tristeţea; la schizotimici, ei sunt sensibilitatea şi răceala. La aceste două mari grupe de temperamente, corespund tipologii (structuri) corporale precise Astfel, ciclotimicii corespund tipului PICNIC iar schizotimicii tipurilor ATLETIC şi ASTENIC. Tipul PICNIC prezintă în general o structură şi scundă, îndesată, o faţă rotundă, plină, cu un ten proaspăt. Capul, pieptul, şi abdomenul sunt mari, umerii apropiaţi. Capul se sprijină pe un gât scurt, îndesat şi este ţinut puţin în faţă. Adesea, ciclotimicul are o chelie precoce, în timp ce pilozitatea de pe restul corpului este destul de abundentă. Tipul ATLETIC este în general subţire, cu extremităţile lungi, pieptul larg şi musculos. Partea inferioară a corpului este uneori subţiată. Bazinul este strâmt şi picioarele subţiri. Capul este ferm şi se sprijină pe un gât înalt. Muşchii sunt acoperiţi de o piele elastică, fără prea multă grăsime. Tipul ASTENIC se caracterizează printr-un trunchi întro oarecare măsură cilindric, prezintă o cutie toracică strâmtă şi alungită şi are umerii apropiaţi. Extremităţile şi gâtul par la acest tip alungite. Oasele, muşchii şi pielea sunt delicate, subţiri şi slabe. Capul este mic, cu nasul alungit şi ascuţit, bărbia este aplecată şi retrasă iar profilul este ascuţit. Temperamentul ciclotimicilor are un ritm psihic

oscilând între mobilitate şi toropeală. Cel al schizotimicilor oscilează între bruscheţe şi indolenţă. La ciclotimici, un anumit ritm psihic corespunde aproape totdeauna unei anumite tonalităţi psihice. O combinaţie de veselie şi mobilitate caracterizează tipurile hipomaniace; o tendinţă către depresie asociată cu lentoare caracterizează temperamente flegmatice. La schizotimi nu se observă raporturi atât de strânse: hipersensibilii pot prezenta o mare toropeală în modul de a gândi şi de a voi şi se remarcă adesea la ei o mobilitate capricioasă mai ales la indolenţii reci. Tabelul următor prezintă o sinteză esenţială a tipurilor ciclotimice şi schizotimice: APTITUDINI SPECIALE APTITUDINI POEŢI

CICLORIMICI -REALIŞTI -UMORIŞTI

SAVANŢI

-ATRAŞI DE CONCRET -EMPIRICI DESCRIPTIVI

CONDUCĂTORI

-INIŢIATORI RIGUROŞI -ORGANIZATORI ÎNDRĂZNEŢI -NEGOCIATORI INTELIGENŢI

SCHIZOTIMICI -PATETICI -ROMANTICI -ARTIŞTI AI FORMEI -LOGICIENI PRECIŞI -SISTEMATICI -METAFIZICIENI -IDEALIŞTI PURI -DESPOTICI ŞI FANATICI -CALCULAŢI ŞI RECI

= VA URMA=

AN V C 16 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuate la cursul nr. 14 AN V) Înainte de a atinge prin intermediul trezirii plenare a lui SAHASRARA planul supramental, care este începutul emisferei superioare a existenţei, aspirantul la desăvârşire spirituală va traversa gradat diferite - niveluri (straturi) mentale sau lumi, pe care marii yoghini le-au numit în ordine ascendentă respectiv; nivelul superior, mental Iluminat, mental intuitiv şi supermental (acesta din urmă nu trebuie să fie confundat cu Supraconştientul). Desigur că, dacă dorim, putem folosi şi alţi termeni. De fapt aici este vorba de patru zone ce au fiecare o frecvenţă de vibraţie specifică corespunzătoare unor realităţi experimentale foarte diferite care fi verificate de către toţi aspiranţii care au capacitatea şi puterea de a întreprinde această ascensiune în mod conştient. Teoretic am putea spune că aceste patru zone ale conştiinţei fac parte din Supraconştient,

spunem "teoretic" pentru că este evident faptul că linia de demarcaţie a Supraconştientului este diferită în funcţie de fiecare individ. Pentru unii, în mod firesc mentalul superior şi mentalul iluminat nu sunt deloc supraconştiente, ci fac parte din conştiinţa lor normală în timpul stării de veghe. În schimb pentru alţii, care sunt insuficient evoluaţi, chiar şi simpla posibilitate de a raţiona este un stadiu al dezvoltării interioare încă îndepărtat. Altfel spus, linia supraconştientă tinde să se retragă pe măsură fiinţa umană evoluează. Dacă supraconştientul este trecutul nostru evolutiv, Supraconştiinţă este viitorul nostru evolutiv. Astfel, graţie evoluţiei spirituale, vechiul nostru Supraconştient este integrat treptat în conştiinţa noastră obişnuită ce există în starea de veghe. Nu vom vorbi aici despre ce sunt în sine aceste planuri superioare de conştiinţă independent de om; fiecare dintre ele este o lume de existenţă mai vastă mai activă decât Pământul nostru, iar limbajul nostru mental nu este deloc potrivit pentru a le descrie- ar trebui simultan o exprimare de înţelept vizionar şi de poet, sau cu alte cuvinte "o altă limbă" cum spunea Rimbaud. Această tentativă a fost realizată de yoghinul Sri Aurobindo în SAVITRI, epopeea sa poetică: "Lumi după lumi pline de un oceanic extaz şi de culori mirifice Precum milioane de nuferi purtaţi de o singură tulpină, Urcă din vibraţie în vibraţie spre o înaltă şi secretă Epifanie". Putem spune însă ce aduc cu adevărat omului aceste planuri (sferei de beatitudine şi conştiinţă şi putem remarca într-adevăr cum fuziunea (REZONANŢA) cu ele ne transformă viziunea asupra lumii, numai atunci când datorită aspiraţiei intense, ne ridicăm până la ele. Mentalul obişnuit, pe care în general îl cunoaştem cu toţii, vede (sesizează) lucrurile şi fenomenele pas cu pas, succesiv, linear, deoarece, cu rare excepţii, el nu poate face salturi, fiindcă aceasta i-ar fisura fulgerător logica şi atunci el nu s-ar mai recunoaşte pe sine, catalogând acele realităţi EXTRAORDINARE ca fiind iraţionale fără şir, neclare. El nu poate vedea mai mult de un lucru sau un fenomen o dată, altfel el ar spune că lucrurile sau fenomenele sunt contradictorii. El nu poate admite un adevăr sau un fapt în câmpul conştiinţei sale, fără a respinge automat tot ceea ce nu este acel adevăr sau fapt analogic vorbind, el este ca un obturator care nu filtrează decât o imagine, una singură odată. Pentru el, tot ceea ce nu figurează pe micul său ecran momentan este eroare, minciună şi întuneric. El funcţionează ca un sistem inexorabil, antinomic: alb-negru, adevăr-eroare, Dumnezeu-Satana şi înaintează întocmai ca un măgar pe un drum, care vede un smoc de iarbă, NUMAI după altul. Mentalul obişnuit decupează în general bucăţele de timp şi spaţiu. Cu cât coborâm mai mult pe scara conştiinţei, această trăsătură se accentuează; pentru un scarabeu putem presupune că tot ceea ce îi traversează mărunta sa cale iese din viitor - din dreapta îi taie (întretaie) linia prezentului său şi apoi intră în trecut prin stânga, trecătorul care păşeşte peste el cu un picior de o parte, iar cu celălalt de cealaltă parte va fi deodată şi în stânga şi în dreapta; miraculos şi totodată iraţional, el va părea că au un picior în adevăr şi celălalt în minciună, ceea ce (pentru scarabeu) nu este posibil şi prin urmare pentru el omul nu există, sau altfel spus, este imposibil din punctul de vedere a scarabeului. Pentru noi oamenii, obturatorul mental este un pic mai larg, viitorul şi trecutul nu sunt plasate la dreapta şi la stânga în spaţiu, ci sunt ieri şi mâine în timp - faţă de scarabeu noi câştigând noţiunea de timp. Dar, superioară acesteia, există o altă conştiinţă supramentală, care poate lărgi şi mai mult obturatorul câştigând timp în plus; ea vede, ATUNCI simultan prezentul, trecutul şi viitorul, alb-negru, adevărul şi ceea ce este numit convenţional eroare, binele şi ceea ce este numit convenţional rău, da şi nu, căci în realitate toţi opuşi sunt rezultatul unei anumite decupări a timpului.

Spunem uneori datorită ignoranţei noastre că ceva este "rău" pentru că nu vedem încă binele pe care "acel CEVA" îl pregăteşte şi a cărui jumătate este, numim, pripindu-ne, ceva "minciună" fiindcă nu am avut încă timp să vedem nufărul crescând din noroi, spunem că ceva este "negru", dar de fapt ziua noastră este "neagră", pentru cel care nu mai vede Lumina. Eroarea noastră însoţeşte în mod necesar adevărul, "nu" este jumătatea inseparabilă a lui "da", albul şi negru ca şi întregul curcubeu, sunt doar forme diferite ale unei singure lumini, care se dezvăluie puţin câte puţin; nu există contrarii ci doar aspecte complementare (care se COMPLETEAZĂ reciproc). Toată Istoria ascensiunii conştiinţei este istoria unei gradate dezoblurări şi a trecerii de la o conştiinţă îngustă, liniară şi contradictorie la o conştiinţă vastă şi globală. Marii yoghini definesc termenul "global", numind Supramentalul emisfera superioară a conştiinţei, căci adevărul aşa-zis superior nu este rupt de pământ, fiindcă el nu poate fi ÎN REALITATE întreg fără jumătatea sa inferioară. Susul nu anulează Josul, el îl împlineşte, atemporalul nu este contrar temporalului. după cum două braţe care îmbrăţişează cu dragoste nu sunt deloc contrare fiinţei îmbrăţişate. Secretul dezvăluit prin intermediul lui SAHASRARA este tocmai posibilitatea de a descoperi oricând atemporalul chiar în sânul temporalului, Infinitul în finit, realizând astfel PLENAR totalitatea rotundă a lucrurilor şi fenomenelor fie chiar şi în cel mai nesemnificativ fragment, fără această divină descoperire realizată cu ajutorul lui SAHASRARA nimeni nu este îmbrăţişat şi nimeni nu îmbrăţişează nimic. Abia atunci noi îl îmbrăţişăm pe Cel (DUMNEZEU) care permanent ne îmbrăţişează. Ascensiunea gradată a conştiinţei nu este numai istoria unei cuceriri a timpului, el este de asemenea cucerirea bucuriei oceanice, a iubirii pline de înţelepciune, a dilatării în NEMĂRGINIRE a fiinţei noastre. Nivelurile (treptele) evoluţiei inferioare nu se mulţumesc să decupeze doar bucăţele de timp şi spaţiu, ci ele decupează tot. O "lege a fragmentarii" crescânde conduce coborârea conştiinţei de la spirit la atom, fragmentarea bucuriei, fragmentarea iubirii şi a puterii şi, firesc, toate acestea fac să apară fragmentarea conştiinţei. Şi a viziunii, totul se descompune într-o viermuială de mici tropisme, astfel apare o pulbere de "conştiinţă somnambulă", care este deja o inconştientă căutare a Luminii sau poate o palidă amintire a Fericirii. Semnul general al acestei coborâri este o diminuare din ce în ce mai accentuată a puterii intensităţii: intensitatea existenţei, intensitatea conştiinţei, intensitatea forţei, intensitatea fericirii din lucruri şi intensitatea bucuriei de a exista. Atunci când ne ridicăm (ascensionăm din nou) către nivelurile superioare, supreme, aceste intensităţi cresc gradat şi ne permit să trăim extazuri de o intensitate copleşitoare. MENTALUL OBIŞNUIT Cu ajutorul lui SAHASRARA în mod armonios activată, noi realizăm că ceea ce ne permite să facem diferenţa între un plan de conştiinţă şi un altul este în mod esenţial calitatea luminii, sau calitatea vibraţiilor. Dacă plecăm de la propriul nostru nivel evolutiv şi privim conştiinţa sub aspectul său de lumină, din care derivă toate celelalte, mentalul obişnuit apare pentru ochiul care vede ca o mulţime de mici puncte sau noduri vibratorii aproape întunecate, pe un fond cenuşiu. El se aseamănă, analogic vorbind, cu un nor de musculiţe care se învârt în jurul capului oamenilor şi care, în general vorbind, reprezintă cele "1001" de gânduri ale lor, ele pleacă şi vin (generează în noi şi în afara noastră ANUMITE REZONANŢE), se învârt, trec de la unul la altul şi, datorită afinităţilor existente generează, prin REZONANŢĂ EFECTE. Din timp în timp, o mică strălucire de lumină coboară de sus, o mică bucurie, o mică flacără de iubire, care dansează în acest cenuşiu. Dar acest "fond neutru" - cum îl numesc marii yoghini - este atât de greoi şi de lipicios, încât absoarbe totul, decolorează totul, trage totul în jos conform gravitaţiei lui obscure, în general noi suntem incapabili să suportăm mai mult timp bucuria sau suferinţa, suntem incapabili să suportăm prea multă lumină, totul la noi este mic, spasmodic, se stinge

repede. Şi totul este supus la mii de condiţionări în cazul mentalului obişnuit. MENTALUL SUPERIOR Tot cu ajutorul lui SAHASRARA în mod armonios activată noi realizăm ce este şi cum se manifestă MENTALUL SUPERIOR. Acest nivel apare în general frecvent la filozofi sau gânditori. Mentalul superior este deja mai puţin opac şi este mai liber decât mentalul obişnuit. Fondul său auric predominant nu este chiar atât de gri sau, în cazul său, griul are o tentă albăstruie, iar micile sale străfulgerări de lumină nu sunt înghiţite atât de repede; aceste străfulgerări sunt mai mari, mai intense, mai frecvente. Fericirea, în cazul său, tinde să dureze mai mult, iubirea, în cazul mentalului superior, ajunge să fie mai cuprinzătoare. Aceste trăiri sunt acum mai puţin dependente de nenumăratele condiţionări ale nivelurilor inferioare; aici începem să ştim ce sunt fericirea şi iubirea în sine, fără nici o cauză. Dar chiar şi aici lumina este rece, un pic dură. Încă este vorba de o substanţă şi o energie mentală oarecum grea, care apucă lumina de sus şi apoi o dizolvă în propria substanţă, cel mai adesea acoperind-o cu un strat apăsător, fără să-şi dea seama, şi în general nu înţelege cu adevărat lumina primită decât la sfârşit, când a fost diluată, logicizată şi fragmentată în pagini scrise, cuvinte sau idei. De altfel, "paginile" sau "paragrafele" mentalului superior sunt cel mai adesea bazate pe un singur punct de lumină sau pe un număr mic de asemenea puncte, pe care el le-a cuprins, acestea sunt uneori concluzia sa înainte să fi primit picătura de intuiţie, pe care a înghiţit-o repede şi pe parcurs el se străduie să elimine tot ceea ce ar putea contrazice această concluzie. Cu siguranţă, mentalul superior se poate deschide spre planuri mai elevate pentru a putea primi bucuria de acolo, dar este evident că altitudinea sa normală nu este înălţimea luminii, substanţa sa mentală fiind făcută parcă pentru a descompune lumina. El începe să înţeleagă atunci când a explicat sau altfel spus atunci când şi-a explicat. = VA URMA =

YOGA ŞI ASTROLOGIA (continuare la cursul nr. 15 AN V) SINTEZĂ - TIPOLOGII MORFO-FIZIO-PSIHIICE (după constituţia corporală asociată cu predispoziţia psihopatologică) TIPOLOGIE PICNIC -constituţie orizontală, scund, sistem osteomuscular plăpând, faţă rotundă, ten fin, strat de grăsime la suprafaţa trunchiului, trunchi cu formă generală de butoi ASTENIC -constituţie verticală, trunchi cilindric, sistem osteomuscular firav. Variantă extremă a tipului leptosom (astenic). ATLETIC -bună dezvoltare musculară, trunchi piramidal cu baza mare în sus

TEMPERAMENT CICLOTIMIC: -hipomaniac (vesel, mobil); -sintonic (realist, umorist benign); - greoi (dintre ei se recrutează psihotici maniaco-depresivi; adaptare pasivă, submisie, extroversie). SCHIZOTIMIC: -hiperestezic (iritabil, idealist, delicat, interiorizat); -intermediar (rece, energic, calm. aristocrat); -anestezic (rece, nervos, solitar, indolent, eronat, obtuz) (dintre ei se recrutează mai frecvent schizofrenii, adaptare activă, introversie)

SEMNIFICAŢIA FUNDAMENTALĂ ŞI CARACTERISTICILE CELOR 12 SEMNE ZODIACALE 1) ASPECTUL BINAR. Zodiacul poate fi împărţit în două grupe de semne: a) SEMNELE ÎN GENERAL POZITIVE (MASCULINE, YANG (+)): BERBECUL, GEMENII, LEUL, BALANŢA, SĂGETĂTORUL şi VĂRSĂTORUL; b) SEMNELE ÎN GENERAL NEGATIVE (FEMININE, YIN (-)): TAURUL, RACUL, FECIOARA, SCORPIONUL, CAPRICORNUL şi PEŞTII. Semnele pozitive corespund în general constituţiei de formă atletică şi mai degrabă subţiri şi tipurilor de temperament schizotimic. Semnelor negative le corespund în general formele de constituţie picnică şi tipurile de temperament ciclotimic. Această schemă binară este foarte utilă pentru a aprecia poziţia în semne a Ascendentului, Lunii şi planetelor predominante. Din punct de vedere psihologic, există următoarele corespondente: SEMNELE POZITIVE, PREDOMINANT YANG (+); CALITĂŢI: conştiinţa de sine, rapiditate, energie, curaj. DEFECTE: vanitate, afectare, supraestimarea eului, precipitare, violenţă, brutalitate, temeritate deplasată sau fanfaronadă. SEMNELE NEGATIVE, PREDOMINANT YIN(-); CALITĂŢI: discreţie, calm, răbdare, seriozitate, tenacitate, reţinere, diplomaţie. DEFECTE: lipsă de încredere în sine, apatie, neglijenţă, inactivitate, anxietate încăpăţânare, gânduri ascunse, lipsă de caracter, spirit cârcotaş. TABEL SINTETIC COMPARATIV SEMNELE POZITIVE (YANG (+)) EGOCENTRIST IMPULSIV TINDE SĂ SE PUNĂ ÎN FAŢĂ" ENERGIC VIOLENT EXCITABIL VESEL IMPULSIONEAZĂ (ÎMPINGE DE SPATE)

SEMNELE NEGATIVE (YIN(-)) UŞOR ADAPTABIL TEMPORIZATOR TINDE SĂ ACŢIONEZE DIN UMBRA DUR DIPLOMAT SENIN TRIST ASPIRĂ, ATRAGE

2) "ASPECTUL TERNAR". Zodiacul mai poate fi împărţit în trei grupe de câte patru zodii: Zodiile cuprinse într-o astfel de grupare sunt dispuse pe cercul zodiacal în pătrat (90) sau în opoziţie (180 ). Aceasta este schema clasică în cruce (de origine indiană probabilă). Se disting astfel 3 cruci zodiacale: a) CRUCEA CARDINALĂ: BERBECUL, RACUL, BALANŢA şi CAPRICORNUL. b) CRUCEA FIXĂ: TAURUL, LEUL, SCORPIONUL, VĂRSĂTORUL c) CRUCEA MUTABILĂ (sau dublă): GEMENII, FECIOARA, SĂGETĂTORUL, PEŞTII. Aceste 3 grupe reprezintă triplul acord al noţiunilor: Dinamic, Static, Labil (Echilibru

dinamic). Din punct de vedere psihologic, ele reprezintă repartizarea psihismului între cele 3 aspecte ale fiinţei psihice: Voinţă, Sentiment, Raţiune. a) CRUCEA CARDINALĂ reprezintă în general proprietăţile dinamice, active (+) corelate cu RAJAS GUNA. Din punct de vedere psihologic arată voinţă orientată spre viitor. Din punct de vedere corporal, ea priveşte ansamblul metabolismului (funcţiile de schimbare şi regenerare continuă a elementelor constituente ale corpului). CALITĂŢI: voinţă, ambiţie, iniţiativă, acţiune rapidă. DEFECTE: lipsă de perseverenţă, nelinişte, grabă, schimbări subite şi neaşteptate b) CRUCEA FIXĂ reprezintă în general o atitudine statică, pasivă, conservatoare (-) corelată cu TAMAS GUNA. Din punct de vedere psihologic, ea corespunde sentimentului, emoţiei, sensibilităţii. Din punct de vedere corporal, ea este legată de glandele endocrine precum şi de activitatea inimii şi de sistemul circulator. CALITĂŢI: perseverenţă, răbdare, constanţă, dorinţe şi emoţii puternice. DEFECTE: duritate, orgoliu, pasiuni foarte puternice c) CRUCEA MUTABILĂ (DUBLĂ) corespunde în general noţiunii de echilibru dinamic, sinteză, neutralitate (0), SATTVA GUNA Din punct de vedere psihologic, se consideră că ea caracterizează aspectul intelectual. Din punct de vedere corporal ea este corelată cu sistemul nervos şi cu aparatul respirator CALITĂŢI: vivacitatea înţelegerii, mobilitate şi fluenţă mentală, discernământ inteligent, spirit subtil, rafinat. DEFECTE: instabilitate, divagare mentală, lipsă de impetuozitate, nervozitate, indecizie, simţ imitativ. 3) ASPECTUL CUATERNAR. Acest mod de grupare a zodiilor (patru grupe de câte trei zodii) corespunde unei repartiţii după tipul de temperament. Pe cercul zodiacal, semnele zodiacale din fiecare astfel de grupă formează un triunghi echilateral; ele sunt toate fie semne pozitive (YANG,(+)), fie negative (YIN,(-)) ceea ce le dă o comuniune de temperament. Astfel grupele semnelor pozitive (masculine) corespund formelor active de temperamente (sanguin sau coleric); subgrupele semnelor negative (feminine) corespund formelor pasive de temperamente (flegmatic sau melancolic) a) Primul triunghi cuprinde semnele de FOC (TEJAS TATTVA): BERBECUL,LEUL şi SĂGETĂTORUL (semne pozitive). - corespondenţa fizică: cald. uscat; - temperament: coleric, cu reacţii violente şi rapide; CARACTERISTICĂ SPIRITUALĂ: credinţa CALITĂŢI: energie, impuls, acţiune rapidă, curaj, îndrăzneală, credinţă. DEFECTE: violenţă, vehemenţă, nerăbdare, temeritate sfidătoare, imprudenţă, aventurism. b) Al doilea triunghi cuprinde semnele de PĂMÂNT (PRITHIVI TATTVA) TAURUL, FECIOARA şi CAPRICORNUL (semne negative) - corespondenţa fizică: rece, uscat. TEMPERAMENT: flegmatic, cu reacţii lente, dar puternice şi durabilitate. CARACTERISTICĂ SPIRITUALĂ: îndoială şi critică. CALITĂŢI: calm, perseverenţă, prevedere, simţ practic, fixitate, fidelitate; îi place Natura. DEFECTE: neglijenţă, încăpăţânare, anxietate, ipohondrie, materialism, rigiditate, conservatorism, rutină, dogmatism, lipsa elevării spirituale

c) Al treilea triunghi este format din semnele de AER (VAYU TATTVA): GEMENII, BALANŢA, VĂRSĂTORUL (semne pozitive) - corespondenţa fizică: cald, umed; - temperament sanguin, cu reacţii rapide, dar nici foarte puternic şi nici foarte durabilitate. - caracteristică spirituală: receptivitate şi sensibilitate. CALITĂŢI: vivacitate, iniţiativă, sensibilitate, spiritualitate, ingeniozitate, deschidere. DEFECTE: nelinişte, instabilitate, excitabilitate risipire, influenţabilitate, distracţie, inconstanţă, superficialitate. d) Al patrulea şi ultimul triunghi este alcătuit din semnele de APĂ (APAS TATTVA): RACUL, SCORPIONUL şi PEŞTII (semne negative) - corespondenţa fizică: rece, umed; - temperament: melancolic, cu reacţii liniştite şi lente. CARACTERISTICĂ SPIRITUALĂ: imaginaţia. CALITĂŢI: calm sentimentalism, reverie, toleranţă, imaginaţie. DEFECTE: neglijenţă, apatie, suspiciune şi susceptibilitate, indolenţă, izolare, imaginaţie necontrolată, credulitate. Influenţa profundă a triunghiurilor aspectului cuaternar al zodiacului va fi foarte clară în special asupra Ascendentului, Soarelui, Lunii şi planetelor predominante. AFINlTĂŢILE DINTRE SEMNELE ZODIACALE ŞI PLANETE Afinitatea dintre planete şi semne prezintă o simetrie remarcabilă în raport cu linia (diametrul) 0o LEU – 0o VĂRSĂTOR. Cu excepţia LEULUI şi RACULUI semnele echidistante faţă de această axă au aceeaşi afinitate planetară. Afinităţi cu MARTE: BERBECUL şi SCORPIONUL. În BERBEC este vorba mai ales de o forţă acceleratoare a energiei subtile marţiene şi a orientării sale în linie dreaptă, cu predominanţa spiritului constructiv. În SCORPION este exprimată forţa distructivă, care va fi apoi orientată către o nouă reconstrucţie, superioară. Afinităţi cu VENUS: TAURUL şi BALANŢA. TAURUL are mai curând semnificaţia de senzualitate şi iubire terestră. În BALANŢĂ aceleaşi tendinţe sunt spiritualizate, sublimate şi orientate către artă şi studiu. Afinităţi cu MERCUR: GEMENII şi FECIOARA. GEMENII exprimă mai ales semnificaţia intelectuală a lui MERCUR şi, în particular, facultăţile Raţiunii ce se exercită însă aici cvasi-orizontal. La FECIOARĂ se exercită în special inteligenţa critică şi spiritul de coordonare, orientarea fiind aici, simbolic vorbind, verticală. Afinităţi cu JUPITER: SĂGETĂTORUL şi PEŞTII. În PEŞTI este exprimată mai mult tendinţa expansivă, iar în SĂGETĂTOR cea totalizantă (unificatoare). PEŞTII mai au afinităţi şi cu NEPTUN. Afinităţi cu SATURN: CAPRICORNUL şi VĂRSĂTORUL. VĂRSĂTORUL mai are de asemenea afinităţi puternice şi cât URANUS. LEUL are afinităţi cu SOARELE, iar RACUL cu LUNA. = VA URMA =

AN V C 17 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuare la cursul nr 16 AN V)

MENTALUL ILUMINAT SAHASRARA în mod armonios activată ne permite să realizăm ce este şi cum se manifestă MENTALUL ILUMINAT. Mentalul iluminat are o altă natură. Pe măsură ce mentalul superior acceptă să tacă, el urcă gradat înspre acest domeniu sau, cu alte cuvinte, substanţa şi energia sa îşi măresc frecvenţa de vibraţie şi se limpezesc. Ceea ce mentalul primea mai înainte picătură cu picătură, acum îi vine în flux continuu. Fondul general, de asemenea, nu mai este acum neutru, deoarece este o intensă mulţumire spirituală, o bucurie spirituală uriaşă din care se detaşează sau ies în evidenţă tonurile particulare ale conştiinţei. Aceasta este prima transformare fundamentală care evidenţiază începutul unei reale evoluţii spirituale. Conştiinţa noastră se umple ACUM de un flux subtil de lumină, deseori aurită, în care sunt infuzate culori sau nuanţe subtile diferite în conformitate cu starea noastră interioară, este o "invazie luminoasă", în acelaşi timp, există predominant o stare contaminantă de "entuziasm" (în sensul autentic în care înţelegeau grecii entuziasmul); totodată apare o trezire bruscă, ca şi cum întreaga noastră fiinţă ar fi în alertă, fiind fulgerător angrenată într-un ritm intens şi foarte rapid, într-o lume eu totul nouă, unde ne trezim faţă în faţă cu noi valori, cu noi reliefuri şi uluiţi facem corelaţii neaşteptate. Cortina iluzorie, de fum, a lumii este ACUM pentru noi dată la o parte şi totul se leagă într-o mare vibraţie de bucurie, viaţa este pentru noi mai vastă, mai adevărată, mai vie. Mici adevăruri geniale pentru ceilalţi (care nouă ne apar FIREŞTI) se aprind în noi pretutindeni, fără cuvinte, ca şi cum fiecare lucru, fiinţă sau fenomen ar poseda un secret, ar avea un sens special şi o viaţă complexă specială. Aceasta este o stare predominantă de adevăr, inefabilă, fără a avea nevoie de a fi înţeleasă, pur şi simplu ea este şi este pentru noi minunată. Această stare intens euforică este uşoară, vie şi ne place. Pentru fiecare fiinţă umană în parte, acest flux subtil, diafan, luminos se va traduce într-un mod diferit. Unii dintre noi ne grăbim totdeauna să-l punem în forme, în loc să-l lăsăm să ne impregneze din plin şi în linişte fiinţa, permiţându-i să-şi îndeplinească munca de purificare a substanţei şi a energici conştiinţei noastre. Pentru unii, acest flux tainic se va manifesta ca o bruscă deschidere către poezie. Alţi vor vedea inspiraţi de ei forme arhitecturale noi, alţii se vor găsi pe calea unor mari descoperiri ştiinţifice, iar CEI PUŢINI îl vor descoperi şi îl vor iubi mai mult pe Dumnezeu În general, accesul la această nouă stare elevată de conştiinţă este însoţit de o înflorire spontană a capacităţilor creatoare, mai ales în domeniul poeziei, artei şi al ştiinţei. În cazul unui grup de yoghini avansaţi se poate remarca atât la noi înşine cât şi la ceilalţi o trezire şi o naştere bruscă a unor capacităţi deosebite în tot felul de domenii, atunci când se produce deschiderea conştiinţei, astfel ca IMEDIAT DUPĂ ACEASTA cineva care s-a chinuit îndelung pentru a se exprima în rime, fără cel mai mic succes, poate deveni uluitor de repede, de la o zi la alta un maestru al limbajului şi al cadenţelor poetice. În cazul de faţă este o problemă de tăcere justă şi de deschidere corectă faţă de Cuvântul care începe să se exprime spontan şi armonios, căci ACUM cuvântul este acolo, gata format, în planurile interioare, unde iau naştere toate formele artistice, dar mentalul care are doar rolul de transmiţător trebuie să se transforme ca să ajungă să intre în REZONANŢĂ, pentru a deveni astfel un canal perfect, în loc să fie un obstacol.

Poezia divin inspirată GRAŢIE ASPIRAŢIEI INTENSE DE A CUNOAŞTE ADEVĂRUL este pentru multe fiinţe umane mijlocul cel mai comod pentru a înţelege ce sunt aceste planuri superioare de constanţă, în ritmul unui poem genial inspirat, vibraţiile energiilor subtile superioare sunt uşor de sesizat şi tocmai de aceea unii oameni vor recurge adesea la ajutorul poeziei, aceasta neînsemnând că Supraconştientul este privilegiul poeţilor. În enorma sa corespondenţă poetică şi în "Poezia viitoare", Sri Aurobindo a dat numeroase exemple de poezie născută dintr-un mental iluminat; din nefericire, contează foarte mult şi limba în care au fost scrise poeziile - Sri Aurobindo scria în engleză pentru că majoritatea discipolilor săi vorbeau engleza. Poetul Iluminat Rimbaud, care a ajuns fulgerător la această stare în urma unei trăiri de natură tantrică cu o tânără poloneză iniţiată în TANTRA YOGA, ne oferă o foarte bună ilustrare de astfel de poezie, spre exemplu, în genială sa creaţie "Corabia beată", dacă reuşim să ne detaşăm de sensul exterior pentru a intui şi a asculta ceea ce vibrează dincolo de acesta, căci poezia şi toate formele de artă nu sunt în ultimă instanţă decât un mijloc de a surprinde o indicibilă nuanţă (datorită REZONANŢELOR ce apar în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre), care pentru cel INSENSIBIL nu este nimic şi care totuşi este adevărul vieţii: "Cunosc extaziat cerurile sparte de fulgere, şi trombele / şi talazurile, şi curenţii fascinanţi; cunosc seara, / Zorii exaltaţi precum un stol de porumbei / Şi am văzut câteodată ceea ce omul nu a crezut niciodată că va ajunge să vadă." Nu vom numi o poezie "iluminată" datorită sensului său, el pentru că ea conţine nota specifică acestui plan. Am putea regăsi de asemenea aceeaşi notă inefabil ILUMINATOARE într-un tablou de REMDRANDT sau într-o anumită bucală muzicală de CESAR FRANCK, de exemplu, în cuvintele transfiguratoare ale unui prieten sau pur şi simplu într-o fuziune amoroasă plenară în care, datorită continenţei şi a transfigurării fiinţei iubite trăim o fericire ILUMINATOARE. Important este adevărul inefabil ILUMINATOR pe care îl intuim şi care se află în spatele acestora, vibraţia înălţătoare care ne conduce drept la esenţă şi pe care poemul, pânza, sonata sau trăirea amoroasă intensă şi profund transfiguratoare nu fac decât să o exprime mai mult sau mai puţin transparent; cu cât urcăm mai mult, vibraţia şi energia subtilă este mai pură, mai luminoasă, mai vastă, mai puternică. În versurile inspirate ale poetului iluminat RIMBAUD aceste nuanţe ILUMINATORII inefabile sunt redate astfel: "O, anotimpuri, o, castele./ Ce suflet nu are defecte?". La prima vedere vibraţia este abia perceptibilă dar dacă urmărim să intrăm în REZONANŢĂ CU ÎNREGISTRAREA ÎN AKASHA TATTVA a stării de atunci a poetului. DINCOLO DE CUVINTE (dar pornind chiar de la ele), remarcăm că starea ILUMINATORIE este prezentă. Dar aici se simte totuşi că nu este vorba de o energie şi de o vibraţie plenar iluminată, deoarece ea nu vine de deasupra capului (SAHASRARA), ci din centrul inimii (ANAHATA CHAKRA), şi cu această ocazie totodată remarcăm că ea nu are nimic de-a face cu sensul cuvintelor, cuvintele doar înveşmântează acest ceva INEFABIL care vibrează. Din contră, următorul vers scris de genialul poet MALLARME vine direct din mentalul iluminat: "Gheţarul transparent al zborurilor stolurilor care încă nu s-au înălţat". Ceea ce caracterizează în mod esenţial toate operele izvorâte din acest plan este o uluitoare şi sublimă cuprindere luminoasă ce ne apare, analogic vorbind, precum o luminoasă bătaie de aripi, o bruscă curgere de lumină paradisiacă. Vibraţia aceasta sublimă înregistrată în AKASHA nu se aseamănă cu nici o alta. Întotdeauna în cazul ei există mai întâi un şoc care precede vibraţia, întocmai ca la un diapazon. Cu toate acestea, într-o operă de artă, vibraţia ILUMINATOARE nu rămâne mult timp pură, căci dinamica ulterioară operei urmează mişcarea conştiinţei care, în lipsa unei anumite discipline care să o stabilizeze, urcă şi coboară constant. Astfel, la o analiză atentă realizată prin IDENTIFICARE PERFECTĂ (SAMYAMA) ne apare foarte clar (graţie REZONANŢEI CU ÎNREGISTRAREA STĂRII SALE DE ATUNCI ÎN

AKASHA) că poezia lui RIMBAUD "Corabia beată" conţine influenţe inspirate din mentalul iluminat, dar multe influenţe provin din vital, din mentalul simplu şi totodată poezia sa conţine chiar o strălucire din supermental, după cum vom vedea în continuare. O dată cu frumuseţea sa inefabilă, descoperim şi limitele mentalului iluminat: în multe cazuri, poezia iluminată se traduce printr-o curgere de imagini şi cuvinte revelatoare (pentru că, mai ales în acest stadiu, adesea apar viziuni şi, de asemenea. începem să auzim), care este aproape ca o avalanşă de imagini luxuriante, deseori dezordonate, ca şi cum conştiinţa ar fi depăşită şi n-ar putea conţine valul de sublimă lumină şi această supracreştere în intensitate ar fi prea mare - şi atunci se revarsă. Entuziasmul ce apare se schimbă uşor în exaltare. Iar dacă restul fiinţei nu a fost suficient de purificat, una dintre părţile inferioare poate acapara lumina subtilă şi forţa elevată, care coboară, pentru a le utiliza (CHIAR MATERIALIZÂNDU-LE) în folosul său, ceea ce este deseori o primejdie. În cazul în care TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA armonioasă a energiilor subtile rezultante nu este stăpânită la perfecţie, apar situaţii când părţile inferioare ale naturii umane, mai ales vitalul, acaparează în mare parte această curgere subtilă luminoasă. Atunci ele o întăresc, o dramatizează, o schilodesc şi cu toate că ATUNCI puterea este încă prezentă ea ajunge să fie dură, în timp ce esenţa mentalului iluminat este fericirea oceanică. Am putea aminti aici numele multor poeţi şi creatori geniali printre care se află şi poetul Iluminat MIHAI EMINESCU (poate că este necesar să subliniem faptul că este o mare diferenţă între cel care are ocazional stări de inspiraţie geniale sau iluminări, care adeseori, datorită ABSENŢEI INIŢIERII, nu sunt privite cu încredere, şi cel care, practicând YOGA, şi-a dezvoltat sistematic conştiinţa, treaptă cu treaptă, astfel încât el poate ORICÂND să se stabilească la voinţă şi să rămână în REZONANŢĂ cu unul sau altul dintre nivelurile (etajele) conştiinţei, rămânând FERM BRANŞAT acolo cât timp doreşte, pentru a primi în FLUX CONTINUU şi fără deformări inspiraţiile sau luminile corespunzătoare acelui nivel. Aceasta este ceva firesc în practica YOGA). De altfel, marii yoghini spun că substanţa mentalului iluminat nu este cu adevărat transparentă, ci doar translucidă: lumina sa este difuză. La nivelul său lucrurile stau oarecum ca şi cum am palpa pretutindeni adevărul, fără a-l atinge cu adevărat. Tocmai de aceea aici apar frecvent incoerenţe şi fluctuaţii. Cu toate acestea, trezirea mentalului Iluminat este începutul unei naşteri spirituale deoarece, înainte de a urca mai sus, este nevoie de încă o purificare şi mai ales de pace, echilibru şi linişte. Cu cât urcăm mai mult pe scara conştiinţei, cu atât mai mult avem nevoie de FORŢĂ MENTALĂ şi de un echilibru de granit. MENTALUL INTUITIV Tot SAHASRARA în mod armonios activată ne permite să realizăm ce este şi cum şi manifestă mentalul intuitiv. Mentalul intuitiv se deosebeşte de mentalul Iluminat prin transparenţa sa clară; este rapid şi, analogic vorbind, putem spune că el aleargă desculţ din stâncă în stâncă şi nu mai este deloc blocat ca mentalul superior de acea ortopedie grea, care ne lipeşte la pământ ca şi cum cunoaşterea ar depinde de volumul plin de greutate al reflexiilor şi gândurilor noastre. Cunoaşterea în cazul mentalului intuitiv este o străfulgerare născută din tăcere şi instantaneu totul este acolo, nici mai sus, nici mai în profunzime, ci acolo, sub ochii noştri, aşteptând doar ca noi să fim un pic mai limpezi. Nu este vorba atât de elevare, cât de o şi mai mare îndepărtare (lărgire) a obturatorului. Vara în unele locuri câmpiile ţării noastre se întind liniştite şi verzi în aerul pur şi dulce cât cuprinzi cu privirea sub cerul greu; apoi, dintr-o dată, fulgerător, câteva păsări ţâşnesc şi îşi iau zborul. Surprinşi la prima vedere am putea spune ca nu am văzut nimic. Totul pentru noi este atât de rapid, fulgerător - analogic vorbind aceasta este rapiditatea teribilă a conştiinţei care se

limpezeşte. Un punct, un sunet, o picătură tainică de lumină, în care este conţinută o lume strălucitoare, fastuoasă - câteva zeci de păsări fulgerător de rapide, aproape nevăzute se avântă într-o secundă de Iluminare. În dimensiunea noastră lăuntrică, intuiţia repetă misterul original al unei mari şi vast cuprinzătoare priviri, o formidabilă privire de o clipă, care a văzut totul şi a cunoscut totul şi apoi ea se joacă văzând puţin câte puţin, lent, succesiv, temporal, dintr-un miliard de puncte de vedere, ceea ce cuprinsese ATUNCI doar într-o fracţiune a eternităţii. "O clipă eternă este cauza tuturor anilor", scrie marele yoghin şi poet Sri Aurobindo în inspirata sa operă SAVITRI. Acum, o dată cu intuiţia vine o bucurie specială, diferită de bucuria iluminată. Ea nu mai este o curgere care pare să ne invadeze din afară, el este ca un fel de recunoaştere, totul se desfăşoară ca şi cum noi am fi fost întotdeauna doi, un frate de lumină care trăieşte în lumină, şi un frate de umbră, noi înşine, care trăieşte dedesubt şi repetă bâjbâind în întuneric, izbindu-se de toate lucrurile, gesturile fratelui de lumină, mişcarea, cunoaşterea, marea aventură care este a fratelui de lumină, dar cu toate acestea jos totul este meschin, pipernicit, iar fratele de umbră este neîndemânatic. Apoi, dintr-o dată, se realizează identitatea celor doi şi astfel realizăm că suntem unul. Suntem într-un punct (FOCAR) de lumină. Pentru prima dată, nu mai există separare şi aceasta este fericirea de acum. Şi când vom fi unul în toate punctele, aceea va fi viaţa divină. Acest punct de identitate este cunoaşterea, care se poate traduce într-un mod sau altul, în funcţie de preocupările de moment, dar întotdeauna într-un mod esenţial, există un şoc al identităţii,. o reîntâlnire - ştim aceasta pentru că de fapt recunoaştem (faimoasa reamintire platoniciană). Yoghinii, la rândul lor, spun că amintirea este "o amintire a Adevărului". Şi cu adevărat, într-o străfulgerare intuitivă, noi vedem clar că de fapt cunoaşterea nu este o descoperire a necunoscutului, fiindcă în realitate noi nu ne descoperim atunci decât pe noi înşine. Nu există nimic altceva de descoperit, el este necesară o recunoaştere lentă, în timp, a acestei secunde de Lumină, pe care CÂNDVA am văzut-o cu toţii. Cine nu a văzut-o măcar o dată? Cine nu are această amintire în viaţa sa? Oricare ar fi credinţele sau necredinţa noastră, capacităţile sau neputinţele noastre, atitudinea noastră mai mult sau mai puţin elevată, există totdeauna o clipă care este clipa noastră. Există vieţi care, privind din acest punct de vedere nu au durat decât o secundă şi tot restul este dat uitării. Limbajul esenţial al intuiţiei se condensează într-o formulă concisă, fără un cuvânt în plus, spre deosebire de limbajul supraabundent al mentalului iluminat, care şi el, de asemenea, chiar prin abundenţa sa, aduce totuşi un ritm luminos şi un adevăr cu contururi poate mai puţin precise, dar mai cald. Considerând tot ciclul eforturilor umane în câteva cuvinte: "Un zbor al Unicului către Unic", filosoful PLATIN folosea în această expresie un limbaj intuitiv, asemănător cu cel al UPANISHADELOR- însă această virtute marchează totodată limitele intuiţiei: oricât de pline de viaţă ar fi străfulgerările şi formulele noastre, ele nu pot conţine tot adevărul -pentru aceasta ar fi nevoie de o căldură mai intensă chiar decât aceea a mentalului iluminat, care să ne facă să intrăm într-o transparenţă mai înaltă. Căci mentalul intuitiv vede prin străfulgerări, punct cu punct, dar nu în ansamblu. Spaţiul dezvăluit de mentalul intuitiv prin străfulgerare este comprehensibil. Irefutabil, dar nu este decât "un spaţiu de adevăr". De altfel, în cele mai multe cazuri mentalul pune stăpânire pe intuiţie şi trage de ea totodată prea mult şi prea puţin. Prea mult, fiindcă îşi generalizează nejustificat intuiţia şi ar vrea să cuprindă totul în spaţiul descoperirii sale, şi prea puţin pentru că în loc să lase acea străfulgerare să-şi realizeze în linişte activitatea de iluminare şi purificare a substanţei noastre, el o apucă imediat şi o acoperă cu un strat gros (imagistic, poetic, matematic, religios) şi nu mai înţelege acea străfulgerare decât prin forma intelectuală, ştiinţifică, artistică sau religioasă cu care a acoperit-o Mentalului îi este greu să înţeleagă că o revelaţie poate fi foarte puternică, chiar

formidabilă, fără să fie nimic de înţeles şi mai ales că ea este foarte puternică doar atât timp cât nu o facem să coboare câteva trepte, diluând-o şi fragmentând-o pentru o aşa-zisă "înţelegere". Dacă am putea rămâne cât mai liniştiţi în prezenţa acestei străfulgerări care vibrează, ca şi cum am fi suspendaţi în lumina sa, fără să ne aruncăm după aceea asupra ei pentru a o decupa în bucăţele intelectuale, ne-am da seama după un timp că întreaga noastră fiinţă şi-a schimbat altitudinea şi că APOI beneficiem de o nouă viziune în locul unei mici formule moarte. Când explicăm în mod speculativ intuiţiile, trei sferturi din puterea lor transformatoare se pierde. Dacă, în loc să se precipite pripit asupra stiloului ca să se reverse apoi într-un torent de cuvinte pentru a expulza prea multă lumină primită, căutătorul avea grijă să-şi păstreze tăcerea şi transparenţa, dacă el va avea astfel răbdare va vedea cum gradat străfulgerările se multiplică puţin câte puţin, devenitul oarecum mai puţin strâmte şi cum în el se formează o altă conştiinţă, care este totodată împlinirea şi sursa mentalului iluminat, a mentalului intuitiv şi a tuturor formelor mentalului uman, adică supermentalul. SUPERMENTALUL SAHASRARA plenar activată ne permite de asemenea să realizăm ce este şi cum se manifestă supermentalul. Supermentalul este culmea, rareori atinsă, a conştiinţei umane ce este realizată prin intermediul lui SAHASRARA. Supermentalul este de fapt o stare amplă de conştiinţă cosmică care este trăită fără pierderea individualităţii, în loc să arunce totul pentru a exploda în înaltul cerului, căutătorul a urcat cu răbdare toate treptele fiinţei, astfel încât acum josul este legat de sus, fără a exista vreo întrerupere. Supermentalul este lumea privilegiată a zeilor şi sursa inepuizabilă de INSPIRAŢIE a marilor fondatori de religii şi curente spirituale autentice: aici (graţie REZONANŢEI cu Supermentalul MACROCOSMIC) au luat naştere toate religiile pe care le cunoaştem. În fond, ele nu sunt altceva decât părţi ale unei experienţe supermentale, una dintre miile de faţete ale sale. Căci o religie, un curent spiritual sau o revelaţie, ori chiar o experienţă spirituală, aparţin de fapt unui plan, ele nu sunt niciodată născute din fulgerele lui Dumnezeu sau de nicăieri. Cei înţelepţi care încarnează o revelaţie nu au extras-o din nimic; supermentalul este planul sau cu alte cuvinte SFERA SUPERMENTALULUI MACROCOSMIC în care (datorită REZONANŢEI în propriul MICROCOSMOS cu SUPERMENTALUL) aceste revelaţii îşi au originea. El este, de asemenea, planul de origine al celor mai înalte creaţii artistice. Trebuie, însă să subliniem că, deşi acest plan este cel mai înalt plan al mentalului, el încă este un plan mental. Atunci când conştiinţa fiinţei umane evoluate se ridică în acest plan, ea nu mai vede "punct cu punct", ci "calm, pe suprafeţe mari". Aici nu mai este lumina difuză a mentalului iluminat, nici strălucirile izolate ale mentalului intuitiv ci, precum spune admirabila exprimare vedică: "Un ocean de străfulgerări stabile". Conştiinţa ce se ridică în acest plan nu mai este deloc limitată la scurta clipă prezentă sau la spaţiul îngust al câmpului său vizual, ea este dezobturată, sau cu alte cuvinte vede dintr-o singură privire larga întindere MACROCOSMICĂ a spaţiului şi a timpului. Diferenţa fundamentală faţă de celelalte planuri stă în egalitatea sau uniformitatea aproape completă a luminii; într-un mental iluminat foarte receptiv am putea vedea, de exemplu, o întindere sau un fond albăstrui cu ţâşniri bruşte de lumină, străfulgerări intuitive, lumini călătoare sau uneori mari cascade supermentale, dar acolo jocul luminos este intermitent, nimic nu este stabil - aceasta este condiţia generală a celor "mai mari poeţi pe care îi cunoaştem. Ei au atins un anumit nivel sau un anumit ritm, o luminozitate poetică generală şi apoi, din timp în timp, ei reuşesc să pătrundă în regiuni şi mai înalte, ARHETIPALE, aducând de acolo acele versuri orbitoare (sau acele mirifice exprimări muzicale) care după aceea vor fi reluate din generaţie în generaţie, ca o formulă magică: "Sesam, deschide-te!" pentru a intra în rezonanţă cu planurile elevate care le-au inspirat. Mentalul iluminat este în general o bază (una deja foarte

înaltă), dar supermentalul este o paradisiacă împărăţie divină în care avem acces în momentele de graţie. Pentru o conştiinţă umană care a atins plenar starea supermentală completă şi permanentă, aşa cum au realizat-o, spre exemplu, RISHI-i (înţelepţii clarvăzători) vedici, nu mai există intermitenţe luminoase, ci conştiinţa este un permanent ocean de lumină. De aici rezultă o viziune divină continuă, universală; cunoaştem bucuria universală, frumuseţea universală, iubirea universală, căci toate contradicţiile planurilor inferioare vin din insuficienţa luminii sau din faptul că lumina nu pătrunde decât într-un câmp restrâns, în timp ce, în această lumină egală a supermentalului, contradicţiile, care sunt ca şi spaţiile de umbră între două străfulgerări sau ca frontierele întunecate de la capătul luminii noastre, se topesc într-o masă vizuală unificată. Şi, din momentul în care lumina divină este pretutindeni, frumuseţea, armonia şi fericirea sunt pretutindeni în mod necesar, pentru că atunci toate contrariile nu mai sunt percepute ca negări sau ca spaţii de întuneric între două declicuri ale conştiinţei, ci ca elemente de o intensitate variabilă într-o Armonie cosmică continuă. Aceasta nu înseamnă că conştiinţa care a atins plenar starea activării supermentalului este incapabilă să vadă ceea ce noi numim urât sau rău sau suferinţă, însă de la ACEL NIVEL ea conştientizează totul ca fiind legat (corelat şi NECESAR) în marele spectacol universal, în care fiecare aspect şi orice energie îşi are locul său evident (menirea sa) şi utilitatea sa. Această conştiinţă este ACUM unitară, nu separatistă. Capacitatea sa extraordinară de a unifica ne dă măsura perfecţiunii supermentale. De altfel, având viziunea acestei unităţi, în mod necesar divină (Divinul în cazul stării de conştiinţă SUPERMENTALE nu mai este ceva presupus sau un concept, ci El este PLENAR SIMŢIT şi chiar atins, deoarece ACUM El a devenit în mod natural noi înşine, aşa cum conştiinţa noastră a devenit lumină), fiinţa ce trăieşte starea supermentală de conştiinţă vede peste tot aceeaşi lumină în fiecare lucru, în fiecare fiinţă, ca şi cum ar vedea în ea însăşi, în ea nu mai există ACUM goluri care separă, fisuri ciudate, fiindcă PENTRU EA totul se scaldă continuu într-o substanţă şi într-o energie esenţială unică. Ea cunoaşte cu adevărat dragostea universală. înţelegerea universală, compasiunea universală faţă de toate celelalte fiinţe care, asemenea ei, se îndreaptă către divinitatea lor sau, altfel spus, devin mai mult sau mai puţin lent lumina divină NEMURITOARE (ATMAN) care sunt în realitate, în afară de practica YOGA, putem avea acces la această stare de conştiinţă supermentală mergând pe diferite căi, printr-o foarte intensă aspiraţie religioasă, spirituală, poetică, intelectuală, artistică, amoroasă, eroică şi în general prin tot ceea ce îl ajută pe om să se autodepăşească. În Occident, de exemplu, se acordă o importantă specială Artei, pe care foarte mulţi iniţiaţi o consideră unul dintre marile mijloace de progres spiritual. Din nefericire, aici trebuie să realizăm că artiştii şi creatorii au în general un ego considerabil, care cel mai adesea le blochează drumul şi care PERMANENT este marea lor piedică. Omul preponderent religios, care acţionează consecvent în sensul dizolvării ego-ului, are mai multe facilităţi, dar rareori el atinge universalitatea pe calea individuală a conştiinţei, el face atunci mai degrabă un salt în afara individualităţii - el reuşeşte un salt pe scară, fără a se preocupa de dezvoltarea tuturor etajelor intermediare ale conştiinţei personale Atunci când ajunge în "vârf" pentru el nu mai există scară pentru a coborî înapoi, sau el nu mai vrea să coboare înapoi; sau nu mai există posibilitatea de legătură în individ care să traducă ceea ce el vede acolo sau cel care traduce după aceea este tot vechea individualitate de dinainte, care încearcă, de bine, de rău, să traducă noua sa conştiinţă -atât cât mai simte nevoia să traducă ceva. RISHI-i (înţelepţii clarvăzători) vedici şi yoghinii ne oferă exemplul unui progres spiritual autentic, continuu, din plan în plan. Cuvântul "KAVI" desemnează inseparabil pe cel care vede Adevărul şi pe poet. Cineva era poet pentru că era Văzător. Această evidenţă a fost însă uitată. = VA URMA =

AN V C 18 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ (continuare la cursul nr. 17 An V)

CONŞTIINŢA SUPRAMENTALĂ Cu toate că activarea plenară a lui SAHASRARA ne revelează Conştiinţa Supramentală, este totuşi foarte dificil să definim în termeni mentali Conştiinţa Supramentală, care este aproape nonmentală şi tocmai de aceea scapă tuturor tentativelor noastre de definire, deoarece ea este o REALITATE ce există dincolo de cadrul tridimensional. Chiar şi aplicarea "etichetei" de supraconştiinţă ne poate înşela căci, în cazul Conştiinţei supramentale, nu este în realitate vorba despre o culme a conştiinţei umane ci de o altă conştiinţă. Am putea urmări să facem anumite aproximări şi să remarcăm astfel două aspecte distincte: cel de conştiinţă sau viziune şi cel de putere, dar făcând astfel am cădea din nou în capcana mentalului deoarece aceste două aspecte sunt indisolubile. Conştiinţa supramentală este în realitate o conştiinţă care poate fi totodată o viziune divină, activă. Adeseori, chiar atunci când marii yoghini sau marii înţelepţi urmăresc sa ne împărtăşească experienţele lor spirituale, noi putem recepta fragmentar şi difuz doar ecoul reflexiilor lor, fiindcă pentru descrierea unor astfel de experienţe uluitoare aproape că ne-ar trebui un alt limbaj mult mai complex şi cu totul nou. VIZIUNEA SUPRAMENTALĂ Această viziune este o viziune divină globală. Mentalul decupează bucăţi mici pe care le opune unele altora: mentalul superior reuneşte totul într-un singur fascicul, dar cel mai adesea fasciculul său se concentrează într-un singur punct astfel că atunci el vede totul din propriul său punct de vedere. El este unitar şi, în acelaşi timp universal, însă totdeauna aceasta se realizează prin excluderea celorlalte unghiuri de vedere sau prin anexarea lor la un alt concept. Supramentalul nu numai că vede întreaga lume a lucrurilor, fiinţelor şi fenomenelor într-o viziune divină, unică, care simultan leagă toate fasciculele fără a-l opune nimic, dar în plus el vede TOTODATĂ şi punctul de vedere al fiecărui lucru, al fiecărei fiinţe şi al fiecărei forţe sau entităţi în parte. Astfel, supramentalul constituie o rotunjire deplină a viziunii care nu este convergentă într-un punct central, el există concomitent în miliarde de puncte. Tocmai de aceea, Supramentalul poate fi definit drept o unică şi divină privire simultan nenumărată. Fiinţa umană care realizează Conştiinţa Supramentală nu vede lucrurile şi fiinţele de la acelaşi nivel, ca fiind înconjurate de jungla faptelor şi de fenomene prezente, el întotdeauna are o viziune globală de deasupra acestora şi, totodată nu dinafară. Această viziune divină globală nu se realizează dincolo de suprafaţa lor ci simultan există şi înglobează în acelaşi timp ceea ce se află înăuntrul lor, privind concomitent toate aspectele din adevăratul lor centru. Prin urmare, în absenţa trezirii plenare a lui SAHASRARA, nu putem înţelege mai nimic despre supramental dacă nu ne vom referi în mod constant la o altă dimensiune uluitoare şi total diferită de tot ceea ce cunoaştem în mod obişnuit. NUMAI ASTFEL putem înţelege că de fapt aceasta este chiar viziunea înţelepciunii, pentru că atunci realizăm cu adevărat că fiecare lucru, fiecare fiinţă, fiecare forţă subtilă sau entitate care este percepută, prin intermediul acestei viziuni divine globale. Tinde către un absolut, pe care îl exprimă mai mult sau mai puţin greşit şi, adeseori, chiar într-un mod pervertit. Dincolo însă de toate erorile şi perversiunile sale, fiecare se supune unei legi intime care-l împinge către acest adevăr unic al fiinţei sale, fiindcă în realitate nu există nimic care să nu fie unic, chiar şi când este vorba de frunzele aceluiaşi copac.

Dacă nu am avea (fiecare dintre noi) acest absolut în centrul fiecăruia dintre noi, atunci fără îndoială că ne-am prăbuşi. Şi tot datorită lui (acestui absolut propriul noi suntem atât de ataşaţi de josniciile şi erorile noastre, pentru că fiecare intuim mai mult sau mai puţin adevărul care se află în spatele lor şi care creşte în spate, ca şi cum ar fi protejat chiar de această micime şi de toate poticnirile fiecăruia Dacă noi am intui mult mai mult şi am putea experimenta încă de la prima încercare adevărul total, atunci este FOARTE POSIBIL că am face din el un fel de GNOM (entitate invizibilă sau SPIRIT interior al pământului (PRITHIVI TATTVA) care se aseamănă cu un pitic- şi trăieşte în peşteri şi grote, având imaginea noastră actuală. Adevărul nu este doar o problemă de gândire pozitivă sau de bună purtare, chiar dacă acestea sunt totuşi etape necesare pe calea spirituală. Adevărul este, înainte de toate, o problemă de progres spiritual veritabil şi el implică o dezvoltare DIVINĂ şi obiectivă a fiinţei, iar noi trebuie să fim cât mai conştienţi de faptul că adeseori creşterea noastră REALĂ este lentă şi dificilă. Iată cum exprimă acest adevăr yoghinul SRI AUROHINDO: "Erori, minciuni, ezitări, suspiciuni, paşi greşiţi. Cât sunt totuşi de frumoase şi luminoase erorile tale, o, Stăpâne! Minciunile Tale păstrează viu ADEVĂRUL; prin paşii Tăi greşiţi lumea gradat se perfecţionează". Confruntat adeseori cu asemenea situaţii, mentalul care vede în mod îngust şi limitat (PARŢIAL) doar suprafaţa lucrurilor, fiinţelor şi fenomenelor, ar vrea să rectifice tot ceea ce îl depăşeşte; nu o dată el vrea să purifice totul prin vid şi să-şi reducă lumea la un adevăr uniform, bine intenţionat şi onest. El decretează în cele mai multe cazuri. Aceasta este bine; acesta este rău; acesta este un prieten; acesta este un duşman şi tocmai de aceea el ar vrea să elimine toţi răii din lume, toţi perverşii, gândind, de exemplu, că ACEŞTIA sunt o calamitate inutilă. PRIVIND doar din punctul său de vedere, el are dreptate, pentru că, prin definiţie, mentalul este făcut pentru a fi raţional şi el, la rândul său, tinde către un absolut mental sau moral care TOTUŞI îşi are locul şi rolul său în această creaţie. Cu toate acestea, acest absolut mental nu reprezintă desigur, ADEVĂRUL ABSOLUT, ci numai un punct de vedere al său. Unii vor spune atunci că parţialităţile noastre, mentalul nostru, moralele noastre sunt totuşi instrumente indispensabile pentru conduita lumii actuale şi aceasta este şi pentru noi foarte evident. Cu toate acestea, este TOTODATĂ necesar să ne dăm seama că într-o ANUMITĂ ETAPĂ avem nevoie să fim parţiali, înţelegând în mod temeinic aceasta, ne vom da seama de ce lumea devine parţială. Ar trebui, prin urmare, să nu pierdem NICIODATĂ din vedere faptul că toate acestea sunt TREPTE şi instrumente necesare de tranziţii şi că fiecare dintre noi (care DEVENIM CONŞTIENŢI de acest aspect) trebuie să năzuim să înlocuim CÂT MAI REPEDE aceste umpluturi cu o conştiinţă cu adevărat divină care să fie de fapt o supremă viziune de ansamblu şi care să reflecte puterea dumnezeiască absolută. Tocmai de aceea, marea majoritate a oamenilor nu au aproape deloc putere fiindcă, dacă ei ar avea o mare putere, mulţi dintre ei ar face un prăpăd teribil chiar fără să fie neapărat răuvoitori, toate acestea apărând din cauza ignoranţei şi a viziunii lor parţiale şi limitate. Neputinţele oamenilor ignoranţi sunt, într-un fel, neputinţe necesare. Conştiinţa Supramentală, strâns legală de SAHASRARA, percepe simultan nu numai toate punctele de vedere, ci şi toate forţele subtile profunde care lucrează (acţionează) prin REZONANŢĂ în spatele fiecărui lucru şi al fiecărei fiinţe. Conştiinţa Supramentală realizează în acelaşi timp adevărul fiecărui centru (care este PERMANENT ÎNGLOBAT în EA), fiindcă ea este o Conştiinţă de adevăr şi fiindcă simultan ea vede tot şi totodată ea are Puterea. Pentru acela care cu adevărat atinge Conştiinţa Supramentală, aceasta este o concordanţă evidentă. Dacă noi nu putem deocamdată să avem această PUTERE, aceasta este pentru că încă nu am ajuns să vedem realitatea ÎN ACEST MOD. A vedea profund şi a conştientiza cu adevărat total înseamnă totodată

în mod necesar a putea. Însă trebuie să avem totodată în vedere că PERMANENT puterea supramentală nu se supune logicii şi moralei noastre; ea vede totdeauna extraordinar de departe în spaţiu şi timp, chiar percepând cu anticipaţie ceea ce urmează să survină; ea nu caută să înlăture răul pentru a salva binele şi nici nu operează MAI MEREU prin lovituri miraculoase. Puterea Supramentală evidenţiază cât mai clar, binele de rău şi îşi îndreaptă forţa şi lumina asupra jumătăţii de umbră pentru ca aceasta să accepte mai mult jumătatea sa de lumină. Primul său efect imediat care apare acolo unde se îndreaptă şi se focalizează această putere supramentală este de a face să izbucnească foarte rapid criza: cu alte cuvinte, ea pune umbra ori întunericul faţă în faţă cu propria sa lumină. Din acest punct de vedere, ea este totdeauna un formidabil ferment evolutiv şi un inestimabil catalizator spiritual. Aceste relatări fundamentale, odată asimilate de aceia cu adevărat capabili să realizeze acest lucru, oferă o ilustrare practică a acestei viziuni divine globale, chiar dacă ele sunt o traducere într-o oarecare măsură mentală ale unei REALITĂŢI supramentale. Pentru unii, aceste relatări pot să pară derutante, deoarece ele nu ţin aproape deloc cont de punctele de vedere şi de modalităţile care fac uşor de înţeles un anumit mod de gândire. Aşa cum fiecare ne putem da seama, este foarte uşor să fii plin de prejudecăţi şi doctrinar. Viziunea supramentală odată atinsă, ea ne permite practic să asimilăm simultan toate unghiurile şi toate punctele de vedere pentru a extrage adevărul profund şi ULTIM. Fără a impune niciodată propriul său punct de vedere (la prima vedere, cel care atinge viziunea supramentală nu mai are nici un PUNCT DE VEDERE sau, mai bine zis, el le are SIMULTAN, pe toate. Astfel, el poate să le arate CELOR CU ADEVĂRAT CAPABILI SĂ-L ÎNŢELEAGĂ cum este fiecare adevăr incomplet şi în ce direcţie poate fi el lărgit, împreună cu MODALITĂŢILE care fac posibilă această EXPANSIUNE. Viziunea Supramentală nu opune niciodată un adevăr altuia pentru a vedea care dintre ele ţine piept celuilalt pentru a supravieţui, el completează cel mai adesea un adevăr cu un alt adevăr în lumina ADEVĂRULUI în care toate celelalte nu sunt decât aspecte. Viziunea Supramentală ne revelează că este necesară o gândire suficient de expansionată şi măreaţă pentru a putea conţine simultan propriile sale contrarii. Unii yoghini numesc aceasta "a gândi divin şi sferic". Atunci când conştiinţa noastră va fi suficient de pură şi evoluată spiritual, vom avea adeseori sentimentul că suntem înspăimântător de dogmatici şi sistematici atunci când ne raportăm sau vorbim despre o fiinţă umană care a atins cu adevărat Viziunea Supramentală, aceasta fără îndoială şi datorită lipsurilor limbajului nostru care ne îndreaptă preponderent atenţia asupra unui punct mai mult decât asupra altuia, dând astfel naştere unor umbre, în timp ce fiinţa umană în cauză a îmbrăţişat şi în continuare îmbrăţişează totul în viziunea sa. Aceasta, evident, nu survine datorită unui anume fel de toleranţă, care este un înlocuitor mental al Unităţii ci printr-o viziune sublimă, nedivizată, care este un mod real una cu fiecare lucru şi cu fiecare fiinţă, existând simultan şi înglobând în ea centrul lucrului Său, centrul fiinţei respective. Aceasta este de altfel însăşi viziunea IUBIRII SUPREME. Această viziune divină, nedivizată este atât de reală încât pentru acela care cu adevărat atinge Conştiinţă Supramentală este schimbată chiar şi aparenta lunii fizice sau mai degrabă, putem spune că ea nu este schimbată, ci că ACUM lumea fizică apare aşa cum ea este de fapt pentru DUMNEZEU. Iluzia optică separatoare în care am trăit până atunci dispare şi întregul (TOTUL lui DUMNEZEU) ne apare acum nedivizat. Lumea nu mai este ATUNCI aşa cum, datorită viziunii noastre parţiale, o vedem acum. Pentru înţelegerea supramentală SFERICĂ, nimic nu este într-adevăr "sfârşit", separat. În mod fundamental, noi avem ATUNCI o trăire grandioasă, extatică şi inefabilă că TOTUL se află şi se oglindeşte PERMANENT în fiecare PARTE (lucru, fiinţă, fenomen şi că fiecare PARTE (lucru, fiinţă, fenomen) este permanent integrată în TOT; atunci, pentru noi, nu

mai există pereţi sau hotare care să limiteze ci apare şi persistă o înţelegere oceanică, beatifică, tainică şi subtilă în care fiecare cunoaştere senzorială particulară sau fiecare senzaţie a uneia dintre PĂRŢI se reflectă în TOT întocmai ca o undă şi este conştientizată ca o misterioasă mişcare sau, analogic vorbind, ca o pulbere, ori ca o picătură care, totuşi, simultan concentrează în ea oceanul întreg sau TOTUL din care face PARTE şi este totodată inseparabilă de ocean. Atunci totul ne apare ca şi cum privirea plenar transfiguratoare a DIVINULUI poet sau a artistului plin de har ar fi înlocuit viziunea parţială, banală, ternă care nu percepe mai nimic deosebit. În cazul Viziunii Supramentale, ceea ce este cu adevărat uluitor pentru noi este că această viziune profund spiritualizată şi glorificată ne face să ne simţim ca şi cum, într-adevăr, noi participăm la viziunea extatică a Poetului Divin Suprem, care ne dăruie întreaga vedere a Adevărului sau şi a invenţiilor Sale în prefigurarea Universului, făcută de El. Totodată, Conştiinţa Supramentală ne permite să avem acces la viziunea SFERICĂ reală a fiecărui lucru sau a fiecărei fiinţe din MACROCOSMOS. Această viziune divină ne permite să trăim totul cu o intensitate fără limite şi ea face din tot ceea ce vedem ATUNCI revelaţia extatică a unei măreţii a calităţii, ideii, formei şi culorii. Ochiul fizic însuşi conţine un aspect mental şi o anumită formă de conştiinţă care vede nu numai înfăţişarea fizică a obiectelor, fiinţelor şi fenomenelor ci şi sufletul calităţii din ele, vibraţia tainică a energiei subtile din ele, lumina lor secretă alcătuită din curenţi subtili coloraţi, forţa subtilă predominantă, substanţa spirituală misterioasă din care sunt făcute obiectele şi fiinţele. În acelaşi timp, apare şi o extraordinară transformare subtilă care ne permite să vedem într-un anume fel în cea de a patra dimensiune, care este caracterizată de o anume interiorizare. Atunci vedem nu numai suprafeţele şi formele exterioare, ci şi energiile subtile secrete care, clipă de clipă, prin REZONANŢĂ creează şi însufleţesc forma şi se întind subtil în jurul ei ca AURĂ SUBTILĂ. Fiinţa sau obiectul material devin ATUNCI diferite faţă de tot ceea ce vedem şi conştientizăm acum. Atunci pentru noi nu mai există un obiect separat sau o anumită fiinţă care se distinge, pe un anumit fond, în mijlocul câmpului nostru vizual, de restul Naturii, ci acel obiect sau fiinţă ne apare ca o parte inseparabilă a unităţii totale, revelându-ni-se într-un mod subtil şi inefabil ca o expresie a unităţii a tot ceea ce vedem şi percepem în jur. Această divină unitate inefabilă este expresia identităţii Eternului sau, cu alte cuvinte, însăşi oglindirea Unităţii Spiritului. Pentru viziunea supramentală ("SFERICĂ"), lumea materială, spaţiul, fiinţele şi obiectele materiale încetează să mai fie materiale în sensul în care ele ne sunt evidenţiate acum din starea obişnuită) preponderent prin mărturia adusă doar de organele noastre fizice limitate. În cazul viziunii supramentale, fiinţele şi obiectele ne vor apare ca fiind manifestarea spiritului lui DUMNEZEU şi ele sunt văzute ATUNCI ea fiind spiritul însuşi într-o formă a lui însuşi şi într-o extindere conştientă. Aceasta este cu adevărat o viziune divină globală, care este asimilată cu viziunea unităţii nedivizate şi este de asemenea, considerată de marii yoghini ca fiind viziunea eternităţii. Viziunea supramentală ne evidenţiază totodată cucerirea timpului. Dacă în cazul trezirii conştiinţei mentalului superior aceasta cuprinde şi vede extinderile vaste ale spaţiului şi timpului, apariţia (trezirea) conştiinţe supramentale înglobează şi acoperă în totalitate cele trei dimensiuni ale timpului. Viziunea Supramentală leagă fulgerător trecutul prezentul şi viitorul iar conexiunile lor inseparabile, puse cap la cap, ni se înfăţişează într-o singură imagine a cunoaşterii continue. Aici am putea face o comparaţie foarte interesantă cu faimoasa teorie a relativităţii a lui Einstein. În cazul acesteia, cu cât ne apropiem mai mult de viteza luminii, cu atât timpul tinde să se încetinească iar lungimile ajung să se scurteze. În momentul atingerii vitezei luminii, ceasurile noastre se opresc iar unităţile de lungime se contractă considerabil. Conştiinţă Supramentală, care

este Lumina însăşi, înseamnă de asemenea, cucerirea timpului, între lumina fizicienilor şi lumina subtilă a clarvăzătorului, diferenţa este mai mică decât am putea crede. Pentru cel care a atins Conştiinţa Supramentală, timpul este un singur corp, iar spaţiul ajunge să fie precum o carte unică. Conştiinţa, în cazul Viziunii Supramentale, nu mai este precum un obturator de aparat foto care avea nevoie să fie îngust fiindcă fără această îngustime ar fi explodat; ACUM conştiinţa este precum o mare Privire liniştită şi ea ne apare "ca un ochi atotcuprinzător desfăşurat în cer", spune RIG VEDA (1. l 7.21). Conştiinţa individuală obişnuită este precum o axă iar totul se învârte în jurul ei. Dacă axa se mişcă, atunci aproape că ne simţim pierduţi. Conştiinţa individuală obişnuită este precum o axă mai mare sau mai mică, uneori chiar foarte mică, înfiptă în timp şi totul se roteşte în jurul ei. Ea se întinde până mai aproape sau până mai departe, ea este mai mult sau mai puţin înaltă, mai mult sau mai puţin puternică, dar totul se învârte în jurul axei. În cazul Viziunii Supramentale nu mai există axă - fiindcă aceasta (axa) a plecat, şi-a luat zborul. Conştiinţă Supramentală poate merge spre nord sau spre sud şi spre est ori spre vest; ea poate merge fulgerător înainte sau înapoi sau, cu alte cuvinte, INSTANTANEU ea poate merge nu contează unde, în cazul Conştiinţei Supramentale nu mai există axa. Ne este dificil măcar să ne imaginăm cum poate fi viziunea acestui individ universal şi am fi tentaţi să gândim, din punctul nostru mental de vedere, că o cunoaştere totală a celor trei dimensiuni ale timpului suprimă imediat orice surpriză a existenţei. Aceasta înseamnă însă să aplicăm Conştiinţei Supramentale norme şi reacţii care aparţin numai mentalului. Modul de a vedea şi de a trăi lumea este total diferit în cazul Viziunii Supramentale. Conştiinţa Supramentală nu este aplecată cu anxietate asupra viitorului aşa cum adeseori noi suntem aplecaţi; în cazul ei, totul este simultan acolo sub ochii săi, fiindcă ACUM ea trăieşte divin în timp. Fiecare secundă a timpului este pentru ea un absolut ce îi apare ca fiind o plenitudine la fel de totală ca şi toate mileniile puse cap la cap. Ea este, chiar, perfecţiunea desăvârşită a timpului. În viaţa obişnuită cel mai adesea noi nu suntem niciodată capabili să trăim doar în clipa prezentă. În general noi suntem proiectaţi înainte sau suntem traşi înapoi de către speranţă sau de către regrete, pentru că pentru noi clipa nu este niciodată ceea ce ea ÎN REALITATE este. Pentru că ei îi lipseşte întotdeauna ceva. Pentru noi clipa este teribil de goală, în timp ce pentru Conştiinţa Supramentală fiecare lucru sau fiinţă este, în fiecare moment, pe deplin EXACT ceea ce trebuie să fie şi aşa cum trebuie să fie. Pentru Conştiinţa Supramentală, clipa este o beatitudine constantă. Inalterabilă. Pentru Conştiinţa Supramentală, fiecare secvenţă, fiecare imagine a marelui Film MACROCOSMIC este plină de toate imaginile pe care ea le precede şi ea cuprinde toate imaginile care urmează, ea nu greşeşte nici prin absenţa viitorului şi nici prin dispariţia trecutului. Definirea stării de Conştiinţă Supramentală este realizată astfel: "Această bucurie uriaşă în mod absolut largă şi plină, fără lacune" spune RIG VEDA (vezi 62. 9), "această beatitudine mereu reînnoită şi fără nici o spărtură", spune la rândul său yoghinul SRI AURIOBINDO. Cu toate acestea, pe când pentru cei puţini Conştiinţa Supramentală este perfecţiunea divină desăvârşită, a spaţiului şi a timpului; noi, cei care ne aflăm în starea obişnuită de conştiinţă, suntem mereu în căutare de fiinţe noi, de obiecte noi, fiindcă fiecărui lucru sau fiinţă îi lipsesc toate celelalte lucruri sau fiinţe care sunt diferite de el sau de ea; obiectele noastre şi fiinţele noastre sunt ca şi minutele noastre, goale, în timp ce pentru Conştiinţa Supramentală fiecare fiinţă, fiecare obiect, fiecare fenomen pe care-l atinge, este tot atât de plin de totalitate şi de infinit întocmai precum viziunea imensităţilor sau precum suma tuturor obiectelor şi fiinţelor posibile. Pentru cel care a atins Conştiinţa Supramentală, Absolutul este pretutindeni şi pentru el fiecare finit este ocazia unei dilatări către infinit. = VA URMA =

AN V C 19 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ VIZIUNEA SUPRAMENTALĂ (continuare la cursul nr. 18 an V) Pentru el (şi NUMAI PENTRU EL) aceasta este o uimire beatifică mereu reînnoită, care nu vine din surpriză ci din descoperirea acestei infinităţi eterne, a acestui Absolut atemporal prezent în fiecare lucru şi în fiecare fiinţă ce există în Spaţiu şi care i se dezvăluie de asemenea în fiecare fracţiune a timpului. Aceasta este de fapt plenitudinea perfectă a vieţii, căci viaţa noastră finită, temporală, nu este completă, deoarece ea are totdeauna o lipsă teribilă; noi suntem obligaţi sau să renunţăm la temporal pentru a descoperi atemporalul, sau trebuie să renunţăm la dorul nostru de Infinitate pentru a ne bucura anemic şi parţial de finit. Toate acestea noi le trăim parţial în timp ce în etapa plenitudinii supramentale, datorită transfigurării divine perfecte, aceasta ne face să descoperim permanent infinitul în finit şi atemporalul în temporal. Fiinţa umană trăieşte atunci spontan şi instantaneu minutul, fiecare secundă, fiecare obiect, fiecare fiinţă, fiecare fenomen şi ei i se dezvăluie imensitatea care conţine ÎN SIMULTANEITATE toate minutele, toate obiectele şi toate fiinţele. Graţie plenitudinii supramentale, ea realizează abia atunci că acestea sunt două moduri simultane de a trăi şi de a vedea aceeaşi realitate. Conştiinţă Supramentală nu se plasează doar pe o poziţie cosmică, ci pe o poziţie transcendentală şi preponderent MACROCOSMICĂ, care ne permite să realizăm că cele două (poziţia cosmică şi poziţia MACROCOSMICĂ) nu se contrazic. Fiinţa umană descoperă astfel că cele două poziţii nu se contrazic şi mai mult decât atât ea conştientizează că simultaneitatea lor este cheia vieţii adevărate. Plenitudinea supramentală ne revelează că viaţa noastră nu suferă numai datorită obiectelor sale găunoase şi a minutelor sale ciopârţite, ci şi datorită lipsei sale de repaus şi de durabilitate. Toate religiile, toate căile spirituale autentice au apărut din această nevoie fundamentală a omului de a găsi o OAZĂ care să permită atingerea permanenţei sau, cu alte cuvinte, a unui loc de refugiu şi pace deplină care să existe în afara acestui aparent haos al lumii, dincolo de aceasta impermanenţă şi de toate aceste suferinţe, permiţându-i să fie infinit de mult în afara acestei lumi şi pe deplin protejat. Atingând plenitudinea supramentală în cursul căutării noastre, noi intrăm într-o linişte divină, extraordinară şi realizăm deodată că existăm într-o întindere fără limite ce se află în afara lumii şi atunci îi spunem DUMNEZEU, îi spunem ABSOLUT, SAMADHI, NIRVANA şi atunci ne dăm seama că etichetele contează mai puţin, fiindcă de fapt noi am atins astfel marea Eliberare. Aceasta este pentru noi experienţa divină de bază. Oricât de puţin ne-am apropia de această mare linişte divină, pentru noi ATUNCI totul se schimbă, fiindcă PERMANENT ea este Certitudinea deplină, Pacea extatică şi, analogic vorbind, noi ne simţim întocmai ca un naufragiat care tocmai a atins ţărmul. În viaţă, cel mai adesea totul ni se scurge printre degete, numai acest ţărm este PERMANENT şi el nu dispare niciodată. Tocmai de aceea se spune că împărăţia lui Dumnezeu nu aparţine acestei lumi. Experienţa divină a unor mari yoghini a început de asemenea cu SAMADHI şi s-a terminat în plenitudinea lumii. La prima vedere există aici o contradicţie fundamentală pe care este importam să o înţelegem, dacă vrem să cunoaştem secretul practic al vieţii adevărate. Mentalul şi chiar mentalul superior al profeţilor este legat iremediabil de dualităţi

(dualităţile din interiorul Unităţii); dacă Dumnezeu nu este jos, El este sus, dacă ceva este alb, atunci el nu este deloc negru. Pentru experienţa supramentală totul este DEPLIN şi rotund, fiindcă totul este întotdeauna da şi nu în acelaşi timp. cei doi poli ai tuturor lucrurilor şi fiinţelor se întrepătrund permanent într-o altă "dimensiune" misterioasă (acestea sunt de fapt "spaţiile secrete dinăuntru" despre care vorbesc RISHI-i vedici. 11.4.9). Fiinţa umană care atinge plenitudinea stării Supramentale realizează că transcendentul nu este undeva în afara lumii; El este simultan pretutindeni aici, fiind totodată în acelaşi timp total înăuntru şi total în afară. În acelaşi fel, conştiinţa supramentală este simultan total în lume şi totodată ea există total în afara lumii, ea este în Liniştea eternă ce persistă nealterată în mijlocul tuturor zgomotelor; ea este aşezată pe o stâncă de neclintit şi în acelaşi timp se află şi în mijlocul curentului. Tocmai de aceea ea poate să se bucure cu adevărat plenar de viaţă, deoarece totodată ea este stăpâna vieţii. Pentru toţi ceilalţi care nu au atins starea de Conştiinţă Supramentală, dacă existăm cu totul doar în mijlocul curentului vieţii, pentru noi nu există pace deplină sau control perfect, fiindcă cel mai adesea suntem purtaţi ca un pai de un râu tumultuos. Este fără îndoială posibil să intuim într-o oarecare măsură această experienţă Supramentală dacă ne raportăm cu detaşare chiar şi la primele noastre experienţe spirituale care ne apar la începutul practicii YOGA. În unele situaţii ne dăm seama foarte repede că este suficient doar să facem un pas înapoi în propria noastră conştiinţă efectuând astfel o anumită mişcare de retragere către ESENŢA ULTIMĂ a fiinţei noastre şi fulgerător vom avea revelaţia că intrăm într-o misterioasă întindere de linişte divină aflată undeva parcă în spate. Atunci ne simţim ca şi cum ar exista o anumită parte a fiinţei noastre care are privirea aţintită către un mare Pol Nord, în întregime alb. Atunci, pentru noi, vacarmul este acolo, dar rămâne afară, împreună cu suferinţele şi problemele pe care le avem. În acel moment de iluminare, noi realizăm că este suficient să reuşim o fulgerătoare mişcare de RETRAGERE interioară, pentru a trece instantaneu un fel de prag, CARE NE PERMITE dintr-o dată să ne găsim în afară (şi simultan înăuntrul, parcă la mii de kilometri distanţă şi ATUNCI pentru noi nimic nu mai contează deoarece ACUM suntem pe zăpezile pure ale adevărului. Experienţa aceasta se repetă până când realizăm măiestria prin atingerea unei asemenea abilităţi, dacă putem spune aşa, că în mijlocul celor mai acaparatoare activităţi - atunci când ne aflăm pe stradă, când discutăm, când muncim, când facem dragoste - să putem instantaneu plonja înăuntru şi simultan în afară) şi atunci pentru noi nimic altceva să nu mai existe, fie chiar şi pentru o fracţiune de secundă. Realizând din ce în ce mai des şi din ce în ce mai mult această stare Supramentală, noi începem atunci să cunoaştem Pacea divină, descoperim că avem un Refugiu neclintit pretutindeni în toate circumstanţele şi atunci înţelegem din ce în ce mai tangibil de fapt că Liniştea supremă nu este numai înăuntru, în sine, ci ea este pretutindeni ca şi cum de fapt ea ar fi substanţa profundă şi de bază a Universului, ca şi cum fiecare lucru sau fiinţă s-ar reliefa pe acest fundal, venind de fapt de acolo şi întorcându-se tot acolo. Această experienţă este precum un tărâm de blândeţe nesfârşită se află în adâncul tuturor lucrurilor şi fiinţelor, precum o învăluitoare mantie extatică de catifea. Această linişte divină nu este deloc vidă, fiindcă în realitate ea este un Plin absolut, dar fără nimic înăuntru, sau altfel spus ea este un Plin care conţine esenţa a tot ceea ce ar putea exista, chiar înaintea secundei în care se vor naşte toate lucrurile şi fiinţele- deşi ele nu sunt acolo totuşi ele sunt acolo toate, precum un cântec care încă n-a fost cântat. Fiind cu adevărat acolo simultan înăuntru şi în afară, noi ne simţim PERMANENT EXTAZIAŢI şi extraordinar de în siguranţă. Aceasta este o primă reflexie a Transcendentului. La limita extremă, ne cufundăm în SAMADHI şi ATUNCI nu mai există nimic pentru noi decât această Liniştea Divină . Pentru Supramental, nu mai există "trecere", nu mai există "prag" de depăşit, nu se mai

trece dintr-o stare în alta, de la linişte la vacarm, dinăuntru în afară, de la Divin la ne-divin - cele două aspecte sunt ATUNCI contopite într-o experienţă unică: Liniştea Divină care este în afară a tot şi Devenirea care curge pretutindeni: una nu o neagă pe cealaltă şi una nu poate exista fără cealaltă. Căci, dacă Liniştea Supremă n-ar putea conţine contrariul Liniştii, nu ar fi un Infinit. Şi dacă Liniştea Divină n-ar putea fi totodată cu totul în afara a ceea ce pare a fi opusul său, ar fi prizoniera acestui opus. Pentru fiinţa umană cu SAHASRARA plenar dinamizată, împărăţia lui Dumnezeu este simultan în această lume şi totodată nu este a acestei lumi. Întregul secret stă în reunirea acestor două experienţe într-unu singură. Infinitul în finit, atemporalul în temporal, transcendentul în imanent. Atunci noi dobândim Pacea profundă în acţiune şi Bucuria nepieritoare a tuturor atitudinilor. Yoghinul SRI AUROBINDO exprimă astfel acest adevăr: "Profund liniştit şi adânc precum marea, el surâde în val; Universal, el este totul - transcendent, nu este nimeni". Conştiinţa Supramentală repetă misterul unei mari Lumini Divine liniştite care, într-o zi din afara timpului, a vrut să se vadă temporal, succesiv, din mii şi mii de puncte de vedere, şi care, cu toate acestea, nu încetează să fie unică şi rotundă pe deplin, rămânând simultan conţinută cu totul în sine, într-o clipă eternă. Evoluţia spirituala nu are alt scop decât regăsirea şi revelarea în întregime, jos, a totalităţii de sus; aceasta implică de a descoperi pe pământ, în mijlocul dualităţilor şi a celor mai acute contradicţii, unitatea supremă, infinitudinea supremă. Bucuria supremă ANANDA. Pentru, a descoperi FIECARE PRIN EXPERIENŢĂ DIRECTĂ acest secret am fost şi suntem (mai mult sau mai puţin) traşi în jos de fiecare dată când am făcut sau facem un pas către în sus. Spiritualişti resping în general puterea pe care o consideră o armă nedemnă de căutătorul adevărului; dar nu aceasta este părerea unor mari yoghini, pentru care, dimpotrivă, conceptul de Putere sau, cu alte cuvinte, SHAKTI, este o cheie foarte importantă a sistemului HATHA YOGA, deoarece fiecare dintre noi ştie că fără o mare putere (SHAKTI) nu se poate transforma nimic. "Îl ador de Dumnezeu Focul cel Puternic, nu pe un Dumnezeu Visul", spune yoghinul SRI AUROBINDO în "SAVITRI" ."Un foc puternic trebuie să crească pentru a face Eternitatea să coboare în Timp. Şi aceasta trebuie să fie pentru a face bucuria corpului tot atât de vie ca şi aceea a sufletului". Pentru marii yoghini ai Orientului este evident că spiritul moral sau religios greşeşte atunci când condamnă Puterea în sine, ca pe ceva care nu trebuie să fie nici acceptat, nici căutat, sub pretextul că ea este în mod natural corupătoare şi rea. În cea mai mare parte a cazurilor, această opinie pare justificată, aparent, dar aceasta nu o poate face să fie mai mult decât o prejudecată cu totul oarbă şi iraţională. Oricât de coruptă, corupătoare şi greşit folosită ar fi ceea ce se întâmplă de altfel şi cu iubirea şi chiar cu Cunoaşterea). Puterea (SHAKTI) este un aspect divin care FĂRĂ ÎNDOIALĂ a fost adusă şi lăsată aici jos pentru a fi folosită atunci când este cazul, în mod divin. SHAKTI - Voinţă, Putere - este motorul tuturor lumilor, fie că este vorba de forţa cunoaşterii, de forţa Iubirii, de forţa vieţii, de forţa de acţiune sau de forţa corpului originea ultimă a forţei este întotdeauna spirituală şi caracterul ei este divin. Ceea ce trebuie totdeauna să respingem (şi chiar să împiedicăm) este folosirea ei de către bruta, omul sau titanul acestei lumi a ignoranţei. Noi trebuie să acţionăm astfel pentru a deschide calea unei acţiuni mai înalte şi naturale (chiar dacă ea încă pare supranormală pentru noi), unei acţiuni care trebuie să fie permanent ghidată de o conştiinţă interioară pusă la unison cu Infinitul şi cu Eternul. YOGA în integralitatea sa nu poate respinge în totalitate operele Vieţii, mulţumindu-se numai cu o experienţă interioară; ea trebuie tocmai de a ceea să meargă înăuntru pentru a transforma ceea ce

este în afară. Atest aspect de "forţă" sau "putere' (SHAKTI) a conştiinţei este cel pe care India l-a reprezentat în mod sugestiv prin imaginea Mamei Eterne. Fără conştiinţă nu există Forţă, dar fără Forţă (SHAKTI) nu există Creaţie. "SHIVA (SUPREMUL ABSOLUT) FĂRĂ SHAKTI (FORŢA) ESTE SHAVA (CADAVRU)", spun textele secrete Tantrice. El (+) şi Ea (-), cei doi într-unul, sunt inseparabili. Toată această lume marcată este de fapt numai El (+) şi Ea (-) spune SRI AUROBINDO în SAVITRI. Şi, privind din acest punct de vedere, toată evoluţia este de fapt istoria Ei (-)care îl regăseşte pe El (+) şi apoi vrea să-L încarneze pretutindeni. Aici nu este niciodată vorba de a respinge pe unul în favoarea celuilalt - fiindcă de fapt fără El (+) noi suntem prizonieri ai unei Forţe oarbe, iar fără Ea (-) noi suntem prizonieri ai unui val înmărmurit - ci de a îi uni pe unul (+) cu celălalt (-) într-o lume desăvârşită. "Cei care sunt ghidaţi numai de ignoranţă intră într-un întuneric în care ei sunt precum orbii, dar luaţi aminte căci într-un întuneric şi mai mare intră cei care caută numai cunoaşterea", spune, pentru cei capabili să înţeleagă, ISHA UPANISHAD Supramentalul este înainte de toate o putere: el este, pentru cel care îl descoperă, o putere formidabilă. În fond Supramentalul este puterea directă a Spiritului în materie. Orice conştiinţă este de fapt o putere, orice cunoaştere ESTE PUTERE şi, cu cât ne elevăm mai mult conştiinţa, cu atât puterea noastră este mai deplină, dar nu atât de mult ATUNCI noi ne depărtăm de pământ în acelaşi timp; de îndată ce noi vom vrea să ne folosim puterea supramentală, de exemplu, în activităţile acestei lumi, va trebui implicit să ne coborâm (proiectăm) conştiinţa din plan în plan şi să acţionăm astfel cu ea, ca putere- (SHAKTI), ca să fie înfrânte (OPRITE) determinismele tuturor planurilor intermediare, înainte de a alunge jos, în Materie. La capătul drumului, din această putere (SHAKTI) nu mai rămâne decât o reflexie mentală, îngreunată şi întunecată, care trebuie să lupte cu anumite determinisme din ce în ce mai rebele şi mai greoaie. Realizând aceasta, putem înţelege de ce spiritualişti FĂRĂ PUTERE (SHAKTI) nu au putut niciodată să transforme (în mod eficient) viaţa. Supramentalul este Conştiinţă - Forţa supremă aflată în inima Materiei, fără intermediar. Supramentalul este "Soarele în întuneric" despre care vorbeşte VEDA. El este locul în care Înaltul (Susul) şi Josul se întâlnesc direct. Pentru cel care înţelege această taină este evident că Supramentalul poate transforma RAPID DEFINITIV totul. Cu ajutorul Supramentalului este posibilă o adevărată transformare a conştiinţei care ne va permite într-adevăr să transformăm toate condiţiile fizice ale acestei lumi pentru, a face din ea o creaţie în întregime nouă şi paradisiacă. Trebuie de asemenea sa realizăm că puterea Supramentală nu operează numai prin miracole şi nici prin violenţă; noţiunea de miracol este într-o anumită măsură chiar absurdă, pentru yoghinul avansat sau pentru înţelept. De fapt pentru cel iniţiat pentru veritabilul cunoscător nu există niciodată miracole, pentru el nu există decât fenomene de rezonanţă cu anumite energii subtile ale căror procese (cauze) le ignorăm sau încă nu le înţelegem. Pentru cel care vede (clarvăzător), pentru yoghinul avansat, în toate aceste situaţii este vorba doar de intervenţia eficientă a determinismului unui plan superior în determinismul unui plan inferior. Mentalul poate să apară drept un mare miracol pentru determinismul omizii dar noi ştim foarte bine că miracolele noastre mentale se supun toate unor procese de REZONANŢĂ cu energii subtile mentale din MACROCOSMOS. La fel stau lucrurile cu Supramentalul, el nu contrazice deloc legile, ci pur şi simplu trece deasupra acestora (sau altfel spus înăuntrul, la un nivel la care ele FULGERĂTOR nu mai există, aşa cum legile omizii nu mai există pentru om. Să explicăm acum mai clar această afirmaţie: OBIŞNUINŢA sau OBIŞNUIREA noastră cu anumite frecvenţe de vibraţie care corespund anumitor energii subtile pe care le acumulăm preponderent în fiinţă (MICROCOSMOSUL) noastră sfârşesc prin a ne da (datorită unui SUI

GENERIS proces de "COAGULARE") o structură aparent stabilă; şi atunci, datorită CONDIŢIONĂRII NOASTRE, spunem că ne supunem legii naturii noastre, dar această aşa-zisă lege nu este mai ineluctabilă decât faptul de a trece, mai degrabă, pe o anumită stradă, decât pe alta, pentru a merge acasă; acestea sunt doar obişnuinţe care evidenţiază PREPONDERENŢA ANUMITOR FENOMENE DE REZONANŢĂ şi faptul că PREFERĂM anumite FRECVENŢE DE VIBRAŢIE ale unui anumit PLAN. La fel stau lucrurile şi cu întregul MACROCOSMOS, toate legile noastre fizice, aşa-zis ineluctabile, sunt în mod asemănător obişnuinţe DE REZONANŢĂ coagulate (datorită cărora noi recurgem la ANUMITE FRECVENŢE DE VIBRAŢIEI care nu au nimic ineluctabil în ele şi absolut toate se pot MODIFICA la fel de uşor ca şi atunci când schimbăm drumul sau, cu alte cuvinte, de îndată ce ne modificăm (transformăm) conştiinţa. O lege obişnuită este pentru noi numai un echilibru stabilit de către Natură. Respectiva lege este numai o modalitate de stabilizare a forţelor. O asemenea LEGE este precum un ogor în care Natura s-a obişnuit să lucreze pentru a obţine anumite rezultate. Dacă ne transformam cu adevărat conştiinţă în sensul modificării obişnuinţelor noastre de REZONANŢĂ, ogorul nostru se transformă de asemenea, în mod necesar. Aceste "transformări ale "ogorului" au jalonat toată Istoria noastră evolutivă, începând cu apariţia Vieţii în Materie, care a modificat "ogorul material"; apoi a urmat apariţia Mentalului în viaţă care a modificat, de asemenea, "ogorul" vital şi material. Supramentalul este o a treia transformare fundamentală de "ogor", care va modifica fundamental Mentalul, Viaţa şi Materia. Această transformare care a început deja, este uşor realizabilă prin YOGA şi experienţa ei este în curs de desfăşurare. În mod fundamental, procesul de transformare Supramentală constă în trezirea şi eliberarea deplină a conştiinţei care este conţinută în fiecare element. Acest proces de transformare nu răstoarnă deloc ordinea universului şi nu acţionează violent ci doar îşi aplică puterea sa asupra întunericului determinându-l ca prin FISIUNE, TRANSMUTAT1E ŞI SUBLIMARE, el să ne dea propria sa lumină divină pe care o conţine în stare potenţială. "El a despicat atunci întunericul ca pe o piele de animal pentru ca să întindă pământul nostru sub soarele său" indică în mod semnificativ RIG VEDA (V.85.1.). Deoarece conştiinţă divină, solară, este simultan prezentă pretutindeni, lumea şi fiecare atom al lumii sunt divine Stăpânul întregului MACROCOSMOS (DUMNEZEU) este de asemenea Unicul conştient care se află (există în toate lucrurile inconştiente despre care se vorbeşte în RIG-VEDA. Materia, la rândul său, nu este o substanţă brută, incapabilă de transformare altfel decât prin violenţa mâinilor sau a capului nostru care n-au dat naştere la nimic altceva decât la monştrii. Materia este o substanţă divină, care poate "răspunde" în loc de a se opune, ea se poate de asemenea transforma în loc să se antreneze în vechea ei obişnuinţă de gravitaţie descendentă şi dezintegrare. Datorită ignoranţei şi inerţiei ce predomină pe planeta noastră (PĂMÂNT) divinitatea materiei este mult umbrită şi adormită; ea este somnambulă aşa cum spun marii yoghini şi se aseamănă cu un soare pierdut sau "ascuns" cum spune VEDA: "Inconştientul este semnul supraconştientului". Inconştienţa aparentă a universului material conţine simultan în sine, însă nedesluşit tot ceea ce este revelat veşnic în Supraconştientul luminos. Supramentalul se va folosi deci de lumina sa pentru a trezi lumina corespondentă - aceeaşi lumină divină care există în Materie. Adevărul de sus va trezi un adevăr jos, căci legea este întotdeauna aceeaşi; doar ceva asemănător poate acţiona asupra perechii sale; pentru aceasta este necesară cea care se află cel mai sus pentru a elibera puterea care se află cel mai jos. Ce este deci această putere? Orice concentrare mentală degajă, datorită proceselor de TRANSMUTAŢIE şi SUBLIMARE declanşate, o căldură subtilă, bine cunoscută de toţi cei care au practicat sau practică oricât de

puţin disciplinile yoghine (TAPASYA sau disciplina yoghină înseamnă, deloc ÎNTÂMPLĂTOR, "ceea ce produce căldură"); puterea Supramentală care apare şi se dezvoltă atunci este o căldură de acest gen şi această CĂLDURĂ este în mod nebănuit infinit mai intensă, în celulele corpului. = VA URMA =

AN V C 20 SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ VIZIUNEA SUPRAMENTALĂ (continuare la cursul nr. 19 AN V) Această este căldură degajată de trezirea conştiinţei-forţă în Materie şi ea este asemenea intens resimţită în cazul TRANSMUTĂRII şi SUBLIMĂRII potenţialului sexual. Atunci totul se petrece ca şi cum viaţa noastră mentală ar fi fost făcută din argint. În timp ce viaţa noastră supramentală este făcută din aur. Atunci totul se desfăşoară ca şi cum viaţa noastră mentală ar fi o SUI GENERIS (în felul său) vibraţie de argint, nu neapărat rece ci pur şi simplu precum o lumină, o lumină care merge până pe culmi, o lumină cu totul pură, pură şi intensă, dar totodată există în cealaltă (în starea noastră supramentală), o bogăţie şi o putere asociată cu o căldură care o face să fie net diferită. Această căldură se află la baza tuturor transmutărilor supramentale. De fapt, căldura degajată de arderi sau de alte reacţii chimice, fără a mai vorbi despre energia incomparabil mai mare, eliberată de fuziunile sau fisiunile nucleare, nu este altceva decât expresia fizică a unui fenomen spiritual fundamental, pe care înţelepţii vedici îi cunoşteau foarte bine şi îl numeau AGNI, Focul spiritual din Materie: "Celelalte flăcări sunt numai ramuri ale trunchiului tău, o. Focule! O, AGNI, tu care eşti o putere divină universală, tu eşti nodul ombilical al tuturor tărâmurilor şi al locuitorilor lor; pe toţi oamenii născuţi Tu îi comanzi şi îi susţii întocmai ca un stâlp... Tu eşti capul cerului şi buricul pământului... Tu eşti puterea misterioasă care se află între cele două lumi" (RIG-VEDA 1.59). "Splendoarea Ta, o, Focule, care este în cer şi chiar pe pământ, în plante şi în ape, prin care tu ai întins vastul aer din mijloc, este un ocean viu de lumină care vede prin viziunea divină". "AGNI (Focul) a intrat în pământ şi în cer ca şi cum ele ar fi una" (RIG-VEDA III.74). Acest AGNI (Focul) suprem este cel pe care marii yoghini l-au descoperit în Materie şi în celulele corpului; el este considerat pârghia de transformare a corpului fizic şi de modificare fizică a lumii. Atunci, în loc să acţionăm asupra Materiei prin mijlocirea deformantă şi greoaie a tuturor determinismelor intermediare, mentale şi vitale, chiar Materia însăşi, trezită la conştiinţa forţei sale, este cea care operează direct propria sa transmutare şi sublimare. În locul unei evoluţii spirituale care pare sfâşiată între cei doi poli - unul al conştiinţei fără forţă care face să apară beatitudinea pasivă a înţeleptului şi celălalt (pol) ipostaza forţei fără conştiinţă, sfârşind în bucuria brută a atomului - Supramentalul restabileşte Echilibrul în fiinţa totală: conştiinţa cea mai înaltă în forţa cea mai puternică sau, cu alte cuvinte, focul Spiritului în Materie. "O Flacără cu 100 de comori", cum spune RIG-VEDA (I..59) La ora actuală, ştiinţa noastră este într-un anumit sens în avans faţă de conştiinţa noastră şi tocmai de aici rezultă cursa hazardată a destinului nostru planetar.

Similitudinea uluitoare cu puterea nucleară este încă şi mai frapantă atunci când ajungem la descrierea puterii supramentale, aşa cum apare ea yoghinilor avansaţi şi clarvăzătorilor. Am afirmat anterior că cu cât ne ridicăm mai mult în planurile conştiinţei, cu atât mai mult luminozitatea devine mai stabilă, mai continuă, iar clipirile intuitive trec în "strălucirile continue" ale mentalului superior, iar apoi lumina divină se omogenizează. Am putea deci crede că lumina supramentală este un fel de totalitate luminoasă şi perfect imobilă, continuă, fără întreruperi. Dar este remarcabil faptul că Supramentalul este de o calitate luminoasă cu totul diferită de celelalte niveluri de conştiinţă; el reuneşte în acelaşi timp imobilitatea completă şi mişcarea (FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) cea mai rapidă posibilă; aici, de asemenea, experimental, cei doi poli sunt reuniţi. Noi putem doar menţiona acest aspect fără a urmări să-l interpretăm. Iată cum descrie un mare yoghin prima sa experienţă de percepere a luminii supramentale: "Aveam această impresie uluitoare de putere, de căldură, de aur; nu era ceva fluid, era întocmai ca o pulbere. Şi fiecare dintre aceste aspecte (nu pot fi numite nici parcele, nici fragmente, nici chiar puncte (cel puţin dacă nu considerăm punctul în sens matematic, un punct care nu ocupă loc în spaţiu)) era ca de aur viu, era întocmai ca o pulbere de aur cald; nu se poate spune că era strălucitor, dar nu se poate spune nici că era întunecat; nu era nicidecum lumina aşa cum o înţelegem noi, era o multitudine de mici puncte de aur, nimic altceva. Aş mai putea spune că aceste puncte îmi atingeau ochii şi faţa. Şi aceasta se manifesta ca o putere formidabilă, în acelaşi timp, aveam sentimentul unei plenitudini extatice şi al unei păci atotputernice. Această trăire beatifică, oceanică era bogată, era plină. Era mişcarea la apogeul său, infinit mai rapidă decât tot ceea ce se poate imagina şi în acelaşi timp era pacea profundă, absolută, liniştea perfectă". La viteza luminii regăsim, de asemenea, imobilitatea perfectă în mişcarea supremă - imobilitate, dacă privim fenomenul ce se desfăşoară dinăuntru şi mişcare, dacă îl privim din afară. Mulţi ani mai târziu, atunci când această experienţă îl devenise suficient de familiară, acelaşi mare yoghin o descrie în aceşti termeni: "Este o Mişcare extraordinar de rapidă ce se manifestă ca un fel de Vibraţie eternă, care nu are nici început, nici sfârşit. Este ceva care parcă există dintotdeauna. pentru totdeauna, în eternitate; şi în cazul ei nu există diviziuni ale timpului; doar atunci când este proiectată pe un ecran, ea începe să capete diviziunea timpului; clar, cu toate acestea, nu se poate preciza o secundă, nu se poate spune că a trecut o clipa... este foarte dificil de explicat în cuvinte. Aproape că nici nu ai timp să o percepi că deja nu mai este; ea apare precum ceva care nu are repaus, care nu are început, care nu are sfârşit şi în care este o Mişcare atât de totală - totală şi constantă - încât, în cazul percepţiei sale, ea dă sentimentul unei imobilităţi perfecte. Este absolut indescriptibilă, dar aceasta este de fapt Originea şi Suportul întregii evoluţii terestre... Şi am mai remarcat că, în această stare înaltă de Conştiinţa, Vibraţia depăşeşte forţa sau puterea care concentrează celulele pentru a alcătui o formă individuală. În ziua în care vom ştii să aplicăm această Vibraţie uluitor de rapidă, cu alte cuvinte, această "Mişcare" materiei noastre fizice, vom deţine secretul practic al trecerii de la Materie brută la o Materie mai subtilă şi vom avea primul corp supramental sau, altfel spus, glorios, pe pământ. Această aparentă imobilitate care se manifestă de fapt printr-o vibraţie extrem de rapidă este fundamentul tuturor activităţilor fiinţei supramentale. Ea este ABC-ul practic al tuturor disciplinelor care tind către Supramental. poate chiar ABC -ui oricărei acţiuni eficiente în această lume. Am spus deja că imobilitatea (care apare atunci) - se înţelege interioară - are puterea de a controla toate energiile împreună cu vibraţiile acestora: şi dacă în anumite situaţii vom reuşi să rămânem total liniştiţi în microcosmosul fiinţei noastre, fără cea mai mică vibraţie de răspuns, atunci FĂRĂ ÎNDOIALĂ că vom putea stăpâni nu contează ce agresiune, animală sau umană. Această uluitoare putere a imobilităţii nu este realizată decât atunci când începem cu adevărat să fim conştienţi de marea Linişte Divină din spate şi când suntem capabili, în orice moment, să

facem un pas în retragere şi să privim atunci totul de foarte departe de circumstanţele exterioare, ca şi cum ne-am afla la mii de kilometri distanţă de ceea ce privim. Atunci putem fi cu totul în afară pentru a putea stăpâni ceea ce se găseşte înăuntrul vieţii. Totuşi, ceea ce este ciudat (deşi la urma urmelor este perfect natural), este faptul că această putere Supramentală nu poate fi cu adevărat obţinută decât atunci când suntem cu totul în afară, când ne aflăm cu totul pe această Bază eternă, în afara timpului, în afara spaţiului - ca şi cum Dinamismul suprem n-ar putea răsări decât din imobilitatea supremă. Acest aspect ar putea părea la prima vedere paradoxal, dar cu toate acestea, practic, el este comprehensibil. Atunci putem înţelege că dacă conştiinţa obişnuită, care se mişcă la cea mai mică adiere a vântului, ar intra în contact cu această misterioasă "pulbere de aur cald", ea ar fi instantaneu măturată şi dezagregată. Numai imobilitatea totală poate suporta această Mişcare. Este demn de remarcat că ceea ce i-a uimit atât de mult pe cei care au văzut fiinţe umane care au realizat plenar starea de Conştiinţă Supramentală era această copleşitoare imensitate imobilă pe care o simţeau, atât de compactă, atât de densă, de parcă ar fi pătruns fulgerător într-un infinit solid. În lumina acestei realităţi, putem înţelege întregul sens al acestei mici fraze spuse de o asemenea fiinţă umană care a realizat Conştiinţa Supramentală: "puternica imobilitate a unui spirit nemuritor". Prin forţa uluitoare a acestei imobilităţi, asemenea fiinţe umane au lucrat aproape neîntrerupt timp de zeci de ani, manifestând o energie divină nesfârşită pentru a face să coboare din plin lumina lui DUMNEZEU în Materie", angrenându-se în paralel în bătăliile cele mai extenuante ale inconştientului, fără să fie doborâte de oboseală. "Dacă atunci când conduci acţiuni măreţe şi faci să devină evidente rezultatele gigantice, eşti totodată capabil să realizezi (conştientizezi) că tu nu faci nimic, CI TOTUL SE FACE PRIN TINE, atunci să ştii că DUMNEZEU şi-a retras vălul de pe ochii tăi... Dacă, chiar atunci când stai singur, imobil şi tăcut pe piscul muntelui, eşti simultan capabil să conştientizezi că în mod enigmatic tu conduci revoluţii, atunci cu adevărat ai viziunea divină şi eşti eliberat de aparenţe". Aceste cuvinte aparţin yoghinului SRI AUROBINDO. Imobilitatea este baza firească a puterii Supramentale, iar tăcerea este condiţia esenţială a funcţionării sale perfecte. Conştiinţa Supramentală nu se supune deloc criteriilor mentale sau morale pentru a decide asupra actelor sale (pentru că nu mai există aproape deloc "probleme"); ea acţionează totdeauna fulgerător, natural şi spontan. Această spontaneitate uluitoare este semnul distinctiv al Supramentalului; spontaneitate a vieţii, spontaneitate a cunoaşterii, spontaneitate a puterii. În viaţa obişnuită, noi căutăm să cunoaştem ceea ce este bine sau drept şi, când credem că am aliat, încercăm cât de cât să ne materializăm gândul. Conştiinţa Supramentală nu caută să cunoască, nu caută să ştie ce anume trebuie făcut şi ce nu trebuie făcut; ea este totdeauna perfect tăcută, imobilă şi trăieşte spontan dar TOTAL fiecare secundă a timpului, fără tensiune către viitor. În cazul ei, în fiecare secundă, în liniştea deplină a conştiinţei, cunoaşterea dorită cade firesc precum o picătură de lumină; astfel, putem cunoaşte aproape fulgerător ce anume trebuie făcut, ce anume trebuie spus, ce anume trebuie văzut, ce anume trebuie înţeles. Gândirea supramentală nu este o punte necesară pentru a atinge lumina; ea de fapt este o săgeată venită din lumină. "În marea întindere (a lui DUMNEZEU), totul se întâlneşte şi este perfect ştiut", spune RIG-VEDA (VII.76.5). În cazul fiinţei umane care a realizat Conştiinţa Supramentală, de fiecare dată când un anumit gând sau o viziune îi trece prin conştiinţă, ACEST GÂND (sau VIZIUNE) nu mai este deloc o speculaţie asupra viitorului, ci un act imediat. Este foarte important să ne dăm seama că în cazul fiinţei umane care a realizat plenar Conştiinţa Supramentală, acolo, fiecare gând, fiecare sentiment, este de fapt ÎN REALITATE un act. Cunoaşterea, în cazul Conştiinţei Supramentale, este în mod automat şi fulgerător înzestrată cu o imensă putere. Aceasta este pentru că de fapt Cunoaşterea Supramentală este o cunoaştere

adevărată, care vede tot, iar o cunoaştere adevărată este o cunoaştere care fulgerător poate foarte mult. Noi cei care nu am atins încă starea de Conştiinţă Supramentală nu avem o asemenea putere pentru că de fapt nu vedem totul. Deocamdată, această viziune totală (caracteristică VIZIUNII SUPRAMENTALE) scapă aproape în totalitate consideraţiilor noastre momentane; ea vede prelungirea fiecărui lucru sau fiinţă în timp, ea nu este un "FIAT (= SĂ FIE! în limba latină) arbitrar care va răsturna traiectoria, ci este pur şi simplu întocmai ca o presiune luminoasă care va accelera mişcarea şi care va pune, fiecare lucru, fiecare forţă, fiecare eveniment, fiecare fiinţă, în contact direct cu propriul său conţinut de lumină divină, cu propria sa posibilitate divină şi cu felul care le-a pus în mişcare. Aşa cum anterior am mai spus, energia subtilă caracteristică stării Supramentale este, un ferment evolutiv extraordinar de puternic. Poate că ar trebui să indicăm aici cum este această putere manifestată practic în viaţă şi în actele puţinelor fiinţe umane care, datorita progreselor lor spirituale, o încarnează, dar ne este clar că orice explicaţii am oferi, acestea nu sunt satisfăcătoare pentru toţi, sau cel puţin nu reprezintă mai nimic pentru aceia care nu au realizat-o ei înşişi. Tocmai de acrea, ne mulţumim doar să spunem că experienţa stării Supramentale nu va începe să fie cu adevărat semnificativă decât în ziua în care ea va deveni o posibilitate colectivă şi asupra acestui aspect preferăm să păstrăm tăcerea. De altfel, este foarte semnificativ că acţiunea acelora care au atins plenar starea Supramentală de Conştiinţă este adeseori de neînţeles chiar şi în cazul acelora care beneficiază din plin de ea, din simplul motiv că el nu pot înţelege cu adevărat un anumit aspect decât situându-se pe acelaşi plan cu el. O fiinţă umană tocmai de aceea NU POATE SĂ ÎNŢELEAGĂ MAI MULT DECÂT EA ÎN REALITATE ESTE. Adeseori, datorită nivelului nostru limitat de conştiinţă. noi nu vedem decât clipa, nu şi miracolul care pregăteşte această simplă privire, această secundă de lumină care se va coace timp de 20 de ani sau peste 3 secole, ascunsă complet de întunecimile noastre, înainte de a deveni "naturală". Dificultatea noastră de a vorbi clar şi pe înţelesul tuturor despre această uluitoare putere se datorează faptului că avem o noţiune falsă despre putere. Când vorbim despre putere, mulţi dintre noi ne aşteptăm imediat la lucruri sau aspecte fantastice, dar nu aceea este adevărata Putere şi nici acela nu este adevăratul fantastic al Universului; când Supramentalul acţionează, el nu o face mimat prin răsturnări mirifice, întocmai ca un praf în ochi, ci printr-o inefabilă acţiune liniştită, ca şi cum această acţiune ar fi veşnică şi ea împinge lumea şi fiecare lucru ori fiinţa din univers către propria sa perfecţiune, trecând cel mai adesea prin toate măştile imperfecţiunii. Adevăratul miracol, în cazul PUTERII SUPRAMENTALE, nu constă în a forţa lucrurile, ci în a le împinge în mod armonios, în secret, aproape în taină, către propriul lor centru, astfel încât LA UN MOMENT DAT, din adâncul lor chiar ele să recunoască acest chip care este propriul lor chip divin Pentru cel care a realizat plenar starea de Conştiinţă Supramentală nu există nici un miracole poate cu excepţia acestei clipe extraordinare a recunoaşterii, când nimic altceva nu mai este în afara acestui centru divin, în această situaţie, individul este cheia puterii supramentale, deoarece fiinţa supramentală ocupă simultan nu numai o poziţie transcendentă şi o poziţie cosmică, ci şi o poziţie individuală; triplul HIATUS al experienţei, care separă monistul, panteistul şi individualistul este astfel anulat; poziţia sa transcendentă nu neagă lumea şi individul, nici poziţia sa cosmică nu-l privează de transcendent şi de individ, dar poziţia sa individuală nu-l desparte deloc de trancendent şi de univers (MACROCOSMOS). În cazul de faţă este evident că el nu a sărit la capătul scării pentru a atinge ţelul, ci a parcurs toate treptele evolutive de sus până jos; în această situaţie nu există nici o fisură nicăieri, nici un punct care să lipsească şi, pentru că el şi-a păstrat individualitatea în loc de a exploda într-

o zonă de tranziţie luminoasă, el poate ORICÂND VREA nu numai să urce, dar să şi coboare marea scară a existenţei şi astfel el poate să-şi folosească individualitatea ca pe un pod sau ca pe o legătură în Materie între ceea ce este foarte înalt şi ceea ce este foarte jos. Menirea sa pe pământ este să pună în legătură, direct, Forţa supremă şi individul, Conştiinţă supremă şi Materia; el poate astfel să unească cele două capete. El este un căutător al Realului pe pământ. De aceea, avem speranţa că determinismele oarbe care comandă acum lumea Moartea, Suferinţa, Războiul ar putea fi transformate prin intermediul acestui Determinism suprem, deschizând astfel calea unei noi evoluţii în Lumină. Atingând cât mai mulţi starea de Conştiinţă Supramentală, putem prevedea o evoluţie spirituală, în care revoluţia materială nu este decât o umbră sau o reflexie. Cel care a atins plenar starea de Conştiinţă Supramentală nu acţionează şi nu se mişcă decât ca şi cum ar fi ghidat şi mişcat de Divin. Yoghinii foarte avansaţi acţionează neobosiţi astfel încât Supramentalul, ca stare plenară de Conştiinţă, să coboare aici pe Pământ şi să fie pentru cât mai mulţi oameni o capacitate predominantă, nouă. Yoghinii aspiră că creeze o specie umană nouă pentru care supramentalul va fi o stare permanentă de conştiinţă, întocmai aşa cum acum mentalul este o stare de conştiinţă permanentă pentru oameni. Şi tocmai ca să nu ne înşelăm asupra intenţiilor sale, un mare yoghin. SRI AUROBINDO, a spus: "Departe de mine dorinţa de a propovădui o religie nouă sau veche, pentru viitorul umanităţii, în cazul realizării stării de Conştiinţă Supramentală de către foarte multe fiinţe umane nu este deloc vorba despre întemeierea unei noi religii, ci DOAR de deschiderea (DEBLOCAREA) unei căi care încă este blocată pentru marea majoritate a fiinţelor umane". Încă nu ştim dacă aventura trezirii la cât mai multe fiinţe umane a stării de Conştiinţă Supramentală va reuşi. Un aspect este însă evident pentru cel capabil să-şi dea seama: RISHI-i vedici nu au putut debloca această cale pentru majoritatea fiinţelor umane şi din această cauză el nu au putut deschide "marea trecere" pentru toată lumea; de aceea el nu au putut transforma realizarea lor spirituală, personală într-o realizare colectivă permanentă. Atunci a existat, fără îndoială, o cauză care nu a permis aceasta. Rămâne de aflat, dacă această cauză încă mai este prezentă. = SFÂRŞIT = KURMASANA (POSTURA BROAŞTEI ŢESTOASE) În limba sanscrită, cuvântul KURMA înseamnă "broască ţestoasă". Această ASANA îşi justifică foarte bine numele: spatele uşor rotunjit al practicantului evocă, într-o anumită măsură, o carapace de broască ţestoasă. În tradiţia orientală există un mare respect pentru broasca ţestoasă, deoarece a doua încarnare a lui VISHNU, cel ce menţine universul (MACROCOSMOSUL) a fost într-o broască ţestoasă (KURMA). Se spune că, în urma potopului universal, multe comori divine se pierduseră, printre care şi AMRITA (nectarul divin) cu ajutorul căruia zeii îşi menţineau nealterată tinereţea. Pentru a redobândi preţioasele comori pierdute, zeii au realizat un fel de alianţă cu demonii şi împreună au luat hotărârea să filtreze oceanul macrocosmic de lapte, pentru a regăsi comorile divine şi în special pentru a redobândi AMRITA. În vremurile străvechi, filtrarea laptelui (de fapt "baterea" acestuia pentru a extrage UNTUL) se realiza cu ajutorul unui lemn introdus într-un vas. Lemnul respectiv era apoi pus în mişcare de rotaţie, trăgând de capelele unei funii răsucite în jurul acestuia. = VA URMA =

AN V C 21 KUKMASANA (POSTURA BROAŞTEI ŢESTOASE) (continuare la cursul nr. 20 AN V) VISHNU a devenit în acele timpuri o broască ţestoasă uriaşă şi s-a scufundat în adâncul oceanului macrocosmic. Pe spatele său se afla atunci Muntele MANDARA ce avea rolul de tijă de agitare, iar în jurul muntelui era încolăcit şarpele divin VASUKI folosit drept funie. Oceanul macrocosmic de lapte a fost astfel agitat şi filtrat prin eforturile reunite ale zeilor şi ale demonilor ce trăgeau într-o parte şi într-alta de funie, răsucind totodată muntele. Din oceanul de lapte astfel filtrat s-au ridicat apoi la suprafaţă AMRITA şi multe alte comori, printre care şi LAKSHMI, iubita lui VISHNU zeiţa sănătăţii şi a frumuseţii. De atunci se spune că KURMA a continuat să poarte India pe spatele ei. Şi în TIBET se afirmă că a existat un BOODHISATTVA care s-a transformat în broască ţestoasă pentru a susţine Pământul. Din punct de vedere simbolic, broasca ţestoasă, în calitatea sa de fiinţă amfibie, reprezintă omul fizic plin de vitalitate, înzestrat cu o aspiraţie nestăvilită care se află în căutarea lui DUMNEZEU. KURMA este totodată, deloc întâmplător, una dintre cele cinci forme secundare de energic subtilă vitală (PRANA). Conform textului străvechi TRI-SIHKHI- BRAHMANA UPANISDAD (11.82), acest suflu circulă prin piele prin oase, determinând din punct de vedete subtil acţiunea de includere şi deschidere a ochilor. În acest caz, postura facilitează, printre altele, dinamizarea suflului subtil KURMA ce va determina de această dată trezirea şi amplificarea stării de interiorizare De altfel, broasca ţestoasă este ea însăşi un simbol al universului, contribuind totodată la stabilitatea lui. Ştim că ea trăieşte foarte mult timp. Magicienii utilizau adesea carapacea şi creierul broaştei ţestoase pentru a prepara din acestea o substanţă pe care ei o numeau "leacul nemuririi". Adesea, mormintele imperiale erau susţinute de stâlpi care aveau fiecare la bază sculptată câte o broască ţestoasă Imagine a universului, carapacea sa este rotundă deasupra, precum cerul şi plată jos, precum Pământul. Între acestea broasca ţestoasă trăieşte fiind deci, mediatoarea dintre Cer şi Pământ, simbol al Omului universal. În unele zone din Extremul Orient, ea este considerată a fi un mesager al Cerului şi de aceea este folosită în divinaţie (aflarea viitorului). Cele patru picioare ale broaştei ţestoase reprezintă cei patru poli ai lumii sau, cu alte cuvine, cele patru direcţii fundamentale ale spaţiului. LAO TZEU afirma că Insulele Nemuritorilor nu-şi vor regăsi echilibrul decât în momentul în care vor fi cărate pe spatele unei broaşte ţestoase. În Occident, la PLUTARH, broasca ţestoasă înglobează virtuţile casnice; corpul său este protejat de carapacea ce este precum o casă de care ca nu se desparte niciodată. Tocmai de aceea ea este tăcută şi liniştită chiar şi atunci când se deplasează. Dacă intuieşte un pericol, broasca ţestoasă se ascunde, într-una cu totul în carapace şi tocmai din această cauză ea este un simbol al prudenţei şi protecţiei. O gravura alchimică străveche arată o femeie ţinând în una din mâini o pereche de aripi desfăcute şi în alta o pereche de broaşte ţestoase. Prin aceasta, autorul respectiv ne sugerează un echilibru şi o opoziţie între broască şi aripi, ele având o semnificaţie inversată. Tradiţional, aripile semnifică elevarea sufletului în timp ce broasca ţestoasă sugerează elementul "fixat de alchimişti.

Lentă, închisă la culoare, plină de zbârcituri, ea simbolizează o mişcare involutivă, un recul către materializare. În Grecia antică se spune că HERMES (MERCUR) a utilizat carapacea unei broaşte ţestoase pentru a face din ea o chitară. Această transformare a broaştei în chitară sintetizează, conform ezoterismului, întreaga Artă Alchimică. Tocmai de aceea, broasca ţestoasă este considerată de alchimişti drept un simbol al materiei din care se naşte Arta alchimică. Ea este de aceeaşi natură cu Saturn şi cu plumbul, primul element al operei alchimice. În acest caz, însă, broasca ţestoasă simbolizează punctul de plecare în evoluţie, ea nemaifiind o imagine a involuţiei ci dimpotrivă, un simbol al spiritualizării tainice a materiei. TEHNICA DE EXECUŢIE A ACESTEI ASANA Ne aşezăm la sol, cu picioarele întinse înainte, trunchiul fiind ridicat. Depărtăm picioarele până când distanţa dintre genunchi este de aproximativ 40-50 de cm. Îndoim apoi genunchii şi îi ridicăm trăgând uşor tălpile către trunchi. Ne aplecăm apoi trunchiul către în faţă expirând şi introducem mâinile pe rând pe sub genunchi, împingem apoi braţele sub genunchi şi le întindem drepte către înapoi. Sprijinim apoi umerii pe sol, lipind totodată şi palmele pe sol. Urmărim apoi să întindem trunchiul şi gâtul, mai mult aducând gradat mai întâi fruntea, apoi bărbia şi în cele din urmă pieptul în contact cu solul. Vom urmări apoi să întindem din nou picioarele cât mai mult. Genunchii vor fi plasaţi cât mai aproape de subţiori, iar partea din spate a genunchilor va atinge partea din spate a braţelor, aproape de umeri. La revenire, în timp ce inspiram, ridicam capul, scoatem mâinile de sub picioare, reîntorcându-ne la poziţia iniţială. În care vom realiza după aceea conştientizarea. ERORI CE TREBUIE EVITATE • Aplecările şi în general toate mişcările ce se realizează în cazul acestei ASANA nu trebuie să fie sacadate. • Nu trebuie să forţăm în nici un fel muşchii spatelui şi articulaţiile picioarelor. Prin relaxarea gradată a muşchilor spatelui, aceştia vor suporta mult mai uşor, în mod pasiv, curbura. • Palmele nu trebuie să fie orientate către în sus. SFATURI PENTRU CEI LIPSIŢI DE ELASTICITATE Dacă pentru unii dintre noi poziţia finală este greu de adoptat, vom începe printr-o execuţie gradată în care ne vom orienta mai întâi atenţia asupra relaxării. După ce am introdus braţele pe sub picioare, vom împinge călcâiele către înainte întinzând gradat picioarele. Respiraţia este atunci calmă şi cu fiecare expiraţie vom lăsa fruntea să se aplece încet, până când atinge solul. În această poziţie vom urmări apoi să ne relaxăm. Chiar dacă poate părea paradoxal, unii yoghini consideră KURMASANA drept o postură de relaxare. Ea devine astfel odată cu practica. Atunci când această poziţie este cu adevărat confortabilă şi relaxantă, vom plasa bărbia la sol, împingând-o cât mai mult către în faţă. Aceasta va modifica considerabil efectul ASANAei asupra coloanei vertebrale şi va accentua comprimarea intra-abdominală. CONCENTRAREA în timpul execuţiei posturii ne vom concentra să percepem fluxurile de energie subtilă benefică telurică trecând prin picioare şi mâini şi focalizând la nivelul centrului subtil de forţă ANAHATA CHAKRA. Când pieptul este suficient de bine lipit de sol, putem sesiza aproape spontan asimilarea directă a acestor energii subtile benefice la nivelul centrului de forţă ANAHATA CHAKRA. Starea pregnantă de interiorizare ce survine atunci în mod spontan este foarte puternică şi determină o focalizare a fiinţei către partea sa esenţială, favorizând revelarea oglindirii SINELUI SUPREM, JIVATMA. La revenire conştientizam în continuare starea profundă de detaşare faţă de lumea exterioară şi conştientizăm revelarea reflexiei SINELUI SUPREM (ATMAN). Această oglindire ne permite să intuim natura noastră divină ce ni se dezvăluie ca fiind pură Existenţă, pură Conştiinţă şi pură Beatitudine.

FAZELE GRADATE DE EXECUŢIE A POSTURII KURMASANA CU POZIŢIA FINALĂ EFECTE ŞI BENEFICII Această postură YOGA este sacră pentru yoghini. În timp ce îi descria lui ARJUNA calităţile unui STHITA-PRAJNA (cel care are mintea stabilă fixată). KRISHNA spune: "Atunci, aşa cum o broască ţestoasă îşi retrage membrele din toate direcţiile, tot astfel, el (înţeleptul) îşi retrage complet simţurile de la obiectele simţurilor şi atunci pentru el înţelegerea cea adevărată apare spontan şi ea este profundă" (BHAGAVAD GITA, cap. II, sutra 58).. În această postură (KURMASANA) membrele sunt aşezate într-un anume mod iar corpul practicantului este asemănător unei broaşte ţestoase. Mintea sa devine atunci calmă şi unificată, iar fiinţa umană îşi trezeşte şi îşi dezvoltă liniştea şi echilibrul atât în cazul durerii cât şi în cazul bucuriei. Prin execuţia consecventă a acestei ASANA, gradat ne vom elibera de anxietate, de suferinţă, în timp ce emoţiile negative, pasiunile chinuitoare, frica şi mânia îşi vor pierde progresiv puterea lor covârşitoare de influenţă asupra minţii. La nivel fizic, efectele acestei ASANA sunt de asemenea majore. Postura tonifică coloana vertebrală, activează organele abdominale, menţinând fiinţa umană benefic energizată şi sănătoasă. Ea calmează de asemenea nervii şi imediat după execuţia sa corectă ne simţim revitalizaţi şi în formă întocmai ca o persoană care tocmai s-a trezit dintr-un somn lung şi regenerator. Iată în continuare prezentarea în extenso a acestor efecte: ASUPRA COLOANEI VERTEBRALE Această postură, graţie presiunii exercitate de picioare asupra umerilor, este de o eficacitate remarcabilă în elasticizarea părţii dorsale a coloanei vertebrale, atât de rigidă la multe persoane. Deoarece picioarele sunt singurele elemente active în timpul execuţiei acestei ASANA, practicantul poate (şi chiar trebuie) să relaxeze pe deplin muşchii spatelui. KURMASANA întinde de asemenea întreaga regiune lombară. Astfel, printr-o practică perseverentă, această ASANA elimină gradat durerile de spate produse de poziţiile incorecte de

lucru sau cauzate de perioadele lungi de stat în picioare. EFECTE REMARCATE ASUPRA MUŞCHILOR ŞI LIGAMENTELOR Efectul principal de întindere şi elasticizare se va simţi în special asupra muşchilor şi ligamentelor coloanei vertebrale. Sângele este progresiv eliminat din aceşti muşchi în timpul realizării ASANA-ei, iar după ce se întrerupe execuţia propriu-zisă, sângele proaspăt va fi aspirat cu putere la nivelul muşchilor şi ligamentelor coloanei vertebrale. Această postură favorizează totodată execuţia corectă a tuturor posturilor de flexie către înainte cum ar fi Postura Cleştelui (PASCHIMOTTANASANA) şi Postura Plugului (HALASANA) în special. EFECTE REMARCATE LA NIVELUL SISTEMULUI NERVOS Ca urmare a flexiei către înainte şi a considerabilei irigări sanguine a musculaturii dorsale, nervii rahidieni sunt bine hrăniţi şi stimulaţi, ceea ce explică efectul profund tonifiant asupra întregului organism, întinzând partea inferioară a coloanei vertebrale, KURMASANA realizează o degajare a nervului sciatic, atunci când acesta este presat, ameliorând şi vindecând astfel anumite forme de sciatică. EFECTE REMARCATE LA NIVELUL VISCERELOR ABDOMINALE În general, posturile de flexie în faţă comprimă abdomenul în ansamblu şi tonifică plexul solar. În cazul lui KURMASANA, dimpotrivă, întreaga zonă a plexului solar este degajată, în timp ce organele părţii inferioare a abdomenului sunt puternic comprimate şi tonifiate, acest efect binefăcător manifestându-se în special la nivelul colonului ascendent şi descendent. Drept urmare, KURMASANA, practicată corect, combate în mod eficient constipaţia, răul secolului (sau mai curând unul dintre numeroasele rele ale secolului), stimulând peristaltismul intestinal. Comprimarea atinge chiar şi rinichii, care sunt astfel stimulaţi în special atunci când intrarea în poziţie şi menţinerea sa sunt însoţite de respiraţii profunde, în cursul cărora diafragma este coborâtă, intensificându-se şi mai mult presiunea intra-abdominală, ce se va transmite şi asupra organelor. Rinichii sunt astfel stimulaţi şi o dată cu aceştia sunt armonios dinamizate glandele suprarenale, care vor produce mai intens adrenalină, care după cum se ştie este hormonul dinamismului. Aceasta explică efectul profund binefăcător, tonic al ASANA-ei. Dacă practicând KURMASANA înainte de culcare, ne vom simţi în unele situaţii foarte dinamizaţi şi nevoia de somn dispare, va trebui să evităm practicarea ei seara, efectuând-o numai dimineaţa, cu luarea în consideraţie a inconvenientului că la trezire suntem mult mai puţini elastici decât seara. În concluzie, putem spune că această asana este foarte importantă în practica YOGA. Ea pregăteşte practicantul pentru abordarea celui de-al cincilea stadiu al practicii YOGA, numit PRATYAHARA (retragerea tuturor simţurilor de la obiectele exterioare). = SFÂRŞIT = UN DIALOG REVELATOR Scurtă definire a Sofrologiei ca ştiinţă. Supranumită ştiinţa care anihilează angoasele fiinţei umane, SOFROLOGIA este de fapt "ştiinţa echilibrului minţii şi a psihicului", iar la origini ea este invenţia psihiatrului ALFONSO CAYCEDO) care a mers să caute cheile sănătăţii minţii şi sufletului la yoghinii Orientului. Într-o exprimare pe înţelesul tuturor SOFROLOGIA înseamnă: CUM SĂ NE REDOBÂNDIM ŞI APOI SĂ NE PĂSTRĂM NEALTERAT ECHILIBRUL PSIHOSOMATIC ŞI SĂNĂTATEA ÎN ORICE SITUAŢIE.

PREAMBUL ...... Pe măsură ce trec anii, unii aspiranţi YOGA mediocri şi leneşi ajung să minimalizeze PE NEDREPT valoarea inestimabilă a ASANA-elor corect realizate în HATHA YOGA şi neagă necesitatea perseverenţei în realizarea lor. Unii probabil că ştiu ce este SOFROLOGIA dar fără îndoială puţini sunt aceia care cunosc ce a stat în realitate la baza ei (la începuturi). Aşa cum avea să mărturisească mai târziu "INVENTATORUL" SOFROLOGIEI, istoria acestei descoperii fascinante (în domeniul psihiatriei) va avea ca punct de plecare ACEST „DIALOG REVELATOR” care noi sperăm că îi va edifica pe aspiranţii superficiali care acasă nu prea mai practică ASANA-e. CAYCEDO - descoperitorul sofrologiei. YOGHINUL SWAMI KRISHNANANDA - 84 ani. CAYCEDO: „La ce vă servesc la cei 84 de ani ai dumneavoastră exerciţii corporale ca acestea ?” RĂSPUNS: "Sunteţi neurolog şi totuşi mă mai întrebaţi de ce realizez aceste exerciţii? CAYCEDO: "Vă rog totuşi să-mi explicaţi; aş vrea să ştiu." RĂSPUNS: "Realizând în fiecare zi ASANA-e sau aşa cum spuneţi dumneavoastră "exerciţii ca acestea" pe care le-aţi văzut, devin din ce în ce mai conştient de anumite zone şi etaje ale corpului meu fizic care astfel simultan îmi revelează aspecte până atunci neştiute cu privire la fiinţa mea privită ca un Microcosmos în miniatură care oglindeşte Macrocosmosul. Prin intermediul trăirilor benefice adeseori extraordinar de ample, care sunt conştientizate de mine în urma realizării acestor atitudini posturale hiperconştient asumate, mă simt cum devin una cu nesfârşitele focare de energie binefăcătoare ale universului şi atunci, dilatat în nemărginire şi copleşit, mă abandonez lăsându-mă să fiu transformat şi împlinit de ele. Procedând astfel, simt cum îmi lărgesc gradat câmpul conştiinţei expansionându-l la nesfârşit iar în final retrăiesc sublima bucurie mereu reînnoită că atunci sunt una cu TOTUL care este astfel conştient oglindii în mine." COMENTARIUL LUI CAYCEDO Ceea ce mi-a spus atunci yoghinul SWAMI KRISHNANANDA mi-a apărut a fi genial. Tocmai de aceea acum pot spune că aceasta a fost o mare revelaţie care atunci m-a bulversat. Aveam din acel moment un punct sigur de plecare. Eram chiar uluit de acest adevăr atât de simplu. CUM, DE CE NU MĂ GÂNDISEM NICIODATĂ LA ACEASTA PÂNĂ ATUNCI? Pentru ce noi, europenii şi în general occidentalii, suntem toţi mai mult sau mai puţin bolnavi sau dezechilibraţi fizic, psihic şi mental? De ce adeseori apare atâta agresivitate şi stres în noi? De ce atâtea angoase, atâtea stări de nervozitate, atâtea tensiuni inconştiente, atâtea trăiri chinuitoare care pentru unii se ţin lanţ? Toate acestea şi multe altele apar pentru că, cel mai adesea, noi nu mai ştim cum să devenim efectiv conştienţi de propriul nostru corp. Noi trăim în întregime în cap. Noi gândim, vorbim, raţionăm, analizăm, ceea ce este foarte bine, dar în majoritatea cazurilor noi nu ne mai SIMŢIM corpul fizic şi conex cu acesta nici celelalte aspecte ale fiinţei intim legate de el. Prin urmare, atât pentru ca să-i vindeci şi să-i reechilibrezi pe cei bolnavi, cât şi pentru a îi echilibra pe deplin pe cei cât de cât sănătoşi, trebuie să începi PRIN A ÎI FACE SĂ DEVINĂ EFECTIV CONŞTIENŢI DE PROPRIA LOR SCHEMĂ CORPORALĂ. Anumite exerciţii simple, care se adaptează cel mai bine fiziologici şi mentalităţii occidentale vor fi atunci de un imens ajutor în această direcţie, uşurându-ne conştientizarea efectivă a corpului. = VA URMA =

AN V C 22 UN DIALOG REVELATOR (continuare la cursul nr. 21 An V)

O DESCOPERIRE, CHIAR DACĂ ESTE GENIALĂ, LA ÎNCEPUT APARE DREPT UN PARADOX După o anumită perioadă de şedere în India, m-am întors acasă în Europa şi de îndată ce am ajuns la Barcelona am organizat o întâlnire cu toţi colaboratorii şi confraţii mei doctori cărora le-am expus cu francheţe liniile directoare ale viitoarei mele orientări: SOFROLOGIA. Cu această ocazie, leam explicat că nu poţi să îngrijeşti şi să vindeci fiinţele umane cu succes dacă NU EŞTI TU ÎNSUŢI ÎNTR-O CÂT MAI BUNĂ STARE DE ECHILIBRU PSIHOSOMATIC. Am mai adăugat apoi că un medic care ar dori să utilizeze în mod eficient SOFROLOGIA ar trebui să înceapă prin a face în toate zilele, dimineaţa şi seara cel puţin 15 minute de exerciţii HATHA YOGA care urmăresc să asigure şi să îmbunătăţească controlul corporal, psihic şi mental. După această expunere, aproape jumătate dintre prietenii şi colaboratorii mei apropiaţi m-au abandonat CONSTERNAŢI. Ceilalţi care au rămas, mi-au ascultat atent sfaturile, au exersat ei înşişi ceea ce le-am arătat, s-au convins de eficacitatea metodei (SOFROLOGIA) şi au început apoi să o aplice cu succes pe bolnavi mai ales în domeniul psihiatriei. Încetul cu încetul, relaxarea dinamică, care stă la baza SOFROLOGIEI, a început să se difuzeze şi în alte specialităţi ale medicinei. Acesta a fost începutul experienţelor care mi-a permis să descopăr SOFROLOGIA ale cărei succese răsunătoare au bulversat în scurt timp concepţia tradiţională pe care şi-o făcuse Occidentul despre boală şi despre vindecarea sa. (EXTRASE DIN CARTEA LUI ALFONSO CAYCEDO „LA INDIA DE LOS YOGUIS") Periodicităţile, ciclurile sau fazele recurente de activitate şi manifestare se pot observa la toate nivelele creaţiei. Manifestarea ritmică a forţelor naturii şi a energiilor subtile ce întreţin viaţa este prezentă pretutindeni în natură, de la rotaţia corpurilor cereşti, mişcarea Soarelui, creşterea şi descreşterea Lunii, anotimpurile şi starea vremii, până la transformările biologice ciclice ce survin la animale şi la oameni. Aceste cicluri, adeseori nebănuite, influenţează profund fiinţa umană pe toate planurile. Este binecunoscut la ora actuală faptul că viaţa umană este supusă unor anumite fluctuaţii ritmice, adeseori enigmatice, care operează în toate activităţile fiziologice care sunt asociate tuturor funcţiilor corpului. Aceste ritmuri ale vieţii umane se pot desfăşura pe intervale mergând de la infime fracţiuni de secundă până la mai mulţi ani. La ora actuală este evident pentru oamenii de ştiinţă că fiinţa umană posedă un SUI GENERIS ceas biologic prin intermediul căruia aceste ritmuri biologice sunt înregistrate iar REZONANŢELE pe care le generează aceste cicluri în fiinţa noastră determină apoi modificări adesea nebănuite. Periodicităţile lor mai lungi sau mai scurte sunt, într-o măsură considerabilă, legate de anotimpuri, de radiaţiile cosmice, de energiile-subtile ale constelaţiilor, de petele solare şi de mişcarea Soarelui, de razele Lunii precum şi de alţi factori cosmo-biologici. Ele sunt, de asemenea, conexe cu vârsta şi sexul fiinţei umane în cauză. Starea de sănătate a fiinţei umane are şi ea un caracter ciclic, omul fiind supus (adeseori fără să bănuiască) unor maxime şi minime de acest gen, atât la nivel individual cât şi la nivel colectiv. Spre exemplu, se cunosc la ora actuală numeroase maladii care apar în epidemii ciclice.

Multe dintre activităţile noastre obişnuite au de asemenea un caracter ritmic: înaintarea măsurată în timpul mersului sau în cazul unei alergări, contracţiile peristaltismului, ritmul specific al actului amoros, contracţiile din timpul naşterii la femeie etc., etc. Oamenii de ştiinţă au stabilit deja că imensa majoritate a proceselor fiziologice se desfăşoară în conformitate cu anumite cicluri ritmice. Printre acestea amintim: rata diviziunii celulare, descărcarea impulsurilor neurale, temperatura corpului, presiunea sanguină, pulsul, metabolismul, nivelurile energetice, numărul celulelor sanguine, cantitatea de hemoglobină, volumul şi compoziţia chimică a urinei, funcţiile intestinelor şi ale rinichilor, activitatea cerebrală, nivelul şi rata sintetizării aminoacizilor, a substanţelor alcaline, a secreţiilor sexuale (sperma în cazul bărbatului), asimilarea oxigenului şi a zahărului din corp. Aceste cicluri cu lungimi de undă mai mici sau mai mari, constituie un fenomen biologic universal. Polaritatea celulelor nervoase prezintă de asemenea schimbări care se desfăşoară în fracţiuni de secundă, după cum se poate vedea pe electroencefalograf. Bătăile normale ale inimii şi pulsul au, spre exemplu, o frecvenţă de la 60 până la 80 de bătăi pe minut. Ciclul respirator obişnuit se desfăşoară între 15 şi 20 respiraţii pe minut, la un adult normal. Anumite contracţii ritmice apar la fiecare 8 sau 10 minute în corpul femeii în timpul întregii perioade de graviditate O serie foarte importantă de ritmuri este conexă cu ciclul zi-noapte. Aceste ritmuri sunt numite ritmuri circadiene (de la expresia latină CIRCA DIES ("aproximativ o zi"), deoarece ele apar în general o dată în aproximativ 24 de ore într-un sens foarte real şi concret, putem chiar spune că fiecare dintre noi este aproape o altă persoană la diferite ore ale aceleiaşi zile. Un ciclu de transformare magnetică are loc în corpul uman cam o dată la fiecare 24 de ore. Cel mai cunoscut ritm circadian este cel al stării de veghe şi al somnului. Acest ritm se prezintă de obicei în proporţia de 16 ore veghe şi 8 ore somn. Un alt exemplu de ritm este temperatura corpului, care este în general mai redusă dimineaţa şi mai mare seara, ea prezentând mici fluctuaţii în cadrul acestor limite, atât în timpul stării de veghe cât şi în timpul somnului. Somnul, la rândul său, este de asemenea ciclic şi el trece prin 4-6 stadii succesive. În timpul somnului există perioade de vis, distanţate la aproximativ 90 de minute. Procesul sintetizării urinii este, spre exemplu, mai redus noaptea. S-a constatat de asemenea că aşa-numita "maree alcalină" sau creşterea alcalinităţii urinii apare cam la aproximativ o oră după trezirea de dimineaţă. Acest fenomen nu pare să fie într-o legătură directă cu secreţiile acide din timpul digestiei, deoarece el se întâlneşte şi atunci când nu mâncăm deloc dimineaţa. Naşterile şi decesele sunt şi ele mai frecvente în anumite perioade ale zilei sau ale nopţii. Cele mai multe naşteri umane apar de obicei între miezul nopţii şi ora 6 dimineaţa, cu un maxim care apare în jurul orei 4 dimineaţa. Pe de altă parte, în perioadele de crepuscul, atât dimineaţa cât şi seara, când vitalitatea fiinţei este la un nivel mai scăzut, survin cele mai multe decese Orice dereglare serioasă a ciclului normal zi-noapte poate avea un efect neobişnuit asupra organismului uman, aşa cum de altfel indică studiile ştiinţifice recente. Acest aspect a fost observat mai întâi la muncitori care lucrau în schimburi alternante şi care adeseori prezentau uşoare perturbări mentale ca rezultat al constantei schimbări a perioadelor lor de somn. Problema se pune şi mai acut în cazul ritmului de viaţă neregulat impus personalului aviatic de pe avioanele de mare viteză. În alte situaţii s-a constatat că, atunci când o persoană este transportată dintr-o parte în alta a globului cu un avion de mare viteză, ea este perturbată uşor, atât fizic cât şi mental, deoarece "orologiul" său biologic intern este brusc scos din ritm. S-a sugerat chiar, tocmai din această cauză, diplomaţilor şi oamenilor de afaceri suferind de pe urma acestor "MODIFICĂRI DE RITM" să evite să ia decizii importante, realizând aceasta numai la o zi sau două după respectiva călătorie cu avionul, atunci când ritmul lor interior a avut intervalul necesar ca să se

reajusteze la noile condiţii. Foarte multe stewardese care se confruntă cu aceste modificări de ritm prezintă adeseori tulburări ale ciclului menstrual iar dacă sunt însărcinate riscă frecvent întreruperea sarcinii chiar şi în timpul primei perioade de graviditate, nu atât din cauza vibraţiilor avionului, a stresului emoţional sau a schimbărilor climatice bruşte, cât datorită unor modificări abrupte ale ritmurilor temporale la care ele sunt zilnic supuse. Ciclul de 2-3 zile este legat de evoluţia anumitor boli. Perioadele critice se întind în general pe un interval de 2-3 zile, după care survine evoluţia finală a bolii. Anumite stări febrile, în cazul anumitor boli, revin ciclic la fiecare două zile sau la fiecare trei zile. S-a mai descoperit de asemenea recent că anul mai are şi un ritm electric bilunar, care coincide adesea cu fazele Lunii, acest ritm determinând în general comportamentul şi dispoziţia globală a fiinţei sale. Alţi cercetători au descoperit un ciclu de 21 sau 25 de zile, în timpul căruia constituţia fizică a fiinţei umane se confruntă cu o transformare completă care afectează forţa fizică, vitalitatea şi chiar dorinţa sexuală. Medicul german WILHELM FLIESS, colaborator al lui SIGMUND FREUD, a studiat atent la începutul acestui secol bioritmurile umane şi a descoperit o caracteristică bisexuală în fiecare persoană, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Aspectul masculin (+) din fiecare persoană (atât bărbat cât şi femeie) are astfel o ciclicitate de 23 de zile, timp în care puterea, energia, dinamismul şi agresivitatea sunt în general predominante, iar aspectul feminin (-) are o ciclicitate de 28 de zile, perioadă în care predomină creativitatea, afectivitatea, receptivitatea şi sensibilitatea. Se mai ştie apoi că există ciclul biologic de 28 de zile al femeii, guvernând ovulaţia şi menstruaţia. De altfel, datorită experienţelor sale unice, cum ar fi: menstruaţia, deflorarea, concepţia, graviditatea, naşterea, lactaţia, femeia este, deloc întâmplător, mai sensibilă decât bărbatul la misterioasele periodicităţi legate de fazele Lunii, ciclurile lunare, anotimpurile anului şi ritmurile naturii. Ciclul schimbărilor hormonale ce survin în corpul uman alternează periodic la fiecare 32 de zile, determinând compoziţia chimică a secreţiilor interne care sunt apoi revărsate în sânge. Activitatea glandei tiroide (strâns legată de centrul subtil de forţă VISHUDDHA CHAKRA) are, de exemplu, o puternică influenţă asupra emoţiilor şi trece de la intens la slab după un ciclu de 32 de zile. Ritmul ciclotimic alternează la rândul său la intervale de 35 de zile şi din această cauză emotivitatea individuală variază după o curbă care are un maxim la fiecare 5 săptămâni, generând în fiinţă perioade ciclice care ne predispun către depresie sau euforie. La fiecare interval de 40 de zile, pentru fiecare dintre noi începe un ritm intelectual, care ne afectează considerabil înţelegerea aspectelor practice, atenţia, puterea de concentrare, inteligenţa şi memoria. Multe dintre aceste cicluri sunt sezoniere, cauzând modificări în fiinţa noastră în funcţie de schimbarea anotimpurilor, de la an la an. Astfel s-a remarcat că în general copiii au puseuri de creştere primăvara, iar corpul adulţilor cât şi cel al copiilor secretă un aşa-numit "hormon de vară" , probabil tiroidian, care face să scadă căldura din corp pe timpul lunilor caniculare. Oamenii de ştiinţă vorbesc, la ora actuală, chiar despre un aşa zis "ritm al conştiinţei", care s-a constatat că amplifică simţul conştiinţei morale, generând ciclic o sporire a faptelor bune şi a prezenţei la biserică. Acest ritm are o durată de 36 de luni, determinându-se statistic (într-un studiu publicat în Statele Unite) că foarte multe persoane care comiseseră evaziuni fiscale, neplătind impozitul pe venit, simţeau nevoia să facă, la capătul acestui ciclu, contribuţii băneşti voluntare administraţiei statului, pentru a-şi simţi astfel "ÎMPĂCATĂ" conştiinţa. Mai există, de asemenea, arată acelaşi studiu american, un impuls ciclic ce apare la fiecare 41 de luni şi care ne predispune la cheltuieli excesive. La modul tradiţional, fiecare 7 ani din viaţa unui om reprezintă o anumită fază de

evoluţie. El este copil până la vârsta de 7 ani; atinge pubertatea la 14 ani; este un adult la 21 de ani; poate fi un părinte la 28; dobândeşte măiestria profesională la 35; este o personalitate publică la 42; poate deveni un sfătuitor sau chiar un conducător al societăţii în care trăieşte la 49 de ani; atinge deplina dezvoltare a personalităţii sale la 56 de ani; este pregătit pentru desăvârşirea spirituală la 63 de ani. Mai mult decât atât, perioada ciclică de 9 ani a fost descoperită a fi un ciclu al „răutăţii” umane, care determină printre altele accentuarea periodică a tendinţei de a rupe în mod anarhic lanţurile convenienţelor. Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, şi un ritm care prezintă un maxim la fiecare 11 ani şi care generează, printre altele, o creştere a nemulţumirii şi insatisfacţiei generale, conducând adeseori către mişcări de mase. Profesorul rus A.L. CIJEVSKI a arătat chiar că există o legătură directă între acest ciclu şi creşterea numărului sau intensificarea activităţii petelor solare. Toate aceste nenumărate cicluri sau ritmuri ale fiinţei umane, ca şi ale întregului Univers, sunt interconectate întocmai ca nişte inele mari şi mici care sunt legate împreună, cu toate că până în prezent ştiinţa nu a ajuns încă să descopere elementul sau ritmul fundamental care stă la baza tuturor acestor cicluri intercorelate şi care le susţine pe toate. Cu toate acestea, savanţii din toate ţările afirmă că aceste ritmuri, acţionând armonios împreună şi concertat, fac ca fiinţa umană să fie întocmai aşa cum este, influenţându-i considerabil caracterul şi comportamentul, făcând-o să fie veselă sau abătută, predispunând-o către accidente, determinând-o să se simtă norocoasă, irascibilă sau optimistă, aruncând-o astfel în mod misterios în situaţii şi conjuncturi care o pot conduce, de exemplu, la fericire, succes, reuşită, popularitate sau la boală, crimă, neşansă, accidente, nefericire sau chiar la moarte. Psihologii sugerează de aceea din ce în ce mai des folosirea unei „hărţi a ritmurilor biologice” individuale, care să permită ajustarea activităţilor individuale în funcţie de aceste ritmuri. Metoda lor este foarte simplă şi oferă nenumărate avantaje practice. Spre exemplu, compania japoneză de transporturi OHMI RAILWAY a introdus pe calculator bioritmurile fiecăruia dintre cei 500 de şoferi de autobuz pe care-i avea. Şoferii erau astfel informaţi dinainte de zilele lor „proaste”, reamintindu-li-se să fie extrem de prudenţi în acele zile. În 1969, primul an al acestui experiment, şoferii au reuşit astfel o reducere cu 50 % a accidentelor rutiere care până atunci apăreau la respectiva companie. Din punct de vedere ezoteric, un ciclu temporal este o perioadă care se reîntoarce, o eternitate condensată, o spirală sau un cerc nu în ordinea spaţială, ci în cea temporală. Iniţiaţii vorbesc adesea despre „ROATA LUMII” (ROTAE MUNDI), desemnând prin acest termen totalitatea sintetică a tuturor ciclurilor şi ritmurilor universale, precum şi unitatea lor esenţială. Prin aceasta ei indică aspectul fundamental, ultim care permanent le impulsionează şi le susţine pe toate din Centrul Roţii. Această realitate ultimă care le manifestă este Dumnezeu care se exprimă prin Energia Sa creatoare (SHAKTI). Marii yoghini şi înţelepţi ai Orientului consideră că există o tainică şi profundă corespondenţă între aceste cicluri, aspect generat de unitatea lor fundamentală (suflul divin creator, numit în limba sanscrită SVARA, inspiraţia şi expiraţia ritmică a lui Dumnezeu prezent în manifestare), care le emană şi le structurează ierarhizat pe octavele creaţiei (planurile sau lumile subtile paralele). Pentru cel înţelept, ciclicitatea este descoperită atât la nivel cosmic cât şi la nivel uman, iar conexiunile armonioase dintre ritmurile cosmice şi ritmurile umane generează în fiinţa umană o beatifică stare de unitate şi reintegrare în armonia divină. Această legătură sau punere în deplin acord integrator (rezonanţă) a nivelului uman sau altfel spus a MICROCOSMOSULUI fiinţei cu nivelul subtil MACROCOSMIC, prin intermediul corelaţiilor şi a analogiilor esenţiale existente

între om (MICROCOSMOS) şi Univers (MACROCOSMOS), care sunt dinamizate sau făcute active (eficiente), prin trezirea posibilităţilor divine latente din om (KUNDALINI SHAKTI), este scopul oricărei forme autentice de spiritualitate. Este semnificativ în acest sens că ştiinţa ritmurilor secrete ale naturii a constituit dintotdeauna o piatră unghiulară a cunoaşterii ezoterice din toate tradiţiile şi ea a permis yoghinului sau iniţiatului, pe baza aplicării legilor rezonanţei, un control paranormal sau, cu alte cuvinte, o dominare miraculoasă a Universului. Totodată ea a făcut posibilă dobândirea stării de conştiinţă cosmică sau extaz divin (SAMADHI) prin transcenderea tuturor acestor ritmuri de către înţeleptul iluminat, datorită identificării sale cu centrul imobil (neutru,(0)) al Roţii ritmurilor lumii (Dumnezeu). Această observare atentă şi înţeleaptă a ciclurilor naturii, care exprimă cunoaşterea profundă a ştiinţei secrete a ritmurilor, este prezentă chiar şi în creştinism. Iată, de exemplu, viziunea eternei deveniri ciclice a lumii, aşa cum este ea redată simbolic, în cuvinte simple dar extraordinar de bogate în semnificaţii, de Ecleziast: „Soarele răsare, apune şi aleargă apoi spre locul unde răsare din nou. Vântul suflă spre miazăzi şi se întoarce şi spre miazănoapte; apoi iarăşi se întoarce şi începe din nou aceleaşi rotiri. Toate râurile se revarsă în mare şi marea tot nu se umple; ele aleargă necurmat spre locul de unde pornesc, pentru ca iarăşi să pornească de acolo. Toate lucrurile sunt într-o neîncetată frământare aşa cum nu se poate spune (exprima) (datorită inimaginabilei complexităţi); ochiul nu se mai satură privind şi urechea nu oboseşte auzind. Ce a fost, va mai fi şi ce s-a făcut, se va mai face; nu este nimic nou sub Soare. Dacă cumva este vreun lucru despre care s-ar putea spune: „Iată ceva nou”, de mult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră. Nimeni (din cei ignoranţi) nu-şi mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; şi ce va mai fi, ce se va întâmpla mai pe urmă, nu va lăsa nici o urmă de aducere aminte la cei ce vor trăi mai târziu (cu excepţia acelora care, întocmai ca Eclezistul, identificaţi cu centrul imobil şi etern al Roţii Devenirii Lumii sau Inima lui Dumnezeu, cuprind şi transcend totodată în conştiinţă temporalitatea, cu toate ritmurile şi manifestările acesteia, înregistrate în memoria universalăAKASHA).” (Ecleziastul, I. 3-10) -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE Înţelepciunea secretă multimilenară yoghină şi tantrică arată că totalitatea materiei (sau altfel spus întregul univers) este alcătuită din combinaţia a 5 elemente fundamentale PANCHA TATTVA sau PANCHA MAHABHUTA În celebrul tratat ezoteric SHIVA SVARODAYA se spune: " întreaga creaţie este rodul TATTVA-elor şi tot prin ele (TATTVA-ele) ea este permanent susţinută. În TANTRARAJA TANTRA, SHAKTI (personificarea Supremei Energii Divine manifestatoare sau contrapartea feminină (-) a lui SHIVA) îl întreabă curioasă pe SHIVA (Conştiinţa Divină Absolută. (+)). Unde există toate aceste principii creatoare (TATTVA-ele), în corp sau ele se află în afara corpului?" SHIVA îi răspunde atunci că TATTVA-ele pătrund permanent şi animă fiecare atom atât al corpului cât şi al mentalului. Tot ceea ce face sau gândeşte o fiinţă umană se află sub influenţa acestor TATTVA-e. Ştiind toate acestea ne putem da seama de ce este atât de important în practica YOGA să cunoaştem cum se manifestă TATTVA-ele şi să înţelegem modul în care ele

pot fi controlate şi angrenate conştient în sens benefic, în vederea accelerării evoluţiei noastre spirituale. Cele 5 TATTVA-e sunt cunoscute în YOGA sub numele de: 1) AKASHA sau eterul subtil; 2) VAYU sau aerul subtil; 3) AGNI (TEJAS) sau focul subtil; 4) APAS (JALA) sau apa subtilă; 5) PRITHIVI sau pământul subtil. TATTVA-ele nu trebuie să fie niciodată confundate cu nişte simple elemente fizice sau chimice. În lumina acestei afirmaţii, PRITHIVI TATTVA nu este pământul pe care îl vedem în jurul nostru, APAS TATTVA nu este apa pe care o bem sau în care ne îmbăiem; la fel nici TEJAS TATTVA nu este focul pe care îl vedem arzând şi care ne încălzeşte şi aşa mai departe. Toate acestea (TATTVA-ele) trebuie să fie privite mai curând ca nişte aspecte subtile sau secvenţe esenţiale ale manifestării care modulează specific diferite energii subtile PRANA-ice care au fiecare o anumită frecvenţă de vibraţie. MANDUKYA UPANISHAD, PRASHNA UPANISHAD şi SHIVA SVARODAYA arată că cele 5 elemente subtile fundamentale (PANCHA TATTVA) apar ca o emanaţie a Minţii lui Dumnezeu şi tot Mintea lui Dumnezeu manifestă şi controlează la rândul ei PRANA (SHAKTI) iar Mintea lui Dumnezeu este o emanaţie a Supramentalului Divin. Fiinţa umană, în care este indus şi corpul fizic, este alcătuită la modul esenţial din aceste elemente subtile cosmice, iar proprietăţile acestor 5 elemente (PANCHA TATTVA) sunt inerente în întreaga fiinţă umană (atât în corpul vizibil, fizic cât şi în aspectele sau vehiculele subtile, invizibile), până la cel mai infim atom sau particulă elementară. Acţiunea TATTVA-elor este atât de corelată şi de precisă încât ele influenţează permanent prin REZONANŢĂ întregul "ansamblu" al vieţii, al psihicului şi al conştiinţei fiecărei fiinţe umane. Întocmai aşa cum schema sau modelul caracteristicilor noastre specifice fizice şi mentale este conţinută în molecula de ADN, în mod asemănător stau lucrurile cu combinaţiile sau proporţiile TATTVA-elor care, la rândul lor, ne determină întreaga structura a fiinţei noastre. În textele secrete tantrice au elaborat o ştiinţă atât de completă şi de exactă a TATTVAelor, încât, de exemplu, practicantul nu numai că poate prevedea cu ajutorul lor viitorul, ci totodată el poate controla efectele acţiunilor sale zilnice Există, într-adevăr, o conexiune atât de strânsă între TATTVA-e şi întreaga organizare a vieţii noastre de zi cu zi încât cu ajutorul acestei ştiinţe (a TATTVA-lor) este perfect posibil (DAR NUMAI PENTRU CEL CARE ŞTIE) să ne putem controla destinul prin cunoaşterea profundă şi controlul exercitat conştient asupra acestor 5 elemente fundamentale (PANCHA TATTVA) care se manifestă în microcosmosul fiinţei umane sub forma suflurilor vitale (PRANA). =VA URMA =

AN V C 23 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 22 AN V) Această ştiinţă spirituală extrem de secretă este cunoscută în India sub numele de TATTVA JNANA sau SVARA YOGA (SVARA, în limba sanscrită, înseamnă "suflu" sau, cu alte cuvinte, ea desemnează orice fenomen subtil ritmic sau ciclic şi prin extensie se referă la întreaga manifestare, deoarece ciclicitatea sau mişcarea de flux şi reflux, de inspiraţie şi expiraţie, de emanaţie şi de resorbţie etc., stă la baza întregului MACROCOSMOS, fiind prezentă la toate nivelele distincte ale acestuia - de la planul fizic până la planul cauzal. Fiecare TATTVA are o anumită frecvenţă de vibraţie specifică şi poate fi definită drept o energie subtilă PRANA-ică ce afectează în mod direct (prin REZONANŢĂ) toate mecanismele şi ritmurile fiinţei umane printre care şi pe acelea ale corpului fizic. O practică yoghină secretă numită TATTVA SADHANA este curent folosită în SVARA YOGA pentru a studia fluxul respirator în vederea recunoaşterii predominanţei momentane a unei anumite TATTVA-e. Aceste TATTVA-e sunt totodată nişte indicatori de bază ai stărilor noastre psihofiziologice şi ele fac de exemplu ca suflul subtil respirator să meargă în diferite direcţii în momentul expiraţiei. Cunoscând astfel ce TATTVA este activă (predominantă) la un moment dat, ne putem aprecia singuri în mod obiectiv şi detaşat starea fizică, emoţională şi mentală şi datorită acestei CUNOAŞTERI SECRETE noi o putem apoi "retuşa" sau adapta cât mai bine acţiunii pe care tocmai intenţionăm să o facem. Mai mult decât atât, această practică (TATTVA SADHANA) ne intensifică foarte mult câmpul individual obişnuit de conştiinţă. În urma acestui proces, vom putea constata gradat în noi trezirea şi amplificarea unei înţelegeri mai ample şi profunde asupra a tot ceea ce suntem cu adevărat. Cele 5 TATTVA-e formează de fapt o înşiruire ordonată, în care fiecare TATTVA succesivă este derivată din cea anterioară ei. Analizând TATTVA-ele din acest punct de vedere, prima TATTVA în ordinea emanaţiei este AKASHA TATTVA care reprezintă un stadiu de materie subtilă aproape nediferenţiată, conţinând în ea o cantitate gigantică, indefinită, de energie subtilă potenţială. Prin urmare, AKASHA TATTVA este starea subtilă a creaţiei în care atât energia cât şi materia există într-o stare oarecum potenţială în câmpul conştiinţei. Pe măsură ce energia inerentă în particulele componente extrem de subtile ale lui AKASHA TATTVA începe să vibreze în mod specific, este creată mişcarea şi atunci apare VAYU TATTVA (eterul cel subtil al aerului). Particulele componente ale lui VAYU au cea mai mare libertate de mişcare şi tocmai din această cauza VAYU TATTVA poate fi perceput ca având o mişcare omnidirecţională care se prezintă extinsă în întregul spaţiu. Datorită mişcării excesive a lui VAYU TATTVA este generată căldura, care apoi acţionează drept cauză pentru apariţia următoarei TATTVA-e, AGNI (focul cel subtil). În AGNI TATTVA, mişcarea energiei este mai puţin imensă decât în VAYU. Această scădere gradată a frecvenţei de vibraţie face ca AGNI TATTVA să poată radia ulterior o parte din căldura sa, răcindu-se progresiv pentru a da naştere astfel lui APAS TATTVA (eterul cel subtil al apei). Odată cu apariţia lui APAS TATTVA, totala libertate de mişcare a lui VAYU TATTVA cât şi libertatea parţială de mişcare a

lui TEJAS TATTVA sunt în mare parte pierdute, particulele subtile constitutive ale lui APAS TATTVA fiind limitate la un spaţiu bine definit, unde ele pot să se mişte doar pe o anumită rază foarte redusă. Ultima TATTVA, PRITHVIVI (eterul cel subtil al pământului provine dintr-o altă scădere a frecvenţei de vibraţie, care face cu putinţă ca APAS TATTVA să se solidifice pentru a da naştere lui PRITHIVI TATTVA. Aici, în PRITHIVI TATTVA, până şi limitata libertate de mişcare din APAS este pierdută. Fiecare particulă subtilă constitutivă a lui PRITHIVI TATTVA îşi are locul ei bine delimitat şi orice vibraţie îi este limitată doar la spaţiul pe care ea îl ocupă. Orice TATTVA este în realitate o anumită energie subtilă de bază care prezintă o frecvenţă de vibraţie a energiei divine manifestatoare (PRANA sau SHAKTI). PRANA este în esenţă pură lumină subtilă şi întocmai cum lumina albă conţine simultan în ea toate variatele culori şi nuanţe ale spectrului, în mod analogic PRANA poate fi fragmentată în diversele secvenţe sau categorii ale manifestării care nu sunt altceva decât TATTVA-ele. Oamenii de ştiinţă au arătat, de exemplu, că fotonii se mişcă după anumite direcţii şi în anumite moduri specifice, în funcţie de frecvenţa lor proprie de vibraţie, creând astfel în mod corespunzător diferite raze de lumina, de la infraroşu la Ultraviolet sau chiar se pot manifesta sub forma unui fascicul de lumină laser. În mod analogic, energia subtilă PRANA vibrează în fiinţa noastră pe diferite frecvenţe (fiecăreia dintre ele corespunzându-i, de exemplu, o anumită culoare, un anumit sunet, o anumită formă, o anumită stare de conştiinţă) generând astfel procesele de rezonanţă care au loc permanent în microcosmosul, fiinţei noastre cu TATTVA-ele (sau în anumite situaţii, permit transformarea acestora din una în alta prin SUBLIMARE). Natura proprie a TATTVA-elor indică influenţa şi efectul PRANA-ei atunci când aceasta (PRANA) operează la nivelul acestor frecvenţe specifice. Există, după cum se ştie, diferite nivele de energie şi diverse mişcări PRANA-ice. Yoghinii ştiu că PRANA nu se mişcă niciodată la întâmplare, ci ea se manifestă în conformitate cu anumite legi precise. Subtilele canale energetice (NADI-uri) conduc PRANA în diversele CHAKRA-e situate în plan subtil de-a lungul coloanei vertebrale, iar frecvenţele sale caracteristice de vibraţie cresc gradat, de la MULADHARA până la SAHASRARA inclusiv. Pe de altă parte, întocmai cum fiecare centru subtil de forţă (CHAKRA) controlează un organ de simţ corespondent, la fel fiecare TATTVA se manifestă şi ca o calitate (caracteristică) inerentă unui anumit organ senzorial. Cunoaştem, de exemplu, legătura directă dintre nas (ca organ de simţ), simţul mirosului şi MULADHARA CHAKRA. La fel, celorlalte TATTVA-e le corespunde fiecăreia câte un anumit organ senzorial specific. În capitolul 2 al tratatului tantric secret PRAPANCHASARA TANTRA se spune că: "AKASHA TATTVA este (prezentă) în urechi (în plan subtil), VAYU TATTVA este prezentă la nivelul pielii (în plan subtil), AGNI TATTVA este prezentă în ochi (în plan subtil), APAS TATTVA este prezentă la nivelul limbii (în plan subtil) iar PRITHIVI TATTVA este prezentă la nivelul nărilor (în plan subtil)". Această lucrare ezoterică arată astfel în mod precis corelaţiile care există între primii 5 centri subtili de forţă (de la MULADHARA CHAKRA până la VISHUDDHA CHAKRA inclusiv), organele senzoriale şi cele 5 TATTVA-e. Calitatea esenţială a pământului subtil (PRITHIVI TATTVA) este mirosul, a apei subtile (APAS) este gustul, a focului subtil (TEJAS) forma (văzut), a aerului subtil (VAYU) pipăitul (atingerea), iar a eterului subtil (AKASHA) sunetul. Deloc întâmplător, mirosul este considerat de către oamenii de ştiinţă drept o funcţie primitivă a creierului şi în mod similar, yoghinii consideri că PRITHIVI TATTVA este cel mai grosier element subtil. Fiecare TATTVA devine însă din ce în ce mai subtilă, atât în natura proprie cât şi în efectele sale pe măsură ce ne rafinăm şi ne elevăm conştiinţa. Prin intermediul practicii ezoterice SVARA YOGA, vom putea deveni gradat conştienţi de multiple efecte caracteristice ale fiecărei

TATTVA-e asupra funcţiilor corpului şi vom ajunge astfel să cunoaştem modul extraordinar de profund, şi de complex în care suntem influenţaţi de diferitele energii subtile. Iniţierea în SVARA YOGA permite ca TATTVA-ele să poată fi recunoscute şi percepute operând permanent la nivelul întregii manifestării grosiere sau subtile individuale (microcosmice) şi Macrocosmice. Graţie acestei iniţieri putem înţelege cum interacţionează TATTVA-ele una cu alta şi cum anume se reflectă una în alta, astfel încât în anumite momente fiecare TATTVA le conţine, prin reflexie, pe toate celelalte. Tocmai datorită acestui aspect, tratatul YOGA secret SHIVA SVARODAYA arată că de fapt întregul Univers este simultan afectat de fiecare modificare a unei anumite TATTVA-e (altfel spus, PARTEA este integrată armonios în TOT iar TOTUL esenţializat se găseşte în întregime oglindit în PARTE). Fiecare TATTVA trebuie "să fie privită prin urmare ca o extensie, expansiune sau obiectivare a purei Conştiinţe Divine şi nu ca o entitate individuală existând separat. În cadrul procesului de emanaţie (SRISHTI) a Universului, stările sau manifestările subtile dau apoi naştere la stări şi manifestări grosiere şi astfel fiecare stare grosieră are totdeauna drept cauză elementul subtil (TATTVA) precedent. Privind lucrurile din acest punct de vedere, cauza ne apare ca fiind o parte esenţială a efectului. În faimosul tratat YOGA SUTRA, PATANJALI descrie fiecare TATTVA ca având 5 caracteristici şi el menţionează că pentru a dobândi controlul paranormal asupra TATTVA-elor (în vederea ELIBERĂRII DEPLINE DE INFLUENŢELE LOR) yoghinul trebuie sa practice gradat SAMYAMA (fuziunea identificatoare plenară) asupra acestor caracteristici ale TATTVAelor. PATANJALI numeşte acest proces "BHUTA JAYA", controlul ("victoria") asupra elementelor subtile constituente ale Universului (MACROCOSMOSULUI). Prima caracteristică a acestor 5 TATTVA-e este forma lor grosieră, care este strâns legată de experienţele dobândite prin simţuri, cum ar fi sunetul, atingerea, forma, gustul şi mirosul. A doua caracteristică este calitatea predominantă a fiecărui element subtil. De exemplu, soliditatea în cazul pământului cel subtil (PRITHIVI TATTVA), fluiditatea în cazul apei cea subtilă (APAS TATTVA), căldura în cazul focului cel subtil (TEJAS TATTVA), mişcarea şi vibraţia în cazul aerului cel subtil (VAYU TATTVA) şi spaţialitatea sau vidul în cazul eterului cel subtil (AKASHA TATTVA). Al treilea aspect este manifestarea subtilă a TATTVA-elor, întocmai cum avem un anumit spectru al percepţiilor senzoriale obişnuite, există şi un domeniu subtil, mult mai vast şi mult mai nuanţat, în care TATTVA-ele sunt experimentate ca sunete subtile, atingeri subtile, forme vizibile subtile, gusturi subtile şi mirosuri subtile. Aceste diverse forme subtile ale TATTVA-elor sunt numite adesea, generic, viziuni psihice sau spirituale şi atunci ele reprezintă de fapt stările paranormale ale percepţiilor senzoriale. Al patrulea aspect al TATTVA-elor este strâns legat de cele 3 tendinţe fundamentale (GUNA): SATTVA. RAJAS şi TAMAS. Aceste 3 GUNAS sunt de asemenea o pane integrantă a celor 5 TATTVA-e. Astfel, atât AKASHA cât şi VAYU, TEJAS, APAS sau PRITHIVI se pot întâlni, sau cu alte cuvinte sunt prezente într-o stare SATTVA-ică, RAJAS-ică sau TAMAS-ică. Pentru accelerarea evoluţiei spirituale, yoghinul trebuie încă de la început să-şi transforme (SUBLIMEZE) progresiv stările TAMAS-ice şi RAJAS-ice ale TATTVA-elor în sublima strălucire şi armonic SATTVA-ică. Acest proces tainic reprezintă ceea ce în YOGA se numeşte "purificarea TATTVA-elor" (TATTVA SHUDDHI). Al cincilea aspect al TATTVA-elor este în general cunoscut sub numele de ARTHATATTVA şi desemnează scopul propriu-zis sau finalitatea TATTVA-elor. Toate scrierile tradiţionale ezoterice yoghine şi tantrice afirmă că de fapt TATTVA-ele au fost create şi sunt permanent manifestate de Conştiinţa Absolută (Dumnezeu) pentru bucuria şi eliberarea gradată a

spiritului încarnat, prin cunoaşterea Creatorului (Dumnezeu). Alte caracteristici esenţiale ale manifestării celor 5 TATTVA-e sunt: SHABDA (sunetul subtil), VARNA (culoarea subtilă) şi RUPA (forma subtilă), create de mişcarea specifică a energiei subtile creatoare (SHAKTI sau PRANA) la nivelul fiecărei TATTVA-e. Astfel, diferitele culori subtile specifice ale TATTVA-elor (care vor fi de asemenea indicate) evidenţiază frecvenţele de vibraţie specifice (care ni se revelează în cazul proceselor de rezonanţă ale energiei subtile (PRANA) ce se manifestă în fiecare TATTVA. Manifestarea subtilă, sonoră a acestor energii subtile este caracterizată de BIJA-MANTRA care este tradiţional asociată fiecărei TATTVA-e: BIJA-MANTRA lui AKASHA TATTVA este HAM; BIJA-MANTRA lui VAYU TATTVA este YAM; BIJA-MANTRA lui AGNI TATTVA este RAM; BIJA-MANTRA lui APAS TATTVA este VAM şi BIJA-MANTRA lui PRITHIVI TATTVA este LAM (aceste BIJA MANTRA-e sunt totodată BIJA-MANTRA-ele centrilor subtili de forţă corespondenţi fiecărei TATTVA-e). Atât sunetul subtil cât şi lumina subtilă se combină într-un anume mod pentru a crea forma specifică de vibraţie a fiecărei TATTVA-e (acest aspect va fi analizat în profunzime în dezvoltarea ulterioară a acestei lecţii). Cercetările ştiinţifice recente şi studiile moderne de cimatică (CIMATICA este ştiinţa efectelor vibraţiilor asupra diferitelor sisteme materiale sau, cu alte cuvinte, este ştiinţa creării formelor de către sunete, care urmăreşte să evidenţieze intercorelaţiile complexe dintre formele şi frecvenţele de undă sonore şi materia fizică) au pus în evidenţă faptul că lumina, sunetul şi forma sunt diferite stadii ale manifestării energici. Pentru a verifica experimental acest aspect în YOGA erau rostite sonor corect anumite MANTRA-e simple într-un tonoscop, care reproducea (traducea) apoi MANTRA într-o formă geometrică, vizuală, specifică. Astfel s-a putut verifica destul de exact că fiecare dintre BIJA-MANTRA-ele TATTVAelor manifestă prin emisie sonoră fizică o formă vizibilă, geometrică esenţială care se ştie că reprezintă şi o culoare corespondentă. Toate aceste caracteristici (sunet subtil, formă, culoare) pot fi folosite cu succes (fiecare dintre ele) singure sau combinate drept bază pentru meditaţia yoghină asupra unei anumite TATTVA-e (atunci când urmărim să intrăm în rezonanţă cu ea şi să o amplificăm în microcosmosul fiinţei noastre. Principalele caracteristici SECRETE ale celor 5 TATTVA-e sunt prezentate sintetic în următorul tabel: TATTVA NATURĂ CALITATE

PRITHIVI GREUTATE COEZIUNE, GREUTATE GALBEN-MURDAR ARGILOS PĂTRAT

APAS RĂCEALĂ FLUIDITATE, CONTRACŢIE ALB ARGINTIU

TEJAS CĂLDURĂ EXPANSIUNE, LUMINĂ ROŞU

VAYU MIŞCARE VITEZĂ, DEPLASARE ALBASTRU

AKASHA MIXTĂ DIFUZIUNE, GENEREAZĂ SPAŢIU INDIGO (NEGRU)

SEMILUNĂ

CERC

CHAKRA CORESPONDENTĂ BIJA-MANTRA ESENŢĂ SUBTILĂ

MULADHARA

SWADHISTHANA

TRIUNGHI (cu vârful în sus) MANIPURA

OVOID (care are forma unui ou) punctiform VISHUDDHA

LAM MIROS

VAM GUST

RAM FORMĂ (VEDERE)

ORGAN DE ACŢIUNE ORGAN DE SIMŢ CORP SUBTIL (KOSHA)

ANUS NAS ANNAMAYA KOSHA

SEX LIMBĂ PRANAMAYA KOSHA

PICIOARE OCHI MANOMAYA KOSHA

YAM MÂNGÂIERE, ATINGERE (PIPĂIT) MÂINI PIELE VIJNANAMA YA KOSHA

CULOARE FORMĂ SPECIFICĂ

ANAHATA

HAM SUNET COARDE VOCALE URECHI ANANDAMAYA KOSHA

TIP DE PRANA LUME SUBTILĂ PARALELĂ (LOKA)

APANA BHUR

VYANA BHUVAR

SAMANA SVAR

PRANA MAHA

UDANA JANA

Toate cele 5 TATTVA-e există simultan atât la nivel universal (macrocosmos), cât şi la nivel individual (în microcosmosul fiinţei noastre). La nivelul manifestării macrocosmice, creaţia este mereu reînnoită, însă pe planul manifestării individuale TATTVA-ele sunt supuse limitărilor şi condiţionărilor individuale impuse de KARMA personală. Atunci când survine moartea, TATTVA-ele individuale se reîntorc la nivelul universal, fuzionând cu TATTVA-ele macrocosmice corespondente. Astfel, atunci (în momentul morţii) AKASHA TATTVA individual se reîntoarce în AKASHA TATTVA macrocosmic, VAYU TATTVA individual se reîntoarce în VAYU TATTVA macrocosmic; TEJAS TATTVA individual se reîntoarce în TEJAS TATTVA macrocosmic; APAS TATTVA individual se reîntoarce în APAS TATTVA macrocosmic PRITHIVI TATTVA individual se reîntoarce în PRITHIVI TATTVA macrocosmic, pregătindu-se pentru o nouă creaţie. În SVARA YOGA se indică faptul că TATTVA predominant activă la un anumit moment poate fi recunoscută cu exactitate după lungimea caracteristică şi directă specifică a suflului. Prin urmare, dacă ne concentrăm atenţia asupra modului particular în care suflul respirator este inspirat sau expirat, putem cunoaşte nivelul sau planul pe care operează atunci PRANA şi totodată putem realiza ce acţiuni particulare suntem capabili să îndeplinim CU SUCCES în acele momente. Pentru ca TATTVA-ele să ne devină familiare, avem înainte de toate, nevoie de o deosebită putere de concentrare şi de o rafinată şi elevată sensibilitate şi intuire deoarece, aşa cum se arată în SHIVA SVARODAYA: "TATTVA-ele sunt ascunse într-un nivel extrem de subtil al manifestării". Întocmai cum un om de ştiinţă poate vedea moleculele de materie fizică privind printr-un microscop, SVARA YOGA arată că TATTVA-ele ce se manifestă în diferite moduri pot fi percepute prin intermediul meditaţiei asupra formei lor subtile esenţiale. Dacă ştim să recunoaştem TATTVA activă (predominată) la un anumit moment, vom putea atunci cunoaşte mult mai profund atât natura (PÂNĂ ATUNCI) ascunsă a fiinţei noastre cât şi pe aceea a evenimentelor cosmice care ne înconjoară sau în care suntem cuprinşi. Circulaţia energiilor subtile PRANA-ice prin microcosmosul fiinţei noastre este afectată şi influenţată prin REZONANŢĂ în diverse grade atât de mediul înconjurător (ambianţa în care ne aflăm) cât şi de fiinţele umane cu care venim în contact (acestea care, datorită rezonanţelor pe care le declanşează în fiinţa noastră ne evidenţiază indirect receptivităţile bune sau rele). Analogic vorbind, ştim de exemplu, cu toţii ce se întâmplă atunci când punem laolaltă doi poli opuşi ai unor magneţi, sau ce fenomen apare atunci când apropiem polii de acelaşi fel a doi magnet) sau ce se produce dacă alăturăm mai mulţi magneţi) şi apoi aducem un obiect metalic în apropierea lor ori un obiect din plastic. Rezultatele clar perceptibile ale acestor interacţiuni depind de proprietăţile magnetice ale obiectelor care interacţionează precum şi de intensitatea specifică a magnetismului lor. În mod similar, cunoscând cu precizie fluxul PRANA-ic activ (sau, altfel spus, TATTVA predominantă) la un moment dat în fiinţat noastră am putea estima cu exactitate ce anume se va produce dacă ne vom angrena în diferite acţiuni, deoarece proprietăţile electromagnetice subtile caracteristice fiecărei TATTVA-e pot sau nu să fie în armonie (să sprijine) respectivele acţiuni pe care intenţionăm să le realizăm, este exact ca şi cum am vedea o umbră, care ştim astfel că este fără

îndoială creată de un anumit obiect aliat în lumină; sau ca atunci când, văzând fum, ştim că trebuie de asemenea să fie şi foc, sau ca atunci când fiind ploaie, ştim de asemenea că trebuie să fie şi nori. La fel, prin străvechea ştiinţă ezoterică SVARA YOGA putem cunoaşte, chiar cu anticipaţie, desfăşurarea evenimentelor în trecut, prezent sau viitor, datorită interacţiunii ce survine între PRANA şi TATTVA-e. = VA URMA =

AN V C 24 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 23 AN V)

ASTROLOGIA ŞI SVARA SHIVA SVARODAYA dezvăluie pentru cei puţini modul misterios în care suflul nostru vital subtil se corelează cu mişcările ciclice ale Soarelui, Lunii şi planetelor, toate acestea având prin urmare o strânsă legătură cu astrologia. Cu privire la acest aspect fundamental, respectivul tratat arată că astrologia fără corelarea strânsă cu ştiinţa secretă a suflului subtil (SVARA) este aproape fără nici un fel de utilitate, deoarece numai asocierea celor două ne oferă o bază autentică ce permite studiul ritmurilor cosmice, ori această bază nu poate fi alta decât ştiinţa secretă a TATTVA-elor (TATTVA JNANA). Astrologia, după cum se ştie, se ocupă şi ea de studiul influenţei celor patru elemente subtile fundamentale (pământul, apa, focul şi aerul) care ne influenţează direct viaţa şi caracterul (eterul subtil, AKASHA TATTVA, având o influenţă mai puţin perceptibilă în mod normal, nu este studiat de astrologia clasică). Tradiţia astrologică consideră, deloc întâmplător, ca acestea patru sunt elemente subtile cosmice. SVARA YOGA vorbeşte la rândul ei despre aceleaşi elemente (TATTVA), arătând însă că ele se manifestă şi în corp, în toate procesele vitale, cel mai uşor fiinţa umană fiind manifestările lor la nivelului suflului vital. În astrologie TATTVA-ele reprezintă nivelele specifice de vibraţie şi influenţă ale energiei subtile, PRANA la nivel cosmic. În SVARA YOGA, aceste elemente (TATTVA), împreună cu manifestarea şi succesiunile lor sunt analizate în primul rând la nivelul structurii individuale. Principiul fundamental, atât în astrologie cât şi în SVARA YOGA, este că MACROCOSMOSUL (întregul univers) este analogic oglindit în MICROCOSMOS (fiinţa umană cuprinzând în totalitatea sa, atât componentele sale vizibile cât şi aspectele subtile, invizibile). Astfel, SVARA YOGA corelată cu astrologia, formează un sistem de cunoaştere profund şi foarte unitar. În India, calculele sistemului astrologie indian sunt atât de exacte încât poate fi cunoscută cu anticipaţie, în mod precis, o anumită perioadă de predominantă a unei anumite TATTVA-e. În sistemul astrologie indian, există anumite perioade ale zilei în care fiecare planetă are o influenţă predominantă, iar aceste perioade sunt apoi împărţite şi sub împărţite până când se ajunge chiar la indicarea la secundă a momentului în care are loc inspiraţia sau expiraţia noastră.

Dacă astrologia se bazează pe influenţele sferelor astrale de forţă ale planetelor, SVARA YOGA urmăreşte mai ales conştientizarea şi integrarea armonioasă a suflurilor subtile vitale. Devenind pe deplin conştienţi de suflul subtil respirator (SVARA) şi de TATTVA-e, noi putem gradat s ă ne da ă m seama de invizibilele şi misterioasele energii subtile ce provin din MACROCOSM şi care se manifestă în microcosmosul fiinţei noastre datorită rezonanţelor declanşate, afectându-ne sănătatea şi modificându-ne caracterul ori destinul. Prin cunoaşterea lăuntrică, directă a TATTVA-elor, noi avem astfel posibilitatea „să fim pe fază” şi să folosim din plin toate momentele favorabile ce apar ciclic în existenţa noastră de zi cu zi. Totodată, noi vom avea posibilitatea de a ne proteja simplu şi eficient de toate influenţele ostile sau perturbatoare. Tocmai din această cauză, textele secrete YOGA arată că prin conştientizarea şi controlul suflului vital subtil (PRANAYAMA) pot fi învinse cu uşurinţă toate obstacolele, iar printr-o angrenare consecventă ne putem modifica în bine chiar destinul. Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă au observat anumite corelaţii, care pentru ei sunt enigmatice, între evenimentele cosmice şi experienţele individuale ori evenimentele sociale. La ora actuală, în lumea ştiinţifică se afirmă cu din ce în ce mai multă certitudine faptul că atât creierul cât şi sistemul nervos central al fiinţei sunt foarte receptive la îndepărtatele câmpuri energetice subtile (vibratorii) produse de radiaţia şi mişcarea planetelor, stelelor şi constelaţiilor. Este semnificativ în aceasta direcţie că mulţi cercetători, printre care se află H.SAXTON, M.GAUQUEUN, L.J. RAVITZ G.L.PLAYFAIR şi ITZAK BENTOV, au studiat ani de zile cu atenţie aceste corelaţii enigmatice care evidenţiază unitatea dintre om (MICROCOSMOS) şi Univers (MACROCOSM). Astăzi, omul priveşte adeseori către cer pentru a ca să se înţeleagă cât mai bine pe el însuşi; pentru un SVARA-yoghin avansat, nu există aproape nici o diferenţă fundamentală între evenimentele cosmice şi cele atomice, deoarece în spatele fiecărui ritm sau ciclic al universului micro - sau macrocosmic se află acelaşi ritm sau suflu divin, SVARA, care permanent le susţine pe toate. Prin urmare, un practicant YOGA avansat, chiar dacă nu studiază atent şi profund, de exemplu, astrofizica, el poate totuşi să închidă ochii şi, interiorizându-se să privească lăuntric în imensitatea spaţiului conştiinţei sale, experimentând prin inefabilă rezonanţă lumile invizibile în mod analogic oglindite în interiorul universului său. Într-o asemenea perspectivă devine perfect, plauzibilă ideea cunoaşterii viitorului pe baza recunoaşterii elementului subtil (TATTVA) activ în momentul respiraţiei (care poate fi la rândul ei, predominant lunară – atunci când suflul subtil este inspirat şi expirat prin nara stângă (-), IDA NADI, în plan subtil - sau predominant solară atunci când suflul subtil este inspirat şi expirat prin nara dreaptă (+) PINGALA NADI, în plan subtil. INTRODUCERE ÎN PRACTICILE SPECIALE SECRETE SVARA YOGA Pentru yoghinul care ajunge să cunoască aceste taine, este foarte limpede că, prin cunoaşterea naturii intime a suflului subtil vital, se poate ajunge progresiv la conştientizarea şi controlul activităţilor şi proceselor corporale, psihice şi mentale. Dacă cu adevărat ajungem să ne putem controla suflul (SVARA), atunci fără îndoială că ne putem controla de asemenea activităţile creierului şi pe acelea ale sistemului nervos. Acest aspect este pus în evidenţă de faptul că atunci când suflul subtil curge prin nara stângă (corespunzând canalului subtil IDA NADI (-)), devine automat activă emisfera cerebrală dreaptă, iar atunci când suflul curge prin nara dreaptă (PINGALA NADI (+)), emisfera stângă a creierului devine automat activă. Astfel, predominanţa pe o nară sau pe cealaltă a respiraţiei ne influenţează în moduri diferite funcţionarea întregului sistem nervos şi dinamizează una sau alta dintre cele două emisfere cerebrale. Prin urmare, este foarte important ca alternanţa ciclurilor IDA (-) - PINGALA (+) să

fie sistematică. Tradiţia secretă SVARA YOGA arată că la fiecare 3 zile, aceste două NADI-uri principale polar opuse îşi schimbă ordinea de succesiune în perioada răsăritului soarelui. Totodată, atât în timpul perioadei de creştere a Lunii cât şi în perioada de Luna în descreştere, momentul de răsărit al Soarelui (care evident trebuie să fie calculat CU PRECIZIE) în funcţie de coordonatele geografice ale locului în care ne aflăm!) determină o anumită ordine a ritmului nostru de alternanţă IDA NADI (-} - PINGALA NADI (+) sau, practic vorbind, nara stângă (-) nara dreaptă (+). Dacă individual noi nu ne încadrăm spontan, la rândul nostru în acest ritm (care va fi dezvăluit ulterior în cadrul acestei lecţii), aceasta înseamnă că există anumite perturbări în sistemul nostru individual corp-minte. Fluxurile respiratorii prin nara noastră stângă (respectiv IDA NADI (-) şi prin nara noastră dreaptă (PINGALA NADI (+)) trebuie prin urmare să curgă ritmic, sistematic, conform (LA UNISON CU) mişcările Soarelui (+) şi Lunii (-). Nu este deloc întâmplător în această direcţie faptul că IDA NADI (-}şi PINGALA NADI (+) numite şi "canalul subtil lunar" şi respectiv canalul subtil solar. IDA NADI (-) este unanim considerată ca fiind răcoroasă precum Luna, iar PINGALA NADI este unanim considerată ca fiind fierbinte precum Soarele. Numeroasele experienţe şi mărturii competente ale yoghinilor avansaţi arată că ei au sesizat chiar şi o clară diferenţă de temperatură între aerul (ce vehiculează suflul subtil) care curge prin nara stângă (-) şi actul (ce vehiculează suflul subtil) care curge prin nara dreaptă (+). Aceasta este pentru noi o indicaţie preţioasă asupra variaţiilor temperaturii care influenţează fără îndoială funcţiile interioare ale corpului. Având în vedere acest aspect, ne este clar că în acest caz temperatura alternează între "cald" şi "rece", iar în situaţia specială când respiraţia noastră curge în mod egal prin ambele nări (această face corespunzând energizării obiective a lui SUSHUMNA NADI (0)), survine automat un perfect echilibru lăuntric. Este însă de la sine înţeles că această stare superioară de perfectă armonizare care este adeseori însoţită de transcenderea celor două aspecte polare ale fiinţei, se poate atinge şi dezvolta numai printr-o practică Yoga perseverentă şi susţinută. Atingerea stării ANDROGINALE în care cele două aspecte masculin (+) şi feminin (-) polar opuse sunt în mod egal dinamizate în aceeaşi fiinţă umană face de asemenea spontan posibilă această transcendere. Un SVARA-yoghin va acţiona în această direcţie determinând, de exemplu, suflul (subtil solar (+) (PINGALA NADI) să fie preponderent activ în timpul nopţii şi tot el va determina suflul subtil lunar (-) (IDA NADI) sa fie preponderent activ în timpul zilei. Acest mod consecvent de determinare a suflului va polariza, va echilibra şi va armoniza gradat forţele şi influenţele subtile exterioare cu funcţiile interne ale sistemului său minte - corp. Pentru a controla sau pentru a schimba rapid, la voinţă, predominanţă pe o nară sau pe cealaltă a fluxului respirator, există anumite tehnici foarte simple şi accesibile care vor fi revelate ulterior. Printre acestea se cuvine să menţionăm anumite posturi corporale special utilizate pentru aceasta sau anumite masaje realizate de noi înşine în anumite zone secrete ale corpului fizic. Practica principală, propriu-zisă în SVARA YOGA începe prin a învăţa cum să recunoaştem care dintre aceste două NADI-uri (IDA NADI(-) sau PINGALA NADI (+)) este activ şi care TATTVA (dintre cele 5 TATTVA-e) se manifestă preponderent la un moment dat. Aşa cum am arătat, atunci când este preponderent destupată nara stângă, acest aspect evidenţiază că este activă IDA NADI (-), iar această stare este tradiţional cunoscută de SVARA YOGHINI ca VAMA SVARA (cuvântul sanscrit VAMA desemnează partea stângă). Atunci când este preponderent deschisă nara dreaptă, acest aspect evidenţiază că este activa PINGALA NADI (+), iar această stare este tradiţional cunoscută de SVARA YOGHINI ca DAKSHINA SVARA (cuvântul sanscrit DAKSHINA desemnează partea dreaptă).

A recunoaşte suflul preponderent activ este ceva cât se poate de simplu. Pentru aceasta, este suficient să expirăm lent şi atent în palmă şi atunci vom putea simţi un curent de aer ceva mai puternic în dreptul narii drepte sau stângi care este atunci preponderent deschisă. Dacă nu suntem pe deplin siguri de rezultatul acestui test foarte simplu, astupăm alternativ imediat după aceea una din nări şi apoi expirăm lent şi atent prin cealaltă; cu această ocazie urmărim să sesizăm diferenţa de înălţime dintre sunetele caracteristice generate de expiraţia prin nara stângă (-) şi cele generate de expiraţia prin nara dreaptă (+). Sunetul ceva mai grav perceput atunci indică fără îndoială nara mai deschisă, deoarece se ştie ca aerul expirat prin nara mai închisă produce un sunet mai ascuţit. În anumite situaţii speciale, ambele nări sunt la fel de deschise şi atunci noi nu mai putem diferenţia ce suflu (VAMA (-)) sau DAKSHINA (+)) este predominant. Acesta este atunci ceea ce se numeşte suflul subtil median (SUSHUMNA NADI), iar această stare este tradiţional cunoscută de SVARA YOGHINI ca SHUNYA SVARA (SHUNYA înseamnă, în limba sanscrită, vidul creator interstiţial (0)). LUNGIMEA SUFLULUI Atunci când examinăm cu atenţie care nară este preponderent activă la diferite momente ale zilei, vom observa cu această ocazie că şi lungimea suflului nostru diferă. Uneori suflul expirat de noi pe una dintre nări este mai lung (îl putem simţi atunci de la o distanţă mai mare), iar alteori suflul expirat de noi este mai scurt. În conformitate cu învăţăturile secrete ale sistemului SVARA YOGA, unul dintre scopurile principale ale practicii în SVARA YOGA este reducere lungimii suflului expirat, astfel încât să ajungă sa fie cât mai multă PRANA reţinută (acumulată) de noi atât în corp cât şi în universul nostru lăuntric. Tratatele tradiţionale secrete SVARA YOGA {alcătuind împreună SVARA SHASTRA, ştiinţa ezoterică a suflului subtil) menţionează care este lungimea medie a expiraţiei normale în timpul diferitelor activităţi. Este de la sine înţeles că toate aceste cifre sunt considerate a fi valabile pentru persoane normale şi sănătoase, însă tot aici trebuie să fie luaţi în consideraţie şi alţi factori, cum ar fi vârsta, greutatea, înălţimea etc., care pot modifica de la caz la caz aceste date. Distanţele respective sunt prezentate ca fiind măsurate în ANGULA-e (ANGULA = lăţimea degetului mare de la o mână al persoanei cauză): - Respiraţia normală de repaus: 7-12 ANGULA; - Stări de emoţie sau excitaţie puternică: 12-36 ANGULA; - Cântatul: 16 ANGULA; - Vomă: 18 ANGULA; - Atunci când mâncăm cu poftă: 20 ANGULA; - Mers uşor: 24 ANGULA; - Somn: 30 ANGULA; - Gimnastică, acte erotice, angrenare sexuală în cuplu dar FĂRĂ CONTINENŢĂ: 36 ANGULA; - Exerciţii fizice grele şi intense 36 - 100 ANGULA. În timpul zilei, accentul se pune spontan pe inspirare. Persoanele cu o structură vitală slabă proiectează în general expiraţia la o distanţă mult mai mare decât fiinţele umane robuste şi foarte vitale. Dacă expiraţia noastră se întinde mai mereu la mai mult de 20 cm, atunci când stăm culcaţi şi relaxaţi, aceasta evidenţiază FĂRĂ ÎNDOIALĂ o mare şi inutilă risipă de energie subtilă vitală.

DIMINUAREA LUNGIMII SUFLULUI Tratatul yoghin secret SHIVA SVARODAYA menţionează că, yoghinul care (îndeosebi în timpul tehnicilor corect realizate de PRANAYAMA) expiră cu o cât mai redusă proiecţie a suflului expirat, îşi reţine (acumulează constant) şi îşi amplifică extraordinar de mult energia sa subtila vitală. Un asemenea yoghin atinge cu uşurinţă măiestria şi dobândeşte rapid puteri paranormale uluitoare (SIDDHI-uri); totodată el se va bucura de formidabile capacităţi intelectuale şi va constata că are realizări mentale cu totul ieşite din comun. De exemplu, dacă mai mereu expiraţia continuă şi lentă a SVARA YOGHINULUI nu depăşeşte lungimea de 1 ANGULA, se arată în acest tratat că yoghinul respectiv se bucură de o stare net superioară de detaşare care este însoţită de o stare de transcendere a dorinţelor şi pasiunilor grosiere (materiale); totodată el are un calm profund, nealterat şi dă dovadă de egalitate lăuntrică şi echilibru în orice situaţie; dacă expiraţia SVARA YOGHINULUI nu depăşeşte mai mereu 2 ANGULA, practicantul respectiv îşi menţine nealterată starea de bucurie şi fericire, în ciuda oricărei situaţii exterioare, iar câmpul său subtil auric îl face şi pe ceilalţi să trăiască spontan aceeaşi stare de bucurie; o expiraţie care are mai mereu cel mult 3 ANGULA dezvoltă gradat în SVARA YOGHINUL respectiv înzestrări poetice şi artistice cu totul ieşite din comun. Expiraţia care are mai mereu o lungime de până la 4 ANGULA conferă SVARA YOGHINULUI respectiv VAK-SIDDHI (această putere paranormală (SIDDHI) face ca tot ceea ce yoghinul respectiv afirmă FERM, mai devreme sau mai târziu se îndeplineşte). Expiraţia care are mai mereu o lungime de 5 ANGULA face ca în yoghinul respectiv să se trezească clarviziunea şi premoniţia SINCRONIZAREA SUFLULUI VAMA SVARA (-), DAKSHINA SVARA (+) sau SHUNYA SVARA (0) nu apar niciodată la întâmplare, ci ele se declanşează în momente precise deoarece sunt în strânsă corelaţie cu ritmurile solare (+) şi lunare (-). În conformitate cu textul secret SHIVA SVARODAYA, NADI-ul activ (IDA (-) sau PINGALA (+)) predomină timp de 2 1/2 GHATI, această unitate de măsură fiind echivalentă cu 60 de minute (1 GHATI = 24 minute). După această perioadă (2 1/2 GHATI), SUSHUMNA NADI (0) devine ea predominant activă o scurtă perioadă de timp (1-4 minute, uneori chiar mai puţin) apoi celalalt NADI polar opus primului începe la rândul său să predomine pentru încă 2 1/2 GHATI (60 minute). Neurologii, independent de SVARA YOGHINI, au găsit şi ei aceleaşi secvenţe (perioade) în activitatea emisferelor cerebrale. Una dintre cele două emisfere cerebrale rămâne" predominant activă timp de 60-90 minute; după cum arată studiul medicului român I.N.RIGA, publicat în 1957 în Revista internaţională de oto-neuro-oflalmologie. După ce s-a scurs această perioadă de activitate, survine un SUI GENERIS (în felul său transfer de energie printr-o membrană foarte fină numită CORPUS CALLOSUM, care atunci conduce energia de la o emisferă la alta într-un interval de 1 - 1 minute. Ştiinţa medicală a descoperit de asemenea că emisferele cerebrale controlează totodată respiraţia prin cele două nări. Ştiinţa medicală susţine că emisfera preponderent activă stimulează nara corespondentă (aşa cum am arătat mai înainte, SVARA YOGA consideră că emisferei cerebrale drepte îi corespunde nara stângă (-) iar emisferei cerebrale stângi îi corespunde nara dreaptă (+)) şi că de asemenea confirmă că în consecinţă va fi mai mereu (cu excepţia dinamizării lui SUSHUMNA NADI) o nară preponderent activă în timp ce cealaltă nară rămâne parţial blocată. Pentru a cunoaşte momentul precis în care IDA NADI (-) sau PINGALA NADI (+) devin preponderent active, trebuie să fim suficient de familiarizaţi cu fazele de creştere şi descreştere

ale Lunii. Astfel, în timpul primelor 14 zile ale ciclului lunar, Luna se află în creştere. Această perioadă se numeşte în SVARA YOGA SHUKLA PAKSHA (perioada sau chenzina luminoasă (SHUKLA, înseamnă în limba sanscrită "alb") de 14 zile (PAKSHA). Cea de a 15-a zi a ciclului Lunii este faza de Lună Plină; aceasta este numită PURNIMA (de la PURNA, care în limba sanscrită înseamnă întreg, integral). În timpul următoarelor 14 zile ale ciclului, Luna descreşte. Această perioadă, este numită KRISHNA PAKSHA (perioada sau chenzina întunecată (KRISHNA înseamnă în limba sanscrită negru). În ziua imediat următoare, numită AMAVASYA, se consideră că nu este deloc Lună pe cer (NOTĂ: această noapte considerată fără Lună, care este chiar noaptea dinaintea fazei de Lună Nouă, este tradiţional numită în India: ”Noaptea lui SHIVA” (SHIVARATRI);) în această noapte specială este în mod deosebit indicată evocarea spirituală şi comuniunea plină de dragoste a MARELUI YOGHIN SHIVA, Eternul Masculin Divin. Dintre toate aceste SHIVARATRI ale anului, cea mai importantă dintre ele este fără îndoială MAHASHIVARATRI care se sărbătoreşte şi acum în India în noaptea de dinaintea fazei de Lună Nouă care precede imediat echinocţiul de primăvară. Este foarte important să reţinem că aceste "zile" ale ciclului lunar, numite în limba sanscrită TITHI-uri, nu coincid întotdeauna cu zilele din calendarul solar (pe care îl folosim noi în ROMANIA). Prin urmare, deşi au fost indicate şi descrise cele 30 de zile în ciclul lunar, ele sunt aproximativ echivalente cu numai 28 de zile ale ciclului solar, după cum ştim cu toţii (ciclul lunar este de aproximativ 28 de zile). În cadrul ciclului nostru respirator, PINGALA (SURYA) NADI (+) devine preponderent activă în momentul răsăritului Soarelui din timpul chenzinei întunecate (KRISHNA PAKSHA) şi anume în timpul zilelor 1,2,3; 7,8,9 şi 13,14,15. După o perioadă de 60 - 90 de minute de la răsăritul Soarelui, devine preponderent activă IDA NADI (-) acelaşi interval de timp (60 - 90 de minute), apoi procesul se repetă (urmează, deci încă o perioadă de predominanţă a lui PINGALA NADI (+), etc.) până la apusul Soarelui. În momentul asfinţitului devine preponderent activă IDA NADI (-) după care se activează la capătul a 60 - 90 de minute PINGALA NADI (+) şi ciclul acesta se desfăşoară aşa mai departe, în zilele precizate la început, până la următorul răsărit de soare. În zilele 4, 5, 6, şi 10, 11, 12 ale „chenzinei întunecate”, procesul de activare preponderentă este inversat, (în momentul răsăritului devine preponderent activă IDA NADI (-), iar în momentul asfinţitului devine preponderent activă PINGALA NADI (+), etc.) = VA URMA =

AN V C 25 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE SINCRONIZAREA SUFLULUI (continuare la cursul nr. 24 AN V) În timpul chenzinei luminoase (SHUKLA PAKSHA),se inversează totul: astfel, atunci IDA NADI (-) este preponderent activată la răsăritul soarelui în zilele 1, 2, 3; 7, 8, 9 şi 13,14,15 ale lui SHUKLA PAKSHA (PINGALA NADI (+) fiind atunci preponderent activat[ în momentul asfinţitului, iar în zilele 4, 5, 6 şi 10, 11, 12 ale lui SHUKLA PAKSHA se activează preponderent la răsăritul soarelui PINGALA iar la asfinţit se activează preponderent IDA NADI (-). Deşi la prima vedere pare de necrezut, totuşi s-a putut verifica statistic număr suficient de mare de oameni provenind din toate culturile şi aparţinând tuturor religiilor că acest străvechi sistem ezoteric este pe deplin adevărat. El se confirmă în totalitate dacă, evident, nu există afecţiuni sau tulburări la persoanele respective care sunt testate. TABEL SINTETIC AL RITMURILOR SECRETE ALE SUFLULUI (SVARA) ZIUA LUNARĂ CHENZINA CHENZINA (TITHI) LUMINOASĂ ÎNTUNECATĂ (SHUKLA PAKSHA) (KRIS PAKHA) RĂSĂRIT RĂSĂRIT 1. (PRATHAMA) IDA PINGALA 2. (DVITYA) IDA PINGALA 3. (TRITYA) IDA PINGALA 4. (CHATURTHI) PINGALA IDA 5. (PANCHAMI) PINGALA IDA 6. (SHASHTHAMI) PINGALA IDA 7. (SAPTAMI) IDA PINGALA 8. (ASHTAMI) IDA PINGALA 9. (NAVAMI) IDA PINGALA 10. (DASHAMI) PINGALA IDA 11. (EKADASHI) PINGALA IDA 12. (DVADASHI) PINGALA IDA 13. (TRAYODASHI) IDA PINGALA 14. (CHATURDASHI) IDA PINGALA 15. AMAVASYA sati, IDA PINGALA respectiv PURNIMA = VA URMA =

YOGA ŞI ASTROLOGIA (continuare la cursul nr. 16 AN V) ASTRELE ŞI REZONANŢELE LOR SPECIFICE ÎN MICROCOSMOSUL FIINŢEI NOASTRE În general vorbind, astrele conferă transcendenţa şi lumina datorită rezonanţelor specifice cu universul nostru lăuntric care caracterizează tot cerul, în funcţie de momentul naşterii noastre. Mişcarea precisă a astrelor ne sugerează o stare de regularitate inflexibilă, guvernată de o raţiune ce este în acelaşi timp naturală şi misterioasă. Toate astrele sunt animate de o mişcare ce tinde spre forma circulară, şi are este semnul perfecţiunii. Astrele, împreună cu sferele lor subtile de forţă, sunt oglindirea comportamentului perfect şi regulat, precum şi al nemuririi şi al frumuseţii distante. În antichitate, astrele împreună cu sferele lor subtile de forţă erau chiar divinizate, iar mai târziu s-a crezut că ele sunt dirijate de îngeri. "Astrele vor deveni locul de desfătare şi de odihnă pentru sufletele evoluate ale personalelor celebre", afirmă CICERO în lucrarea „Visul lui SCIPION”. Astrele, datorită energiilor subtile care emană din sferele (câmpurile) lor subtile de putere, au fost adeseori cântate în poeme şi rugăciuni. Iar imnul către planete, pe care îl vom reproduce aici drept ilustrare este foarte sugestiv. Această rugăciune, scrisă de un adorator, la începutul secolului al IV-lea, exprimă simbolismul subtil energetic, cosmic şi moral, atribuit planetelor de către astrologii, mai mult sau mai puţin mistici, care au trăit în primele secole ale erei noastre: „Soare, tu eşti regele cel bun, puterea divină cea atotputernică şi mare, plin de taine, tu ocupi mijlocul cerului. Pentru noi tu eşti precum intelectul şi permanent tu dai ritm lumii ca un stăpân suprem al tuturor fiinţelor şi lucrurilor, care face să dureze de-a pururi focurile celorlalte stele, răspândind asupra lor, în proporţii corecte, flacăra propriei sale lumini. Iar tu, Lună, diafană şi fermecătoare, care te afli în regiunea cea mai joasă a cerului, lună după lună, eşti hrănită mereu de razele divine ale Soarelui ce răspândeşte o strălucire augustă, spre a perpetua seminţele generatoare. Iar tu, enigmatic Saturn, care fiind situat în punctul extrem al cerului, înaintezi, ca un astru palid într-o mişcare parcă indolentă. Şi tu, Jupiter, locuitor al stâncii TARPEIENE, care prin măreţia ta binecuvântată şi salvatoare, dai fără încetare o copleşitoare bucurie lumii şi pământului, tu eşti cel care deţine supremaţia în cel de al doilea cerc (subtil) celest. Şi tu, Marte GRADIVUS, care eşti plin de dinamism şi a cărui strălucire roşie umple mereu fiinţa noastră cu o putere sacră, ne ajută să ajungem la lumea ascunsă care se află aşezată în cea de a treia regiune a cerului. Şi, în sfârşit, voi, Mercur şi Venus, însoţitori fideli ai Soarelui, prin armonia guvernării voastre, prin supunerea în faţa voinţei judecăţii lui Dumnezeu care conferă adoratorului vostru, rudelor sale şi fiilor săi forţă binefăcătoare invincibilă, inspiraţie sublimă, sănătate, fericire. Fie ca voi să domniţi neîntrerupt, revărsând puterea voastră binefăcătoare prin infinitatea secolelor atât asupra copiilor noştri cât şi asupra copiilor noştri pentru ca, îndepărtând orice rău şi orice suferinţă din fiinţa umană să o faceţi să dobândească binefacerile păcii divine şi ale fericirii eterne." FIRMICUS MATERNUS DECANII ŞI SEMNIFICAŢIILE LOR TRADIŢIONALE Decanii reprezintă o diviziune importantă a zodiacului astrologie, în 36 de părţi egale. Aşa cum însuşi numele său sugerează, fiecare decan cuprinde 10 grade; există deci 3 decani în perioada de influenţă a fiecărui semn astrologie. Tradiţia greco-latină atribuie descoperirea lor

înţelepţilor din Egiptul antic, într-adevăr, egiptenii recurgeau curent la decani pentru a determina orele nopţii. Ei întocmeau tabele cu succesiunea constelaţiilor cerului, iar apariţia acestor constelaţii la orizont le permitea să fie determinat momentul nopţii la care se aflau, într-o perioadă de aproximativ 10 zile, la orizont era vizibil un singur decan. Astfel, cei 36 de decani guvernau fiecare câte 10 zile ale anului egiptean, fiind consideraţi tocmai de aceea importante genii protectoare. Mai târziu ei au început să joace un rol important în zodiace şi apoi au fost integraţi în astrologia elenistică. Există la ora actuală foarte multe documente arheologice care merg chiar până la a 10-a dinastie (cu alte cuvinte mijlocul mileniului al III-lea înainte de Hristos) dar în majoritatea cazurilor este foarte dificil să stabilim o identitate cu stelele şi semnele din astrologia actuală deoarece există cel puţin patru serii diferite de simboluri. În MESOPOTAMIA, existenţa acestei diviziuni a cerului în 36 de sectoare este atestată în mod clar prin textele din perioada CASITĂ (pe la mijlocul mileniului al II-lea înainte de Hristos). Este imposibil sa trecem aici în revistă imaginile simbolice diferite din Egiptul Antic, aşa cum figurau ele, deloc întâmplător, pe sarcofage, pe pereţii templelor şi pe morminte. Cu toate acestea, din acea epocă până în zilele noastre, fiecare dintre aceşti decani a ajuns să fie reprezentat printr-un simbol specific care are o semnificaţie specială şi totodată este intim pus în legătură cu sfera subtilă de forţă a unei anumite planete. Prezentăm în continuare descrierea decanilor, aşa cum este ea utilizată chiar şi în zilele noastre în India atât de către astrologi cât şi de către yoghini. BERBECUL (21 MARTIE - 20 APRILIE) PRIMUL DECAN: 21 MARTIE - 30 MARTIE Un om curajos, înarmat, învârtind deasupra capului, în mâna dreaptă o sabie; această reprezentare simbolică semnifică curajul, îndrăzneala, forţa dar şi lipsa de modestie; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE. AL DOILEA DECAN: 31 MARTIE - 9 APRILIE Un bărbat în robă, asemănător unui preot; această reprezentare simbolică semnifică nobleţea, măreţia, puterea şi autoritatea; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă SOARELUI. AL TREILEA DECAN: 10 APRILIE - 20 APRILIE O femeie tânără şi inimoasă, aşezată pe un scaun şi cântând la lăută; această reprezentare simbolică semnifică subtilitatea în orice fel de muncă, blândeţea, graţia, bucuria şi frumuseţea; decanul e guvernat de sfera de forţă a lui VENUS. TAURUL (21 APRILIE - 20 MAI) PRIMUL DECAN: 21 APRILIE - 30 APRILIE O carte şi un tânăr care munceşte pământul; această reprezentare simbolică semnifica actul de a ara, de a semăna, activităţile de construcţie, înţelepciunea şi cunoaşterea referitoare la pământ şi mai ales ştiinţa geometriei; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR. AL DOILEA DECAN: 1 MAI - 10 MAI Un om solid, având o centură, care ţine în mâna sa dreaptă o cheie; această reprezentare simbolică semnifică puterea, nobleţea, demnitatea şi influenţa pe care nativul o poate exercita asupra celorlalţi; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII. AL TREILEA DECAN: 11 mai - 20 mai Un bătrân sprijinindu-se de o cârjă; el are un braţ care-i atârnă şi un picior de lemn; această reprezentare simbolică semnifică mizeria, sclavia, nebunia, lipsurile şi josnicia; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui SATURN.

GEMENII (21 MAI - 21 IUNIE) PRIMUL DECAN: 21 MAI- 30 MAI Un tânăr având la brâu o centură; această reprezentare simbolică semnifică ceea ce are legătură cu scrisul, faptul de a primi sau de a da bani, cererea şi înţelepciunea în lucruri neprofitabile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER. AL DOILEA DECAN: 31 MAI - 9 IUNIE Un om cu un topor, tăind lemne; această reprezentare simbolică semnifică schimbări, presiuni, lucru, faptul că nativul poate deveni posesorul unor bunuri atât prin muncă cât şi prin acţiuni necinstite; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE. AL TREILEA DECAN: 10 IUNIE - 21 IUNIE Un om cu un şoim în mâna dreaptă şi cu un năvod în mâna stângă; această reprezentare simbolică semnifică uitarea, bucuria, jovialitatea, dispreţul şi faptul de a fi tentat să plece urechea (să asculte, să se lase influenţat) la cuvinte inutile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a SOARELUI. RACUL (22 IUNIE - 22 IULIE) PRIMUL DECAN: 22 IUNIE - 1 IULIE O femeie tânără şi frumoasă care ţine o floare în mână; această reprezentare simbolică semnifică bucuria, subtilitatea, umanitatea, curtoazia şi acele aspecte Tainice care incită oamenii la dragoste; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui VENUS. AL DOILEA DECAN: 2 IULIE - 11 IULIE Un bărbat şi o femeie aşezaţi la o masă, având în faţa lor o grămadă mare de bani de argint; această reprezentare simbolică semnifică bogăţia şi abundenţa; ea indică veselia şi nonşalanţa în cazul femeilor; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR. AL TREILEA DECAN: 12 IULIE - 22 IULIE Un vânător suflând într-un corn; care are un câine alături de el şi care ţine o lance pe umăr; această reprezentare simbolică semnifică patima vânătorii, urmărirea celor fugiţi, obţinerea de bunuri prin război, ceartă şi dispută; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII. LEUL (23 IULIE - 23 AUGUST) PRIMUL DECAN: 23 IULIE - 1 AUGUST Un om călare pe un leu şi care are o pană la pălărie; această reprezentare simbolică semnifică cruzimea, neşansa, violenţa, răutatea, tendinţa de a realiza activităţi măreţe; îndrăzneala şi poftele nemăsurate (cupiditatea); acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui SATURN. AL DOILEA DECAN: 2 AUGUST - 11 AUGUST Un om ţinând un şoim pe pumnul său; această reprezentare simbolică semnifica iubirea, societatea, nesepararea (fidelitatea), faptul de a nu-i pierde din vedere pe ai săi, dorinţa de a evita certurile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER. AL TREILEA DECAN: 12 AUGUST - 23 AUGUST Un om care ţine o sabie deasupra capului şi o învârte cu o mână, în timp ce în cealaltă mână ţine un scut; această reprezentare simbolică semnifică certurile, disputele, ignoranţa, mizeria, victoria asupra celor mizerabili şi asupra fiinţelor josnice ca urmare a ignoranţei acestora; totodată indică şi războaiele; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE. FECIOARA (24 AUGUST - 22 SEPTEMBRIE) PRIMUL DECAN: 24 AUGUST - 1 SEPTEMBRIE Un om care pune nişte bani într-un cufăr; această reprezentare simbolică semnifică munca

plină de dăruire a pământului, însămânţările, culturile, popularea ţinuturilor în care nu sunt oameni, acumularea de bogaţii şi de produse comestibile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a SOARELUI. AL DOILEA DECAN: 2 SEPTEMBRIE - 12 SEPTEMBRIE Doi oameni, dintre care unul are o pungă plină cu bani în mână; această reprezentare simbolică semnifică câştigul şi agonisirea; ea este semnul acumulării pline de cupiditate, faptul de a fi avar cât şi tendinţa de a se ridica prin intermediul forţei; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui VENUS. AL TREILEA DECAN: 13 SEPTEMBRIE - 22 SEPTEMBRIE Un bătrân decrepit sprijinindu-se într-un baston; această reprezentare simbolică semnifică bătrâneţea înainte de vreme, debilitatea, indolenţa, pierderea membrelor ca urmare a infirmităţilor, tendinţa de a dezrădăcina copacii şi de a depopula zonele locuite; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR. BALANŢA (23 SEPTEMBRIE - 22 OCTOMBRIE) PRIMUL DECAN: 23 SEPTEMBRIE - 2 OCTOMBRIE Un student (învăţăcel) ţinând în faţa sa o carte deschisă; această reprezentare simbolică semnifică dreptatea, justiţia, adevărul, ajutorul oferit spontan celor slabi chiar dacă aceasta implică angrenarea împotriva celor puternici şi necinstiţi; tendinţa înnăscută de susţinere şi ajutorare a celor săraci şi nenorociţi; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII. AL DOILEA DECAN: 3 OCTOMBRIE - 12 OCTOMBRIE Un bătrân foarte sobru îmbrăcat în robă şi aşezat pe un scaun; această reprezentare simbolică semnifică lăcomia, pofta nemăsurată, atracţie către sodomie, fascinaţia pe care o exercită asupra nativului cântecul şi bucuria; totodată aceasta indică tendinţa de a participa la plăceri perverse; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui a lui SATURN. AL TREILEA DECAN: 13 OCTOMBRIE - 22 OCTOMBRIE Un tânăr având în mâna dreaptă o cupă; această reprezentare simbolică semnifică starea de linişte, abundenţă, atracţia către o viaţă confortabilă liniştită şi sigură; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER. SCORPIONUL (23 OCTOMBRIE - 22 NOIEMBRIE) PRIMUL DECAN: 23 OCTOMBRIE - 1 NOIEMBRIE Doi oamenii gata să se ia la bătaie şi care sunt pe cale să se tragă de păr; această reprezentare simbolică semnifică lupta, tristeţea, viclenia, josnicia, răutatea; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui a lui MARTE. AL DOILEA DECAN: 2 NOIEMBRIE - 11 NOIEMBRIE Un bărbat aşezat pe un scaun, lângă care se află doi câini gata să se încaiere; această reprezentare simbolică semnifică jignirile; insultele, abandonul, tendinţa de a stârni mai mereu neînţelegeri, dispute şi de a da curs certurilor pline de răutate; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a SOARELUI. AL TREILEA DECAN: 12 NOIEMBRIE - 22 NOIEMBRIE Două femei, bătându-se şi trăgându-se furioase de păr, iar una dintre acestea are un baston în mână şi o loveşte pe cealaltă în cap; această reprezentare simbolică semnifică lupta, beţia, violenţa, enervarea, gelozia, orgoliul, depravarea; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui VENUS. SĂGETĂTORUL (23 NOIEMBRIE - 21 DECEMBRIE) PRIMUL DECAN: 23 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE Un bărbat înarmat cu un topor (sau care în alte reprezentări, ţine în mână o seceră); această reprezentare simbolică semnifică îndrăzneala, libertatea şi totodată indică tendinţele

războinice; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR. AL DOILEA DECAN: 2 DECEMBRIE - 11 DECEMBRIE Un bărbat trist şi abătut care este aşezat pe un scaun; această reprezentare simbolică semnifică teama nejustificată, lamentările de tot felul, grijile nefondate şi indică faptul că avem de-a face cu un om temător; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII. AL TREILEA DECAN: 12 DECEMBRIE - 21 DECEMBRIE Un bărbat având o pană la pălărie şi care ţine în mână un baston la extremitatea degetelor; această reprezentare simbolică semnifică încăpăţânarea şi tendinţa de a nu se lăsa deloc convins; totodată indică renunţarea dificilă la tot ceea ce pe nativ îl interesează, tendinţa către rău (înclinaţia de a face rău), lupta şi lucrurile oribile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui SATURN. = VA URMA =

AN V C 26 YOGA ŞI ASTROLOGIA DECANII ŞI SEMNIFICAŢIILE LOR TRADIŢIONALE (continuare la cursul nr. 25. An V) CAPRICORNUL (22 DECEMBRIE - 20 IANUARIE) PRIMUL DECAN: 22 DECEMBRIE- 31 IANUARIE Un om ce călătoreşte pe jos; această reprezentare simbolică semnifică prevederea în exces, prudenţa, activitatea bine chibzuită, bucuria, câştigul şi pierderea, slăbiciunea şi josnicia; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER. AL DOILEA DECAN: 1 IANUARIE - 10 IANUARIE Un om încercând să prindă o pasăre care zboară; această reprezentare simbolică semnifică tendinţa de a urmări lucruri şi realizări utopice sau inaccesibile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE. AL TREILEA DECAN: 11 IANUARIE - 20 IANUARIE Un om aşezat la o masă numărându-şi banii; această reprezentare simbolică semnifică poftele care subjugă, cupiditatea, faptul de a-şi administra foarte bine lucrurile, nemulţumirea de sine, tendinţa de a fi suspicios; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a SOARELUI. VĂRSĂTORUL (21 IANUARIE - 19 FEBRUARIE) PRIMUL DECAN: 21 IANUARIE - 30 IANUARIE O femeie torcând care se află aşezată pe o piatră; această reprezentare simbolică semnifică o minte uneori copleşită de anxietate, îndreptată către câştig, faptul de a nu avea astâmpăr şi de a nu se odihni niciodată; în cazul acestui nativ sunt definitorii munca, păcatele, sărăcia şi meschinăria; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui VENUS. AL DOILEA DECAN: 31 IANUARIE - 9 FEBRUARIE O persoană plăcută la înfăţişare şi bine îmbrăcată aşezată pe un scaun; această reprezentare simbolică semnifică frumuseţea. înţelegerea, modestia, politeţea, bunele maniere, libertatea; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR.

AL TREILEA DECAN: 10 FEBRUARIE - 19 FEBRUARIE Un om cu o privire plină de invidie, ţinând mâinile în şolduri; această reprezentare simbolică semnifică tendinţa către ceartă, cicăleală, jignirile, afronturile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII. PEŞTII (20 FEBRUARIE - 20 MARTIE) PRIMUL DECAN: 20 FEBRUARIE - 29 FEBRUARIE Un călător ce poartă pe spatele său o mare greutate; această reprezentare simbolică semnifică faptul de a avea numeroase gânduri care se învălmăşesc alandala în minte, călătorii, schimbări de loc, existenţă orientată mai mult către căutarea bunurilor şi a hranei; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui SATURN. AL DOILEA DECAN: 1 MARTIE- 10 MARTIE Un bătrân care arată cu degetul cerul; această reprezentare simbolică semnifică înclinaţia nativului de a-şi aduce elogii lui însuşi; totodată indică un spirit măreţ, cercetarea, intervenţia în afacerile altuia dar pentru activităţi nobile şi elevate; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER. AL TREILEA DECAN: 11 MARTIE - 20 MARTIE Un bărbat tânăr strângând în braţe o femeie frumoasă; această reprezentare simbolică semnifică multitudinea aventurilor amoroase, îmbrăţişările, plăcerile de tot felul care sunt trăite în tovărăşia femeilor (respectiv în tovărăşia bărbaţilor, în cazul nativelor femei), virilitatea (sau feminitatea în cazul nativelor femei); totodată indică o natură profund afectuoasă, dragoste de pace şi linişte; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE. Practic este imposibil să datăm exact această scrie de simboluri care, în general, sunt necunoscute în Europa, dar este cert că ele sunt foarte vechi, iar simbolismul lor mai ascunde şi alte nuanţe inefabile. În astrologia practică sunt luaţi în considerare mai ales decanii în care, în cazul unei ASTROGRAME, se găsesc Ascendentul, Soarele şi Luna, combinându-se aceste semnificaţii cu cele ale altor factori astrologiei. ASCENDENTUL - semnul maturităţii în momentul naşterii unei fiinţe umane, una dintre constelaţiile zodiacale se ridică chiar atunci la orizont; această constelaţie care apare este numită Ascendentul nativului în cauză. El (Ascendentul) contribuie (înclină), într-o anumită proporţie, împreună cu celelalte poziţii (amplasări) planetare (care conferă nativului în momentul naşterii un anumit cod subtil vibratil specific), la structurarea şi nuanţarea portretului său psihic şi mental. În astrologia yoghină-karmică, ascendentul simbolizează totodată personalitatea globală a individului pentru această încarnare. Această personalitate poate fi radical transformată în bine, sau, în unele cazuri, ca poate fi complet modificată prin aplicarea consecventă şi sistematică a diferitelor procedee tradiţionale YOGA. Din acest punct de vedere, YOGA consideră că astrele înclină, dar nu determină. Atunci când avem la dispoziţie o ASTROGRAMĂ personală corect făcută, putem şti destul de bine, prin interpretarea ei justă, către ce anume ne înclină astrele şi atunci, prin angrenarea fermă a liberului nostru arbitru, putem să ne opunem eficient aspectelor şi tendinţelor respectare către care ne înclină astrele. Procedând astfel, noi vom reuşi, fără îndoială, să ne modificăm destinul către care astrele aveau tendinţa să ne încline (orienteze). Ascendentul reprezintă, de asemenea, imaginea globală a eului nostru şi în general este definitoriu pentru aspectul fizic al individului în cauză. În timp ce semnul solar (constelaţia sau zodia) predomină ca putere de influenţă în prima jumătate a existenţei, semnul ascendentului capătă importanţă ca putere de influenţă în special la maturitate. BERBEC: Atunci când există constelaţia Berbecului la Ascendent, suntem în prezenţa

unui nativ la care găsim din abundenţă energia subtilă a focului; în cazul lui sunt caracteristice elanul nestăvilit şi impulsivitatea. La el cel mai adesea primează sentimentul, senzaţia, impresionabilitatea şi instinctul, mai mult decât gândirea lucidă şi raţionamentul. Acest ascendent conferă o mare energie, impulsivitate, adeseori imprudenţe de tot felul, spirit de comandă, bărbăţie, generozitate, curaj, entuziasm. Femeile care prezintă acest ascendent au o uşoară înclinaţie către masculinizare, care se manifestă atât în tendinţe, cât şi în comportament. Ele manifestă mai mult spirit de iniţiativă, ingeniozitate, porniri reformatoare, dorinţă de a parveni cu orice chip în viaţă. Aceste aptitudini variate nu devin nişte calităţi definitorii dacă nativele (femei) în cauză sunt lipsite de perseverenţă. În acest caz. destinul este în general mai favorabil pentru bărbat, decât pentru femeie care, adeseori, se complace să rămână o sărmană roabă în cămin. Când constelaţia Berbecului se află la ascendent, atunci, faţă în faţă cu ea, în casa a VII a a Cerului (casa mariajului) se află semnul Balanţei. Astrologia tradiţională indică, în acest caz, că vom avea un aspect favorabil pentru o căsătorie timpurie, cei născuţi sub acest semn fiind atraşi către ea încă de tineri. Femeile vor forma cupluri, de cele mai multe ori cu bărbaţi mult mai în vârstă decât ele. Mijlocul Cerului în Berbec este o poziţie foarte propice pentru câştigarea unei poziţii favorabile în viaţă, însă cu preţul unor foarte mari lupte. În acest caz există indicaţii pentru cariera de militar sau chirurg, dentist etc. Nativii care au ascendentul în Berbec ştiu să-şi asume cu uşurinţă anumite responsabilităţi şi nu se tem să devină mari conducători, sau chiar deschizători de drumuri (pionieri). El ştiu în general să se controleze şi pot face faţă cu succes oricărei situaţii. TAUR: Ascendentul în constelaţia Taurului conferă nativului o mare rezistenţă şi un fizic atrăgător, foarte plăcut. Este un semn de frumoasă promisiune pentru o viaţă uşoară şi agreabilă, chiar bogată. Persoana este fermă, perseverentă, metodică, uneori geloasă, greu de scos din fire, tradiţionalistă, muncitoare, având atracţie mare pentru plăcerile de tot felul. Ca defect, vom avea încăpăţânarea. Sănătatea, în general, este excelentă, având ca parte foarte sensibilă pe cea a gâtului. Nativii care prezintă acest ascendent au foarte mari aptitudini pentru afacerile negustoreşti şi economice în general. Ei au de asemenea o mare atracţie către muzică şi modă. Când Taurul este la ascendent, în casa mariajului se află semnul Scorpionului care, în general, nu este prea favorabil căsătoriei. Într-o asemenea situaţie, există probabilitatea unei căsătorii cu o persoană văduvă sau divorţată, sau poate să survină moartea tovarăşului de viaţă ori despărţirea. Pentru nativ există foarte mari riscuri de a fi înşelat în convenţii (contracte). Mijlocul Cerului în Taur este o frumoasă promisiune pentru o carieră, care va fi de lungă durată, asigurând o bună situaţie socială. În general, la aceşti nativi vor fi predispoziţii pentru artă şi ocupaţii în legătură cu moda. Ascendentul în Taur îi permite nativului să-şi concretizeze cu uşurinţă obiectivele şi îl ajută să dea dovadă de multă răbdare. Senzual şi puternic teluric, acesta îşi va administra foarte bine banii şi bunurile materiale. GEMENI: Ascendentul în constelaţia Gemenilor îl înzestrează pe nativ cu o mare abilitate. El este foarte sociabil, adaptabil, vioi şi descurcăreţ. Este un aspect care poate să confere o deşteptăciune extraordinară, unită cu un mare talent oratoric şi cu o iscusinţă care poate înfăptui foarte mult în toate domeniile în care se angrenează. Aici vom întâlni însă, adesea, o lipsă de stăruinţă (inconsecvenţă) în acţiuni. Constituţia nativului este în general firavă şi de aceea acest aspect este considerat că face să apară o slabă vitalitate. Viaţa nativului se risipeşte, în unele cazuri, pe mai toate planurile şi în general ca este extrem de activă. Omul poate avea simultan două ocupaţii. Când Gemenii sunt la ascendent, în casa mariajului se arată constelaţia Săgetătorului.

Acel semn indică o căsătorie care, adeseori, nu face decât să consfinţească o uniune liberă. Căsătoria este, în general, fericită şi adeseori nativul are ca tovarăşă de viaţă o persoană de un înalt rang social. Mijlocul Cerului în Gemeni indică o carieră schimbătoare, în legătură cu avocatura, ziaristica sau impresariatul de teatru. Ascendentul în Gemeni arată că nativul este un om cerebral, cu o minte ageră şi tocmai de aceea el se afirmă mai ales prin vorbire sau scris. Cercetarea, analiza şi confruntările oratorice sunt pentru nativ domeniile predilecte. RAC: Ascendentul în constelaţia Racului conferă nativului un puternic spirit de asimilare şi o predispoziţie deosebită pentru tot ceea ce este tradiţie şi visare. Nativul manifestă, de asemenea, o mare dragoste pentru familie, rezervă, prudenţă, imaginaţie adeseori debordantă, tendinţă de a iubi cu putere dublată de aspiraţia de a fi iubit, stăruinţă în punerea în aplicare a diferitelor planuri legate de sfera socială şi face ca acesta să aibă o fire econoamă. Când Racul este la Ascendent, în casa a VII-a a mariajului se află constelaţia Capricornului. Acesta va indica, în general pentru femei, o căsătorie cu o persoană mult mai în vârstă, dar care le va fi de folos pentru o rapidă ridicare socială. Pentru bărbaţi acest aspect va constitui însă un semn de cumpănă, de obstacole şi va face să apară o căsătorie târzie şi aproape întotdeauna încheiată cu o persoană în etate. Mijlocul Cerului în Rac favorizează o profesiune în legătură cu publicitatea, care va facilita manifestarea socială a nativului şi conferă reuşită în cazul comerţului pe apă. Cariera de marinar în acest caz poate da satisfacţii. Nativul care are ascendentul în Rac va trebui să urmărească să-şi controleze cât mai bine sentimentele; în plus, el va trebui să îşi amplifice imaginaţia creatoare şi va trebui să-şi folosească fantezia sa debordantă la unison cu intuiţia. Nativul care prezintă acest aspect trebuie să fie atent că odată cu realizarea unui cămin, dezvoltarea sa să nu se oprească. LEU: Ascendentul în constelaţia Leului conferă nativului o mare generozitate şi îi permite să aibă succes. Cei care au ascendentul în Leu sunt în general siguri pe ei înşişi, simpatici, mărinimoşi. autoritari, viteji, charismatici, sentimentali, iar adeseori lor le plac jocul şi copiii. Nativii care prezintă acest aspect au o mare atracţie pentru uniformă şi podoaba vizibilă. Ascendentul în zodia Leului este un semn de înălţare sigură. Mijlocul Cerului în Leu conferă predispoziţii pentru o carieră în legătură cu industria şi politica. Când constelaţia Leului este la ascendent, în casa a VII-a a mariajului se află zodia Vărsătorului, semn puţin propice pentru căsătorie. Căsătoria în cazul acestui aspect va fi târzie şi ca va fi favorizată numai atunci când va fi încheiată pentru motive care ţin de raţiune. Nativul care are ascendentul în zodia Leului evoluează repede atunci când îşi îmbunătăţeşte imaginea pe care o are despre el însuşi. Felul său de a vedea viaţa devine atunci mai optimist şi el poate să lase puţin câte puţin curs liber creativităţii. FECIOARA: Ascendentul în constelaţia Fecioarei îl hărăzeşte în general pe nativ cu calităţi intelectuale de prim ordin: înţelepciune, prudenţă, metodă, spirit de observaţie şi de precizie. Nativul este în general foarte bun gospodar şi chibzuit în treburile sale, cu toate că el are câteodată un uşor spirit de pedanterie. El poate produce prin ingeniozitatea şi talentul lui opere predominant intelectuale, sau opere practice complete şi detaliate în faţa cărora ceilalţi se înclină şi simt nevoia să prezinte omagii. Când constelaţia Fecioarei este la ascendent, în casa mariajului se află zodia Peştilor; aceasta se consideră că este o poziţie funestă pentru cămin, indicând scandaluri, divorţuri şi mai multe căsătorii. Nativul va avea o viaţă casnică plină de cumpene şi de plictiseli de tot felul.

Mijlocul Cerului în Fecioară indică predispoziţii pentru o carieră în legătură cu negoţul, cu contabilitatea ori cu activităţi de precizie. Nativul care are ascendentul în zodia Fecioarei trebuie să-şi dezvolte umilinţa, simplitatea şi dăruirea de sine. El trebuie să-şi dea seama că fiinţa sa se află într-o etapă de purificare- şi tocmai de aceea el trebuie să se supună fără încetare la diferite austerităţi (TAPAS-uri) pentru a putea evolua repede. BALANŢĂ: Ascendentul în constelaţia Balanţei conferă nativului frumuseţe, armonie şi o elevată sensibilitate. Persoana în cauză, fie bărbat, fie femeie, este magnetică, graţioasă, zveltă, plină de farmec, iar uneori prezintă un aer de uşoară melancolie; în plus ea are o atracţie vădită pentru tot ceea ce este minunat şi înălţător în muzică şi în artă. Ceea ce este de asemenea, vădit la o persoană născută cu ascendentul în Balanţă, este o mare şi aleasă simţire, pe care uneori o nimica toată o poate tulbura. Inteligenţa nativului este cel mai adesea imaginativă cu toate că, în unele cazuri, ea aspiră către o iluzie. Nativul este în general foarte echilibrat, având câteodată drept cusur lipsa de curaj în luarea unei hotărâri. Există o tendinţă caracteristică, a tuturor celor care sunt născuţi sub ascendentul Balanţei, de a tinde către altul şi de a nu putea trăi singuri în viaţă, sub nici un chip. De aici probabilitatea frecventă a dramei pe care o vor trăi, fiindcă atunci când Balanţa este la ascendent, în casa căsătoriei se află Berbecul. Acest semn va indica un mariaj neaşteptat sau timpuriu, care va fi precedat de o dragoste înflăcărată. De cele mai multe ori divorţul sau moartea soţului indică un trist sfârşit. Mijlocul Cerului în Balanţă conferă aptitudini pentru carieră artistică: dans, muzică, teatru. Nativul care are ascendentul în Balanţă va câştiga considerabil în armonie interioară dezvoltându-şi din plin toate darurile artistice cu care este înzestrat. El trebuie să caute un echilibru deplin între sentimente şi modul de a le exprima. SCORPION: Ascendentul în constelaţia Scorpionului îi înzestrează pe nativi cu o puternică individualitate, care este purtătoarea unui vioi spirit de critică şi de pătrundere a lucrurilor, dublat de o muşcătoare ironie şi de curiozitate. Nativul va fi un foarte bun prieten după cum va putea fi un neîmpăcat duşman. Femeile sunt foarte aprinse şi exigente atunci când iubesc. Ele sunt geloase peste fire. Semnul predispune la schimbări bruşte care însoţesc întregul destin, deoarece acesta este supus celor mai variate fluctuaţii în care omul este ajutat de un noroc providenţial. Când constelaţia Scorpionului este la ascendent, în casa a VII-a se află zodia Taurului, care indică o căsătorie din dragoste, adeseori cu o persoană mult mai tânără. Vom avea rareori atunci eventualitatea unei despărţiri. Mijlocul Cerului în Scorpion indică o profesie în legătură cu ingineria, metalurgia, cariera armelor sau medicina. Nativul care are ascendentul în zodia Scorpionului va trebui să îşi controleze şi să-şi orienteze în sens benefic darurile puterii de influenţă şi magnetismul său extraordinar, fără a profita niciodată de ele pentru a abuza de ceilalţi. Odată cu trecerea timpului, nativul va şti să-şi controleze mai bine potenţialul său sexual gigantic. Continenţa sexuală perfectă şi sublimarea armonioasă a energiilor care rezultă, prin transmutaţia biologică a potenţialului său creator este esenţială în acest caz. SĂGETĂTOR: Ascendentul în constelaţia Săgetătorului conferă nativului posibilităţi extraordinare de reuşită şi de ridicare datorită energiei subtile a sferei de forţă a lui Jupiter. Persoana respectivă este onestă şi are un profund simţ al dreptăţii. Ea prezintă talent şi înclinaţii vizibile pentru cariera administrativă. Este jovială şi sportivă. Partea cea mai evidentă a caracterului el este loialitatea. Nativul posedă aproape întotdeauna un puternic scrupul. În toate acţiunile lui, cel care are ascendentul în zodia Săgetătorului este precum animalul pe care îl reprezintă, simbolicul Centaur, fiinţă jumătate om, jumătate cal, un compus din două plămade:

una ideală şi filozofică, cu aspiraţie către infinit şi alta pământeană, robită materiei. De aceea, vom întâlni în cazul acestui semn, nativi care vor avea o dublă fire: idealistă şi animalică în acelaşi timp. Una îl va impulsiona către aspectele sublime, iar cealaltă către instinctul brutal. Când constelaţia Săgetătorului este la ascendent, în casa a VII-a a Cerului se află zodia Gemenilor care, în general, va indica două căsătorii, prevestind un soţ capricios, schimbător. Viaţa familiară în acest caz este plină de freamăt. Mijlocul Cerului în Săgetător indică o carieră judecătorească. înaltă, administrativă, sacerdotală, sau care se află în legătură cu călătoriile lungi. Nativul care are ascendentul în zodia Săgetătorului este foarte deschis şi tocmai de aceea el trebuie să-şi păstreze o sete nestăvilită de a căuta şi de a descoperi noi orizonturi. Este important pentru el să realizeze o combinaţie cât mai frumoasă de veselie şi maturitate. = VA URMA =

AN V C 27 YOGA ŞI ASTROLOGIA ASCENDENTUL - SEMNUL MATURITĂŢII (continuare la cursul nr. 26 AN V) CAPRICORN: Acest aspect înzestrează pe cei născuţi sub această influenţă astrală cu o fire tăcută, reţinută melancolică şi care, de cele mai multe ori este pesimistă. Omul cu un asemenea ascendent este bănuitor, neliniştit, chinuit de grija zilei de mâine, adeseori el este avar, închistat, concentrat, predispus să cerceteze cauza ultimă a lucrurilor, în unde cazuri, nativul se va deda studiilor pasionante, obscure. Persoana este însă foarte înzestrată pentru lupta dârză ce trebuie dusă în existenţa de toate zilele şi de cele mai multe ori ea va ajunge să-şi facă o situaţie numai prin eforturile şi meritul ei propriu. Succesul îi va veni târziu în decursul vieţii. Atunci când constelaţia Capricornului se află la Ascendent, în casa mariajului va fi zodia Racului care ne va prefigura un soţ şăgalnic, nestatornic, schimbător; în această situaţie pot surveni complicaţii şi nestabilitate în mariaj, ori, în cel mai bun caz, o căsătorie curat romantică. În majoritatea cazurilor, universul marital al nativului va fi foarte nestabil şi plin de tot felul de istorii familiale. Mijlocul Cerului în zodia Capricornului conferă un succes deosebit în legătură cu ocupaţiile care ţin de exploatările de mine sau cele agricole. Demnităţile şi confirmările sociale vin cu greu, însă atunci când apar sunt sigure. Nativul trebuie să ştie să ia lucrurile în serios, dar va trebui să nu uite că îi este necesar să nu fie lipsit de umor. Organizat şi prevăzător, nativului îi place şi ştie cum să-şi asume diferite responsabilităţi. VĂRSĂTOR: Acest aspect înzestrează nativul cu o aleasă sensibilitate, generozitate, suplele, originalitate şi îl face să resimtă o pornire aproape invincibilă către prietenie. Nativul prezintă o fire contemplativă, rafinată şi deschisă către tot ce este nou, interesant şi bun. El se dăruie cu abnegaţie şi este chiar capabil de sacrificiu pentru prietenii săi. Femeile care prezintă

acest ascendent sunt foarte independente, preferând mai mult prietenia bărbaţilor decât pe aceea a femeilor. Nativul cu acest ascendent va fi un foarte bun psiholog având înclinaţii deosebite pentru studiul medicinei, matematicii, ştiinţelor oculte şi astrologiei. Cei mai mari revoluţionari în domeniul ideilor s-au născut sub acest ascendent. Când constelaţia Vărsătorului se află la Ascendent, în casa mariatului vom avea zodia Leului. Acesta este un semn de succes pentru cămin, prefigurând cel mai adesea o căsătorie din dragoste, care se va realiza într-un mod onorabil, cu o persoană iubitoare ce se află pe o treapta socială ridicată, fiind bine văzută şi admirată de multă lume. Mijlocul Cerului în zodia Vărsătorului conferă predispoziţii pentru o carieră originală în legătură cu scrisul sau cu invenţiile ori, deopotrivă, facilitează reuşita în administraţiile marilor instituţii de presă, de radio sau cinema. În general putem spune că situaţia socială a celor influenţaţi prin ascendent de zodia Vărsătorului, va fi adeseori condiţională de elementul surpriză. Nativul este de asemeni capabil să-şi afirme disponibilităţile şi dă adeseori dovadă de originalitate şi inventivitate. Independent, el se apropie prin propriile sale eforturi de trezirea spirituală PEŞTI: Acest ascendent conferă o fire miloasă şi profund înţelegătoare pentru mizeria omenească. Nativul va căuta toată viaţa lui să aline această mizerie pe cât va putea. Firea sa este înclinată fie către contemplare, fie către stare halucinatorie sau visuri care se vor împlini. Nativul are predispoziţii remarcabile pentru muzică şi în funcţie de situaţii el va căuta să-şi înăbuşe stările sufleteşti într-o uitare sau într-o formă de evadare pe care adeseori o va căuta în alcool sau în stupefiante. Stările sale de devoţiune pentru altul vor atrage mai întotdeauna revolta amară a ingratitudinii celuilalt şi de aici pentru el va apare ursita unei veşnice suferinţe. O proiecţie providenţială va ajuta întotdeauna pe nativ în împrejurările cele mai grele din viaţă. Când constelaţia Peştilor se ridică la Ascendent, în casa a VII-a a Cerului se află zodia Fecioarei, care nu este socotită ca fiind favorabilă căsătoriei. În acest caz este posibilă o căsătorie din obligaţie sau chiar două căsătorii. Atunci există probabilităţile unor profunde deosebiri de vederi între cei doi soţi care vor atrage o rea înţelegere în cămin. Mijlocul Cerului în zodia Peştilor conferă şanse pentru o carieră administrativă în legătură cu conducerea marilor ospicii, a caselor de corecţie sau a îngrijirii bolnavilor în spitale. În acest caz mai sunt de sfătuit carierele în legătură cu navigaţia şi comerţul cu produse lichide. Nativul trebuie să fie atent căci se va confrunta cu mari cumpene în profesiune. Nativul cu ascendentul în zodia Peştilor se manifestă plenar în activităţi creatoare (scris şi muzică) şi are tendinţa să-şi dezvolte o intuiţie din ce în ce mai profundă, care îi oferă gradat o viziune globală şi pozitivă asupra vieţii. CE PREDISPOZIŢII LA BOLI CONFERĂ ÎN GENERAL ASCENDENTUL BERBECUL: Boli care afectează capul, faţa; migrene, insomnii, dureri de dinţi, febre şi inflamaţii. TAURUL: Boli care afectează ceafa, gâtul, amigdalele, coardele vocale, toate bolile legate de gât, difterie, abcese în gât. GEMENII: Boli care afectează braţele, mâinile, umerii, plămânii, bronhiile, aparatul respirator, sistemul nervos. Printre bolile care afectează aceste părţi ale corpului şi aceste organe se află în special tuberculoza pulmonară şi celelalte afecţiuni ale organelor respiratorii. RACUL: Boli care afectează pieptul, bustul, sânii, stomacul, aici fiind în general cuprinse toate bolile care afectează aceste organe. Printre acestea, cele mai dese sunt: tulburări de digestie, rău la stomac, congestiile pulmonare şi cancerul.

LEUL: Boli care afectează inima, coloana vertebrală şi măduva spinării. FECIOARA: Boli care afectează pântecele şi intestinele (mai ales intestinul subţire) . BALANŢA: Boli care afectează rinichii şi organele genitale interne. Calculi renali. Lumbago, nefrite SCORPIONUL: Boli care afectează intestinul gros, rectul, organele genitale externe, boli în legătură cu organele mai sus amintite, precum şi indigestiile. Intoxicaţiile, herniile, peritonitele şi hemoroizii. SĂGETĂTORUL: Boli care afectează coapsele, pulpele, reumatisme, sciatica şi coxalgiile. CAPRICORNUL: Boli care afectează pielea, genunchii, articulaţiile, dinţii şi părul; toate maladiile corespunzătoare acestora. Reumatismul articular, paralizia, bolile de piele, erizipelul. VĂRSĂTORUL: Boli care afectează picioarele, arterele, printre bolile respective cele mai dese fiind: varicela, artero-scleroza, hipertensiune sau hipertensiune. PEŞTII: Boli care afectează picioarele, tălpile, circulaţia limfatică, guta, reumatismul, tuberculoza. CELE PATRU ELEMENTE ETAPE ALE DEZVOLTĂRII FIINŢEI Energiile subtile ale PĂMÂNTULUI, APEI, FOCULUI ŞI AERULUI imprimă deloc întâmplător, o amprentă KARMA-ică diferită personalităţii şi arată, pentru cel care este capabil să "citească”, nivelul de dezvoltare la care noi am ajuns. „Alegerea" de a ne naşte având Soarele într-unul sau altul din semnele zodiacului corespunde celei mai profunde tendinţe KARMA-ice care, la rândul ei, este intim legată de lecţia pe care ne-am hotărât cu anticipaţie sau asimilăm (învăţăm) de-a lungul acestei vieţi în prezenta reîncarnare. PĂMÂNTUL. Semnele zodiacale în care predomină energiile subtile ale pământului (TAUR, FECIOARA, CAPRICORN) joacă de fapt din plin locul experienţei terestre. În general, nativii acestor semne zodiacale se implică total, acţionează cu toate forţele de care dispun şi angrenează o asemenea concentrare de energie încât uneori pierd noţiunea de recul. Acest program le-a fost atribuit deoarece ei au neglijat aspectele spirituale ale muncii lor, sau pentru că s-au comportat într-un mod superficial în trecutul lor în timpul încarnărilor anterioare. TAURUL. Nativii din zodia TAURULUI au învăţat multe despre iubire în vieţile anterioare. Lor li se cere acum să înveţe cum să exprime cât mai bine acest sentiment, ferindu-se de obstacolul posesivităţii. În faţa decepţiilor sentimentale ci trebuie să evite să se consoleze cu satisfacţii materiale. Decât să urmărească siguranţa materială şi confortul cu orice preţ, este mult mai bine ca ei să-şi descopere care este menirea ("ROSTUL") lor în prezenta reîncarnare şi să aibă o încredere de nezdruncinat în tot ceea ce este minunat în cadrul destinului lor. FECIOARA. Nativii din zodia FECIOAREI au cu siguranţă în spatele lor o experienţă de egoism. Tocmai de aceea ei vor trebui să-şi trezească şi să-şi dezvolte în această viaţă calităţile abnegaţiei, serviciului dezinteresat şi disciplinei pentru binele celorlalţi. Dacă ei nu vor înţelege aceasta, le va fi greu să se integreze şi să ascensioneze în sfera socială. Trezirea şi amplificarea capacităţii de analiză şi a puterii de discriminare le va permite să-şi înţeleagă mai bine propria viaţă, ajutându-i totodată să evite erorile în prezenţa reîncarnare. CAPRICORNUL. Nativii din zodia CAPRICORNULUI s-au implicat mult în vieţile precedente pentru a-şi satisface ambiţiile personale. Tocmai de aceea tentaţia reuşitei grosiere îi face adesea să prezinte o preocupare excesivă pentru planul material. Menirea acestor nativi este ca ei să urmărească să-şi pună propriile ambiţii în slujba umanităţii. Pentru aceasta ei vor trebui să-şi construiască obiectivul, cărămidă cu cărămidă, precum un edificiu care va putea urca foarte

sus numai dacă fundaţia sa este foarte solidă. APA. . Semnele zodiacale în care predomină energiile subtile ale apei (PEŞTI, SCORPION, RAC) sunt semne KARMA-ice prin excelenţă, deoarece ele păstrează, mai mult decât celelalte semne zodiacale, urma trecutului lor profund ancorată în ele. Ele sunt în general legate de o KARMA emoţională, cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că într-o viaţă anterioară ele nu au reuşit să- şi echilibreze emoţiile. Sufletul a ales tocmai de aceea un asemenea semn de apă pentru a se perfecţiona în acest domeniu. Nativii născuţi în semne zodiacale de apă trebuie să înveţe să-şi disciplineze (controleze perfect) emoţiile, urmărind sa nu le subordoneze total plăcerii sau durerii (amărăciunii) care le-o declanşează persoanele sau lucrurile care fac să apară astfel în ei stări sufleteşti intense. CANCERUL. Nativii din zodia CANCERULUI care, după cum ştim se află totodată sub influenţa sferei subtile de forţă a LUNII, parcurg o etapa de „gestaţie” a trecutului, înainte de a ajunge la elanul extravertit al Leului. Într-o cufundare totală în trecut, ei se preocupă mai ales de ceea ce deja cunosc. Acest ataşament manifestat de ei faţă de existenţele (reîncarnările) lor anterioare se exprimă, în cazul lor, printr-o o teamă aparent inexplicabilă de a progresa. Soarele aflat în momentul naşterii în zodia Racului face să se manifeste o dorinţă profundă de a explora natura legăturilor familiale, de a medita asupra originii vieţii şi de a-şi dezvolta sensibilitatea. Fiind în general foarte „materni” nativii din acest semn trebuie să se străduiască să diminueze şi să-şi anihileze complet sentimentul de posesivitate faţă de ceilalţi. Ei trebuie să urmărească constant să-şi extindă noţiunea de familie (care le este foarte dragă) la întreaga umanitate, pentru a îi ridica astfel atribuţiile la un nivel superior. PEŞTII. Nativii în zodia PEŞTILOR par a fi încărcaţi cu "datorii” KARMA-ice grele şi în general tocmai din această cauză ei îşi aleg să ducă o viaţă grea sau dificilă pentru a plăti (compensa) greşelile grave comise în trecut. În anumite situaţii, nativii se încarnează în acest semn zodiacal (PEŞTI) pentru a-şi asigura eliberarea de încarnările fizice deoarece ei sunt pe pragul de a nu mai fi condiţionaţi de existenţe viitoare în lumea fizică. Nativii Peşti simt nevoia de a se sacrifica: ei cunosc bine valoarea suferinţei şi chiar ştiu, de asemenea, să o transforme într-un instrument eficient de eliberare spirituală. Soarele aflat în momentul naşterii în PEŞTI indică uneori faptul că nativii trebuie să sfârşească cu o KARMA veche acceptând conştient suferinţe şi limitări de tot felul, atât prin lipsuri familiale cât şi lăsându-se prinşi într-un cadru profesional rigid sau chiar suferind în tăcere de o anumită boală. Nativii vor progresa mult amplificându-şi credinţa în DUMNEZEU şi menirea („ROSTUL”) pe care ei intuiesc că îl au. O armonizare a destinului lor se va putea obţine prin intermediul gândirii pozitive, sau prin exprimarea naturală a compasiunii faţă de ceilalţi care suferă . SCORPIONUL. Nativii din zodia SCORPIONULUI au ajuns la un punct critic al drumului lor KARMA-ic. Având o mare putere asupra celorlalţi în existenţele lor anterioare, ei au abuzat de aceasta uneori şi trăiesc tocmai de aceea într-un climat de criză, fiind adeseori sfâşiaţi între două tendinţe contradictorii: trecutul şi moartea pe de-o parte, viitorul şi viaţa de cealaltă parte. În cursul vieţii lor o parte din ei înşişi este chemată să moară pentru a lăsa alte părţi se nască. Fiind foarte curajoşi ei sunt înzestraţi cu o excelentă memorie subconştientă şi de aceea îşi reamintesc mai uşor decât alţii vieţile lor anterioare. Ei au o menire ("ROST) greu de descoperit: să arate altora că se pot transforma total în această viaţă, trecând de la materialismul cel mai feroce la o spiritualitate elevată. FOC. Semnele zodiacale în care predomină energia subtilă a focului (BERBEC, LEU, SĂGETĂTOR) sunt intim legate de o KARMA de creştere a personalităţii. Într-o anumită temă astrologică predominanţa semnelor de foc indică faptul că fiinţa umană în cauză nu şi-a dezvoltat suficient personalitatea în vieţile anterioare şi că acum trebuie să o facă fără întârziere.

Afirmarea clară de sine este o etapă necesară atât pentru a ne cunoaşte dorinţele şi aspiraţiile cât şi pentru a ne pune în valoare posibilităţile. Nativii acestor semne sunt temerari exploratori, dar înainte de toate ei trebuie să înveţe ce înseamnă respectul faţă de ceilalţi şi trebuie de asemenea să realizeze care sunt virtuţile dialogului. BERBECUL. Nativii din zodia BERBECULUI se deschid, adeseori în singurătate cântării autonomiei lor şi ei urmăresc să-şi dezvolte curajul şi spiritul de decizie. Ei şi-au dobândit energia necesară realizând multe acte de curaj în vieţile lor anterioare. Condiţiile dificile de viaţă le-au dezvoltat mult forţa interioară, dar totodată le-au amplificat şi egoismul. Ei trebuie să lupte cu luciditate şi detaşare împotriva acestei înclinaţii şi le este necesar să înveţe să-şi canalizeze energia în sens benefic, divin. LEUL. Nativii din zodia LEULUI şi-au dezvoltat un ego foarte puternic în vieţile anterioare în care ei au ocupat un loc important în scena politică sau artistică. Tocmai de aceea ei doresc şi acum să continue să strălucească şi adeseori urmăresc să-şi dezvolte creativitatea. Acum, pentru a progresa cu adevărat nativii trebuie sa înveţe să-şi exerseze forţa într-un scop benefic, protectorul tocmai şi de aceea ei trebuie să înveţe să-şi exprime generozitatea şi altruismul mai ales faţă de cei care depind de ei. SĂGETĂTORUL. Nativii din zodia SĂGETĂTORULUI explorează adeseori culmi spirituale şi aspiră să răspândească (emane) bucurie şi entuziasm în jurul lor. Cu siguranţă ei şi-au dezvoltat într-o anumită măsură calităţile de onestitate şi idealism în existenţele lor anterioare. Ei au în general tendinţa să nu se limiteze niciodată şi este posibil ca ei să ducă o existenţă agitată, de mari aventurieri. În această viaţă ei trebuie înainte de toate să înveţe să-şi controleze perfect gândurile şi cuvintele, căci atunci când acestea sunt rele ele îi rănesc pe ceilalţi, fără ca nativii din Săgetător să fi vrut. AER. Semnele zodiacale în care predomină energiile subtile ale aerului (GEMENI, BALANŢA,VĂRSĂTOR) sunt intim legate de mental. O inteligenţă ageră şi adeseori schimbătoare precum vântul, care se arată a fi la fel de independentă ca şi el îi animă mai mereu pe nativii semnelor de aer. Aceasta este o excelentă şcoală de vivacitate a minţii pe care şi-o aleg sufletele care nu şi-au dezvoltat suficient agilitatea mentală în vieţile anterioare. Aici unii nativi se refugiază în fuga lor de responsabilităţi şi de angajament căci acestea sunt greşelile caracteristice acestor semne, deoarece nativilor care se încarnează în ele nu le place să înfrunte deschis viaţa. Un alt defect major al nativilor în semnele de aer este orgoliul, care se traduce adesea la ei printr-un dispreţ faţă de contractele sociale şi în special faţă de legăturile confirmate prin căsătorie. Ei preferă mult mai mult să umble precum fluturii din floare în floare şi să se consacre prietenilor lor. GEMENII. Nativii din zodia GEMENILOR şi-au dezvoltat considerabil calităţile mentale în cursul vieţilor lor anterioare. Acum ei caută să aprofundeze cunoştinţele trecute şi adeseori ei chiar ajung să continue un anumit proiect început într-o altă existenţă. Disponibilităţile lor intelectuale mari le permit să se intereseze simultan de foarte multe domenii şi subiecte. Cu toate acestea, pentru a reuşi să-şi realizeze menirea ("ROSTUL") lor, ei trebuie înainte de toate să se străduiască să devină mai focalizaţi şi mai cumpătaţi, înfrânându-şi în mod armonios dorinţa de a se ocupa în acelaşi timp de toate. BALANŢA. Pentru nativii care au ales semnul zodiacal al BALANŢEI aceasta arata că ei vor să recâştige starea de armonie şi de dreptate socială, făcând-o să se manifeste din plin în jurul lor. Aceasta arată de asemenea că ei au trăit cel puţin o existenţă marcată de efortul de a realiza în cadrul unui cuplu unit şi iubitor o căsătorie fericită. În această viaţă lor le rămân în continuare disponibilităţile relaţionale. Dar, în loc ca nativii acestui semn să corecteze cu orice preţ sufletul

fiinţei iubite cu care se complementează, ei trebuie să urmărească să o accepte şi să o iubească aşa cum ea este. Problema lor în acest caz este transfigurarea celor pe care îi iubesc şi respectarea diferenţei care există între oameni. VĂRSĂTORUL. Nativii din zodia VĂRSĂTORULUI au trăit în perioade ale istoriei în care valorile libertăţii. fraternităţi erau preţuite la justa lor valoare. Concepţia nativilor acestui semn despre iubire (viziunea lor referitoare la iubire) este aproape întotdeauna cu mult înaintea epocii în care ei trăiesc. Dar, adeseori nativii îi uită pe cei care erau aproape de ei şi îl iubeau. Lecţia lor în această viaţă este să înveţe că un grup începe deja cu numai 2 persoane. SCOPURILE PRINCIPALE ALE ASTROLOGIEI Astrologia practică se bazează pe fenomenele de rezonanţă subtilă (astrală) pe care te declanşează în microcosmosul fiinţei umane poziţiile aparente ale sferelor subtile de forţă ale planetelor sistemului nostru solar în funcţie de momentul naşterii. Totodată, astrologia se referă şi fenomenele subtile de rezonanţă generale de sferele subtile de forţă ale stelelor îndepărtate, considerate ca fiind puncte de referinţă ce imprimă un anumit cod vibratil (astral) în momentul naşterii unei fiinţe umane. În stabilirea unei "teme de naştere" (astrogramă) sau horoscop se consideră Pământul ca punct central. Această viziune generalistă este firească, având în vedere că astrologii (ca şi astronomii de altfel) îşi realizează observaţiile cerului de pe Pământ, însă evident că nici unii nici alţii nu consideră Pământul ca fiind centrul Universului. Planetele (inclusiv Luna şi Soarele) se deplasează, aproximativ vorbind, în acelaşi plan şi numai pe o regiune precisă a cerului, numită „centura zodiacală” sau „zodiac” . Zodiacul este împărţit în 12 părţi relativ egale (semnele zodiacale sau zodiile). Fiecare purtând numele unei constelaţii (de la Berbec până la Peşti). Pentru stabilirea astrogramei unei persoane sunt necesare poziţiile exacte ale Soarelui, Lunii şi celorlalte planele în momentul naşterii: pentru aceasta, mai este nevoie să se ştie locul geografic al naşterii. Diagrama celestă trasată pe baza acestui studiu permite determinarea caracteristicilor personale ale unui individ născut sub aceste complexe influenţe subtile. Astrograma este constituită dintr-un cerc exterior împărţit în 12 sectoare, pe care sunt repartizate în mod egal cele 12 constelaţii. Partea interioară a astrogramei este şi ea împărţită în 12 părţi, numite case care, la rândul lor, reprezintă diversele domenii de activitate caracteristice fiinţei umane, cum ar fi: căsătoria, cariera, sănătatea etc. Prima "casă" este în mod fundamental determinată de "Ascendent", care este definit cu fiind semnul zodiacal care se află la orizontul estic (care „răsare”) în momentul naşterii. Aceste 12 case ocupă un loc foarte important în tema natală. Influenţa subtilă sferelor de forţă ale planetelor şi ale semnelor zodiacale care se află întro anumită casă este centrată aceste activităţi. Dacă zona corespondentă unei case nu cuprinde nici o planetă aceasta nu înseamnă că sfera de activitate corespunzătoare acelei case este fără importanţă pentru nativ. Se va lua în considerare în această situaţie semnul zodiacal care se proiectează }pe casa respectivă. Fiecare casă este legată într-un anumit raport de complementaritate pe casa diametral opusă: astfel, casa I este conexă cu casa a VII-a, a II-a cu a VIII-a etc. Casele indică relaţiile dintre semnele zodiacului şi rotaţia Pământului în jurul axei sale. Natura simbolică a caselor a fost revelată prin intuiţie şi iluminare de către înţelepţii antichităţii. = VA URMA =

AN V C 28 YOGA ŞI ASTROLOGIA SCOPURILE PRINCIPALE ALE ASTROLOGIEI (continuare la cursul nr. 27 AN V) Succint, caracteristicile şi domeniile esenţiale specifice de activitate ale fiecărei case sunt: CASA I: personalitate, temperament bazal; CASA a II-a: bunuri materiale, bani. resurse, posesiuni; CASA a III-a: fraţi, surori (legături familiale), studii, comunicare, vorbire: CASA a IV-a: cămin, obligaţii familiale, ultima parte a vieţii; CASA a V-a: creativitate, iubiri, urmaşi; CASA a VI-a: sănătate, raporturi cu subordonaţii, activităţi distractive; CASA a VII-a: viaţa emotivă, afaceri, relaţii profesionale şi publice, căsătorie; CASA a VIII-a: forţe vitale, asigurări, taxe, moşteniri, moarte; CASA a IX-a: educaţie superioară, călătorii lungi, limbi străine; CASA a X-a: carieră, situaţie socială, reputaţie; CASA a XI-a: prieteni, preocupări şi plăceri intelectuale, viaţa în societate; CASA a XII-a: serviabilitate, evaziune, duşmani ascunşi, inconştientul. La locul de naştere, unghiurile formate de planete cu Pământul sunt măsurate în grade. Atunci când corpurile cereşti sunt în anumite raporturi unghiulare specifice, se spune că ele sunt într-un anumit "aspect". Aceste "aspecte" precizează şi nuanţează foarte mult motivaţiile şi potenţialităţile nativului (bune sau rele).

GLOSAR ZODIACUL - reprezintă în astrologie o regiune a sferei cereşti care are forma unui brâu situat de o parte şi alta a eclipticii (Ecliptică - cercul de pe sfera cerească, obţinut prin intersecţia acesteia cu planul orbitei Pământului) şi care este parcurs de Soare în timp de un an (Fig. 1). Această bandă astrală sau acest brâu este împărţit în 12 sectoare, fiecare de câte 30®. Un sector de 30 reprezintă un semn zodiacal numit popular ZODIE. Fiecare zodie reprezintă un grup de constelaţii care formează pe cer figuri asemănătoare cu denumirile zodiilor. Astfel, ele se aseamănă sau reprezintă simbolic: BERBECUL, TAURUL, GEMENII, RACUL, LEUL, FECIOARA, BALANŢA, SCORPIONUL, SĂGETĂTORUL, CAPRICORNUL, VĂRSĂTORUL şi PEŞTII. Denumirea de ZODIAC vine din greceşte, unde ZOE înseamnă „Viaţa”. Iar DIAGO (diago) este un verb cu sensul de "a duce, a trece, a petrece, a-şi petrece viaţa". Zodiacul mai are şi înţelesul mitic de "cerc al animalelor", deşi Zodiacul occidental, pe lângă animale, mai conţine: figura unei femei (Fecioara), a unui bărbat (Vărsătorul) şi a doi copii sau adolescenţi (Gemenii). Singurul Zodiac alcătuit în exclusivitate din animale este cel chinezesc.

ASCENDENTUL în interiorul cercului zodiacal, în centru, se află Pământul. Acesta se învârteşte în jurul unei axe proprii înclinată cu 23® faţă de planul orbitei lui. Rotaţia Pământului în jurul axei sale se face în timp de 24 de ore, astfel că în dreptul unui anume loc de pe Pământ se perindă toate celelalte 12 semne ale zodiacului. Constelaţia zodiacală care se ridică la orizontul locului unde se naşte individul, chiar în momentul naşterii sale, se cheamă ASCENDENT. Constelaţia sau semnul zodiacal ce reprezintă Ascendentul este unul dintre cele mai importante indicii astrologice pentru caracterizarea individului şi destinului său. Vechii astrologi au explicat influenţa majoră a Ascendentului prin faptul ca el mediază "fluidul" astral ce se scurge către fiinţa umană la naştere. Radiaţiile emise de constelaţia ce se află la orizontul locului şi momentului naşterii vor fi pentru întreaga viaţă o adevărată "marcă astrală a individului". Cele 12 semne zodiacale vor furniza prin urmare 12 tipuri de Ascendenţi. Se ştie că Soarele este un emiţător de magnetism propriu şi, în acelaşi timp, un releu de transmisie al influenţelor fiecărui semn zodiacal prin care trece. Acest fapt se reflectă, de altfel, şi în limbaj popular, prin expresia "este născut în zodia cutare", cu referire deci la semnul zodiacal unde se afla Soarele în momentul naşterii (se ştie că Soarele staţionează în fiecare semn timp de o lună). Ascendentul influenţează comportamentul şi întreaga personalitate a individului, eclipsând uneori chiar caracterele imprimate de poziţia în care se află Soarele (dată de ziua de naştere) Aşadar, se poate ca un Rac cu Ascendent în Fecioară să se comporte ca nativii născuţi în zodia Fecioarei, iar caracterele de Rac să fie mult atenuate.

A doua antenă importantă în horoscopul individual este constelaţia aflată la zenit, pe verticala locului de naştere, exact deasupra capului noului născut. Poziţia respectivă se numeşte MIJLOCUL CERULUI (Fig.2). Ea dă indicaţii asupra destinului social al individului. În opoziţie cu Ascendentul se află DESCENDENTUL, semnul zodiacal care în general indică fie zodia fiinţei iubite (de sex opus) care ne poate fi soţ sau soţie, fie, în general, tipul de persoane către care se va îndreptă nativul în cursul vieţii sale. În fine, opus Mijlocului Cerului se află FUNDUL CERULUI, un alt punct important din horoscop. El dă indicaţii asupra familiei şi rădăcinilor ancestrale ale nativului. Cele patru puncte ale horoscopului – ASCENDENTUL, MIJLOCUL CERULUI, DESCENDENTUL ŞI FUNDUL CERULUI sunt de mare utilitate în analizele astrologice ale temei astrale ale unei fiinţe umane. Ele reprezintă zone de maximă conductibilitate astrală, influenţând personalitatea, viaţa socială, fiinţa iubită (de sex opus) şi relaţiile de familie ale nativului. ASTROLOGIA ŞI CELE PATRU ELEMENTE Pentru a caracteriza mai bine semnele zodiacale, astrologii antici au asociat, deloc întâmplător, cele patru elemente subtile (pământ, apă, aer, foc) tipice pentru viziunea lor asupra lunii cosmice cu un grup de trei zodii, în viziunea lor, oglindesc caracteristicile fiecărui element în individualitatea umană. Astfel, zodiacul va cuprinde patru semne principale: SEMNE DE PĂMÂNT: TAURUL, FECIOARA, CAPRICORNUL; SEMNE DE APĂ: RACUL, SCORPIONUL, PEŞTII; SEMNE DE FOC: BERBECUL, LEUL, SĂGETĂTORUL; SEMNE DE AER: GEMENII, BALANŢA,VĂRSĂTORUL.

MEDICINA ASTROLOGICĂ În viziunea înţelepciunii tradiţionale, se consideră că atât diversele părţi ale corpului fizic, cât şi anumite componente subtile (invizibile) ale microcosmosului fiinţei umane, sunt influenţate în mod specific prin rezonanţă de către energiile subtile caracteristice ale constelaţiilor zodiacale şi de către sferele subtile de forţă ale planetelor. Există de asemenea o legătură foarte strânsă între zodii (constelaţiile zodiacale) şi sistemele nervos şi endocrin ale fiinţei umane. Uneori, această legătură ia forma unei polarizări: un Berbec, de exemplu, poate fi afectat de anumite maladii în părţi ale corpului guvernate de semnul opus: Balanţa. Anatomia astrologică împarte astfel corpul fizic în funcţie de semnele dominante şi de cele complementar opuse. SEMN BERBECUL TAURUL GEMENII

RACUL

LEUL

FECIOARA BALANŢA

SCORPIONUL

GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ Capul: din această cauză, nativii acestui semn suferă de frecvente dureri de cap Gâtul şi ceafa: din această cauză, nativii acestui semn sunt sensibili la răceli şi guturai. Plămânii, nervii, braţele şi umerii; din această cauză (datorită influenţei ce se manifestă la nivelul umerilor) s−a remarcat că nativii acestui semn îşi fracturează frecvent claviculele. Stomacul şi tubul digestiv: indigestiile şi ulcerele sunt destul de frecvente la cei născuţi în această zodie, acest aspect justificând reputaţia fragilităţii nativilor din acest semn. Inima, coloana vertebrală şi spatele: nativii din zodia Leului trebuie tocmai de aceea să fie foarte atenţi pentru a nu se confrunta cu crize cardiace. Sistemul nervos şi intestinele: frecvente indigestii. Rinichii: orice incident serios sau ceartă care perturbă viaţa echilibrată a nativilor din zodia Balanţei se poate manifesta rapid (psihosomatic) prin tulburări renale. Organele sexuale: nativii acestei zodii au un impuls sexual mult mai dezvoltat decât cel din celelalte semne zodiacale: datorită ignorării justei măsuri (care implică armonie deplină şi sublimarea echilibrată a energiei lor amoroase), orice frustrare sau suprimare a manifestării normale a acestei energii sexuale poate antrena gradat o atitudine răutăcioasă sau crudă (sadism).

SĂGETĂTORUL

CAPRICORNUL

VĂRSĂTORUL PEŞTII

Ficatul, bazinul, coapsele: temperamente active, nativii au mare nevoie de angrenare (activitate) fizică, cu atât mai mult cu cât ei au tendinţa să ia proporţii (adesea la nivelul soldurilor şi coapselor, la femeie). Genunchii, oasele şi dinţii: tulburările (afecţiunile) articulare şi dentare sunt deci destul de frecvente la nativii acestei zodii. împreună cu reumatismele. Circulaţia sanguină: la nativii acestui semn pot apărea frecvent varice şi durificarea arterelor. Labele picioarelor: medicamentele de sinteză (artificiale) acţionează ceva mai greu la nativii acestui semn, care nu trebuie deci să le utilizeze în exces.

ELEMENTE DE ASTROLOGIE YOGHINĂ EZOTERICĂ Viaţa noastră actuală este nu numai rezultanta vieţilor (încarnărilor) precedente, ci şi a perioadelor dintre încarnări, perioade petrecute în sferele (lumile) subtile invizibile ale astralului. Aceste misterioase planuri paralele ale manifestării sunt, după cum ştim, ierarhizate în funcţie de frecvenţa lor predominantă de vibraţie, alcătuind împreună enigmatica "lume de dincolo" în care, în funcţie de specificul gândurilor şi aspiraţiilor noastre, suntem atraşi magnetic după părăsirea planului fizic ("moartea" fizică), atâta timp cât nu am atins starea de desăvârşire spirituală ce implică transcenderea tuturor acestor planuri paralele ale manifestării şi identificarea deplină cu DUMNEZEU. Atunci când o fiinţă umană se reîncarnează pe Pământ, ea a trecut deja prin ceea ce astrologia în ezoterică, numim "sferele subtile planetare", o dată sau de mai multe ori. Aceste translaţii în dimensiunile invizibile ale astralului au scopul de a-i oferi conştiinţei individuale experienţe care-i permit înţelegerea fiecărui tip de relaţie (guvernată fiecare de un anumit influx subtil planetar) care sunt aici amplificate (în sferele lor subtile specifice). Toate aceste tipuri de relaţii, conjuncturi şi rezonanţe vor fi regăsite, în anumite proporţii şi aspectări şi pe Pământ, în încarnarea terestră a respectivei fiinţe umane. Pentru astrologia ezoterică şi spirituală, toate aceste referiri la translaţiile sau sejururile fiinţei pe alte planete desemnează de fapt, într-un limbaj simbolic sau intenţionat codificat, anumite planuri subtile, invizibile care sunt la fel de reale ca şi lumea fizică, unde predomină influxul sau radiaţia astrală specifică (aceasta fiind la rândul ei într-o strânsă corelaţie cu elementele subtile (TATTVA-ele)) ale unei anumite planete. Bineînţeles, aceasta nu înseamnă că atunci vom avea un corp fizic pe Mercur, Marte sau Venus, fiindcă noi ne aflăm de fapt atunci (în perioada dintre două încarnări), ca entitate astrală, în sfera de influenţă subtilă a unei anumite planete care corespunde cel mai bine lecţiei de viaţă sau experienţei spirituale pe care trebuie să o asimilăm şi apoi să o integrăm printr-o conştientizare cât mai plenară în următoarea noastră încarnare terestră. Regiunile astrale, ierarhizate în funcţie de frecvenţa lor predominantă de vibraţie,

reprezintă anumite etape în trezirea şi dezvoltarea conştiinţei individuale. Ele au fost numite în astrologia ezoterică "planete" deoarece sunt structurate ca nişte foarte importante centre sau, cu alte cuvinte, focare de activitate, în care se cristalizează anumite forţe subtile specifice. Aceste realităţi secrete (pentru fiinţa ignorantă) au fost descrise de multe ori, cu diverse grade de acurateţe, chiar şi în numeroase opere de artă inspirate, printre cele mai notabile figurând şi celebra "Divina Comedie" a iniţiatului Dante. În cadrul Creaţiei, toate energiile sunt într-o strânsă legătură unele cu altele, existând întotdeauna o tainică dar eficientă corespondenţă între toate nivelurile manifestării, inclusiv planul fizic. Sistemul nostru solar alcătuind o unitate la scară cosmică (aşa cum şi noi, în calitate de MICROCOSMOS individualizat, constituim o unitate miniaturală, la o altă scară de mărime) planetele care îl compun formează, împreună cu Soarele, o imagine completă, analogică a întregului Univers. Fiecare energie subtilă specifică ce provine din sfera de forţă tainică a unei planete va genera astfel, prin REZONANŢĂ, la nivel astral, în conştiinţa individuală care intră în câmpul ei de forţă, propriile sale culori, sunete, forme şi stări de vibraţie specifice. Evoluând din plan în plan, noi integrăm gradat toate aceste niveluri ierarhizate ale sferelor subtile de influenţă planetare, pentru a ne asimila toate lecţiile cosmice, pentru a reuşi în final să transcendent toate aceste dimensiuni ale manifestării, detaşându-ne astfel de ele prin dilatarea gigantică a conştiinţei noastre acum pe deplin trezită şi eliberată. Cele mai importante caracteristici şi influenţe planetare binefăcătoare, pozitive, precum şi lecţiile de viaţă specifice acestor translaţii (ce au loc între două încarnări succesive) în sferele subtile planetare sunt, într-o succintă descriere sintetică, următoarele: MERCUR: este în strânsă legătură cu aptitudinile mentale şi intelectuale şi în general se referă la nivelul nostru propriu de înţelegere. Influenţa mercuriană benefică conferă conştiinţei umane care rezonează intens cu ea deosebite înzestrări intelectuale şi o mare profunzime în analiza naturii umane şi a Universului. Aspectată armonios cu influenţa subtilă a lui Uranus. ea poate chiar înzestra fiinţa cu genialitate; la un nivel inferior, grosier, al experienţei umane, ea înzestrează fiinţa umană cu o deosebită abilitate în problemele legate de bani. VENUS: este într-o strânsă legătură cu iubirea, simpatia, frumuseţea, arta şi, în general, cu armonia. Influenţa venusiană benefică conferă conştiinţei care rezonează intens cu ea capacitatea de a aplana cu uşurinţă diverse conflicte, face să apară un temperament afectuos, deschis, onest, prietenos, capabil să trăiască şi să exprime mai mereu dragostea şi frumuseţea. MARTE: este într-o strânsă legătură cu stăpânirea de sine, controlul pasiunilor şi emoţiilor inferioare violente (cum ar fi mânia, agresivitatea, ura); sfera sa de forţă trezeşte şi amplifică totodată capacitatea de a transforma cu uşurinţă, prin sublimare, aceste energii dizarmonioase şi violente în energii spirituale. Influenţa marţiană benefică conferă fiinţei care rezonează intens cu ea o neclintită încredere în sine, temeritate, o anumită stare de nobleţe interioară, curaj, entuziasm, onestitate şi face să se dezvolte o mare capacitate de abnegaţie şi devoţiune. JUPITER: este într-o strânsă legătură cu forţa benefică individuală. Influenţa sa profund binefăcătoare generează o mare armonie şi putere în relaţiile interumane, permiţându-i totodată fiinţei umane care rezonează intens cu ea o rapidă expansiune a câmpului conştiinţei. SATURN: este într-o strânsă legătură cu transformările şi salturile evolutive, realizând în timp o veritabilă "alchimie spirituală" individuală. Influenţa saturniană binefăcătoare face ca fiinţa umană care a manifestat în viaţa terestră tendinţe sau caracteristici negative să sufere o profundă transformare, eliminând printr-o adevărată reînnoire a făpturii sale o mare parte dintre aceste defecte, pentru ca prin această purificare a sufletului să poată aborda o nouă etapă,

superioară, a evoluţiei sale spirituale. Atunci când influxul subtil saturnian este armonios aspectat cu cel al lui URANUS, aceste transformări spirituale au loc foarte repede, de multe ori subit sau fulgerător. = VA URMA =

AN V C 29 YOGA ŞI ASTROLOGIA ELEMENTE DE ASTROLOGIE YOGHINĂ EZOTERICĂ (continuare la cursul nr. 28 AN V) URANUS: este într-o strânsă legătură cu tot ceea ce numim astăzi capacităţi paranormale. Influenţa uraniană binefăcătoare conferă conştiinţei care rezonează intens cu ea o puternică atracţie către insolit, straniu, mister, ocultism. Aceasta creează în general predispoziţii pentru orice activitate care poate lega conştiinţa individuală de conştiinţa cosmică (DUMNEZEU). A beneficia din plin de influxul uranian benefic implică însă ca fiinţa să-şi poată deja controla agresivitatea şi violenţa, altfel spus, să posede deja un ferm echilibru lăuntric. Altfel, conştiinţa individuală va avea o tendinţă accentuată către extremism, amplificând la maxim tot ce este bun sau rău în ea. Aceste extreme vor putea fi unite însă în final în Conştiinţa Divină care transcende orice dualitate, dacă fiinţa umană în cauză va manifesta constant o imensă aspiraţie spirituală. NEPTUN: este într-o strânsă legătură cu aspiraţiile spirituale profunde şi cu iniţierea. Influxul neptunian benefic conferă fiinţei care rezonează intens cu el puterea de a conştientiza profund şi armonios viaţa, la toate nivelurile ei, precum şi o mare acurateţe a percepţiilor sale spirituale. Influenţa neptuniană benefică face ca fiinţa umană să fie din plin pregătită pentru o iniţiere spirituală majoră. Astrologia ezoterică îl consideră pe NEPTUN ca fiind, din punct de vedere subtil-astral. octava superioară a lui VENUS (care este într-o strânsă legătură cu puterea de a iubi), iar pe URANUS ca fiind octava superioară a lui MERCUR (care este direct legat de inteligenţă şi de capacităţile intelectuale). Influxul subtil uranian benefic generează în fiinţa umană, în cazul unei rezonanţe depline, o percepţie şi o înţelegere intuitivă fulgerătoare a cauzelor ascunse ale fenomenelor, în timp ce influxul neptunian benefic conduce rapid fiinţa la percepţia vibraţiilor superioare ale Iubirii mistice (spirituale), adică la unirea beatifică cu DUMNEZEU. PLUTON: este într-o intimă legătură cu capacitatea individuală de conştientizare. Influenţa plutoniană benefică conferă conştiinţei care rezonează intens cu ea o uluitoare şi teribilă forţă de regenerare care, prin sublimare, permite o rapidă spiritualizare a întregii făpturi şi face să apară starea de comuniune intensă (consonanţă) cu Conştiinţa Cosmică, tot această influenţă binefăcătoare este strâns legată şi de evoluţia umanităţii luată în ansamblu, în astrologia ezoterică. PLUTON este considerat (din punct de vedere subtil-astral) ca fiind octava superioară a lui MARTE care ghidează astfel fiinţa în lupta sa cu dificultăţile şi testele vieţii terestre, în vederea realizării unei cunoaşteri practice plenare a Legilor eterne ale Universului precum şi în vederea atingerii stării de "identificare (rezonanţă) extatică cu Creatorul (DUMNEZEU). Pentru fiinţa umană încarnată (planeta Pământ fiind, la rândul ei, într-o strânsă legătură cu planul fizic sau material al manifestării), cea mai puternică influenţă subtilă modelatoare a destinului său este aceea a Soarelui combinată într-o polaritate dinamică cu aceea a Lunii. După acestea vin

planetele mai apropiate de Pământ, mai ales dacă ele se află la Ascendent (sau, cu alte cuvinte, deasupra orizontului estic) în momentul naşterii fiinţei umane în cauză. Influxurile subtile combinate ale Soarelui şi Lunii sunt pentru nativ într-o relaţie de complementaritate YANG, HA (+) - YIN, THA (-). Astfel, Soarele acţionează direct asupra energiei esenţiale vitale a nativului (el este în ultimă instanţă izvorul esenţial al vieţii pentru întregul nostru sistem solar), în timp ce Luna este legată în primul rând de schimbările sau fluctuaţiile acestei energii. În plus, din punct de vedere ezoteric, energia subtilă lunară amplificată în aura nativului îi permite acestuia o foarte bună aptitudine de a comunica cu fiinţele umane care au părăsit planul fizic (au murit), aflându-se acum în dimensiunea paralelă astrală. Această capacitate paranormală, numită în parapsihologie MEDIUMITATE, trebuie însă să fie perfect controlată de nativ, în caz contrar putând să survină uneori serioase tulburări psihice sau chiar cazuri de posesiune (pierderea totală, pasageră sau permanentă, a controlului de sine). Poziţiile şi aspectele planetelor din tema natală arată tendinţele predominante ale fiinţei în actuala ei încarnare. Toate aceste tendinţe înclinaţii sau influenţe invizibile toate poziţiile relative (aspectele) planetarei solare sau lunare luate la un loc nu pot însă, se arată în astrologia ezoterică, să anuleze liberul arbitru al fiinţei umane, aşa cum se afirmă foarte plastic. În celebra cheie de boltă a astrologiei: ASTRA INCLINANT, NON NECESITANT" (Astrele înclină - influenţând subtil conştiinţa nativului - dar nu determină niciodată în mod definitiv destinul individual). Se afirmă de asemenea în tratatele secrete de astrologie ezoterică că, în unele cazuri, planeta care se găseşte în tema natală cel mai aproape de Zenit (punct de pe astrogramă numit şi "Mijlocul Cerului" care este diametral opus Nadirului) reprezintă simbolic sfera subtilă astrală din care tocmai a venit nativul care s-a încarnat pe Pământ. Prin intermediul acestor reîncarnări succesive, guvernate subtil de misterioasele influenţe invizibile planetare şi astrale, fiinţa umană dobândeşte treptat înţelepciunea şi puterea de a reveni la Creatorul Universului (Dumnezeu), pentru a fuziona în final într-o perfectă beatitudine, cu Suprema Conştiinţă Divină. CÂTEVA DOVEZI EXPERIMENTALE CARE EVIDENŢIAZĂ REALITATEA COMPLEXĂ A INFLUENŢELOR ENERGIILOR ASTRALE DESPRE CARE SE VORBEŞTE ÎN ASTROLOGIE Unele fiinţe umane sunt atât de sceptice încât nu admit că energiile subtile astrale există şi, în plus, asemenea fiinţe susţin că nu a existat şi nu există nici o dovadă certă referitoare la efectele acestor influenţe tainice în lumea fizică. Începând din sec. al XVIII-lea şi mai ales din sec. al XIX-lea s-au acumulat treptat tot mai multe dovezi experimentale privind influenţele venite de mai departe, din Cosmos. În urzeala şi bătătura biosferei s-a putut identifica prezenţa unor influenţe subtile care, acţionând periodic, sunt capabile să intervină în mişcările materiei vii, ritmându-le şi condiţionându-le. În continuare, vă vom enumera o serie de experienţe prin care se demonstrează în mod indubitabil că Terra primeşte continuu din Cosmos o cantitate imensă de energie subtilă electromagnetică, cea mai importantă resursă reprezentând-o Soarele. Astfel, s-au stabilit până în prezent anumite ritmuri biologice provocate prin rezonanţă de alternanţa dintre zi şi noapte; gradat, s-au pus totodată în evidenţă complexe efecte biologice şi psihice provocate de fazele lunare. Dovada palpabilă, concretă, a unor influenţe certe legate de diferiţi aştri asupra vieţii se datorează lucrărilor cercetătoarei Lyly Kolisko. care a pus în evidenţă în perioada 1920-1930, printr-o metodă foarte simplă, asemănătoare ca tehnică cu cromatografia pe hârtie, existenţa unor energii subtile cosmice generatoare de anumite forme. Lyly Kolisko a intreprins însă şi un alt gen de experienţe, prin care a căutat să dea răspuns întrebării: "Are Luna o influenţă sigură asupra creşterii plantelor sau nu ?" Rezultatele uluitoare

obţinute în urma cercetărilor sale experimentale au fost publicate apoi în articolul „Der mond und das Pflanzenwachstum” (Luna şi creşterea plantelor"). Cercetările ei au fost efectuate atât în laborator cât şi în aer liber. Experienţele de laborator (care pot fi realizate cu uşurinţă de oricine) au constat în faptul că au fost alese boabe de grâu de aceeaşi calitate care au fost apoi însămânţate în vase de sticlă umplute cu pământ de grădină. În acest scop au fost întrebuinţate opt vase cu 30 de boabe fiecare, boabele fiind însămânţate în ziua cu lună plină. La fiecare două zile, ele au fost udate cu o cantitate de apă corespunzătoare. După 14 zile, aşadar în ziua cu lună nouă, au fost scoase din pământ şi măsurate de la grăunte în sus. Apoi s-a calculat valoarea medie a celor 240 plante a căror creşte avut loc în faza de descreştere a lunii. A urmat apoi a doua experienţă, prin care în acelaşi număr de vase s-au însămânţat câte 30 de boabe de grâu de aceeaşi calitate. De această dată, însămânţarea a avut loc în ziua cu lună nouă, fiind udate din două în două zile cu aceeaşi cantitate corespunzătoare de apă. După 14 zile au fost scoase din pământ şi măsurate ca şi primele. Aceste plante s-au dezvoltat în faza de lună în creştere. Experienţele au continuat, însămânţându-se iarăşi 240 de boabe de grâu, care s-au dezvoltat în perioada de la ultimul pătrar, peste faza de lună nouă, la primul pătrar, când luna se afla în faza de creştere, în timp ce alte 240 de plante au crescut de la primul pătrar, când luna era în faza de creştere, peste lună plină, până la ultimul pătrar, când luna se afla în faza de descreştere. În urma acestor experienţe s-a putut constata că plantele cele mai mari s-au dezvoltat în timpul fazei de lună în creştere (aşadar, de la lună nouă la lună plină), iar cele mai mici plante au fost acelea care au crescut în timpul fazei de lună în descreştere (de la lună plină la lună nouă). Plantele care au crescut în perioada de timp de la pătrar la pătrar au prezentat o valoare medie în ceea ce priveşte lungimea. Aceste valori au fost apoi reprezentate grafic, obţinându-se în decursul unui an o anumită curbă. Pentru a se putea trage unele concluzii, experienţele au fost extinse pe mai mulţi ani. Curbele fiind mereu aceleaşi, a fost posibil ca pe baza rezultatelor obţinute să se formuleze anumite legi. Din curba obţinută prin înregistrarea valorilor medii ale plantelor care au crescut în perioada de la lună plină la lună nouă, rezultă următoarele: în primul rând, se observă o diferenţiere a creşterii plantelor pe grupe de luni; ianuarie-februarie-martie, apoi aprilie-maiiunie; octombrie-noiembrie-decembrie. Pentru lunile iulie-august şi septembrie, la prima vedere nu mai apare aceeaşi regulă. Să privim însă poziţiile lunii pline în decursul celor patru anotimpuri şi vom descoperi faptul că şi în timpul acestor trei luni acţionează de fapt aceleaşi legi obiectivate prin punerea experimentală în evidenţă a diferenţierii creşterii plantelor. S-a putut constata că, în plus, în mijlocul anului (sfârşitul lui iunie şi începutul lui iulie) există un maximum de creştere a plantelor care are loc în perioada de timp când faza lunii se desfăşoară de la lună nouă la lună plină. În urma acestor experienţe, care prezintă o deosebită importanţă atât pentru fiinţele umane cât şi pentru grădinărit şi agricultură. L. Kolisko îşi pune următoarea întrebare: "Când trebuie să se facă de fapt semănatul ? În faza de creştere sau de descreştere a lunii ? Sau este absolut indiferent când se pun seminţele în pământ ?" În urma a nenumărate experienţe, L. Kolisko ajunge la următoarele concluzii: "Dacă vrem să expunem o plantă forţelor subtile benefice ale lunii, atunci semănatul trebuie NEAPĂRAT să se facă cu două zile înainte de lună plină în acest caz planta va fi cuprinsă prin REZONANŢĂ de curentul principal al forţelor subtile benefice ale lunii care se găseşte atunci în creştere", spune Lyly Kolisko în continuare. Extrem de interesante sunt observaţiile practice pe care Lyly Kolisko le-a făcut în legătură cu plantele pe care le-a semănat cu două zile înainte de lună plină, cu două zile înainte de lună nouă şi apoi în ziua de lună plină şi în ziua de lună nouă, toate plantele semănate cu două zile înainte de lună plină au crescut mult mai mari decât cele semănate în celelalte momente astrale

enumerate mai sus. Dacă luăm în considerare, pe de-o parte, vechile obiceiuri agricole despre care ne relatează Gabriele-Picht-Berrer, care se orientau după urcarea şi coborârea lunii prin zodiac, iar pe de altă parte, experienţele efectuate de L. Kolisko, ale căror rezultate atestă existenţa unei legături strânse cu fazele de creştere şi descreştere ale lunii, atunci ajungem la concluzia că aici avem de-a face cu două ritmuri lunare distincte. În primul caz, relatat de Gabriele-Picht-Berrer, este vorba despre urcarea şi coborârea lunii prin semnele zodiacului, fapt care trebuie diferenţiat de urcarea şi coborârea lunii prin constelaţiile zodiacului. Urcarea lunii prin constelaţiile zodiacului are loc din constelaţia Săgetătorului şi până în constelaţia Gemenilor, iar coborârea din Gemeni şi până în Săgetător. Luna apare atunci în constelaţiile zodiacului cu două zile mai târziu decât în semnele zodiacului. Urcarea lunii are loc în constelaţiile care, în zodiac, ocupă poziţii din ce în ce mai înalte şi în care se află soarele de la solstiţiul de iarnă la solstiţiul de vară. În timp ce soarele are nevoie de 6 luni pentru urcare şi 6 pentru coborâre, luna are nevoie pentru urcare şi coborâre prin constelaţiile zodiacului de 27 zile, 7 ore şi 43 minute Acest interval de timp necesar luăm pentru că, pornind dintr-un punct al orbitei sale să ajungă din nou în acelaşi punct, se numeşte revoluţie siderală. De al doilea ritm al lunii ne dăm seama dacă o perioadă mai îndelungată de timp urmărim seară de seară apariţia şi mişcarea lunii pe cer. Ceea ce ne impresionează atunci în primul rând este faptul că în fiecare noapte forma lunii este alta, că seară de seară aceasta se modifică. Se poate observa cum într-o seară luna se află la orizontul vestic sub formă de seceră subţire şi cum apoi seară de seară ca urcă toi mai sus, în timp ce forma şi strălucirea ei cresc treptat, până când într-o seară astrul nopţii ajunge la răsărit sub formă de lună plină. În timp Soarele a apus deja sub orizontul vestic. Din acest moment, luna se poate vedea pe cer tot timpul nopţii. Dimineaţa apune la vest în timp ce soarele se pregăteşte să răsară, cu fiecare dimineaţă luna rămâne însă tot mai mult spre răsărit, modificându-şi forma care devine din ce în ce mai mică. Apoi într-o dimineaţă o mai putem observa pentru ultima dată sub formă de seceră înaintea răsăritului soarelui. Două sau trei zile ea nu se mai vede. Apoi, după această perioadă de timp ea apare din nou, seara, la orizontul vestic, sub forma unei secere subţiri, deasupra punctului în care a apus soarele; şi apoi fenomenul se repetă. Raportul dintre lună şi soare apare clar în această mişcare ritmică a lunii. Perioada de timp de la lună plină la lună plină, sau de la lună nouă la lună nouă, se numeşte revoluţie sinodică sau lunaţie, echivalentă în timp cu 28 zile, 12 ore şi 44 minute, fiind mai mare decât revoluţia siderală cu 2,2 zile. Această diferenţă de timp se explică prin faptul că deşi Luna a descris 360° (revoluţie siderală), ea nu va fi din nou în conjuncţie cu Soarele, deoarece şi acesta s-a deplasat cu aproape a 12-a parte din traiectoria sa anuală, încât Luna trebuie să mai parcurgă încă 2.2 zile, sau 30 grade, pentru a fi din nou în conjuncţie cu Soarele şi deci să intre din nou în faza de Lună plină. Dacă până nu demult, oamenii de ştiinţă au admis cu greu sau unii încă nu admit deloc posibilitatea anumitor influenţe subtile cosmice legate de sferele subtile de forţă ale diferiţilor aştri, în ultimul timp, pe măsură ce bioritmologia a cucerit din ce în ce mai multe cunoştinţe, apar dovezi din cele mai convingătoare despre influenţa certă a energiilor subtile (tainice) ale astrelor asupra substanţelor pământeşti. Astfel, geniala cercetătoare Lyly Kolisko, propunându-şi să verifice aceasta asupra substanţelor lichide şi solide a întreprins o serie de experienţe simple (care pot fi realizate cu uşurinţă de oricine) şi, printr-o metodă asemănătoare cromatografiei pe hârtie, ea a REUŞIT PENTRU PRIMA DATĂ ÎN LUME să pună în evidenţă prezenţa acţiunii energiilor ASTRALE cosmice. Examinând cu atenţie comportarea substanţelor minerale în mediul lichid, Lyly Kolisko a

întrebuinţat soluţii de săruri ale metalelor, metalele nefiind solubile în apă. În acest sens, ea s-a folosit de soluţii de nitrat de argint sulfat de fier, nitrat de plumb, săruri de aur, de staniu şi cupru. Rezultatul numeroaselor experienţe făcute în acest domeniu sunt consemnate în cuprinsul lucrărilor „Sternenwirken in Erdensoffen” şi „Mittellungen das Biologischen Institutes am Goetheanum”. În decursul experienţelor sale efectuate prin metoda dinamolizei capilare cu un amestec de soluţii de nitrat de argint, sulfat de fier şi nitrat de plumb, ea constată că la un moment dat imaginile pe hârtia de filtru, care înainte erau puternice şi bine conturate, apar voalate, observându-se doar la marginea superioară a hârtiei de filtru câteva imagini insulare. În momentul când imaginile se şterseseră, s-a constatat că, de fapt, avusese loc un fenomen astronomic, şi anume Saturn a fost acoperit de Lună. Cu alte cuvinte, în limbajul ASTROLOGIC, a avut loc o conjuncţie între Saturn şi Lună. La scurt timp înaintea şi după acoperirea planetei Saturn de către Lună, imaginile au fost aceleaşi. Metoda simplă a dinamolizei capilare demonstrează în mod indubitabil că imaginile care apar atunci pe hârtia de filtru depind, datorită REZONANŢEI specifice, în mare măsură de conjuncţiile astrelor. În toate aceste EXPERIENŢE apare clar că testul dinamolizei capilare reacţionează prompt, prin REZONANŢĂ, fiind sensibil la anumite fenomene subtile cosmice. Rezultate asemănătoare au fost obţinute în timpul unei conjuncţii dintre Saturn şi Soare. Experienţele au fost făcute cu un amestec de soluţii de nitrat de argint sulfură de fier şi nitrat de plumb în concentraţie de 1%, din fiecare câte 5 ml, imaginile obţinute în timpul conjuncţiei diferă în mod vizibil de cele înregistrate cu puţin timp înainte şi după ce a avut loc conjuncţia. Experienţele au fost repetate ulterior şi cu alte substanţe, rezultatele fiind mereu similare, astfel încât s-a ajuns în final la concluzia că între metale şi planele există anumite corelaţii (REZONANŢE), după cum urmează: între aur şi Soare, între cupru şi Venus, între fier şi Marte, între plumb şi Saturn, între staniu (cositor) şi Jupiter, între argint şi Lună. Experienţele acestea veneau să confirme o străveche afirmaţie a lui Paracelsus care afirma corelaţia între metale şi planete, ideea fiind pe cât se pare şi mai veche. În medicină încă şi astăzi se mai păstrează anumiţi termeni care amintesc de aceste corelaţii dintre metale şi planete, cum sunt spre exemplu termenul de tratament marţial, în tratamentul anemiilor, cu preparate din fier, sau termenul de saturnism în cazul intoxicaţiilor cu plumb. Pentru noi este semnificativ că în arhitectura sanctuarului mic rotund de la Sarmizegetusa, când arhitectul anonim a completat imaginea sanctuarului printr-un grup de 7 stâlpi, simbol al celor 7 corpuri cereşti, pare a fi cunoscut raporturile dintre planete şi metale, menţionând astfel că fenomenele vieţii din decursul unui an apar ca un rezultat al proceselor geodinamice în conlucrare cu cele cosmice, fenomene care se desfăşoară în mod diferenţiat prin cele şase sisteme bioritmice, care au generat concepţia arhitecturală a sanctuarului mic rotund şi care, prin cercetările ştiinţifice din ultimul timp, efectuate în domeniul bioritmologiei, au fost pe deplin confirmate. ”Ritologia” aruncă o lumină asupra cauzelor latente ale transformărilor care au loc în natură; cunoaşterea noastră referitoare la viaţa Terrei se va aprofunda foarte mult în cazul când vom învăţa să descifrăm felul în care aceste ritmuri se află în strânsă legătură cu cele ale cosmosului. Sub acest aspect, sanctuarul mic rotund de la Sarmizegetusa se înscrie în tezaurul marilor culturi ale lumii antice, ca o operă unică, reprezentând un valoros document care, prin conţinutul său, ne vorbeşte în mod indirect despre cunoştinţele şi preocupările pline de înţelepciune ale getodacilor, despre felul cum au înţeles să-şi drămuiască timpul, să-şi organizeze munca la câmp şi creşterea animalelor, trăind după „dreapta măsură a lucrurilor”. = VA URMA =

AN V C 30 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 25 an V) SVARA ŞI RITMURILE BIOLOGICE Încă din anii ”70, ştiinţa a denumit generic CRONOPSIHOLOGIE studiul ansamblului ritmurilor circadiene ale fiinţei umane. Cronopsihologii au descoperit că, în intervalul zi-noapte de 24 de ore, anumite evenimente precum şi capacităţile mentale, emoţionale şi fizice ale fiinţei umane prezintă unele maxime sau „perioade de vârf”. Străvechiul text iniţiatic SHIVA SVARODAYA afirmă exact acelaşi lucru, specificând şi momentele precise care prin rezonanţele lăuntrice declanşate în MICROCOSMOSUL fiinţei umane pot fi favorabile sau defavorabile diferitelor acţiuni întreprinse atunci. Pe de altă parte SVARA-yoghinul ştie că pentru a avea reuşită deplină, el trebuie să realizeze numai anumite acţiuni în timpul predominanţei specifice a intervalul predominanţei specifice a lui IDA NADI (-) şi alte acţiuni în intervalul predominanţei specifice a lui PINGALA NADI (+). Oamenii de ştiinţă au descoperit că anumite forţe subtile care sunt în general numite influenţele exterioare (unele dintre acestea fiind complet ignorate de omul obişnuit) ne coordonează „ceasul” biologic interior prin stimularea glandei pineale, care aceasta la rândul ei este afectată de alternanţele lumină / întuneric. Aceste ritmuri, care erau foarte bine cunoscute de marii înţelepţi (RISHI) încă din timpuri imemorabile ne amintesc astăzi că omul modem nu face altceva decât să-şi redescopere cu uimire invizibilele şi enigmaticele legături integratoare care îl reunesc cu Universul (MACROCOSMOSUL), cu natura şi chiar cu Dumnezeu însuşi. Metode specifice pentru schimbarea la voinţă a polarităţii fluxului respirator De multe ori, datorită ritmului trepidant şi regimului artificial de viaţă pe care unii dintre noi îl ducem (sau în cazul unor boli), se poate constata că alternanţa predominanţei suflului solar (PINGAIA NADI, (+)) - şi a suflului lunar (IDA NADI, (-)) în cazul propriului nostru ciclu respirator nu este deloc sincronizată cu ritmurile Soarelui şi ale Lunii. În alte situaţii, este perfect posibil să dorim să respirăm NUMAI pe-o anumită nară pentru a realiza cu succes o anumită acţiune corespondentă polarităţii nării respective şi indicarea acţiunilor corespunzătoare RESPECTIVULUI FLUX pe care le putem realiza cu succes în timpul predominanţei lui IDA NADI sau a predominanţei lui PINGALA NADI (aceasta evident în corelaţie şi cu cele 5 TATTVA-e) va fi făcută ulterior în cadrul acestei lecţii. În aceste situaţii, putem recurge (de la caz la caz) la una sau la mai multe metode practice, adecvate prin care vom modifica RAPID – LA VOINŢĂ predominanţa fluxului respirator în cel mai scurt timp, făcând ca respiraţia noastră să se desfăşoare DUPĂ CUM VREM Pentru un yoghin foarte avansat, această modificare de polaritate (+ sau -) se declanşează instantaneu, la voinţă. Dacă nu am atins încă un control al energiilor subtile PRANA-ice. putem recurge atunci la anumite metode simple utilizate curent în SVARA YOGA. Metoda nr. l: Astupăm nara activă cu degetul şi respirăm astfel în continuare numai prin nara inactivă (pe care atunci urmărim să o desfundăm) timp de 5-10 minute. Metoda nr.2: Inspirăm lent şi profund suflul prin nara activă şi expirăm lent şi profund prin nara inactivă, timp de câteva minute, până când aceasta din urmă (nara inactivă) devine

activă. Metoda nr.3: aplicăm o presiune constantă la nivelul axilei (subsuorii). DAR (ATENŢIE!) numai pe partea opusă nării pe care dorim să o facem activă (de exemplu: dacă acum respirăm preponderent pe nara stângă şi vrem să schimbăm fluxul respirator pe nara dreaptă, pentru aceasta vom apăsa ferm şi constant, PÂNĂ CÂND SE PRODUCE MODIFICAREA dorită, axila stângă). Această metodă simplă poate fi realizată în multe moduri. De exemplu: stând pe un scaun cu spătar, ne lăsăm braţul opus narii (pe care dorim să o activăm acum) să atârne, sprijinit în axilă, pe spătarul scaunului: aproape imediat ca prin farmec fluxul respirator îşi va schimba polaritatea. În India, yoghinii iniţiaţi în SVARA YOGA se folosesc curent de un fel de baston în formă de T pe care îşi aşeza braţul la nivelul subsuorii. Acest baston misterios se numeşte HAMSA DANDA (bastonul reglării respiraţiei - cuvântul sanscrit HAMSA desemnând aici faimoasa AJAPA MANTRA. MANTRA nerostită, pe care fiecare fiinţă care respiră o manifestă neîncetat, conştient - sau inconştient) sau YOGA DANDA. O altă variantă a acestei metode constă în execuţia lui VAJRASANA, în care aşezăm mâna stângă în axila dreaptă şi mâna dreaptă în axila stângă. Prin presiuni adecvate efectuate cu mâna stângă (DACĂ dorim activarea NĂRII DREPTE) sau cu mâna dreaptă (DACĂ dorim activarea NARII STÂNGI) realizate cu uşurinţă în această postură, putem fie să ne reglăm (normalizăm) foarte bine fluxul respirator, fi această postură, care are ca bază de pornire VAJRASANA se numeşte în SVARA YOGA PADADIRASANA. Metoda nr.4: ne aşezăm pur şi simplu la sol, culcaţi pe partea opusă nării pe care să o desfundăm, sprijinindu-ne totodată atunci capul cu mâna (de exemplu, dacă dorim să trecem suflul de pe nara dreaptă pe nara stânga ne vom întinde la sol pe partea dreaptă: braţul drept este atunci la sol iar antebraţul drept este ridicat şi sprijină capul. În această poziţie, putem de asemenea să aplicăm conştient oricare din primele trei metode (descrise anterior), pentru a grăbi efectul urmărit (schimbarea polarităţii suflului). Fără îndoială că mai există şi alte metode, însă acestea sunt cele mai simple şi în acelaşi timp cele mai des utilizate de yoghini (deoarece sunt foarte eficiente). Efectul de inversare al predominanţei polare apare de regulă imediat, sau cel mult după 2-3 minute. Totuşi, în anumite situaţii mai speciale (atunci când de exemplu suntem răciţi şi avem o nară toarte înfundată, sau în cazul anumitor maladii mai grave) modificarea polarităţii apare ceva mai greu, după un timp mai îndelungat indiferent ce metodă am folosi. Trebuie de asemenea subliniat rolul pe care îl are mediul înconjurător apropiat în influenţarea proceselor respiratorii. Astfel, o rafală bruscă de aer foarte cald sau foarte rece poate modifica aproape imediat curgerea lui SVARA; la fel, dacă ne spălăm corpul sau chiar numai faţa cu apă foarte fierbinte sau foarte rece, aceasta modifică automat suflul făcându-l să treacă dintr-o nară într-alta. Calitatea subtilă a hranei pe care o consumăm ne afectează şi ea predominanţa curgerii suflului prin IDA NADI (-) şi PINGALA NADI (+). Alimentele care produc căldură în corp, cum ar fi: ghimbirul, piperul etc., stimulează direct curgerea predominantă a suflului prin PINGALA NADI(+), în timp ce alimentele care răcesc corpul, ca iaurtul, laptele rece sau bananele activează automat curgerea predominantă a suflului prin IDA NADI (aici se pot utiliza cu succes pentru armonizarea solar-lunară (+) - (-) a fiinţei informaţiile cu privire la alimentaţia echilibrantă YIN-YANG, prezentate în extenso în lucrarea noastră "YIN-YANG - secrete şi reţete"). Exemple de acţiuni adecvate care este bine să fie realizate în timpul predominanţei suflului prin Ida Nadi (-) (nara stângă): - a bea apă sau a urina; - părăsirea patului (în urma trezirii din somn);

- activităţi calme şi liniştite, mai ales dintre cele care necesită o mare creativitate mentală; - cumpărarea de podoabe şi bijuterii; - acte de caritate sau de ajutorare a altora; - aplanarea sau rezolvarea unor conflicte şi neînţelegeri; - întâlniri cu persoane care ne sunt superioare ierarhic; - practici şi ceremonii religioase, căsătorie precum şi orice fel de iniţiere; - primirea (implementarea) unei MANTRA-e; - întâlnirea cu Maestrul spiritual (GURU); - călătorii lungi; - însămânţarea unui teren agricol; - activităţi tangente sau direct legale de medicină şi terapeutică; - cântatul (vocal sau la un instrument) compunerea sau audiţia unei bucăţi muzicale. Această enumerare, cât şi exemplele de acţiuni favorizate de suflul lunar, vor fi prezentate în extenso în traducerea integrală a tratatului secret esenţial SHIVA SVARODAYA. Exemple de acţiuni adecvate care este bine să fie realizate în timpul predominanţei suflului prin Pingala Nadi (+) (nara dreaptă): - activităţi fizice intense sau orice muncă grea; - a mânca, a bea alcool şi a ne evacua intestinele; - fapte de vitejie şi temerare, riscante sau eroice, lupte, aventuri, războaie şi orice fel de dispute; - SHATKARMA KRIYA (de exemplu: VAMANA DHAUTI, SHANK PRAKSHALANA etc.): - studii intelectuale, cum ar fi matematica; - activităţi legate de agricultură, în general; - comerţ, cumpărături şi vânzări; - opoziţie, rezistenţă, acuzarea altora sau pronunţarea unor sentinţe; - călărie sau conducerea autovehiculelor; - acte amoroase, erotice, abordarea locurilor amoroase şi realizarea avansurilor amoroase faţă o femeie de către un bărbat care o iubeşte: - realizarea avansurilor amoroase faţă de un bărbat de către o femeie care îl iubeşte. Atunci când suflul subtil (SVARA) curge în mod egal prin ambele nări, SUSHUMNA (SHUNYA SVARA) este activă (dinamizată) în acest caz şi atunci este cel mai bine să se efectueze activităţi spirituale care necesită o minimă atenţie exterioară. În această stare, numită SHUNYA (vid creator, stare neutră (0)) care în SVARA YOGA indică condiţia mentală specifică când este dinamizată din plin SUSHUMNA NADI (suflul median sau cu alte cuvinte MIJLOCIU), mintea este mai puţin implicată în lumea exterioară şi prezintă o tendinţă către introvertire şi transcendere. SHUNYA SVARA este calificată uneori de către cei necunoscători ca fiind chiar un suflu vital „rău” sau „distrugător” datorită faptului că mai ales pentru o fiinţă umană implicată în lumea fizică, care este foarte ataşată de profituri şi succese materiale, acţiunile de acest gen (care vizează profiturile şi succesele materiale) desfăşurate în acest interval de timp vor fi inevitabil sortite eşecului. De asemenea, atunci când SHUNYA SVARA este predominant pe un interval de timp foarte lung la o fiinţă umană obişnuită, atunci poate să survină chiar moartea. În schimb, în timpul activării lui SUSHUMNA NADI toate practicile spirituale, meditaţia, rugăciunea, transmutarea şi sublimarea armonioasă a potenţialului creator precum şi toate practicile YOGA în general sunt extraordinar de eficiente şi vor fi încununate de succes. SHIVA SVARODAYA chiar sfătuieşte yoghinul să practice în acest interval tehnici yoghine care conduc

la Iluminare, deoarece mai ales atunci ele pot fi cel mai uşor încununate de succes. Acelaşi text (SHIVA SVARODAYA) menţionează că este o mare prostie să se efectueze activităţi fizice sau mentale intense atunci când într-o fiinţă umană predomină SHUNYA SVARA; dimpotrivă, dacă, de exemplu, facem meditaţie în acel moment, vom constata că eforturile noastre lăuntrice sunt minime şi vom sesiza că ne este foarte uşor să atingem stări spirituale sublime iar meditaţia noastră va fi continuă şi foarte profundă. Datorită corelaţiilor şi consonanţelor analogice extraordinar de complexe dintre fiinţa umană (privită ca un MICROCOSMOS) şi întregul Univers (MACROCOSMOS), yoghinul suficient de atent şi care este de asemenea sensibil la aceste şi inefabile rezonanţe care îl ajută să se integreze în mod armonios atât în lumea vizibilă cât în lumile invizibile are acum la dispoziţie modalităţi simple care sunt aproape de neînţeles pentru un om obişnuit. Aceste modalităţi extraordinar de simple îi permit o continuă şi deplină armonizare a fiinţei sale cu întreaga creaţie. Şi, astfel, gradat, îi facilitează totodată, reintegrarea în Dumnezeu. Atunci când am înţeles în mod just şi am urmărit cu atenţie suflul respirator, realizând mai ales atunci NUMAI ACELE ACŢIUNI care sunt în concordanţă cu NADI-ul preponderent activ, vom fi în măsură să realizăm cu succes o gamă foarte bogată de practici secrete cunoscute în SVARA YOGA. Acţionând cât mai des astfel, întreaga noastră existenţă va deveni o fericită suită ascendentă de sublime trăiri spirituale. În plus, în majoritate a acţiunilor noastre care vor fi realizate în MOMENTE FAVORABILE ( aşa-zisele „ceasuri bune”) vor fi încununate de succes, iar pentru cei ignoranţi, vom apărea că suntem constant urmăriţi de NOROC în tot ceea ce întreprindem în această lume. NUMAI noi vom şti însă că toate acestea survin deoarece în orice acţiune oricât de măruntă sau oricât de grandioasă pe care o facem (în deplină armonie cu ritmurile subtile ale energiilor din MACROCOSMOS) suntem în permanenţă susţinuşi de ritmurile energiilor subtile uriaşe ale manifestării (TATTVA-ele) care sunt dinamizate neîncetat de mişcarea alternativă a suflului divin universal (SVARA). Recomandările speciale care sunt date în vederea atingerii acestui obiectiv în SVARA SHASTRA (SHIVA SVARODAYA) pot părea de cele mai multe ori pentru o fiinţă ignorantă, bizare sau exagerate, însă pentru cei iniţiaţi care le intuiesc valoarea ele sunt perfect inteligibile, în lumina acestor dezvăluiri legate de ştiinţa secretă a ritmurilor umane care sunt puse în corespondenţă analogică (sau, cu alte cuvinte, în rezonanţă) cu ritmurile universale. Astfel, deloc întâmplător spre exemplu, în SHIVA SVARODAYA este indicat: - să ne dăm jos din pat mai întâi cu piciorul care corespunde suflului activ (de exemplu, dacă constatăm că respirăm preponderent pe nara stângă, atunci este bine să coborâm din pat întâi cu piciorul stâng, asigurându-ne că dacă PINGALA NADI (nara dreaptă) este preponderent activă, este indicat să mergem (făcând primul pas cu piciorul drept către Est sau către Nord. Dacă IDA NADI (nara stângă este preponderent activă, este indicat să mergem cu piciorul stâng înainte către Vest sau către Sud. Chiar şi la noi, în tradiţia populară, nerespectarea acestor integrări subtile în ritmul energiilor invizibile (TATTVA-ele) prezente la începutul zilei se consideră că va atrage anumite consecinţe nefavorabile sau perturbatoare pe parcursul întregii zile şi ea a fost adeseori surprinsă cu o uluitoare precizie prin expresii ca: "a se trezi de-andoaselea" (deci invers decât ar fi fost armonioşi sau, şi mai pitoresc "a se trezi cu fundul în sus" ori "a călcat cu stângul" atunci când persoana în cauză ar fi trebuit să pornească la o anumită acţiune cu piciorul drept; - să începem activităţile obişnuite în timpul predominanţei lui IDA NADI (nara stângă) (CHANDRA SVARA); - dacă, spre exemplu, SURYA SVARA (PINGALA NADI - nara dreaptă) este preponderent activă şi noi chiar atunci mâncăm în acest interval de timp alimente foarte fierbinţi,

foarte astringente, foarte amare sau foarte uleioase, acestea ne poate supraîncălzi în scurt timp corpul şi apoi ne creează un exces de aciditate. Prin urmare, este recomandabil să mâncăm astfel de alimente numai în timpul predominanţei lui IDA NADI (nara stângă). De asemenea, este foarte bine să evităm mâncărurile prea reci, cum ar fi îngheţata sau mâncăruri care răcesc sistemul corporal, cum ar iaurtul etc., în timpul predominanţei în timpul predominanţei lui IDA NADI (nara stângă). - atunci când facem baie într-o apă foarte rece este necesar să ne asigurăm în prealabil că PINGALA NADI - nara dreaptă este preponderent activă; - dacă facem baie în apă fierbinte este necesar să ne asigurăm în prealabil că IDA NADI (nara stânga) este preponderent activă; - SHIVA SVARODAYA recomandă de asemenea sa ne observăm succesiunea naturală dintre mişcările intestinale şi urinare. Astfel, dacă dorinţa intensă de a urina ne apare în mod firesc cel mai adesea în timpul activării preponderente a sudului lunar (nara stângă) acesta este un semn de excelentă sănătate şi echilibru metabolic. Totodată aceasta este o indicaţie de reuşită în cazul unor acţiuni, temerare sau foarte riscante. Atunci însă când urina este eliminată în mod natural la intervale neregulate, aceasta arată că în fiinţa noastră energiile subtile PRANA-ice nu funcţionează optim, urinarea are loc în timpul preponderenţei suflului solar (nara dreaptă). Acest aspect care se repetă aproape totdeauna indică o constantă stare de nelinişte, anxietate în tot felul de probleme. Pe de altă parte, SHIVA SVARODAYA menţionează că, în procesul evacuării armonioase şi fireşti, mai întâi trebuie să apară urina, apoi fecalele şi în final gazele intestinale. Acest aspect este la rândul său un semn de succes în acţiunile pe care le realizăm. În situaţia în care toate trei (urina, fecalele şi gazele) apar simultan, în mod sigur nostru corporal este perturbat şi aceasta arată că există anumite dezechilibre PRANA-ice între IDA NADI şi PINGALA NADI; - atunci când începem o nouă zi, chiar înainte de a părăsi casa sau localitatea în care trăim, este foarte bine să facem primul pas cu piciorul corespondent suflului nării preponderent active - dacă dorim să ne apropiem într-un mod plăcut şi amabil de o anumită persoană, îndeosebi în situaţia în care avem tendinţa de a avea cu ea o discuţie în contradictoriu, atunci este foarte bine să începem să ne îndreptăm spre ca făcând primul pas cu piciorul corespunzător nării preponderent active. În timpul conversaţiei cu acea persoană este indicat, dacă dorim să avem succes, să păstrăm partea corpului corespunzând nării inactive orientată către persoana respectivă; - atunci când dăm indicaţii, sugestii, comenzi sau ordine, ne vom întoarce către persoana care le primeşte cu acea parte a corpului care corespunde suflului preponderent activ în acel moment la noi; - o femeie vitală şi armonioasă poate manifesta cu o mai mare uşurinţă dragostea şi admiraţia ei faţă de un bărbat, iar acesta o simte spontan dacă se întoarce spre el, îl priveşte intens sau îl abordează dinspre partea ei stângă (a corpului), atunci când acesteia (femeii) îl este preponderent dinamizat suflul lunar (nara stânga). Invers, un bărbat viril şi armonios poate manifesta eu cea mai mare uşurinţă dragostea şi admiraţia lui faţă de o femeie, iar aceasta îl simte spontan dacă se întoarce spre ea, o priveşte intens sau o abordează dinspre partea lui dreaptă (a corpului} atunci când acestuia (bărbatului) îi este preponderent dinamizat suflul solar (nara dreaptă): - atunci când acceptăm să primim sau atunci când urmărim să oferim un anumit lucru, acţiunea respectivă va fi armonios fi integrată dacă, atunci ne vom folosi de mâna corespunzătoare suflului care este în acel moment predominant (mâna stângă pe dacă respirăm predominant pe nara stângă; mâna dreaptă dacă respirăm predominant pe nara dreaptă); =VA URMA=

AYURVEDA "Cel ale cărui DOSHA-e sunt echilibrate, a cărui poftă de mâncare este foarte bună, ale cărui DHATU-uri funcţionează normal, ale cărui MALA-uri sunt echilibrate şi în care fiziologia, mintea şi simţurile sunt totdeauna pline de forţă şi de fericire, este considerat un om perfect sănătos". (SUSHRUTA SAMHITA) AYURVEDA este sistemul fundamental de igienă, dietă şi medicină dezvoltat şi perfecţionat în India de către marii înţelepţi şi clarvăzători cu mii de ani în urmă. Cu rare excepţii, principiile sale nu sunt aproape deloc cunoscute în Occident. Acest sistem medical unic exprimă într-adevăr un mare secret, iar învăţăturile acestei ştiinţe vor aduce în viitor beneficii inestimabile întregii umanităţi. AYURVEDA este o adevărată ştiinţă a împlinirii vieţii şi ea este perfect compatibilă cu transformările care deja au survenit în constanţa occidentală odată cu apariţia medicinii preventive, a concepţiei holistice asupra sănătăţii şi a principiilor de optimizare a nutriţiei. Conform teoriei străvechi AYURVEDA, constituţia umană, ca de altfel întreaga creaţie, este compusă din cinci elemente de bază. Aceste cinci elemente fundamentale sunt: pământul, apa, focul, aerul şi spaţiul (eterul). La modul ideal, atunci când aceste cinci elemente de bază există şi se manifestă într-o armonie dinamică, ele creează împreună viaţa, puterea, sănătatea şi perfecţiunea fiinţelor. În stadiul lor cel mai subtil de manifestare, fiecare dintre aceste cinci elemente (MAHABHUTA) sunt înzestrate cu o singură calitate. În cazul pământului (PRITHIVI) aceasta este soliditatea; în cazul apel (APAS), fluiditatea; în cazul focului (TEJAS), căldura; în cazul aerului (VAYU) este presiunea; iar în cazul eterului spaţial (AKASHA) este sunetul subtil. În viziunea sistemului AYURVEDA, cele cinci elemente (PANCHA TATTVA) corespund într-un anume mod celor cinci simţuri cu care este înzestrat atât omul cât şi orice fiinţă (chiar dacă în unele cazuri unul sau mai multe dintre aceste simţuri se află în atare latentă) Cele cinci stări materiale care corespund celor cinci elemente (PANCHA TATTVA) sunt: starea solidă, starea lichidă, starea radiantă, starea gazoasă şi starea aerului spaţial. În AYURVEDA, teoria celor cinci elemente a fost şi este constant utilizată pentru a explica originea creaţiei şi a vieţii umane, natura organizării fiziologice a corpului uman. Cele cinci elemente sunt considerate ca fiind sursa puterilor curative ale tratamentelor AYURVEDA şi tot ele stau la baza regimurilor de dietă, a remediilor pe bază de plante şi pe baza acestei concepţii toate alimentele sunt privite ca fiind medicamente. Doctorul ayurvedist V. B. DASH dă un exemplu de manifestare a acestor cinci elemente de bază printr-o corelare cu fizică. Putem astfel considera, în mod conceptual, că particulele atomice reprezintă pe PRITHIVI (elementul subtil pământ) şi atunci coeziunea lor este o funcţie a lui APAS (elementul subtil apă). Energia subtilă manifestată în interiorul şi în exteriorul câmpului atomic este AGNI (elementul subtil foc). Mişcarea particulelor este VAYU (elementul subtil aer), iar eterul spaţial în care ele se mişcă este AKASHA. = VA URMA =

AN V C 31 AYURVEDA (continuare la cursul nr. 30 AN V) Atât stările obiective ale materiei cât şi experienţele subiective ale simţurilor fiinţei umane se nasc din PRAKRITI (natură), la nivelul la care conştiinţa se manifestă atât în materie cât şi în energie. Această corelare esenţială a experienţei obiective cu cea subiectivă prin intermediul mecanismelor conştiinţei este studiată abia acum de către oamenii de ştiinţă occidentali, în timp ce în ştiinţa vedică ea reprezintă un principiu fundamental acceptat din punct de vedere teoretic şi filosofic de mii de ani, întreaga învăţătură orientală prezintă în mod just legătura complexă dintre cunoscător, procesul cunoaşterii şi obiectul de cunoscut. Această legătură, cu toate că este acceptată în Occident, despre ca de obicei nu se vorbeşte mai nimic. În experienţa noastră senzorială, cele cinci elemente (MAHABHUTA) se combină clipă de clipă pentru a produce o continuitate a senzaţiei. Producerea sunetelor se face, de exemplu, prin intermediul eterului spaţial (AKASHA), iar senzaţia de atingere provine de la elementele subtile aer şi eter spaţial care sunt amestecate. Simţirea căldurii este, la rândul ei, un amestec de eter spaţial, aer şi foc. Elementul subtil apă conţine cele trei elemente anterioare la care se adaugă fluiditatea, iar soliditatea elementului subtil pământ le conţine pe toate cinci. Teoria TRIDOSHA-urilor, care este o teorie fundamentală în AYURVEDA, susţine că fiecare aspect al creaţiei, în care este inclusă şi fiziologia umană este constituit din aceste cinci elemente (PANCHA TATTVA) de bază. Aceste cinci elemente se combină la rândul lor în trei factori esenţiali. Aceşti trei factori care sunt consideraţi coordonatori majori (DOSHA-suri sau umori) sunt numiţi VATA DOSHA, PITTA DOSHA şi KAPHA DOSHA. În teoria TRIDOSHA-surilor, elementele subtile pământ şi apă sunt combinate într-o reprezentare a funcţiei lor cel mai des întâlnită sub forma apei ce umezeşte pământul - şi atunci sunt numite KAPHA DOSHA (umoare); apa şi focul ca elemente subtile se combină la rândul lor într-o reprezentare a funcţiei lor cel mai des întâlnită sub forma focului chimic al sucurilor digestive - şi atunci acestea sunt numite PITTA DOSHA (umoare); aerului şi eterul spaţial ca elemente subtile se combină într-o reprezentare a funcţiei lor cel mai des întâlnită sub forma aerului ce se mişcă în eterul spaţial - şi atunci sunt numite VATA DOSHA (umoare). Teoria TRIDOSHA a celor trei DOSHA-suri (umori) atunci când este aplicată fiziologiei umane, permite medicului ayurvedist să identifice şi să trateze apoi în mod specific fiecare tip corporal unic şi individual de constituţie. Fiecare individ are prin urmare un echilibru specific al DOSHA-surilor (umorilor) care este în mod natural corect, în funcţie de constituţia iniţială cu care s-a născut (cu care de fapt a fost înzestrat la naştere). Acesta este numit PRAKRITI în teoria AYURVEDA sau tipul constituţional al individului. Prin realizarea unei examinări atente şi amănunţite a caracteristicilor specifice ale individului, cum ar fi pulsul, structura corporală, părul, pielea, gusturile, obiceiurile şi alţi factori, medicul ayurvedist va determina în final PRAKRITI sau tipul constituţional şi apoi va fi capabil să recomande terapii specifice de echilibrare, dietă şi cură care se potrivesc cel mai bine acelui tip corporal PRAKRITI înţeleasă în sensul tipului corporal (constituţional) ne oferă informaţii sigure despre ce gen de dietă, ce tip de exerciţii şi ce stil de viaţă sunt cele mai adecvate pentru fiecare individ în parte. Prin urmare, pentru orice tratament AYURVEDIC ce urmează să fie prescris

sunt implicit necesare informaţii clare şi precise cu privire la tipul constituţional individual, deoarece elementele utile pentru a genera un echilibru mărit, pentru a îmbunătăţi sănătatea, pentru a ridica nivelul de conştiinţă, pentru a asigura longevitate şi prevenirea îmbătrânirii, se bazează totdeauna pe cunoaşterea universală a fiecărui tip constituţional şi pe înţelegerea necesităţilor sale particulare. Pentru a ilustra mai clar fluxul evoluţiei de la câmpul unificat la cele cinci elemente (MAHABHUTA), precum şi relaţia acestor cinci elemente (PANCHA TATTVA) cu teoria TRIDOSHA din AYURVEDA, vom prezenta în continuare aceste informaţii sub forma unor tabele. Semnificaţia celor cinci elemente este în mod esenţial fizică, în timp ce teoria TRIDOSHA descrie forţele responsabile de funcţionarea fiziologică. Conform concepţiei AYURVEDICII sănătatea reprezintă o stare de echilibru dinamic între DHATU-surile (ţesuturile) care susţin corpul. Atunci când DHATU-surile (ţesuturile) nu sunt în deplin echilibru, le numim DOSHA-suri (umori) care înseamnă în acest caz impuritate (conform cuvântului sanscrit ce are înţelesul de greşeală sau ruptură). Unii medici AYURVERDIŞTI compară DOSHA-surile (umorile) cu nişte bazine de apă care sunt în mod constant umplute de către presiunile specifice ale funcţiei biologice. Analizele şi consultaţiile cu privire la starea noastră de sănătate "drenează" aspectele fiziologice înainte ca „apa” DOSHAsurilor să depăşească marginile bazinului şi să apară astfel simptomele bolii care semnalează starea de dezechilibru. TABEL CE ILUSTREAZĂ MANIFESTAREA CONŞTIINŢEI CÂMPUL UNIFICAT PURUSHA CONŞTIINŢA PURĂ SINELE ASPECTUL NEMURITOR NATURA PRAKRITI INTELIGENŢA COSMICĂ CELE TREI TENDINŢE ALE NATURI CELE TREI GUNA-URI SATTVA RAJAS TAMAS (Creaţie) (Menţinere prin (Distrugere) (Armonie, dinamism) (Inerţie, complacere, Echilibru) (Impuls către acţiune, larvaritate sau ignoranţă) activitate sau pasiune)

AKASHA

ELEMENTELE SUBTILE MANIFESTATE (CELE CINCI MAHABHUTA) VAYU AGNI APAS

PRTIHIVI

(Eter subtil spaţial)

(Aer subtil)

(Foc subtil)

(Apă subtilă)

(Pământ subtil)

TABELUL CELOR CINCI ELEMENTE

ELEMENT SUBTIL

CORESPUNDE CU SIMŢUL:

1. ETERUL SPAŢIAL (AKASHA) 2. AER (VAYU)

AUZUL

ÎN CORP ESTE ÎN LEGĂTURĂ CU (JNANENDRIA): URECHILE

ATINGEREA

PIELEA

3. FOC (AGNI) 4. APA (JALA)

VEDEREA GUST

OCHII LIMBA

5. PĂMÂNT (PRITHIVI)

MIROS

NASUL

CALITĂŢILE ESENŢIALE moale, uşor, nu opune rezistenţă, neted uscat, rece, aspru, uşor cald, activ, clar, acid umed, vâscos, rece, moale, lipicios greu, solid, încet, uleios, dulce, masiv

TABELUL TEORIEI TRIDOSHA DIN AYURVEDA CELE TREI DOSHA-suri: - VATA (o combinaţie a elementelor subtile eterul spaţial şi aer) - PITTA (o combinaţie a elementelor subtile foc şi apă) - KAPHA (o combinaţie a elementelor subtile apă şi pământ) DOSHA (umoare)

CARACTERISTIC ACŢIUNEA FIZIOLOGICĂ ASUPRA FIINŢEI

VATA

uşor, uscat, rece, aspru, mişcător, rapid, subtil

PITTA

fierbinte, fluid, acid, uşor

Funcţia nervoasă, motorie, senzorială, musculară şi respiratorie Digestie, vedere, acţiune metabolică, sete şi foame

ACŢIUNEA PSIHICĂ ÎN UNIVERSUL FIINŢEI UMANE activare, energie, mişcare memorie, dorinţă creativitate, bucurie, cavalerism

KAPHA

rece, moale, încet, greu, uleios, mohorât

Lubrefiere a încheieturilor, creştere, putere, rezistenţă, potenţă

prietenie, inteligenţă, generozitate, austeritate, curaj, putere de a ierta

-INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 30 An V) SUFLUL SUBTIL (SVARA) CHEIA SECRETĂ A SĂNĂTĂŢII Starea corpului, a sunetului şi a minţii noastre este reflectată foarte fidel de alternanţa ciclurilor respiratorii. Oricare ar fi canalul subtil (NADI) care în mod spontan predomină excesiv de mult timp, aceasta este pentru cel iniţiat în SVARA YOGA un semn sau cu alte cuvinte un avertisment că una dintre ramurile sistemului nervos autonom este suprasolicitată. Acest aspect indică totodată că numai una dintre emisferele cerebrale este în mod excesiv utilizată. De exemplu, dacă mai mereu respirăm pe nara stângă (IDA NADI (-)) aceasta arată o suprasolicitare a emisferei cerebrale drepte. Atunci când energiile fizice şi mentale nu sunt echilibrate şi armonizate, personalitatea nu este decât parţial sau pe jumătate dezvoltată şi atunci apariţia diferitelor boli este aproape inevitabilă. Pentru a corecta această situaţie, trebuie restabilită cât mai repede alternanţa normală a polarităţii suflului. Bolile ce apar în asemenea situaţii arată totdeauna cu exactitate care NADI sau cu alte cuvinte care sistem energetic subtil se manifestă în exces. Multe din problemele rezultate dintr-o digestie proastă, cum ar fi: flatulenţă (acumulare excesivă de aer în stomac şi intestine), indigestie, diaree, dizenterie, holeră sau dispepsie, ca şi cele mai multe tulburări respiratorii sau chiar impotenţa masculină sunt asociate cu o hiperactivare a lui IDA NADI (NARA STÂNGĂ). Pe de altă parte, aproape toate problemele legate de hipertensiune, aciditate sau anumite forme de ulcer etc. apar datorită dinamizării excesive a lui PINGALA NADI (NARA DREAPTĂ). SHIVA SVARODAYA mai arată, în plus, că pentru menţinerea aproape nealterată a stării de sănătate, SVARA YOGHINUL trebuie să maximalizeze fluxul lunar (IDA NADI -NARA STÂNGĂ (-)) în timpul zilei şi fluxul solar (PINGALA NADI - NARA DREAPTA (+)) în timpul nopţii. Procedând mai mereu astfel, el compensează şi echilibrează tendinţele naturale ale corpului fizic de supraîncălzire în timpul zilei şi de răcire accentuată pe durata nopţii. Pe timpul nopţii, răcirea excesivă a corpului fizic poate fi atenuată de poziţia corectă a corpului în timpul somnului. În această direcţie este util să menţionăm că un studiu recent realizat în India a arătat că din 48 de pacienţi dispeptici (tulburare digestivă în care apar greaţă, arsuri, gaze), două treimi dintre ei dormeau cel mai adesea numai pe partea dreaptă (aceasta dinamizând în mod natural, după cum am văzut, IDA NADI - NARA STÂNGĂ (-). Grupul de control a constat din 7 persoane, care dormeau în mod normal pe partea stângă (respirând deci preponderent pe nara dreaptă în timpul somnului). Atunci când grupului de control i s-a impus să doarmă aproape tot timpul numai pe partea dreaptă, după numai o săptămână persoanele din respectivul grup au început să prezinte cu toţii semnele unei digestii foarte lente. În momentul în care li s-a permis din nou să doarmă aproape tot timpul numai pe partea stângă, toate tulburările lor stomacale au dispărut ca prin farmec. Un alt studiu, întreprins asupra unor bolnavi de astm (stare patologică în care există o nevoie intensă

de aer, evacuarea acestuia din plămâni făcându-se cu dificultate) a arătat că 7 din 10 bolnavi dormeau numai pe spate. Chiar şi atunci când nu suferim de nici o tulburare cronică sau acută, putem evita cu uşurinţă sau preveni aproape orice perturbare stomacală şi respiratorie numai prin simplul fapt de a dormi noaptea într-o poziţie corectă. Atunci când deja boala s-a instalat, o modificare adecvată a polarităţii suflului poate să genereze o rapidă ameliorare. Dacă, de pildă, este prea multă căldură în corp (cum este în cazul unei febre), aşezarea şi rămânerea pe partea dreaptă va ajuta răcirea acestuia (şi invers, atunci când corpul fizic este foarte rece, îl putem încălzi mai uşor aşezându-ne şi rămânând ceva mai mult timp pe partea stângă). Nu este deloc întâmplător că în timpul unei febre se recomandă chiar blocarea sau astuparea completă a nării drepte, pentru a readuce la normal temperatura corporală. Trebuie să reţinem însă, deoarece acest aspect este foarte important, că întotdeauna ciclul polarităţii suflului este perturbat înainte ca boala să apară şi să se instaleze. În asemenea situaţii, dacă noi suntem suficient de atenţi la aceasta şi imediat restabilim echilibrul la nivelul suflului, boala poate fi evitată. De exemplu, astmaticii care constată, prin observarea atentă a ritmurilor polare ale respiraţiei, că tocmai se apropie o criză, îşi pot bloca prompt nara preponderent activă pentru a preveni sau măcar pentru a atenua severitatea crizei. În cazul acelora care se confruntă frecvent cu dureri de cap aceştia trebuie mai întâi să-şi examineze digestia şi apoi să se asigure că dorm mai mereu pe partea stângă, atunci când survine migrena, ei trebuie să-şi blocheze (astupe) imediat nara preponderent activă şi să o dinamizeze pe cealaltă. Procedând astfel ei vor putea să-şi elimine migrena. COMPLETARE: câteva observaţii personale asuprii ritmurilor suflului solar (+) şi lunar (-) care ar fost comunicate de unii practicanţi YOGA care au realizat cu succes SVARA SADHANA: Fiecare practicant din grupul de experienţă şi-a examinat timp de 6 luni cu multă atenţie ciclurile suflului vital (SVARA) observând cu detaşare şi luciditate efectele principale ale acestora atât asupra minţii, psihicului şi corpului cât şi asupra conjuncturilor exterioare. Rezultatele acestor observaţii au coincis, în cea mai mare parte, cu străvechea învăţătură ezoterică SVARA YOGA. Totodată, cu această ocazie au putut fi extrase şi nuanţate o serie de concluzii semnificative, este de la sine înţeles că în practica individuală trebuie să fie luaţi în consideraţie şi anumiţi factori care din de stilul de viaţă, modul de alimentaţie chiar elementul climă care, fiecare în parte, pot modifica între anumite limite reacţiile şi manifestările individuale specifice. Menţionăm de asemenea că toţi cei care au participat la acest experiment fuseseră deja iniţiaţi în mai multe forme de YOGA (HATHA YOGA, LAYA YOGA, KARMA YOGA etc.) pe care le practicau în paralel cu metodele speciale secrete SVARA YOGA. În urma acestei experienţe şi verificări directe a învăţăturilor esoterice cuprinse în SHIVA SVARODAYA, s-au putut desprinde următoarele concluzii de ordin practic care noi considerăm că sunt foarte utile tuturor celor care se vor angrena serios în practicile secrete SVARA YOGA: - ciclurile de predominanţă IDA NADI - PINGALA NADI încep întotdeauna, la o fiinţă umană sănătoasă şi echilibrată, exact aşa cum sunt descrise în SHIVA SVARODAYA (începutul ciclului fiind dat de momentul de răsărit al Soarelui); - 60 de minute reprezintă durata cea mai mică a unui asemenea ciclu. Ciclurile desfăşurate însă chiar înaintea zorilor şi după-amiaza se extind adeseori până la 3 ore; - prin compararea atentă a ritmurilor individuale de schimbare a polarităţii suflului ale mai multor practicanţi, s-a putut constat că la răsăritul Soarelui aceste polarităţi coincid de regulă însă, pe măsură ce trece ziua, perioadele active ale celor două nări încep să difere la fiecare persoană. Este foarte posibil ca acest fapt să se datoreze unor activităţi, temperamente,

metabolisme şi bioritmuri diferite. Cu toate acestea, spre seară ritmurile respiratorii încep să se sincronizeze din nou; - în general, s-a constatat cu această ocazie că dacă, de exemplu, obişnuim şi luăm masa de prânz cam la aceeaşi oră, pe tot acest interval de timp PINGALA NADI (+) devine automat preponderent activă, suflul subtil solar (+) fund direct implicat în procesul digestiei; - în mod normal, cam în jurul orei 12 ziua (mai precis este vorba de momentul trecerii la meridian a Soarelui, sau altfel spus, este vorba de momentul în care Soarele atinge cea mai mare înălţime pe cer şi care moment în ţara noastră este situat în jurul orei 12, iar în timpul orei de vară în jurul orei 13!; acest interval este cu anticipaţie indicat cu o mare precizie în Anuarul Astronomic), SUSHUMNA NADI este preponderent activă şi atunci fiinţa umană respiră în mod egal pe ambele nări (SHUNYA SVARA); - atunci când un anumit NADI (IDA (-) (nara stângă) sau PINGALA (+) (nara dreaptă)) predomină FĂRĂ ÎNCETARE mai mult de 3 zile la rând, este sigur că la scurt timp după aceea survin anumite tulburări mentale, fizice sau emoţionale; - un flux FĂRĂ ÎNCETARE predominant al lui IDA NADI M (nara stângă) de peste 3 zile continuu coincide cu diverse probleme respiratorii (guturai, răceli etc.) sau cu o constipaţie rebelă; - predominanţa FĂRĂ ÎNCETARE a lui PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) timp de peste 3 zile consecutiv coincide cu o stare de febră, cu puseuri de căldură sau chiar cu apariţia mai multor furunculi; - declanşarea menstruaţiei la femeie este caracterizată de o dinamizare constantă, aproape FĂRĂ ÎNCETARE a unui anumit NADI, de obicei SUSHUMNA, uneori IDA NADI (-) şi foarte rar PINGALA NADI (+). În cea de a doua zi de ciclu IDA NADI (-) (nara stângă) este mult mai activă iar începând cu cea de-a treia zi de ciclu menstrual, alternanţa polară a lui SVARA devine mai echilibrată; = VA URMA =

AN V C 32 INFORMAŢII SECRETE PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 31 an V) Suflul subtil (SVARA). Cheie secretă a sănătăţii - peristaltismul intestinal este facilitat de suflul solar (PINGALA NADI (+) (nara dreaptă)), aceste mişcări specifice declanşându-se mai des pe durata predominanţei lui SURYA SVARA (+). Atunci când IDA NADI (-) (nara stângă) este preponderent activă, peristaltismul este mai puţin activ, aceasta putând cauza în anumite condiţii constipaţia: - starea vremii tinde la rândul el să influenţeze alternantele lui SVARA la nivel individual. Astfel, pe timp de ploaie intensă sau atunci când sunt vânturi reci, IDA NADI (-) (nara stângă) începe să fie spontan preponderent activată; pe timpul unui vânt cald. PINGALA NADI (+) (nara dreapta) începe să predomine în mod constant. Condiţiile meteorologice echilibrate coincid cu cicluri echilibrate ale lui SVARA (Aceasta este de fapt fundamentul subtil al misterioaselor influenţe ale condiţiilor meteorologice asupra fiinţei noastre. Aceste aspecte cunoscute de SVARA YOGHINI sunt încă necunoscute de ştiinţa actuală, care studiază din ce în ce mai mult anumite conexiuni dintre fiinţa umană şi mediul ambiant în cadrul unor noi discipline ştiinţifice numite în mod semnificativ METEO- şi COSMOBIOLOGIE); - consumarea frecventă de ardei iute, piper, ghimbir şi alte condimente iuţi activează preponderent în mod spontan PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) în timp ce bananele mâncate pe stomacul gol, laptele (dulce sau bătut), iaurtul şi băuturile reci (sau îngheţata, în special) activează preponderent, în mod spontan IDA NADI (-) (nara stângă). De exemplu, dacă avem nasul uşor înfundat, nările vor putea fi în general deblocate bând anumite lichide (calde sau reci, în funcţie de suflul care vrem să predomine atunci); - stropirea feţei sau a anusului cu apă foarte rece sau foarte caldă poate schimba aproape instantaneu predominanţa fluxului respirator în cele două nări; - practica intensă, profundă şi continuă a meditaţiei (LAYA YOGA) face ca suflul să curgă preponderent prin SUSHUMNA NADI (respiraţie egală prin ambele nări (SHUNYA SVARA)) iar uneori prin IDA NADI (-) (nara stângă) perioade foarte lungi de timp; - realizarea corectă a lui BASTI KRIYA activează automat SUSHUMNA NADI (0) (respiraţie egală prin ambele nări (SHUNYA SVARA)); - diferitele tipuri de activităţi pe care le întreprindem pot altera ritmul SVARA individual. De asemenea - un aspect important - nivelul de implicare mentală în tot ceea ce facem depinde într-o mare măsură de NADI-ul predominant activ. Astfel, dacă spre exemplu efectuăm o anumită activitate fizică în timpul predominanţei lui PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) atunci vom avea tendinţa să fim complet implicaţi în acea activitate; dacă, în alte situaţii IDA NADI (-) (nara stângă) este preponderent activă, mintea începe atunci să divagheze, vagabondând către cu totul altceva; atunci când SUSHUMNA NADI (respiraţia egală prin ambele nări SHUNYA SVARA) predomină, suntem oarecum egal conştienţi atât de acţiunile fizice cât şi de procesele mentale şi atunci se manifestă în noi o tendinţă către transcendent. - predominanţa FĂRĂ ÎNCETARE a unui anumit NADI ne afectează de la caz la caz capacitatea de a realiza o acţiune oarecare. Este, spre exemplu, mai dificil să ne exercităm întreaga noastră capacitate fizică atunci când IDA NADI (-) (nara stângă) este preponderent

activă; - oamenii cărora le vorbim sau pe care îl instruim sau îl ghidăm în timp ce avem PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) preponderent activă vor fi mult mai atenţi, se vor simţi puternic entuziasmaţi şi vor fi totodată atraşi magnetic de ceea ce le spunem. ACEASTA ESTE UNA DINTRE CHEILE SECRETE ALE EFECTULUI CHARISMĂ. Ideile şi sugestiile noastre benefice vor avea MAI ALES ATUNCI mult mai mult dinamism şi ele vor declanşa o mult mai profundă influenţă atunci când suflul nostru respirator curge preponderent prin nara dreaptă (+). Diferenţa este colosală faţă de momentul când este preponderent activă nara stângă (-). Dacă SUSHUMNA NADI (0) (SHUNYA SVARA) predomină (şi atunci respirăm în mod egal prin ambele nări), ne este mult mai greu să-i captivăm pe ceilalţi indiferent de ideile pe care le expunem; - diferitele luni ale anului sunt, la rândul lor, caracterizate de anumite ritmuri SVARA. În cadrul unei luni (mai precis aici este vorba de anumite perioade zodiacale), un anumit suflu (SVARA) va fi în general mai activ decât celălalt, diversele probleme sau neplăceri ce pot surveni atunci fiind generate prin REZONANŢĂ în mod specific de predominanţa în exces a unui anumit suflu subtil (SVARA). În această direcţie, un tratat YOGA foarte secret numit SVARA CHINTAMANI arată că PINGALA NADT (+) (nara dreaptă) trebuie să predomine în mod armonios în timpul (intervalul) semnelor zodiacale masculine (Berbecul, Gemenii, Leul, Balanţa, Săgetătorul şi Vărsătorul). Iar IDA NADI (-) (nara stângă) trebuie să predomine în mod armonios în timpul (intervalul) semnelor zodiacale feminine (Taurul, Racul, Fecioara, Scorpionul, Capricornul şi Peştii); "Atunci când SVARA curge mai mereu în acest mod, totul ne este uşor şi armonios," se afirmă în SVARA CHINTAMANI. Pe lângă aceasta alternanţă lunară (de 30 de zile) PINGALA (+) - IDA (-) textul mai indică şi un alt ciclu, anual, în care PINGALA NADI (+) este preponderent activă în primele 6 luni ale anului iar IDA NADI (-) este preponderent activă în ultimele 6. Atunci când ritmul nostru individual (SVARA) se armonizează pe deplin cu subtilele şi tainicele ritmuri ale Macrocosmosului, aproape toate conjuncturile ne devin ca prin farmec favorabile, fiind mai toate pentru noi tot atâtea prilejuri de bucurie şi fericire. - comparându-se observaţiile asupra lui SVARA cu bioritmul individual al unor fiinţe umane care practicau YOGA s-a putut constata că, în zilele în care nivelul energetic este pe zero (zile numite critice, aflate pe graficul bioritmului exact la mijloc între valorile minime şi maxime ale acestuia) apare o marcată tendinţă de activare a lui SUSHUMNA NADI (SHUNYA SVARA - respiraţie simultan egală pe ambele nări) pe perioade lungi de timp, ceea ce sugerează că, deşi aceste zile sunt considerate nefavorabile pentru activităţi fizice, emoţionale şi mentale, ele sunt totuşi deosebit de adecvate practicilor spirituale fiind perioade favorabile pentru atingerea stărilor de iluminare; - într-o asemenea zi critică a bioritmului fizic, dacă PINGALA NADI (nara dreaptă (+)) este FĂRĂ ÎNCETARE excesiv activată, atunci poate să apară febră; - într-o zi critică a bioritmului emoţional, dacă predomină excesiv, FĂRĂ ÎNCETARE IDA NADI (nara stângă (-)), pot să survină anumite perturbări ale emotivităţii sau chiar se declanşează stări de depresie; - în timpul unei zile critice a ciclului intelectual, predominanţă FĂRĂ ÎNCETARE a lui IDA NADI (nara stângă (-)) poate să coincidă cu o exacerbare a proceselor imaginaţiei sau cu apariţia unor griji şi temeri nejustificate; - dacă zilele critice ale ritmurilor fizic, emoţional şi intelectual sunt foarte apropiate una de alta şi în tot acest interval de proximitate predomină excesiv, FĂRĂ ÎNCETARE, fie CHANDRA SVARA (IDA NADI) fie SURYA SVARA (PINGALA NADI), atunci pot să apară

felurite tulburări şi dezechilibre de diverse naturi, iar în acea perioadă fiinţa umană în cauză se poate confrunta cu o mulţime de situaţii neplăcute sau dificile; - în timpul fazelor de maxim sau de minim ale bioritmului fiinţelor umane, SVARA este de obicei echilibrat în prima jumătate a zilei, după care va predomina un anumit NADI ((+) sau (-)). Atunci când faza de minim a unui anumit ciclu coincide cu faza de minim a altuia (de exemplu ritmul emoţional cu cel fizic), aceasta va afecta în mod direct predominanţa unui anumit SVARA. Acestea sunt principalele concluzii formulate pe baza observaţiilor sintetizate de practicanţii YOGA în timpul a 6 luni consecutive de SVARA SADHANA. Fără îndoială că aceste rezultate trebuie sa fie completate şi dezvoltate prin experienţă individuală de fiecare yoghin în parte. Studiind aceste aspecte cu atenţia cuvenită, putem verifica direct, fiecare, inestimabila valoare a acestui tezaur de înţelepciune ezoterică ce este SHIVA SVARODAYA TANTRA. Determinarea practică a TATTVA-ei predominante (TATTVA VICHARA) Fiecare ciclu SURYA SVARA (nara dreaptă (+)) - CHANDRA SVARA (nara stânga (-)) este influenţat şi modulat de cele 5 elemente subtile fundamentale (PANCHA TATTVA), aceasta făcând să apară diferite tipuri de respiraţii datorită înrâuririi lui PRANA VAYU (suflul subtil vital). Atunci când este activă o anumită TATTVA, aceasta ne va afecta aproape instantaneu gândurile, mişcările corporale, capacităţile individuale, interacţiunile cu ceilalţi şi ca prin farmec toate circumstanţele şi situaţiile din viaţa noastră vor fi brusc modificate. Iată de ce, pentru a recunoaşte şi mai ales pentru a controla aceste influenţe subtile, yoghinii practică TATTVA VICHARA, sau cu alte cuvinte determinarea TATTVA-ei active la un ANUMIT moment dat. Fiecare practicant va putea să aleagă o anumită tehnică utilă în această direcţie pentru care el simte că are cele mai mari afinităţi. Fiecare TATTVA are o anumită influenţă asupra nivelului energetic al corpului şi a minţii. Prin urmare, determinând TATTVA predominantă la un anumit moment, SVARAYOGHINUL devine astfel capabil să ştie cu anticipaţie la ce se poate aştepta în anumite situaţii. La un nivel mai înalt, TATTVA VICHARA intensifică fluxul energetic PRANA-ic în centrii subtili de forţă (CHAKRA-ele) şi, cosmizându-ne fiinţa, ne accelerează evoluţia spirituală. Vom constata, aplicând TATTVA VICHARA, că în orice moment este activă numai o singură TATTVA (dintre cele 5 fundamentale); odată cu dinamizarea alteia, prima TATTVA devine inactivă, uneori vom putea, vedea că, în timp ce predomină SHUNYA SVARA (SUSHUMNA NADI), o TATTVA este activă în nara dreaptă de exemplu. Iar TATTVA următoare începe să devină activă în nara stângă. Acest fenomen are loc de obicei în timpul schimbării lui SVARA (când suflul respirator trece de pe o nară pe alta). Fiecare TATTVA face ca fluxul subtil să fie expirat către anumite zone ale nasului şi tot ea face ca acesta (fluxul) să se îndrepte apoi într-o anumită direcţie atunci când urmează să ajungă în exterior (în timpul EXPIRAŢIEI) fiind proiectat până la o anumită distanţă. Astfel, PRITHIVI TATTVA face ca suflul expirat să fie orientat central; APAS face ca suflul expirat să se deplaseze în jos, părăsind nasul prin partea inferioară a acestuia. TEJAS TATTVA orientează expiraţia către în sus, iar atunci suflul porneşte din partea de sus a nasului. VAYU TATTVA face ca aerul să părăsească nasul în special prin părţile lui laterale, iar suflul expirat poate fi atunci simţit deplasându-se într-un anumit unghi. Atunci când AKASHA TATTVA predomină, expiraţia este aproape imperceptibilă, fiind difuză. Lungimea specifică a fiecărei expiraţii în timpul fiecărei TATTVA-e date în SHIVA SVARODAYA poate să difere uşor în funcţie de structura individuală. În linii mari însă se pot

oferi următoarele date tradiţionale: TATTVA PRITHIVI LUNGIMEA 30 SUFLULUI EXPIRAT (centimetri) DIRECŢIA central SUFLULUI EXPIRAT PORNIND DE LA NAS

APAS 22,5

TEJAS 15

VAYU 12,5

AKASHA ---

în jos

în sus

înclinat difuz (într-o parte)

Fiecare TATTVA influenţează de asemenea aroma sau gustul specific ce ne apare în gură. La câteva ore după masă, putem astfel sesiza destul de uşor dacă ne-am sensibilizat suficient de mult percepţia subtilă gustativă, corelând-o cu savoarea caracteristică a TATTVA-ei predominante într-un anumit moment. În SHIVA SVARODAYA se arată că: - PRITHIVI TATTVA are un gust acru; - APAS TATTVA este dulce; - TEJAS TATTVA este sărat; - VAYU TATTVA este astringent; - AKASHA TATTVA este amar. Dacă nu putem recunoaşte TATTVA activă prin nici unul dintre aceste teste simple, atunci putem să observăm şi să analizăm cu atenţie forma aburului lăsat pe o oglinda de aerul expirat pe nas direct în acea oglindă. Astfel: - dacă vaporii fini formaţi pe oglindă aproape că o acoperă, PRITHIVI TATTVA este activă; - o semilună ce apare pe oglindă indică predominanţa lui APAS TATTVA; - o formă triunghiulară (cu vârful în sus) corespunde lui TEJAS TATTVA; - o formă ovală sau ovoidă corespunde lui VAYU TATTVA; - mici puncte de vapori foarte fini care sunt distribuite uniform arată predominanta lui AKASHA TATTVA. Tehnica specială secretă de determinare a TATTVA-ei predominante prin vizualizarea curentului subtil colorat, cosmic corespondent respectivei TATTVA-e: SHANMUKHI MUDRA Pentru a ne familiariza cu natura specifică a fiecărei TATTVA-e şi în special pentru a o recunoaşte astfel mai uşor. SHIVA SVARODAYA recomandă practicarea cu succes a lui SHANMUKHI MUDRA (în alte texte aceasta este denumită JYOTI MUDRA). Tehnica de execuţie Ne aşezăm într-o ASANA de meditaţie, preferabil SIDDHASANA, PADMASANA sau VAJRASANA şi în continuare ne astupăm ferm urechile cu degetele mari de la mâini; ne acoperim ochii cu degetele arătătoare (având tot timpul grijă să nu apăsăm deloc ochii (globii oculari)) şi astupăm nările cu degetele mijlocii, astfel încât să ne fie imposibil să respirăm pe nas. În continuare, realizăm KAKI MUDRA, care constă în a inspira lent aerul pe gură având buzele

ţuguiate sub forma unul cioc de corb şi de fiecare dată când inspirăm vom conştientiza fluxul energiilor subtile PRANA-ice care este captat prin limbă; de asemenea, tot atunci, în timpul inspiraţiei vom percepe în plan subtil curentul energetic ascendent ce urcă prin coloană, din MULADHARA CHAKRA până în AJNA CHAKRA. Apoi, în timpul retenţiei suflului pe plin, menţinem gura închisă cu ajutorul degetelor inelare şi mici, care se aşează pe buza superioară (inelarele) şi respectiv pe buza inferioară (cele mici). Tot acum în faza retenţiei suflului pe plin, realizăm de asemenea JALANDHARA BANDHA (numai parţial) şi simultan cu aceasta răsucim limba în sus cât mai mult către înapoi, vârful limbii sprijinindu-se ATUNCI într-un punct cât mai din spate din zona palatului. Pe întreaga durata a retenţiei pe plin, este esenţial să ne concentrăm cât mai intens atenţia şi privirea interioară la nivelul lui AJNA CHAKRA, în zona din mijlocul frunţii în plan subtil, sesizând gradat în acest interval fenomenul de sublimare rapidă a energiilor de la nivelul primilor 5 centri de forţă (respectiv MULADHARA CHAKRA, SWADHISTHANA CHAKRA, MANIPURA CHAKRA, ANAHATA CHAKRA şi VISHUDDHA CHAKRA), centri care sunt în legătură directă cu cele 5 TATTVA-e. În sfera de forţă subtilă a lui AJNA, unde vom constata apariţia unei trăiri spirituale sublime determinată de această acumulare energetică. Respectivul fenomen de dinamizare a lui AJNA CHAKRA este atât de intens şi de rapid în cazul execuţiei corecte a lui SHANMUKHI MUDRA (cu o egală focalizare a atenţiei) încât tocmai de aceea această MUDRA este unanim privită de yoghinii avansaţi ca o metodă naturală, extraordinară de accelerare a deschiderii "celui de-al treilea ochi", în calitatea şi de focar principal de acces către starea de conştiinţă cosmică iluminatoare. De altfel, faimosul tratat fundamental secret VIJNANA BHAIRAVA TANTRA afirmă deloc întâmplător că, dacă yoghinul plin de dăruire către DUMNEZEU îşi menţine neîntrerupt (cu alte cuvinte fără fluctuaţii sau modificări) conştiinţa focalizată ferm în AJNA CHAKRA (pe întreaga durată a execuţiei lui SHANMUKHI MUDRA), fără să permită apariţia nici unui ALT gând în mintea sa care este atunci orientată ferm către Conştiinţa Supremă Universală (Dumnezeul) el va putea atinge fără îndoială fulgerător starea de Iluminare spirituală (SAMADHI). Aceasta se va produce atât de rapid datorită ajutorului uriaş pe care îl asigură trezirea lui KUNDALINI SHAKTI şi a ascensiunii acestei energii gigantice la nivelul lui AJNA CHAKRA Prin „fixarea" lui KUNDALINI SHAKTI în AJNA CHAKRA este automat pusă în rezonanţă sfera mentală individuală (comandată prin AJNA CHAKRA) cu sfera mentală macrocosmică, divină (MAHAAJNA CHAKRA) toate acestea generând apariţia în întreaga sa fiinţă a paradisiacei stări de conştiinţă cosmică (SAMADHI). Tot aici este necesar să menţionăm că, pentru dinamizarea şi amplificarea la maxim a complexelor fenomene de rezonanţă benefică care survin în timpul execuţiei corecte a lui SHANMUKHI MUDRA, unele tratate YOGA ezoterice recomandă realizarea în plus şi a lui MULA BANDHA (contracţia fermă şi continuă a musculaturii perineului) pe întreaga durată a retenţiei suflului pe plin. În continuare, de îndată ce sesizăm că prelungirea timpului de reţinere a aerului în plămâni ar însemna pentru noi forţarea structurii, ridicăm imediat capul în poziţia lui normală (deci întrerupem, cu alte cuvinte, execuţia acelei forme parţiale a lui JALANDHARA BANDHA), încetăm (OPRIM) presiunea exercitată de degetele mijloci asupra nărilor şi expirăm lent şi profund pe nas. Se indică la început să se practice NUMAI de 5 ori la rând această tehnică specială secretă (SHANMUKHI MUDRA), menţinând în continuare atunci când oprim realizarea acestei MUDRA ochii închişi în timp ce respirăm normal, de voie, între două execuţii. După ce am încheiat toate cele 5 execuţii, vom rămâne mai departe în postura de meditaţie aleasă de noi la început şi, urmărind să fim cât mai relaxaţi, vom aspira intens să creăm lăuntric o stare de vid mental. De îndată ce apare aceasta stare (VID MENTAL), ne fixăm ferm atenţia, menţinându-ne

ochii închişi, în spaţiul exterior subtil din dreptul frunţii (acolo unde vizualizăm obiectul ales la SHAMBHAVI MUDRA şi unde evocăm prin mentalizare curenţii subtili coloraţi cosmici; acest spaţiu este numit în YOGA CIDAKASHA" (spaţiul sau eterul subtil (AKASHA) al conştiinţei (CIT)). Vom urmări ACUM mai departe, cu toată atenţia, în această stare de vid mental, apariţia unei anumite culori sau forme colorate (de obicei apare un cerc colorat) în spaţiul supranumit de yoghini CIDAKASHA. Culoarea care apare ATUNCI acolo spontan indică cu precizie TATTVA activă în acel moment. Astfel, galbenul argilos arată prezenţa lui PRITHIVI TATTVA, argintiul pe aceea a lui APAS TATTVA, roşul indică prezenţa lui TEJAS TATTVA, albastrul indică prezenţa lui VAYU TATTVA iar indigoul închis sau chiar negrul arată prezenţa lui AKASHA TATTVA. Trebuie însă să fim foarte atenţi mai ales la începutul practicii noastre căci CIDAKASHA poate să ne apară de multe ori (încă de la început) ca fiind negru, aceasta neindicând totuşi AKASHA TATTVA ci NUMAI faptul că încă nu am obţinut rezultatele scontate ce apar gradat prin execuţia corectă a lui SHANMUKHI MUDRA. = VA URMA = SIDDHASANA -POSTURA PERFECTĂ (continuare la cursul nr. 39 an IV) Totuşi, persoanele care aparţin categoriei cu predominanţe TAMAS-ice sau RAJAS-ice, au în continuare nevoie să practice şi alte ASANA-e împreună cu diferite procedee specifice YOGA, pentru a-şi sublima şi eleva energia subtilă PRANA-ică, amplificând-o totodată gradat. Cei care sunt foarte emotivi „extrovertiţii”, foarte dinamici, excesiv analitici sau cu tendinţe devoţionale vor trebui să urmeze şi alte forme de YOGA pentru a-şi accelera evoluţia spirituală. KARMA YOGA şi BHAKTI YOGA armonizează foarte bine tendinţele trupului, mentalul şi emoţiile, ajutându-ne totodată să ne controlăm experienţele senzoriale. Dacă mentalul unui aspirant YOGA prezintă în mod preponderent tendinţe TAMAS-ice sau RAJAS-ice, el are stringent nevoie de o modalitate de expresie (manifestare) corespunzătoare; altfel, în timpul practicii meditaţiei, mentalul său va fi rebel, neastâmpărat, agitat (în cazul celui preponderent RAJAS-ic) sau amorf, inert şi somnolent, în cazul celui preponderent TAMAS-ic. Dacă vom practica în mod consecvent PRANAYAMA în postura SIDDHASANA vom ajunge până la urmă la un stadiu în care cele 2 forţe subtile PRANA-ice APANA (-) şi PRANA (+) se întâlnesc, fuzionează şi sunt sublimate în energii spirituale, iar tendinţele alterne, polare, ale lui IDA (-) şi PINGALA (+) fuzionează la rândul lor în mod armonios în AJNA CHAKRA. În acel moment privilegiat, mentalul se unifică iar suflul subtil se opreşte (SUSPENDĂ) spontan. Astfel, în lumina celor prezentate aici trebuie să înţelegem că experienţele lăuntrice superioare, spirituale se nasc dintr-o combinaţie armonioasă de elemente diverse şi nu doar prin realizarea MECANICĂ (fără o adecvată participare mentală şi psihică) numai a unei ASANA sau printr-o oprire forţată a suflului. Referitor la starea ce poate surveni în timpul execuţiei lui SIDDHASANA, yoghinul SVATMARANA, tot în HATHA YOGA PRADIPIKA, în capitolul I, SUTRA 42 spune: "Practicând cu asiduitate SIDDHASANA cele 3 BANDHA-e se manifestă şi sunt executate spontan". Cele 3 BANDHA-e indicate aici sunt: MULA BANDHA, UDDIYANA BANDHA şi JALANDHARA BANDHA. Ştim că aceste BANDHA-e sunt modalităţi yoghine specifice pentru a acumula şi focaliza o cât mai mare cantitate de energie subtilă PRANA-ică.

De fapt, atunci când PRANA este trezită, corpul fizic se orientează spontan, în mod natural către realizarea diferitelor MUDRA-e, BANDHA-e şi tehnici de PRANAYAMA care uneori pot chiar să fie complet necunoscute de cel care le practică fără să-şi dea seama. Au existat şi există unele sisteme YOGA care insistă foarte mult asupra trezirii şi manifestării acestor mişcări spontane ce apar de la sine în respectivele practici şi fac astfel ca nivelul energiilor subtile PRANA-ice să capete în fiinţa practicantului o intensitate foarte mare. În concluzie, putem spune că SIDDHASANA este o postură fără egal în practica YOGA, căreia yoghinii iniţiaţi îi conferă o valoare inestimabilă şi pe care însuşi SHIVA, modelul divin care a revelat omenirii practica veritabilă YOGA, o situează ca fiind prima dintre cele 8400000 de ASANA-e existente în HATHA YOGA. = SFÂRŞIT =

AN V C 33 INFORMAŢII SECRETE PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE TEHNICA SPECIALĂ SECRETĂ DE DETERMINARE A TATTVAEI PREDOMINANTE PRIN VIZUALIZAREA CURENTULUI SUBTIL COLORAT. COSMIC CORESPONDENT RESPECTIVEI TATTVA-E: SHANMUKHI MUDRA (continuare la cursul nr. 32 An V) Această tehnică necesită câteva luni de practică consecventă până când culorile specifice ale TATTVA-elor încep să apară foarte clare. Este evident că, pentru cei care deja s-au antrenat sistematic în exersarea cu curenţii subtili coloraţi, timpul necesar pentru a atinge succesul în această MUDRA este considerabil redus. De asemenea, atunci când culorile încep să apară, în primele faze ele pot să nu fie foarte distincte (clare), manifestându-se de la caz la caz în diverse combinaţii. În egală măsură chiar şi formele geometrice în care apar aceste culori în CIDAKASHA pot fi diverse la început. Dacă vom practica perseverent această tehnică de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, culorile vor începe să apară după cel mult 6 luni de practică neîntreruptă. Putem începe cu 5 execuţii, mărind gradat numărul la maximum 10 după 3-4 săptămâni de practică. Odată ce culorile au început să apară în mod clar şi distinct, vom avea nevoie de tot mai puţine repetări ale tehnicii pentru a le vedea, ele apărând adeseori spontan sau din ce în ce mai uşor de acum înainte. Fiecare dintre aceste culori fundamentale ale TATTVA-elor prezintă 5 uşoare variaţiuni sau nuanţe. Din această cauză, în momentul de tranziţie de la o TATTVA la alta putem vizualiza chiar o combinaţie de două sau mai multe culori. Atunci când stăpânim foarte bine SANMUKHI MUDRA sau altfel spus atunci când rezultatele apar practic imediat încă de la prima sa execuţie vom fi în măsură să precizăm mereu, instantaneu TATTVA predominantă fără a mai fi nevoie să mai realizăm MUDRA, ci doar închizând ochii şi interiorizându-ne atenţia astfel încât aceasta să fie perfect concentrată în spaţiul mintal subtil CIDAKASHA. Chiar şi la această fază, SANMUKHI MUDRA ne va rămâne însă ca o tehnică de o valoare uriaşă care aşa cum am arătat

anterior permite chiar atingerea spontană şi imediată de iluminare. Influenţa subtilă a TATTVA-elor asupra vieţii cotidiene În general, PRITHIVI TATTVA indică tot ceea ce ţine de prosperitate şi rezultate stabile pe termen lung. În consecinţă, atunci când PRITHIVI TATTVA predomină, este momentul propice pentru acţiuni permanente, stabile şi liniştite care nu implică totuşi o activitate fizică foarte intensă (Spre exemplu: planificarea şi începerea construcţiei unei case). Tot în timpul predominanţei lui PRITHIVI TATTVA, mintea este în mod natural mai înclinată către aspectele materiale şi prin urmare atunci ne putem implica mult mai eficient în astfel de aspecte. APAS TATTVA indică rezultate imediate, dar cu toate acestea de cele mai multe ori acestea sunt ceva (puţin) mai reduse decât fuseseră prevăzute la început; de asemenea, rezultatele în această situaţie nu sunt permanente iar starea de fapt şi mersul lucrurilor se vor putea modifica brusc după un anumit timp. Când APAS TATTVA predomină, este bine să începem (sau cu alte cuvinte să fim angrenaţi în) acţiuni calme care eventual implică mişcare. Mintea are atunci spontan tendinţa să fie preocupată de gânduri referitoare atât la propria noastră persoană cât şi la corpul fizic. TEJAS TATTVA produce de regulă rezultate neplăcute. Dacă planificăm de exemplu o anumită activitate ţinând de planul material în timpul lui TEJAS TATTVA, este foarte puţin probabil ca ea să fie încununată de succes ori să ne reuşească. TEJAS TATTVA are un caracter mai curând distructiv pentru astfel de acţiuni. Pe de altă parte, SHIVA SVARODAYA recomandă în mod ferm să fim foarte atenţi şi să nu cumva să facem rău cuiva ori să greşim şi să începem în această perioadă să formulăm (manifestăm) anumite obiecţii, proteste sau nemulţumiri, deoarece toate aceste lucruri ne-ar putea cauza mari neplăceri ce vor apare aproape ineluctabil în viitorul apropiat VAYU TATTVA aproape ca şi TEJAS TATTVA poate să indice că toate planurile noastre sau acţiunile angrenate în domeniul material vor fi în marea lor majoritate sortite eşecului. VAYU TATTVA indică de asemenea situaţie foarte instabilă, însă dacă ATUNCI reuşim să ne păstrăm echilibrul interior pe perioada acestei TATTVA-e. lucrurile pot totuşi să meargă. În timpul predominanţei lui AKASHA TATTVA este cel mai bine să realizăm activităţi spirituale de orice natură deoarece atunci putem atinge (experimenta) cu cea mai mare uşurinţă trăiri mentale şi spirituale minunate. Tot atunci putem conştientiza sublime start de trezire interioară. Însă, în ceea ce priveşte aspectele materiale, nu putem spera nici un profit sau câştig din aproape toate acţiunile începute în timpul predominanţei acestei TATTVA. Ca un element de ordin general, este bine să reţinem că: - PRITHIVI şi APAS sunt în general foarte favorabile atât în IDA NADI cât şi în PINGAIA NADI; - TEJAS TATTVA şi VAYU TATTVA în IDA NADI semnifică rezultate mediocre, însă, în PINGALA NADI ele sunt distructive; - AKASHA TATTVA este aproape totdeauna benefică numai pentru activităţi spirituale şi elevat mentale. SHIVA SVARODAYA arată mai departe că situaţia ideală este ca PRITHIVI să predomine în timpul lui SURYA SVARA (+) iar APAS pe durata lui CHANDRA SVARA (-). Ace asta asigură aproape totdeauna un bun echilibru lăuntric, forţă, armonie în viaţă şi succes deplin în majoritatea problemelor vieţii cotidiene. (Pentru aprofundarea acestor aspecte foarte secrete expuse aici succint recomandăm studierea cu multă atenţie, fie de mai multe ori, a textului propriu-zis al lui SHIVA SVARODAYA, care va fi prezentat şi tradus pentru prima oară la noi. În versiunea integrală şi perfect accesibilă.

TATTVA +ele şi planificarea familială Utilizând inteligent ştiinţa secretă a TATTVA-elor putem şti şi ce tipologie şi caracteristici va avea copilul pe care dorim să-l concepem, aceste aspecte fiind determinate de TATTVA activă în momentul concepţiei. Astfel concepţia în timpul predominanţei lui PRITHIVI TATTVA va produce de regulă un băiat, care în plus va fi înzestrat cu o bună situaţie financiară şi materială. APAS va face în general să se nască (încarneze) o fată care va fi de asemenea prosperă. Atunci când TEJAS TATTVA se manifestă prin PINGALI NADI, nu este deloc un timp ideal pentru concepţie, deoarece la scurt timp după naştere fătului sau copilului poate să-i apară ceva foarte neplăcut. Dacă TEJAS TATTVA circula prin IDA NADI, acest efect cu atât mai mult diminuat. Nici VAYU TATTVA nu este o TATTVA favorabilă concepţiei, deoarece atunci copilul va cauza părinţilor săi multe probleme. Perioada de predominanţă a lui AKASHA este categoric considerată neadecvată, ea indicând întrerupere de sarcină sau alte lucruri (aspecte) similare. În situaţia în care părinţii sunt yoghini avansaţi care practică cu succes continenţa sexuală şi care totuşi doresc să aibă un copil. AKASHA TATTVA poate să favorizeze concepţia unui copil cu un înalt nivel spiritual care în plus se poate încarna cu KUNDALINI SHAKTI deja trezit. =VA URMA = AYURVEDA (continuare la cursul nr. 31 AN V) În urma unei atente analize s-a putut constata că cele trei DOSHA-e: KAPHA DOSHA, PITTA DOSHA şi VATA DOSHA sunt responsabile pentru activitatea şi reglarea tuturor proceselor fiziologice ale corpului fizic. Atunci când sunt în armonie acestea sunt numite DHATU-uri; când se dezechilibrează ele sunt numite DOSHA-e, iar atunci când află într-un dezechilibru extrem (foarte mare) ele sunt numite MALA-uri (Din aspiraţia către claritate cât şi pentru a respecta o anumită consecvenţă ele sunt numite în general DOSHA-e). Prin echilibrarea celor trei DOSHA-e, medicina AYURVEDA este fără îndoială capabilă nu numai să vindece pacientul ci şi să rafineze totodată fiziologia individuală netezind astfel drumul către o evoluţie globală mai rapidă, care face posibilă iluminarea şi, în final permite atingerea stării de nemurire spirituală. Teoria TRIDOSHA permite oricărui practician sănătos al sistemului ayurveda să trateze fiecare individ ca fiind unic. Chiar dacă la prima vedere două persoane se plâng de aceleaşi simptome, un medic ayurvedist priceput le va privi totuşi în mod individual şi cel mai adesea le va trata în mod diferit. În această direcţie chiar se spune că doctorul ayurvedist va trebui să trateze o persoană în care predomină Vata Dosha întocmai ca pe un prieten, pe cea în care predomină Pitta Dosha întocmai ea pe un iubit. Iar pe cea în care predomină Kapha Dosha întocmai ca pe un duşman. Această afimaţie aparent paradoxală urmăreşte de fapt să sugereze în mod plastic că primul tip (Vata Dosha) poate fi îndreptat cu uşurinţă către sănătate, că al doilea tip (Pitta Dosha) are nevoie de multă susţinere în procesul vindecării şi că al treilea lip (Kapha Dosha) trebuie convins cu fermitate fiind (imediat după aceea) constrâns într-o anumită măsură să urmeze cu consecvenţă indicaţiile care îi sunt date pentru a se vindeca. În momentul concepţiei, toate cele trei DOSHA-e sunt prezente în fiecare individ. DOSHA predominantă (KAPHA, PITTA sau VATA) formează după aceea partea majoră a constituţiei încă de la naştere, iar celelalte două DOSHA-e ajută de asemenea într-o anumită măsură la formarea fiziologiei. Chiar dacă una dintre aceste DOSHA-e va predomina, celelalte două vor fi simultan prezentate într-o anumită proporţie în constituţia fizică.

Luând în consideraţie toate aceste aspecte realizăm că elementul caracteristic al tratamentului AYURVEDIC este natura sa universală. Nu există şi nu va exista nici în teorie şi nici în practică o manifestare fizică care să nu poată fi integrată perfect de către teoria TRIDOSHA înglobând în mod armonios toate aspectele datelor senzoriale, teoria TRIDOSHA revelează existenta a trei tipuri fundamentale de procese care sunt în mod fundamental responsabile pentru sănătatea umană. SUSUHRUTA SAMHITA, un tratat faimos cu privire la medicina AYURVEDA, numeşte procesul specific, global de activare energetică VATA. Activitatea specifică de producere a căldurii, luminii, energiei, digestiei şi transformării este numită PITTA. Acel proces specific care manifestă stabilitatea, soliditatea şi inerţia este numit KAPHA. Termenul VATA provine de la rădăcina sanscrită „VA” care înseamnă „a mişca”; termenul PITTA provine de la cuvântul sanscrit „TAP” care înseamnă a produce căldură; iar termenul KAPHA previne de la cuvântul sanscrit „SHLISH” care înseamnă "a uni", "a îmbrăţişa", "a adera". DOSHA-ele se manifestă într-o triplicitate la fel ca şi în cazul GUNA-elor. Cele trei DOSHA-e acţionează într-o continuă armonie dinamică pentru a menţine sănătatea în corp. Ele pătrund pretutindeni în corp şi fără o prevenire adecvată, acţiunea lor cauzează în mod inevitabil acumularea impurităţilor. Într-o perioadă de 24 de ore, cele trei DOSHA-e predomina pe rând. Aerul (VATA) se manifestă preponderent după-amiaza, focul (PITTA) se manifestă preponderent la amiază, iar apa (KAPHA) se manifestă preponderent dimineaţa. Acest ciclu se repetă de asemenea seara, noaptea şi în timpul orelor de dinaintea răsăritului (aceste perioade corespunzând deci preponderenţei lui KAPHA, PITTA şi respectiv VATA). DOSHA-ele sunt răspândite în întregul corp. VATA predomină însă în zona de sub ombilic, PITTA predomină în zona dintre ombilic şi inimă, iar KAPHA predomină în zona de deasupra inimii. Fiecare dintre cele trei DOSHA-e reprezintă o caracteristică a forţei vieţii şi totodată este „cale” de manifestare a legilor naturii. Deşi cuvântul sanscrit VATA se traduce AD LITERAM prin "aer", definiţia corectă în limba română a termenului VATA DOSHA este "proces de mişcare sau activare energetică" Despre KAPHA DOSHA şi PITTA DOSHA se spune adesea că sunt lipsite de mişcare şi că ele au neapărat nevoie de VATA DOSHA pentru a deveni active. La fel cum aerul este uscat, VATA DOSHA la rândul său este uscată, rece, aspră şi mişcătoare, la nivelul corpului VATA DOSHA poate fi considerată ca fiind forţa nervoasă. Termenul PITA DOSHA semnifică forţa care încălzeşte, luminează, face cu putinţă procesele metabolice şi transformă. În corp, PITTA DOSHA este responsabilă de digestie şi metabolism KAPHA DOSHA a fost numită deloc întâmplător constituentul primordial al fiinţei umane care face să se manifeste aceea caracteristică de „sănătate inertă”. Ea este numită astfel deoarece forţa sa se manifestă mai ales în reacţiile instinctuale, în rezistenţa corporală, creştere, lubrifiere a încheieturilor, curaj, milă, forţă (înzestrare) potenţială şi coeziune a ţesuturilor corporale. KAPHA DOSHA este rece, unsuroasă şi grea. PITTA DOSHA este fierbinte, fluidă şi pătrunzătoare; VATA DOSHA este rece, uşoară şi uscată. Eterna întrepătrundere a acestor trei aspecte ce se manifestă totodată ca forţe dă naştere tuturor tipurilor de funcţii biologice şi fiziologice. O analiză sumară a celor trei tipuri constituţionale de bază arată că ele sunt distincte şi, cu o anumită exersare (practică) ele vor fi uşor de identificat. Chestionarul simplu care urmează se referă la TRIDOSHA-e şi el ne va permite să identificăm propriul nostru tip corporal sau PRAKRITI (constituţia noastră AYURVEDICĂ) în conformitate cu teoria TRIDOSHA

CHESTIONARUL (TESTUL) REFERITOR LA TRIDOSHA Instrucţiuni prealabile 1. Pentru fiecare categorie (I-2R) a testului este obligatoriu necesar să selectăm acea descriere care aproximează cel mai bine constituţia noastră individuală, care poate să corespundă fie lui: KAPHA (tipul apă); PITTA (tipul foc); VATA (tipul aer). După ce ne vom analiza cu o MAXIMĂ LUCIDITATE şi DETAŞARE vom bifa ce ni se potriveşte şi ne caracterizează cât mai bine) în căsuţa corespondentă. Spre exemplu, dacă răspunsul nostru la prima întrebare este endomorf, vom bifa atunci căsuţa 1 de pe coloana K. 2. După ce am terminat de răspuns cât mai detaşat şi obiectiv la toate cele 25 de întrebări, adunăm în final numărul de bifări pentru fiecare categorie şi apoi scriem suma în căsuţele existente pentru totalul parţial. 3. Pentru a obţine rata procentajului celor trei elemente în constituţia noastră individuală înmulţim după aceea numărul de răspunsuri din fiecare căsuţă de total parţial cu 4. Dacă am răspuns la toate cele 25 de întrebări, cele trei procentaje adunate vor trebui să dea suma 100. Astfel, cele trei procente ne dau o imagine aproximativă a tipului nostru constituţional aşa cum a fost el determinat în momentul concepţiei. 4. Concluzie: de obicei una dintre cele trei elemente va predomina sau, cu alte cuvinte, va reprezenta un procentaj mai mare din total. În medicina AYURVEDA această PREDOMINANŢĂ este considerată tipul constituţional de care totdeauna se ţine seamă în diagnosticul şi tratamentul individului (pacientului). CARACTERISTICI CONSTITUŢIONALE 1. CORP (FORMĂ)

K KAPHA

P

PITTA

V VATA

Endomorf: umeri/şolduri largi GREU

Mezomorf: talie medie

Ectomorf: umeri/ şolduri înguste

Nici prea slab dar nici prea corpolent

Zvelt, slăbuţ

3. REZISTENŢĂ PUTERE 4. STRUCTURA SPECIFICĂ A PIELII

BUNĂ

Moderată

Mică

Palidă, uleioasă, albă, umedă

Uscată, aspră, rece, închisă la culoare

5. ÎMBĂTRÂNIREA PIELII

Netedă cu riduri puţine

6. LUBRIFIEREA PĂRULUI 7. CULOAREA PĂRULUI

Gras

Moale, uleioasă, plăcută, roz, delicată, roşie, brună. Pistrui, alunite, pigmentare Normal

Castaniu: castaniu închis, blond închis

Castaniu deschis, roşu, blond

Castaniu închis, negru

2. GREUTATE

Uscată, flască, crăpată Slab (uscat)

deschis Ondulat, fin

8. STRUCTURA SPECIFICĂ A PĂRULUI 9. DIGESTIA / FOAMEA

Drept, gros Moderată, fără foame excesivă

Foame acută

10. DINŢII

Mari, albi rezistenţi în timp Mari, albaştri sau maronii

Gălbui, de dimensiuni medii Verzi, gri, căprui

Bună dar înceată Ciclică, nefrecventă, slabă Evită exerciţiile (activităţile fizice), letargie

Moderată

11. OCHII

12. ELIMINAREA 13. DORINŢA SEXUALĂ 14. ACTIVITATE FIZICĂ

Moderată, armonioasă

Creţ Dieta şi digestie neregulată sau grea care este şi rămâne dificilă sau se menţine slabă Strâmbi, mari, ieşind în afară Mici, negri

Tendinţă spre constipaţie Frecventă, intensă

Îi plac exerciţiile (activităţile fizice) regulate Inteligent, agresiv

Neliniştit. neastâmpărat, activ

15. ACTIVITATE MENTALĂ

Calm, ferm

Neliniştit, activ

16. VOCE/ VORBIRE

De tonalităţi medii, ascuţită, ţipătoare Dulce, uşor, fierbinte, amare, astringente

Înaltă, plângăcioasă, tremurată, disonantă

17. GUSTURI ŞI ALIMENTE PREFERATE

Armonioasă, gravă, melodioasă, lentă, onotonă Uscat, fără grăsime, uşor dulci, picante

18.SOMN

Uşor, adânc

Scurt, insomnie

19.MEMORIE

Memorie excelentă de

Mediu, sonor (cu sforăituri) Memorie bună, medie,

Dulce, uleioase, grele, sărate

Memorie slabă, de scurtă durată

lungă durată 20.ATITUDINI FINANCIARE

Economiseşte cu regularitate banii

21. REACŢII EMOŢIONALE LA STRES

Indiferenţă, complacere, retragere

22. VISE FRECVENTE

Apă, râu, ocean, lac, erotice

23. PREDISPOZIŢII MENTALE

Stabil/ logic

24. PULSUL, RADIAL ÎN STAREDE REPAUSCARACTERISTICI (AUTODIAGNOSTIC) 25. PULSUL, RADIALNUMĂR DE BĂTĂI PE MINUT (AUTODIAGNOSTIC) TOTAL PARŢIAL

Încet, se mişcă precum o lebădă

60-70 bătăi pe minut

dar nu de lungă durată Economiseşt e dar cheltuieşte pe lucruri (obiecte) de lux Mânie, gelozie

Cheltuieşte rapid pe te miri ce banii

Teamă, anxietate

Luptă, foc, mânie, violenţă, război Tendinţă de a judeca / artistic Moderat, sare întocmai ca o broască

Care fac să apară teamă, zbor, alergări, sărituri

70-80 bătăi pe minut

80-100 bătăi pe minut

Tendinţă de a întreba (teoretician) Pătrunzător, alunecă întocmai ca un şarpe

TOTAL PARŢIAL (K) X 4 =…………….% TOTAL PARŢIAL (P) X 4 =……………..% TOTAL PARŢIAL (V) X 4 =…………….% TOTALUL FINAL….(exprimat ca procentaj) TOTALUL FINAL este suma totalelor parţiale şi el va trebui ÎN MOD NECESAR să fie egal cu 100 (100% exprimat ca procentaj) dacă răspundem în funcţie de caracteristicile cu care ne identificăm la toate cele 25 de întrebări. Bazându-ne în final pe totalul parţial cel mai mare, putem spune că tipul nostru corporal (PREDOMINANT) este: - tipul KAPHA (cel mai mare total parţial - K); - tipul PITTA (cel mai mare total parţial - P); - tipul VATA (cel mai mare total parţial - V). = VA URMA =

AN V C 34

AYURVEDA (continuare la cursul nr. 33 AN V) Fiecare tip constituţional manifestă toate cele trei calităţi DOSHA într-o anumită măsură. În momentul concepţiei, constituţia noastră fizică reflectă o combinaţie unică a TRIDOSHA-elor. Conform textelor AYURVRDICE tradiţionale, proprietăţile tipului KAPHA sunt: palid, rece, neted, parcă lustruit (la piele); moale, măreţ şi încet; totodată dulce, delicat şi alunecos. Acest tip constituţional are în general pielea moale, netedă, uleioasă şi fină. Corpul său este musculos, cu multă carne şi simetric. Fiinţa umană care prezintă tipul constituţional KAPHA se bucură mult de gustul dulce şi, deoarece KAPHA este rece în acţiune, tipul KAPHA preferă alimentele care sunt fierbinţi atât ca temperatură cât şi din punctul de vedere al condimentării. Persoanele care sunt incluse în tipul KAPHA vor trebui să evite mâncărurile grase şi uleiurile, precum şi produsele lactate. Persoanele KAPHA se enervează greu, dar şi uită greu. Proprietăţile caracteristice tipului VATA sunt, cu câteva excepţii, opuse celor tipului KAPHA. Persoana VATA tinde să acţioneze şi să reacţioneze mult mai rapid. Mişcarea este caracteristică persoanei VATA. Fizicul este uscat, uşor, mobil, rece şi tare, iar corpul este zvelt. Constituţia este uscată datorită predominanţei aerului. Din punct de vedere al personalităţii ea este rapidă în toate lucrurile: când iubeşte, când uită, digeră şi se mişcă. Adesea un exces de VATA sau aer este asociat cu nervozitatea şi cu perturbările neurologice. Acest tip constituţional va trebui să evite orice medicament şi să folosească dieta şi alte mijloace naturale pentru a dobândi un maxim de sănătate şi longevitate. În constituţia tipului PITTA predomină elementul foc. Având adesea un temperament artistic, acest tip corporal tinde să gândească în mod creator. Persoanele în care predomină elementul foc au o structură armonioasă - nu sunt nici scunde nici înalte, nici grase nici slabe. Caracteristicile lui PITTA sunt fierbinte şi uşor uleios. Acest tip constituţional are adesea probleme cu căderea părului sau încărunţire prematură. Pistruile, aluniţele şi alte perturbări ale pielii sunt de asemenea asociate cu un exces al lui PITTA DOSHA. Cele trei tipuri constituţionale sunt parţial recunoscute în America, drept tipurile fiziologice, denumite de psihologul american William Sheldon endomorf, mezomorf şi ectomorf. Totuşi, AYURVEDA prezintă niveluri de clasificare mai profunde şi mai complexe decât sistemul lui SHELDON. Cheia sănătăţii şi a longevităţii este, în lumina sistemului AYURVEDA o echilibrare deplină şi constantă a DOSHA-elor în conformitate cu tipul constituţional individual. Schema constituţională a tuturor oamenilor conţine, în anumite proporţii, toate DOSHA-ele. Conform teoriei AYURVEDA cele şase gusturi care se găsesc în orice aliment, au de asemenea un efect semnificativ asupra echilibrării DOSHA-elor. Majoritatea alimentelor au o diversitate de gusturi, dar unul sau două predomină. Gusturile dulce, acru, sărat, picant, amar şi astringent afectează în mod diferii DOSHA-ele echilibrându-le sau agravându-le de la caz la caz în funcţie de tipul constituţional. În continuare oferim o listă de alimente uzuale împreună cu gustul lor şi expunem totodată felul în care gustul afectează DOSHA-ele. Sunt incluse totodată unele sugestii de dietă pentru cele trei tipuri constituţionale: VATA, PITTA şi KAPHA. Aceste diete sunt doar sugestii cu caracter general, ele trebuind (MAI ALES în caz de boală) să fie modificate în funcţie de fiecare individ. Multe persoane au tipuri constituţionale care nu sunt 100% VATA, PITTA sau

KAPHA, ci ele prezintă de obicei anumite proporţii (ce diferă de la om la om) din celelalte caracteristici. GUSTURILE ÎN ALIMENTE ŞI EFECTUL LOR ASUPRA DOSHA-ELOR CELE 6 GUSTURI DULCE

ALIMENTE UZUALE CE CONŢIN ACESTE GUSTURI

SĂRAT ACRU AMAR PICANT ASTRINGENT

sare şi mâncăruri excesiv sărate lămâie, alte citrice, iaurt, brânzeturi, oţet, lapte acru (bătut), chefir cafea, spanac şi alte vegetale cu frunze verzi, turmeric piper negru, ghimbir, chimion, chili, mâncăruri condimentate fasole, unele vegetale verzi

zahăr, îngheţată, lapte, GHEE (unt albit), unt, orez, grâu, struguri, cireşe

Cum afectează DOSHA-ele unele gusturi combinate Dulce, acru, sărat - măresc KAPHA, fac sa scadă VATA. Picant, amar, astringent - măresc VATA, fac să scadă KAPHA. Picant, acru, sărat - măresc PITTA. Dulce, amar, astringent - fac să scadă PITTA. Caracteristicile alimentelor pot fi clasificate şi în felul următor: 1. Alimente greoaie, uleioase (sau umede). 2. Alimente uşoare sau uscate. 3. Alimente fierbinţi sau reci (ca temperatură). Exemple de alimente care au asemenea calităţi: - greu/uleios – lapte, unt, GHEE (unt albit), alimente grase, produse din grâu, uleiuri, brânză, iaurt, îngheţată, alune, banane, orez, fructe uscate; - uşor/ uscat – cereale, mei, fasole, ovăz, orz; - fierbinte sau rece - orice aliment sau băutură. Alimentele grele/ uleioase – măresc KAPHA, fac să scadă VATA. Alimentele uşoare/ uscate - măresc VATA, fac să scadă KAPHA. Alimentele fierbinţi - măresc PITTA. Alimentele reci - fac să scadă PITTA. Deoarece în mod curent, prin intermediul dietei, echilibrul DOSHA-elor poate fi afectat foarte mult. se recomandă ca, atunci când mâncăm atmosfera înconjurătoare să fie liniştită iar alimentele să fie echilibrate pentru a include toate cele şase gusturi. Băuturile (şi alimentele) foarte reci sau îngheţata pot afecta în mod negativ digestia şi de aceea ele trebuie să fie evitate. Trebuie să mâncăm doar atunci când masa anterioară a fost complet digerată şi este de asemenea indicat să ne odihnim după masă. În timpul mesei poate fi consumată o cantitate mică de lichid, cu excepţia laptelui, laptele poate fi băut fără altceva sau poate fi asociat cu alimente dulci sau cu cereale. Nu se recomandă să se bea cantităţi mari de lichid înainte, în timpul şi imediat după masă. În AYURVEDA nu se recomandă (sunt contraindicate) anumite combinaţii de alimente. De exemplu, trebuie evitată combinaţia de GHEE (unt albit) sau unt obişnuit şi miere în proporţii egale. Este de asemenea interzisă mierea gătită (fiartă, prăjită, încălzită) fie şi în cea mai

minusculă cantitate. Combinaţia peşte cu lapte, miere, ridichi sau cereale încolţite nu este deloc recomandată şi de asemenea sunt interzise combinaţiile gen lapte cu ridichi, usturoi sau lichior (băuturile alcoolice sunt total neindicate în cazul yoghinilor). DOSHA-urile tind să fie dominante sau cu alte cuvinte sunt agravate fiecare în sezonul propriu. Sezonul KAPHA începe în general la începutul primăverii (martie până în iunie), sezonul PITTA începe vara (din iulie până în octombrie), iar sezonul VATA este toamna şi iarna (din noiembrie până în februarie). Anumiţi ayurvedişti consideră totuşi că iarna este sezonul KAPHA iar primăvara se manifestă KAPHA şi PITTA combinate. Ca o regulă generală, AYURVEDA sugerează că alimentele trebuie consumate ţinând cont de anotimp, pentru a contrabalansa astfel efectul sezonier al DOSHA-elor. Vorbind la modul foarte general aceasta înseamnă că iarna când se agravează (predomină) VATA trebuie consumate mai puţine alimente care măresc VATA, vara mai puţine alimente care măresc PITTA, primăvara mai puţine alimente care măresc KAPHA. Dieta sugerată pentru VATA DOSHA Acest tip constituţional va trebui să mănânce dimineaţa şi el trebuie să aibă mese mici şi uşoare pe întreaga durata a zilei. Persoanele VATA vor trebui să evite alimentele uscate sau amare. Alimentele dulci şi fierbinţi sunt bune pentru ele. Toate produsele lactate sunt recomandate: există ierburi (plante medicinale) AYURVEDICE care elimină alergiile la lapte. Persoanele VATA au nevoie să adauge mai multe alimente uleioase şi dulci, sau alimente cu gust sărat şi acru, în dieta lor. El vor trebui sa bea apă călduţă sau fierbinte, să folosească condimente cum ar fi: scorţişoară, nucşoara, chimion, ghimber, sare, căţei de usturoi, muştar şi lemn dulce. Nucile, alunele şi untul de alune şi arahide sunt de asemenea recomandate pentru ele. VEGETALE cartofi cartofi dulci morcovi sfeclă sparanghel ceapă varză roşie vegetale gătite

FRUCTE struguri avocado piersici cireşe prune mango papaia smochine pepeni galbeni zmeură căpşuni mure ananas banane portocale

LACTATE toate

CEREALE grâu cereale tari orez maroniu orez basmati

PROTEINE ouă (prăjite)

Cei care sunt tipul VATA este bine să evite consumul frecvent al alimentelor sugerate în regimurile pentru tipul KAPHA şi PITTA. Notă: VATA DOSHA este în general agravată toamna şi iarna. Tocmai de aceea trebuie să fie consumate cantităţi mai mari de lapte călduţ, apă caldă, alimente uleioase în timpul toamnei şi iernii. Dieta sugerată pentru PITTA DOSHA

Tipul constituţional PITTA va trebui să mănânce de dimineaţă, de preferat cereale fructe şi câteva produse lactate. Acest tip corporal va trebui să evite sistematic ardeiul iute, gălbenuşul de ou, nucile, mierea, condimentele tari şi băuturile fierbinţi. În cazuri de indigestie îi este recomandat sucul de lămâie cu apă, care este pentru el o băutură profund răcoritoare. Tipul PITTA va trebui să consume alimente şi lichide reci cu gust dulce, amar şi astringent. El va evita mierea şi alimentele cu gust acru cum ar fi: iaurtul, muştarul şi brânza învechită. Se vor evita de asemenea în cazul său condimentele cu excepţia scorţişoarei, lămâii, coriandrului, nucşoarei şi a piperului negru. Alimente recomandate VEGETALE sparanghel varză de iarnă cartofi castraveţi dovlecel de vară broccoli-conopidă italiană conopidă germeni de grâu lăptuci ţelină vegetale cu fructe

FRUCTE cireşe struguri verzi prune pepeni dulci (copţi) ananas natural (copt, dar nu în cuptor) pere smochine nuci de cocos mango

LACTATE unt lapte GHEE (unt albit)

CEREALE grâu orez basmati orz

PROTEINE soia şi produse din soia

Cei care sunt incluşi în tipul PITTA este bine să evite consumul frecvent al alimentelor sugerate în regimurile pentru tipul KAPHA şi VATA. este NOTĂ: PITTA DOSHA este agravată vara: tocmai de aceea, în această perioadă este indicat să se consume cantităţi mai mari de alimente şi băuturi răcoritoare. Dieta sugerată pentru KAPHA DOSHA Acest tip corporal va trebui să nu mănânce cel puţin până la ora 10 dimineaţa. El va evita în mod strict zahărul, grăsimile, cerealele, produsele lactate, sarea şi va adăuga la dietă cât mai multe alimente mai uşoare şi mai uscate. Tipul KAPHA nu va trebui să mănânce după apusul soarelui mai ales alimentele umede cum ar fi pepenele sau îngheţata. Masa sa de seară va fi mai uşoară şi mai uscată decât cea de prânz care va trebui sa fie cea mai bogată masă din timpul zilei. Cei cu constituţie KAPHA trebuie să evite sistematic băuturile reci şi îngheţată pe care le vor înlocui cu băuturi calde. Ei nu vor consuma cantităţi mari de mâncare şi vor evita abuzul de alimente cu gust dulce, sărat şi acru. Pentru persoanele KAPHA sănătoase este recomandat un post de 1-2 zile pe săptămână ca o modalitate de control a greutăţii şi pentru menţinerea nealterată a sănătăţii. Alimente recomandate VEGETALE FRUCTE CEREALE vegetale crude/salate mere secară dovlecel pere porumb

PROTEINE ouă (nu prăjite sau ochiuri)

ceapă cartofi morcovi conopidă bame (HIBISCUS ESCULENTUS) anghinare sparanghel lăptuci sfeclă varză de iarnă germeni de grâu ardei iute ridichi piper verde spanac ţelină conopidă italiană

afine kiwi persimmons (specie de prună) rodii

orz mămăligă hrişcă orez (cantităţi mici) mei fasole

Cei care sunt tipul KAPHA este bine să evite consumul frecvent al alimentelor sugerate în regimurile pentru tipul VATA şi PITTA NOTĂ: KAPHA este agravată primăvara. În această perioadă este bine să se micşoreze conţinutul unei mese şi vom consuma mai multe alimente fără grăsime şi cu multe fibre. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Din punct de vedere nutritiv, demersul AYURVEDIC acţionează prin proceduri specifice în vederea prevenirii acumulărilor de impurităţi corporale DOSHA-e atât printr-o corespunzătoare cât şi prin suplimente constând din plante pentru fiecare tip corporal individual. AYURVEDA urmăreşte crearea şi menţinerea nealterată a echilibrului prin recomandări amănunţite referitoare, la nutriţie precum şi prin proceduri zilnice ori sezoniere şi de asemenea prin igienă personală. Cea mai importantă modalitate AYURVEDICĂ de integrare a unei igiene mentale este practica zilnică a meditaţiei şi a tehnicilor YOGA. Medicul AYURVEDIST, atunci când analizează un individ vede global întreaga fiinţa împreună cu SINELE nemuritor al acestuia. Acest mod de a proceda (în cazul unei consultaţii medicale) este foarte diferit faţă de concepţia occidentală. Medicul AYURVEDIST priveşte individul ca fiind într-o stare potenţială de perfect echilibru şi sănătate perfectă. AYURVEDA urmăreşte de asemenea să prevină (ROL PREVENTIV) un dezechilibru înainte ca acesta să se producă (manifestându-se ca Boală), sau dacă deja există un dezechilibru el urmăreşte să îl corecteze cât mai repede. În concepţia medicală actuală medicul îşi îndreaptă atenţia asupra bolii numai după ce aceasta s-a manifestat. Ştiinţa modernă a definit în trecut sănătatea ca fiind o „absenţă a bolii”. Conform concepţiei AYURVEDICE, starea de sănătate înseamnă mult mai mult. În AYURVEDA sănătatea este o stare de echilibru perfect la nivel fizic, psihic şi mental ce duce fiinţa umană către starea de nemurire spirituală. AYURVEDA este îndreptată mai degrabă către sănătate decât către boală. Totuşi, aici pacientul este cel care trebuie să se angreneze activ ca să-şi redobândească starea de sănătate perfectă participând plin de dăruire şi tenacitate la procesul de vindecare

NATURALĂ. AYURVRDA recunoaşte SINELE (SPIRITUL DIVIN) al fiinţei ca fiind vindecătorul primordial şi ATOTPUTERNIC (datorită legăturii sale cu DUMNEZEU) iar doctorul AYURVEDIST devine şi rămâne până la vindecarea deplină un partener indispensabil al pacientului, necesar pentru a ajuta pacientul să realizeze cât mai repede echilibrul perfect şi să-şi dezvolte un sistem imunitar invincibil. AYURVEDA revelează o intercorelare profundă şi completă între toate părţile corpului astfel încât, graţie acestei interacţiuni, fiziologia corpului POATE să funcţioneze într-un mod coerent. Coerenţa deplină (nealterată) a funcţiilor corporale va avea drept consecinţă o refacere rapidă şi integral naturală a unui sistem imunitar invincibil. Tratamentul milenar, preventiv AYURVEDIC numit PANCHAKARMA, este unul dintre cele câteva tipuri de tratamente AYURVEDICE desemnate să regenereze şi să reîntinerească atât fiziologia cât şi întregul sistem imunitar. Pe lângă PANCHAKARMA, un alt tratament clasic ce reprezintă o parte populară în sistemul AYURVEDA este suplimentul de plante naturale (nefierte, necoapte (în cuptor), neprăjite) (ingerate după ce au fost măcinate foarte fin). Aceste plante AYURVEDICE sunt unanim cunoscute la ora actuală pentru puterile lor extraordinare de reîntinerire (regenerare) şi curative. Scopul tuturor tratamentelor AYURVEDICE medicale şi cu plante este să elimine cât mai repede (PE CALE NATURALĂ) dezechilibrele fiziologice astfel încât toate procesele de digestie şi eliminare să funcţioneze perfect. Aceasta ne asigură cu anticipaţie că: 1) impurităţile de tot felul nu mai sunt produse în corp datorită unei digestii incomplete; 2) orice substanţe nepotrivite (nedorite sau toxice) care ar fi putut afecta mai devreme sau mai târziu fiziologia sunt eliminate rapid şi uşor aşa cum este necesar; 3) în procesul digestiei vor fi produse şi asimilate elemente nutritive de cea mai înaltă calitate, care vor susţine la parametrii optimi activitatea fiziologică. Într-un corp perfect sănătos, procesul normal al digestiei alimentelor trece gradat prin diferite niveluri de rafinament până când este produsă partea cea mai bună, esenţială a mâncării (RASA). Această RASA care este de fapt creată de fazele iniţiale ale digestiei este transferată apoi, împreună cu substanţele sale nutritive în sistemul limfatic şi apoi ea trece în sânge, muşchi, grăsime, oase, măduva oaselor/ ţesut nervos şi apoi către fluidele generatoare sperma şi ovulul. Produsul final al acestui proces nutritiv este, de loc întâmplător, numit OJAS. OJAS este o substanţă ultra-rafinată cunoscută în AYURVEDA sub numele de „esenţă vitală divină”. O asemenea substanţă este aproape necunoscută ştiinţei occidentale. Teoria AYURVEDICĂ a lui RASA descrie calea în care materiile nutritive merg succesiv (datorită complexelor procese de TRANSMUTAŢIE BIOLOGICĂ şi SUBLIMARE) către stadii din ce în ce mai fine de transformare şi separare în elemente nutritive şi ENERGII (care declanşează apoi în universul fiinţei umane procese de REZONANŢĂ cu energiile subtile corespondente din MACROCOSMOS) din ce în ce mai fine şi mai subtile până când ele ating un stadiu final în fiziologia umană, stadiul de OJAS, elementul nutritiv esenţial ultim. Conform sistemului AYURVEDA fluidul OJAS este produs în fiinţă în trei feluri diferite: 1) în cantităţi mici, în urma unui între u proces digestiv; 2) prin practica meditaţiei profunde (de exemplu LAYA YOGA cu o MANTRA) când aspectele subtile ale sunetului stimulează fiziologia să producă OJAS şi 3) prin transmutarea în energie a potenţialului sexual şi sublimarea armonioasă a energiei rezultante în etajele superioare ale fiinţei care se poate realiza atât prin ABSTINENŢA SEXUALĂ ACTIVĂ cât şi prin CONŢINENŢA SEXUALĂ PERFECTĂ. Pentru a se produce suficient de mult OJAS din hrană poate fi necesară o perioadă de mai mult de o lună, dar această substanţă poate fi produsă mult mai uşor atât prin meditaţii cât şi prin TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA armonioasă a potenţialului sexual (creator). În AYURVEDA, mult OJAS în fiinţă este totdeauna sinonim cu o sănătate foarte bună

(AYURVEDA explică în mod înţelept felul în care sănătatea este latentă în OJAS, precum untul este totdeauna prezent în stare latentă în lapte. În anumite traduceri ale lui CHARAKA SAMHITA, OJAS este legat de teoria chineză a CHI-ului. În bolile degenerative, OJAS-ul (sau CHI) nu mai circulă aproape deloc în corp şi este eliminat în întregime prin rinichi şi vezică. O lipsa acută de OJAS cauzează îmbătrânirea prematură şi determină degenerarea rapidă a sistemului imunitar. În cazul pierderii potenţialului sexual prin ejaculare (sau orgasm cu descărcare în cazul femeii) vlăguirea şi anemia care apar sunt legate de masivele pierderi de OJAS. Toate metodele de refacere AYURVEDICE urmăresc crearea şi păstrarea OJAS-ului şi întărirea întregului sistem imunitar prin aplicarea corectă a teoriei TRIDOSHA. Teoria TRIDOSHA din AYURVEDA reprezintă metoda AYURVEDICĂ principală de diagnostic şi tratamentul şi ea este universal aplicabilă pentru toţi oamenii din toate timpurile şi din toate ţările. = SFÂRŞIT =

AN V C 35 INFORMAŢII SECRETE PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 33 AN V) CHAYA UPASANA Una dintre cele mai speciale practici din SVARA YOGA este CHAYA UPASANA. CHAYA înseamnă în limba sanscrită „umbra”, iar UPASANA semnifică tehnică sau metoda de concentrare intensă. Această practică implică la modul esenţial concentrarea fermă a atenţiei şi privirii asupra propriei noastre umbre (CHAYA). Ca un rezultat al practicării cu succes a acestei tehnici. SVARA YOGHINUL va putea obţine informaţii precise asupra stării sale vitale, psihice şi mentale. În plus, el poate chiar să cunoască cu anticipaţie momentul morţii sale (ce va putea astfel să fie amânat de yoghinul înţelept care recurge la anumite procedee YOGA secrete de compensare sau anihilare a rezonanţelor KARMA-ice negative care în mod normal dacă el nu ar fi intervenit ferm, modificându-şi astfel destinul - l-ar fi condus în mod ireversibil către părăsirea planului fizic). CHAYA UPASANA este în fond o tehnică simplă dar foarte specială de intensă concentrare mentală (DHARANA), având o extraordinară putere de transformare benefică asupra mentalului nostru. Astfel, în timpul realizării cu succes a acestei tehnici, putem intra spontan în starea de meditaţie profundă (DHYANA) sau chiar într-o anumită formă de extaz divin (SAMADHI). CHAYA UPASANA reprezintă astfel o modalitate sigură de dobândire a cunoaşterii lui ATMAN (ATMA-ANUBHUTI) şi tocmai de aceea ea a fost dintotdeauna păstrată secretă întrucât eficienţa sa este dată de faptul de a fi practicată riguros, sub supravegherea directă a unui ghid spiritual competent (GURU).

Momentul cel mai propice de practică al acestui procedeu este, după SHIVA SVARODAYA, dimineaţa între orele 7 şi 8, însă aceste ore trebuie considerate în strânsă legătură cu răsăritul Soarelui. Astfel, putem reţine ca o regulă de bază că este cel mai bine să practicăm CHAYA UPASANA la aproximativ o oră - o oră şi jumătate după răsăritul Soarelui (care se poate calcula cu precizie pentru locul în care ne aflăm folosind, de exemplu, Anuarul Astronomic pentru anul în curs). Este important ca Soarele sa nu fie prea arzător în momentul ales pentru practică iar cerul să nu fie înnorat. În tratatul ezoteric SVARA CHINTAMANI se sugerează în plus că tehnica mai poate fi practicată de asemenea la lumina Lunii, în nopţile senine cu Lună. Modul de execuţie Stăm în picioare, având coloana dreaptă, tălpile paralele şi braţele pe lângă corp cu spatele la Soare astfel încât să ne putem privi umbra în faţa noastră, fie direct pe sol, fie pe un perete alb şi fără pete. Ne concentrăm apoi cât mai intens atenţia şi privirea asupra gâtului umbrei noastre (mai precis, ne vom concentra asupra zonei corespondente lui VISHUDDHA CHAKRA de pe imaginea umbrei noastre), în acelaşi timp, vom repeta mental de 108 ori MANTRA secretă a marii puteri cosmice BHUVANESHWARI. După această JAPA mentală corect realizată (de 108 ori, într-un ritm adecvat, nici prea repede, nici prea rar) închidem ochii şi ne fixăm atenţia în CIDAKASHA (este vorba de spaţiul în care ne concentrăm să apară obiectul ales la SHAMBHAVI MUDRA, la nivelul lui AJNA CHAKRA, în plan subtil în afara corpului fizic). În mod normal, atunci imaginea umbrei noastre va apare fulgerător în acest spaţiu subtil (CIDAKASHA). Imediat după ce ne-am văzut cu claritate umbra în CIDAKASHA, deschidem ochii şi privim cu atenţie cerul. Dacă tehnica a fost corect realizată, imaginea umbrei noastre trebuie să ne reapară ATUNCI în faţa ochilor, proiectată pe cer. Dacă ea nu este vizibilă, înseamnă că trebuie să ne dezvoltăm, printr-un antrenament constant, capacitatea de a ne vedea imaginea umbrei. SHIVA SVARODAYA afirmă că, în general, sunt necesare 6 luni unui yoghin începător pentru a atinge măiestria în această tehnică secretă prin care poate fi obţinută cu exactitate cunoaşterea momentului morţii. Indicaţii secrete ce sunt deduse din forma imaginii umbrei (care apare atunci pe cer) Atunci când lipsesc anumite părţi ale corpului din imaginea umbrei, aceasta înseamnă următoarele lucruri: - absenţa antebraţului stâng: moartea soţiei; - absenta antebraţului drept: moartea unul prieten sau chiar a noastră; - absenţa ambelor braţe: o fiinţă care ne este apropiată se va îmbolnăvi sau va muri; - absenţa capului: moartea noastră va surveni în decursul unei luni; - absenţa unui umăr sau a unui şold: mai avem de trăit cel mult 8 zile; - absenţa degetelor şi a umerilor: mai avem de trăit cel mult 6 luni; - absenţa stomacului sau a picioarelor: moartea noastră este iminentă; - dacă gâtul imaginii umbrei este mult alungit, acesta este un semn de prosperitate. de asemenea, trebuie luată în consideraţie şi culoarea imaginii umbrei: - o imagine neagră arată că moartea va apare după aproximativ 6 luni; - culoarea galbenă indică doar boală (care este pe cale să apară); - culoarea roşie semnifică o teamă adânc înrădăcinată în fiinţa noastră; - culoarea albastră arată că un dezastru este pe cale să survină fulgerător în existenţa noastră; - în schimb, mai multe culori care apar simultan indică dezvoltarea intuiţiei şi

capacităţilor spirituale precum şi perfecţiunea în YOGA. Toate aceste indicaţii sunt exacte deoarece, prin CHAYA UPASANA, noi ne facem mintea mai rafinată şi mai sensibilă, în realitate, imaginea umbrei noastre proiectată pe cer reprezintă corpul nostru bioenergetic (PRANAMAYA KOSHA). Atunci când PRANA este perturbată într-o anumită parte a corpului, aceasta este o indicaţie clară a unei dizarmonii mai mult sau mai puţin profunde la nivelul corpului fizic, care va atrage după sine boala sau chiar moartea. Fie că suntem sau nu interesaţi de problema morţii, CHAYA UPASANA ne va ajuta foarte mult să ne îndepărtăm limitările minţii. De fapt, SHIVA SVARODAYA prezintă această metodă ca pe un mijloc prin care putem percepe cu acurateţe trecutul, putem vedea mult mai profund în prezent şi totodată putem cunoaşte în acest mod viitorul. Datorită acestor trăiri inefabile, întreaga noastră concepţie despre timp, cauzalitate şi percepţie este modificată, în sensul că devenim mult mai conştienţi de libertatea noastră interioară şi astfel obţinem capacitatea de a preveni, atenua sau chiar anula evenimentele negative care în mod normal (datorită KARMA-ei noastre negative) ar fi trebuit să apară la un moment dat în viaţa noastră. Consideraţii ezoterice cu privire la cele 5 TATTVA-e fundamentale PANCHA TATTVA (cele 5 TATTVA-e) sunt de fapt cele 5 modificări de bază ale marelui suflu vital universal (SVARA). Acţionând neîntrerupt asupra lui PRAKRITI (natura fundamentală manifestatoare), SVARA o proiectează în 5 stări distincte, care au fiecare mişcări vibratorii şi frecvenţe de rezonanţă diferite, îndeplinind totodată funcţii specifice. Prima stare care apare în timpul fazei evolutive a manifestării (fază numită de obicei EMANAŢIE) este AKASHA TATTVA (eterul subtil sonor). După aceasta, în ordine, apar VAYU TATTVA (eterul subtil tactil), TEJAS TATTVA (eterul subtil luminos), APAS TATTVA (eterul subtil gustativ) şi PRITHIVI TATTVA (eterul subtil olfactiv). La fel cum, în Univers, există eterul subtil luminos (TEJAS TATTVA) ca element material în absenţa căruia fenomenului luminii nu i s-ar putea oferi o explicaţie profundă şi coerentă, în mod asemănător există încă 4 alte eteruri subtile permiţând manifestarea fenomenelor sonore, tactile, gustative şi olfactive. Ştiinţa modernă arată că lumina este o formă foarte subtilă a materiei, care se prezintă atât corpuscular, ca fotoni sau cuante de lumină, cât şi sub formă de radiaţie (câmp electromagnetic). Vibraţiile undelor luminoase se produc perpendicular pe direcţia lor de propagare. Descrierea lui TEJAS TATTVA, aşa cum este ea dată în scrierile secrete yoghine şi tantrice, printre care şi SHIVA SVARODAYA, este dacă ţinem seama de inerentele diferenţe de limbaj, aproape identică. Astfel, despre TEJAS TATTVA se spune că ea se deplasează (vibrează) în sus faţă de direcţia de deplasare, forma de undă completă a acestui element subtil fiind cea triunghiulară (vezi fig.1). În această figură, direcţia de propagare a eterului luminos ( TEJAS TATTVA) este reprezentată prin segmentul AB, iar AC este direcţia de vibraţie (în sus şi perpendicular pe direcţia de propagare). CB arată în această situaţie traseul de-a lungul căruia particula (atomul) de TEJAS în vibraţie trebuie să se reîntoarcă în poziţia sa simetrică de pe direcţia AB deoarece, în procesul expansiunii, aranjările simetrice ale atomilor corpului nu se schimbă. TEJAS TATTVA din YOGA şi TANTRA este astfel identic cu eterul luminos al ştiinţei moderne, în ceea ce priveşte natura vibraţiilor sale specifice. Totuşi, în ştiinţa contemporană nu există nici o idee sau vreo referire explicită la celelalte 4 eteruri (olfactiv, gustativ, tactil şi sonor).

Astfel, în SVARA YOGA se arată că vibraţiile lui AKASHA, eterul sonor, constituie sunetul. Dacă vom face binecunoscuta experienţa a clopoţelului care este sunat în interiorul unui clopot de sticlă în care s-a făcut vid, vom constata că sunetul său nu se mai aude, vibraţiile aerului atmosferice fiind cele care propagă sunetul. Cu toate acestea şi alte medii ca: pământul, metalele, etc.. transmit sunetul în diverse grade. Concluzia logică este că în toate aceste medii există ceva invizibil şi subtil care poate genera sau transmite sunetul, iar acel ceva este chiar AKASHA TATTVA. Prin urmare, AKASHA TATTVA pătrunde totul sau altfel spus este impregnat în tot, ca şi celelalte 4 TATTVA-e fundamentale, iar acest aspect este menţionat în Înţelepciunea secretă YOGA. Atunci, de ce oare nu mai auzim sunetul clopoţelului aflat în vid? Răspunsul este că trebuie să stabilim o diferenţă clară între vibraţiile elementelor (particulelor) care constituie sunetul, lumina etc. şi vibraţiile mediilor care transmit aceste impresii (rezonanţe specifice) la simţurile noastre. Nu vibraţiile TATTVA-ice (care uneori pot fi extrem de subtile) ne creează percepţiile senzoriale, ci vibraţiile TATTVA-ice transferate (sau altfel spus modulate) în diferite medii de propagare, medii care în fond nu sunt decât modificări ale materiei grosiere (fizice) şi care sunt numite în YOGA STHULA MAHABHUTA-e. Eterul luminos (TEJAS TATTVA) este la fel de prezent într-o cameră întunecată ca şi în mediul înconjurător; nici cel mai infim spaţiu, cum ar fi, spre exemplu, o cavitate minusculă din interiorul unui zid, nu este vreodată lipsit de TEJAS TATTVA. Pentru această cavitate luminozitatea din exterior nu este însă prezentă şi interior pentru vederea noastră obişnuită, deoarece aceasta nu poate percepe direct vibraţiile eterului luminos ci numai pe acelea ale diverselor medii traversate şi dinamizate de TEJAS TATTVA. Capacitatea de vibraţie sau manifestare perceptibilă a fiecărei TATTVA-e depinde, deci în mod direct de mediu. În spaţiul exterior unei camere întunecate, TEJAS TATTVA aduce atomii atmosferici într-o stare convenabilă de vibraţie vizuală, oferindu-ni-se astfel o considerabilă dezvoltare luminoasă în faţa ochilor; la fel stau lucrurile şi cu orice obiect pe care-l vedem. Eterul luminos (TEJAS TATTVA) care pătrunde obiectul aduce atomii acestuia într-o stare convenabilă de vibraţie vizuală (oprirea pătrunderii lui TEJAS TATTVA din exterior în corpul nostru, prin controlul paranormal exercitat la nivelul lui MANIPURA CHAKRA ne va atrage astfel instantaneu invizibilitatea). Forţa vibraţiilor TATTVA-ice pe care prezenţa Soarelui o dă eterului luminos (TEJAS TATTVA) care pătrunde planeta noastră nu este de ajuns ca să provoace aceeaşi stare de vibraţie în materia inertă a zidurilor întunecate ale camerei, TEJAS TATTVA din interiorul camerei, separat de TEJAS TATTVA din exterior prin această masă inertă, este privat astfel de asemenea vibraţii vizuale. Întunericul din cameră fiind deci consecinţa absenţei dinamizării specifice a lui TEJAS TATTVA din interiorul ei. O scânteie aprinsă într-un clopot de sticlă vidat poate să fie percepută de ochii noştri pentru că sticla clopotului, care este în contact cu eterul luminos are, într-un anumit grad, posibilitatea de a fi pusă în stare de vibraţie vizuală, vibraţie transmisă mai întâi eterului luminos exterior şi, prin intermediul acestuia, la nivelul ochilor noştri. Acest fenomen nu s-ar fi produs la fel dacă am fi folosit un clopot din porţelan sau din metal. Această posibilitate a obiectelor sau a mediilor de a fi puse în stare de vibraţie vizuală (precum în cazul sticlei) o numim în mod curent transparenţă. Şi în cazul lui AKASHA TATTVA (ca de altfel şi la celelalte 3 TATTVA-e rămase), fiecare formă de materie grosieră posedă, într-un anumit grad caracteristic, ceea ce putem numi transparenţă auditivă (permeabilitate sonoră). Forma şi natura subtilă a vibraţiilor TATTVA-ice Forma exterioară a vibraţiei lui AKASHA TATTVA se aseamănă cu cavitatea urechii. Vibraţia AKASHA-ică transformă aproape instantaneu materia pe care o traversează într-o

suprafaţă punctată (este vorba, bineînţeles, de o secţiune plană în acea materie pătrunsă de AKASHA TATTVA). Aceste „puncte” sunt în realitate mici protuberanţe care se detaşează de suprafaţă în aşa fel încât produc în ca nişte adâncituri microscopice, vibraţia AKASHA-ică este descrisă la modul tradiţional ca fiind capricioasă şi neregulată (SANKRAMA) şi ea este omnidirecţională (SARVATOGAMA). Aceasta înseamnă că unda AKASHA-ică revine de-a lungul direcţiei sale de vibraţie, care este orientată în toate sensurile (formând astfel o sferă vibratorie) faţă de direcţia de propagare (vezi fig.2). Deoarece fiecare energie subtilă esenţială (TATTVA) produce în mediile grosiere vibraţii asemănătoare cu a sa proprie (notă: deşi câmpul energetic subtil al fiecărei TATTVA-e are mai multe dimensiuni, el se manifestă totuşi specific în materia fizică, printr-un misterios fenomen de PROIECŢIE, întocmai cum un obiect tridimensional proiectează o umbră într-un plan bidimensional), rezultă că forma sub care vibraţiile sonore structurează aerul atmosferic, este similară aceleia a unui „ghem” de vibraţii eterice. Vibraţiile aerului atmosferic descoperite de ştiinţa modernă sunt întru totul asemănătoare acestei descrieri tradiţionale străvechi. Vibraţiile eterului tactil (VAYU TATTVA) sunt descrise de tradiţia secretă YOGA ca fiind de formă sferică, direcţia lor fiind în unghi ascuţit (TIRYAK) faţă de direcţia de propagare. Observaţiile făcute asupra transmiterii sunetului, în cazul lui AKASHA TATTVA, se aplică aici analogic (vezi fig.3) [notă: punctul (atomul) focar iniţial (situat în centrul desenului) este înconjurat de 6 alţi atomi în vibraţie, dispuşi în vârfurile unui hexagon: aceştia, la rândul lor, sunt înconjuraţi de 12 alţi atomi în vibraţie, aceia de alţi 18, 24, 30 etc. (progresie aritmetică cu raţia 6) în această secţiune plană a mişcării atomilor de VAYU TATTVA]. Vibraţiile eterului gustativ (APAS TATTVA) se aseamănă, într-o secţiune plană, cu o cupă sau cu o semilună, direcţia lor fiind în jos (relativ la sistemul de coordonate ales) faţă de direcţia de propagare, fiind astfel contrară aceleia a eterului luminos (TEJAS TATTVA). Această forţă subtilă va provoca deci în mod normal contracţia sau concentrarea mediului pe care îl traversează (putem corela aceste informaţii cu procesul complex de RETENŢIE seminală în BRAHMACHARYA atât în varianta abstinenţei cât şi în aceea a continenţei, proces implicând TRANSMUTAŢIA potenţialului sexual în ENERGIE, care va trebui ulterior, sub incidenţa (predominanţa) altor TATTVA-e (de exemplu TEJAS TATTVA) să fie SUBLIMAT la nivelurile superioare ale fiinţei) (vezi fig. 4). Vibraţiile eterului olfactiv (PRITHIVI TATTVA) au aceeaşi direcţie cu direcţia de propagare a undei lui PRITHIVI TATTVA şi, în secţiune plană, au o formă pătratică (vezi fig.5). O formă echivalentă simplificată a acestei reprezentări este cea din figura 6. Fiecare dintre cele 5 TATTVA-e generează, prin intermediul acestor vibraţii

caracteristice, fiecare dintre cele 5 forme de percepţie: AKASHA TATTVA generează percepţiile auditive, VAYU TATTVA generează percepţiile tactile, TEJAS TATTVA generează percepţiile vizuale, APAS TATTVA generează percepţiile gustative iar PRITHIVI TATTVA generează percepţiile olfactive. În procesul evoluţiei manifestării, aceste TATTVA-e interacţionează unele cu altele şi, deşi îşi păstrează formele lor de vibraţie originare, dobândesc şi calităţi specifice celorlalte TATTVA-e. Aşa cum am arătat în lecţiile introductive, acest fenomen este numit în SVARA YOGA PANCHIKARANA, sau împărţirea în 5. Astfel, dacă notăm prin H, Y, R, V, L, fiecare TATTVA, de la AKASHA la PRITHIVI. Respectiv, după PANCHIKARANA orice moleculă (aici cuvântul „moleculă” este întrebuinţat într-un sens mai larg) a fiecărei TATTVA-e va fi compusă din 8 atomi, dintre care 4 sunt ai acelei TATTVA-e iar ceilalţi provin de la toate celelalte TATTVA-e, după cum urmează: H = H/2 + Y/8 + R/8 + V/8 + L/8 Y = Y/2 + H/8 + R/8 + V/8 + L/8 R = R/2 + H/8 + Y/8 + V/8 + L/8 V = V/2 + H/8 + Y/8 + R/8 + L/8 L = L/2 + H/8 + Y/8 + R/8 + V/8 =VA URMA =

AN V C 36 INFORMAŢII SECRETE PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E FUNDAMENTALE Despre forma şi natura subtila a vibraţiilor TATTVA-ice (continuare la cursul nr. 35 An V) Aşa cum am afirmat anterior, TATTVA-ele există în întregul Univers (MACROCOSMOS) pe 5 planuri distincte care, după cum ştim, difer[ unele de altele prin frecvenţa lor de vibraţie predominantă. Aceste 5 planuri corespund, în microcosmosul fiinţei umane, cu: ANNAMAYA KOSHA (corpul fizic sau grosier), PRANAMAYA KOSHA (dublul eteric sau corpul bioenergetic), MANOMAYA KOSHA (corpul astral), VIJNANAMAYA KOSHA (corpul mental) şi ANANDAMAYA KOSHA (corpul cauzal). Câteva calităţi secundare ale TATTVA-elor: 1) SPAŢIALITATEA - este o calitate a lui AKASHA TATTVA. S-a arătat că vibraţia acestui eter subtil are (în proiecţie tridimensională) forma cavităţii urechii şi că în mediul traversat de ea se creează puncte vibratoare microscopice (BINDU-uri). Prin urmare, mediul

interstiţial dintre aceste puncte-focar creează spaţiu acestor micro-focare AKASHA-ice, oferindule loc de mişcare; 2)DEPLASAREA - este o calitate a lui VAYU TATTVA, VAYU TATTVA însăşi este o formă de mişcare circulară (sferică). Atunci când mişcarea vibratorie proprie lui VAYU TATTVA se adaugă la aceea specifică celorlalte TATTVA-e. rezultă deplasarea (locomoţia) acestora; 3) EXPANSIUNEA - este o calitate a lui TEJAS TATTVA, care decurge în mod evident din forma şi mişcarea specifică 8 acestei vibraţii TATTVA-ice; 4) CONTRACŢIA - este calitatea lui APAS TATTVA; tot legat de APAS TATTVA putem vorbi şi de MALEABILITATE sau „ONCTUOZITATE”. Deoarece atomii oricărui corp care se contractă se apropie şi apoi prezintă o formă semilunară caracteristică lui APAS TATTVA, el trebuie tocmai de aceea să poată aluneca uşor unul pe lângă altul; această calitate asigură atomilor mediului traversat de vibraţiile lui APAS TATTVA o mişcare foarte uşoară (simplist vorbind, este ca şi cum atunci ar lipsi „frecările”dintre particule): 5) COEZIUNEA - este calitatea lui PRITHIVI TATTVA. PRITHIVI TATTVA este, întrun anumit sens inversul lui AKASHA TATTVA. AKASHA permite în totalitate mişcarea, în timp ce PRITHIVI se opune, datorită caracteristicilor sale, mişcării. Aceasta este de fapt o consecinţă firească a direcţiei şi formei caracteristice de vibraţie a lui PRITHIVI TATTVA, care acoperă (umple) astfel intervalele spaţiale ale lui AKASHA TATTVA. Evoluţia universului, consecinţă a jocului misterios al celor 5 TATTVA-e fundamentale SVARA este curentul nesfârşit al valului secret al vieţii. Această mişcare ondulatorie universală (SVARA) face posibilă evoluţia materiei cosmice nediferenţiate în manifestarea diferenţiată şi structurată ierarhic pe baza legii fundamentale a rezonanţei, după care urmează involuţia (resorbţia) diferenţiatului în starea originară de nediferenţiere şi aşa ciclic toate acestea se continuă în eternitate. Această mişcare esenţială provine din însuşi Spiritul Etern PARAMATMAN (Conştiinţa absolută identică cu BRAHMAN) şi în realitate ea este chiar acest spirit Suprem Divin PARAMATMAN prezent în Creaţie. SVARA se manifestă în două modalităţi diferite: una este cunoscută pe planul fizic al vieţii sub numele de suflu solar, iar cealaltă sub numele de suflu lunar sau, general vorbind, suflu pozitiv (+) şi suflu negativ (-) Aceste două tendinţe fundamentale, universale alternează constant în cadrul ciclului macrocosmic, întâlnindu-se în punctele lor de joncţiune ((0) sau vidul creator nemanifestat). Producerea tuturor aspectelor sensibile (nume, forme, impresii etc.) are loc în faza pozitivă (+) a existenţei, iar receptivitatea gestantă a tuturor acestor manifestări este generată de curentul negativ (-). Atunci când este supusă fazei negative (-) a lui SVARA, PRAKRITI (Natura manifestatoare, care urmează ca o umbră acest câmp pulsatoriu formator şi integrator al lui PURUSHA, Spiritul Divin, care este SVARA) este saturată de receptivitate evolutivă (altfel spus, în timpul acestei faze receptive PRAKRITI sau SHAKTI este „programată” pentru noua creaţie care urmează să apară). Atunci când curentul cosmic fundamental pozitiv, dinamizam (+) devine predominant, PRAKRITI va desfăşura în timp şi spaţiu informaţia înmagazinată în ea în cursul fazei receptive (-), manifestând astfel noi forme sensibile. Prima „amprentă” (modulare informaţional-energetică ) pe care curentul cosmic evolutiv pozitiv (+) o lasă asupra lui PRAKRITI este cunoscută sub numele de AKASHA TATTVA. Apoi, încetul cu încetul, iau naştere şi celelalte eteruri. Aceste modificări (câmpuri rezonante) asumate de PRAKRITI constituie aşa-numitele eteruri subtile (TATTVA-e) de prim ordin. În continuare, pulsaţia lui SVARA acţionează asupra acestor 5 aspecte fundamentale

(TATTVA), care sunt cunoscute în tradiţia înţelepciunii YOGA ca alcătuind nivelul sau planul cel mai elevat al manifestării (nivelul cauzal sau ANANDAMAYA KOSHA); apare acum o altă dezvoltare (de ordinul doi). În care se constituie diferitele centre vibratorii (care sunt SUI GENERIS nuclee sau focare de rezonanţă). AKASHA TATTVA punându-le sub o formă care face loc mişcării (deplasării). Prin apariţia lui VAYU TATTVA, aceste prime 5 eteruri subtile elementare dobândesc o formă sferică radiantă; acesta este începutul fazei de FORMARE a creaţiei, etapă numită de asemenea şi „solidificare”. Aceste sfere subtile de manifestare constituie fiecare ceea ce în tratatele YOGA ezoterice se numeşte BRAHMANDA („oul” lui BRAHMA). În continuare, apar alte dezvoltări secundare, care vor fi descrise detaliat mai departe, până când sunt generate complet cele 5 tipuri de materie; materia grosieră (fizică) împreună cu cele 4 tipuri de manifestare sau cu alte cuvinte „materie” subtilă; „materia” vitală (PRANA); „materia” psihică şi mentală (MANAS); „materia” intelectuală (VIJNANA) şi „materia” spirituală (cauzală), ANANDA. Fiecare stare superioară este considerată ca fiind pozitivă (+) faţă de starea inferioară (fig. 1) şi fiecare stare inferioară la rândul ei este produsă prin compunerea fazelor pozitivă şi negativă a superiorului (fig.2).

Corelaţii şi conexiuni subtile între cele 5 TATTVA-e fundamentale, în procesul tainic al emanaţiei universului AKASHA este cea mai importantă dintre cele 5 TATTVA-e: fără acest principiu fundamental (esenţial) subtil nu poate exista nici manifestarea (emanaţia) şi nici resorbţia ulterioară a Universului. Din AKASHA TATTVA provine orice formă şi după aceea în AKASHA TATTVA subzistă prin ÎNREGISTRARE şi REMANENŢĂ orice formă. AKASHA (eterul subtil sonor) este plin de forme aflate în stare potenţială: el se interpune de asemenea între fiecare 2 TATTVA-e sau principii. Evoluţia misterioasă a TATTVA-elor face parte întotdeauna din evoluţia unei anumite forme bine definite. Astfel, TATTVA-ele de ordinul întâi se manifestă cu scopul de a crea un "corp" cosmic sau altfel spus o formă PRAKRITI-ică a lui ISHVARA (DUMNEZEU manifestat în creaţie). Există nenumărate astfel de centre-focar secrete de vibraţie în sânul infinit al lui Dumnezeu transcendent (PARABRAHMAN sau PARAMASHIVA). Un asemenea centru-focar va guverna până la sfârşitul ciclului o anumită manifestare independentă şi va genera mai întâi de toate AKASHA TATTVA. Expansiunea acestui AKASHA TATTVA limitează expansiunea Universului, permiţând astfel imanenţei (care există şi acţionează dinăuntru) conştiinţe Divine (ISHVARA - DUMNEZEU manifestat în creaţie) să se manifeste. În acest scop, este generat (din AKASHA TATTVA) VAYU TATTVA, care penetrează apoi întregul Univers (MACROCOSMOS) şi prezintă un centru bine definit ce îi permite să integreze toată această expansiune într-un tot unitar, separat de alte asemenea Universuri sau BRAHMANDA-uri (analogic vorbind, deşi multidimensionale, aceste universuri paralele cauzale sunt independente şi oarecum separate, întocmai cum în planul fizic avem galaxiile care au fiecare un centru şi care sunt în general foarte depărtate unele de altele). După cum am menţionat deja, fiecare TATTVA prezintă o fază pozitivă (+) şi una negativă (-); din această cauză, este evident că, prin analogie cu Soarele nostru, zonele mai

depărtate de centru sunt întotdeauna mai negative (-) faţă de cele mai apropiate de centru. Putem spune, analogic vorbind, că ele sunt mai „reci” decât zonele centrale. Revenind la descrierea procesului emanaţiei Universului, în această sferă cosmică a lui VAYU TATTVA - cu excepţia unui anumit spaţiu din jurul lui AKASHA de ordinul 1 - fiecare atom de VAYU va suporta reacţia unei forţe opuse: atomii mai îndepărtaţi de centru (mai reci) vor interacţiona polar cu cei mai apropiaţi (mai calzi) Vibraţiile egale şi de sens contrar se vor echilibra reciproc, pentru ca întregul ansamblu al acestei interacţiuni să poată trece în starea AKASHA-ică neutră (0). Astfel, în timp ce o parte a spaţiului rămâne acoperită de VAYU TATTVA de ordinul 1 ca urmare a fluxului constant de VAYU TATTVA generat de AKASHA TATTVA de ordinul 1, restul se reîntoarce rapid în AKASHA. Acest AKASHA, provenit din neutralizarea polară a atomilor de VAYU TATTVA, va genera apoi TEJAS TATTVA de ordinul 1 (am arătat mai înainte că în procesul emanaţiei starea interioară provine din polarizarea fazelor (+) şi (-) ale stării imediat superioare, precum şi faptul că AKASHA TATTVA este cea care intermediază întotdeauna orice transformare TATTVA-ică). TEJAS TATTVA, manifestându-se în mod similar lui VAYU TATTVA, va da şi el naştere, prin intermediul unui alt AKASHA, lui APAS TATTVA de ordinul 1, iar aceasta, la rândul său, va da naştere lui PRITHIVI TATTVA de ordinul 1. Acest PRITHIVI TATTVA de ordinul l conţine toate calităţile TATTVA-elor precedente plus o a cincea, care îi este proprie. Primul stadiu al Universului (MACROCOSMOSULUI), oceanul de „materie” foarte subtilă, este acum încheiat. Această materie este, bineînţeles, extrem de fină, aproape fără nici o densitate comparativ cu materia fizică grosieră. În acest ocean străluceşte, rezonează şi se reflectă direct Conştiinţa divină universală (ISHVARA) şi el constituie, împreună cu tot ceea ce se poate manifesta în el, Universul (MACROCOSMOSUL) conştient de sine. În acest ocean al mentalului universal, întocmai cum am arătat mai înainte, atomii mai îndepărtaţi de centrii-focar sunt negativi faţă de cei mai apropiaţi de aceşti centri. Deci, cu excepţia unui anumit spaţiu care rămâne plin de acest PRITHIVI de ordinul întâi, ca urmare a susţinerii continue pe care acest element subtil PRITHIVI TATTVA o primeşte de la TATTVAele superioare, restul începe să se transforme în AKASHA. Acest tip de AKASHA este plin de ceea ce în tradiţia YOGA ezoterică se numeşte "structurări diferenţiate de forme mentale în stare potenţială" sau, altfel spus, câmpuri formatoare specifice, care conţin fiecare nişte sui-generis "programe" sau idei-forţă divine reprezentând diferitele genuri şi specii de Viaţă destinate să apară mai târziu. Analizând acum una dintre aceste nenumărate structurări formatoare, înţelepciunea secretă YOGA arată că ideile-forţă divine, conduse de curentul evolutiv al Suflului Universal (SVARA), sau procesul emanaţiei, se nasc din acest AKASHA întocmai cum TATTVA-ele de ordinul 1 sunt generate de AKASHA TATTVA primordial. În aceeaşi manieră, apar, în ordine, în oceanul mental universal, VAYU TATTVA de ordinul 2, TEJAS TATTVA de ordinul 2, APAS TATTVA de ordinul 2 şi PRITHIVI TATTVA de ordinul 2. Această "materie" mentală urmează aceleaşi legi ale emanaţiei TATTVA-ice şi, în mod similar, începe să treacă în cea de a treia AKASHA-ică şi aşa mai departe, până la apariţia nenumăratelor astre (sori), care corespund în YOGA planului sau nivelului eteric din cadrul procesului emanaţiei universale. De la acest din urmă nivel (sorii sau planul eteric), porţiunile care sunt mai îndepărtate de Soarele central sunt mai reci decât cele mai apropiate. Fiecare atom subtil de PRANA eterică este, comparativ vorbind, mai rece decât următorul pe direcţia Soarelui. Astfel, privind din acest punct de vedere, vibratil de aceeaşi frecvenţă dar de sens contrar se echilibrează unele pe altele. Lăsând deci la o parte un anumit spaţiu din apropierea Soarelui care este umplut fără încetare de TATTVA-ele eterice constant emanate de Soare, restul materiei eterice trece în stare AKASHA-

ică. Este important de notat aici că toată această materie eterică este compusă din nenumărate puncte-focar vibratorii, numite în YOGA „TRUTI-uri”. Aceste TRUTI-uri se manifestă apoi în planul terestru (fizic) ca diferiţi atomi şi particule elementare (ANU sau PARAMANU). TRUTIurile mai pot fi numite deci şi atomi eterici. Atomii eterici se împart în diverse clase, după predominanţa uneia sau mai multor TATTVA-e constituente. Şi în acest plan eteric, materia are o structură holografică: fiecare atom eteric (TRUTI) este o imagine perfectă, miniaturizată, a întregului ocean de materie eterică; de asemenea, fiecare atom (TRUTI) este legat de oricare alt atom (TRUTI) al întregii manifestări eterice (acest principiu al PĂRŢII integrate armonios în TOT şi al TOTULUI oglindit sau reflectat integral (în miniatură) în PARTE reprezintă o lege universală, care stă la baza întregii manifestări şi ea există pe toate nivelurile ierarhice ale acesteia). Fiecare TRUTI este constituit deci din toate TATTVA-ele. În diferite proporţii, conform poziţiei sale faţă de celelalte TRUTIuri. Diversele clase de atomi eterici (TRUTI) se manifesta apoi (după acelaşi model al emanaţiei universale) pe planul fizic sub forma elementelor chimice care alcătuiesc întreaga materie fizică. Ei (atomii eterici) sunt însă strâns legaţi de elementele chimice. În special în cazul materiei vii, constituind aici ceea ce se numeşte în ştiinţa actuală BIOSTRUCTURĂ". La rândul sau, "materia'' astrală sau câmpul Informaţional al mentalului concret (MANAS) (MANOMAYA KOSHA la nivel uman) este cunoscut de ştiinţa contemporană sub numele de "CÂMP NOESIC”. În această direcţie este demn de amintit că Teoria Biostructurală, conceptualizată de genialul savant român EUGEN MACOVSCHI, care ulterior a fost confirmată experimental cu ajutorul microscopului electronic de mare rezoluţie în cazul biostructurii eterice, reprezintă la ora actuală un minunat (deşi parţial) model ştiinţific asemănător cu acela al sistemului SVARA YOGA cu privire la manifestarea celor 5 TATTVA-e Este de asemenea demn de remarcat că spectrul fiecărui element chimic revelează (în cazul analizei spectrale) culoarea TATTVA-ei sau culorile TATTVA-elor predominante care compun atomii eterici al respectivei substanţe. Cu cât este mai mare e căldura la care este supusă o substanţă chimică, cu atât mai repede elementele ei constituente se apropie de starea lor eterică. Căldura distruge astfel învelişurile terestre (fizice) ale atomilor eterici pe durata pe care acţionează sau este menţinută. Astfel, analiza spectrală a sodiului (Na) arată prezenţa galbenului PRITHIVI, iar analiza spectrală a Litiului (Li) arată prezenţa roşului TEJAS şi a galbenului PRITHIVI; la rândul său, analiza spectrală a cesiului (Cs) arată prezenţa roşului TEJAS şi a amestecului verde format din galbenul PRITHIVI şi albastrul VAYU. Rubidiul (Rb) prezintă în cazul analizei spectrale culorile roşu, portocaliu, galben, verde şi albastru cărora le corespund în ordine TATTVA-ele: TEJAS, PRITHIVI+VAYU TEJAS, PRITHIVI, VAYU+PRITHIVI şi VAYU. Aceste clase de atomi, care constituie toate la un loc ampla expansiune a focarelor PRANA-ice eterice (aşa cum am arătat anterior, la nivelul sistemului solar, această materie eterică are drept focar esenţial însuşi Soarele), trec astfel în stare AKASHA-ică (Pentru înţelegerea deplină a acestor taine este bine să se lectureze cu multă atenţie enunţul fundamental care se află pe TABLA DE SMARALD a lui HERMES TRISMEGISTOS). Atâta timp cât Soarele întreţine un flux constant al acestor atomi eterici, cei care trec în starea AKASHA-ică vor intra în VAYU TATTVA planetar. Anumite porţiuni de AKASHA solar se vor separa în mod natural de altele, conform creaţiei diferite care trebuie să apară în aceste zone; ele sunt numite LOKA-suri (lumi distincte). Pământul este şi el o asemenea LOKA, numită BHUR LOKA. =VA URMA=

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI Această traducere revelatoare este destinată NUMAI celor care frecventează aceste cursuri de YOGA. Importanţa „AFORISMELOR YOGA”(YOGA SUTRA) ale lui PATANJALI este uriaşă. Acest tratat se bucură de o autoritate neegalată în ceea ce priveşte expunerea sistemului YOGA CLASIC şi tocmai de aceea este unanim considerat o sui-generis (în felul său) BIBLIE a yoghinilor din toate epocile şi de pretutindeni. Această lucrare faimoasă cuprinde 4 capitole (PADA) şi conţine un total de 194 "aforisme" (SUTRA-e) (unele ediţii au în plus o SUTRA ceea ce face ea atunci textul să prezinte 106 SUTRA-e). Primul capitol, intitulat „SAMADHI PADA” ( CAPITOLUL REFERITOR IA STAREA DE EXTAZ") descrie în esenţă principalele procese care sunt angrenate în vederea unei transformări sistematice a conştiinţei prin care se vizează realizarea plenară a DESĂVÂRŞIRII SPIRITUALE (a fiinţei umane care practică YOGA). Al doilea capitol, numit „SADHANA PADA” („CAPITOLUL REFERITOR LA MIJLOACE (MODALITĂŢI)") prezintă conceptele fundamentale ale practicii ramurilor HATHA YOGA şi KRIYA YOGA. Aici, de la aforismul 28 expunerea trece la prezentarea „căii” cu opt trepte (etape). Capitolul al treilea poartă titlul "VIBHUTI PADA" ("CAPITOLUL REFERITOR LA PUTERILE PARANORMALE) şi în el sunt prezentate principalele puteri paranormale ce apar la yoghinii sau yoghinele care practică corect şi în mod perseverent YOGA (atunci când de fapt se atinge cu adevărat faza de măiestrie (PERFECŢIUNE)). Aceste aşa-zise puteri paranormale" sunt cunoscute în YOGA sub numele de SIDDHI-uri sau VIBHUTI-uri. Totodată, acest capitol conţine informaţii extrem de importante referitoare la stadiile (treptele) cele mai înalte ale practicii YOGA Capitolul al patrulea şi ultimul este intitulat „KAIVALYA PADA” ( „CAPITOLUL REFERITOR LA DETAŞAREA (ELIBERAREA SPIRITUALĂ) ULTIMĂ” ) şi în el sunt prezentate importante noţiuni filosofice şi de asemenea tot aici sunt expuse aspecte esenţiale cu privire la etapele ultime caracteristice sistemului YOGA ce includ însăşi ELIBERAREA SPIRITUALĂ ULTIMĂ care este numită KAIVALYA în sistemul milenar YOGA. SAMADHI PADA Prezentare globală a conţinutului capitolului I SUTRA 1 - Anunţă deschiderea unei prezentări esenţiale cu privire la sistemul YOGA. SUTRA-ele 2-3 - Prezintă următoarea definiţie a sistemului YOGA: După eliminarea şi transcenderea fluctuaţiilor mentale, psihice şi fizice, ce duc (atrag) fiinţa umană către lumile inferioare, prin unificarea deplină a conştiinţei individuale a yoghinului sau a yoghinei cu Conştiinţa lui Dumnezeu cea Absolută (PURUSHA) se atinge şi se menţine cu adevărat starea plenară de YOGA. SUTRA 4 - Explică în ce constă starea sufletului înlănţuit prin existenţa dominaţiei fluctuaţiilor (turbioanelor) mentale VRITTI-uri care se manifestă clipă de clipă. SUTRA 5 - Expune care sunt de fapt cele cinci clase (feluri) de modificări ale conţinutului minţii. SUTRA-ele 6-11- Definesc şi explică în esenţă care este natura celor cinci fluctuaţii ale conţinutului minţii. Astfel, aflăm că cele cinci VRITTI-uri sau fluctuaţii ale conţinutului minţii sunt: A) cunoaşterea corectă. B) cunoaşterea incorectă (nediscriminativă). C) imaginaţia şi halucinaţiile. D) somnul. E) memoria. Toate aceste modificări ale conţinutului minţii, care fac să survină în MICROCOSMOSUL FIINŢEI UMANE inefabile şi complexe procese de REZONANŢĂ, pot fi

plăcute sau dureroase, în funcţie de timp, spaţiu, cauze, efecte şi persoana care le experimentează. =VA URMA=

AN V C 37 SHANMUKHI MUDRA (completare la cursul nr. 33 an V)

(TEHNICA SPECIALĂ SECRETĂ DE DETERMINARE A TATTVA-EI PREDOMINANTE PRIN VIZUALIZAREA CURENTULUI SUBTIL COLORAT, COSMIC CORESPONDENT RESPECTIVEI TATTVA-E) - MODUL DE EXECUŢIEYOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI (continuare la cursul nr. 36 an V) SUTRA 12 - Prezintă două metode YOGA fundamentale, extrem de utile pentru a realiza controlul gradat al fluctuaţiilor conţinutului minţii: a) ABHYASA, constanţa sau, cu alte cuvinte, perseverenţa în practica corectă a metodelor YOGA şi b) VAIRAGYA, detaşarea completă de dorinţe care se poate realiza cel mai uşor prin OFERIREA DEPLINĂ ŞI NECONDIŢIONATĂ A FRUCTELOR ACŢIUNILOR ŞI DORINŢELOR NOASTRE LUI DUMNEZEU. SUTRA-ele 13-14 - Descriu semnificaţia esenţială şi natura practicii constante a lui ABHYASA. SUTRA-ele 15-16 - Descriu semnificaţia esenţială şi natura propriu-zisă a lui VAIRAGYA şi totodată prezintă două tipuri (feluri) de detaşare: a) APARA VAIRAGYA, detaşarea completă faţă de lumea grosieră, b) PARA VAIRAGYA. detaşarea completă chiar şi faţă de tendinţe (GUNA-e) sau, cu alte cuvinte, faţă de elementele de bază, subtile ale creaţiei. SUTRA 17- Prezintă cele patru stadii sau trepte ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI care apar (survin) în funcţie de forma (modul) concentrării mentale: a) VITARKA - Judecata logică; b) VICHARA - reflectarea plenar-intuitivă a realităţii; c) ANANDA – beatitudinea; d) ASMITA - conştiinţa revelării Iluminatoare a Eului Suprem sau, cu alte cuvinte, conştiinţa ATMA-ică. SUTRA-ele 18-20 - Definesc ASAMPRAJNATA SAMADHI ca fiind starea de transcendere şi suspendare a FLUCTUAŢIILOR conţinutului minţii, în care se realizează identificarea plenară şi totodată se atinge identitatea cu BRAHMAN (DUMNEZEU). Aici se

descriu, de asemenea, cele două feluri de ASAMPRAJNATA: a) pseudo ASAMPRAJNATA SAMADHI care, dacă nu este transcensă (DEPĂŞITĂ) conduce până la urmă conştiinţa NUMAI la o stare de ACCENTUATĂ absorbţie în PRAKRITI (Natură). b) adevărata (veritabila) ASAMPRAJNATA SAMADHI care conduce conştiinţa yoghinului sau yoghinel la o identitate cu BRAHMAN (DUMNEZEU) prin Intermediul identificării depline cu El. SUTRA-ele 21-22 - Explică în esenţă în ce constă înzestrarea nativă şi care sunt caracteristicile yoghinilor şi yoghinelor care ating ţelul spiritual ultim foarte repede. SUTRA-ele 23-28 - Prezintă în esenţă modalitatea cea mai simplă de identificare cu ISHVARA (DUMNEZEU manifestat în creaţie) şi totodată oferă definiţia lui PURUSHA (SPIRITUL SUPREM AL LUI DUMNEZEU) ca fiind omniscient, omniprezent şi omnipotent. Starea de fuziune cu ISHVARA (DUMNEZEU manifestat în creaţie) se obţine în modul cel mai simplu NUMAI prin rostirea (emiterea) mentală a MANTRA-ei AUM. SUTRA 29 Prezintă efectele esenţiale ale fuziunii şi meditaţiei cu MANTRA AUM: a) Conştiinţa cosmică (stare de beatitudine extatică): b) Distrugerea gradată (inclusiv a KARMA-ei DE SUFERINŢĂ) şi depăşirea cu succes tuturor dificultăţilor şi obstacolelor cu care se poate confrunta yoghinul sau yoghina. SUTRA-ele 30-31 - Descriu obstacolele principale cu care se confruntă cel mai des yoghinul sau yoghina în practica YOGA şi ne lămuresc asupra faptului că ele sunt perturbări mentale, psihice şi fizice. SUTRA 32 - Descrie metoda principală de înlăturare completă a acestora. SUTRA 33 - Descrie patru metode simple, extrem de utile pentru a purifica cu uşurinţă mintea, făcând-o să fie puternică, calmă, liniştită, senină şi fericită. SUTRA-ele 34-39 - Descriu diferite metode simple prin care este liniştit în profunzime conţinutul minţii prin atingerea şi MENŢINEREA controlului şi stabilităţii emoţionale. SUTRA 40 - Defineşte rezultatul final al concentrării mentale perfecte ca fiind capacitatea de a controla pe deplin şi fără efort (cu uşurinţă) natura de la cel mai mic atom până la cuprinderea şi angrenarea NUMAI ÎN SENS BENEFIC a feluritelor aspecte şi energii subtile ale măreţiei infinitului. SUTRA-ele 41-44 - Descriu natura intimă a modificărilor specifice ale minţii şi indică de asemenea care sunt cele patru stadii ale sale: a) SAVITARKA, b) NIRVTTARKA, c) SAVICHARA, d) NIRVICHARA. SUTRA 45 - Explică în esenţă care este corespondenţa dintre stările de SAMADHI (extaz) şi PRAKRITI (Natură) şi totodată arată (indică) care este starea ultimă a tuturor obiectelor grosiere şi subtile. SUTRA-ele 46-49 - Explică în esenţă, în ce constă de fapt starea de SAMPRAJNATA SAMADHI şi arată că unirea (fuziunea plenară) cu Conştiinţa Cosmică a lui Dumnezeu este considerată ca fiind SAMADHI cu sămânţă. Cunoaşterea intuitivă (PRAJNA) dobândită (realizată) astfel în SAMADHI este cea mai înaltă şi cea mai directă percepţie a Adevărului Ultim. La această cunoaştere ultimă se referă IISUS atunci când spune: „CUNOAŞTEŢI ADEVĂRUL ŞI ACESTA VĂ VA FACE SA FIŢI LIBERI”. SUTRA 50 - Explică, în esenţă, de unde rezultă capacitatea uriaşă de control şi puterea de transformare rapidă pe care atingerea şi menţinerea stării de SAMADHI o face să fie fulgerător

exercitată asupra tuturor celorlalte impresii, tendinţe şi obiceiuri care există în MICROCOSMOSUL fiinţei yoghinului sau yoghinei SUTRA 51 - Descrie în esenţă sfârşitul lui SAMPRAJNATA SAMADHI (unirea (fuziunea) plenară cu Conştiinţa Cosmică a lui DUMNEZEU) în ASAMPRAJNATA SAMADHI (identitatea care apare prin identificarea DEPLINĂ a Spiritului nemuritor (ATMAN) al yoghinului sau yoghinei cu Conştiinţă Supremă Cosmică a lui DUMNEZEU). YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI (TEXTUL PROPRIU-ZIS TRADUS) CAPITOLUL I SAMADHI PADA - CALEA DE DOBÂNDIRE A STĂRII DE SAMADHI sau CONCENTRAREA MINŢII ŞI ATINGEREA STĂRII DE SAMADHI Scopul fundamental al concentrării mentale COMENTARII PRELIMINARE SUTRA-ele 1-4: Yoga este concentrarea perfectă a conştiinţei care opreşte (suspendă) în totalitate fluctuaţiile minţii şi face astfel cu putinţă transcenderea acesteia (a minţii). Eliberată pe deplin de toate acestea, fiinţa umană atinge atunci realizarea Sinelui Nemuritor (ATMAN). SUTRA 1: Acum (urmează să fie făcută) expunerea (învăţăturii esenţiale) YOGA. SUTRA 2: YOGA este oprirea completă şi transcenderea deplină a tuturor modificărilor (VRITTI) conţinutului minţii (CHITTA). COMENTARIU LĂMURITOR: După oprirea şi transcenderea tuturor fluctuaţiilor şi turbioanelor (VRITTI-uri) conţinutului minţii (CHITTA) survine unirea şi identificarea DEPLINĂ care permite identitatea cu (reintegrarea în) BRAHMAN (DUMNEZEU) (YOGA). Aceasta este în realitate atingerea şi menţinerea în STAREA DE YOGA. SUTRA 3: Atunci (când VRITTI-urile sunt în totalitate blocate şi transcense). Cel care cu Adevărat vede (Sinele Suprem - ATMAN) rămâne identificat în el însuşi (sau, cu alte cuvinte, în natura sa ultimă, esenţială) (SVARUPA). SUTRA 4: În toate celelalte momente (deci în afara stării cu adevărat de YOGA), El (SINELE NEMURITOR (ATMAN)) ia aceeaşi formă cu modificările (VRITTI) (conţinutului minţii)|. Astfel, El (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), este ascuns de (prin intermediul) aceasta (conţinutul minţii). Formele specifice ale conţinutului minţii COMENTARII PRELIMINARE SUTRA-ele 5-11: Sunt prezentate în continuare modificările conţinutului minţii care creează piedici interioare sau exterioare şi suferinţe; acestea sunt în număr de cinci: 1) cunoaşterea corectă; 2) cunoaşterea parţial sau complet greşită ori non-discriminativă; 3) imaginaţia nefundamentată sau halucinaţia; 4) somnul; 5) memoria. SUTRA 5: Modificările (conţinutului minţii) sunt de cinci feluri şi (ele pot să) constituie o piedică sau pot să nu constituie o piedică deoarece sunt (ele pot fi) dureroase (impure) sau plăcute (pure). SUTRA 6: (Aceste cinci modificări fundamentale ale minţii (VRITTl-uri) sunt: cunoaşterea corectă (PRAMANA), cunoaşterea greşită (eronată) sau nondiscriminativă (VIPARYAYA), imaginaţia (nefondată) şi halucinaţia (VIKALPA), somnul (NIDRA) şi memoria (SMRITI).

SUTRA 7: Sursele (izvoarele) cunoaşterii corecte (adevărate) (PRAMANA) sunt: percepţia (individuală) directă sau cunoaşterea prin experienţă nemijlocită, inferenţă (operaţie logică de derivare a unui enunţ din altul) şi comunicarea verbală. SUTRA 8: Cunoaşterea greşită (eronată), nondiscriminativă (VIPARYAYA) este o idee parţial sau total falsă ce nu se bazează (aşa cum este necesar, pe o formă adecvată cu alte-cuvinte, pe realitatea aspectului sau a obiectului de cunoscut). SUTRA 9: Imaginaţia nefondată sau halucinaţia (VIKALPA) este în totalitate lipsită de un obiect (corespondent perceptibil) şi apare ca rezultat al percepţiei greşite sau al cuvintelor ce exprimă un neadevăr. SUTRA 10: Starea de somn fără vise (NIDRA) este o modificare specifică (a conţinutului minţii) care are drept suport absenţa (tranzitorie a modificărilor minţii specifice stării de veghe şi stării de vis). SUTRA 11: Memoria (SMRITI) reprezintă procesul specific prin care nu este lăsat să dispară (din minte) un obiect (stare sau aspect experimentat în mod direct anterior). COMENTARIU LĂMURITOR: Prin urmare, putem spune că memoria (SMRITI) reprezintă evocarea sau REEVOCAREA însoţită de prezentarea mai mult sau mai puţin exactă a experienţei avute şi a obiectului (experimentat în mod direct de noi anterior). Memoria permite REAPARIŢIA ŞI REMENŢINEREA proceselor de REZONANŢĂ lăuntrică ce s-au produs cândva ÎN TRECUT prin experimentarea în mod direct de către noi a obiectului generator de armonie, bine, fericire. Metode simple de oprire şi transcendere a modificărilor conţinutului minţii COMENTARII PREELIMINARE SUTRA-ele 12-16: Este indicată în YOGA o constantă şi fundamentală orientare a întregii noastre existenţe (vieţi) prin raportare la o idee unică sublimă, divină, spirituală; treptat apare atunci o transformare emoţională corespunzând acestei stări de focalizare care generează gradat în fiinţa noastră (MICROCOSMOS) o stare preponderentă de comuniune şi REZONANŢĂ cu energiile subtile corespondente din MACROCOSMOS. Raportarea noastră aproape permanentă la idei unice sublime, divine, spirituale face ca în fiinţa noastră să fie receptate şi asimilate în AURĂ prin REZONANŢĂ energii subtile corespondente din focarele de putere, exterioare nouă, ce există în MACROCOSMOS. Asimilarea permanentă a acestor energii subtile pure, divine, face ca în fiinţa noastră să APARĂ ŞI SĂ PERSISTE PREPONDERENT STĂRI LĂUNTRICE PURE. SUBLIME, SPIRITUALE, DIVINE. Acesta este un secret fundamental cunoscut de yoghini de mii de ani, în contrast cu omul prost şi rău care "SEAMĂNĂ VÂNT ŞI CULEGE FURTUNĂ", aşa cum spune IISUS. Yoghinul plin de dăruire către o puternică idee nobilă şi divină va semăna cât mai des fericire, bine, echilibru şi puritate şi în final va culege BEATITUDINE şi RAI (PARADIS). SUTRA 12: Oprirea (suspendarea şi transcenderea) acestor (cinci modificări ale conţinutului minţii (VRITTI-uri)) se realizează cu uşurinţă prin constanţă în practică (AMBHYASA) (antrenament YOGA spiritual) şi prin amplificarea stării de detaşare (VAIRAGYA). SUTRA 13: Constanţa (perseverenţa) în practică (ABHYASA) înseamnă de fapt efortul susţin ut (continuu) realizat până când (la un moment dat) în final (conţinutul mental) rămâne permanent în aceasta (stare nemodificată). (Abia atunci conţinutul mental poate fi transcens). SUTRA 14: Totuşi se ştie că această (practică) este (total) confirmată de realizările lăuntrice doar atunci când ea a fost realizată neîntrerupt o lungă perioadă de timp cu o dăruire infinită (către DUMNEZEU). SUTRA 15: Detaşarea spirituală (VAIRAGYA) este starea (sublimă) de conştiinţă a

aceluia care este MEREU şi pe deplin stăpân pe el însuşi, fiind în totalitate eliberat (NEROBIT) atât de tirania dorinţelor pentru obiectele deja cunoscute de el prin simţuri cât şi de acelea (obiectele) de care doar a auzit vorbindu-se. COMENTARIU LĂMURITOR: Modalitatea cea mai simplă care ne ajută (permite) să atingem în scurt timp starea de detaşare spirituală este consacrarea (oferirea) în totalitate lui DUMNEZEU a fructelor ACŢIUNILOR NOASTRE. SUTRA 16: Această stare (detaşare) este supremă NUMAI atunci când adevărata cunoaştere a Sinelui Nemuritor PURUSHA (ATMAN) face să apară „starea de eliberare chiar şi faţă de tendinţe (GUNA-e) (adică detaşarea chiar faţă de toate aspectele subtile ale lui PRAKRITI (Natura) şi nu numai faţă de obiecte). = VA URMA = CORESPONDENŢE SECRETE ÎNTRE ALCHIMIE ŞI SVARA YOGA Despre alchimie unii iniţiaţi spun că ea reprezintă simultan "Jocul unui copil pur, plin de candoare şi munca migăloasă a unei femei vitale, armonioase şi înţelepte". Aceasta semnifică faptul că ALCHIMIA (ştiinţa transmutării şi a sublimării) poate să fie abordată, în afară de yoghini şi de un spirit curios, dar în acelaşi timp foarte răbdător şi perseverent în vizarea obţinerii rezultatelor. De fapt, alchimia tradiţională se aseamănă cu un "păienjeniş" de variante şi posibilităţi ascunse (de unde legătura sa strânsă cu TANTRA YOGA), însă pentru cel iniţiat, care poate cu adevărat să vadă acolo unde alţii nu reuşesc nici măcar să intuiască; secretele ei, îi apar înscrise FOARTE CLAR pretutindeni, întocmai ca într-un SUI GENERIS joc de rebus. Să luăm ca exemplu o catedrală, pe lângă care trecem de multe ori indiferenţi fără să-i cunoaştem sau să-i bănuim secretele ascunse; câţi dintre noi intuim că acele APARENT „BANALE” contururi de la baza ei încifrează o profundă semnificaţie alchimică ? La fel, sunt foarte puţini cei care ştiu la ora actuală că misterioasele inscripţii, dragonii şi salamandrele reprezentate pe peretele din faţă al locuinţelor din antichitate. indică şi semnifică în unele CAZURI PRECISE, într-un LIMBAJ CRIPTIC (accesibil doar iniţiaţilor)) însăşi cheia TRANSMUTAŢIEI ALCHIMICE şi a SUBLIMĂRII aplicate în vederea obţinerii faimoasei pietre filosofale? Corelând sistemul secret SVARA YOGA cu alchimia tradiţională este suficient să învăţăm din nou să privim în jurul nostru cu multă atenţie şi să citim transfiguraţi textele secrete ALCHIMICE, lăsându-ne totodată pătrunşi la nivel intuitiv de semnificaţia simbolică a noţiunilor întâlnite, pentru a trăi revelaţii spirituale de natură să ne reveleze tainele copleşitoare ale Naturii. Contemplarea atentă a tot ceea ce este misterios şi fascinant este aşa cum de altfel susţinea şi ALBERT EINSTEIN un principiu aplicabil în oricare altă ştiinţă care, atunci când este realizat în mod sistematic, ne poate conduce la descoperiri geniale, în particular, "reţetele" alchimice le putem întâlni peste tot în jurul nostru: în primul rând. în textele autentice inclusiv cele de TANTRA şi HATHA YOGA care tratează problematica alchimici şi secretele ei fundamentale (TRANSMUTATIA NEBIOLOGICĂ SAU BIOLOGICĂ şi SUBLIMAREA); la fel de bine, însă, simbolistica alchimiei apare abil ocultată sub diferite forme şi concepte atât în HATHA YOGA, SVARA YOGA şi TANTRA YOGA cât şi în anumite arte precum sculptura, pictura, poezia şi muzica. Multe dintre aceste semnificaţii evidente şi profund tulburătoare pentru cel iniţiat mai pot fi întâlnite, de asemenea, în Biblie şi chiar în numeroase basme pentru copii cum ar fi: „Cenuşăreasa”, „Albă-ca-zăpada şi cei şapte pitici” etc. Nu întâmplător, marii înţelepţi ai Orientului spun că alchimia (ştiinţa secretă a

TRANSMUTAŢIEI şi a SUBLIMĂRII este precum un joc pur de copii plini de candoare şi de dragoste care fac ca ceea ce este bun să devină posibil cu ajutorul Omnipotenţei lui Dumnezeu. Pentru a uşura înţelegerea corespondenţelor, evidente pentru cel iniţiat, între ALCHIMIA TRADIŢIONAIĂ şi sistemul secret SVARA YOGA, oferim în continuare un dialog între un alchimist faimos numit FULCANELLI şi scriitorul-savant JACQUES BERGIER. FULCANELLI este un personal misterios, despre care se cunosc foarte puţine lucruri la ora actuală. Despre el se ştie doar că a publicat în 1926 lucrarea „Misterul Catedralelor”, iar în 1930: "Locaşurile filosofice ( „Les Demeures philosophales); lucrări fundamentale, de referinţă pentru toţi alchimiştii contemporani. Eugene Canseliet, care a scris prefaţa la aceste două opere (putem spune, la ora actuală, esenţiale în domeniul alchimiei) a fost, în acelaşi timp, unul dintre puţinii discipoli ai autorului. Într-una dintre propriile sale scrieri, alchimistul Eugene Canseliet afirmă că Fulcanelli a reuşit să obţină în mod practic celebra Piatră Filosofală, devenind astfel un "adept", adică un alchimist desăvârşit. Alţi oameni demni de crezare, printre care faimosul savant şi scriitor Jacques Bergier, afirmă chiar că l-au întâlnit şi au discutat cu misteriosul alchimist. Acesta este, aşa cum spuneam, cazul faimosului Jacques Bergier (co-autor, împreună cu Louis Pauwels, la cunoscuta lucrare „Dimineaţa magicienilor”), care a discutat cu Fulcanelli în persoană într-unul din laboratoarele de cercetare şi probe ale Societăţii de gaze din Paris, în anul 1937. Fulcanelli a făcut atunci dovada (în timpul acelei scurte discuţii) unei inteligenţe şi unei culturi ce ne afla cu mult deasupra mediei obişnuite. Demn de notat este faptul ca încă de atunci el l-a prevenit pe Bergier asupra teribilului pericol pe care-l reprezintă arma atomică, armă funestă care avea să fie descoperită şi construită ceva mai târziu de către fizicieni. Se pare că, în viziunea sa (a lui FULCANELLI), alchimiştii cunoşteau de mult timp implicaţiile încă nebănuite ATUNCI ale unei asemenea descoperiri. Redăm în continuare traducerea acestui dialog aşa cum a fost publicată ea de către scriitorul JACQUES BERGIER. FULCANELLI: - Ştiu că în trecut au existat unele civilizaţii care au cunoscut foarte bine şi au studiat atent efectele energiei atomice, dar care - folosind-o într-un mod necorespunzător în scopuri malefice s-au autodistrus. = VA URMA =

AN V C 38

CORESPONDENŢE SECRETE ÎNTRE ALCHIMIE ŞI SVARA YOGA (continuare la cursul nr. 37 An V) Bergier a riscat atunci o întrebare: - Îmi puteţi relata pe scurt, domnule, în ce au constat cercetările dumneavoastră în domeniul Alchimiei practice? Fulcanelli a răspuns: -Practic, dumneavoastră îmi cereţi să rezum într-un interval de patru minute principalele idei filosofice ce definesc cercetarea mea asiduă referitoare la o perioadă de patru mii de ani, precum şi să vă prezint totodată eforturile şi experienţele uluitoare care au marcat întreaga mea viaţă (...) Secretul ultim al alchimiei constă în angrenarea acelei modalităţi cvasi-secrete care este TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA. Prin aplicarea înţeleaptă a acestei modalităţi se urmăreşte de fapt TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA care fac posibile manipularea şi transformarea materiei nevii sau chiar vii şi a energiei rezultante atunci în aşa fel încât aceste procese (...) să dea la un moment dat naştere unui extraordinar de puternic câmp de forţe tainice. Acest câmp uriaş şi misterios de forţe invizibile acţionează ATUNCI în mod corespunzător chiar şi asupra experimentatorului (alchimistului), plasându-l fulgerător într-o situaţie cu totul privilegiată, am putea spune, în contextul întregii manifestări. Consecinţa directă şi cu totul extraordinară a unei astfel de poziţii privilegiate este aceea că el, observatorul (alchimistul). începe să aibă acces la realităţi şi aspecte misterioase pe care spaţiul şi timpul, materia şi energia ni le ascund în mod obişnuit. O astfel de realizare dusă la bun sfârşit noi o numim „MAREA OPERĂ ALCHIMICĂ”. BERGIER: - Ce îmi puteţi spune despre enigmatica Piatră Filosofală şi despre enigmatica transmutare alchimică a altor metale în aur? FULCANELLI: - Acestea nu reprezintă decât simple aplicaţii secundare şi de fapt sunt cazuri particulare la ceea ce v-am explicat deja. Esenţa ultimă a alchimiei nu constă, aşa cum cred cei profani, atât de mult în procesul de transmutare a metalelor, ci implică de fapt NUMAI procesul profund şi complex de transmutare şi sublimare ce se declanşează la nivelul fiinţei experimentatorului însuşi. Acesta este un străvechi secret al înţelepciunii antice, pe care mulţi oameni inteligenţi şi intuitivi încep să-l reconsidere în zilele noastre. Pentru a proba buna lui credinţă, alchimistul Fulcanelli i-a furnizat savantului JACQUES BERGIER, cu prilejul acelei discuţii, informaţii de o uluitoare exactitate în ceea ce priveşte teribila forţă atomică. După propriile lui spuse (ale lui FULCANELLI), aceasta (FORŢA ATOMICĂ) ar putea fi descătuşată cu uşurinţă prin intermediul unor subtile aranjamente simetrice - geometrice ale unor materii (elemente chimice) extrem de pure". Mult mai târziu, savantul JACQUES BERGIER a descoperit uluit faptul că prima pilă atomică a fost realizată întro manieră foarte asemănătoare cu cea descrisă de alchimistul FULCANELLI. CORESPONDENŢE: TABLA DE SMARALD A LUI HERMES TRIMEGISTOS ŞI SVARA YOGA 'TABLA DE SMARALD rezumă în câteva aforisme extrem de concise esenţa filosofici şi cunoaşterii secrete alchimice. Autorul ei, un mare înţelept şi iniţiat care a precedat dinastiile faraonilor egipteni din antichitate şi care, mai apoi, a fost considerat de către populaţia Egiptului ca fiind o încarnare divină pe pământ, este cunoscut sub numele de HERMES TRISMEGISTOS. care a fost şi este venerat în egală măsură şi în calitatea sa de iniţiator al ştiinţei secrete a

alchimiei. Conform legendei, acest faimos text a fost găsit de către soldaţii lui Alexandru cel Mare, atunci când aceştia au pătruns în marea piramidă a lui Kheops, plasată în complexul arhitectural de la Gizeh, lângă Cairo. Se spune că HERMES TRISMEGISTOS a gravat el însuşi aforismele sale tainice pe o tăbliţă din smarald, utilizând pentru aceasta doar un vârf de diamant. De aici provine numele de "TABLA DE SMARALD" care a fost dată acestui text CRIPTIC. Iată în continuare, prezentarea integrală a conţinutului gravat al TABLEI DE SMARAD), după o traducere care aparţine faimosului alchimist FULCANELLI: "Este perfect adevărat, dincolo de orice îndoială şi cât se poate de REAL că tot ceea ce se află jos (la nivel Microcosmic - notaţia noastră) este (în mod ANALOGIC ARANJAT) precum tot ceea ce se află sus (la nivel Macrocosmic - notaţia noastră); şi este important să se ştie că tot ceea ce se află sus (la nivel Macrocosmic - n.n.) este (în mod ANALOGIC ARANJAT) precum tot ceea ce se află Jos )la nivel Microcosmic- n.n.); prin această dispunere unitară sunt înfăptuite TOATE miracolele Unicului (Dumnezeu) şi astfel apar şi subzistă toate lucrurile, forţele tainice şi fiinţele care există. Şi, întocmai precum toate lucrurile, forţele şi fiinţele au fost şi sunt (există) şi provin din TOIUL – Unul,. prin medierea Unicului DUMNEZEU, tot astfel toate lucrurile, forţele şi fiinţele care vor mai exista vreodată vor fi, la rândul lor, născute din Fiinţa acestui Unic (DUMNEZEU) care este singura REALITATE ETERNĂ şi INFINITĂ, printr-un anumit fel (gen) de aranjare şi adaptare. Soarele (+) (SURYA SVARA şi, pe de altă parte, TEJAS TATTVA - n.n.) este tatăl (tuturor lucrurilor, forţelor şi fiinţelor manifestate), iar Luna (-) (CHANDRA SVARA şi, pe de află parte, APAS TATTVA - n. n.) le este mama. Vântul (VAYU TATTVA n.n.) le-a plasat (purtat) în pântecele său. Pământul (PRITHIVI TATTVA - n.n ) reprezintă doica şi, în acelaşi timp, receptaculul (vasul) lor (După cum ştim, AKASHA TATTVA, cea de a cincea forţă, nu este manifestată în planul de acţiune al celorlalte patru TATTVA-e -n.n.). Tatăl esenţial (SVARA, suflul subtil al Vieţii Universale - n.n.) al totului şi al tuturor principiilor TATTVAelor - n.n.), THELEMA întregii noastre lumi pământeşti şi a infinitului Macrocosmos se află chiar aici la nivelul fiecărei TATTVA-e - n.n ) (THELEMA = expresie care desemnează un loc privilegiat unde pot fi savurate din plin şi pe îndelete toate bucuriile cele mai rafinate). Forţa (puterea) sa (a lui SVARA - n.n.) tainică nesfârşită este întreagă şi aproape nealterată atunci când ea este convertită în pământ (PRITHIVI TATTVA - este vorba aici de completitudinea Creaţiei, al cărei punct-terminus este PRITHIVI TATTVA - n.n.). Transmutând atent şi sublimând armonios tu vei separa pământul (PRITHIVI TATTVA - n.n.) de foc (TEJAS TATTVA - n.n.) ceea ce este subtil de ceea ce este grosier, totdeauna, printr-o acţiune gradată, cu blândeţe şi cu o mare măiestrie. El (SVARA n.n.) urcă de la pământ (PRITHIVI TATTVA - n.n.)şi coboară din cer (AKASHA TATTVA - n.n) şi, prin intermediul lui (SVARA - n.n.) se primeşte forţa tainică atât a lucrurilor şi aspectelor superioare, cât şi a celor inferioare. Vei dobândi cu siguranţă, prin intermediul acestui mijloc (TRANSMUTAREA INTEGRALĂ ŞI SUBLIMAREA PERFECT ARMONIOASĂ, BENEFICĂ A CELOR 5 TATTVA-e - n.n.) şi cu ajutorul acestei Cunoaşteri tainice, gloria întregii lumi şi atunci orice ignoranţă te va părăsi Aceasta (SVARA - n.n.) este forţa ultimă care va fi mereu triumfătoare asupra oricărei alte forţe, căci totdeauna ea (SVARA n.n.) domină şi îmbrăţişează toate lucrurile, forţele şi fiinţele grosiere şi subtile şi neîncetat pătrunde tot ceea ce este solid şi grosier, în acest mod a fost şi este clipă de clipă creată lumea. De la aceasta (SVARA - n.n.) pornesc şi devin posibile minunate adaptări, a căror modalitate generală şi esenţială este aici revelată pe scurt. Iată, deci, cauza pentru care am fost numit Hermes Trismegistos, cel care deţine cunoaşterea celor trei părţi (fizic, astral, cauzal) ale filosofici secrete universale. Ceea ce am spus aici despre - Opera Solară este complet şi desăvârşit".

(SFÂRŞITUL TABLEI DE SMARALD) -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EYOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-e FUNDAMENTALE EVOLUŢIA UNIVERSULUI, CONSECINŢĂ A JOCULUI MISTERIOS AL CELOR 5 TATTVA-e FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 36 An V) Zona specifică AKASHA-ică solară care este creatoarea directă a Pământului (BHURLOKA) dă naştere, mai întâi lui VAYU TATTVA terestru. Fiecare element se află atunci în starea de VAYU TATTVA, aspect pe care îl putem numi stare gazoasă de agregare. VAYU TATTVA generează, aşa cum am arătat anterior, unde sferice în mediul său de propagare. La rândul său, planeta aflată în stare gazoasă va dobândi şi ea o formă asemănătoare; centrul acestei sfere gazoase va strânge atunci în jurul său întreaga putere de expansiune a gazelor respective. Dar, de îndată ce această sferă planetară apare astfel în planul fizic, ea este supusă unor multiple influenţe, dintre care cele mai importante sunt: 1. Influenţa exterioară (suprapusă) a căldurii solare. 2. Influenţa interioară a atomilor mai îndepărtaţi de centrul sferei asupra atomilor mai apropiaţi şi viceversa. Prima influenţă are un dublu efect asupra sferei gazoase: ea conferă mai multă căldură emisferei mai apropiate de Soare a acestei planete în curs de formare decât celei mai îndepărtate. Gazele superficiale din emisfera luminată de Soare, acumulând o anumită cantitate de energie solară, se ridică spre Soare; gazele mai reci, de jos, le iau atunci locul. Curenţii gazoşi superficiali nu pot însă depăşi limitele acestei sfere planetare în curs de formare, deoarece ea este înconjurată de AKASHA solar, prin intermediul căruia este primit mereu un supliment de materie eterică solară. Ei încep din această cauză să se mişte în cerc şi în felul acesta se stabileşte o mişcare circulară în sfera gazoasă: această mişcare se află la originea rotaţiei planetelor (şi implicit a Pământului nostru) în jurul axei proprii. Pe de altă parte, deoarece o anumită cantitate de energie solară este constant distribuită sferei gazoase terestre, impulsul de mişcare către în sus va antrena atunci chiar şi centrul acestei sfere gazoase planetare (terestre). El (respectivul centru) nu poate totuşi să se deplaseze în această direcţie, deoarece o apropiere de Soare (mai mult decât este necesar) ar distruge subtilul şi complexul echilibru de forţe care îi conferă planetei toate particularităţile sale. De exemplu, o altă sferă de existentă (LOKA) care ar fi mai apropiată de Soare decât planeta Pământ nu ar mai putea avea aceleaşi condiţii de viaţă. Tocmai din această cauză, în timp ce Soarele atrage Pământul către el, aceste legi ale existenţei cosmice care deja i-au dat planetei noastre o anumită structură prin intermediul căreia ea continuă să se învârtească de-a lungul a milioane şi milioane de ani, o reţin în sfera (LOKA) ei proprie (numită BHUR-LOKA). Astfel, ne putem da seama că, la acest nivel, se manifestă două forţe complementare: sub influenţa uneia. Pământul este atras către Soare, spre care s-ar îndrepta din ce în ce mai repede dacă nu ar exista şi influenţa celeilalte forţe, care îl determină să rămână şi să graviteze pe orbita sa proprie: acestea sunt de fapt forţele centrifugă şi centripetă care se manifestă la nivel planetar şi din interacţiunea lor dinamică rezultă mişcarea anuală de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui. Cu privire la diferitele interferenţe TATTVA-ice care fac ca planetele sistemului solar să fie dispuse numai în anumite zone orbitale precise datorită inefabilelor şi subtilelor echilibre dinamice ce se stabilesc între forţe contrarii (de

tip centrifug sau centripet), aşa cum s-a arătat, este deosebit de semnificativ faptul că şi în astronomia occidentală se precizează că orbitele planetare sunt aranjate conform unor raporturi armonice. Această aranjare armonioasă, deloc întâmplătoare, a planetelor este exprimată sintetic de legea TITIUS-BODE: dacă alegem drept unitate de măsură unitatea astronomică (u.a.), adică distanţa medie dintre Pământ şi Soare (egală cu 149675000 km), atunci distanţa Mercur - Soare este egală cu 0.4 asemenea unităţi, distanţa Venus - Soare este 0.7 u.a ;cea dintre Marte şi Soare 1.6 u.a.. etc. La prima vedere, pentru cel ignorant nu există nici o legătură între aceste numere. Legea lui TITIUS-BODE exprimă însă această serie de distanţe planetare relative faţă de Soare (distanţa Pământ - Soare (fiind luată ca unitate de măsură) printr-o formulă foarte simplă: a = 0.4 + 0.3 x 2,. unde a este poziţia planetară relativă fată de Soare, pentru n = 1.2.3. 4 etc. conform tabelului următor: PLANETE

LEGEA LUI TITIUS BODE

MERCUR VENUS PĂMÂNT MARTE ASTEROIZI

(4+0):10 (4+3x1):10 (4+3x2):10 (4+3x4):10 (4+3x8):10

JUPITER

(4+3x16):1 0 (4+3x32):1 0 (4+3x64):1 0 (4+3x128) : 10 (4+3x256) : 10

SATURN URANUS NEPTUN PLUTO

VALORI CALCULATE PRIN LEGEA LUI TITIUS BODE 0.4 u.a 0.7 u.a 1 u.a 1.6 u.a 2.8 u.a

VALORI CULOARE PERIOADA MASA ÎN REALE VIZIBILĂ DE RAPORT OBSERVATE REVOLUŢIE CU PĂMÂNTUL

5.2 u.a

0.39 u.a 0.72 u.a 1 u.a 1.52 u.a asteroizi (identificaţi 500.000) 5.2 u.a

alb albastru roşu -

88 zile 225 zile 365 zile şi 6 h 1 an şi 33 zile -

0.056 0.817 1 0.108 -

10 u.a

9.55 u.a

alb strălucitor galben

11 ani şi 314 zile 29 ani şi 167 zile 84 ani şi 7 zile

318

19.6 u.a

19.22 u.a

verde

38.8 u.a

30.11 u.a

verde

164 ani şi 184 zile 247 ani si 249 zile

17.26

77.2 u.a

între 29.6 şi 49.3

-

1 u.a. = distanţa medie Pamânt-Soare = 149875000 Km Această lege, exactă pentru planetele de la Mercur la Uranus prezintă o aproximaţie foarte mare în cazul lui Neptun şi nu se aplică deloc în cazul lui Pluto, care are o orbită foarte eliptică, axa mare a acesteia fiind echivalentă cu 29.6 + 49.3 = 78.9 u.a.. adică aproximativ distanţa calculată de Bode ! De asemenea, la distanţa de 2.8 u.a. lipseşte o planetă, conform legii (între Marte şi Jupiter), în locul acesteia fiind descoperiţi sute de mii de asteroizi (centrul de greutate al ansamblului fiind situat la 2.8 u.a.!). care par a fi resturile unei planete care a explodat - se poate menţiona aici, ca o posibilă continuare a acestui fapt că, în antichitate, se vorbea despre planeta JUNONA!

95 14.6

0.9

Aspectul cel mai remarcabil este însă extraordinara similaritate a intervalelor de dispunere a planetelor sistemului nostru solar cu şirul frecvenţelor octavelor, succesive ale notei muzicale sol, după cum se poate constata cu uşurinţă din tabelul următor: OCTAVELE NOTEI SOL

FRECVENŢA (cicli pe secundă)

LEGEA TITUS-BODE

PLANETE

SOL-a SOL -a SOL -a SOL -a

3 6 12 24

0+4= 4 3+4= 7 6+4= 10 12+4= 16 24+4= 28

MERCUR VENUS PĂMÂNT MARTE ASTEROIZI

DISTANŢA MEDIE FAŢĂ DE SOARE x 10 u.a 3,9 7,2 10 15,2 28,05

SOL -a SOL -a SOL -a

48 96 192

48+4= 52 96+4= 100 192+4=196

JUPITER SATURN URANUS

52,0 95,5 192,2

Este foarte semnificativ, în acest sens, că în urmă cu mii de ani înţeleptul PITAGORA afirma (la unison cu învăţăturile secrete ale Orientului) că există o tainică misterioasă simetric geometrică în acordurile armonioase ale fiecărui instrument muzical: există o muzică sublimă şi enigmatică în dispunerea sferelor subtile ale Invizibilelor influenţe astrale”. Pe de altă parte, deşi mişcările orbitale ale planetelor sunt mult prea lente pentru a fi auzite de urechea umană, vitezele lor relative prezintă nişte caracteristici foarte interesante. Astfel, dacă echivalăm viteza medie de deplasare a lui JUPITER cu frecvenţa DO fundamental (DO0), note predominante celorlalte planete vor fi următoarele: PLANETE MERCUR VENUS PĂMÂNT MARTE JUPITER SATURN URANUS NEPTUN PLUTO

VITEZA ORBITALĂ MEDIE (km/ s) 47.8 35.0 29.8 24.2 13.1 9.7 6.8 5.4 4.7

NOTA MUZICALĂ SI 1 MI 1 RE 1 SI DO SOL 1 DO 1 SOL 2 Aprox. SOL 2

În al doilea rând interacţiunea reciprocă a atomilor din cadrul sferei planetare gazoase va determina în final transformarea întregii sfere gazoase, cu excepţia porţiunii superioare şi va face să se producă trecerea el în stare AKASHA-ică. Această stare AKASHA-ică va da naştere stării di- combustie (specifică lui TEJAS TATTVA) a materiei terestre. Aceasta, la rândul ei, se va transforma ulterior în cea mai mare parte în starea lichidă, specifică lui APAS TATTVA, iar în final va fi de asemenea generată starea solidă manifestată de PRITHIVI TATTVA în materia

planetară Aceleaşi procese se stabilesc chiar şi în fenomenul modificării substanţelor care ne sunt familiare. De exemplu, în cazul gheţii, atunci când ea (gheaţa) se află în starea solidă, va corespunde fără îndoială condiţiei lui PRITHIVI TATTVA deoarece o caracteristică esenţială a lui PRITHIVI este coeziunea. Dacă, la un moment dat vom încălzi suficient de mult această gheaţă, atunci când temperatura ei specifică ajunge la 0º C, începe imediat transformarea de stare: furnizând atunci gheţii în curs de topire 78 de calorii, temperatura ei va rămâne aceeaşi iar 78 de calorii vor fi imediat absorbite şi vor deveni latente în apa lichidă. Pe de altă parte, dacă aplicam 536 de calorii unui kilogram de apă deja fierbinte, aceasta cantitate de căldură va deveni latentă atunci când apa trece în stare de vapori. În cazul procesului invers, dacă apei în stare de vapori îi aplicăm o anumită cantitate de frig, atunci când frigul devine suficient de accentuat pentru a putea contrabalansa (compensa) în întregime căldura care menţinea starea gazoasă, vaporii de apă vor trece într-o stare AKASHAică şi, de aici vor translata într-o stare guvernată de TEJAS TATTVA. Pentru aceasta nu este deloc necesar ca toată cantitatea de vapori (stare de tip VAYU) să treacă dintr-o dată în starea vecină (stare de tip TEJAS): în cazul de faţă modificarea poate să fie continuă. Frigul, pătrunzând gradat în vaporii de apă, modificarea de tip TEJAS apare astfel din sânul lui AKASHA TATTVA şi prin intervenţia directă a lui AKASHA TATTVA, condiţie prin care vaporii de apă trecuseră deja în timpul fazei de latenţă, acest aspect se va putea de altfel constata şi pe termometru. Atunci când întregul ansamblu a trecut în starea de combustie (TEJAS), este generată a doua stare AKASHA-ică, starea lichidă se va naşte din acest al doilea tip de condiţie AKASHAică, la aceeaşi temperatură (100°C ) iar întreaga căldură trece atunci din nou în stare AKASHAică (latentă), nemaifiind, prin urmare, deloc indicată de termometru. Atunci când frigul este aplicat apei lichide, căldura începe din nou să dispară şi. atunci când au fost absorbite 78 de calorii (această căldură fiind generată din şi prin intermediul acestui AKASHA în care ea trecuse în stare latentă), întregul lichid trece din nou într-o stare intermediară. AKASHA-ică; mercurul termometrului începe imediat să coboare şi din acest tip de AKASHA survine, după un anumit interval de timp, starea solidă a apei, gheaţa, manifestare a lui PRITHIVI TATTVA. Datorită acestei experienţe extrem de simple dar totuşi foarte semnificative, putem constata că întotdeauna, căldura extrasă dintr-un sistem prin intermediul frigului trece în scurt timp într-o stare AKASHA-ică ce devine substratul unei faze inferioare ca frecvenţă de vibraţie, iar căldura absorbită de un sistem trece într-o altă stare AKASHA-ică. ce va fi ulterior substratul unei faze superioare (ca frecvenţă de vibraţie). (Notă: această experienţă simplă ne poate de asemenea revela, în cazul unei analize care ne face să atingem un nivel de înţelegere mai profund, importante aspecte practice legate de complexele procese de transmutaţie biologică şi de sublimare, cum ar fi de exemplu transmutaţia potenţialului creator, sexual şi sublimarea ulterioară a energiei rezultate; toate acestea pot fi înţelept corelate cu anumite procedee secrete YOGA deja invitate în cadrul cursului nostru (PRANAYAMA, curenţii subtili coloraţi, YONI MUDRA, OLI MUDRA-ele, SHIKSHASANA etc ) =VA URMA =

AN V C 39 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-e FUNDAMENTALE EVOLUŢIA UNIVERSULUI, CONSECINŢA A JOCULUI MISTERIOS AL CELOR 5 TATTVA-e FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 38 An V) În acest mod, sfera gazoasă terestră s-a transformat în starea sa actuală, se arată în tratatele secrete YOGA. Experienţa foarte simplă cu apa, care am prezentat-o, evidenţiază într-un mod direct şi clar adevăruri foarte profunde referitoare la relaţiile şi interconexiunile dintre TATTVA-e. În primul rând, ea explică într-o manieră concretă afirmaţia iniţiatică din SHIVA SVARODAYA care precizează că fiecare stare TATTVA-ică prezintă simultan şi calităţile stărilor precedente. Putem înţelege astfel modul în care în starea gazoasă a apei, de îndată ce ea este afectată de frig. căldura latentă de vaporizare este gradat compensată (echilibrată) şi va fi trecută în stare AKASHA-ică. Acest proces se desfăşoară astfel pentru că vibraţiile egale şi de sens contrar ((+) şi (-)), având aceeaşi forţă, se echilibrează, rezultând din aceasta AKASHA TATTVA (0);din acest AKASHA TATTVA provine (rezultă astfel) starea TEJAS-ică: în această stare de agregare, căldura latentă de vaporizare devine manifestă. Această stare (TEJAS-ică) nu este însă permanentă. Forma TEJAS-ică a apei, ca şi aceea a oricărei alte substanţe terestre de altfel, nu se poate menţine prea mult timp deoarece cea mai mare parte a materiei terestre se află în stările inferioare (deci mai negative) de manifestare ale lui APAS TATTVA şi PRITHIVI TATTVA. De fiecare dată când, dintr-un motiv oarecare, o substanţă de pe planeta noastră trece în stare TEJAS, mediul înconjurător începe imediat să reacţioneze asupra ei cu o forţă care o va obliga să treacă în starea AKASHA-ică următoare. Materia care există în stare normală în condiţie APAS sau PRITHIVI găseşte întrucâtva contrar legilor sale de existenţa faptul de a rămâne în stare TEJAS (de combustie), numai dacă nu este supusă unei influenţe exterioare. Astfel, un atom de apă în stare de vapori, înainte să treacă în stare lichidă, a parcurs deja 3 stări: AKASHA-ică, gazoasă (VAYU) şi TEJAS; el trebuie, deci, fără nici o îndoială, să prezinte şi calităţile acestor 3 TATTVA-e. El nu mai are nevoie acum (în stare lichidă noi ştim că el prezintă şi calitatea specifică lui APAS TATTVA) decât de coeziune, care este calitatea specifică lui PRITHIVI TATTVA. Atunci când atomul de apă lichidă trece în starea solidă (gheaţă), toate stările precedente trebuie din nou să se manifeste; frigul va compensa căldura latentă a stării lichide, iar din aceasta va rezulta starea AKASHA-ică. Starea gazoasă va surveni cu siguranţă ulterior, din starea AKASHA-ică; această stare gazoasă (manifestată de VAYU TATTVA) este de altfel pusă foarte uşor în evidenţă de mişcările turbionare provocate în apa ce se află în stare lichidă prin simpla aplicare a frigului. Totuşi, aceste mişcări sunt de scurtă durată, dar atunci când ele încetează (trecând din nou prin starea AKASHA-ică) apare starea de TEJAS. Nici aceasta nu durează însă

prea mult, deoarece ea trece imediat într-o stare AKASHA-ică, iar în urma acesteia va fi produsă gheaţa. Această experienţă simplă, la îndemâna oricui, demonstrează suficient de clar că toate cele 4 stări de agregare ale materiei terestre există laolaltă pe planeta noastră. - starea gazoasă (produsă de VAYU TATTVA) se întâlneşte îndeosebi în ceea ce noi numim atmosferă; - starea combustionată (manifestată de TEJAS TATTVA) este reprezentată cel mai uşor de temperatura normală a vieţii terestre); - starea lichidă (manifestată de APAS TATTVA) este reprezentată de oceanul planetar, râurile, etc.; - starea solidă (produsă de acţiunea lui PRITHIVI TATTVA) este reprezentată de pământul însuşi precum şi de orice corp fizic, solid. Cu toate acestea, nici una dintre aceste stări nu există complet izolată de celelalte: fiecare acţionează şi alterează constant domeniile de existenţă ale celorlalte; este foarte greu să găsim o porţiune a spaţiului care să fie umplută cu materie aliată numai într-o singură stare de agregare. De asemenea, se mai poate arăta că două TATTVA-e adiacente (în ordinea emanaţiei) sunt amestecate într-un grad mult mai mare decât TATTVA-ele separate printr-o stare intermediară. Astfel, PRIIHIVI TATTVA va fuziona mai uşor cu APAS TATTVA decât cu TEJAS TATTVA sau cu VAYU TATTVA, APAS mai mult cu TEJAS decât cu VAYU iar VAYU cel mai mult cu TEJAS. De asemenea, un alt aspect important, conform cu Ştiinţei secretă a TATTVA-elor (TATTVA JNANA), este acela că flacăra, împreună cu celelalte substanţe luminoase sau incandescente de pe Pământ nu se află, aşa cum ne-am aştepta, în starea materiei solare, sau sunt tangente cu acea stare. PLANUL DE EXISTENŢĂ ETERIC (PRANA-ICE AL MANIFESTĂRII TATTVA-ELOR. CONSIDERAŢII DE NATURĂ EZOTERICĂ PRANA este numele dat în SVARA YOGA acelei stări a materiei TATTVA-ice înconjurând Soarele şi în care se mişcă Pământul împreună cu celelalte planete ale sistemului nostru solar. [Notă: cuvântul "PRANA" folosit în contextul acestei lecţii nu are întru totul acelaşi sens ca în cazul utilizării lui în lecţiile legate de PRANAYAMA. El este utilizat mai ales într-un sens restrâns, pentru a desemna manifestările eterice, bioenergetice (numite de altfel în mod curent în YOGA şi „manifestări PRANA-ice") ale materiei TATTVA-ice . Materia PRANA-ică este în legătură cu trei tipuri de "zile" şi "nopţi” ale timpului universal (printr-o zi şi o noapte, în general în YOGA se înţelege un anumit ritm misterios al vieţii, văzut ca un sui-generis "cerc", în care faza evolutivă - ce se desfăşoară de la valoarea minimă-la valoarea maximă a intensităţii fenomenului respectiv - este considerată de regulă pozitivă (+) sau "ziua" ciclului respectiv, iar perioada descrescătoare - ce se desfăşoară de la valoarea maximă la valoarea minimă a intensităţii fenomenului respectiv - este considerată negativă (-) sau, cu alte cuvinte, este "noaptea" acelui fenomen): 1) zilele şi nopţile noastre obişnuite; 2) perioadele (chenzinele) luminoase şi perioadele: (chenzinele) întunecoase ale Lunii, care sunt numite zile şi, respectiv, nopţi ale vieţii "strămoşilor" (fiinţele sau cu alte cuvinte ENTITĂŢILE evoluate spiritual, care rămân după aşa-zisul "DECES" al oamenilor şi care se află în prezent în anumite zone sau sfere de existenţă ale astralului în care ele îşi continuă evoluţia după părăsirea planului fizic prin DEZÎNCARNARE) (PITRYA) - tradiţia ezoterică YOGA afirmă că energia subtilă lunară, manifestată de sfera subtilă de forţa a Lunii este în strânsă legătură cu evoluţia sufletelor după părăsirea planului fizic (Mai mult decât atât se precizează în unele texte esoterice că fiinţele proaspăt decedate petrec aici un anumit interval de timp, care

poate fi mai lung sau mai scurt, în funcţie de afinităţile mai mari sau mai mici ale acelei fiinţe (ENTITĂŢI) cu energia subtilă, astrală a Lunii. Entităţile proaspăt DEZÎNCARNATE rămân deci o anumită perioadă de timp în sfera subtilă de forţă a Lunii, la scurt timp după părăsirea planului fizic); 3) jumătăţile ascendente şi descendente ale anului zodiacal (perioada de la echinocţiul de primăvara până la echinocţiul de toamnă este numită "ziua iar perioada cuprinsă între echinocţiul de toamnă şi noul echinocţiu de primăvară este numită "noaptea" anului zodiacal), care sunt numite zilele şi nopţile "zeilor" (DEVA). [Notă importantă: Această corespondenţă subtilă cosmică dintre PRANA şi acest ciclu anual este fundamentul spiritual iniţiatic al predicţiilor astrologice, în care, pe tema (astrograma) natală, se studiază ulterior direcţiile progresate ale planetelor principale, după regula: o zi terestră este echivalentă, datorită legii octavei, cu o zi a DEVA-şilor (un an terestru)]. Aceste 3 tipuri de "nopţi", acţionând asupra materiei terestre, îi conferă receptivitatea fazei reci, negative, întunecate, YIN ( ) a vitalităţii subtile (PRANA-ice). "Zilele" respective, care urmează după aceste "nopţi”, îşi imprimă informaţia intrinsecă asupra acestei materii. Supus acestor 3 tipuri principale de dinamizări ritmice însufleţitoare, Pământul devine el însuşi o fiinţă vie, având un pol Nord către care o forţă centrală atrage, de exemplu, acul magnetic şi un pol Sud în care este centrată o forţă complementară (ca o umbră") aceleia din centrul polar Nord. El (Pământul) are de asemenea energia solară centrată în jumătatea sa estică şi energia lunara, "umbră" polară a celei precedente, în jumătatea sa vestică (aici, Estul şi Vestul suni precizate de direcţia din care răsare Soarele). În realitate însă, aceste centre planetare apar cu mult înainte ca Pământul să se fi manifestat în planul fizic; la fel stau lucrurile şi cu celelalte planete. În prezent deci, noi putem constata că viaţa organică de pe Pământ (PRANA terestră) are 4 centre fundamentale. După ce a fost răcită de curentul negativ (-), faza pozitivă (+) se imprimă asupra acestei vieţi organice terestre şi astfel, se arată în tradiţia secreta SVARA YOGA, apar diferitele forme de viaţă pe planeta noastră. După cum am arătat anterior, materia PRANA-ică (eterică) este imediat superioară, ca frecvenţă de vibraţie, materiei terestre. Sfera terestră (BHUR LOKA) este separată de materia eterică provenind de la Soare printr-un AKASHA; acest AKASHA este creatorul direct al lui VAYU TATTVA terestru, a cărui culoare fundamentală este, aşa cum am precizat în partea introductivă a acestei lecţii, albastră; din această cauză, cerul ne apare ca fiind albastru atunci când este privit ziua de pe Pământ. Cu toate acestea, deşi în această zonă intermediară (AKASHA) dintre sferele de manifestare (LOKA), materia PRANA-ică se transformă în AKASHA, care dă naştere lui VAYU TATTVA terestru, razele de soare care cad pe Pământ venind din exterior, nu se opresc din drumul lor către interiorul sferei noastre planetare (BHUR-LOKA). Ele sunt parţial refractate, dar se deplasează totuşi în sfera terestră (BHUR-LOKA). Datorită acestor radiaţii solare, oceanul de materie PRANA-ică (eterică) ce înconjoară planeta noastră (PĂMÂNTUL) nu este, în ansamblul său, nimic altceva decât o modificare (modulare) a materiei eterice solare. Datorită faptului că Pământul se învârteşte atât în jurul axei proprii cât şi în jurul Soarelui, se dezvoltă aşa cum am arătat la început, centri dubli în materia eterică (vitală) terestră. În timpul rotaţiei diurne a Pământului, atâta timp cât acesta este supus influenţei Soarelui, se proiectează un curent subtil, eteric pozitiv (+) de la Est la Vest; în timpul nopţii, în aceeaşi zonă a planetei (PĂMÂNT) se va proiecta un curent subtil, eteric negativ (-)(vezi Fig. 1) În cadrul cursei anuale a Pământului, curentul pozitiv se deplasează de la Nord (magnetic) la Sud (magnetic) în timpul celor 6 luni de primăvară şi vară, iar curentul negativ (opus ca sens)

predomină în timpul celor 6 luni de toamnă şi iarnă(vezi Fig. 2) (+) V <———————— E (Ziua) (-) V ————————> E (Noaptea) Fig 1. Curenţii PRANA-ici ai Pământului datoraţi rotaţiei acestui în jurul axei proprii (+) N (magnetic) │ 6 luni (primăvara şi vara) │ │ │ ٧ S (magnetic)

(-)

N (magnetic) │ 6 luni (toamna şi iarna) │ │ │ ٧ S (magnetic) Fig. 2 Curenţii PRANA-ici ai Pământului datoraţi rotaţiei acestuia în jurul Soarelui N (+) ▲

┼

V(-)◄ ►E (+) ▼ S (-) Fig. 3 Prin urmare, Nordul (magnetic) şi Estul planetei sunt polarizate (+), fiind într-o strânsă legătură cu curenţii PRANA-ici pozitivi, iar punctele cardinale opuse (Sud şi Vest) sunt polarizate fiind în strânsă legătură cu curenţii PRANA-ici negativi.(vezi Fig. 3)

Curenţii subtili PRANA-ici pozitivi sunt, prin urmare, controlaţi de Soare, iar curenţii subtili PRANA-ici negativi sunt controlaţi de către Lună. De asemenea, se ştie că PRANA solară se deplasează, în timpul nopţii, de la Pământ la Lună. PRANA terestră este astfel în realitate o fiinţă eterică, înzestrată cu centri dubli de activitate. Primul centru este cel nordic (de fapt polul NORD - magnetic) iar cel de-al doilea este centrul sudic (de fapt polul SUD - magnetic); ceilalţi doi centri sunt centrul estic (de fapt ESTUL sau "RĂSĂRITUL" şi centrul vestic (de fapt VESTUL sau "APUSUL"), care sunt dispuşi perpendicular pe direcţia Nord-Sud, la jumătatea distanţei dintre primii doi centri (nordic şi sudic). În timpul celor 6 luni de primăvară şi vară, curentul PRANA-ic terestru este pozitiv (+) şi circulă de la Nord la Sud iar în timpul lunilor de toamnă şi iarnă, curentul terestru vital devine negativ (-) şi circulă în direcţie inversă (Sud-Nord). În fiecare lună, în fiecare zi, în fiecare clipă (NIMESHA), acest curent PRANA-ic terestru realizează o cursă minoră şi, în timp ce el îşi continuă drumul, rotaţia diurnă a Pământului îi dă o direcţie estică sau vestică. Curentul PRANA-ic care vine din centrul nordic (în timpul lunilor de primăvară şi vară) se deplasează în timpul zilei terestre, de la Est la Vest, iar în timpul nopţii de la Vest la Est. Direcţiile curentului PRANA-ic care vine din centrul sudic (în lunile de toamnă şi iarnă) sunt exact opuse, respectiv, celor precedente; practic, nu există deci decât două direcţii, Est şi Vest. Diferenţa subtilă dintre curentul nordic (+) şi curentul sudic (-), deşi există, aproape că nici nu este sesizată în mod obişnuit în viaţa terestră. Aceşti doi curenţi complementari produc, în PRANA planetară, două modificări sau modulări distincte, polar opuse, ale eterurilor subtile (TATTVA) componente. Radiaţiile subtile sau altfel spus liniile de câmp specific de forţă ale fiecărei modificări TATTVA-ice, centrii lor specifici (nordic şi sudic), interferează unele cu altele, interacţionând şi conferindu-şi reciproc viaţă, forţă, formă şi diferite alte calităţi. De-a lungul liniilor de câmp de forţă subtilă provenind din centrul nordic se deplasează curenţii PRANA-ici pozitivi: de-a lungul celor care ies din centrul sudic merg curenţii PRANAici negativi. Canalele estic şi vestic ale acestor curenţi sunt numite, respectiv, PINGALA şi IDA; aceste canale sunt numite astfel pentru că ele corespund analogic, datorită legii fundamentale a rezonanţei care permite corelarea integratoare a octavelor creaţiei. celor două NADI-uri fundamentale, polar opuse din corpul uman subtil, PINGALA NADI (+) şi IDA NADI (-), ce se întind de-o parte şi de alta a axului central esenţial al fiinţei, SUSHUMNA (0). Este foarte interesantă şi semnificativă, la acest nivel, descrierea cosmogenezei în termenii astrofizicii moderne, pentru a sublinia astfel similaritatea uimitoare a acestei descrieri cu străvechile informaţii secrete din SVARA YOGA. La ora actuală, este general admisă în astronomie şi astrofizică ideea evoluţiei materiei cosmice şi a galaxiilor, care decurge în 5 faze sau etape principiile: - prima fază: apariţia nebuloaselor cosmice, lipsite încă de o structură sau formă precisă, fără diferenţe semnificative de potenţial între zonele sale şi fără un centru clar definit (această etapă corespunde cu faza AKASHA-ică a formării galactice, după SVARA YOGA): - faza a doua: structurarea unui centru al acestei nebuloase, în jurul căruia praful cosmic începe să între într-o mişcare de rotaţie, generându-se astfel o nebuloasă spirală, cu unul sau mai multe braţe (faza predominanţei lui VAYU TATTVA); - faza a treia: combustionarea gazelor şi prafului care alcătuiesc nebuloasa datorită fuziunii lor în zona centrală a acesteia (acest fenomen este produs de forţa de atracţie a centrului nebuloasei), urmată de concentrarea şi combinarea lor, fapt care generează materie şi întăreşte progresiv "miezul" sau nucleul nebuloasei (faza TEJAS-ică); - faza a patra: formarea unei galaxii sferoidale sau în formă de disc, odată cu încetinirea progresivă a mişcării de rotaţie a întregului sistem: aceasta antrenează totodată şi dispariţia

oralelor spirale (faza predominanţei lui APAS TATTVA). Propriul nostru sistem galactic ("Calea Lactee") mai păstrează încă forma spirală cu două braţe: - faza a cincea: formarea rolurilor stelare globulare, constând dintr-o aglomerare de stele bine diferenţiate şi autonome, aglomerare din ce în ce mai densă către centrul rolului respectiv (faza PRITHIVI-ic la acest nivel). Este, de asemenea, foarte important de reţinut că aceleaşi funcţii şi faze procesuale care guvernează formarea sistemelor galactice guvernează şi formarea unei stele din interiorul galaxiei sau chiar a unei planete care se roteşte în jurul unei stele. Astfel modelul cel mai acceptat la ora actuală în astrofizică arată că materia gazoasă amorfă (faza AKASHA-ică la nivel stelar) din cadrul unei galaxii, în acele zone unde masa şi densitatea ei ating o mărime adecvată, începe să se contracte şi să se condenseze sub acţiunea atracţiei ei proprii, formând mai întâi o sferă gazoasă rece (faza predominanţei lui VAYU TATTVA). Ca urmare a contracţiei care continuă, temperatura sferei gazoase va începe să crească. Energia potenţială a particulelor aflate în câmpul de atracţie al sferei gazoase devine mai mică pe măsură apropierii de centru. Iar aceasta înseamnă că o parte a energiei potenţiale trece în energie termică. Exact aceeaşi transformare a energiei se produce de exemplu atunci când o piatră care stătea pe marginea unei prăpăstii, căzând pe fundul acesteia pierde o parte din energia potenţială în câmpul de forţă al atracţiei terestre şi capătă o energic termică, încălzindu-se în urma lovirii de fundul prăpăstiei. După ce sfera gazoasă se încălzeşte astfel (faza TEJAS-ică), ea începe să cedeze energie termică prin radiaţie din straturile superficiale, straturi care, în urma acestui fapt, se vor răci şi, prin intermediul conductibilităţii termice, vor produce răcirea straturilor mai adânci. Totuşi, deoarece în procesul contracţiei regiunile centrale ale sferei se încălzesc până la temperaturi foarte înalte, ele nu suferă aproape deloc influenţa răcirii provocată de radiaţia din straturile superficiale. Atunci când în stea vor începe să se desfăşoare reacţiile termonucleare şi ele vor începe să furnizeze energie, contracţia stelei va înceta. Stelele de mase mari evoluează mai repede, transformându-se în gigante roşii, pe când stelele de mase mai mici evoluează mult mai încet. După ce în stelele gigante va arde tot hidrogenul, ele vor atinge stadiul de gigantă roşie, contracţia nucleului lor alcătuit numai din heliu generând apariţia carbonului şi. ulterior, a altor elemente chimice, din ce în ce mai grele. În final, stelele mari trec prin faza de „supernove”, explodând şi apoi generând stele neutronice foarte mici şi extrem de dense. Iar stelele mici ajung la sfârşitul evoluţiei lor stelare în faza de „pitică albă”, care şi-a terminat tot carburantul nuclear, răcindu-se încet dar continuu până când va deveni o „pitică neagră” fără radiaţie şi fără viaţă. =VA URMA =

AN V C 40 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E FUNDAMENTALE (continuare la cursul nr. 39 AN V)

ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE Influenţa PRANA-ei terestre asupra materiei fizice care trebuie să formeze un corp uman (embrionul uman) produce în aceasta doi centri esenţiali de activitate. O parte a acestei materii se adună în jurul centrului uman "nordic" iar o alta este grupată în jurul centrului uman "sudic". Centrul "nordic" al fiinţei umane se dezvoltă în zona creierului (în plan subtil), iar centrul "sudic" în zona inimii (în plan subtil). Forma generală a acestei manifestări a PRANA-ei terestre este asemănătoare unei elipse: cele două focare ale acestei elipse sunt: la Nord - creierul iar la Sud –inima, între ele se întinde coloana mediană sau axul esenţial al fiinţei, de-a lungul şi în jurul căreia se adună materia constituentă a corpului. Linia mediană a coloanei este locul în care sunt perfecte echilibrate şi transcense cele două aspecte polare ale fiinţei, „Est” şi „Vest” sau, respectiv, jumătatea dreaptă (+) şi jumătatea stângă (-) a corpului; ea este canalul central (0) al măduvei spinării, corespunzându-i în plan subtil canalul energetic esenţial al fiinţei umane. SUSHUMNA NADI. De-o parte şi de alta a lui SUSHUMNA NADI se întind IDA NADI sau canalul lunar (-) în partea stângă şi PINGALA NADI sau canalul solar (+) în partea dreaptă. Radiaţiile PRANAice care se extind ca nişte ramificaţii ale acestor 3 NADI-uri esenţiale (PINGAI-A (+), IDA (-) şi SUSHUMNA (0)) constituie laolaltă structura sau matricea informaţional-energetică (PRANAică) a corpului fizic. PRANA negativă (-) se concentrează în jurul centrului sudic (inima), care va dobândi o structură similară cu dispunerea bioenergetică polară descrisă anterior. Astfel, polaritatea stângă (-IDA (-)) - dreapta (PINGAIA (+)) se va reflecta în jumătatea stângă şi respectiv dreaptă ale inimii. La rândul lor, fiecare dintre aceste diviziuni ale inimii are două compartimente principale, fiecare dintre acestea subîmpărţindu-se în ramificaţii minore. Cele două deschideri de pe fiecare parte corespund una unei vene iar alta unei artere, formând astfel cele 4 deschideri principale (două vene şi două artere) şi cele 4 compartimente (două atrii şi două ventricule) ale inimii: toate acestea reflectă de fapt dubla polaritate (stânga (+) - dreapta (+) şi sus (+) - Jos (-)) a centrului „Sud” al fiinţei. Toată partea dreaptă a inimii, împreună cu toate ramificaţiile sale, este în strânsă legătură cu PINGALA NADI (+). Iar partea sa stângă este în strânsă legătură cu IDA NADI (-). Curenţii PRANA-ici dinamizatori ai materiei fizice se deplasează înainte şi înapoi; înăuntru şi în afară; cauza acestor mişcări se află în schimbările şi transformările continue ale fiinţei PRANA-ice (bioenergiile sau eteric). Datorită derulării anului zodiacal şi subtilelor interferenţe (ce se manifestă sub forma REZONANŢELOR) cosmice astrale, practic în fiecare moment are loc o transformare de stare în PRANA terestră care se produce în strânsă corelaţie cu interacţiunea şi variaţia dinamică a curenţilor (influxurilor subtile astrale) solari şi lunari. Astfel, fiecare moment constituie, la propriu vorbind, o altă "fiinţă PRANA-ică" (eterică), atât la nivel microcosmic cât şi la nivel macrocosmic.

În această viziune tradiţională, momentul corespunzând aruncării în materie a germenelui de viaţă care va dezvoltă cei doi centri esenţiali („nordic” şi „sudic”) ai fiecărei fiinţe, este cauza primordială a acelei forme de viaţă organizată. Dacă momentele următoare sunt în efectul lor TATTVA-ic, în armonie cu acest moment al începutului, organismul respectiv dobândeşte forţă şi se dezvoltă; în caz contrar, impulsul iniţial devine şi rămâne steril. Efectul general al acestor momente succesive este de a conserva viaţa generală a sistemului: pe de altă parte, impulsul fiecărui moment are tendinţa să dispară atunci când apare impulsul momentului următor. În cazul acesta se stabileşte o structură de mişcare înainte şi înapoi. De exemplu, un "moment" PRANA-ic provenind dintr-un centru de acţiune în conexiune cu centrii motori ai creierului va ajunge până la cele mai îndepărtate şi mai fine extremităţi ale reţelelor bioenergetice care vor transmite apoi influxul subtil respectiv la nivelul reţelelor vasculare şi nervoase): momentul următor va genera însă impulsul contrar. Realizarea impulsului către înainte şi determinarea elanului contrar necesită un anumit timp, care variază în funcţie de fiecare organism. De exemplu, atunci când în cadrul sistemului respirator al fiinţei umane, PRANA se deplasează către înainte, plămânii inspiră atunci când ea revine, are loc procesul de expiraţie. PRANA pozitivă se adună în jurul centrului "Nord" al fiecărei fiinţe. PRANA se deplasează prin PINGALA NADI (+) atunci când merge de la centrul „Nord” către „Est” sau de la centrul „Sud” către „Vest”; ea se deplasează prin IDA NADI (-) atunci când merge de la centrul "Nord" către "Vest" sau de la centrul „Sud” către „Est”. Aceasta înseamnă că energia PRANA-ică se deplasează, în primul caz, din zona creierului (centrul Nord al fiinţei) către partea dreaptă (+) a corpului traversând inima (centrul „Sud” al fiinţe) şi se întoarce apoi în jumătatea stângă posterioară a creierului: sau respectiv, din zona inimii, („Sud”), de unde merge către partea stângă (-) a corpului traversând creierul, reîntorcându-se apoi în partea anterioară, dreapta a inimii. În al doilea caz, lucrurile se desfăşoară exact invers. Pe de altă parte, atunci când PRANA merge către înainte plămânii inspiră, când PRANA revine, are loc procesul expiraţiei. SUSHUMNA NADI (0) se manifestă automat în timpul trecerii PRANA-ei din IDA NADI (-) în PINGALA NADI (+), sau invers; de asemenea, SUSHUMNA NADI se manifestă şi în timpul trecerii de la o TATTVA la alta, aşa cum se arată în SHIVA SVARODAYA. Sistemul nervos este în strânsă legătură cu aspectul solar (PINGALA NADI, (+)) iar sistemul circulator este în intimă conexiune cu aspectul lunar (IDA NADI. (-)). Toate acestea reflectă faptul că viaţa corpului fizic este în realitate controlată şi susţinută în mod tainic de cele 3 NADI-uri fundamentale IDA, PINGALA şi SUSHUMNA. În planul fiziologic grosier, aceste canale subtile de energie PRANA-ică se manifestă în special prin intermediul sistemului nervos parasimpatic, sistemului nervos simpatic şi măduvei spinării, împreună cu toate ramificaţiile lor din întregul corp, vasele sanguine fiind de fapt nişte SUI GENERIS receptacule ale forţei nervoase. Dezvoltarea acestor doi centri PRANA-ici ( Nord şi Sud) constituie astfel primul stadiu al dezvoltării foetusului. Materia care se structurează sub influenţa directă a centrului "Nord" este măduva spinării; materia care se condensează în jurul centrului "Sud" este inima. Rotaţia Pământului în jurul axei sale coordonează polarizarea stângă (lunar, (-) - dreapta (solar, (+)) a corpului. În plus, influenţa relativă a celor doi centri ("Nord" şi Sud unul asupra altuia dezvoltă o polarizare reciprocă suplimentară sus (+) - jos (-) în fiecare din ei. Fiecare dintre aceşti centri este împărţit astfel în 4 zone polar distincte: 1) partea dreaptă pozitivă; 2) partea dreaptă negativă; 3) partea stângă pozitivă; 4) partea stângă negativă. De exemplu, în cazul inimii aceste 4 diviziuni "sunt numite atriile şi ventriculele drepte şi stângi iar dubla polarizate de la nivelul inimii poate fi reprezentată astfel:

Ca şi inima, creierul îşi are şi el partea superioară (creierul mare) şi inferioară (cerebelul), precum şi jumătăţile stângă şi dreaptă care sunt cele două emisfere ale sale. După cum ştim, inima reprezintă o puternică sursă de zgomot în corpul uman: acest aspect poate fi verificat foarte uşor apropiind urechea de pieptul cuiva. Fiecare bătaie a inimii „zguduie” întregul corp, care răspunde în mod specific la această continuă pulsaţie. Pulsaţiile inimii pot fi măsurate cu uşurinţă. În figura 1 este redată în mod analogic acţiunea de pulsaţie a inimii atunci când aceasta este pusă în evidenţă cu un instrument sensibil, asemănător seismografului (seismograful este acel aparat care măsoară oscilaţiile scoarţei terestre atunci când aceasta este zguduită de un cutremur d» pământ). Asemănarea între reprezentarea grafică a unor unde seismice şi cea care priveşte pulsaţiile cardiace apare ca o evidenţă. Interpretarea unei astfel de reprezentări grafice este relativ uşor de făcut: astfel punctul cel mai înalt înregistrat de curbă semnifică ejectarea sângelui ce provine din ventriculul stâng. Ceea ce se află cuprins între două asemenea vârfuri prezintă o acţiune oarecum neregulată, efect al vibraţiei întregului corp faţă de trecerea sângelui prin aortă, adică prin cea mai mare arteră din corpul uman. Acest interval neregulat cuprins între două vârfuri ale reprezentării grafice rezultă în urma unei interferenţe cu caracter distructiv ce ia naştere în acest important vas sanguin, aşa cum vom arăta mai departe. Atunci când ne oprim respiraţia, traseul haotic şi dezordonat al curbei grafice reprezentată în fig. 2. a) se transformă într-un semnal precis şi regulat, care se aseamănă foarte mult cu o sinusoidă (fig.2. b). Acest lucru este surprinzător: căutând să aprofundăm raţiunile şi logica unui astfel de comportament redat grafic în fig. 2.b vom descoperi că ansamblul aortei devine un veritabil sistem rezonant (vezi fig.3). În această schemă se observă că aorta formează o jumătate de lungime de undă a sistemului. Prin sistem rezonant se înţelege, în general vorbind, tot ceea ce poate intra în rezonanţă, întocmai precum un instrument muzical care este acordat. Artera aortă formează jumătatea lungimii de undă a unui sistem oscilant, cu un "nod" la fiecare extremitate în timpul rezonanţei. Iată, în continuare, modalitatea în care se produce acest fenomen de rezonanţă: atunci când sângele este împins cu putere prin ventriculul stâng, aorta - care este foarte elastică - se strânge la ieşirea sa până dincolo de valve, în acest fel, ea dă naştere unei unde de presiune care se va propaga în lungul arterei (fig.4). Când această undă de presiune ajunge la bifurcaţia situată mai jos, în zona abdominală (acolo unde aorta se bifurcă, îndreptându-se către cele două picioare), unda de presiune înregistrează a schimbare de sens şi începe să urce pe canal, spre inimă.

Dacă în acest interval inima provoacă un nou aflux de sânge în aortă - însoţit corespunzător de unda de presiune ce coboară spre abdomen - atunci cele două fluxuri vibratorii contrare (unul descendent, spre abdomen, iar celălalt ascendent, de la bifurcaţia aortei, înspre inimă) se vor întâlni undeva pe traiectul cuprins între inimă şi bifurcaţia aortei, dând astfel naştere unor franje de interferenţă. Aceste franje de interferenţă produc acea „zguduire” binecunoscută a corpului: în acelaşi timp, ele explică raţiunea comportării grafice neregulate a răspunsului corpului, reprezentată în fig.2.a. = VA URMA = YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI (continuare la cursul nr. 37 AN V) DIFERITE FELURI DE SAMADHI COMENTARII LA SUTRA-ele 17-18 Yoghinii au descoperit de mii de ani că există diferite feluri (TREPTE) de SAMADHI la care se ajunge prin localizarea şi identificarea perfectă a conştiinţei cu obiectul de cunoscut. În cazul diferitelor feluri de SAMADHI conţinutul minţii nu este pe deplin transcens: dincolo de acestea ei au identificat deasupra tuturor acestor feluri de SAMADHI un SAMADHI SUPREM ultim, în care conţinutul minţii este ÎN TOTALITATE TRANSCENS deoarece atunci survine centrarea supremă şi deplină în SINELE ETERN (ATMAN) (care este SPIRITUL sau SCÂNTEIA lui DUMNEZEU prezent în fiecare fiinţă umană). COMENTARII LĂMURITOARE: ROLUL PRANA-ei ÎN REALIZAREA STĂRII DE SAMADHI Privită din punct de vedere esoteric, noţiunea de PRANAYAMA nu se referă, aşa cum se crede adesea doar la respiraţie. Suflul subtil, chiar dacă este folosit în YOGA ESOTERICĂ, în

unele situaţii, nu joacă aici rolul cel mai important. Exerciţiile de control şi ritmare a suflului nu sunt decât o parte dintre modalităţile prin care noi ajungem în YOGA ESOTERIĂ la adevărata PRANAYAMA. În general noi ştim că PRANAYAMA se traduce prin "controlul şi ritmarea lui PRANA". Conform concepţiei marilor filosofi orientali, întregul univers (MACROCOSMOSUL) este compus din două aşa-zise "substanţe". Una dintre ele este AKASHA: aceasta nu este altceva decât existenţa omniprezentă ce, îmbrăţişează şi impregnează tot ceea ce este manifestat. AKASHA este "elementul" tainic din care provin (sunt generate) aerul, substanţele lichide şi cele solide; AKASHA este de asemenea cel ce ulterior devine Soarele, Pământul, Luna, stelele, cometele. Tot AKASHA devine apoi corpurile oamenilor şi animalelor, plantele, toate formele pe care noi le vedem, tot ceea ce poate cădea sub incidenţa simţurilor noastre, într-un cuvânt, tot ceea ce există (este manifestat). El (AKASHA) nu poate fi perceput de fiinţele umane COMUNE, deoarece este atât de subtil încât scapă oricărei percepţii obişnuite. Prin urmare, pe AKASHA nu îl putem vedea decât atunci când el se opacizează şi, combinându-se cu celelalte 4 elemente (pământul (PRITHIVI TATTVA), apa (APAS TATTVA), focul (TEJAS TATTVA), aerul (VAYU TATTVA)) ia o formă. La începutul creaţiei (manifestării) nu există decât el (AKASHA TATTVA); la sfârşitul ciclului creaţia, toate substanţele solide, lichide şi gazoase se resorb şi se topesc toate din unu în AKASHA, iar creaţia (manifestarea) următoare (noul ciclu - ZIUA CEA NOUĂ A LUI DRAHMA) va proveni, de asemenea, din acest AKASHA TATTVA. Care este principala forţă ce provine - din acest AKASHA TATTVA şi clipă de clipă modelează universul ? Această forţă subtilă fundamentală este PRANA. La fel cum AKASHA TATTVA este "substanţa" infinită şi omniprezentă a universului (MACROCOSMOSULUI), tot astfel PRANA este forţa subtilă fundamentală Infinită şi omniprezentă care se manifestă neîncetat în aceasta în orişicare "zi a lui BRAHMA". Atât la începutul cât şi la sfârşitul unui ciclu cosmic (MAHAPRALAYA) totul redevine AKASHA, iar toate forţele care sunt în Univers se resorb în PRANA în ciclul următor („NOUA ZI A LUI DRAHMA”), chiar din această PRANA emană în ceea ce noi numim energie şi forţă. PRANA este cea care se manifestă în tot ceea ce numim mişcare şi tot PRANA este aceea care se manifestă în ceea ce numim gravitaţie, magnetism, electricitate etc. În acţiunile de tot felul ale corpului, în fluxul nervos, în forţa gândirii, tot PRANA este cea care PERMANENT se manifestă (prezentând FELURITE GRADE DE INTENSITATE). De la forţa subtilă a gândirii, cea mai elevată, până la forţa fizică cea mai grosieră, totul este FĂRĂ ÎNDOIALĂ doar manifestarea tainică a lui PRANA. Suma tuturor forţelor spirituale, mentale, psihice, vitale sau fizice, care există în Univers (MACROCOSMOS), aduse toate la starea lor originară, se numeşte PRANA. "Când nu existau nici lucrurile, nici fiinţele, nici nimicul, când doar tenebrele ... acopereau tenebrele, ce există în realitate atunci? Doar AKASHA singur există în afară de FIINŢA UNICĂ (DUMNEZEU) dar ATUNCI era fără de mişcare". Mişcarea fizică a lui PRANA deşi era ATUNCI oprită, cu toate acestea, PRANA există. La sfârşitul unui ciclu („ZIUA LUI BRAHMA”) toate energiile care se manifestă în prezent în univers (MACROCOSMOS) se liniştesc ATUNCI COMPLET şi trec (pentru a rămâne) într-o stare potenţială (în „NOAPTEA LUI BRAHMA”). La începutul ciclului următor (noua ("ZI A LUI BRAHMA") ele se trezesc ATUNCI, acţionează asupra lui AKASHA şi după aceea din AKASHA iau din NOU naştere diferitele forme. Pe măsură ce gradat îl modifică pe AKASHA, se modifică de asemenea, gradat, şi PRANA care devine astfel toate manifestările atât de diverse ale energiei. = VA URMA =

AN V C 41 INFORMAŢII SECRETE PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E FUNDAMENTALE ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE -

(continuare la cursul nr. 40 An V) Atunci însă când respiraţia este oprită (de exemplu în cadrul tehnicilor secrete de ritmare a suflului (PRANAYAMA), se stabileşte o corelare subtilă între activitatea inimii şi cea a zonei de bifurcaţie, în sensul că între cele două se stabilizează o undă staţionară, a cărei lungime de undă va fi egală cu dublul distanţei dintre aceste două puncte (vezi fig.3 din cursul nr. 40 AN V). În această situaţie, adică atunci când ecoul şi pulsaţia inimii survin simultan, urcând şi coborând într-o perfectă sincronizare, spunem că sistemul se află în rezonanţă El obligă, practic, diferitele procese, fenomene şi mişcări corporale să se desfăşoare într-o deplină armonie, atât în partea de sus, cât şi în cea de jos, de aproximativ şapte ori ne secundă, de unde rezultă semnalul sinusoidal amplu, coerent şi stabil, prezentat în fig.2 b. din cursul nr. 40 AN V Amplitudinea sau înălţimea acestor alternanţe, este de aproape trei ori mai mare decât cea normală. O altă caracteristică a comportamentului la rezonanţă este aceea că, pentru a se menţine procesul, este nevoie de un minimum de energie. Metodele avute în vedere pentru a atinge această armonioasă stare de rezonanţă sunt cunoscute de mai multe mii de ani, concretizându-se în diferite tehnici de meditaţie. Aplicate în mod practic, aceste tehnici au ca efect principal o încetinire semnificativă a metabolismului fiinţei, astfel încât doar o cantitate redusă de oxigen se dovedeşte a fi de ajuns pentru a întreţine în condiţii optime procesul vital al organismului. În plus, pentru cel apt şi suficient de antrenat în acest sens (datorită practicării perseverente, de lungă durată, a tehnicilor de PRANAYAMA, respiraţia devine ea însăşi lentă şi ritmică, astfel încât ea nu mai perturbă în nici un fel starea de rezonanţă a acestui circuit aortic. Acest ansamblu de funcţii bine armonizate se aseamănă cu un mecanism automat în care plămânii şi diafragma reglează sistemul inimă-aortă, pentru a-l menţine într-un perfect acord cele două elemente constituente (inima şi aorta). Într-un astfel de caz, această stare de rezonanţă este din ce în ce mai bine realizată chiar dacă respiraţia devine profundă. Scheletul şi toate organele interne vor interacţiona atunci într-o manieră COERENTĂ, plasându-şi vibraţiile în jurul valorii de 7 cicli pe secundă. Acest aspect ne conduce la concluzia că frecvenţa de vibraţie naturală a unui organism sănătos trebuie să corespundă valorii expuse mai înainte. Această condiţie nu necesită decât un consum minim de energie în ceea ce priveşte sistemul inimă-aortă necesar pentru a menţine întregul corp la nivelul acestei frecvenţe. Interferenţele destabilizatoare care se produc în mod obişnuit (în cazul unei respiraţii uzuale) sunt astfel oprite, iar organismul în ansamblul său începe să se comporte într-o manieră coerentă, armonioasă şi stabilă, aspecte care, în timp, se dezvoltă din ce în ce mai mult (de altfel, din acest motiv, se arată în YOGA că practica meditaţiei este cumulativă).

Acest fenomen de punere în rezonanţă ne apare interior, la nivel psihic, precum o stare profund benefică, în care predomină un calm profund. Studii ştiinţifice recente demonstrează în plus faptul că efectele meditaţiei nu aparţin doar unui domeniu subiectiv, ci ele pot avea importante şi benefice repercusiuni fiziologice asupra celor care o practică. Cele mai evidente efecte în acest sens privesc o accentuată calmare a nervilor şi o scădere a presiunii arteriale: ca urmare, fiinţa umană începe să se confrunte treptat, dar sigur, cu ceea ce numim o "elevare globală a nivelului individual de conştiinţă". În funcţie de cel care meditează, acest aspect se manifestă mai repede sau mai puţin repede: de pildă, subiecţii sensibili, dotaţi cu un sistem nervos rafinat şi deosebit de receptiv sesizează aceste efecte înaintea altora. Mai devreme sau mai târziu însă, o mare parte dintre cei care practică cu succes tehnicile de meditaţie vor remarca încântaţi că au acces la noi orizonturi şi la o gamă uriaşă de percepţii inefabile, aproape complet necunoscute oamenilor obişnuiţi (care nu practică MEDITAŢIA). Acest complex "semnal" generat de întreaga noastră făptură integrată profund în procesul de meditaţie va avea în mod natural tendinţa să antreneze după sine toate corpurile" invizibile ale fiinţei umane care vibrează ATUNCI pe o frecvenţă apropiată cu aceea a lui. Altfel spus, dacă de exemplu el se găseşte în apropierea altor persoane a căror frecvenţă de vibraţie se apropie suficient de mult de aceea de rezonanţă, acestea vor fi atrase aproape magnetic într-un mod benefic şi irezistibil către el. Vom putea spune atunci că „centrul” propriu specific al unei fiinţe aflate în starea de meditaţie emite o vibraţie fundamentală sau, cu alte cuvinte, un "sunet" cu o frecvenţă de aproximativ 7 Hz. în câmpul electrostatic al planetei. Cu cât cei care meditează şi ating această frecvenţă sunt mai mulţi, cu atât mai puternic devine şi acest semnal emis ATUNCI. Pe de altă parte, se ştie că frecvenţa de rezonanţă a cavităţii pământ-ionosferă este de aproximativ 7,5 cicli pe secundă, deci foarte apropiată de microoscilaţiile corpului produse de pulsaţiile inimii (cuprinse între 6.8 şi 7.5 Hz). Acest aspect, departe de a fi o simplă „coincidenţă”, revelează de fapt un sistem acordat rezonant. Cu alte cuvinte, fiinţa umană în stare de meditaţie (condiţie în care „starea TATTVA-ică” individuală este în armonie cu „starea TATTVA-ică planetară) intră în rezonanţă cu întreaga planetă (care poate fi privită ca un SUI

GENERIS sistem rezonant unitar). Din aceasta rezultă un masiv transfer energetic subtil, binefăcător, între cei doi rezonatori ai acestui sistem. Acest misterios transfer benefic, informaţional-energetic se produce pe o foarte mare lungime de undă, de aproximativ 40000 km, corespunzând perimetrului Pământului. Altfel spus „semnalul” subtil, psihic şi mental provin de la fiinţa noastră în meditaţie va înconjura fulgerător întregul Pământ în 1/7 secunde, fiind simultan integrat în câmpul electrostatic planetar. O asemenea enormă lungime de undă nu cunoaşte practic nici un obstacol iar amplitudinea sa nu descreşte în mod semnificativ, chiar pe distanţe foarte mari: bineînţeles că ea poate traversa absolut orice mediu planetar (metalele, betonul, apa, precum şi câmpurile electromagnetice pulsatorii subtile din care suntem chiar noi înşine constituit). Această undă purtătoare benefică este vehiculul ideal pentru a transmite un mesaj telepatic, creator şi armonios, în orice colţ al planetei. PRANA care controlează şi susţine corpul fizic se manifestă prin intermediul a 10 forţe (aspecte subtile specifice): PRANA, APANA, SAMANA, VYANA, UDANA, KRIKILA, NAGA, DEVADATTA, DHANANJAYA şi KURMA, care mai sunt denumite, generic, VAYUuri. Cuvântul sanscrit VAYU derivă de la rădăcina VA", care înseamnă "a se mişca”, semnificând deci în mod precis o putere dinamizantă sau motoare. Dintre acestea, primele 5 sunt cele mai importante, la nivelul lui ANAHATA CHAKRA, în plan subtil, se află sediul PRANAei, prima şi cea mai importantă dintre cele 10 manifestări. APANA este localizată în partea inferioară a pântecului (regiunea intestinală); SAMANA în zona abdominală, UDANA în zona gâtului iar VYANA este difuzată în întregul corp. Cu privire la gigantica reţea de canale subtile energetice prin care se desfăşoară manifestările PRANA-ice în corp, străvechiul tratat YOGA tradiţional PRASHNA UPANISHAD menţionează: „Există 101 de NADI-uri principie. Fiecare dintre ele se ramifică în 100 alte NADIuri subordonate iar fiecare dintre aceste canale subtile secundare se mai ramifică în alte 72000 de NADI-uri subordonate”. Astfel, există 10100 NADI-uri secundare şi 727200000 de NADI-uri terţiare, care sunt extrem de fine. De asemenea, în KATHA UPANISHAD se arată că "101 NADI-uri pleacă de la nivelul inimii (ANAHATA CHAKRA). Dintre acestea, numai unul singur merge în zona creştetului (SAHASRARA). Dacă, în momentul morţii, sufletul iese din corp prin acest NADI (SUSHUMNA). este atinsă nemurirea spirituală. Celelalte 100 NADI-uri (prin care sufletul ar putea părăsi corpul) conduce sufletul uman către diverse alte reîncarnări". =VA URMA = YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI (continuare la cursul nr. 40 An V) Ceea ce se înţelege în realitate în YOGA ESOTERICĂ prin PRANAYAMA este de fapt cunoaşterea profundă şi controlul deplin al acestei PRANA. Această conştientizare şi control al PRANA-ei ne deschide poarta către o putere aproape nelimitată. Să presupunem, de exemplu, că un om care practică perseverent şi în mod corect YOGA înţelege (conştientizează) perfect PRANA şi, în plus, poate să o direcţioneze unde doreşte, la voinţă. Ce putere de pe pământ şi din ceruri (lumile invizibile) nu va putea el atinge atunci? Dacă într-adevăr va dispune de extraordinar de multă PRANA el va fi capabil să modifice sau să suspende felurite calamităţi naturale care urmează să se producă (cutremure, secetă etc.) şi totodată îi va fi cu putinţă să dirijeze într-o anumită măsură totul în Univers, de la atomi şi cuarci până la influenţarea în bine a celor mai mari galaxii, deoarece ATUNCI el va fi în mare parte stăpânul lui PRANA.

Acesta este în YOGA ESOTERICĂ ţelul esenţial şi obiectivul lui PRANAYAMA. Atunci când yoghinul va deveni cu adevărat perfect, nimic din Natură nu se va putea sustrage voinţei sale atunci când aceasta ACŢIONEAZĂ LA UNISON DEPLIN CU VOINŢA LUI DUMNEZEU. Dacă el (yoghinul) comandă atunci zeilor sau sufletelor celor ce au părăsit planul fizic, invocându-i să vină la el să-1 inspire şi să-l ajute, ei se vor supune IMEDIAT chemării sale. Toate forţele naturii i se vor supune atunci atât timp cât el acţionează la unison cu VOINŢA LUI DUMNEZEU. Omul ignorant şi limitat care vede toate aceste puteri ale yoghinului, le numeşte miracole. Una dintre particularităţile sistemului YOGA este aceea că el a căutat întotdeauna ultima generalizare posibilă, lăsând detaliile pe un plan secundar. VEDELE pun următoarea întrebare: "Care este aspectul ULTIM - SUPREM prin cunoaşterea căruia noi putem cunoaşte cu adevărat totul?" Tocmai de aceea toate cărţile cu adevărat VALOROASE ce au fost vreodată scrise şi de asemenea toate filosofiile autentice nu au avut alt scop decât să-l caute pe Acela (DUMNEZEU prezent în om - prin SINELE NEMURITOR (ATMAN)) a cărui cunoaştere DIRECTĂ conferă cunoaşterea universală şi ÎNŢELEPCIUNEA. Cel care vrea să cunoască în exteriorul său universul analizând fiecare lucru, forţă sau aspect în parte, va trebui să studieze fiecare din firele de nisip care se găsesc aici, situaţie care necesită un timp infinit; ori, având în vedere că timpul său de viaţă este limitat este evident că el nu va reuşi. Atunci cum s-ar putea totuşi realiza această cunoaştere? Cum i-ar putea fi posibil omului să cuprindă totul studiind toate detaliile? Yoghinii afirmă, pe baza cunoaşterii lor ultime, că orice manifestare particulară ascunde în realitate o generalizare, în spatele oricărei idei particulare există totdeauna un principiu generalizat, abstract. Realizându-l (înţelegându-l) pe acesta (PRINCIPIUL) noi înţelegem apoi totul. La fel cum VEDA-ele (scrierile înţelepciunii orientale) au generalizat acest univers (MACROCOSMOS) într-o Existenţă Absolută Unică, a cărei cunoaştere ne permite de fapt înţelegerea întregului univers (MACROCOSMOS) şi face posibilă CUNOAŞTEREA ADEVĂRULUI, tot astfel toate forţele manifestate au fost de fapt generalizate în această PRANA, iar cel care înţelege cu adevărat şi conştientizează PE DEPLIN această PRANA dobândeşte simultan cunoaşterea şi controlul asupra tuturor forţelor spirituale, mentale, psihice, vitale şi fizice din univers (MACROCOSMOS). Cel care cu adevărat şi PE DEPLIN controlează PRANA şi o amplifică (măreşte) PRIN REZONANŢĂ în universul său (MICROCOSMOS) extraordinar de mult devine implicit stăpânul propriei sale minţi şi dacă este animat de INTENŢII BUNE poate, de asemenea, impulsiona şi influenţa profund, ÎN BINE minţile altor fiinţe umane. Cel care controlează cu adevărat PRANA devine prin aceasta stăpânul perfect al propriului său corp şi poate de asemenea influenţa BENEFIC corpurile tuturor oamenilor care există în apropierea sa, deoarece PRANA este manifestarea generalizată a forţei care acţionează prin REZONANŢĂ atât în întregul univers (MACROCOSMOS) cât şi în MICROCOSMOSUL fiecărei fiinţe umane. În YOGA ESOTERICĂ, modul prin care poate fi controlată PRANA este subiectul unic al lui PRANAYAMA Toate exerciţiile şi practicile sale nu au un alt scop. Pentru a ajunge la această stăpânire perfectă a PRANA-ei, fiecare trebuie să pornească EXACT de acolo de unde este şi trebuie să înveţe mai întâi să controleze ceea ce este cel mai aproape de el. Corpul nostru fizic este foarte aproape de noi şi el se află mai aproape decât orice alt element din universul exterior (MACROCOSMOS); la fel, mintea noastră este cu mult mai aproape de noi decât oricare altă minte. PRANA care clipă de clipă animă corpul şi mintea noastră sunt părţi din întreaga PRANA din Univers (MACROCOSMOS) şi aceste forme de PRANA sunt de asemenea cel mai aproape de noi. Acest mic ori mare val de PRANA, care reprezintă de fapt propriile noastre energii mentale şi fizice acumulate în universul nostru lăuntric (MICROCOSMOS) prin

REZONANŢĂ, este cel mai apropiat dintre toate valurile oceanului Infinit de PRANA în care existăm clipă de clipă (ADESEORI FĂRĂ SĂ NE DĂM SEAMA). Prin urmare. NUMAI dacă cu adevărat reuşim să ajungem să controlăm acest mic ori mare valide PRANA (ăl nostru) putem spera să devenim stăpânii valurilor infinite de PRANA din MACROCOSMOS. Yoghinul care a realizat cu adevărat aceasta a dobândit perfecţiunea; atunci, cu excepţia lui DUMNEZEU, el nu mai este supus nici unei puteri din Univers (MACROCOSMOS). El devine atunci, într-o anumită măsură, atotputernic şi este în mare parte omniscient Există în toate ţările grupări spirituale care, conştient sau nu, îşi propun să dobândească controlul asupra lui PRANA. La noi întâlnim persoane ce realizează vindecări paranormale prin intermediul rugăciunii, prin focalizarea forţei minţii sau prin transfer vital ce se realizează cu pase magnetice. În cazul HIPNOZEI fenomenele ce apar sunt intermediate de entităţi satanice sau demoniace iar PRANA angrenată atunci este malefică; în plus. ESTE ANULAT LIBERUL ARBITRU al fiecărei fiinţe umane care este HIPNOTIZATĂ şi aceasta reprezintă o VIOLENTARE A LIBERTĂŢII INDIVIDUALE A ACELEI FIINŢE (ACESTA ESTE UN PĂCAT) dacă vom studia atent aceste grupuri diferite de oameni vom constata că la toate există aspiraţia de a controla PRANA, fie ca acei oameni sunt conştienţi de acest lucru sau nu. Dacă vom distila şi vom sintetiza toate teoriile lor, vom regăsi în final la fiecare aceeaşi esenţă. De fapt, TOTDEAUNA este vorba despre aceeaşi unică forţă la care apelează şi intră în REZONANŢĂ cu toţii. Ei realizează după aceea cu ea (PRANA) felurite fenomene chiar dacă nu cunosc deloc ce este, în realitate forţa cu care ei generează aceste EFECTE. Ei nu-şi dau seama că au descoperit în mod accidental o forţă şi se servesc de ea inconştient, fără a-i cunoaşte natura. Cu toate acestea, în realitate ea este aceeaşi forţă subtilă care este asimilată prin REZONANŢĂ, dar în mod conştient de yoghin şi care nu este altceva decât PRANA. PRANA este forţa vitală ascunsă care este prezentă în orice fiinţă. Energia spirituală este forma supremă, divină a lui PRANA care este cunoscută în creştinism sub numele de DUHUL. SFANT. Gândirea, la rândul său, este manifestarea foarte subtilă şi elevată (DAR NU SUPREMĂ precum energia spirituală) lui PRANA. Dar, aşa cum vedem, spiritualul şi gândirea nu sunt totul. În afară de acestea mai există de asemenea, ceea ce noi numim instinct sau gândire inconştientă care reprezintă planul inferior al acţiunii. Dacă spre exemplu, un ţânţar ne ciupeşte, apare spontan tendinţa de a-l lovi cu mâna automat sau, cu alte cuvinte, instinctiv. Acesta este de asemenea un mod specific, inferior de exprimare al Gândirii. Toate reflexele noastre aparţin de fapt acestui plan al gândirii inconştiente. Există, de asemenea (după cum ştim) un alt plan al gândirii, cel conştient: eu raţionez, eu judec, eu gândesc, eu analizez, eu cântăresc elementele pro şi contra referitoare la un anumit fapt sau lucru. Şi aceasta nu este încă totul; ştim că (judecata singură îşi are limitele sale. Ea nu poate merge decât până la o anumită limită, nu mai departe. După o analiză atentă şi obiectivă ne dăm seama că cercul în care ea (judecata) acţionează este extrem de restrâns. Şi totuşi, noi vedem cum faptele se precipită către interiorul acestui cerc. Diferite lucruri sau aspecte cu care ne confruntăm pătrund aici precum cometele: este astfel clar pentru noi că ele provin din exterior dar, cu toate acestea, gândirea noastră nu poate ieşi din acest cerc al ei. Cauzele fenomenelor care determină pătrunderea (intruziunea) în acest domeniu foarte strict delimitat sunt situate dincolo de aceste limite. Mintea poate exista (accede) pe un plan şi mai elevat, supraconştientul (care este de fapt DOMENIUL SPIRITUALULUI). Când mintea ajunge cu adevărat la această stare simultană de focalizare, identificare şi transcendere perfectă pe care o numim SAMADHI sau supraconştiinţa (accesul în SFERA SPIRITUALULUI) ea trece dincolo de limitele raţiunii şi atunci se găseşte faţă în faţă cu aspecte esenţiale ale realităţii pe care nici instinctul şi nici raţiunea nu le vor putea cunoaşte vreodată. Orice direcţionare ascendentă conştient realizată a forţelor subtile ale fiinţei umane sau, cu alte

cuvinte, a diferitelor manifestări ale lui PRANA, dacă este realizată cu o intenţie benefică de către o fiinţă ce are suficientă experienţă, duce la o gradată rafinare şi înălţare a minţii şi o ajută să urce din ce în ce mai sus, permiţându-i la un moment dat să acţioneze într-un nou plan, supraconştientul (DOMENIUL SPIRITUALULUI). Există în Univers o SUI GENERIS "substanţă" nesfârşită care este prezentă şi se regăseşte pe fiecare din planurile existenţei. Din punct de vedere fizic, acest univers (MACROCOSMOS) este un tot: nu există spre exemplu nici o diferenţă între Soare şi noi. Omul de ştiinţă poate demonstra că orice teorie contrară acesteia nu este decât o ficţiune. Nu există o diferenţă reală între o masă de bucătărie şi noi: masa de bucătărie este doar un punct în oceanul de materie iar fiecare dintre noi este, la rândul său, un alt punct. Fiecare formă manifestată este precum un turbion (vârtej) în oceanul infinit de materie şi, conştientizând-o în anumite forme de SAMADHI, noi realizăm că în realitate nici una dintre aceste forme nu este deloc constantă. La fel precum într-un torent impetuos pot exista simultan milioane de vârtejuri şi în fiecare din ele apa se reînnoieşte în orice clipă, învârtindu-se rapid timp de câteva secunde, plecând apoi pentru a fi mereu şi mereu înlocuită de o altă cantitate de apă, tot astfel întreg universul (MACROCOSMOSUL) este o masă nesfârşită de materie şi energie ce se schimbă neîncetat şi în care toate formele de existenţă sunt tot atâtea vârtejuri în continuă transformare. O anumită cantitate de materie şi energie intră şi acţionează prin REZONANŢĂ într-un vârtej anume, de exemplu, un corp uman. Cantitatea respectivă de materie şi energie rămâne în acel corp uman o anumită perioadă de timp şi după ce se transformă trece apoi prin REZONANŢĂ într-un alt vârtej, pe care îl vom numi poate corp mineral sau corp vegetal. Aceasta este o transformare continuă. Nu există nici măcar un singur corp care să rămână COMPLET NESCHIMHAT şi permanent. Ceea ce noi numim, îmbătaţi de egoism şi ignoranţă, „corpul meu” sau „corpul tău” nu există decât în Cuvinte. În oceanul acesta (MACROCOSMOSUL) imens, unic de materie şi energie, un punct se numeşte Luna, un altul (punct) Soarele, un altul (punct) un om, un altul (punct) Pământul, un altul (punct) o planetă, un altul (punct) o piatră. Nici unul dintre toate aceste PUNCTE nu este constant: totul în ele se transformă şi se schimbă. Excepţia este doar SPIRITUL NEMURITOR - ATMAN care singur este NESCHIMBAT, ETERN, IMUABIL, CONSTANT ACELAŞI. = VA URMA =

AN V C 42 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E FUNDAMENTALE ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE (continuare la cursul nr. 41 An V) De-a lungul acestor NADI-uri circulă diferitele forţe subtile care formează şi susţin chiar şi corpul fizic. Aceste canale subtile se intersectează în anumite părţi ale corpului, constituind astfel centrii variatelor manifestări PRANA-ice în afară de cei 7 centri de forţă principali, aceşti centri (CHAKRA) sunt: - centrii subtili ai puterii braţelor: - centrii subtili ai puterii picioarelor; - centrii subtili ai puterii excretorii; - centrii subtili ai puterii reproductive; - centrii subtili al puterii de vorbire; - centrii subtili ai puterii digestive şi asimilatorii; - centrii subtili al puterii respiratorii; - centrii subtili al puterii celor 5 simţuri. Acele NADI-uri care sunt legate la cele 10 deschizături ale corpului îndeplinesc cele mai importante funcţii vitale: ele sunt numite, prin urmare, cele 10 NADI-uri principale ale întregului sistem informaţional-energetic subtil al fiinţei: 1. GHANDARI NADI, care merge în plan subtil la ochiul stâng; 2. HASTIJIHVA NADI, care merge în plan subtil la ochiul drept; 3. PUSHA NADI, care merge în plan subtil la urechea dreaptă; 4. YASHASVINI NADI, care merge în plan subtil la urechea stângă: 5. ALAMBUSHA sau ALAMMUKHA NADI, care merge în plan subtil la gură şi este corelat cu canalul alimentar; 6. KUHU NADI, care merge în plan subtil la organele de reproducere; 7. SHANKHINI NADI, care merge în plan subtil la organele de excreţie; 8. IDA NADI, care merge în plan subtil la nara stângă; 9. PINGALA NADI, care merge în plan subtil la nara dreaptă; 10. SUSHUMNA NADI, care se deschide în plan subtil în zona creştetului (FONTANELA) corespunzând în acea zonă lui BRAHMARANDHRA sau orificiul lui BRAHMA. Energia subtilă PRANA-ică structurează astfel în materia grosieră a foetusului uman, sistemul nervos şi sistemul sanguin. PRANA, aşa cum am arătat, este alcătuită din combinaţia dinamică a celor 5 TATTVA-e fundamentale iar NADI-urile (canalele subtile bioenergetice) servesc drept SUI GENERIS linii de forţă subtilă sau, altfel spus, sunt veritabile circuite de legătură pentru curenţii TATTVA-ici. În interiorul corpului fizic există de asemenea diferiţi centri-focar TATTVA-ici secreţi, cei situaţi în jumătatea stângă a corpului fiind predominant

lunari (YIN, (-)) iar cei din jumătatea dreaptă a corpului fiind predominant solari (YANG, (+)). Atât centrii lunari (-) cât şi cei solari (+) sunt de 5 feluri, tipul fiecăruia fiind în strânsă legătură cu ganglionii nervoşi corespondenţi fiecăreia dintre cele 5 TATTVA-e; astfel, ganglionii semilunari, spre exemplu, sunt în intimă conexiune cu APAS TATTVA. În mod similar, există centri-focar şi ganglioni nervoşi care corespund celorlalte 4 TATTVA-e. Din aceşti centri TATTVA-ici pornesc curenţii energetici TATTVA-ici, care urmează traseele subtile ale NADIurilor şi îndeplinesc funcţiile şi activităţile specifice care le-au fost rezervate în cadrul sistemuluicorp. Tot ceea ce, în corpul uman, are un anumit grad de coeziune, este rodul acţiunii lui PRITHIVI TATTVA. Pe de altă parte, acţiunea specifică a celorlalte 4 TATTVA-e la nivelul corpului fizic imprimă aspecte şi caracteristici diferite diverselor părţi ale corpului. = VA URMA = YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI ROLUL PRANA-ei ÎN REALIZAREA STĂRII DE SAMADHI (continuare la cursul nr. 41 An V) Materia se solidifică şi se dezagreghează clipă de clipă, fără încetare. La nivelul ei, SINGURĂ SCHIMBAREA ESTE ETERNĂ. La fel stau lucrurile şi cu mintea. Materia, după cum am văzut se naşte din eter (AKASHA); atunci când acţiunea lui PRANA se produce în forma sa cea mai subtilă, acelaşi eter (AKASHA) însă într-o stare de vibraţie mai fină (de fapt care se manifestă cu o frecvenţă de vibraţie foarte mare) va alcătui mintea şi astfel va constitui încă un focar ce apare în oceanul macrocosmic. Dacă prin tehnicile YOGA putem pur şi simplu să ajungem să conştientizăm cât mai bine această vibraţie extrem de mare care caracterizează orice energie subtilă, vom simţi şi vom conştientiza plenar că întreg universul (MACROCOSMOSUL) este compus dintr-o infinitate de energii subtile care au fiecare o frecvenţă de vibraţie mai mult sau mai puţin mare. Uneori anumite substanţe psihodinamice, dar nu droguri, ne pot trezi rapid capacitatea de a intra în această stare. În timp ce simultan ne păstrăm în mare parte LUCIDITATEA, fiind chiar posibil să ne folosim nestingheriţi simţurile. Experienţa spontană a savantului HUMPHREY DAVY în care el a fost profund surprins atunci - când a inhalat un gaz ilariant în timp ce îşi ţinea unul din cursurile sale la Universitate este deja celebră. Atunci el a rămas nemişcat şi, după ce s-a simţit copleşit de o intensă euforie, a fost complet uluit şi apoi a spus că pentru el atunci universul întreg i s-a revelat a fi compus din idei. Timp de câteva minute, pentru acest savant, vibraţiile mai grosiere ale energiilor inferioare au încetat, într-un anumit fel, brusc să se mai manifeste (de fapt el a încetat atunci să se mai păstreze în rezonanţă cu ele) fiindcă în acele clipe pentru el nu mai erau prezente decât vibraţiile subtile ale energiilor elevate pe care el le-a numit idei (de fapt el a început atunci să conştientizeze clar starea sa de REZONANŢĂ cu energiile elevate mentale). El nu putea vedea (PERCEPE) în jurul său decât acele vibraţii subtile care aparţineau acestor energii mentale; totul deveni pentru el gândire, universul (MACROCOSMOSUL) întreg i se dezvăluia acum ca fiind NUMAI un ocean de gândire, el însuşi (HUMPHREY DAVY) şi toţi cei care se aflau în jurul lui deveniseră de asemenea mici vârtejuri de gândire (gânduri). Căutând să înţelegem în profunzime semnificaţia acestei experienţe spontane a lui HUMPHREY DAVY, ne dăm seama că fiecare dintre noi, atunci când pătrundem în acest gigantic univers de gânduri, ne descoperim astfel unitatea şi, în final, ne revelăm complet SINELE NEMURITOR (AMAN) realizând extaziaţi că acest Sine Divin (SPIRITUL) nu poate fi decât Unic. Dincolo de vibraţiile materiei manifestată în toate aspectele sale grosiere sau subtile, dincolo de mişcare, nu există în realitate altceva decât Unicul Suprem (DUMNEZEU). Chiar şi în

întreaga mişcare vizibilă nu există decât unitatea. Acestea sunt aspecte evidente care nu pot fi negate. Fizica modernă a demonstrat deja că suma tuturor energiilor care există şi se manifestă în Univers rămâne mereu constantă. S-a descoperit, de asemenea, că această energie totală se poate prezenta în mod evident în două forme diferite. Ea (energia) poate să devină potenţială, calmă, liniştită, apoi fulgerător ea reapare şi se manifestă sub aspectul tuturor acestor forţe diverse, după care din nou se reîntoarce la starea de calm (energic potenţială) şi apoi (atunci când sunt întrunite condiţiile necesare)se manifestă din nou. Contemplând cu detaşare aceste aspecte realizăm că ENERGIA continuă să evolueze şi să involueze în eternitate. Controlul deplin al acestei PRANA (graţie conştientizării şi rezonanţei la VOINŢĂ) este, prin urmare, ceea ce numim în YOGA ESOTERICĂ PRANAYAMA Manifestarea cel mai uşor perceptibilă a acestei PRANA în corpul uman (care poate fi remarcată cu uşurinţă aproape de către oricine este mişcarea evidentă a plămânilor. În general, dacă această mişcare încetează, aproape toate celelalte manifestări ale lui PRANA în corp se opresc imediat. Există însă yoghini perseverenţi care ajung să se antreneze în mod gradat în anumite tehnici de PRANAYAMA în aşa fel încât corpul lor fizic continuă să trăiască chiar şi după ce această mişcare a încetat complet. Există, de asemenea, yoghini avansaţi care pot rămâne îngropaţi sub pământ timp de luni de zile sau chiar ani şi aceştia continuă totuşi să trăiască fără a respira deloc. Pentru a ajunge la ceea ce este subtil (şi să-l conştientizăm pe deplin) trebuie să ne folosim gradat şi cu măsură de ceea ce este grosier: procedând astfel, progresăm treptat (evoluăm gradat prin CONŞTIENTIZARE) către elementul cel mai subtil dintre toate şi astfel în final ne atingem ŢELUL (REVELAREA SINELUI SUPREM (ATMAN)). PRANAYAMA în YOGA ESOTERICĂ înseamnă în realitate dirijarea armonioasă (prin sincronizare cu anumite energii subtile benefice din MACROCOSMOS) a acestei mişcări a plămânilor, mişcare ce este strâns asociată cu procesul respirator. Pentru yoghin este evident că nu aceasta din urmă o produce, el dimpotrivă, ea este cea care, clipă de clipă, provoacă respiraţia. Forţa tainică a lui PRANA este aceea care face să fie aspirat aerul aşa cum, analogic vorbind, face o pompă. Forţa lui PRANA face, prin urmare, să se mişte plămânii şi această mişcare este aceea care permite intrarea aerului care VEHICULEAZĂ PRANA. Astfel, în YOGA ESOTERICĂ, PRANAYAMA nu este doar respiraţia ci stăpânirea forţei musculare şi nervoase care face plămânii să se mişte simultan cu sesizarea fluxurilor de PRANA care sunt vehiculate prin aerul inspirat. Această tainică energie ce se manifestă ca forţă musculară, care ajunge la muşchi prin intermediul nervilor, trecând apoi spre plămâni şi imprimând acestora o anumită mişcare este de fapt PRANA pe care atunci noi învăţăm să o conştientizăm şi să o direcţionăm cu ajutorul lui PRANAYAMA. Atunci când această PRANA ajunge să fie PERFECT stăpânită constatăm totodată (cu bucurie) că toate celelalte manifestări ale lui PRANA în corpul fizic, pot de asemenea să fie gradat controlate. Yoghinii avansaţi fac adeseori dovada că au ajuns să-şi controleze uluitor de bine aproape toţi muşchii corpului lor. Şi de altfel de ce nu ar fi posibil? Dacă fiecare dintre noi ne putem controla foarte bine anumiţi muşchi ai corpului fizic, de ce n-am putea fi la fel de capabili să ne controlăm perfect toţi ceilalţi muşchi şi nervi ai corpului nostru? De ce ar fi pentru noi imposibilă această realizare DACĂ TOTODATĂ RECURGEM LA O METODOLOGIE ADECVATĂ PE CARE O APUCĂM ÎN MOD PERSEVERENT ? Această putere care DOAR aşteaptă să fie din plin utilizată este în prezent pierdută (datorită NECONŞTIENTIZĂRII ei) la marea majoritate a oamenilor iar, în cazul acestora, mişcarea (care evidenţiază tainica manifestare a lui PRANA) a devenit automatică. Marea majoritate dintre noi nu ne putem mişca urechile la voinţă, dar ştim cu toţii că animalele pot face acest lucru. Noi nu avem în prezent această capacitate deoarece nu ne antrenăm ca să ajungem să o exercităm. La fel stau lucrurile şi cu muşchii sexuali atât la femeie cât şi la bărbat în cazul realizării sau a

perfecţionării CONŞTIINENŢEI. Aceasta este ceea ce în general noi numim atavism. Ştim, de asemenea, că orice mişcare care a devenit latentă poate fi adusă din nou în stare de manifestare cu ajutorul unui antrenament adecvat şi perseverent. Cu suficient de multă muncă şi exersare corectă putem redobândi (proporţional cu eforturile realizate) controlul complet al anumitor mişcări în grupe fie muşchi) cu care acum suntem dezobişnuiţi. Dacă vom gândi astfel, în mod optimist şi creator, vom observa în scurt timp că toate aceste aspecte nu sunt deloc imposibile şi că dimpotrivă este foarte posibil, gradat, să devenim în întregime stăpâni asupra tuturor părţilor cornului nostru, conştientizând totodată rezonanţele cu anumite energii subtile din macrocosmos pe care aceste părţi sau zone le fac posibile în fiinţa noastră. Aceasta este ceea ce yoga esoterică urmăreşte să realizeze prin PRANAYAMA. Unii dintre noi au citii probabil cărţi autentice de YOGA în care se spune că atunci când se realizează direct PRANAYAMA, mai ales atunci când inspirăm aerul (CARE ŞTIM CĂ VEHICULEAZĂ PRANA ) acesta trebuie să ne umple aproape tot corpul şi toată fiinţa (MICROCOSMOSUL NOSTRU) cu PRANA. În cele mai multe texte orientale fundament cuvântul PRANA este tradus prin suflu subtil. Având în vedere toate aceste aspecte ne dăm seama că de fapt fiecare parte a corpului nostru poate fi umplută cu PRANA (care este forţa subtilă vitală), iar atunci când ajungem să realizăm cu adevărat aceasta şi am reuşim TOTODATĂ să fim stăpânii întregii noastre fiinţe. Atunci, putem de asemenea controla perfect orice boală şi orice suferinţa care apare (sau care ar putea să apară) în corp; putem în plus să dobândim controlul complet asupra corpului altei fiinţe umane (sau chiar asupra a sute de milioane de fiinţe umane) pentru a o impulsiona, la unison cu voinţa lui Dumnezeu, numai către bine, în armonie cu LIBERTATEA sa interioară. În această lume, datorită OMNIPREZENŢEI UNIVERSALE a proceselor de rezonanţă totul este "contagios" atât binele PUTERNIC cât şi răul PUTERNIC. Dacă fiinţa noastră se află într-o stare de tensiune foarte mare care se manifestă simultan fizic, psihic şi mental (datorită rezonanţelor menţinute cu energii subtile rele, psihice şi mentale din MACROCOSMOS), ea va avea imediat tendinţa de a produce prin INDUCŢIE şi REZONANŢĂ INDIVIDUALĂ aceeaşi tensiune (fizică, psihică şi mentală) la toţi ceilalţi care, ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE, CONŞTIENT SAU INCONŞTIENT, REZONEAZĂ LA UNISON CU EA. Dacă suntem foarte puternici fericiţi, armonioşi, iubitori, veseli şi sănătoşi toţi cei care trăiesc în apropierea noastră şi care vibrează cât de puţin din punct de vedere auric LA UNISON CU NOI, vor avea de asemenea tendinţă (datorită REZONANŢEI inefabile cu noi) să devină puternici, fericiţi, armonioşi, iubitori, veseli şi sănătoşi; dacă dimpotrivă noi suntem foarte bolnavi, răi, egoişti, geloşi, nefericiţi, suspicioşi şi slabi, aproape toţi cei din anturajul nostru şi care vibrează cât de puţin din punct de vedere auric la UNISON CU NOI vor avea tendinţa (datorită REZONANŢEI ce apare de asemenea în ei (INDUSĂ DE NOI) de a cădea în aceleaşi stări. Atunci când un om disperat şi ignorant vrea să vindece pe un altul care îi este foarte drag, prima idee care îl vine este pur şi simplu de a-i transmite, (DĂRUI CU ABNEGAŢIE) propria sa sănătate celui bolnav. Aceasta este forma cea mai primitivă a artei vindecării. Conştient şi eficient în cazul yoghinului iniţiat sau inconştient în cazul omului ignorant, sănătatea poate fi transmisă, datorită proceselor de REZONANŢĂ. Un om foarte robust, vital şi fericit care trăieşte împreună cu un om firav, devitalizat şi chinuit îi va da (dacă între el poate să apară şi să se menţină o stare de REZONANŢĂ) o anumită forţă, conştient sau nu. Atunci când acest transfer benefic de energie vitală către cel bolnav se realizează conştient (şi cu o consacrare adecvată a roadelor către DUMNEZEU), rezultatul este mult mai bun şi extraordinar de rapid. Urmează apoi cazurile (APARENT MIRACULOASE) în care noi ştim că un om care a înţeles foarte bine TAINELE REZONANŢEI cu focarele infinite de energie benefică din MACROCOSMOS poate

dărui din abundenţă sănătate altuia, chiar dacă (ATUNCI CÂND O FACE) el nu are prea multă pentru el însuşi. Într-un asemenea caz, acest om are o capacitate uriaşă de control a lui PRANA (prin punerea sa în REZONANŢĂ cu focarele benefice din MACROCOSMOS) care este cu mult mai mare decât a celorlalţi oameni obişnuiţi şi atunci el poate capta INSTANTANEU şi dirija în aura celorlalţi PRANA luată (PRIN REZONANŢĂ) din MACROCOSM, aducând-o apoi, ca să spunem aşa, la o anumită stare de vibraţie (MODULÂNDU-I frecvenţa de manifestare) pentru a o transmite apoi altora care sunt "deschişi" (se află la "unison" cu ea din punctul de vedere al frecvenţei INDIVIDUALE DE VIBRAŢIE). Se cunosc foarte multe cazuri în YOGA, în care această transmisie de energie, profund binefăcătoare, se realizează la fel de uşor chiar la o foarte mare distanţă, pentru că yoghinii consideră că pentru aceste energii subtile în realitate aproape că nu există distanţă în sensul soluţiei de continuitate. Care ar fi de fapt depărtarea care să nu implice TOTODATĂ o soluţie de continuitate? Există oare, vreuna între noi şi Soare? Pentru înţelepţii yoghini totul nu este decât o masă continuă de materie (un TOT) în care Soarele, spre exemplu, este doar o parte şi noi o alta. Există Intervale între diferitele părţi ale aceluiaşi fluviu? Atunci ce ar putea împiedica orice forţă care există acolo să se deplaseze? Nici o stavilă nu i se opune. Anumite cazuri de vindecări aparent miraculoase la distanţă sunt fireşti pentru yoghini şi perfect autentice. Prin REZONANŢĂ, PRANA se poate transmite aproape instantaneu la o foarte mare distanţă (PRACTIC LA orice DISTANŢĂ!), dar pentru a fi siguri că este vorba de un caz veritabil de transfer de PRANA în mod CONŞTIENT REALIZAT sunt necesare anumite demistificări. Acest procedeu de vindecare prin TRANSFER DE PRANA nu este totuşi atât de uşor de realizat, cum s-ar putea crede, de către un neiniţiat, în cazurile cele mai curente ale acestui gen de vindecare constatăm că vindecătorul care utilizează CONŞTIENT sau inconştient REZONANŢA nu face decât să se folosească de starea naturală de sănătate a corpului uman pe care el urmăreşte să o restabilească prin compensarea deficientelor energetice, prin REZONANŢĂ. Medicul alopat, de exemplu, îi tratează pe cei colerici administrându-le medicamentele pe care el le consideră corespunzătoare; homeopatul, la rândul său, face acelaşi lucru în maniera sa specifică pentru a obţine adesea rezultate mai bune decât confratele său (alopatul) deoarece el nu perturbă echilibrul pacienţilor şi doar impulsionează apoi natura să acţioneze în ei. Cel care tratează bolnavii doar prin credinţă oferind şi SUGESTII binefăcătoare obţine şi mai multe vindecări (dacă ştie cum să acţioneze integral în ARMONIA DIVINĂ) deoarece el face să acţioneze forţa minţii sale prin punere în REZONANŢĂ cu forţa MINŢII LUI DUMNEZEU şi astfel el transferă şi trezeşte prin credinţa sa de nezdruncinat PRANA blocată şi latentă a bolnavului. Există o FUNDAMENTALĂ greşeală pe care cei ce tratează numai prin credinţă şi sugestie o fac aproape în mod constant: ei ajung să creadă că SINGURĂ CREDINŢA ABSTRACTĂ ŞI VAGĂ (LIPSITĂ DE TEMEI) vindecă în mod direct şi automat bolnavul. Credinţa nefundamentată (care nu urmăreşte să anuleze CAUZA BOLII) nu este singurul factor. Există, ştim cu toţii, unele boli în care simptomul cel mai grav este acela că permanent bolnavul refuză să se creadă lovit de boală şi TOTODATĂ el întreţine prin REFUZUL SĂU de a se considera bolnav cauzele care au făcut să apară respectiva boală, încrederea imensă EGOTICĂ şi ERONATĂ a subiectului în el însuşi indică în general cu anticipaţie faptul că în acest caz el va eşua. În asemenea cazuri, principiul că singură încrederea este suficientă nu se aplică. Dacă doar încrederea SINGURĂ ÎN VINDECARE (fără REZONANŢĂ cu energiile subtile VINDECĂTOARE) ar fi fost cea care vindecă, atunci fără îndoială că s-ar fi putut vindeca şi aceşti bolnavi.

În realitate, toţi yoghinii susţin şi dovedesc curent că vindecarea paranormală se poate produce NUMAI prin intermediul intrării şi menţinerii adecvate în REZONANŢĂ cu PRANA a celui bolnav. Omul suficient de pur care controlează foarte bine PRANA poate să o aducă instantaneu într-o anumită stare de vibraţie (REZONANŢĂ în fiinţa sa cu focarele Infinite de energie benefică din MACROCOSMOS) şi după ce el devine CANAL o poate face să fie transmisă generând starea de REZONANŢĂ în aura aceluia sau, cu alte cuvinte, trebuie să provoace la cel bolnav o vibraţie asemănătoare cu frecvenţa de vibraţie a energiei subtile vindecătoare pe care i-o transmite atunci. Acest aspect poate fi uneori constatat în viaţa cotidiană. Spre exemplu, un om care vorbeşte despre ceea ce urmăreşte de fapt el să facă. Conştient sau inconştient el îşi pune imediat mintea într-o anumită stare de vibraţie (REZONANŢĂ cu anumite energii subtile prin evocare simultană mentală şi psihică) şi cu cât el reuşeşte să realizeze mai bine această acţiune cu atât mai mult toţi cei care îl ascultă cu multă atenţie (REZONANŢĂ SPONTANĂ) vor fi mai afectaţi (datorită stării de UNISON şi EMPATIE prin REZONANŢĂ) de ceea ce el spune. Analizând lucid şi detaşat acelaşi vorbitor se poate remarca destul de repede, în timp, că în zilele în care el este animat de un entuziasm mai mare, cei c are îl ascultă (CU ATENŢIE) se vor bucura mai mult de ceea ce el spune (EVOCĂ şi apoi TRANSFERĂ prin REZONANŢĂ). Iar în alte zile interesul auditorilor scade proporţional atunci când VORBITORUL în cauză este mai puţin entuziast (cu alte cuvinte atunci când, REZONANŢA sa individuală cu energiile nesfârşite subtile ale ENTUZIASMULUI ce există în MACROCOSMOS scade destul de mult). = VA URMA=

AN V C 43 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E FUNDAMENTALE ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA INFORMAŢlONAL - ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE (continuare la cursul nr. 42 An V) De exemplu, VAYU TATTVA are rolul de a genera şi de a hrăni (întreţine) pielea. Influxul pozitiv (+) al lui VAYU va face să apară zonele încărcate electric pozitiv (+) ale pielii, în timp ce influxul negativ (-) al lui VAYU face să apară zonele încărcate electric negativ (-) ale pielii. Fiecare zonă a pielii are însă 5 distincte, în care predomină, respectiv: 1) VAYU pur; 2) TEJAS în VAYU; 3) PRITHIVI în VAYU; 4) APAS în VAYU şi 5) AKASHA în VAYU. Aceste 5 clase de celule generate de sub-TATTVA-ele lui VAYU la nivelul corpului fizic (pielea), se prezintă sub formele următoare: 1. VAYU pur (VAYU în VAYU) (vezi fig. 1) 2. TEJAS în VAYU: triunghiul este suprapus sferei, celulele epiteliale prezentând

secţiunea transversală din fig.2; 3. PRITHIVI în VAYU: este rezultatul suprapunerii undei dreptunghiulare a lui PRITHIVI peste unda sferică a lui VAYU (vezi fig.3) 4. APAS în VAYU- forma este asemănătoare cu aceea a unei elipse (semiluna suprapusă pe sferă) (vezi fig.4); 5. AKASHA în VAYU sfera este aplatizată prin proiecţia ovalului, fiind în plus şi punctată (vezi fig.5). O examinare microscopică a pielii poate demonstra cu uşurinţă că celulele sale prezintă această structură. În mod similar, oasele, muşchii şi grăsimea iau naştere prin acţiunea predominantă a lui PRITHIVI TATTVA, TEJAS TATTVA şi, respectiv. APAS TATTVA. AKASHA TATTVA îşi face simţită prezenţa în corp în diverse zone: oriunde există un spaţiu gol şi, în general, chiar faptul că fiecare substanţă din corpul nostru are un anumit loc bine determinat, toate acestea sunt de fapt rodul lui AKASHA TATTVA. Sângele este un amestec de substanţe nutritive esenţiale, care sunt păstrate în stare fluidă prin intermediul acţiunii lui APAS TATTVA. Astfel, în timp ce PRANA (materia eterică) terestră este o manifestare coerentă şi precisă a PRANA-ei (materiei eterice) solare, fiinţa umană este o manifestare fidelă şi exactă a interferenţei creatoare a acestor două tipuri de PRANA. MICROCOSMOSUL (fiinţa umană în cazul de faţă) este deci întotdeauna, în virtutea legilor fundamentale ale rezonanţei, o imagine fidelă perfect MACROCOSMOSULUI. În această direcţie, se poate aminti aici că centrul PRANA-ic principal al inimii (polul „Sud” al fiinţei), ANAHATA CHAKRA, are 12 „petale” sau, cu alte cuvinte, direcţii de vibraţie. Pe de altă parte, creierul (polul „Nord” magnetic al fiinţei) prezintă şi el 12 perechi de nervi. Aceste 12 canale subtile (NADI-uri) ale lui ANAHATA CHAKRA (care sunt în legătură şi cu anumite vase sanguine importante), împreună cu cele 12 perechi de nervi cranieni, sunt în strânsă corespondenţă cu cele 12 semne zodiacale, în fazele lor pozitive şi negative. În plus, în fiecare zodie, Soarele se ridică de 31 de ori pe cer (a 31-a zi fiind de fapt comună pentru două zodii adiacente; în corpul uman, după cum se ştie, avem 31 perechi de nervi spinali. Pretutindeni unde trec, în corp, cei 31 de nervi spinali, în conexiune cu cele 12 perechi de nervi ai creierului, există în imediata lor vecinătate şi vasele sanguine corespondente, care pornesc din inimă. Astfel, de la nivelul fiecăruia dintre cei doi centri esenţiali ai vieţii corpului fizic, creierul şi inima, care sunt în rezonanţă, după cum am văzut, cu cele 12 semne zodiacale în aspectele lor pozitiv (+) şi negativ (-), pleacă câte un sistem de canale nervoase, respectiv sanguine. Aceste canale (nervii şi vasele sanguine) sunt întotdeauna asociate corespunzător (au trasee similare). Centrii TATTVA-ici pozitivi (+) sunt în legătură cu creierul, de care sunt legaţi prin

lanţurile de ganglioni simpatici; cei negativi (-) sunt în legătură cu inima, acest dublu sistem de centri TATTVA-ici, împreună cu legăturile lor aferente, este subordonat lui PINGALA NADI în partea dreaptă a corpului şi lui IDA NADI în jumătatea stângă a corpului. Ganglionii nervoşi de acumulare a energiilor specifice lui AKASHA TATTVA sunt ovoidali; cei ai lui VAYU TATTVA sunt sferici, cei ai lui TEJAS TATTVA sunt triunghiulari, cei ai lui APAS TATTVA sunt semilunari iar cei în legătură cu PRITHIVI TATTVA sunt rectangulari (pătratici). Ganglionii produşi de sub-TATTVA-e au forme compuse (care la rândul lor sunt similare formelor celulelor epiteliale, studiate anterior). Fiecare centru TATTVA-ic este înconjurat de ganglioni nervoşi corespunzând tuturor TATTVA-elor. Această reţea foarte complexă de canale nervoase şi sanguine de la nivelul corpului fizic este dinamizată şi susţinută permanent de mişcările PRANA-ice din corpul nostru, iar acestea la rândul lor se află într-o precisă corespondenţă cu mişcările PRANA-ice din MACROCOSMOS. De exemplu, atunci când, pe plan macrocosmic, Soarele intră în semnul astrologic al Berbecului, PRANA va dinamiza, pe plan uman, prin REZONANŢĂ, perechea corespondentă de nervi cranieni (din cele 12). De aici, ea va dinamiza în fiecare zi coloana vertebrală, de sus în jos. La răsăritul soarelui (în prima zi a zodiei Berbecului) PRANA activează prin REZONANŢĂ prima pereche de nervi spinali, în partea dreaptă a corpului (altfel spus, PINGALA NADI este preponderent activat). PRANA dinamizează astfel (prin rezonanţă specifică ce se reflectă în corpul fizic) traseele nervoase din partea dreaptă a corpului, activând în acelaşi timp, treptat, şi vasele sanguine corespondente. Până la amiază (mai precis, este vorba de culminaţia sau trecerea Soarelui la meridianul locului), forţa PRANA-ică dinamizează prin rezonanţă, ceva mai intens canalele nervoase decât cele sanguine. La amiază (în momentul trecerii Soarelui (la meridian), dinamizarea celor două reţele polar opuse prin rezonanţă este aproape egală. În momentul asfinţitului, activarea (tot prin rezonanţă manifestată în planul fizic) vaselor sanguine atinge deja valoarea sa maximă (datorită descreşterii continue, începând cu amiaza, a activării prin rezonanţă a traseelor nervoase). După acest moment (asfinţitul Soarelui), PRANA se acumulează preponderent la nivelul inimii, în plan subtil (centrul negativ, "sudic"). Ea (PRANA} va trece apoi să dinamizeze prin rezonanţă vasele sanguine din partea stângă a corpului (circulând preponderent prin IDA NADI), iradiindu-şi treptat influenţa, din ce în ce mai mult şi la nivelul nervilor corespondenţi acestor vase sanguine, pentru ca, la miezul nopţii (mai precis, momentul opus culminaţiei Soarelui la meridianul locului), dinamizarea subtilă PRANA-ică (realizată prin rezonanţă) a traseelor complementare din punctul de vedere al polarităţii (nervii (+) - vase de sânge (-)) să fie din nou aproape egală. A doua zi din zodia Berbecului, la răsăritul Soarelui, PRANA se află din nou la nivelul coloanei vertebrale (SUSHUMNA NADI în plan subtil); de aici ea începe să dinamizeze gradat (prin rezonanţă) a doua pereche de nervi spinali şi, în continuare, procesul circulaţiei PRANA-ice se repetă în mod analogic; aceasta este acţiunea ritmică a curentului PRANA-ic solar (+). În acelaşi timp, Luna (mai precis, PRANA subtilă lunară(-)) generează şi ea, la rândul său, curenţi PRANA-ici secundari. Luna se deplasează însă de aproximativ 12 ori mai repede decât Soarele, în mersul său aparent, vizibil de pe planeta noastră; prin urmare, în intervalul necesar PRANA-ei solare pentru a parcurge un circuit complet, descris anterior, adică în 60 GHARI-uri (60 x 24 minute = o zi şi o noapte => 24 de ore), PRANA lunară (-) va dinamiza (prin rezonanţă) 12 perechi de nervi (GHARI sau GHATI = diviziune a zilei corespunzând celor 24 de minute ale noastre. 60 de GHARI echivalează cu 24 de ore ale noastre sau, cu alte cuvinte, o zi completă. 2 GHARI echivalează cu o MUHURTA = 48 de minute ale noastre).

De exemplu, presupunând că Luna intră şi ea în zodia Berbecului. PRANA lunară va activa mai întâi (prin rezonanţă) întocmai ca şi Soarele, prima pereche do nervi spinali, având nevoie însă numai de 58 minute şi 4 secunde pentru a se deplasa din SUSHUMNA NADI la nivelul inimii (în plan subtil) şi ea va avea nevoie de tot atâta timp pentru a se reîntoarce din zona inimii în SUSHUMNA NADI. Ambele tipuri complementare de PRANA se deplasează, în mişcările lor ritmice, de-a lungul centrilor TATTVA-ici de care am amintit. Fiecare influx PRANA-ic (atât cel solar (+) cât şi cel lunar (-)) este prezent, succesiv, într-o întreagă clasă de centri TATTVA-ici, răspândiţi în întregul corp. Altfel spus, PRANA se manifestă simultan şi generează efecte în toţi centrii TATTVA-ici în rezonanţă cu VAYU, apoi ea se manifestă şi generează efecte în toţi centrii subordonaţi lui TEJAS; în continuare ea se manifestă şi generează efecte în toţi centrii TATTVAici aflaţi în corespondentă cu APAS şi, în final, ea se manifestă şi generează efecte în centrii TATTVA-ici subordonaţi lui PRITHIVI. AKASHA TATTVA este dinamizat înaintea fiecărei TATTVA-e şi, după fiecare TATTVA, precedând de asemenea întotdeauna şi trecerea PRANAei în SUSHUMNA NADI. Echilibrul curenţilor TATTVA-ici pozitivi şi negativi are un rol esenţial în menţinerea stării de perfectă sănătate, în timp ce perturbarea acestei armonii subtile produce inevitabil apariţia bolii. Cunoaşterea practică a Ştiinţei secrete milenare SVARA YOGA este, prin urmare, de cea mai mare importantă pentru oricine, fiind în acelaşi timp cea mai utilă şi cea mai uşor accesibilă formă de YOGA. Ea ne oferă modalităţi practice uimitoare şi extrem de eficiente pentru a putea opera transformările dorite în ordinea şi natura curenţilor noştri TATTVA-ici. Această extraordinară putere benefică transformatoare provine din faptul că orice acţiune fizică este expresia unei modificări PRANA-ice de stare; fără PRANA, noi nu putem realiza nici un fel de acţiune la nivel fizic, iar orice acţiune este rezultatul diferitelor armonii şi interferenţe coordonatoare ale curenţilor TATTVA-ici. Astfel, spre exemplu, mişcarea unei părţi oarecare a corpului fizic rezultă din activitatea armonios concertată a centrilor VAYU din acea zonă corporală. În mod similar, dacă se întâlnesc în corp centrii PRITHIVI armonios dinamizaţi, vom resimţi spontan o senzaţie de satisfacţie şi bunăstare specifică. Cauzele energetice ale celorlalte senzaţii pe care le avem sunt întru totul asemănătoare. Pe de altă parte, corpul nostru bioenergetic (PRANAMAYA KOSHA) trece prin trei stări distincte în timpul ciclului zi-noapte: starea de veghe (JAGRAT), starea de vis (SVAPNA) şi starea de somn profund fără vise (SUSHUPTI). Aceste trei modificări de stare produc transformări corespondente în MANOMAYA KOSHA (corpul subtil astral), astfel apărând în fiinţa noastră conştiinţa acestor schimbări existenţiale. Aşa cum am arătat anterior, curentul PRANA-ic (suflul subtil) solar (+) creşte în intensitate în timpul zilei, deplasându-se de la Est la Vest; el este predominant atâta timp cât suntem în stare de veghe. Atunci însă când la nivel planetar se apropie noaptea, iar la nivel individual survine oboseala şi somnul, curentul PRANA-ic pozitiv stăpâneşte aproape în întregime corpul, având o asemenea forţă încât atât organele de simţ (JNANENDRIYA-urile) cât şi organele de acţiune (KARMENDRIYA-urile) îşi pierd orice contact cu lumea exterioară obiectiv’; astfel, starea de veghe dispare. = VA URMA = YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI Voinţele cu adevărat titanice ale acestei lumi, oamenii extraordinar de puternici şi marii yoghini care, prin manifestările lor mentale gigantice, fac lumea să se mişte, îşi pun propria lor PRANA, captată în aura lor uriaşă (a cărei rază măsoară sute de mii de kilometri) într-o stare

superioară de vibraţie cu atâta forţă şi putere încât această PRANA generează rezonanţe INDESCRIPTIBIL de mari cu PRANA Universală din MACROCOSMOS şi astfel ei îi influenţează imediat şi pe toţi ceilalţi oameni care vibrează la UNISON cu ei în aură. ACEASTA ESTE MAREA TAINĂ A EFECTULUI CHARISMA CUNOSCUTĂ DE CEI PUŢINI. Astfel se explică de ce milioane de fiinţe umane sunt atrase către cei care sunt profund BENEFICI şi au UN CÂMP DE FORŢĂ CHARISMATICĂ URIAŞ, iar jumătate din lume, care este inspirată, influenţată şi stăpânită de forţele demoniace ori satanice, gândeşte şi acţionează cu îndârjire împotriva lor. Marii profeţi şi marii yoghini au avut cea mai impresionantă capacitate de control a PRANA-ei, iar aceasta le-a dat o extraordinară forţă a voinţei. Mărindu-şi extraordinar de mult AURA (sute de mii de Kilometri ca rază) ei şi-au pus propria lor PRANA la unison (REZONANŢĂ) cu PRANA MACROCOSMICĂ. făcând-o apoi să se manifeste într-o stare supremă de acţiune PLANETARĂ; acesta ESTE FENOMENUL TAINIC care le-a dat puterea de a conduce cu uşurinţă lumea către noi trepte de evoluţie spirituală, divină. Toate manifestările gigantice de putere BUNĂ sau REA provin de la acest control colosal care se realizează numai prin REZONANŢĂ. Adesea oamenii nu le cunosc şi nici măcar nu le bănuiesc secretul, însă TOTDEAUNA aceasta este singura explicaţie. ACESTA ESTE UN TERIBIL SECRET REZERVAT SĂ FIE ŞTIUT NUMAI DE CEI PUŢINI. Uneori, în propriul nostru corp, întreaga masă de PRANA de care dispunem se îndreaptă mai mult sau mai puţin către o zona sau către alta. Atunci când PRANA se acumulează foarte mult într-un anumit etaj al fiinţei generează PREDOMINANŢE. Atunci când PRANA lipseşte aproape complet într-o anumită zonă sau într-un anumit etaj al fiinţei această situaţie face să apară CARENŢE. Şi într-un caz şi în celălalt echilibrul este stricat. Atunci când echilibrul lui PRANA este serios perturbat se produce ceea ce noi numim o boală. Dacă eliminăm prin sublimare sistematică şi armonioasă PRANA suplimentară, perturbatoare sau dacă sublimăm cu înţelepciune şi apoi aducem în mod echilibrat PRANA acolo unde ea este în deficit, prin această COMPENSARE survine în scurt timp vindecarea. Aceasta înseamnă de asemenea PRANAYAMA în YOGA ESOTERICĂ: a învăţa să ne dăm seama cât mai repede de faptul că există într-o anumită parte sau într-alta a fiinţei mai multă sau mai puţină PRANA decât ar trebui. Gradat, senzaţiile noastre subtile se vor rafina într-atât de mult încât mintea va fi instantaneu prevenită de insuficienţa lui PRANA chiar şi într-un anumit deget, de exemplu. Procedând astfel vom dobândi gradat puterea de a remedia foarte repede asemenea situaţii. Acestea sunt unele dintre funcţiile pe care le poate împlini pentru cei iniţiaţi PRANAYAMA. Un scop destul de important chiar şi în RAJA-YOGA este acela de a învăţa să controlăm, să sublimăm şi să direcţionării PRANA pe anumite planuri superioare ale fiinţei. Yoghinul care poate să-şi concentreze foarte bine energiile subtile mentale devine cu uşurinţă stăpânul lui PRANA care se află în fiinţa sa. Atunci când medităm profund, se realizează de asemenea o concentrare extraordinar de mare de PRANA psihică şi mentală deosebit de elevată datorită rezonanţelor sublime care se manifestă în fiinţa noastră. Într-un ocean noi ştim cu toţii că există valuri imense, înalte cât munţii; şi mai ştim, de asemenea, că există unele valuri mici şi altele chiar foarte mici, până se ajunge la bule minuscule, dar absolut toate valurile au ca bază oceanul infinit. Bula este strâns legată de o parte a oceanului, iar valul la rândul său este de asemenea legat de o altă parte a oceanului. Tot astfel un anumit om poate fi un gigant, iar un altul poate fi precum o mică bulă de apă, dar atât unul cât şi celălalt sunt mereu, inseparabil legaţi la acest ocean infinit de energie care este clipă de clipă martorul comun al tuturor creaturilor. Pretutindeni unde există viaţă regăsim inevitabil la baza ei marele rezervor de energie infinită (ce există în MACROCOSMOS). O anumită formă ce debutează ca bulă

microscopică, minusculă, ca muşchi sau ca licheni şi care se alimentează continuu (prin REZONANŢĂ) de la această sursă inepuizabilă de energie (ce există în MACROCOSMOS), se modifică lent şi ciclic pentru a deveni cu timpul o plantă, apoi un animal, după aceea un om iar în final ea se revelează ca SINE NEMURITOR (ATMAN) şi, atingând Eliberarea Supremă, se uneşte (FUZIONEAZĂ) în cele din urmă cu Dumnezeu. Se ajunge aici (în mod obişnuit ATUNCI CÂND NU NE AJUTĂM DE SISTEMUL YOGA) după milioane de secole, mai ales în cazul acelora care nu urmăresc să scurteze deloc timpul. O mărire considerabilă a vitezei de evoluţie, o luptă mai vie, susţinută, ne permite însă să depăşim foarte repede „condiţionările” timpului. O anumită etapă (sau acţiune) care cere în mod normal (COMUN) foarte mult timp pentru a se realiza, poate, conform concepţiei yoghine, să fie scurtată dacă dispunem de o ENERGIE URIAŞĂ care ne permite să amplificăm intensitatea acţiunii. Un om oarecare (CARE NU PRACTICĂ CU ASIDUITATE YOGA) poate continua să se alimenteze încet (datorită ignoranţei şi condiţionărilor sale cu această energie ce provine din oceanul infinit de energie care există în Univers (MACROCOSMOS) şi atunci lui îi vor trebui probabil o sută de mii de ani pentru a deveni un DEVA (ZEU), cinci sute de mii de ani pentru a ajunge încă şi mai sus decât un DEVA (ZEU) şi poate încă cinci milioane de ani pentru a deveni perfect (prin realizarea stării de ELIBERARE ULTIMĂ (ÎNDUMNEZEIRE)). Dacă el se dezvoltă foarte rapid (aşa cum stau lucrurile cu cei care practică ÎN MOD CONSECVENT YOGA) intervalele respective de timp care sunt atunci necesare vor fi cu mult mai mici. În fond, de ce nu ar fi posibil, angrenând o energie URIAŞĂ şi depunând un efort susţinut şi suficient de mare, să atingem aceeaşi perfecţiune divină în numai şase luni sau cel mult în 7 ani? După modul în care DUMNEZEU a orânduit totul, nu există pentru fiinţa umană nici un fel de limite, aşa cum ne arată intuiţia spirituală şi puterea noastră de judecată. Dacă, spre exemplu, o locomotivă parcurge o sută de kilometri într-o oră consumând o anumită energie, în cazul în care aceleiaşi locomotive îi vom furniza o energie mult mai mare ea va parcurge exact aceeaşi distanţă (100 km) într-un timp mai scurt (5 minute). Transpunând analogic acest exemplu la existenţa noastră ne putem atunci întreba de ce nar putea sufletul nostru, atunci când dispune de o energie URIAŞĂ (KUNDALINI SHAKTI), săşi intensifice la MAXIM acţiunile sale spirituale, reuşind astfel să atingă perfecţiunea DIVINĂ chiar în această viaţă? Ştim că, mai devreme sau mai târziu, toate fiinţele umane sfârşesc prin a atinge acest ŢEL suprem, dar cine dintre noi doreşte să aştepte indiferent, atâtea milioane de ani? De ce în fond să nu ajungem imediat la acelaşi rezultat utilizând în mod înţelept potenţialităţile fabuloase, ale acestui trup, pe care forma umană pe care o avem acum ni le pune la dispoziţie (ORICÂND dacă ştim cum să acţionăm)? De ce să nu obţinem încă de pe acum (DIN ACEASTĂ EXISTENŢĂ) această cunoaştere a ADEVĂRULUI ULTIM şi să primim accesul la o putere infinită ? Idealul suprem al yoghinului şi al întregii ştiinţe YOGA este să-i înveţe pe oameni cum să scurteze la maxim timpul necesar pentru a dobândi perfecţiunea DIVINĂ., intensificând cu ajutorul energiei uriaşe pe care o acumulează, totul în fiinţa lor, pentru a face să se accelereze puterea de asimilare SPIRITUALĂ. = VA URMA =

AN V C 44

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI ROLUL PRANA-ei ÎN REALIZAREA STĂRII DE SAMADHI (continuare la cursul nr. 43 An V) Procedând astfel, yoghinul perseverent atinge chiar în această viaţă ELIBERAREA SUPREMĂ în loc să progreseze foarte lent din etapă în etapă şi să aştepte ca întreaga rasă umană să devină perfectă. Priviţi exemplul înălţător al marilor profeţi, al marilor sfinţi, al marilor yoghini, al deschizătorilor de noi drumuri spirituale; ce au făcut ei în fond? Într-o SINGURĂ existenţă umană ei au trăit ACCELERAT întreaga viaţă a umanităţii, scurtând extraordinar de mult timpul necesar omului obişnuit pentru a ajunge la perfecţiunea DIVINĂ. Într-o singură viaţă ei au devenit în scurt timp perfecţi. Pentru a reuşi cu adevărat aceasta ei nu au mai aspirat la nimic altceva, nu au mai trăit nici o singură clipă pentru o altă idee şi, acţionând astfel cu o forţă gigantică, drumul spiritual parcurs a fost pentru el mult scurtat. Iată ce se înţelege în YOGA ESOTERICĂ prin concentrare: a intensifica, cu ajutorul unei energii lăuntrice colosale, puterea de asimilare spirituală, înlăturând astfel orice amânare, numai aşa facem să se manifeste această accelerare. Printre diferitele forme de YOGA, RAJA YOGA este aceea care ne învaţă cum să dobândim o capacitate uriaşă de concentrare. Unii yoghini începători se întreabă care este legătura dintre PRANAYAMA şi spiritism? Aproape toate fenomenele spiritiste sunt, de asemenea, manifestări ale REZONANŢEI) fiinţelor umane foarte receptive (MEDIUMI) cu anumite forme de PRANA. Din moment ce yoghinii consideră că este adevărat că spiritele morţilor există, dar nu orice fiinţă umană OBIŞNUITĂ le poate vedea (sau simţi), este perfect posibil (şi chiar NORMAL) ca în jurul nostru să existe (în lumile PARALELE care au frecvenţe de vibraţie foarte rapide) mii şi milioane de spirite (sau entităţi) pe care oamenii obişnuiţi nu le pot vedea, simţi sau atinge. Este însă cât se poate de sigur că noi traversăm în mod continuu corpurile lor (ce se află în LUMILE SUBTILE PARALELE), fără ca ele să ne vadă totdeauna şi, MAI ALES, fără ca ele să fie percepute deloc de către oamenii OBIŞNUIŢI. Această lume a spiritelor este în realitate o sferă într-o sferă, un univers ce există SIMULTAN într-un alt univers. Noi oamenii avem în mod obişnuit numai cinci simţuri trezite şi, prin alcătuirea noastră, corespundem unei anumite stări de vibraţie (REZONANŢĂ) a lui PRANA. Toate fiinţele care se află în aceeaşi stare (care le este comună) de vibraţie (REZONANŢĂ) pot să se vadă unele pe celelalte, dar în cazul în care există fiinţe (ENTITĂŢI) care corespund prin alcătuirea lor (FRECVENŢA DOMINANTĂ DE VIBRAŢIE) unei stări superioare de vibraţie a lui PRANA, ele nu pot fi văzute de către fiinţele umane comune (OBIŞNUITE). Dacă ştim cum să procedăm, noi putem mări sau micşora lungimea de undă (FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) a unei surse luminoase până când ajungem să nu o mai vedem deloc cu VEDEREA OMENEASCĂ COMUNĂ, dar cu toate acestea, există după cum se ştie ochi suficient de sensibili care sunt capabili să o vadă în continuare. Oamenii obişnuiţi nu pot vedea, spre exemplu, o lumină ale cărei vibraţii specifice sunt foarte joase, dar este cert că există animale, cum ar fi pisicile şi bufnitele care, chiar şi atunci o pot vedea. Câmpul nostru vizual obişnuit nu cuprinde în general decât o anumită zonă a frecvenţelor de vibraţie ale lui PRANA. Să luăm acum drept exemplu atmosfera în care trăim: la ora actuală se ştie că ea este compusă din mai multe straturi suprapuse, iar acele straturi ale atmosferei care sunt mai aproape de scoarţa Pământului sunt ceva mai dense decât straturile

superioare. Fiecare dintre noi ştie că, pe măsură ce ne ridicăm cât mai sus (la înălţime) de la sol, atmosfera devine din ce în ce mai rarefiată. Să luăm acum drept exemplu oceanul: noi ştim, în cazul lui, că pe măsură ce ne scufundăm la adâncimi din ce în ce mai mari, presiunea apei creşte proporţional; de asemenea. în acest caz, animalele care trăiesc pe fundul oceanului nu pot niciodată să urce până la suprafaţă, căci dacă ar face aceasta s-ar transforma imediat în bucăţi. Să ne reprezentăm acum în mod analogic universul (MACROCOSMOSIJL) ca fiind un infinit ocean de eter care este compus la rândul său dintr-o succesiune de straturi având fiecare dintre ele, sub acţiunea lui PRANA, diferite grade de vibraţie (de fapt FRECVENŢE DE VIBRAŢIE caracteristice); departe de centru vibraţiile (FRECVENŢELE DE VIBRAŢIE) sunt mai lente, în timp ce, în cazul în care ne apropiem de centru, ele (FRECVENŢELE DE VIBRAŢIE) devin din ce în ce mai rapide; o anumită clasă de vibraţii (de FRECVENŢE SPECIFICE DE VIBRAŢIE) constituie ceea ce numim un plan. Să presupunem acum că toate aceste game de vibraţii (FRECVENŢE DE VIBRAŢIE) pot fi decupate în felii: atâtea miliarde de Kilometri pentru o anumită serie de vibraţii (FRECVENŢE DE VIBRAŢIE), atâtea miliarde de kilometri pentru seria următoare de vibraţii (FRECVENŢE DE VIBRAŢIE) şi aşa mai departe. Devine atunci perfect firesc ca toţi cei care există şi trăiesc pe un anumit plan corespunzător unei anumite stări de vibraţie (FRECVENŢE DE VIBRAŢIE) să fie în mod firesc capabili să se perceapă unii pe ceilalţi. Cu toate acestea, într-un asemenea caz, ei nu vor fi deloc capabili să îi vadă pe toţi aceia care trăiesc şi se află deasupra lor ca stare de vibraţie (FRECVENŢĂ DE VIBRAŢIE). Cu toate acestea. aşa cum noi oamenii putem, cu ajutorul telescopului şi al microscopului, să mărim SUFICIENT DE MULT puterea de percepţie a vederii noastre, tot astfel, prin realizarea corectă şi perseverentă a anumitor tehnici (ADECVATE) YOGA, ne putem plasa gradat în starea de vibraţie (FRECVENŢA DE VIBRAŢIE respectivă) corespunzătoare altui plan (intrarea şi menţinerea în stare de REZONANŢĂ cu frecvenţa de vibraţie a ENERGIEI stratului sau LUMII RESPECTIVE), iar aceasta ne permite ATUNCI (pe întreaga perioadă de timp cât ne menţinem în stare de REZONANŢĂ) să vedem şi să simţim tot ceea ce se întâmplă acolo. Să presupunem acum că încăperea în care noi ne aflăm este plină de fiinţe (ENTITĂŢI ANGELICE) „ÎNGERII” pe care noi nu le vedem şi nu le simţim deloc Ele (respectivele ENTITĂŢI ANGELICE) reprezintă de fapt PRANA ce se află într-o anumită stare de vibraţie (FRECVENŢĂ DE VIBRAŢIE) în timp ce noi oamenii (care trăim şi existăm în LUMEA FIZICĂ) reprezentăm în realitate o altă stare de vibraţie (FRECVENŢĂ DE VIBRAŢIE). Să presupunem acum că vibraţia (FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) lor (a ENTITĂŢILOR ANGELICE) este mult mai rapidă, iar vibraţia (FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) noastră (a pământenilor) este mult mai lentă, PRANA (energia subtilă) este substanţa comună (dar care prezintă nenumărate FRECVENŢE DE VIBRAŢIE) din care atât ele (ENTITĂŢILE ANGELICE) cât şi noi (OAMENII) suntem compuşi. Atât ele (ENTITĂŢILE ANGELICE) cât şi noi (OAMENII) facem cu toţii parte din acelaşi ocean de PRANA (ENERGIE SUBTILĂ) ce există în MACROCOSM, iar ele (ENTITĂŢILE ANGELICE) nu diferă în realitate de noi decât prin frecvenţa mult mai rapidă a vibraţiilor lor. Prin urmare, dacă un YOGHIN (suficient de evoluat spiritual) poate vibra la unison (REZONANŢĂ DEPLINĂ) cu frecvenţa lor (a ENTITĂŢILOR ANGELICE), acest plan (FIZIC) se va modifica aproape fulgerător pentru el (YOGHINUL RESPECTIV), oamenii vor dispărea (numai pentru el) şi în locul lor vor apărea instantaneu acele fiinţe (ENTITĂŢI ANGELICE - "ÎNGERII"). În YOGA ESOTERICĂ cuvântul SAMADHI desemnează în realitate această operaţie tainică care constă în a pune conştiinţa într-o stare (de REZONANŢĂ) cu mult superioară (DIVINĂ) de vibraţie (care face să fie trăite plenar anumite forme de EXTAZ). Toate aceste stări

de vibraţie superioare (care evidenţiază manifestarea unor procese de REZONANŢĂ cu energii subtile (SUBLIME) care au frecvenţe de vibraţie extraordinar de rapide), vibraţii supraconştiente ale minţii, sunt reunite în acest cuvânt: SAMADHI (EXTAZ). Stările, putem spune (în lipsa unui termen adecvat) inferioare de SAMADHI ne conferă viziuni şi percepţii paradisiace directe ale acestor fiinţe (ENTITĂŢI SUPERIOARE) care se află în alte planuri sublime de manifestare şi care prezintă FRECVENŢE DE VIBRAŢIE extraordinar de rapide. Stadiul cel mai elevat de SAMADHI (EXTAZ) este acela în care vedem şi conştientizăm plenar atât realitatea ultimă a lui DUMNEZEU cât şi "substanţa" din care sunt compuse toate aceste clase de fiinţe diferite (diferitele FELURI DE ENTITĂŢI). Ajungând să cunoască perfect (graţie fuziunii ce apare în cea mai înaltă stare de SAMADHI), acest "bulgăre unic de argilă", care se află la baza universului (MACROCOSMOSULUI), yoghinul ajunge astfel să cunoască în mod direct întreaga "argilă" care se manifestă în Univers (MACROCOSMOS). În YOGA ESOTERICĂ, PRANAYAMA cuprinde de fapt chiar şi tot ceea ce este fascinant (cu toate că ÎN REALITATE ACESTE ASPECTE SUNT NET INFERIOARE) în spiritism. Ştiind toate acestea (prin cunoaştere directă), putem constata că pretutindeni unde o anumită grupare spirituală autentică se străduieşte să descopere un anumit aspect enigmatic, ocult, ascuns, ceea ce ea face în realitate este YOGA, de îndată ce există această tentativă, mai mult sau mai puţin eficientă de a intra în REZONANŢĂ şi de a controla PRANA. Pretutindeni unde apare o manifestare extraordinară de forţă, aceasta se realizează TOTDEAUNA numai prin jocul tainic al lui PRANA. În YOGA ESOTERICĂ, ştiinţa lui PRANAYAMA cuprinde chiar şi ştiinţele fizice. Cine mişcă în fond motorul cu aburi? PRANA care acţionează atunci prin intermediu vaporilor de apă. Ce sunt în fond toate fenomenele de electricitate, magnetism etc., dacă nu tot atâtea manifestări distincte ale lui PRANA! Ce este de fapt ştiinţa fizică? Ea este ştiinţa lui PRANAYAMA realizată de data aceasta numai prin mijloace exterioare. Pentru yoghinii avansaţi este evident de mii de ani că PRANA care se manifestă ca putere subtilă mentală nu poate fi controlată decât prin mijloace subtile, mentale. În YOGA ESOTERICĂ acea parte din PRANAYAMA care îşi propune să controleze doar manifestările fizice ale lui PRANA prin intermediul mijloacelor fizice exterioare se numeşte „ştiinţă fizică”. Iar partea care îşi propune să controleze prin mijloace subtile, mentale manifestările distincte şi diverse ale lui PRANA ca forţă subtilă mentală, se numeşte RAJA YOGA. DHYANA (MEDITAŢIA) ŞI ROLUL EI ÎN MANIFESTAREA STĂRII DE SAMADHI (EXTAZ) Vom discuta în continuare din punct de vedere esoteric despre fazele cele mai tainice ale practicii concentrării, faze către care practica YOGA autentică ne conduce gradat. Ca fiinţe umane, noi remarcăm cu toţii faptul că aproape toată cunoaşterea noastră aşa-zis raţională se referă la starea de conştientă. Conştienţa pe care noi o avem despre un anumit obiect, stare sau despre o anumită persoană ne face să ştim că acel obiect, acea stare sau acea persoană există. Pe de altă parte, noi ştim că există o mare parte a existenţei noastre cu privire la care noi nu suntem conştienţi: toate organele din corpul nostru, toate părţile creierului nostru. Nimeni, cu excepţia yoghinilor care urmăresc să conştientizeze prin mijloace specifice (YOGA) anumite funcţii sau organe ale corpului fizic, nu este în mod normal conştient de toate acestea. Atunci când mâncăm suntem conştienţi de acest lucru, dar, cu toate acestea, asimilarea alimentelor mâncate o facem inconştient; la fel transformarea unei anumite părţi a alimentelor în sânge se face, de asemenea, inconştient; faptul că sângele vine şi apoi încarcă cu energie toate

părţile corpului nostru fizic, este un alt fenomen inconştient. Şi totuşi, noi suntem cei care facem toate aceste lucruri; este evident că nu pot exista douăzeci de persoane într-un singur trup. Cum putem şti că, de fapt noi facem toate acestea şi că nu există altcineva? Am putea susţine că în aparenţă rolul nostru se limitează la a mânca hrana şi că un altul se ocupa pentru noi cu asimilarea hranei şi cu învigorarea corpului nostru prin intermediul energiei vitale care provine de la această hrană. Acest lucru ar fi însă fals deoarece se poate dovedi până la urmă că aproape orice act de care noi nu suntem deocamdată conştienţi poate fi adus (printr-un antrenament adecvat) în sfera conştientului. Inima bate în aparenţă independent de voinţa noastră: omul, obişnuit nu-şi poate comanda deloc propria inimă şi la prima impresie s-ar părea că aceasta (inima) bate după cum vrea ea. Cu toate acestea se ştie că printr-un antrenament YOGA special, putem controla CONŞTIENT activitatea inimii, făcând-o să bată la voinţă, lent sau rapid sau chiar putem ajunge să o oprim pentru anumite perioade de timp. Putem controla astfel perfect aproape toate părţile corpului nostru fizic, inclusiv aparatul sexual în cazul CONTINENŢEI AMOROASE. Ce arată toate aceste lucruri? Faptul că toate funcţiile corpului nostru fizic care sunt infraconştiente pot fi totodată realizate conştient, prin noi înşine, sunt o dovadă clară a posibilităţilor noastre uriaşe chiar dacă noi le realizăm cu toţii inconştient. Există deci două planuri pe care operează mintea umană: planul conştient, în care orice activitate este însoţită aproape întotdeauna de un sentiment al individualităţii, iar acea parte a activităţii noastre mentale care nu este însoţită de acest sentiment al individualităţii este activitatea inconştientă. La animalele inferioare, această activitate inconştientă se numeşte instinct. La animalele superioare şi la om, care, după cum se ştie, este mai evoluat decât acestea activitatea conştientă este cea care (în general vorbind) predomină. Aceasta însă nu este tot. Există un plan (nivel de vibraţie) chiar şi mai elevat în sfera căruia poate acţiona mintea. În situaţia unei rafinări adecvate, mintea fiinţei umane poate merge cu mult dincolo de starea de conştienţă, pătrunzând în ceea ce yoghinii numesc sfera SUPRACONŞTIENTULUI. Aşa cu, activitatea inconştientă se realizează la un nivel inferior celui conştient, există şi un alt fel de activitate MISTERIOASĂ, care se realizează deasupra planului conştient şi care nu mai este însoţită de apariţia sentimentului individualităţii. Acest sentiment (al individualităţii) nu apare decât pe planul din mijloc despre care am vorbit. Atunci când mintea se află preponderent angrenată fie la un nivel prea jos, fie la un nivel prea înalt, nu mai există sentimentul individualităţii (sau, cu alte cuvinte, al lui "eu") şi cu toate acestea, mintea continuă să funcţioneze. Atunci când mintea umană ajunge cu adevărat dincolo de această linie de demarcaţie a conştiinţei individuale, apare fără îndoială STAREA DE EXPANSIUNE BEATIFICĂ pe care yoghinii o numesc SAMADHI (EXTAZ) sau Supraconştiinţă. ACESTE ASPECTE PREZENTATE AICI REVELEAZĂ PENTRU ACEIA CARE POT CU ADEVĂRAT SĂ LE ÎNŢELEAGĂ TAINA ULTIMĂ A STĂRII DE SAMADHI (EXTAZ). Să vedem acum cum putem şti că un om care este cu adevărat într-o stare de SAMADHI (EXTAZ) nu a coborât în realitate sub nivelul conştient şi nu a involuat în loc să se eleveze spiritual? De altfel, aşa cum am arătat anterior, în nici unul dintre aceste două cazuri, percepţiile nu mai sunt însoţite de sentimentul individualităţii. Răspunsul EDIFICATOR la această întrebare este că de fapt numai efectele (ROADELE) sau, cu alte cuvinte, rezultatul acţiunilor ne permit totdeauna să distingem FĂRĂ GREŞEALĂ între ceea ce este dedesubtul şi ceea ce este cu adevărat deasupra pragului obişnuit al conştiinţei. Atunci când un om oarecare se abandonează într-o sure de somn profund, el ajunge imediat (FĂRĂ SĂ-ŞI DEA SEAMA) într-un plan care se găseşte sub cel conştient. Atunci corpul său fizic continuă să funcţioneze nestingherit: el respiră, se poate chiar mişca în somn, fără ca toate acestea să fie cumva însoţite de un sentiment al

individualităţii; el este COMPLET inconştient şi abia atunci când se trezeşte din somn este din nou acelaşi om care fusese înainte. Suma cunoaşterii pe care el o avea înainte de a adormi rămâne neschimbată, fără a creşte. Atunci el nu primeşte (în general vorbind) nici o Iluminare. Dar atunci când un yoghin (care întruneşte în mod firesc CONDIŢIILE NECESARE) intră cu adevărat într-o stare de SAMADHI, dacă el era un simplu yoghin (începător) înainte, după aceea, când el revine din această stare (SAMADHI) oare începe să fie un înţelept ? Care este la o ultimă analiză diferenţa ? În primul dintre aceste cazuri (cazul somnului profund), omul rămâne exact acelaşi care fusese înainte; în cel de-al doilea caz (cazul yoghinului care intră cu adevărat în stare de SAMADHI (EXTAZ), el revine incomparabil mult mai clarificat lăuntric (se simte imens îmbogăţit spiritual) şi imediat după aceea el începe să devină înţelept, profet, sfânt, deoarece IMEDIAT DUPĂ ACEEA toată natura sa va fi extraordinar de mult transformată. La scurt timp el va realiza că viaţa sa este de atunci încolo profund şi amplu modificată în bine, iluminată, îndumnezeită, armonizată. Acestea sunt cele două efecte fundamentale care ne permit să distingem ADEVĂRUL. Efectele fiind net diferite, rezultă atunci că şi cauzele trebuie (fără îndoială) să fie diferite. Deoarece această stare inefabilă de iluminare lăuntrică şi fericire copleşitoare cu care TOTDEAUNA un yoghin revine dintr-o stare de SAMADHI este infinit mai elevată decât ceea ce ar putea apare după o stare de inconştienţă (pe care o avem în cazul somnului adânc) şi ea este mult mai elevată (este vorba de starea care apare după ieşirea din SAMADHI) decât ceea ce ne-ar putea oferi raţiunea în cazul unei stări comune (obişnuite) de conştiinţă, aceasta trebuie fără îndoială să fie considerată o stare supraconştientă pe care noi o numim SAMADHI (EXTAZ) şi care, cu alte cuvinte, este starea supraconştientă. Astfel poate fi explicată pe scurt pentru cei care sunt capabili să înţeleagă şi să intuiască TAINA noţiunii de SAMADHI (EXTAZ). Să vedem acum care este în esenţă aplicaţia acesteia. Despre aceasta vom vorbi în continuare. Domeniul raţiunii sau, cu alte cuvinte, al funcţionării „OBIŞNUIT” conştiente a minţii este foarte limitat. Raţiunea umană comună nu se poate, în general vorbind, mişca decât într-un cerc ("ORIZONT') restrâns, neputând cel mai adesea ieşi de acolo. Orice tentativă a minţii de a ieşi din această sferă (cerc) este sortită eşecului şi, cu toate acestea, exact ceea ce se află în afara acestei sfere a raţiunii reprezintă tot ceea ce este mai drag şi mai valoros pentru umanitate. Toate aceste aspecte transcendente ale existenţei unui Spirit nemuritor (ATMAN), ale existenţei lui Dumnezeu, ale existenţei unei Inteligenţe Supreme care ghidează în mod tainic acest univers, sunt cu mult dincolo de domeniul raţiunii. Pe toate acestea şi încă multe altele raţiunea SINGURĂ nu le va putea rezolva niciodată. Care este, în ultimă instanţă, atitudinea ei. Ea afirmă „eu sunt agnostic, nu pot spune nici da nici nu” (AGNOSTICISM = concepţie filosofică ce neagă, parţial sau total, posibilitatea cunoaşterii OBIECTIVE a esenţei fenomenelor, a lumii în general, a ADEVĂRULUI ULTIM). Dar, dincolo de asta, aceste întrebări fundamentale au totuşi pentru o importanţă imensă. Dacă noi nu putem oferi cu adevărat acestor întrebări un răspuns pe deplin real şi satisfăcător, viaţa umană aproape că nu are sens. Toate teoriile noastre etice, toate concepţiile noastre morale şi pline de înţelepciune, tot ceea ce natura umană consideră adevărat, bun şi măreţ a fost modelat pe baza răspunsurilor care ne-au venit de dincolo de această sferă (a raţiunii). Este prin urmare foarte important pentru noi să putem răspunde la aceste întrebări în mod înţelept. Dacă viaţa noastră nu este în realitate decât un loc fără sens, de scurtă durată, dacă în întregime universul (MACROCOSMOSUL) nu este decât o grupare total întâmplătoare de atomi, pentru ce ne-am mai preocupa ATUNCI de viitorul nostru? Ce rost ar mai avea într-o asemenea perspectivă mila, dreptatea, dragostea, binele, prietenia, abnegaţia, compasiunea? Lucrul „cel mai bun” într-o asemenea lume ar fi atunci ca fiecare „să bată fierul cât este cald” şi să-şi vadă

NUMAI DE PROPRIILE INTERESE spre a obţine cât mai multe avantaje. Dacă speranţa COMPENSĂRII ULTERIOARE DUPĂ FAPTE A TUTUROR ACŢIUNILOR NOASTRE nu ar fi decât un cuvânt gol şi lipsit de sens pentru ce ne-am mai iubi fratele în loc să-l tăiem gâtul atunci când acesta ne supără? Dacă nu ar fi nimic dincolo de toate acestea şi dacă nu ar exista cu adevărat libertate, dacă ar există doar legi severe şi moarte, ar trebui pur şi simplu să ne căutăm totdeauna aici NUMAI bucurie şi satisfacţii de nu contează ce fel pentru noi înşine. În zilele noastre este totuşi evident că găsim multe persoane limitate care consideră raţiunile de ordin utilitar ca fiind fundamentul ultim al moralităţii. Dar care este oare baza moralităţii? Să aduci cât mai multă bucurie şi fericire la cât mai mulţi oameni. Pentru ce ar mai aplica atunci un asemenea om o astfel de morală? De ce n-ar cauza el atunci cât mai mult rău la cât mai mulţi oameni dacă aceasta este ceea ce de fapt îi convine lui? Ce mai pot răspunde la aceasta utilitariştii? Cum am mai putea noi şti atunci ceea ce este cu adevărat bine sau ceea ce este rău? Dacă atunci suntem împinşi doar de setea noastră nepotolită de bunăstare şi o satisfacem prin NU CONTEZĂ CE MIJLOACE motivând că aceasta ne este nouă natura, dovedim că de fapt nu cunoaştem nimic altceva. Atunci noi am putea spune: "am aceste dorinţe şi trebuie oricum să mi le împlinesc". De ce v-aţi plânge atunci unii de o asemenea atitudine? =VA URMA=

ANV C 45 -INFORMAŢII SECRETEPANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E FUNDAMENTALE ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE (continuare la cursul nr. 43 An V) Predominanţa excesivă a curentului pozitiv (YANG) inhibă conexiunile subtile ale diferiţilor centri TATTVA-ici care vor înceta din această cauză să mai reacţioneze la schimbările PRANA-ice (eterice) obişnuite ale naturii exterioare. Dacă, în acest moment, forţa curentului PRANA-ic pozitiv ((+), YANG) ar depăşi limita extremă obişnuită, ar surveni moartea iar PRANA (de fapt corpul eteric, PRANAMAYA KOSHA) nu ar mai avea nici o legătură cu corpul fizic (ANNAMAYA KOSHA), vehiculul grosier (fizic) al schimbărilor TATTVA-ice exterioare. Într-o asemenea situaţie, chiar în momentul în care PRANA iese aproape complet din zona inimii, intră în acţiune curentul subtil PRANA-ic negativ ((-). YIN), care începe să contracareze efectele curentului PRANA-ic pozitiv (extremul YANG generează YIN). Atunci

când PRANA intră în (dinamizează preponderent) SUSHUMNA NADI, efectele curentului subtil pozitiv (+) sunt foarte mult diminuate şi atunci ne trezim din somn. Dacă în acest moment (al trezirii din somn), forţa ( curentului subtil PRANA- ic negativ ((-), YIN) va depăşi limita extremă, obişnuită, dintr-o cauză sau alta, va surveni automat moartea corpului fizic (prin separarea completă de învelişul informaţional-energetic (PRANAMAYA KOSHA)), dar chiar în acest moment curentul PRANA-ic pozitiv (YANG, (+)) începe să se intensifice, compensând astfel efectele curentului subtil negativ (-) la nivelul corpului fizic (extremul YIN (-) generează YANG (+)). (Această compensare alternativă şi reciprocă a celor doi curenţi PRANA-ici complementari, solar (+) şi lunar (-), este asigurată totdeauna firesc şi automat iar întreruperea acestui ritm secret al vieţii fizice atrage după aceea dezechilibre foarte grave în aura fiinţei umane respective. (Se recomandă, pentru o înţelegere mai profundă a acestor aspecte, reluarea şi aprofundarea studiului celor12 Teoreme ale Principiului Unic, prezentate în anul I al cursului nostru de YOGA). Astfel, corpul nostru fizic este menţinut în viaţă în fiecare clipă datorită echilibrului sau armonici dinamice a curenţilor subtili PRANA-ici pozitivi (+) (YANG) şi negativi (-) (YIN) o depăşire a limitelor extreme ale intensităţii unora sau altora dintre aceşti curenţi eterici complementari produce la scurt timp după aceea moartea corpului fizic. Putem observa deci că există două tipuri principale de moarte, moartea pozitivă (+) sau spinală (care este în legătură cu trecerea curenţilor subtili eterici în mod predominant la nivelul coloanei vertebrale. SUSHUMNA NADI în plan subtil) şi moartea negativă (-) sau cardiacă (care este în legătură cu trecerea curenţilor PRANA-ici în mod predominant la nivelul inimii, polul Sud (-) al fiinţei, în plan subtil), în primul tip (cel spinal), conştiinţa individuală, învesmântată numai de cele 4 principii superioare materiei fizice (eteric, astral, mental şi cauzal) iese din corpul fizic prin zona creştetului (BRAHMARANDHRA, situat la extremitatea superioară a lui SUSHUMNA NADI); în cel de-al doilea tip de moarte, aceste principii superioare ies din corpul fizic prin gură, odată cu suflul care este expirat din plămâni şi trahee, în afara acestor două tipuri de moarte, în lucrările secrete SVARA YOGA se vorbeşte despre 6 modalităţi TATTVA-ice secrete în care poate să survină moartea fizică. Aceste 6 modalităţi TATTVA-ice secrete cunoscute în SVARA YOGA sunt echivalente cu 6 căi distincte pe unde este părăsit corpul fizic de către principiile subtile superioare ale individualităţii umane. Aceste aspecte vor fi prezentate şi ele mai departe, tot în cadrul acestei lecţii. Revenind la manifestările energiei subtile PRANA în fiinţa umană, tradiţia secretă SVARA YOGA menţionează că există anumite manifestări PRANA-ice esenţiale care se menţin în toate cele 3 stări obişnuite ale conştiinţei individuale (1) veghe: 2) somn cu vise şi 3) somn profund fără vise). După cum am afirmat anterior, ele sunt în număr de 5 şi sunt în legătură cu primii 5 centri de forţă (de la MULADHARA până la VISHUDDHA) precum şi cu numeroşi centri TATTVA-ici secundari, ce se află răspândiţi în plan subtil în întregul corp fizic şi prin intermediul cărora aceste 5 tipuri principale de PRANA realizează controlul şi coordonarea diverselor părţi ale corpului fizic. Ele sunt. aşa cum am arătat: 1) PRANA VAYU - manifestarea ritmului subtil vital care atrage şi conduce aerul atmosferic (care vehiculează PRANA), din exterior în sistemul corp; 2) APANA VAYU - manifestarea energetică subtilă care elimină în afara sistemului-corp atât elementele de care acesta nu mai are nevoie cât şi elementele pe care acesta nu poate (DEOCAMDATĂ) să le folosească (TRANSMUTE şi SUBLIMEZE) în mod creator (exemplu: potenţialul sexual al bărbatului şi al femeii, urina): 3) SAMANA VAYU manifestarea energetică subtilă care realizează transformarea şi asimilarea substanţelor nutritive intrate în corp pe cale digestivă în alte substanţe, cu o structură

perfect asimilabilă de sistem, aceasta producându-se simultan cu o degajare de energie (transmutaţie biologică) ce va putea fi utilizată apoi în susţinerea energetică vitalizarea diferitelor procese fizice, psihice sau mentale (sublimare). SAMANA VAYU determină de asemenea la nivel fizic distribuţia armonioasă a principiilor vitale asimilate din hrană în întregul corp; 4) VYANA VAYU - manifestarea energetică subtilă prin intermediul căreia fiecare parte sau zonă a corpului îşi menţine nealterată forma şi tot ea (VYANA VAYU) asigură fluctuarea în limite acceptabile a entropiei sistemului, făcându-1 astfel să reziste forţelor de descompunere şi putrefacţie care predomină, de pildă, într-un cadavru; 5) UDANA VAYU- manifestarea energetică subtilă care mai mereu tinde să readucă curenţii subtili vitali eterici (bioenergetici) la nivelul celor doi centri fundamentali ai vieţii fizice: inima şi creierul. UDANA VAYU este, prin urmare, manifestarea PRANA-ică ce se află în strânsă legătură pe de o parte, cu ascensiunea energiilor lăuntrice către centrii de forţă (CHAKRA-e) superiori (în cazul dinamizării sale controlate care se realizează prin practica YOGA) iar, pe de altă parte, ea este în legătură cu moartea corpului fizic, atât locală (paralizie parţiali sau totală CA BOALĂ) cât şi generală (moartea propriu-zisă). În plus, fiecare dintre cele 5 tipuri principale de PRANA se manifestă diferenţiat în funcţie de jumătatea stângă ((-), YIN) sau dreaptă ((+), YANG) pe care le coordonează. Aceste diferenţieri pot fi prezentate succint, sintetic în tabelul următor: TIP DE PRANA 1. PRANA VAYU 2 APANA VAYU 3. SAMANA VAYU 4. VYANA VAYU 5. UDANA VAYU

ASPECT POZITIV((+), YANG) plămânul drept

ASPECT NEGATIV ((-), YIN) plămânul stâng

aparatul excretor; intestine stomacul

aparatul urinar

în întregul corp, manifestându-se în forme variate şi în diverse organe din partea dreaptă a corpului fizic centrii spinali şi cardiaci din partea dreaptă a corpului fizic

în toată partea stângă a corpului fizic

duodenul

centrii spinali şi cardiaci din partea stângă a corpului fizic

Dacă PRANA (învelişul eteric sau bioenergetic) se separă dintr-un motiv oarecare de o anumită parte a corpului, acea zonă corporală îşi pierde automat forţa de acţiune. Această situaţie face să survină "moartea" locală sau paralizia acelei părţi a corpului fizic; tot din această cauză fiinţa umană devine, de exemplu, surdă, mută, oarbă sau prezintă (are) o digestie proastă etc. Moartea generală este un proces similar; printr-un exces important de forţă (intensitate) a unuia sau a altuia dintre curenţii PRANA-ici solari ((+), YANG) sau lunari ((-), YIN), PRANA rămâne stabilită în SUSHUMNA NADI, aspect care la omul obişnuit este o cauză subtilă a morţii, în procesul morţii, zonele corpului mai îndepărtate de cei doi centri esenţiali ai vieţii fizice - creierul şi inima - vor muri mai repede decât zonele mai apropiate de aceştia. Astfel, spre exemplu, pulsul nu se mai simte mai întâi la extremităţi şi apoi din ce în ce mai aproape de inimă, până când la un moment dat el dispare complet. În afara organelor şi zonelor corporale deja indicate, VYANA VAYU permite totodată conservarea formei şi păstrarea condiţiei specifice celor 5 organe de simţ şi a celor 5 organe de

acţiune ale corpului fizic (a nu se confunda aceasta cu aspectele lor subtile, organele de acţiune – KARMENDRIYA-urile şi organele de simţ – JNANENDRlYA-urile - care poartă fiecare acelaşi nume cu organul fizic (de acţiune sau de simţ) corespondent; cu alte cuvinte, VYANA VAYU întreţine şi coordonează ochii fizici, urechile fizice etc., ca organe de simţ şi, pe de altă parte, mâinile fizice, picioarele fizice etc., ca organe de acţiune). Energia subtilă PRANA-ică dinamizează în corp, simultan, la un moment dat, o anumită categoric dintre cele 5 tipuri de centri TATTVA-ici. Prin urmare, atât pe durata curentului PRANA-ic pozitiv ((+), YANG), cât şi pe durata curentului PRANA-ic negativ ((-), YIN), se manifestă 5 transformări TATTVA-ice principale, cuprinzând fiecare câte 5 manifestări TATTVA-ice secundare. Aceste transformări de stare TATTVA-ică sunt perceptibile şi la nivel auric, prin culorile subtile specifice fiecărei TATTVA-e sau sub-TATTVA-e predominante întrun anumit moment. = VA URMA = YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI DHYANA (meditaţia) şi rolul ei în manifestarea stării de SAMADHI (extaz) (continuare la cursul nr. 44 AN V) Să vedem acum de unde provin de fapt toate aceste adevăruri fundamentale despre viaţa umană, despre o înţeleaptă moralitate, despre Spiritul nemuritor, despre Dumnezeu, despre iubire, despre simpatie, despre bunătate şi mai presus de toate despre altruism? Toată etica, întreaga activitate umană, toată gândirea umană se bazează pe această idee unică de altruism; întreaga noţiune esenţială de viaţă umană poate fi rezumată într-un singur cuvânt: altruism. Pentru ce am mai fi noi atunci altruişti? Oamenii pretind că sunt raţionalişti, utilitari, dar dacă nu ne arată o raţiune de fundamentare a acestei utilităţi, putem spune că în realitate el sunt iraţionali. Pentru ce nu trebuie în realitate să fim egoişti? A cere cuiva să nu fie egoist poate părea la prima vedere absurd ori foarte poetic, dar pentru foarte mulţi poezia nu este raţiune. Care este atunci raţiunea? Pentru ce trebuie să fim noi preponderent altruişti, pentru ce trebuie să fim noi mai mereu buni? Faptul că aceasta este părerea lui X sau Y nu va avea pentru noi suficientă greutate. La ce ne serveşte cu adevărat să fim altruişti? Dacă prin interes noi înţelegem cea mai mare cantitate de bunăstare, interesul nostru ar trebui să implice să fim egoişti. Care este atunci răspunsul? Omul cu o gândite preponderent utilitaristă nu l-ar putea da niciodată. Răspunsul este că, în fiecare clipă, PERMANENT lumea noastră nu este altceva decât o infimă picătură de apă într-un ocean infinit; ea este în realitate o verigă într-un lanţ infinit. Unde a fost oare găsită această idee esenţială de altruism de către cei care au predicat-o şi au oferit-o plini de generozitate umanităţi? Ştim cu toţii că această noţiune (ALTRUISMUL) nu este instinctivă: animalele, care sunt conduse de instinct,. nu o cunosc. Aici nu este vorba nici despre raţiune, căci raţiunea ignoră toate aceste idei. De unde provin atunci în realitate toate acestea? Studiind cu multă atenţie istoria vedem că toţi marii maeştri spirituali sau toate modelele divine pe care lumea le-a cunoscut vreodată au avut cu toţii ceva în comun: toţi, FĂRĂ EXCEPŢIE, afirmau că au primit adevărurile lor esenţiale de altundeva, deşi unii nu ştiau exact de unde veneau în realitate aceste învăţături fundamentale. De exemplu, unul dintre ei ne-a mărturisit că un înger ce arăta precum un om extraordinar de strălucitor şi cu aripi a coborât într-o zi la el şi i-a spus: "Ascultă, omule, mesajul lui DUMNEZEU!" Un altul a povestit că un DEVA, de fapt o fiinţă luminoasă din lumea sublimă a zeilor i-a apărut şi l-a comunicat anumite adevăruri. Un al treilea spunea că a visat că străbunii săi au venit special pentru a-i face anumite revelaţii pe care niciodată până atunci el nu le cunoscuse. Ceea ce au în comun toate aceste

mărturii este faptul că toţi cei care au avut asemenea REVELAŢII DIVINE pretind că au primit această cunoaştere de altundeva şi că ea nu a apărut prin capacitatea lor raţională. Ce ne învaţă în această direcţie ştiinţa YOGA? Ei aveau cu toţii dreptate atunci când afirmau că toată această cunoaştere le-a venit de dincolo de raţiune, dar în realitate ÎN TOATE ACESTE SITUAŢII ea venea chiar dinăuntrul fiinţei lor. Yoghinii afirmă că mintea însăşi (atunci când sunt întrunite anumite condiţii) este capabilă de o stare de rezonanţă şi existenţă net superioară ce trece cu mult dincolo de raţiune, cu alte cuvinte, de o stare supraconştientă. Atunci când mintea ajunge cu adevărat la această stare de rezonanţă net superioară, omul dobândeşte prin fuziune inefabilă această cunoaştere care există DINTOTDEAUNA dincolo de raţiune. Acel om primeşte ATUNCI o cunoaştere cu adevărat metafizică şi transcendentă. Uneori este perfect posibil ca un om care nu cunoaşte această ştiinţă YOGA să ajungă totuşi, deloc întâmplător (ATUNCI CÂND SUNT ÎNTRUNITE CONDIŢIILE NECESARE), la acea stare extraordinară şi INEFABILĂ în care se trece dincolo de raţiune, în care de fapt natura umană obişnuită este cu totul depăşită: el se confruntă atunci, într-un anume fel, cu această stare beatifică. Atunci când această trăire extatică se declanşează, omul respectiv are în general tendinţa să o explice printr-o certă intervenţie exterioară. Tocmai de aceea o inspiraţie divină sau o cunoaştere cu adevărat transcendentă, deşi este aceeaşi indiferent de ţară şi de credinţa oamenilor, ea poate totuşi să pară unuia că vine de la un înger, altuia poate să-i apară ca venind de la un DEVA (zeu) şi altuia poate să-i apară că vine chiar de la Dumnezeu. Ce semnifică în realitate toate acestea? Că ATUNCI mintea a receptat prin REZONANŢĂ această cunoaştere în propria sa natură şi că prezentarea ulterioară a acestei cunoaşteri transcendentale a fost realizată conform credinţelor anterioare şi a educaţiei celui prin care ea a fost făcută. Toţi aceşti oameni diferiţi şiau ridicat de fapt ATUNCI, deloc întâmplător, MINTEA la o stare de supraconştiinţă. Marii yoghini afirmă că acest eveniment profund uluitor, atunci când are loc „accidental” poate prezenta, pentru aceia CARE NU SUNT SUFICIENT DE PREGĂTIŢI, mari pericole, în multe situaţii există riscul unei perturbări mentale, mai ales pentru aceia care, datorită ignoranţei, se sperie şi cred cu tărie că sunt bolnavi. Nu este deloc greu să constatăm că în general toţi oamenii, oricât de mari ar fi fost în anumite direcţii, atunci când s-au confruntat cu această copleşitoare stare supraconştientă, fără a avea în prealabil pregătirea teoretică necesară care le-ar fi permis să înţeleagă ce se întâmplă, au tatonat apoi în întuneric şi nu o dată au combinat în mod aberant cunoaşterea lor SUPRAMENTALĂ cu superstiţii bizare. Unii dintre ei au avut chiar halucinaţii care s-au altoit în mod hibrid în fiinţa lor cu anumite trăiri autentic SUPRAMENTALE (stări de EXTAZ = SAMADHI). Mahomed, spre exemplu, povesteşte că, la un moment dat, îngerul GABRIEL i-a apărut într-o peşteră şi apoi l-a luat pe crupa calului său celest HARAK şi li-a dus să viziteze rând pe rând cerurile (LUMILE DIVINE. SUPRASENSIBILE CARE EXISTĂ în DIMENSIUNILE PARALELE). Dar, în ciuda acestui fapt (această evidentă HALUCINAŢIE cu "calul" HARAK al Îngerului GABRIEL), MAHOMED a avut în mod cert acces la stări de SUPRACONŞTIINŢĂ care l-au făcut ca prin el să se reveleze adevăruri divine admirabile. Dacă vom citi cu ochii ÎNŢELEPTULUI INIŢIAT CORANUL vom găsi aici amestecate adevărurile divine cele mai înalte (care apar (SUNT REVELATE) numai în stările SUPRANORMALE) melanjate cu evidente superstiţii stranii. Cum putem explica acest amestec evident de ADEVĂR şi fantezie? Fără îndoială că MAHOMED a fost inspirat şi chiar a atins anumite stări SUPRAMENTALE (EXTAZ), însă el a ajuns oarecum "întâmplător” la această stare de inspiraţie SUPRAMENTALĂ. El nu a avut nici un fel de pregătire yoghină şi nici nu a avut acces la o altă formă de Iniţiere autentic spirituală şi tocmai de aceea el nu a cunoscut suficient de clar, aşa cum ar fi fost necesar, elementele de bază care să-i permită să integreze într-un TOT coerent trăirile pe

care le-a avut ATUNCI. Să ne gândim în această perspectivă la tot binele pe care sigur l-a făcut MAHOMED lumii dar să ne gândim totodată şi la marile nenorociri şi suferinţe pe care le-a produs şi încă le mai produce fanatismul său, pentru cel incapabili să discearnă adevărul de superstiţie; În timp, după aceea, au fost milioane de oameni masacraţi pentru că nu s-au supus legii sale (în care adevărul se amesteca cu SUPERSTIŢIILE); au existat de asemenea un mare număr de femei cărora, datorită fanatismului său, li s-au luat copii, au fost copii care, prin uciderea părinţilor lor, au rămas orfani, ţări întregi au fost devastate, milioane şi milioane de oameni au fost ucişi! Conştientizând în mod detaşat şi cu mult bun simţ aceste exemple care abundă pentru cel INIŢIAT, putem înţelege mult mai clar aceste pericole studiind cu atenţie viaţa marilor profeţi cum a fost MAHOMED ori alţii şi, chiar în asemenea situaţii vom fi în mod obiectiv determinaţi pe de altă parte să constatăm că ei au fost totuşi inspiraţi şi au atins divine stări SUPRAMENTALE. De fiecare dată când un profet a pătruns în starea de supraconştiinţă, intensificându-şi şi elevându-şi natura sa emoţională, el ne-a adus (datorită acestui amestec cu FANTEZIA sa într-o anumită măsură DEZLĂNŢUITĂ) nu numai anumite adevăruri fundamentale ci şi un anumit fanatism care a rezultat din altoiul ciudat cu anumite superstiţii care au făcut lumii cam tot atâta rău pe cât de mult bine i-a putut face frumuseţea adevărurilor şi a învăţăturii divine. Pentru a trage, la rândul nostru, unele învăţături din aceste absurdităţi pe care unii se mulţumesc să le numească viaţa umană, trebuie şi noi, la rândul nostru, să urmărim să trecem dincolo de raţiune, folosind METODELE SPECIFICE ÎN YOGA dar trebuie TOTODATĂ SĂ ÎNVĂŢĂM DIN GREŞELILE ÎNAINTAŞILOR şi tocmai de aceea este necesar să o facem ştiinţific, lent, printr-un antrenament corect şi constant, eliminând pe cât se poate orice superstiţie. Să ne amintim mereu ceea ce spunea GOYA: "Somnul raţiunii (al inteligenţei creatoare) zămisleşte monştri". Tocmai de aceea noi trebuie să abordăm lent, cu multă inteligenţă şi BUN SIMŢ studiul stărilor supraconştiente aşa cum facem în cazul oricărei alte ştiinţe. Să nu uităm deci niciodată că "NU EXISTĂ SPIRTUALITATE SAU RELIGIE CARE SĂ FIE VREODATĂ SUPERIOARĂ ADEVĂRULUI ULTIM (DIVIN)". Având în vedere toate aceste aspecte, trebuie (MAI ALES LA ÎNCEPUT) să ne construim fundamentul pe o raţiune puternică, sănătoasă şi pe intuiţie, urmându-le pe amândouă până acolo unde ele ne pot duce. Iar atunci când raţiunea noastră se dovedeşte a fi neputincioasă. Insistând cu ajutorul intuiţiei, tot ea (RAŢIUNEA) va fi cea care, la un moment dat, ne va indica drumul prin care putem urca în planuri (LUMI SPIRITUALE. PARALELE) din ce în ce mai elevate. Atunci când auzim un om spunând: "eu sunt inspirat". Iar la scurt timp după aceea îl auzim pe acelaşi om vorbind complet iraţional, nu trebuie deloc să-l luăm în consideraţie şi tocmai de aceea este inutil să-l mai ascultăm. De ce? Deoarece aceste trei stări: instinct, raţiune şi supramental sau, altfel spus, inconştient, conştient şi supraconştient aparţin în realitate unei singure şi aceleaşi conştiinţe iar esenţa ultimă a acesteia este SPIRITUL NEMURITOR (ATMAN)). Este foarte important să ne dăm seama că în realitate nu există trei minţi distincte în acelaşi om. Chiar şi când avem o asemenea impresie întotdeauna este doar vorba despre o stare care evoluează (mai încet sau mai repede) şi devine starea următoare printr-o tainică SUBLIMARE. Instinctul se transformă în raţiune, iar raţiunea translatează în conştiinţă transcendentă: prin urmare, nici una dintre aceste stări nu le contrazice pe celelalte. Adevărata inspiraţie divină nu contrazice niciodată raţiunea, ci o integrează în mod armonios. La o analiză atentă se poate realiza că acelaşi lucru este afirmat de către toate marile modele DIVINE: "Am venit în lume nu pentru a aboli LEGEA lui DUMNEZEU ci pentru a o împlini", spune Iisus ("Să

nu socotiţi că eu am venit să stric Legea sau proorocii; fiindcă n-am venit să stric, ci să împlinesc" Evanghelia după Matei V 1 7). =VA URMA =

ANV C 46 INFORMAŢII SECRETE PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E FUNDAMENTALE ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE -

(continuare la cursul nr. 45 An V) De asemenea, trebuie să mai precizăm că, deşi toate cele 5 TATTVA-e fundamentale sunt active în toate cele 5 manifestări ale PRANA-ei pe care leam analizat mai înainte, fiecărei manifestări PRANA-ice îi corespunde cu precădere o anumită TATTVA. Astfel, VAYU TATTVA predomină în manifestările lui PRANA VAYU, TEJAS TATTVA predomină în manifestările lui SAMANA VAYU, APAS TATTVA predomină în manifestările lui VYANA VAYU., PRITHIVI TATTVA predomină în manifestările lui APANA VAYU iar AKASHA TATTVA predomină în manifestările lui UDANA VAYU. În toate cele 3 stări de conştiinţă obişnuite ale fiinţei umane (veghe, vis, somn profund fără vise) aceste transformări TATTVA-ice se succed fără încetare, în aceeaşi ordine, în trecerile suflului subtil prin SUSHUMNA NADI (0). Conştiinţa Individuală transcende însă aceste modificări TATTVA-ice, nemaifiind afectată de ele (pentru conştiinţa care se menţine în starea de echilibru polar sau, cu alte cuvinte, de neutralitate (0), aceste transformări TATTVA-ice de stare devin potenţiale). Dacă acest moment de vid interstiţial este suficient de mult prelungit, forţele subtile PRANA-ice rămân în stare potenţială (yoghinul respectiv experimentează atunci starea de SAMADHI (EXTAZ) sau conştiinţa cosmică); PRANA rămâne de asemenea în stare potenţială şi în momentul morţii. Atunci când cauzele care menţineau suflul vital subtil în SUSHUMNA NADI (SHUNYA SVARA), (0)) sunt îndepărtate, PRANA individuală trece din starea potenţială într-o stare actuală, pozitivă ((+), YANG) sau negativă ((-), YIN). Ea va dinamiza şi va energiza atunci materia corpului fizic, dezvoltând-o în continuare în forma şi în modul spre care tind potenţialităţile sale acumulate în starea de neutralitate. Toate aceste modificări PRANA-ice constituie totalitatea experienţei noastre obiective legată de lumea exterioară. Ele imprimă în aura fiinţei umane o gamă complexă de culori şi nuanţe subtile corespunzătoare fiecărei faze procesuale PRANA-ice. Prin orice activitate a

organelor noastre de simţ şi a organelor noastre de acţiune, atât aura respectivă a organului respectiv, cât şi întregul corp auric, dobândesc, datorită REZONANŢEI, o anumită culoare specifică mişcării TATTVA-ice particulare care guvernează acea activitate. Impresiile vizuale, tactile, gustative, auditive şi olfactive se structurează astfel toate în PKANA individuală, întocmai aşa cum (analogic vorbind) acelaşi curent electric poate transmite simultan mai multe mesaje distincte şi autonome, care în fiecare situaţie îl modulează diferit. INTERACŢIUNILE SEXUALE ÎN LUMINA SISTEMULUI SECRET SVARA YOGA Spre exemplu, în timpul unei interacţiuni amoros-sexuale în care cei doi iubiţi sunt intens polarizaţi unul cu celălalt, TEJAS TATTVA care generează la bărbat masculinitatea devine preponderent pozitiv ((+), YANG), iar TEJAS TATTVA, care îi generează femeii o feminitate dinamică, devine preponderent negativ ((-), YIN). TEJAS TATTVA amoros-sexual masculin este ceva mai cald şi mai activ decât TEJAS TATTVA amoros-sexual feminin. În cazul fuziunii amoros-sexuale în cuplu, TEJAS TATTVA pozitiv tinde să se amplifice şi să se amestece cu TEJAS TATTVA negativ şi viceversa. Dacă această uniformizare şi echilibrare reciprocă nu le este permisă, deşi actul amoros-sexual are loc, datorită menţinerii neîntrerupte a stării de continenţă amoroasă în care descărcarea ejaculatorie este complet suspendată (precum şi procesul echivalent de descărcare specific în cazul femeii), TEJAS-ul profund fuzionat al ambilor iubiţi va fi foarte mult amplificat şi va începe să se manifeste ca o uriaşă forţă transformatoare, esenţială a fiinţei (aceasta şi datorită misterioaselor procese de transmutaţie şi sublimare pe care le generează în fiinţă şi care, la rândul lor, fac să crească energia subtilă secretă - OJAS). Tot el (TEJAS TATTVA) va provoca, de asemenea, trezirea gradată şi activarea centrilor secreţi de forţă şi conştiinţă (CHAKRA-ele), la ambii iubiţi. Totodată, centrii subtili secundari corespondenţi lui TEJAS TATTVA vor deveni, datorită acestei polarizări, mult mai puternici. La nivel fizic, mai ales ochii şi stomacul ambilor iubiţi vor fi rapid şi profund regenerate şi aceste organe vor fi intens vitalizate. Dacă. dimpotrivă, bărbatul sau femeia (ori în multe cazuri amândoi) se abandonează aproape animalic şi total necontrolat instinctelor amoroase-sexuale, atunci PRANA masculină (+) a lui TEJAS TATTVA va fi aproape complet neutralizată de TEJAS-ul feminin toţi centrii subtili specifici lui TEJAS TATTVA, în cazul bărbatului, feminizându-i astfel întreaga sa aură. Stomacul său devine atunci aproape rece, ochii îi sunt slăbiţi iar, pe ansamblu, virilitatea bărbatului este pentru mai multe zile pierdută. Dacă mai multe TEJAS-uri distincte, feminine (mai multe femei) iau în stăpânire PRANA unui TEJAS masculin (al unui bărbat) sau, invers, dacă mai multe TEJAS-uri distincte, masculine (mai mulţi bărbaţi) iau în stăpânire PRANA unui TEJAS feminin (al unei femei). TEJAS-ul de semn contrar celui asimilat devine mai puternic atât calitativ cât şi cantitativ, producând o acţiune mai profundă şi mai intensă asupra TEJAS-ului asimilat, astfel încât, treptat, întreaga aură a unei fiinţe umane care are contacte sexuale cu descărcare (sau, respectiv cu ejaculare) cu mai multe fiinţe de sex opus este viciată (alterată din punct de vedere polar) sau aura sa poate fi chiar complet depolarizată atunci când raportul este, de exemplu, de 1 bărbat care interacţionează amoros-sexual cu descărcare (EJACULARE) cu 5 femei în 2 zile consecutive; aceasta va face în final ca aura sa să-şi piardă polaritatea (+), masculină (YANG), în special pe nivelul lui TEJAS TATTVA, care într-o asemenea situaţie va deveni un TEJAS specific feminin, (-), YIN. Din aceasta este posibil să rezulte o mare debilitate vitală, spermatoree (datorită feminizării profunde a TEJAS-ului masculin prin contacte sexuale frecvenţe, cu descărcare (EJACULARE), cu mai multe femei (diferite)), impotenţă etc., iar la nivel subtil auric este posibilă apariţia unor culori subtile joase, inferioare sau, cu alte cuvinte, distructive.

În plus, energiile subtile TEJAS-ice ale bărbaţilor care au preluat astfel (prin contacte amoroase-sexuale cu descărcare (EJACULARE) controlul asupra unei femei, sau ale femeilor care au preluat astfel (prin contacte amoroase-sexuale cu descărcare) controlul asupra unui bărbat vor avea automat tendinţa de a se respinge reciproc la numai câteva zile după aceea. VORBIREA (VAK) Principalul element PRANA-ic care contribuie la formarea organelor fonaţiei (coardele vocale) este AKASHA TATTVA, în strânsă corelaţie cu APAS TATTVA (care, după cum se ştie, are ca organ de simt limba). Aerul atmosferic, modulat de respiraţie, pune atunci în vibraţie specifică coardele vocale şi. prin aceasta rezultă apoi sunetul. Prin compunerea sau interferenţa lui AKASHA TATTVA cu celelalte TATTVA-e sunt astfel generate toate sunetele specifice vocii umane. Tradiţia milenară yoghină desemnează 7 note muzicale principale, numite generic SVARA; acestea pot fi, fiecare, pozitive (+) sau negative (TIVRA sau KOMALA) şi, în plus, fiecare dintre ele are 3 subdiviziuni (gama muzicală indiană cuprinde astfel 21 (sau în unele texte chiar 22) microtonuri, spre deosebire de sistemul european dodecafonic care cuprinde numai 12 note (7 note principale şi 5 note alterate). Aceste note vor compune apoi cele 8 (sau după alte lucrări 6) moduri muzicale tradiţionale indiene, numite RAGA; fiecare RAGA generează la rândul său mai multe moduri subordonate, numite RAGINI. RAGINI-urile simple pot să se combine între ele, fiecare dintre acestea putând avea de asemenea un mare număr de aranjamente sonore(teme). Variaţiunile şi modulările sunetelor devin astfel nenumărate. Pe de altă parte, fiecare variaţiune sonoră(generatoare de REZONANŢE SUBTILE) are şi o culoare subtilă proprie care ne influenţează prin REZONANŢĂ aura. În lucrările tradiţionale secrete de muzică indiană se arată corespondenţa subtilă TATTVA-ică şi efectele precise ale diferitelor sunete şi teme muzicale, precum şi modul în care acestea pot vindeca, prin rezonanţele benefice declanşate, diferite boli. Acest aspect secret în SVARA YOGA ne permite să înţelegem fundamentarea practică a MUZICOTERAPIEI, în cazul unor disonanţe sau, cu alte cuvinte, a unor tendinţe rele ori malefice imprimate într-o succesiune sonoră (de exemplu în cazul aşa zisei "muzici" hard-rock, heavy-metal, TRASH,. Jazz, punk etc., care, în mod semnificativ şi deloc întâmplător pentru KALI-YUGA (epoca maximei decadenţe spirituale a umanităţii), sunt cel mai mult mediatizate şi apreciate astăzi), aceasta ne va impresiona în mod corespunzător, dizarmonios, distructiv, ba chiar maladiv uneori, aura. De exemplu, dacă un cântec sau chiar un sunet simplu vocal este "colorat" subtil de TEJAS TATTVA, corpul nostru subtil, eteric va prezenta, în plan subtil, bioenergetic, o anumită nuanţă a curentului subtil roşu; în mod similar, VAYU, APAS, AKASHA sau PRITHIVI vor face la rândul lor să apară respectiv, culorile albastru, alb-argintiu, indigo sau galben, iar lăuntric vor induce stări de conştiinţă (PSIHO-MENTALE) corespondente cu natura, intensitatea şi aspectarea acestor TATTVA-e iubire, adoraţie, elevare spirituală, fermitate, curaj etc. sau, dacă cumva aspectările TATTVA-ice sunt distructiv şi dizarmonios dozate, ele vor genera, dimpotrivă, agresivitate, violenţă, tensiuni dureroase, tendinţe criminale, suferinţa, gelozie, frică, suspiciune etc. = VA URMA= YOGA SUTRAS (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

DHYANA (MEDITAŢIA) ŞI ROLUL EI ÎN MANIFESTAREA STĂRII DE SAMADHI (EXTAZ) (continuare la cursul nr. 45 AN V) Pentru yoghinul avansat este cât se poate de clar că inspiraţia apare (se trezeşte) şi se amplifică spre a desăvârşi raţiunea şi în cazul fiinţei umane echilibrate permanent rămâne în armonie cu ea (raţiunea). Toate diferitele stadii din YOGA au drept ţel să ne conducă, în mod ştiinţific, la starea de supraconştiinţă sau SAMADHI. Este, de asemenea, esenţial să înţelegem că inspiraţia amplificată la maxim sau parţial trezită face totuşi parte din natura oricărui om chiar dacă măsura în care ea este prezentă la străvechii profeţi sau la marii yoghini diferă în comparaţie cu oamenii obişnuiţi. Aceşti profeţi nu erau în fond fiinţe umane care să fi avut o altă natură; ei erau oameni ca "şi noi", dar din anumite puncte de vedere ei ERAU ASEMĂNĂTORI (ca grad de trezire al intuiţiei) cu marii yoghini. Ei dobândiseră la rândul lor această stare de supraconştiinţă iar noi, prin tehnicile ADECVATE YOGA pe care le avem la dispoziţie, putem face acelaşi lucru FIECARE. Ei nu erau deloc oameni diferiţi de ceilalţi ca înzestrare latentă, însăşi faptul că un profet sau un yoghin a ajuns la această stare de SUPRACONŞTIINŢĂ dovedeşte cu prisosinţă că îi este posibil oricărui om să reuşească acest lucru dacă recurge în mod gradat şi sistematic la anumite procedee ADECVATE. Şi nu numai că este posibil, dar până la urmă va trebui în mod inevitabil ca toţi oamenii să ajungă cândva la această stare (de SUPRACONŞTIINŢĂ), fiindcă aceasta reprezintă spiritualitatea veritabilă. Experienţa este ÎN TOATE SITUAŢIILE singurul nostru învăţător. Chiar dacă mai mereu am vorbit frumos şi am raţionat foarte corect toată viaţa noastră, nu vom putea înţelege mai nimic despre ADEVĂR atâta vreme cât nu am făcut din realizarea acestuia o experienţă personală. Nu putem niciodată spera să facem dintr-un om cu totul obişnuit un medic chirurg de excepţie dândui pur şi simplu nişte cărţi despre chirurgie pe care el doar urmează să le citească. Nu ne putem niciodată satisface în mod obişnuit curiozitatea de a vedea o ţară îndepărtată privind doar harta acesteia sau o fotografie panoramică luată prin satelit: avem totdeauna nevoie de o anumită experienţă directă. Ilustraţiile, desenele, schemele, hărţile, relatările celor competenţi, nu fac decât să incite aspiraţia noastră legitimă de a obţine cunoştinţe mai complete. Fără această proprie formă de degenerare a minţii umane. Să nu uităm, prin urmare, că UN GRAM DE PRACTICĂ (EXPERIENŢA DIRECTĂ) VALOREAZĂ CÂT TONE DE TEORIE. A existat oare o blasfemie mai teribilă decât aceea de a afirma că întreaga cunoaştere a lui Dumnezeu este conţinută într-o anumită carte sau într-alta ? Cum poate îndrăzni un om să-l considere pe Dumnezeu infinit şi să încerce totodată să-l închidă în paginile unei cărţi, minuscule? Milioane de oameni au fost cumplit torturaţi sau au fost ucişi, deoarece nu credeau ceea ce spuneau unele cărţi, deoarece, datorită bunului lor simţ, refuzau să vadă întreaga cunoaştere a lui Dumnezeu cel infinit ca fiind cuprinsă în paginile unei cărţi. Cu siguranţă că au fost – veţi spune unii dintre voi – dar aceste masacre şi crime aparţin acum trecutului. Fiţi la fel de lucizi în prezent şi veţi constata cu stupoare că lumea este în continuare excesiv de înlănţuită de credinţa în felurite cărţi. Pentru a ajunge în mod ştiinţific şi gradat la starea de supraconştiinţă (SAMADHI = EXTAZ) este neapărat necesar să trecem prin diferitele etape ale sistemului YOGA, pe care PATANJALI le enunţă în YOGA SUTRA. După PRATYAHARA (retragerea perfectă a simţurilor) şi DHARANA (concentrarea mentală), ajungem în stadiul numit DHYANA, meditaţia. Atunci când mintea a fost cu adevărat învăţată să rămână fixă şi intens focalizată asupra unui punct sau obiect exterior ori interior, ea

dobândeşte puterea de a se orienta într-un anumit fel, într-un flux neîntrerupt, către acel punct sau obiect. Această stare se numeşte DHYANA (meditaţie profundă). Atunci în mod progresiv este intensificată puterea sau, cu alte cuvinte, intensitatea meditaţiei (DHYANA) până când se ajunge la un asemenea nivel încât se reuşeşte să se elimine partea exterioară a percepţiei, realizându-se meditaţia doar asupra părţii interioare, asupra sensului, iar această stare înaltă care apare după aceea este numită, SAMADHI = EXTAZ. Ansamblul SIMULTAN realizat al celor trei stări: DHARANA (concentrarea mentală). DHYANA (meditaţia profundă) şi SAMADHI (EXTAZUL), este numit SAMYAMA (IDENTIFICARE PERFECTĂ). Cu alte cuvinte, dacă mintea poate să se concentreze ferm mai întâi asupra unui obiect şi continuă neîntrerupt această concentrare un anumit timp iar apoi reuşeşte, menţinând TOTODATĂ aceeaşi concentrare continuă, să nu mai păstreze (SELECTEZE) decât partea interioară a percepţiei, în care obiectul este doar efectul, putem spune că totul se află atunci sub controlul deplin al minţii. Această stare meditativă de identificare (REZONANŢĂ) profundă este în realitate SUBLIMĂ, nu poate surveni adevărata fericire OCEANICĂ (infinită). Doar studierea profund contemplativă, într-o stare elevată de martor complet detaşat, a obiectelor şi fiinţelor ne aduce adevărata fericire OCEANICĂ şi ne conferă veritabila bunăstare spirituală. Animalul îşi leagă bunăstarea sa numai de simţuri, omul îşi leagă bunăstarea sa de intelect, în timp ce zeul (DEVA) îşi găseşte bunăstarea extatică în contemplarea elevată şi profund spirituală. Lumea nu se poate revela cu adevărat în toată splendoarea sa decât sufletului pur şi detaşat care ajuns cu adevărat la această stare profund contemplativă, elevată. Pentru cel care de fapt nu mai doreşte nimic şi care chiar atunci când mai acţionează nu se implică (DATORITĂ PERFECTEI SALE DETAŞĂRI), multiplele transformări ale naturii formează o gigantică şi bogată panoramă minunată şi inefabilă. Aceste idei fundamentale trebuie să fie înţelese în starea cea mai profundă de meditaţie, DHYANA Spre exemplu, atunci când auzim un anumit sunet, exist[ pentru noi mai întâi vibraţia sa exterioară; apoi se manifestă acţiunea specific nervoasă care transmite instantaneu această vibraţie minţii şi, în final, la fel de repede se declanşează reacţia minţii (care rezultă prin REZONANŢĂ cu acel sunet conştientizat). Odată cu aceasta, izvorăşte întocmai ca o străfulgerare cunoaşterea prin evocare a obiectului care a fost cauza exterioară a acestor transformări succesive la care s-a ajuns pornind de la vibraţiile eterului şi până la reacţia mintală care a apărut atunci. Acestea sunt fiecare numite în YOGA SHABDA (sunet), ARTHA (simţ) şi JNANA (cunoaştere). În termenii fiziologiei, aceste fenomene sunt numite vibraţia eterului, însoţită în fiinţa umană de o acţiune nervoasă şi cerebrală care în final face să apară reacţiunea mentală (REZONANŢĂ). Este necesar să ne dăm seama că aceste trei fenomene, deşi sunt în aparenţă foarte distincte, în realitate ele sunt amestecate atât de mult încât aproape că nu reuşim deloc să le distingem pe fiecare în parte sau unul de celalalt. De fapt, atunci noi nu mai putem să le percepem separat, ci putem numai să le percepem efectul lor în mod inefabil combinat, pe care imediat după aceea îl numim obiect exterior. Orice act de percepţie al nostru cuprinde totuşi TOTDEAUNA cele trei faze şi nu există nici un motiv pentru care noi n-am putea ajunge să le distingem una de cealaltă. Atunci când mintea noastră devine, în urma pregătirilor sistematice (de tip YOGA) la care a fost supusă, suficient de puternică şi uşor de controlat, atunci când ea a dobândit deja capacitatea de a percepe cu uşurinţă obiecte mai subtile, ea poate fi folosită cu succes pentru meditaţie profundă. Această meditaţie profundă trebuie să fie realizată mai întâi asupra obiectelor materiale, apoi ea (meditaţia profundă) trebuie să se ridice treptat către obiecte, fiinţe sau aspecte din ce în ce mai fine şi subtile până ce mintea ajunge să transceandă complet obiectul, fiinţa sau aspectul asupra căruia se meditează. Mintea trebuie să fie atunci orientată pentru a percepe mai întâi cauzele exterioare senzaţiilor, apoi manifestările lor interioare şi apoi propria sa reacţie

(REZONANŢĂ) Atunci când mintea noastră ajunge să perceapă separat cauzele exterioare izolându-le de senzaţii, ea dobândeşte capacitatea de a percepe toate existenţele materiale, subtile, precum şi toate corpurile şi formele subtile. Când, după aceea, ea (MINTEA) va ajunge să perceapă izolat mişcările sale interioare, va deveni capabilă să controleze toate undele (energiile subtile) mentale atât ale sale, cât şi pe acelea ale altuia, înainte chiar ca acestea să fie transformate în energie fizică. Atunci când va putea percepe separat şi foarte clar reacţia sa (REZONANŢĂ) mentală, yoghinul va realiza fără îndoială că a dobândit cunoaşterea deplină a tot, deoarece (LA O ULTIMĂ ANALIZĂ) orice obiect sensibil şi chiar orice gând sunt în realitate rezultatul acestei reacţii. Atunci el va vedea complet detaşat însăşi fundamentele minţii sale, pe care după aceea totdeauna o va putea stăpâni perfect. Atingând cu adevărat această etapă (treaptă), yoghinul dobândeşte simultan cu această realizare înaltă diferite puteri paranormale (SIDDHI-uri); dacă el cedează în această fază tentaţiei folosirii PERMANENTE şi LIPSITE DE ÎNŢELEPCIUNE a uneia dintre ele (SIDDHI-uri), calea oricărui progres spiritual ulterior va fi în mod tainic blocată pentru el în ACEASTĂ ÎNCARNARE. Aceasta este consecinţa nefastă a căutării avide a PUTERILOR PARANORMALE (SIDDHI-uri). Dar dacă yoghinul care cu adevărat atinge această treaptă este suficient de detaşat şi puternic în aspiraţia sa către DUMNEZEU pentru a respinge COMPLET orice tentaţie (chiar şi cele mascate şi insidioase ale) a acestor puteri miraculoase (SIDDHI-uri), el va realiza atunci scopul final ULTIM al practicii YOGA: oprirea completă şi de atunci încolo DEFINITIVĂ a oricărui val în oceanul minţii sale şi chiar va reuşi TOTODATĂ transcenderea deplină a acesteia (MINŢII). Atunci gloria extatic divină a SPIRITULUI SĂU NEMURITOR (ATMAN), nemaifiind deloc tulburată nici de distragerile minţii, nici de mişcările corpului, va străluci cu adevărat în toată lumina sa dumnezeiască şi eternă. Abia atunci yoghinul se va regăsi şi se va cunoaşte pe deplin aşa cum el este, aşa cum a fost dintotdeauna. În calitatea sa de SPIRIT DIVIN NEMURITIOR (ATMAN). esenţă eternă a cunoaştem, omniprezent, liber, îmbrăţişând în veşnicie totul şi fiind mereu îmbrăţişat întocmai ca o picătură DISTINCTĂ de SPIRIT (ATMAN) în OCEANUL INFINIT DE SPIRIT al lui DUMNEZEU. = VA URMA =

AN V C 47

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI DHYANA (MEDITAŢIA) ŞI ROLUL EI ÎN MANIFESTAREA STĂRII DE SAMADHI (EXTAZ) (continuare la cursul nr. 46. An V) Starea de SAMADHI (EXTAZ) este în mod potenţial accesibilă oricărei fiinţe umane şi chiar oricărui animal. De la animalul cel mai inferior şi până la îngerul cel mai elevat, fiecare va trebui să ajungă, mai devreme sau mai târziu (ÎN FUNCŢIE DE EFORTURILE PE CARE LE REALIZEAZĂ ÎN ACEASTĂ DIRECŢIE), la această stare de CULME (SAMADHI). Atunci şi numai atunci (prin realizarea cu adevărat a stării de SAMADHI (EXTAZ)) va începe pentru acea fiinţă adevărata spiritualitate sau, cu alte cuvinte, veritabila religie. Până atunci noi nu facem decât eforturi mai încete sau mai rapide pentru a ajunge acolo (la starea de SAMADHI (EXTAZ)). Pentru moment, nu există nici o diferenţă între noi şi cei care deocamdată nu au îmbrăţişat încă nici o religie DACĂ PÂNĂ ÎN PREZENT NOI NU AM AVUT NICI UN FEL DE EXPERIENŢĂ DE ACEST GEN (SAMADHI = EXTAZ). La ce ar mai fi în fond utile YOGA, POSTUL, TRANSMUTAREA, SUBLIMAREA, ASANA-ele, PRANAYAMA, CONCENTRAREA MENTALĂ, MEDITAŢIA PROFUNDĂ, IDENTIFICAREA PERFECTĂ (SAMYAMA) dacă fiecare dintre acestea, luate în parte sau considerate TOATE LA UNISON, nu ne vor conferi cât mai repede această experienţă (STAREA DE SAMADHI = EXTAZ)? Fiecare dintre etapele distincte pe care noi trebuie să le trecem pentru a atinge cu adevărat CULMEA stării de SAMADHI (EXTAZ) a fost foarte bine gândită, în YOGA fiind perfect adaptată trezirii PRIN PUNERE ÎN REZONANŢĂ a potenţialităţilor fabuloase care există în fiecare fiinţă umană. Dacă noi le parcurgem corect şi ne angrenăm pe această cale (YOGA) cu dăruire şi consecvenţă, ele ne vor conduce cu siguranţă şi fără pericole către ţelul SUPREM ales. Atunci toate preocupările noastre meschine şi efemere vor înceta, toate suferinţele şi frământările vor dispărea; sămânţa acţiunilor noastre condiţionante va fi distrusă (sterilizată) şi atunci SPIRITUL NOSTRU NEMURITOR (ATMAN) ni se va revela în toată splendoarea sa dumnezeiască şi va fi de-a pururi liber şi îmbrăţişat de DUMNEZEU. SUTRA 17: Diferitele tipuri de SAMADHI (extaz divin) care pot fi realizate printr-o perfectă stăpânire (de către YOGHIN) a concentrării mentale, a meditaţiei profunde şi a identificării fac să apară gradat cunoaşterea din ce în ce mai corectă a realităţii şi fiecare dintre acestea (tipurile de SAMADHI) este unul însoţit de raţionament, altul de discriminare, altul de o intensă bucurie iar altul face să se reveleze simţul individualităţii superioare. SUTRA 18: Există însă şi un alt tip de SAMADHI (extaz divin) SUPREM care este atins şi menţinut numai prin practica constantă a întreruperii oricărei activităţi mentale (şi) în care CHITTA (mintea), fiind complet transceansă, mai păstrează doar impresiile nemanifestate şi permite să fie cunoscut SINELE ETERN DIVIN (ATMAN). COMENTARIU LĂMURITOR LA SUTRA-ELE 17-18 Tradiţia yoghină consemnează că stările de SAMADHI pot fi împărţite în două categorii distincte: SAMPRAJNATA SAMADHI (prin atingerea (REALIZAREA) deplină a lui SAMPRAJNATA SAMADHI yoghinii ajung la cele 8 MARI PUTERI PARANORMALE ASHTASIDDHI-uri) şi ASAMPRAJNATA SAMADHI.

I) SAMPRAJNATA SAMADHI (acea stare de extaz divin cu "SĂMÂNŢĂ" în care există PRAJNA, Cunoaşterea Superioară) este subdivizată la rândul său în: a) VITARKA SAMADHI = stare de extaz divin în care obiectul care fusese luat ca bază (PUNCT) de plecare pentru atingerea (realizarea) stadiilor superioare ale practicii YOGA, este acum perceput în mod obiectiv în aspectul său grosier. VITARKA SAMADHI este subdivizată la rândul său în: 1)SAVITARKA SAMADHI = stare de extaz divin cu VITARKA (cu raţionament, judecată); 2) NIRVTTARKA SAMADHI = stare de extaz divin fără VITARKA (fără raţionament sau fără judecată), în care predomină o stare profundă de REZONANŢĂ INTUITIVĂ. b) VICHARA SAMADHI = stare de extaz divin în care acum obiectul este în mod direct perceput în aspectul său subtil (TANMATRA); această stare de extaz divin este la rândul său subdivizată în: (1) SAVICHARA SAMADHI = stare de extaz divin cu VICHARA sau, cu alte cuvinte, cu o conştiinţă reflexivă; (2) NIRVICHARA SAMADHI = stare de extaz divin fără VICHARA sau, cu alte cuvinte, fără conştiinţă reflexivă. c) SANANDA SAMADHI = stare de extaz divin cu conştiinţa beatitudinii, având ca obiect organul gândirii; d) ASMITA SAMADHI = stare de extaz divin în care se păstrează conştiinţa individualităţii, având însă ca obiect mintea. În această etapă individualitatea este în realitate PURUSHA afectat de calităţi. II) ASAMPRAJNATA SAMADHI = starea de extaz divin în care se revelează supraconştiinţa prin TRANSCENDEREA TOTALĂ pe care o provoacă; aceasta este în realitate starea de extaz divin care ne conduce la suprema eliberare spirituală. În SAMPRAJNATA SAMADHI sunt de fapt incluse toate puterile paranormale (SIDDHI-uri) ce permit (fac cu putinţă) controlul SUPRANATURAL deplin al Naturii. Această stare de SAMADHI poate fi de patru feluri. În primul rând atunci poate să apară starea de extaz divin numită SAVITARKA SAMADHI, în care devine spontan cu putinţă ca mintea să mediteze profund (LA VOINŢĂ) mereu şi mereu asupra unui anumit obiect, separându-l în totalitate de celelalte. Să vedem acum ce rezultă în realitate prin aceste meditaţii realizate cu uşurinţă în mod profund şi constant? Rezultatul lor esenţial este că, prin intermediul lor, ajungem să medităm la fel de uşor şi foarte profund atât asupra (REALITĂŢII) obiectelor subtile cât şi asupra (REALITĂŢII) obiectelor grosiere. În cadrul acestui proces superior, yoghinii disting atunci trei elemente: cel ce percepe, ceea ce este sau, altfel spus, cel ce este perceput şi instrumentul percepţiei, care fiecare corespund respectiv: (1) Sufletului („CEL CE PERCEPE”), (2) obiectului exterior („CEEA CE ESTE PERCEPUT”) şi (3) mentalului („INSTRUMENTUL PERCEPŢIEI”). În principiu yoghinii consideră că există trei clase de obiecte de meditaţie: (1) mai întâi tot ceea ce este grosier, cum ar fi corpul fizic, toate obiectele materiale, apoi (2) ceea ce este subtil, cum ar fi mintea, CHITTA şi (3) în al treilea rând PURUSHA (SPIRITUL DIVIN PUR, Sinele transcendent) afectat de calităţi sau, cu alte cuvinte, nu PURUSHA (Sinele nemuritor) propriuzis, ci individualitatea, printr-o practică consecventă, yoghinul capătă o inefabilă experienţă lăuntrică în cadrul (PRIN REALIZAREA) acestor meditaţii profunde. De fiecare dată când acum meditează profund, el poate îndepărta INSTANTANEU toate celelalte gânduri; yoghinul devine astfel la fel de pur şi obiectiv precum un cristal; spre exemplu, atunci când acesta este plasat în faţa florilor, cristalul le reflectă (oglindeşte) în mod perfect şi se constată că aproape el se

identifică cu ele; dacă floarea din faţa sa este atunci roşie, el va părea că are culoarea roşie, dacă floarea din faţa sa este albastră, el va părea că are culoarea albastră. Printre cele douăzeci şi cinci de categorii sau eteruri subtile (TATTVA-e) pe care le menţionează că există adepţii filosofici SAMKHYA, sunt două feluri de obiecte de meditaţie: a) cele douăzeci şi patru de categorii sau eteruri subtile (TATTVA-e) nonperceptive ale Naturii şi b) PURUSHA (PURUL SPIRIT (ATMAN) perceptivul unic care le percepe cu adevărat pe toate celelalte). Această parte a sistemului YOGA confirmă (prin experienţa sa milenară) şi totodată se bazează în întregime pe filosofia SAMKHYA. Aşa cum ştim cu toţii, sentimentul egoului, voinţa şi mentalul au o bază comună, CHITTA, în care toate acestea sunt elemente componente. CHITTA absoarbe (prin REZONANŢĂ) forţele subtile ale naturii şi apoi le proiectează sub forma gândurilor. Totodată trebuie să existe şi un aspect distinct în care forţa (energia) şi materia sunt fuzionate şi nediferenţiate; acest aspect este numit AVYAKTAM sau, cu alte cuvinte, starea nemanifestată a Naturii înaintea creaţiei (AVYAKTA = NEMANIFESTAT (în limba sanscrită). Tot ceea ce este latent, ascuns, care nu a luat formă. Energie mereu prezentă, chiar în absenţa manifestărilor lumii sensibile). De fapt, aceasta (AVYAKTAM) este starea de NEMANIFESTARE la care întreaga Natură se reîntoarce de fiecare dată la sfârşitul fiecărui ciclu, din care după aceea ea reiese la începutul unui nou ciclu. Dincolo de aceasta se află PURUSHA (PURUS SPIRIT (ATMAN)), care este esenţa inteligenţei. Cunoaşterea înseamnă totdeauna putere; în momentul în care începem cu adevărat să cunoaştem un anumit lucru, aspect ori fiinţă, dobândim (REALIZĂM) (proporţional cu această cunoaştere) asupra sa o anumită putere; tot astfel, atunci când mintea începe cu adevărat să mediteze profund asupra diferitelor elemente, ea dobândeşte (prin cunoaşterea inefabilă pe care o acumulează atunci) putere asupra lor. Acest gen de meditaţie profundă îndreptată (focalizată) asupra elementelor fizice exterioare este numită SAVITARKA SAMADHI VITARKA înseamnă întrebare, iar SAVITARKA SAMADHI înseamnă stare de extaz divin cu întrebare, cu judecată sau, altfel spus, cu raţionament logic. Aceasta este, într-un anumit fel, ca şi cum am pune în mod direct (NEMIJLOCIT) întrebări elementelor, pentru ca (datorită inefabilei stări de REZONANŢĂ lăuntrică care apare şi se amplifică datorită MEDITAŢIEI PROFUNDE) acestea să şi poată transfera ASTFEL adevărurile şi puterea (de fapt energiile subtile pe care ele le captează prin REZONANŢĂ) spre fiinţa umană care meditează profund asupra lor. Obţinerea puterilor paranormale (SIDDHI-uri) nu aduce însă după sine eliberarea spirituală. Ea nu este, în ultimă instanţă, decât o căutare a bucuriilor în această viaţă, când de fapt, în realitate, aproape toate bucuriile acestei vieţi sunt efemere şi parţiale. Tocmai de aceea căutarea exclusivă a unor asemenea bucurii este aproape întotdeauna lipsită de sens. Aceasta este de fapt aceeaşi lecţie veche şi eternă, care totuşi ne este atât de greu s-o învăţăm. Atunci când în sfârşit a învăţat-o cu adevărat omul se eliberează pentru totdeauna de condiţionarea universului şi devine pe deplin liber. Dobândirea aşa-numitelor puteri oculte (SIDDHI-uri) nu face decât să intensifice fascinaţia lumii pentru imensa majoritate a celor care le dobândesc şi în final (FOLOSITE FĂRĂ CONSACRAREA DEPLINĂ A FRUCTELOR LOR CĂTRE DUMNEZEU) ele par să se amplifice (în cel care s-a folosit astfel de ele (SIDDHIuri)) suferinţa. În calitatea sa de om de ştiinţă. PATANJALI este obligat să indice în mod obiectiv toate posibilităţile pe care ni le oferă această ştiinţă (care este YOGA) dar totodată el foloseşte orice ocazie pentru a ne avertiza cu privire la aceste puteri paranormale (SIDDHI-uri). Apoi, adâncindu-ne şi mai profund în aceeaşi meditaţie, atunci când ne străduim să desprindem de condiţionările energiei subtile a timpului şi a spaţiului diferitele elemente, asupra cărora meditam

şi chiar devenim capabili să ne gândim la ele aşa cum sunt în starea lor intrinsecă, atingem astfel starea care se numeşte NIRVITARKA SAMADHI sau starea de extaz divin fără întrebări şi raţionamente logice. Practicând în mod consecvent meditaţia profundă asupra celor trei clase de obiecte pe care le-am menţionat anterior, ajungem astfel la o stare în care acestea nu se mai amestecă deloc. Vom urmări în continuare să înţelegem mai întâi ce sunt ele. Să luăm de exemplu CHITTA: ea este uneori comparată cu un lac, iar vibraţia, cuvântul, sunetul este precum o undă pe suprafaţa acestui lac. Noi ştim că tendinţele noastre latente stau ascunse în CHITTA. Pentru noi toate experienţele profunde ale vieţilor noastre anterioare, ale acestei vieţi şi chiar experienţa morţii - a părăsirii corpului fizic, de fapt - au devenit deja subconştiente, la fel ca tot ceea ce noi numim instinct. Ele (aceste experienţe) trăiesc acumulate în CHITTA; aici ele nu sunt complet inactive ci, în realitate, operează în adâncuri, departe de acea suprafaţă conştientă. Noi putem percepe şi aprecia (în anumite condiţii) acele CHITTA-VRITTI-uri, valurile minţii, care sunt mai grosiere şi pe care ne este mai uşor să le controlăm; dar ce putem face cu instinctele mai subtile? Cum le-am putea oare stăpâni şi pe acestea? De exemplu, atunci când suntem foarte mânioşi, mintea noastră devine (datorită REZONANŢEI instantanee cu anumite energii subtile specifice ale mâniei) un val imens de mânie. Acest val aproape că îl vedem, îl simţim, îl putem dirija şi cu un efort considerabil de voinţă îl putem controla şi, altfel spus, putem eventual lupta împotriva lui, dar cu toate acestea noi nu vom putea triumfa cu adevărat, complet asupra lui (VALULUI DE MÂNIE) dacă nu vom putea pătrunde cât mai profund până la cauzele sale. Dacă, spre exemplu, cineva face o remarcă foarte neplăcută referitoare la noi, simţim deja CHIAR FĂRĂ SĂ VREM că ne încălzim: iar dacă respectivul continuă, ajungem să ne mâniem atât de mult încât aproape că uităm de noi înşine, identificându-ne destul de repede cu starea de mânie. Când respectiva persoană tocmai a început să ne ofenseze, noi gândim: "încep să mă enervez; iată că intru într-o stare de mânie". Deci, este evident că la început starea de mânie era "CEVA", iar noi eram un altul, însă atunci când la un moment dat noi ne am enervat, am devenit mânia (datorită REZONANŢEI preponderente cu energia subtilă a acesteia). Atunci când ne îndrăgostim, procesul de rezonanţă ne va face să intrăm în inefabilă legătură cu energia IUBIRII. De fapt toate sentimentele trebuie să fie pe deplin subjugare (CONTROLATE) atunci când ele sunt în germene (în faşă), în forma lor subtilă, cu alte cuvinte chiar înainte să devenim conştienţi că ele acţionează cu putere (de fapt cu energii subtile BUNE sau RELE cu care ne fac să intrăm în REZONANŢĂ) asupra noastră şi în multe cazuri NE SUBJUGĂ COMPLET. Marea majoritate a oamenilor obişnuiţi nici mărar nu cunosc (şi niciodată nu ajung să bănuiască) stările subtile ale acestor pasiuni şi nu-şi dau deloc seama de modul în care ele (stările) le răsar din subconştient. În general noi nu vedem deloc la începui bula de gaz care tocmai se ridică de pe fundul unui lac şi de asemenea noi nu o vedem nici măcar atunci când ea ajunge aproape de suprafaţă. Noi devenim conştienţi de existenţa sa numai în momentul în care bula de gaz bolboroseşte şi mişcă suprafaţa apei. Prin urmare, este evident că nu vom reuşi să ne dominăm pe deplin valurile (turbioanele) minţii noastre agitate decât atunci când le vom putea percepe cu ANTICIPAŢIE manifestarea încă de când ele se află sub forma cauzelor subtile. Până atunci, atâta vreme cât noi nu le vom putea stăpâni complet, înainte ca ele (VALURILE MINŢII) să devină concrete, nu avem nici o şansă sa putem transcende complet o anumită pasiune sau tendinţă rea. Pentru a ne putea controla pe deplin pasiunile trebuie deci să le apucăm de la rădăcină: numai atunci le vom putea arde în cel mai scurt timp până la sămânţă. La fel cum seminţele rele care au fost aruncate toate în foc înainte de a fi semănate nu vor mai germina deloc, tot astfel aceste pasiuni (arse ÎN

FAZA DE "SĂMÂNŢĂ" prin focul cunoaşterii nu vor mai apărea (ca să "încolţească" şi să dea "roade" în fiinţa noastră) niciodată. Înţelegând cât mai bine aceste aspecte importante să ne întoarcem acum la exemplul nostru în care CHITTA era comparată cu un lac. Să presupunem în continuare că avem în noi această întindere liniştită de ape; dacă cineva pronunţă, spre exemplu, cu glas tare în apropierea noastră cuvântul "capră", imediat ce sunetele acestui cuvânt pătrund în urechile noastre, se produce aproape instantaneu (cu condiţia să FIM ATENŢI) un val, o undă pe suprafaţa liniştită a lui CHITTA. Arest val reprezintă pentru noi ideea de capră care include forma sau semnificaţia sa. Capra cea aparentă care ne este cunoscută, este în realitate valul care se formează la suprafaţa lui CHHTA ca reacţie la vibraţiile sonore interioare şi exterioare. Valul care apare la suprafaţa lui CHHTA se atenuează apoi treptat după dispariţia sunetului fiindcă el nu poate exista în general fără cuvânt; gândim la capră, fără a auzi deloc sunetul corespondent cuvântului "capră". În acest caz noi înşine creăm în minte acest sunet. Noi pronunţăm atunci lăuntric sau, cu alte cuvinte, în minte, cuvântul "capră" şi aceasta va face atunci să se nască valul corespondent la suprafaţa lui CHTTTA. Nu există nici un val care să nu fie provocat astfel de către sunet: atunci când acesta (punctul) nu vine din exterior, el (sunetul) vine din interior, iar atunci când el (sunetul) încetează, valul ce apare la suprafaţa lui CHITTA încetează odată cu el. Ce rămâne totuşi atunci ? Rămâne rezultatul reacţiunii sau, cu alte cuvinte, cunoaşterea. Cele trei: (1) sunetul ce reprezintă numele obiectului, (2) valul minţii ce reprezintă semnificaţia obiectului şi (3) cunoaşterea care rezultă sunt atât de mult amestecate în mintea noastră încât în mod obişnuit noi nu le putem separa. Atunci când sunetele unui anumit cuvânt ne ating, simţurile noastre vibrează în mod specific iar valul care apare pe suprafaţa lui CHITTA creează reacţiunea; în mod obişnuit cele trei fenomene se succeda atât de repede încât nu putem distinge pe unul de celelalte. Atunci când am exersat pentru o perioadă suficientă de timp acest gen de meditaţie profundă (NIRVITARKA - fără întrebări), memoria care este receptaculul tuturor acestor impresii, se purifică şi abia atunci noi putem vedea clar şi distinct aceste trei elemente. Aceasta este în realitate ceea ce se nunteşte NIRVITARKA SAMADHI sau, cu alte cuvinte, concentrarea mentală specifică fără întrebare sau, altfel spus, fără existenţa procesului raţional de argumentări şi judecăţi. Atunci când meditaţia devine mai profundă şi ajunge să la ca obiect TANMATRA-urile (esenţele subtile) pe care acum le vede în timp şi spaţiu, aceasta se numeşte SAVICHARA SAMADHI, starea de extaz divin cu discriminare sau reflectare. Când în aceeaşi meditaţie profundă sunt complet eliminate timpul şi spaţiul şi atunci ne gândim numai la elementele subtile care sunt oglindite în conştiinţa noastră prin REZONANŢĂ aşa cum sunt ele în realitate în natura lor esenţială, această stare este numită NIRVICHARKA SAMADHI - treapta extazului divin fără discriminare Etapa imediat următoare este cea în care ajungem să facem complet abstracţie de elemente, fizice sau subtile, şi în care acum luăm ca obiect de meditaţie profundă organul nostru interior cu care realizăm procesul gândirii. Atunci când acesta (organul gândirii noastre) este perceput ca fiind complet lipsit de însuşirile activităţii şi inerţiei, meditaţia noastră primeşte numele de SANANDA SAMADHI extazul divin al beatitudinii totale. Atunci când mintea însăşi care este acum obiectul meditaţiei noastre profunde devine suficient de matură şi este atât de ferm concentrată încât renunţă pe deplin la orice naţiune cu privire la elementele fizice sau subtile şi când mai subzistă numai starea SATTVA-ică a egoului, totodată diferenţiată de toate celelalte aspecte, această stare înaltă este numită ASMITA SAMADHI. Omul care a ajuns la acest înalt nivel de realizare spirituală a dobândit calitatea supremă

pe care VEDA-ele o desemnează prin expresia "lipsit de corpuri". Atunci omul se poate concepe spontan pe sine însuşi ca fiind fără corp fizic, dar el va trebui totuşi să se gândească în continuare că are un corp subtil. Cel care, deja aflându-se în această stare se cufundă doar în Natură fără a atinge scopul cu ADEVĂRAT ultim sunt numiţi PRAKRITILAYA, însă cei care nu se opresc aici şi se DETAŞEAZĂ TOTAL ating scopul Suprem care este Eliberarea spirituală deplină. În lumina "Aforismelor YOGA" ale lui PATANJALI descoperim că de fapt există mai multe feluri de SAMADHI (extaz divin) în care conţinutul minţii încă nu este pe deplin transcens şi remarcăm că în afară de acestea mai există un fel de SAMADHI fundamental în care conţinutul minţii este complet transcens. SUTRA 17 ne ajută să înţelegem că în SAMPRAJNATA SAMADHI, baza subtilă pentru fixarea sau concentrarea minţii, sunt: (1) judecata (VITARKA); (2) reflectarea intuitivă a realităţii (VICHARA) (sau, cu alte cuvinte, gândirea non-verbală); (3) Beatitudinea (ANANDA) (sau, cu alte cuvinte, gândirea gândirii); (4) Conştiinţa Eului Suprem (sau,. cu alte cuvinte, Conştiinţa lui ATMAN (ASMITA)) şi este de asemenea evident că fiecăreia dintre aceste baze îi corespunde o stare distinctă (TIP) de SAMADHI. Prin urmare, concentrarea mentală perfectă devine gradat conştientă (SAMPRAJNATA) de obiectul său asumându-şi fie forma judecăţii raţionale (VITARKA) orientată asupra obiectelor grosiere, fie forma reflectării intuitive a realităţii (VICHARA). Prin focalizare intensă asupra obiectelor subtile, fie forma prin Beatitudine (ANANDA), fie forma prin Conştiinţa Eului Suprem (ASMITA). Cu alte cuvinte, prin judecată (VITARKA), reflectarea intuitivă a realităţii (VICHARA) şi Beatitudine Supremă (ANANDA) se realizează progresiv omologarea prin REZONANŢĂ şi unitatea întregului Macrocosmos în propria conştiinţă individuală acum expansionată (ASMITA). Această stare este considerată de yoghini ca fiind SAMPRAJNATA SAMADHI. În lumina SUTRA-ei 18 înţelegem că cealaltă formă fundamentală de SAMADHI în care nu mai există conştiinţa obiectelor (ASAMPRAJNATA) constă de fapt în focalizarea perfectă asupra impresiilor subliminale după toate obiectele au dispărut şi ea urmează practicii care are drept efect încetarea şi transcenderea modificărilor conţinutului minţii. = VA URMA =

AN V C 48 YOGA SUTRAS (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI COMENTARIU LĂMURITOR LA SUTRA-ELE 17-18 (continuare la cursul nr. 47 AN V) Prin urmare, celălalt tip de SAMADHI (ASAM PRAJNATA) este precedat de un efort continuu de a stopa complet modificările conţinutului minţii şi, în această situaţie, devine posibilă transcenderea acesteia (a minţii) deoarece atunci nu mai rămân decât urmele încremenite (nemişcate) ale conţinutului minţii şi atunci se revelează Sinele Suprem (ATMAN). Este deci clar că prin cea mai înaltă formă de renunţare care constă în aspiraţia şi dăruirea constantă către DUMNEZEU, survine absenţa tuturor modificărilor conţinutului minţii şi prin aceasta devine cu putinţă transcenderea acesteia (a minţii) iar toate permit atingerea stării filiale de nemanifestare care este chiar ASAMPRAJNATA SAMADHI. Cele două SUTRA-e (17 şi 18) ne ajută să înţelegem că, prin concentrare mentală perfectă, energia noastră psihică este complet focalizată. Concentrarea (care în realitate se traduce prin "con" = complet + „centrare”) aduce toate forţele noastre fiziologice, vitale şi psihice sub controlul energiei mentale. Contemplarea (care în realitate se traduce prin "con" = complet + „templare”, starea sacră de TEMPLUM) este o stare divină în care fiinţa umană este purificată complet, fiind acum perfect aptă să proiecteze în universul său lăuntric lumina lui PURUSHA. Atenţia cât mai bine focalizată este de fapt starea fundamentală a acestui templu etern şi real care există în fiinţa noastră. Atunci când CHITTA (mintea) devine cu adevărat templul Absolutului, DUMNEZEU se manifestă plenar în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre. Meditaţia, la rândul ei, înseamnă în realitate starea de MEDHA (cuvântul sanscrit MEDHA" înseamnă Inteligenţa Cosmică a lui DUMNEZEU) în care gradat se manifestă Inteligenţa Cosmică a lui DUMNEZEU. Manifestarea plenară a Inteligenţei Cosmice a lui DUMNEZEU face să se trezească şi să se amplifice în fiinţa noastră starea de SAMPRAJNATA SAMADHI. În conformitate cu părerile marilor yoghini, toate stările de SAMADHI pot fi clasificate în două categorii esenţiale: SABIJA SAMADHI - extaz divin cu sămânţă şi NIRBUA SAMADHI extaz divin fără sămânţă, aceasta din urmă fiind unanim considerată starea net superioară În SABIJA SAMADHI (starea de extaz divin cu "SĂMÂNŢA" există totdeauna o bază, un conţinut, un centru sau un simbol, iar mintea este atunci FERM fixată asupra acestui simbol grosier sau subtil. Aceasta presupune implicit existenţa unui conţinut al minţii; conţinutul minţii este numit PRATYAYA. Mai ales atunci când ÎNCĂ ne aflăm la început în practica YOGA trebuie neapărat să ne folosim de o anumită bază (PUNCT DE SPRIJIN - interior ori exterior) pentru a ne fixa ferm mintea la voinţă. Există, aşa cum am văzut, patru feluri de astfel de baze, fiecăreia dintre ele corespunzându-i o stare distinctă de SAMADHI (extaz divin). În procesul de rafinare gradată a stărilor de SAMADHI (extaz divin) se porneşte la început cu un conţinut mental cât mai redus (PRATYAYA) sau, cu alte cuvinte, cu un minim de obiecte ori fiinţe asupra cărora mintea se focalizează cu încântare şi chiar se odihneşte. Gradat, yoghinul îşi rafinează conţinutul minţii şi în finalul finalului conţinutul minţii este pe deplin transcens. Fiecare gen de activitate mentală, ca proces inefabil de REZONANŢĂ cu o anumită formă de energie subtilă, mentală din MACROCOSMOS corespunde unei anumite stări de

conştiinţă şi reciproc. Orice activitate mentală sublimă face să apară şi să se amplifice gradat în noi o STARE SUBLIMĂ DE CONŞTIINŢĂ. Această activitate mentală este precum un fundal al stării de conştiinţă corespondente, fundal care în YOGA este desemnat prin termenul PRATYAYA Acest fundal este totdeauna pentru noi suportul cunoaşterii. Există deci patru baze, suporturi sau activităţi mentale fundamentale prin intermediul cărora conştiinţa noastră realizează, datorită proceselor de rezonanţă declanşate, cunoaşterea unui anumit obiect în meditaţie: 1.VITARKA (întrebare) sau gândirea verbală discursivă, logică, judecata, raţionamentul, deliberarea; se află în strânsă legătură cu examinarea inductivă şi deductivă a obiectelor şi în general se referă la forma grosieră a elementelor. În acest caz, obiectul meditaţiei noastre este cunoscut prin intermediul activităţii specifice a minţii numită VITARKA. 2. VICHARA sau reflectarea intuitivă, gândirea nonverbală, în simboluri, contemplaţia; este în realitate experienţa subtilă directă ce se referă la natura subtilă a elementelor, în acest caz, obiectul este cunoscut printr-o activitate mult mai fină şi subtilă a minţii şi anume reflectarea intuitivă VICHARA. 3. ANANDA sau beatitudinea copleşitoare - se referă la starea de fericire, pace şi beatitudine; în acest caz. obiectul fiind chiar CHITA (mintea) el este contemplat prin beatitudine, care în realitate este gândirea gândirii, 4 ASMITA sau AHAMKARA - se referă de fapt la conştiinţa ATMAN-ică, a Sinelui Suprem sau, cu alte cuvinte la simţul individualităţii superioare. Această stare euforică de conştiinţă trezeşte şi face să se amplifice gradat sentimentul beatific al unităţii cu toate fiinţele şi obiectele din univers (MACROCOSMOS). ASMITA este forma universală a lui CHITTA. Obiectul său este cunoscut în acest caz prin ASMITA. Aceste 4 baze sau suporturi subtile reprezintă în acelaşi timp anumite niveluri preponderente de vibraţie sau, cu alte cuvinte, evidenţiază stări DISTINCTE de conştiinţă. Ele sunt intim legate şi de cele patru stadii ale GUNA-urilor despre care vorbeşte PATANJALI. Acestea sunt stadiile: definit, indefinit, disolubil şi indisolubil. Ele pot fi puse în corelaţie şi cu cele patru niveluri ale cuvântului (VAK): VAIKHARI, MADHYAMA, PASHYANTI şi PARA. În etapele avansate ale practicii YOGA, în ASAMPRAJNATA SAMADHI se elimină gradat aceste 4 tipuri de activitate mentală, rămânând astfel numai obiectul care acum este cunoscut în acest caz în mod inefabil prin el însuşi, complet, fără a mai angrena pentru aceasta vreo activitate de un anumit gen a mentalului. Obiectul este cunoscut astfel de o putere tainică ce transcende mentalul. În ASAMPRAJNATA SAMADHI nu mai există conştiinţa nici unui simbol. ASAMPRAJNATA SAMADHI nu este însă (chiar de la început) o stare complet stabilă, ea fiind totuşi caracterizată de un anumit dinamism numit SAMSKARA (activatori subliminali). Caracteristicile ei distincte sunt deci: 1) transcenderea lui PRATYAYA - a conţinutului mental; 2) prezenţa totuşi a unor subtile SAMSKARA (activatori subliminali) - cu alte cuvinte a reziduurilor mentale Orice tip de activitate mentală (chiar şi cele patru menţionate mai sus) generează SAMSKARA-uri (activatori subliminali) corespunzători care sunt subtili, subconştienţi. Chiar şi atunci când se elimină complet un anumit tip de activitate mentală (care declanşa un anumit proces de REZONANŢĂ) rămâne totuşi SAMSKARA (activatorul subliminal) corespunzătoare acelui tip de activitate Tocmai de aceea ASAMPRAJNATA SAMADHI desemnează o stare distinctă de conştiinţă în care chiar dacă actualmente, a încetat orice activitate mentală, rămân totuşi mai departe active anumite SAMSKARA- uri (activatori subliminali). Orice trecere de la VITARKA la VICHARA sau de la VICHARA la ANANDA etc., este totdeauna caracterizată de o stare de disoluţie, de LAYA care este totuşi dinamică şi prezintă SAMSKARA-uri (activatori

subliminali). De la această stare de LAYA aspirantul poate fi proiectat în sus în starea mai înaltă sau eventual poate recădea într-o stare în care există un conţinut mental. Atunci când până şi toate SAMSKARA-urile (activatori subliminali) încetează cu desăvârşire, conştiinţa noastră rămâne COMPLET NEMIŞCATĂ (întocmai ca o oglindă de cristal pur care nu mai vibrează deloc) şi ABIA ATUNCI ea poate fi transceansă complet; aceasta este în realitate starea de NIRBUA SAMADHI. SAMADHI (extaz divin) fără nici un fel de "sămânţă" care, ca stare de extaz divin (SAMADHI) este chiar mai înaltă decât ASAMPRAJNATA SAMADHI, căci ea este caracterizată atât de "ÎNCREMENIREA" sau, altfel spus, absenţa conţinutului mental PRATYAYA cât şi de lipsa reziduurilor mentale SAMSKARA (activatorii subliminali) Schiţând o sinteză finală a acestor comentarii putem afirma că SUTRA-ele 17 şi 18 ne oferă o fundamentală înţelegere profundă a fazelor procesului meditativ în practica YOGA. Ele nu se referă, aşa cum am văzut, doar la starea de SAMADHI (extaz divin) ci desemnează atât niveluri superioare de conştiinţă cât şi stadii esenţiale în procesul cunoaşterii ADEVĂRULUI ULTIM. Să ne amintim aici că nu întâmplător IISUS spune: "CUNOAŞEŢI ADEVĂRUL CĂCI ACESTA VĂ VA ELIBERA". Totodată, aceste două SUTRA-e se referă de asemenea şi la gradele de subtilitate ale obiectelor asupra cărora trebuie să ne concentrăm şi să medităm profund. Vom trece acum să studiem din punct de vedere practic felul în care intervin toate acestea în meditaţiile curente pe care noi deja le realizăm. Să considerăm drept exemplu o meditaţie cu Marea Putere Cosmică KALI. în situaţia în care noi luăm (considerăm) drept obiect al meditaţiei imaginea tradiţională BINECUNOSCUTĂ a lui KALI, ne aflăm în SAVITARKA. Obiectul meditaţiei noastre este atunci concret; vom folosi prin urmare ca „OBIECT” poza sa (desenul) care o reprezintă alegoric pe KALI dansând pe cadavrul lui SHIVA, având un şirag de capete de mort la gât, cu limba sa lungă şi roşie scoasă etc., care toate (aceste elemente concrete) reunite reprezintă de fapt pentru noi un suport tipic pentru prima fază de cunoaştere SAVITARKA SAMADHI. În acest caz noi vom urmări deci să întreţinem un proces mental discursiv focalizat cât mai bine doar asupra imaginii lui KALI în cadrul căruia noi gândim (judecăm, raţionăm ferm, în funcţie de posibilităţile noastre, la semnificaţia dansului ei, la atributele exprimate prin limba sa lungă şi roşie care este scoasă, la sabia pe care o ţine în mână etc. Totuşi, chiar şi SAVITARKA SAMADHI îşi are fazele sale de subtilitate, căci (raportându-ne în continuare la exemplul ales) dacă obiectul nostru de concentrare nu mai este (la câteva luni după aceea) imaginea (desenul) ci este YANTRA lui KALI, acum concentrarea noastră mentală se apropie de faza SAVICHARA SAMADHI. Rămânem însă mai departe în SAVITARKA SAMADHI atâta vreme cât continuăm să păstrăm (menţinem) analiza raţională, gândindu-ne (prin intermediul unor judecăţi şi raţionamente) la semnificaţia celor opt petale de lotus ale YANTRA-ei sale (KALI) ori la ce înseamnă cele cinci triunghiuri ale YANTRA-ei etc., etc. Tot astfel, pentru noi concentrarea mentală, consecventă asupra flăcării unei lumânări sau fixarea atentă cu privirea a bilei pe care o utilizăm atunci când realizăm SHAMBHAVI MUDRA, înainte de a închide ochii, toate acestea fac pacte din SAVITARKA SAMADHI. În momentul în care, după câteva luni de practică perseverentă ne dăm seama că meditaţia noastră devine cu adevărat mai profundă şi că deja putem să excludem din sfera conştiinţei orice alt obiect, "uitând" aproape (DATORITĂ „ABSORBŢIEI" IDENTIFICATOARE ÎN MEDITAŢIE) că ne aflăm în camera de meditaţie şi că ne-am propus să facem meditaţia o jumătate de oră sau o oră, deja intrăm în stadiul de NIRVITARKA SAMADHI în care, după cum am arătat anterior, se realizează o transcendere obiectivă a energiilor timpului şi a energiilor

spaţiului Nivelul pe care PATANJALI îl numeşte SAVICHARA SAMADHI este cel în care deja obiceiul meditaţiei noastre este mai abstract iar noi ne simţim profund extaziaţi de această REZONANŢĂ ABSTRACTĂ. Folosirea adecvată a MANTRA-ei lui KALI în timpul realizării tehnicii de LAYA YOGA este un exemplu de asemenea obiect. Aici, dacă vom încerca să înţelegem semnificaţia MANTRA-ei sau a literelor distincte ce o compun, vom coborî imediat într-o fază de analiză discursivă, raţională, specifică (după cum ştim) fazei inferioare, VITARKA SAMADHI. În VICHARA SAMADHI există, fără îndoială, un proces de cunoaştere reflexivă inefabilă în care mintea, întocmai ca o oglindă, reflectă în cadrul unui proces complex de REZONANŢĂ realităţi spirituale mai înalte. Aşa cum spuneam, obiectul meditaţiei în această fază este mai subtil (TANMATRA). Faza în care vizualizam mental (interior) bila (anterior privită cu atenţie) de la SHAMBHAVI MUDRA, meditaţiile realizate asupra anumitor centri de forţă (CHAKRA-e) pe muzică, vizualizarea clară şi continuă a curenţilor subtili coloraţi, evocarea prin REAMINTIRE a unei stări spirituale exemplificative, invocarea influenţei elevate a unui maestru spiritual sunt tot atâtea exemple de metode în care obiectul meditaţiei noastre este subtil. În acest caz, mintea noastră este mai liniştită şi acum este ABSOLUT NORMAL să ajungem să percepem spontan diferite imagini din lumile subtile superioare (PARALELE), clişee AKASHA-ice, iluminări uluitoare, conexe cu tema meditaţiei noastre. În NIRVICHARA SAMADHI obiectul subtil al meditaţiei noastre cucereşte spontan şi aproape fulgerător întregul câmp al conştiinţei; pentru noi, atunci dispar în mod misterios noţiunile de timp şi spaţiu, iar în cazul meditaţiei cu Marea Putere Cosmică KALI, de exemplu, percepţiile noastre spirituale se rafinează, se îmbogăţesc şi se cosmizează, nemaiavând aproape nici o legătură (raportare) la fiinţa noastră limitată. Atunci noi dobândim (primim) semnificaţii profund spirituale şi avem REVELAŢII copleşitoare cu un caracter mult mai general, universal valabil, divinei etern. În această fază putem cu adevărat să înţelegem ce reprezintă de fapt părăsirea planului fizic, dar nu printr-o sărăcăcioasă analiză de tip logic, ci printr-un gen de intuiţie profund iluminatoare în care deja ajungem să ştim (PRIN EXPERIENŢA PERSONALĂ DIRECTĂ) că moartea este doar o trecere. Această înţelegere tainică şi inefabilă ne cristalizează gradat o certitudine profundă asupra eternităţii noastre, făcând să ne dispară pentru totdeauna teama de moarte sau FRICA în general. Un exemplu foarte semnificativ de VICHARA SAMADHI, cunoaştere reflexivă (însă NECONŞTIENTIZATĂ ca atare de acesta) îl găsim în lucrarea genialului scriitor BORGES "EL ALEPH" pe care îl citează cei doi scriitori iniţiaţi LOUIS PAUWELS şi JACQUES BERGIER în faimoasa lor carte "Dimineaţa magicienilor": "În acea clipă uriaşă am văzut milioane de acţiuni delectabile sau atroce; nici una nu m-a uimit într-atât precum faptul că toate ocupau acelaşi punct, fără suprapunere şi fără transparenţă. Tot ceea ce-mi văzură ochii era (SE DESFĂŞURA) atunci pentru mine simultan; ceea ce voi transcrie acum este succesiv, fiindcă aşa este limbajul. Vreau totuşi să consemnez unele lucruri. În josul treptei, spre dreapta, am văzut o mică sferă moarată cu o strălucire aproape insuportabilă; la început am crezut că se roteşte; apoi am înţeles că această mişcare era o iluzie produsă de spectacolul vertiginos pe care-l închidea în ea. Diametrul Alephului trebuie să fi fost de vreo doi-trei centimetri, dar înăuntrul său era întregul spaţiu cosmic, fără nici o reducţie. Fiecare lucru (sticla Oglinzii, de pildă) era o infinitate de lucruri, fiindcă îl vedeam limpede din toate punctele universului. Am văzut marea zbuciumată, am văzut zorii de zi şi amurgul, am văzut mulţimile de oameni din America, am văzut o pânză de păianjen argintată în centrul unei

piramide negre, am văzut un labirint frânt (era Londra), am văzut ochi interminabili scrutându-se în mine, imediaţi, ca într-o oglindă, am văzut toate oglinzile de pe lume şi atunci am constatat că imaginea mea nu se reflectă în nici una dintre ele, am văzut într-o curte retrasă de pe strada Soler acelaşi dalaj pe care-l văzusem, treizeci de ani mai înainte, într-o casă din Fray Bentos, am văzut struguri, zăpadă, tutun, filoane de metal, aburi, am văzut pustiuri convexe sub Ecuator şi am văzut, de asemenea, fiecare fir de nisip al lor, am văzut la Inverness o femeie pe care n-o voi uita, i-am văzut coama de păr violentă, trupul semeţ, i-am văzut un cancer la sân, am văzut un rotocol de ţărână uscată pe un trotuar, în locul unde fusese un copac, am văzut într-o casă de la ţară din Adrogué un exemplar din prima traducere englezească a lui Pliniu, cea a lui Philemon Holland, am văzut în acelaşi timp fiecare literă de pe fiecare pagină (copil fiind, mă miram mereu de faptul că literele dintr-o carte închisă nu se amestecau în timpul nopţii până la a se pierde), am văzut noaptea şi ziua contemporană nopţii, am văzut un apus de soare la Queretaro ce părea să reflecte culoarea unui trandafir aflat în bengal, mi-am văzut dormitorul gol, am văzut într-o încăpere din Alkmaar un glob terestru între două oglinzi ce-l multiplicau la nesfârşit, am văzut cai cu coama învolburată pe o plajă a Mării Caspice în zori de zi, am văzut osatura delicată a unei mâini, i-am văzut pe supravieţuitorii unei bătălii scriind cărţi poştale, am văzut într-o vitrină din Mirzapur un joc de cărţi spaniol, am văzut umbrele înclinate ale unor ferigi pe solul unei sere, am văzut tigri, pistoane, bizoni, talazuri şi armate, am văzut toate furnicile de pe pământ, am văzut un astrolab (instrument folosit pentru măsurarea poziţiei aştrilor şi a înălţimii lor deasupra orizontului) persan, am văzut în sertarul unui birou (iar scrisul acela m-a făcut să tremur) nişte scrisori obscene, incredibile, precise, pe care Beatriz i le trimisese lui Carlos Argentino, am văzut un monument adorat în cimitirul din Chacarita, am văzut relicva atiroce a ceea ce fusese delicioasa Beatriz Viterbo, mi-am văzut circulaţia sângelui obscur, am văzut angrenajele iubirii şi schimbările morţii, am văzut Alephul, din toate unghiurile, am văzut în Aleph Pământul şi pe Pământ din nou Alephul şi în Aleph Pământul, mi-am văzut chipul şi viscerele, am văzut chinul tău şi, la câtva timp după aceea, m-a cuprins ameţeala şi am plâns, pentru că ochii mei văzuseră acel obiect secret şi conjectural al cărui nume e folosit abuziv, dar pe care nimeni nu l-a văzut: inconceptibilul univers M-a încercat atunci simultan o veneraţie fără sfârşit şi o durere infinită. Pe stradă, pe scările de la Constitución, în metrou, toate feţele mi s-au părut după aceea familiare. M-am temut că nimic pe lume n-ar mai fi fost în stare să mă surprindă; m-am temut că sentimentul de déjá-vu nu mă va mai părăsi niciodată. Din fericire, după câteva nopţi de insomnie, uitarea m-a cuprins din nou." Faza următoare pentru noi, ANANDA SAMADHI este cea în care obiectul meditaţiei noastre devine însăşi mintea dilatată prin FUZIUNE la infinit în acest caz, nu mai avem deloc nevoie să rostim (EMITEM) mental MANTRA, deoarece atunci sunetul ei subtil şi CONTINUU este atât de puternic încât ne cuprinde întreaga fiinţă şi ne dilată (EXPANSIONEAZĂ) în infinit. Pentru noi atunci nu mai există nici un gând, iar mentalul nostru se află complet "dizolvat" în starea de LAYA. Pe acest fond TOTAL de linişte interioară indescriptibilă, vibraţia copleşitoare a sunetului subtil (corespunzător MANTRA-ei EMISE mental DOAR O SINGURA DATĂ - LA ÎNCEPUT) ne face să fim în fuziune (REZONANŢĂ) perfectă cu sfera atotcuprinzătoare (MACROCOSMICĂ) de conştiinţă a lui KALI. Dispare atunci orice urmă de dialog interior, iar mintea noastră se resoarbe atunci în DUMNEZEU nemaiavând nici un alt obiect de care să se agaţe. Tehnicile meditative budiste în care se urmăreşte crearea unei stări de vid beatific, mental SHUNYA, se integrează în acest nivel. Este, de asemenea, demn de remarcat că tehnica binecunoscută de LAYA YOGA cu Sfera MACROCOSMICĂ de forţă a Marii Puteri Cosmice KALI nu realizează doar o simplă liniştire a

minţii ci totodată îi conferă şi o orientare net superioară făcând ca aceasta (mintea) sa intre simultan într-o stare de vibraţie înaltă prin intermediul rezonanţei cu Marea Putere Cosmică KALI. Tocmai de aceea ea (LAYA YOGA cu ajutorul unei MANTRA spirituale) este net superioară meditaţiei de tip VIPASSANA, în care se urmăreşte doar o liniştire a minţii, fără a i se oferi totodată acesteia (MINŢII) un suport energetice spiritual, aşa cum se realizează aceasta în cazul tehnicii precedente. Ultima fază, ASMITA SAMADHI, este cea în care obiectul de meditaţie transcende în realitate complet mintea, devenind în final sentimentul individualităţii superioare. Aceasta este cam ceea ce fac vedanticii când se detaşează în totalitate şi apoi transcend toate obiectele inferioare de meditaţie spunând: ”Eu nu sunt corpul fizic” (deci, cu alte cuvinte, nu-mi aleg ca obiect de meditaţie un obiect grosier - VITARKA), "eu nu sunt simţurile mele" (deci, cu alte cuvinte, nu-mi aleg ca obiect de meditaţie aspectele subtile TANMATRA - VICHARA), "eu nu sunt mintea mea" (deci, cu alte cuvinte, nu-mi aleg ca obiect de meditaţie mintea - ANANDA). Ceea ce rămâne atunci să fie obiectul singur şi unic al meditaţiei sale supreme nu este de fapt Sinele Suprem (ATMAN sau PURUSHA spiritul pur), deoarece Sinele Etern (ATMAN) este întotdeauna DOAR subiectul şi nu poate fi obiectul. Există însă în acest gen de meditaţie extatică care îndumnezeitele un sentiment inefabil al individualităţii superioare format din cele mai subtile voaluri ale Sinelui nostru Etern (SCÂNTEIA DIVINĂ ÎN OM) şi care reprezintă în acest caz obiectul meditaţiei, numit, aşa cum am văzut, de către marii yoghini, "PURUSHA cu calităţi". ATENŢIE! NU UITAŢI! PUNÂND ÎN PRACTICĂ CÂT MAI DES TOT CEEA CE VEŢI ÎNŢELEGE, PUTEŢI ATINGE STĂRI DIN CE ÎN CE MAI ÎNALTE DE SAMADHI (EXTAZ DIVIN). Pentru o aprofundare creatoare şi eficientă a aspectelor spirituale care au fost revelate în aceste comentarii referitoare la stările de SAMADHI (extaz divin) este foarte bine ca toate aceste lecţii să fie lecturate din nou şi din nou, de mai multe ori, urmărind de fiecare dată să înţelegem cât mai bine mai ales ceea ce încă nu ne este foarte clar. Pentru că "UN GRAM DE PRACTICĂ VALOREAZĂ CÂT TONE DE TEORIE" cel mai bine ar fi ca după fiecare lectură să urmărim, după PUTERILE NOASTRE BENEFICE (CARE PE SĂPTĂMÂNĂ CE TRECE AR TREBUI, GRAŢIE PRACTICII YOGA, SĂ FIE TOT MAI MARI), să aplicăm în antrenamentul nostru YOGA de zi cu zi informaţiile secrete expuse aici pentru cei puţini. Acest sfat este cu atât mai valoros dacă şi noi urmărim să atingem din ce în ce mai des anumite stări de SAMADHI (EXTAZ DIVIN). NU UITAŢI CĂ PE CEI ÎNDRĂZNEŢI ŞI PLINI DE DĂRURE CĂTRE EL DUMNEZEU ORICÂND ÎI AJUTĂ MAI ALES DACĂ EI FAC PRIMUL PAS. Nu pierdeţi din vedere că nu SAMADHI are nevoie ACUM de voi ci voi aveţi totdeauna nevoie de SAMADHI (EXTAZ DIVIN). = VA URMA=