Curs Formator

CURS FORMATOR

1

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

























CAPITOLUL1: PREGĂTIREA FORMĂRII

1.1 ÎNVĂŢARE ŞI INSTRUIRE

Alvin Tofler: “Analfabetul de mâine nu nu va fi cel care nu ştie să citească, citească, ci cel care nu a învaţat cum să înveţe”

A. ÎNVĂ ÎNVĂŢA ŢARE REA A Prin învãtare înţelegem orice schimbare de durata a atitudinii sau a dispoziţiei care se naşte prin exerciţiu, analizã sau observaţie; schimbarea de atitudine nu trebuie sã fie rezultatul vârstei, a oboselii, a consumului de droguri , etc Procesul Procesul învãtãrii învãtãrii cere mult mult de la cel care predã predã şi de la metodele metodele de predare predare alese !e cere mult de la mediul sau situaţia în care are loc predarea " mare importanţã are forma sub care sunt transmise cunoştinţele şi influenţate atitudinile Procesul de înv#ţare are loc toatã viaţa " laturã importantã a acestui proces este schimbarea mentalitãţii $similarea de cunoştinţe are loc în urma pred#rii Predarea constã în crearea de condiţii cât mai prielnice pentru învãţare %&'()$*+  schimbare de comportament comportament durabilã -".P"*/$ -".P"*/$.+&/ .+&/  !entimente !entimente 0ntelect !ubconştient $gresiuni -unoştinte .ediu +d +ducaţie etc, sau modul în care se comportã oamenii tim puţin despre modul în care funcţioneazã creierul; în realitate, nu ştim prea mult despre modul în care are loc asimilarea de cunoştinţe &e dãm seama totuşi ce metode funcţioneazã şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca învãţarea sã fie mai eficace Întotdeauna este mai uşor sã învei !eea !e vrei sã învei . 'oinţa este un factor principal 2ormatorul trebuie sã ştie cum îi face pe cursanţii adulţi sã înţeleagã din ce motive au nevoie de noile cunoştinţe şi, în acelaşi timp, sã adapteze predarea la



























"ro!esu# de $redare tre%uie sã semene !&t mai mu#t !u rea#itatea. %ndoielile privind capacitatea noastr# de a învãţa cresc cu cât înaintãm în vârstã, devenind o piedicã în procesul de învãţare '(URSANTU)* tre%uie în!ura+at, tre%uie sã i se reaminteas!- tot tim$u# de #e-tura dintre e/er!iiu şi $rores. 0ormatoru 0ormatoru## tre%uie tre%uie sã în!er!e în!er!e sã !reee !reee o atmos2erã atmos2erã de $redare, $redare, în !are este $ermis sã se 2a!- reşe#i şi sã se $un- între%-ri între%-ri re2eritoare #a !eea !e nu s3a îne#es. %ncura8area şi spri8inul primit din partea grupului grupului sunt foarte importante (e# mai uşor mod de a învãa un #u!ru nou este de a3i imita $e !ei !are3# !unos! de+a. !unt aptitudini pe care adulţii le 4imitã6 şi care trebuie recreate 4o!uri#e, simu#-ri#e, +o!u# de ro#uri $ot s$ri+ini învãarea. 9eci, câteva din cuvintelecheie ale trainingului sunt3  &+-+!0/$/+$  '"0&)$  !+&!:  2""!0*+$ $ -++$ -+ $ 2"!/ %&'()$/  2++9<$-=ul  -:*$>:  %&-*+9+*+$  $:9$  >"-:  +?(/:*$ 20*+$!-( 90&/*+ 902+*0/++ -:&"/0&)+

"rganizaţiile sunt interesate de rezultatele vizibile ale înv#ţ#rii @ respectiv schimb#rile în comportamentul anga8aţilor lor Pentru a obţine un anume tip de comportament nu este suficient transferul de cunoştinţe3

C$n&'t#n!e (e)"#n%e"# At#t$%#n# Pentru ca o persoan# s# achiziţioneze şi s# aplice cunoştinţe noi trebuie ca ea s# aib# o atitudine pozitiv# faţ# de acestea şi s# considere c# merit# efortul de aşi schimba comportamentul Pentru a fi uşor aplicabile, cunoştinţele trebuie s# devin# deprinderi



























7 B D F

2#r# 2#r# repetar repetaree uit#m uit#m rapid rapid Cdup# Cdup# 7D oreE oreE *eţinem *eţinem uşor uşor lucrurile lucrurile neobişnui neobişnuite te A remarca remarcabile bile :tilizarea :tilizarea unor unor tehnici tehnici de memorare îmbun# îmbun#t#ţeşt t#ţeştee performanţa performanţa memoriei memoriei *eţinem *eţinem mai uşor uşor partea partea de final final a unui unui material material A eveniment eveniment

. !tereotipu !tereotipull co"nitiv co"nitiv este princip principalul alul inamic inamic al învăţării. învăţării. #e este stereotipul co"nitiv$ ?ândir ?ândirea ea funcţi funcţion oneaz eaz## inclus inclusiv iv confor conform m unui unui princip principiu iu al econo economie mieii $vem $vem tendinţa de a ne baza pe raţionamente vechi şi verificate, în loc s# facem alte raţi raţion onam amen ente te cu fieca fiecare re situ situaţ aţie ie nou# nou# în care care ne g#si g#sim m -eea -eea ce decl declan anşe şeaz az## stereotipul cognitiv sunt asem#n#rile dintre cele dou# situaţii3 cea veche şi cea nou# %n încercarea de a evita un nou efort de gândire Cprincipiul economieiE tindem s# trec trecem em cu vede vedere reaa dife difere renţ nţele ele şi s# abor abord# d#m m situ situaţ aţia ia dup# dup# tipa tiparu rull vech vechii care care a funcţionat în trecut şi care a avut succes Csau cel puţin nea ferit de nepl#ceriE -eea ce poate face trainerul pentru a dep#şi stereotipurile cognitive este s# pun# problema din punctul de vedere al participanţilor

- !timularea !timularea ambelor ambelor emisfere emisfere cerebrale cerebrale sporeşte eficienţa eficienţa înv#ţ#rii înv#ţ#rii +misfera st stâng# C CogicaE3 limba%, calcul matematic, anali&ă, anali&ă, citire, scriere, ordonare, lo"ică, evaluare.

+misfera dr dreapt# CC-reaţiaE creativitate, activitate artistică, abilităţi mu&icale, emoţii, intuiţie, ima"ini, culori.

Persoanele care au fost antrenate s#şi foloseasc# preponderent o emisfer# @ contabilii, inginerii A actorii, muzicienii @ au dificult#ţi în aşi folosi cealalt# emisfer# -ooperarea emisferei mai slabe cu emisfera frecvent folosit# are ca efect creşterea sinergiei celor dou# emisfere C1G1HBE

Pa"t#*$la"#t!# ale înv!"## la a%$l!# a mi8l mi8loc ocul ul anil anilor or 1IJK 1IJK 'alcolm (no)les a utilizat pentru prima dat# termenul Landra"o"ie6 pentr pentruu a descri descriee educa educaţia ţia pentru pentru adulţi adulţi %n timp timp ce termenul termenul peda"o"ie este utilizat, în general, pentru a descrie Lştiinţa ştiinţa predării la copii” copii” cel de andra"o"ie se refer# la Larta şi ştiinţa de a a%uta adulţii să înveţe 6 C=noMles 1INKE =noMles a fost cel dintâi care a teoretizat în mod clar modul în care învaţ# adulţii şi a descris înv#ţarea la adulţi ca un proces autodiri8at de investigare



























$dulţii doresc s# fie autodidacţi şi s# ia ei înşişi decizii în ceea ce priveşte programele de formare la care doresc s# participe • $dulţii deţin experienţe mult mai numeroase şi variate decât tinerii, astfel încât corelarea noului proces de înv#ţare cu experienţa CeleE din trecut poate spori semn semnifific icaţ aţia ia noil noilor or situ situaţ aţiiii de înv# înv#ţa ţare re şi îl poat poatee a8ut a8utaa pe part partic icip ipan antt în dobândirea noilor cunoştinţe • $dulţii sunt preg#tiţi s# înveţe din nou în momentul în care se confrunt# cu o situaţie de viaţ# pentru care au nevoie de mai multe cunoştinţe • $dulţii se anga8eaz# în procesul de înv#ţare urm#rind rezolvarea unor sarcini în cadrul înv#ţ#rii • $dulţii sunt motivaţi s# înveţe atât atât extrinsec cât şi intrinsec /eoriile lui =noMles reprezint# fundamentul celor mai multe dintre teoriile actuale privind educaţia adulţilor Prin urmare, cum pot fi aceste teorii aplicate în cadrul lumii reale a pred#rii5 %n calitate de profesorAformator, puteţi utiliza drept exemple experienţe reale sau imaginate prin intermediul c#rora cursantul s# poat# întrevedea aspectele benefice ale cunoaşterii şi aspectele negative ale lipsei de cunoştinţe Predarea trebuie s# înceap# prin crearea unei atmosfere de încredere reciproc# şi prin clarificarea aştept#rilor reciproce împreun# cu cel care învaţ# -u alte cuvinte, trebuie creat un mediu de înv#ţare bazat pe cooperare "feriţi cât mai multe posibilit#ţi de alegere în momentul în care trebuie luat# o decizie în cadrul procesului de înv#ţare Profesorul trebuie s# stabileasc# un mecanism de planificare reciproc# pentru ai a8uta pe adulţi s# îşi identifice nevoile de formare "biectivele şi activit#ţile de înv#ţare pot fi proiectate astfel încât s# corespund# exact nevoilor adulţilor care învaţ# %ncura8aţi participanţii s# vorbeasc# despre experienţele lor de munc# %ncercaţi s# face faceţiţi leg# leg#tu tura ra dint dintre re noile noile acti activi vit# t#ţiţi de înv# înv#ţa ţare re şi expe experirien enţe ţele le din din trec trecut ut ale ale participanţilor $titudinea pozitiv# consolideaz# înv#ţarea Preg#tirea poate fi corelat# cu promov#rile, ad#ugarea unor noi responsabilit#ţi, sporirea autorit#ţii şi respectului de sine 2iecare dintre noi învaţ# mai bine întrun anume mod -e înseamn# c# înv#ţ#m mai bine5 Adică receptăm, înţele"em şi reţinem mai usor anumite lucruri, după un anume al"oritm. $tunci când elaborati agenda instructorului trebuie sa aveti în vedere faptul ca, în general, o persoana nu poate asculta o prelegere mai mult de 1F7K minute, fara Osai fuga minteaO în alta parte 9e asemenea, trebuie sa tineti cont ca procesul de invatare este influentat de caracteristicile fiecarei persoane în parte +ste general acceptat faptul ca adultii vin la orice instruire cu un baga8 bogat de cunostinte si idei si ca nu pot fi tratati în acelasi mod ca tinerii sau copii, indiferent de instru instruire ireaa la care care partic participa ipa -erce -ercetat tatori oriii au identi identific ficat at o serie serie de caract caracteri eristi stici ci ale cursantilor adulti, acestea fiind pe scurt urmatoarele3 1 $dultii au capatat cu timpul o experienta care devine o resursa în momentul învatarii; •



























D $dultii considera ca sunt raspunzatori pentru deciziile lor si se orienteaza singuri desi pot da înapoi si cer sa li se arate ce trebuie sa învete 9e asemenea, simt nevoia de a fi implicati si de asi aduce contributia în planificarea activitatilor de instruire pentru ei însisi; F -ele mai puternice motivatii pentru ca adultii sa învete sunt cele interioare, care privesc persoana lor, cum ar fi relevanta programului de instruire pentru aspiratiile lor de viitor, desi adultii reactioneaza si la motivatii exterioare !pre deosebire de copii, adulţii învaţ# respectând mai mult sau mai puţin anumite principii P"#n*#)##le )"&*e+$l$# %e înv!a"e la a%$l!# 1 $dulţii se asteapt# s# fie trataţi cu respect şi recunoastere 7 $dulţii vor soluţii practice la problemele reale ale vieţii B $dulţii pot reflecta si analiza propria lor experienţ# D $dulţii diferiţi au nevoi diferite de a înv#ţa F $dulţii pot fi motivaţi de posibilitatea de aşi împlini aspiraţiile şi nevoile personale J $dulţii au nevoie de spri8in în procesul de înv#ţare N $dulţii au nevoie s#şi comunice sentimentele întrun fel propriu Q $dulţii sunt capabili s# ia decizii şi s# aib# gri8# de propria lor dezvoltare

(um înva- adu#iii 1 %nvatam cel mai repede acele lucruri care ne ofera cea mai mare multumire sau care ne enerveaza cel mai tare 7 %nvatam cel mai bine atunci când dorim sa tinem minte cele învatate B %nvatam cel mai temeinic acele lucruri la care participam din toata inima D %nvatam cel mai bine un nou pas daca am învatat de8a pasul anterior F %nvatam cel mai bine atunci când avem dovada progresului înregistrat J %nvatam mai repede si tinem minte mai mult timp acele lucruri care sunt repetate de mai multe ori N %nvatam mai bine când se face apel la mai multe simturi, cum ar fi combinatia vaz si auz Q Principiul fundamental al procesului de învatare @ vazând si facând .a8oritatea progreselor înregistrate pe drumul c#tre abordarea participativ# a proceselor de formare au rezultat dintro mai bun# înţelegere a procesului de înv#ţare, mai ales la adulţi -ea mai simpl# explicaţie este aceea c# fiecare om învaţ# diferit, din motive diferite, iar formarea eficient# trebuie s# ia în considerare aceste diferenţe şi s# le a8usteze ca atare @ pe cât posibil 9eşi acest principiu este cunoscut înca din epoca filosofiei greceşti, abia când 9avid =olb a dezvoltat un model al învăţarii adulţilor prin e*perienţă, gradul de conştientizare şi interes asupra acestei problematici a cunoscut o ampl# dezvoltare dezvoltare -a s# arate cum adulţii îşi analizeaz analizeaz## experienţa experienţa proprie pentru a o putea înţelege şi a o aplica în situaţii noi, 9avid =olb a dezvoltat un model al înv#ţ#rii prin experienţ#, în anul 1IQD




























1 +xperienţa concret# 7 *eflecţia $mintesteţi ce sa întâmplat B -onceptualizarea abstract# %ncepi s# realizezi experienţa, tragi concluzii, cauţi tipare cunoscute, formulezi teorii si reguli D +xperimentare activ# 9ecizia ce anume din cei ai înv#ţat va fi folosit pentru a îmbun#t#ţi sau schimba opţiunile pentru viitor Re)"e,enta"ea -"a#*a a m&%el$l$# #nvata"## e/)e"#ent#ale 0%$)a (. &l23:

9up# cum se poate observa modelul înv!"## e/)e"#en!#ale a"e 4 eta)e3 1 exp experie eriennţa; ţa; 7 analiz liza; B gene genera raliliza zare rea; a; D apli apliccare area Potriv Potrivitit teorie teorieii lui =olb, =olb, adulţ adulţiiii încep încep s# înveţe înveţe din exper experien ien! Co acţiune, un sentiment, o problema sau un evenimentE $ceasta constituie factorul declanşator, cel care creeaz# nevoia unei mai bune înţelegeri a situaţilor sau fenomenelor Pentru a putea înv#ţa din aceasta experienţ#, trebuie f#cut, îns#, mai mult .a8oritatea celor care învaţ# reflecteaz asupra a ceea ce sa intamplat Ccând, cine, ce, cum a f#cutE, de ce sa sa întâ întâmp mpla latt şi care care sunt sunt cons consec ecin inţe ţele le $poi $poi se poat poatee trage trage o conc conclu luzi ziee desp despre re experienţ# @ ce a fost bun sau r#u şi de ce 9up# desprinderea unei concluzii şi identificarea a ceea ce sa înv#ţat, se pot





























la acestea 9e asemenea, asemenea, formatorul va avea avea gri8a ca toţi participanţii s# înteleag# înteleag# care este rolul lor în aceasta activitate *olul de grup sau individual al participanţilor este de a întreprinde acţiunea, r#mânând atenţi la gândurile, reacţiile, sentimentele pe care leau avut în timpul parcurgerii experienţei +xist & +e"#e %e met&%e )"#n *a"e &"mat&"$l -ene"ea, -ene"ea, e/)e"#en!e din care participantii îşi pot extrage informaţii, forma atitudini şi deprinderi aplicabile în afara cadrului de generare a experienţei 9intre instrumentele ce vor fi utilizate enumer#m3 8oc de rol, studiu de caz, demonstraţie, demonstraţie, brainstorming, prezentare prezentare 6. Anal#,a %n aceast# aceast# faz# participanţ participanţiiii trebuie trebuie s #nte")"ete,e $ceasta etap# este foarte important# în procesul înv#ţ#rii experientiale, întrucât permite discutarea observa!##l&" participanţilor din cadrul experienţei %n cazul analizei sunt trecute în revista elementele referi referitoa toare re la proces proces Cmodul Cmodul în care care au relaţi relaţiona onatt membri membriii grupul grupului, ui, cum a decurs decurs procesul de luare a deciziilor, cum sau simţit membrii grupului, ce au aflat nouE *olul formatorul formatorului ui este acela de a facilita facilita discuţii legate de faza de experienţ# experienţ# +l trebuie trebuie s# aib# gri8# ca toţi participanţii s# spun# ce au gânditAsimţit în faza iniţial# %ntreb#rile trebuie s# fie deschise, pentru a stimula comunicarea B ?eneralizarea !e refer# la ceea ce sa discutat în faza anterioar#, pentru a trage concluzii care s# poata fi integrate în experienţe de viaţ# şi autentice $stfel, participanţii trebuie s# descrie principiile care au rezultat în urma analizei, principii pe care le vor aplica în viitor viitor *olul formatorulu formatoruluii este ma8or în aceasta aceasta etap#, întrucât întrucât de el depinde depinde ca aceste aceste concluzii s# coincid# cu scopul pentru care a generat experienţa 9e aceea, el trebuie s#şi aleag# cu gri8# întreb#rile pentru procesarea final# /ot lui îi revine rolul de a rezuma cele întamplate D A)l#*a"ea 9ac# înv#ţarea este definit# ca o schimbare în comportament, atunci aplicarea este este aceea aceea care care facilit faciliteaz eaz## modific modificare areaa compo comporta rtamen mentel telor or partic participa ipanţil nţilor or !tudiin !tudiindd concluziile şi principiile la care au a8uns în procesul înv#ţ#rii, participanţii le integreaz# în viaţa lor de zi cu zi, prin elaborarea unor planuri pentru un comportament comportament mai eficient $ceast# etap# aparţine integral participantului şi nu se face în cadrul unde a fost generat# experienţa %n aceast# etap# formatorul nu are nici un rol, fiind cu totul responsabilitatea participantului de a aplica concluziile şi principiile la care a a8uns în urma generaliz#rii Pentru ca înv#ţarea s# aib# loc, în etapa aplic#rii trebuie s# existe o modificare de comportament faţ# de etapa experienţei iniţiale





























0mplicare total  atunci când participanţii participanţii sunt pe deplin deplin implicaţi în procesul de de training, ei devin cu mult mai responsabili faţ# de înv#ţarea proprie $plicare imediat  pentru pentru a putea putea conduce conduce un proces proces de training training adresat adresat adulţil adulţilor or trebuie ca informaţiile şi instrumentele furnizate s# fie aplicabile atât întro manier# teoretic#, cât şi întruna practic# .a8oritatea timpului din programul de pregatire este alc#tuit din exercitii concentrate pe nevoile organizaţionale, precum şi de discuţii prin care concluziile extrase din simulare devin aplicabile la mediul de lucru de zi cu zi

7ene#*##le înv!"## e/)e"#en!#ale: %nv#ţarea experienţial# este3 este3 9ir 9irec ecţiţion onat at## spre pre sine sine,, din din pers perspe pect ctiv ivaa expl explor orat ator orie ie CPar CPartitici cipa panţ nţiiii îşi îşi asum asum## responsabilitatea pentru propria situaţie de înv#ţare, deoarece îşi cunosc nevoileE; • "rientat# spre satisfacerea unei nevoi imediate C.otivaţia pentru a înv#ţa este mai mare atunci cand se asociaz# cu o nevoie imediat# a participantuluiE; Participativ# C*olul participantului în procesul de înv#ţare este activ şi nu pasiv • 0mplicarea în experienţ# constituie primul pas în înv#ţareE; *eflec *eflectiv tiv## CProce CProcesu sull de înv#ţa înv#ţare re implic implic## reflec reflecţia ţia asupra asupra experi experienţ enţei ei avute, avute, • formularea formularea unor concluzii concluzii din cele înv#ţate înv#ţate şi stabilirea stabilirea unor principii care s# fie aplicate în viitorE; !ursa de feedbacR C%nv#ţarea eficient# necesit# formarea deprinderii de a oferi şi • de a primi feedbacR care este corectiv, dar în acelasi timp, suportivE; -entrat# pe respectul pentru participant C*espectul şi increderea reciproce între • formator şi participant a8ut# procesul de înv#ţareE; • *ealizat# întro atmosfer# suportiv# şi de siguranţ# C" persoan# relaxat# învaţ# mai mai uşor uşor decâ decâtt o pers persoa oana na tem# tem#to toar are, e, nerv nervoa oas# s#,, supa supara rat# t# sau sau care care este este ingri8orat# datorita diverselor aspecte legate de siguranţa elementelor din cadrul programuluiE 7ARIERE ÎN ÎNVĂŢARE





























%ncercaţi s# folosiţi experienţa lor în cadrul grupului, decât s# reacţionaţi la atitudinea lor E/)e"#en!a ante"#&a"  +xperienţa s#rac# în ce priveste înv#ţarea poate s# le afecteze percepţia asupra a ceea ce se întâmpl# +i ar putea simţi c# instruirea este inrelevant#, plictisitoare sau greu de înţeles etc %ncercaţi s# preg#tiţi sesiuni interesante, în care participanţii s# aib# un rol activ P"ea 2t"n )ent"$ a înv!a  $ceast# atitudine se întâlneste în special la cei care cred c# nu vor face faţ# Poate Poate fi vorba de incertitudine cu privire privire la schimb#rile viitoare viitoare şi la posibilitatea de a ţine pasul, în special cu tehnologia L#)+a în*"e%e"##  $ceasta poate fi o lips# general# de încredere, sau se poate referi doar la subiectul în discuţie :nii cursanţi sunt timizi si nu se simt capabile s# participe întrun grup, ceea ce subliniaz# lipsa lor de încredere %ncercaţi s# îi încura8aţi şi s# îi l#udaţi, încura8aţii s# participe în grup, f#r# ai scoate în evidenţ# îns# L#)+a m&t#va!#e#  Poate avea mai multe cauze, motive personale cum ar fi starea de spirit sau oboseala !pre deosebire de instructor, cursanţii poate nu înţeleg scopul instruirii sau poate simt c# au lucruri mai importante de f#cut în alt# parte cazull în care care curs cursan anţii ţii apar aparţiţinn unor unor nive nivele le dife diferit ritee din din (#e"e (#e"en!e n!ele le %e +tat$t +tat$t %n cazu organizaţie şi iau parte la aceeasi instruire, aceasta poate duce la tensiuni Persoanele din conducere conducere pot avea o atitudine atitudine refractar#, refractar#, dac# sunt întro situaţie situaţie 8enant#, iar noii veniţi pot avea reţineri în a se afirma !ar putea s# nu pun# întreb#ri sau s# cear# explicaţii de teama de a nu fi consideraţi proşti A2&"%a"e +a$ mate"#al -"e'#t  0nstruirea nu e conceput# corespunz#tor, astfel c# nu satisface necesit#ţile de instruire ale cursanţilor 0nformaţia este prezentat# întrun mod defectuos, ori auditoriul nu este corespunz#tor

CUM COMUNICĂM "rin!i$a#e#e metode de !omuni!are -uvântul vorbit Θ 2at# în faţ#3 întrun grup larg sau restrâns, sau conversaţie dire direct ct#, #, inte interv rviu iu,, disc discuţ uţie ie,, întâ întâln lniriri,i, sesi sesiun unii de inst instru ruirire, e, prezent#ri





























Θ

Θ Θ

Θ

Θ

Postere3 dac# sunt amplasate la locul potrivit, a8ung la o audienţ# larg#, dar trebuie s# atrag# privirea, s# fie clare şi s# ofere informaţie actual# pentru a avea un impact .i8loace vizuale3 pot capta interesul şi susţin mesa8ul &ote3 pot a8uta la recapitularea evenimentului în timp, şi pot fi întocmite în stilul propriu al persoanei care le utilizeaz# 9esene3 imaginile statice pot susţine sau substitui cuvântul vorbit si au impact foarte mare 9iagrame3 pot fi redactate simbolic ex o shiţ# usor de înţeles

?rafice, scheme etc3 pot demonstra efectiv materialul care ar putea fi dificil de înţeles, cum ar fi formule complicate sau sau date comparate !emnale -omportamentul non verbal Csau limba8ul corpuluiE reprezint# cea mai eficient# metod# prin care comunic#m Θ

APTITU(INEA (E A ASCULTA A+*$lta"ea e+te )"&2a2#l *ea ma# #m)&"tant '# *ea ma# )$!#n )"a*t#*at %#nt"e a)t#t$%#n#le n&a+t"e #nte"; )e"+&nale. N#men# n$ ne înva! + a+*$ltm5 a+tel în*t t"e2$#e + %e)"#n%em +#n-$"# a*ea+ta în+$+#"e. + un proces activ, şi nu pasiv (e)"#n%e"# %e a+*$lta"e e#*#ente atenţie şi reali&aţi contactul vi&ual. vi&ual.  Acordaţi vorbitorului întrea"a atenţie  +olosiţi un limba% un limba% corporal adecvat, staţi aplecaţi înainte pentru a dovedi interesul. Păstra raţiţi o "ând "ândir iree libe liberă ră si înce încerc rcaţ aţii să evit evitaţ aţii form formar area ea pre% pre%ud udec ecăţ ăţililor or..  Păst #oncentraţivă asupra a ceea ce se spune în acel moment.  Puneţi întrebări pentru a vă asi"ura că aţi înţeles.  +olosiţi e*presii non verbale ca “-î”, “da” etc.  u reacţionaţi emoţional la cuvinte sau fra&e personale.































2ipsa de interes faţă de subiect sau tema cunoscută de%a. +act +actor orii de medi mediuu care care dist distra ra"" aten atenţia ţia:: prea prea cald cald,, prea prea fri" fri",, &"omot, "omot, lips lipsaa confortului. +actori +actori interni care distra" atenţia: atenţia: stări stări de visare, oboseală, oboseală, "ândire "ândire îndreptată îndreptată spre altceva. Presupuneri asupra a ceea ce sa spus. Te afli acolo pentru că trebuie. tr ebuie. #omportamentul nonverbal al vorbitorilor. 0ialo"ul mut 3din capul nostru4 cu vorbitorul. 5ândurile aiurea. ista poate continua 2ie c# desf#sur#m o sesiune de instruire, particip#m la o întâlnire sau suntem doar în familie sau între prieteni, toţi vrem ca ceilalţi s# asculte lucrurile importante pe care le avem de spusT o

o

o

o

o

o

o

o

ÎNTRE7ĂRI 8I RĂSPUNSURI RĂSPUNSURI (um se uti#iea- între%-ri#e  Pre"ătiţi întrebările în avans şi formulaţile clar.  Adresaţi întrebarea "rupului, şi nu unui individ, doar dacă nu se referă la o afirmaţie pe care acesta a făcuto































ul ul i"nora i"noraţiţi si nu permit permiteţi eţi altor altor cursa cursanţi nţi să îl ridicu ridiculi& li&e&e e&e.. Accept Acceptaţi aţi toate toate elementel elementelee corecte corecte ale răspunsului răspunsului si cereţi cereţi "rupului "rupului comentarii comentarii adiţionale adiţionale,, sau puneţi o întrebare suplimentară. suplimentară. #ând răspunsul este va" sau confu&: 1erificaţi 1erificaţi dacă ceilalţi ceilalţi cursanţi cursanţi lau înţeles. u"aţi u"aţi un alt cursant cursant să îl de&volte de&volte sau să îl formule&e formule&e în cuvintele lui. 8ncercaţi să nu sc-imbaţi sc-imbaţi răspunsul în cel cel pe care îl doreaţi, dar fiţi si"uri că stiţi ce au vrut să spună. #ând un cursant răspunde mereu la întrebări: 8ncercaţi 8ncercaţi să ;îndepărtaţ ;îndepărtaţi; i; întrebările, întrebările, uitânduvă uitânduvă direct direct la ceilalţi cursanţi. cursanţi. u îi reprimaţi;. 'ulţumindule pentru dorinţa de a răspunde, si su"eraţi ca altă presoană să răspundă, încercaţi să priviţi către cineva care stiţi că ar putea răspunde fără să io cereţi. 8ntrun mediu informatic: #ând toţi cursanţii se uită întro direcţie, si nu vă văd tot timpul, timpul, este dificil să vă audă, audă, astfel astfel că va trebui trebui poate să repetaţ repetaţii întrebare întrebarea. a. #ând sa primit primit un răspuns, asi"uraţivă că la au&it toată lumea. #ând apare un moment de tăcere: 0acă întrebarea a fost bună, fiţi pre"ătiţi să asteptaţi. 0e re"ulă cineva ca răsp răspun unde de,, când când tăce tăcere reaa devi devine ne stân stân%e %eni nito toar aree pent pentru ru toţi. toţi. 8nce 8ncerc rcaţ aţii să fiţi fiţi răbdători. răbdători. Asi"uraţivă Asi"uraţivă că întrebarea întrebarea a fost clară, repetaţio sau reformulaţio reformulaţio dacă consideraţi necesar. 8ntrebarea a fost prea complicată pentru nivelul cunostinţelor sau e*perienţei$ 0acă da, reformulaţio în etape mai simple. #ând prin răspuns se solicită punctul de vedere al instructorului: o

o

o

o

o

o































!tilul L+xperienţ# concret#6 Persoa Persoana na este este orient orientat# at# prepon preponder derent ent c#tre c#tre exper experien ienţa ţa perso personal nal# # $pele $peleaz# az# frec frecvvent ent la capa capaccitat itatea ea de empa empatitiee şi la raţi raţion onam amen entu tull intu intuititiv iv în situ situaţ aţiiiile le inte interp rper erso sona nale le şi soci social ale e &u este este atra atras# s# de abor abord# d#ririle le teor teoret etic ice, e, pe care care le consider# cu valabilitate redus# 6ste e*travertită e*travertită,, doritoare doritoare de afiliere, afiliere, fiind mai interesată interesată de discuţiile cu cole"ii decât de e*punerile trainerului. • !tilul L"bservare reflexiv#6 Persoana tinde spre observare obiectiv# şi reflecţie personal# $cord# o mare importanţ# cercet#rii experimentale şi analizei metodice %n general, o astfel de persoan# este autonomă şi introvertită • !tilul L-onceptualizare abstract#6 Persoana este orientat# spre gândire logic# şi pe informaţie teoretic# $peleaz# la anal analiz iz## şi sint sintez ez#, #, la cuno cunoşt ştin inţe ţe obie obiect ctiv ivee baza bazate te pe cerc cercet et#r #rii exha exhaus ustiv tivee şi recu recuno nosc scut ute e &u se spri spri8i8in# n#,, în raţi raţion onam amen ente tele le sale sale,, pe date date subi subiec ectitive ve şi nestructurate. 6ste un tip introvertit  • !tilul L+xperimentare activ#6 $peleaz# la experiment, la aplicaţii ale noţiunilor şi soluţiilor teoretice +ste o persoan# dinamic#, orientat# c#tre acţiune şi experimentare %i place s#şi compare ideile şi cunoştinţele personale cu ale celorlalţi pentru a le testa %n general, este un tip extravertit •

1.6 INSTRUIREA































utilizare a timpului t#u -u cât cei cu care lucrezi au rezultate mai bune, cu atât sarcina ta este mai usoar#, iar reputaţia mai bun#

In+t"$#"ea în+eamn.... 1 $sistenţa pe care o acorzi pentru a a8uta pe alţii s# înveţe din sarcinile curente, respectiv cum s#3  scrie un raport,  reprezinte organizaţia la o întâlnire,  prelucreze chestionarele,  verifice rezultatele propriei munci,  verifice rezultatele muncii altora 6 :n proces constient, intenţionat, care adaug# valoare experienţei profesionale, astfel încât Lo experienţ# câstigat# în zece ani6 s# însemne mult mai m ai mult decât o experienţ# de un an repetat# de zece ori < :n proces absolut necesar, pentru ca s# ne menţinem cel puţin nivelul existent al performanţ performanţelor, elor, şi cu atât mai mult s#l îmbun#t#ţim îmbun#t#ţim $r fi excelent ca rezultatele rezultatele bune s# fie la fel de previzibile ca efectul deschiderii unui robinet  o curgere garantat#, uniform# dup# o preg#tire iniţial# 9in nefericire, rezultatul obisnuit este reducerea treptat# sau mai rapid# a debitului de fluid, pe m#sur# ce plictiseala si mulţumirea de sine sine obture obtureaz# az# condu conducte ctele le P#str P#streaz eaz## nivelu nivelull iniţia iniţiall al debitu debitului, lui, printr printro o activi activitat tatee continu# de instruireT 4 +ficienţ# 9# rezultateT +le pot fi remarcate nu numai de tine, cât si de alţii +ste vorba despre acele sarcini care se îndeplinesc acum, dar care nu erau posibile cu o lun# sau cu un an în urm# = " investiţie a fel ca achiziţionarea unui nou computer +ste o strategie pe termen lung pentru obţinerea succesului  succes personal, al celor instruiţi, a organizaţiei































0nstruirea pentru funcţii existente care nu sunt indeplinite eficient, necesit# o analiz# mai aprofundat# B $naliza necesit#ţilor de instruire " dat# ce indiciile au fost determinate, sa stabilit si care sunt necesit#ţile în privinţa instruirii %ntro formulare simpl#, acestea ar fi3 $ptitudinea necesar# necesar#  $ptitudinea existent# &ecesitatea de instruire -hiar dac# instruirea se refer# la o funcţie complet nou# +x un nou sistem informatic, personalul ar putea avea de8a anumite aptitudini, cum ar fi dactilografie, aptitudine relevant# şi care trebuie s# fie luat# in considerare D 9efinirea obiectivelor 9e cele mai multe ori, obiectivele instruirii decurg în mod natural din necesitatea definit# !copul este satisfacerea acelei necesit#ţi si obiectivele stabilesc modul în care se va realiza acest lucru, ce vor fi capabili cursanţii s# fac# la sfârşitul instruirii şi la ce nivel "biectivele, necesit#ţile şi num#rul de participanţi vor a8uta la alegerea celor mai eficiente metode de instruire, iar altele pot fi satisf#cute printro varietate de alte mi8loace3 cursuri, inv#ţare asistat# de calculator, inv#ţ#mant la distanţ#, seminarii, sesiuni de instruire -osturile, disponibilitatea, constrangeri din punct de vedere al timpului disponibil, preferinţele sponsorilor vor reprezenta factori consideraţi în luarea deciziei F 9ecizia asupra pachetului de instruire :rm#torul pas este deciderea pachetului de instruire $cesta poate fi realizat in cadrul organizaţiei, sau poate fi asigurat de furnizori externi 9in nou, categoria de instruire, num#rul participanţilor etc determin# modul de abordare 0nstruirea care este specific#

































N *edactarea rezumatului instruiriiAînv#ţ#mânt la distanţ#Amateriale de instruire 2ormatorul selecteaz# conţinutul şi metodele de instruire, identific# fiecare sesiune şi decide cea mai bun# abordare +ste redactat rezumatul sesiunii şi sunt realizate copiile pentru participanţi ChandoutsE care vor a8uta la desf#şurarea ei .aterialele de instruire cum ar fi studii de caz, exerciţii sau activit#ţi trebuie decise şi redactate .i8loacele vizuale vizuale trebuie analizate analizate şi hot#râte, hot#râte, dac# se doreşte doreşte s# fie întocmite profesiona profesionall şi s# r#spund# cerinţelor instruirii Q 0mplicarea conducerii directe .anagerii din cadrul organizaţiei trebuie s# fie implicaţi in toate etapele procesului, dac# se doreşte o instruire de succes -onduc#torii direcţi sunt de regul# r#spunz#tori de alegerea cursanţilor, evaluarea costurilor instruirii şi asistarea cursanţilor la punerea în practic# a cunoştinţelor dobândite +i sunt totodat# implicaţi în procesul de evaluare, întrucât sunt cei mai în m#sur# s# aprecieze dac# informaţia dobandit# este aplicat# la locul de munc# şi dac# personalul care a fost instruit poate atinge standardele de performanţ# I Preg#tirile pentru desf#şurare































/nstruirea eficace are ca efect formarea şi de&voltarea de&voltarea unor comportamente noi care fac să crească performanţa profesională. $ctivitatea sistematic# de instruire a anga8aţilor implic# patru faze principale aflate într un ciclu3 0dentificarea nevoilor de instruire Proiectarea şi planificarea instruirii 9esf#şurarea instruirii +valuarea rezultatelor

   

+valuarea rezultatelor

0dentificarea nevoilor de instruire

0dentificarea nevoilor de instruire































● !imilitudine între conţinutul înv#ţ#rii şi experienţa practic# a participanţilor, destinat#

s# creasc# potenţialul de transfer al cunoştinţelor ● $ccesibilitatea este unul dintre criteriile dup# care au fost selectate informaţiile care reprezint# substanţa oric#rui curs imba8ul utilizat va fi accesibil, apropiat de limba8ul comun /ermenii de specialitate care nu pot fi evitaţi vor fi explicaţi extensiv în cursul expunerii şi în suportul de curs preg#tit pentru participanţi $bordarea sistematic# pentru realizarea acestor acestor cerinţe este prezentat# în schema care urmeaz#3 %nv#ţarea A 0nstruirea $naliza nevoilor de instruire Proiectul de instruire "biectivele instruirii 2































.otivare -omunicare +valuare

-onfor -onform m planur planurilo ilorr şi progra programel melor or în instruire vigoare &egociere -entrare pe problem# +xtrinsec# CnoteE 0ntrinsec# Ccuriozitate, interesE *ecompense şi sancţiuni -ontracte de înv#ţare %ntrun singur sens %n ambele sensuri *eprimarea sentimentelor +xprimarea sentimentelor 9e c#tre profesor profesorului *eciproc# -alificative !tandarde stabilite de comun acord

Anal#,a nev&#l&" %e #n+t"$#"e (e $n%e *&le*tm #n&"ma!#a "elevantB Pentru a identifica nevoile de instruire instruire dintro organizaţie este este util s# investig#m investig#m în dou# direcţii3 I. Pe"&"man!e Pe"&"man!e ne+a ne+at#+* t#+*t&a t&a"e "e ale ale an-a9a! an-a9a!#l&" #l&" în în a*t#v#t a*t#v#tatea atea *$"ent *$"ent































scopul de a determina ce trebuie s# fac# anga8aţii pentru a atinge nivelul optim de performanţ# $naliza muncii implic#3 • 9escrierea muncii @ o descriere general# a ceea ce face anga8atul 0dentificarea sarcinilor care compun munca m unca respectiv# !arcinile sunt unit#ţi de sine st#t#toare ce pot fi alocate de c#tre şef subordonatului pentru perioade determinate de timp • $naliza sarcinilor subsarcini - %mp#rţirea sarcinilor complexe în subsarcini - 9escrierea sarcinilor şi subsarcinilor - 0dentificarea dificult#ţilor, a importanţei şi a frecvenţei cu care se realizeaz# sarcinile sau subsarcinile %n acest moment se poate trece la analiza nevoilor de instruire pe baza informaţiilor procesate Paşii pe care îi avem de parcurs în continuare sunt3 • 0dentificar 0dentificarea ea cunoştinţel cunoştinţelor, or, deprinderi deprinderilor lor şi atitudinilor atitudinilor pe care le implic# implic# efectuare efectuareaa •

































:n grup de instruire este format din persoane care au nevoi de instruire similare şi vor participa la acelaşi tip de training B durata durata necesar# necesar# pentru pentru instruire instruireaa fiec#rui fiec#rui grup; grup; D disponibil disponibilitatea itatea de de a participa participa la instruir instruiree a anga8aţilo anga8aţilorr vizaţi; vizaţi; !e iau în consideraţie cerinţele operaţionale ale muncii lor şi se caut# perioadele de timp în care lipsa lor de la locul l ocul de munc# nu afecteaz# procesele de lucru F disponibil disponibilitatea itatea traine trainerilor rilor adecva adecvaţiţi tipului tipului de instruire instruire;; 9ac# nu avem în organizaţie persoane cu calificarea necesar#, c#ut#m în exterior specialişti pentru nevoile specifice de instruire detectate































Ca)#t&l$l 6: EFECTUAREA FORMĂRII

7.1. "RE8ĂTIREA ŞI STRU(TURA $mintiţiv# c# scopul esenţial este s# comunicaţi $ceasta înseamn# c# tot ceea ce concepeţi se va îndrepta c#tre nevoile audienţei $mintiţiv# c# un bun instructor va c#uta în permanenţ# idei, fapte, exemple, ilustraţii pe care le poate insera în viitoare prezentare 2olosiţi metoda O9ale -arnegieO, a b#ncii de































$ceasta este partea esenţial# a oric#rei expuneri -onţine informaţii, argumente şi exemplele care susţin teoria :n cuprins bun va avea o serie de caracteristici3  va începe cu o premis# general# şi apoi o va 8ustifica3 de obicei, este mai bine s# începeţi cu concluzia sau opinia personal#, şi apoi s# oferiţi informaţii şi 8ustific#ri "bservaţi audienţa  dac# ma8oritatea este de acord cu afirmaţiile f#cute, mergeţi mai departe3 nu insistaţi asupra unui lucru la nesfârşit, atunci când este clar c# se accept# premisele dumneavoastr#  va avea o anumit# structur#3 sunt mai multe structuri de baz#  prezentate în cont contin inua uare re  şi dac# dac# audi audien enţa ţa ar desc descop oper erii stru struct ctur uraa folo folosi sit# t#,, ar fi mai mai uşor uşor s# urm#reasc# prezentarea































!unt câteva principii utile de a implica mai mult audienţa: • subliniaţi mesa8ele3 asiguraţiv# c# mesa8ele pe care le transmiteţi oral sunt subliniate vizual, sau prin alt# metod# • schimbaţi metodele3 este un mod tehnic de a descrie de fapt c# trebuie s# schimbi cum prezinţi • c#ut c#utaţ aţii feed feedba bacR cR din din parte parteaa parti partici cipa panţ nţilo ilorr  uneo uneoriri poţi poţi fi nesi nesigu gurr de cum cum r#spunde audienţa uaţi feedbacR din limba8ul corpului, din contactul vizual şi expresiile participanţilor; s# nu v# fie fric# s# întrebaţi pur şi simplu O'reţi o scurt#































/onul vocii 9up# ce vorbesti o perioad# de timp sunetul poate deveni monoton dac# nu se încearc# introducerea unor variaţii %ncercaţi s# vorbiţi natural, nu folosiţi aceeaşi tonalitate a vocii itm Prezentarea nu trebuie f#cut# prea încet, aceasta putând irita asistenţa, dar nici prea rapid, deoarece audienţa trebuie s# aib# timp s# integreze informaţiile 'orbiţi clar .#riţi sau micsoraţi ritmul depinzând de context .icsoraţi ritmul pentru mesa8ele importante Pau&a

































)ine mai mult de subconstient, dar încearc# s#l conştientizezi pe al t#u $udienţa întotdeauna detecteaz# anumite ticuri, lucruri particulare, care ţin de persoana































Pot fi trei tipuri de titluri pe materialele dvs $legeti pe cel care va reprezinta cel mai bine interesul3































D 'i%loace moderne de pre&entare care oferă posibilitate posibilitate de a pre"ăti din timp informaţia şi a o refolosi la nevoie































/ntrod /ntroduce ucerea rea si #onclu #onclu&i &iile ile pun cap si coada coada pre&e pre&entar ntariiii dvs. dvs. +ara +ara ele, ele, sau cu ele insuficien insuficientt de&voltate de&voltate,, nu veti avea o pre&entare pre&entare completa completa si acest acest lucru va deveni deveni































$E >ocuri, exercitii interactive -ând trebuie folosite3





















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































pentru toţi membrii echipei foi separate cu acele detalii considerate ca fiind necesare furniz#rii r#spunsurilor 'odalitatea în care se răspunde la întrebări creşte credibilitatea trainerilor -âteva elemente a8ut#toare pentru a face faţ# întreb#rilor3 - presupunem c# întreb#rile sunt bine intenţionate şi chiar dac# nu, le trat#m serios; - ascult#m atent şi ne concentr#m pentru a înţelege întrebarea; - furniz#m toate informaţiile pe care le deţinem la întrebarea respectiv#; - dac# întrebarea nu este pus# cu voce tare, înainte de a r#spunde vom repetao pentru întreg auditoriul; - dac# ni se pune o întrebare lung#, o analiz#m şi apoi o repet#m întro form# concis# pentru auditoriu; - dac# întrebarea pus# conţine de fapt dou# întreb#ri, le vom separa şi vom r#spunde la ele pe rând; - dac# cel care pune întrebarea, comenteaz# de fapt în loc s# întrebe ceva, nul vom contrazice 'om încerca s# reformul#m o întrebare din ceea ce a spus sau îl vom ruga la sfârşit s# formuleze întrebarea; - r#spundem la întreb#ri pe cât posibil concis şi direct; - dac# r#spunsul la o întrebare este complex, îl vom organiza în categorii şi vom prezenta felul în care intenţion#m s# d#m r#spunsul; - dac# de8a am r#spuns la o întrebare care tocmai nea fost pus#, nu vom spune acest lucru 'om mai r#spunde înc# o dat#; - dac# cel#lalt trainer poate r#spunde mai bine la o întrebare, îl vom invita s# o fac#; - dac# nu ştim s# r#spundem la o întrebare, vom spune acest lucru 9ac# este posibil, vom promite c# vom r#spunde cu alt# ocazie la acea întrebare; - dac# o întrebare este stupid# sau ostil#, nu vom deveni sarcastici sau ne vom ap#ra Putem traversa momentul prin preluarea a ceea ce sa spus şi continuarea frazei prin trecerea în terenul nostru

6.= MILOACELE (E INSTRUIRE (e *e avem nev&#e %e m#9l&a*e %e #n+t"$#"eB -reierul uman stocheaz# informaţiile în ceea ce pe scurt se poate numi sistemul VAE @ v#z, auz şi emoţii 2iecare persoan# are un canal preferat de rememorare a datelor %n ideea de a prinde cât mai multe ţlungimi de und# ale ale cursanţilorţ, trainerii profesionişti folosesc un spectru larg de canale de transmitere (a* prezentarea pe care aţi preg#tito include3



























^ Emoţii

.uzic#; .uzic#; 9escrieri 9escrieri verbale; verbale; .etafore; .etafore; $necdote; $necdote; Parabole; Parabole; >ocuri >ocuri de rol; +xerciţii C0cebreaRersE; 9iscuţii în grup; !tudii de caz; 2eedbacR video sau verbal; !imul#ri



0În mem&"#e5 em&!##le !t"#e+*! $n t#m) ma# în%el$n-at %e*t a)tele3 F&l&+#!#:

H

-henare; 0magini; itere mari; -ulori şi -uvinte cheie; -lip arturi; .arRere groase; Postituri; +xemplific#ri video;

]

2ond muzical; +fecte sonore înregistrate; +xemple audio înregistrate; 2ragmente CextraseE din cântece;

^

Povestiri; $nalogii; Parabole; ţ$er proasp#tţ; $p#; !ucuri; $lte experienţe din sfera La atinge6, La gusta6, La mirosiţ sau ţa simţiţ

(a" e"#!#;v %e:

H

Prea multe cuvinte; Prea multe slideuri; Prea multe rezumate; ips# de lumin# natural# în înc#pere; !tr#lucirea ferestrelor sau a retroproiectorului; uminozitate diminuat# care conduce la somnolenţ#;

]

+cou în sala de curs; Xumzetul retroproiectorului; Xgomot de trafic; Xgomote din mediul încon8ur#tor;

^

ocur ocurii neconf neconfort ortab abile; ile; /emper /emperatu aturiri extrem extreme; e; Prânzu Prânzuriri prea prea consis consisten tente; te; $er închis sau fum de ţig#ri 0maginea valoreaz# cât o mie de cuvinte şi posibilit#ţile audiovizualului nu trebuie ignorate -ând v# preg#tiţi o prezentare trebuie întotdeauna s# luaţi în considerare dac# veţi folosi ca a8utoare anumite mi8loace vizuale 9ar înainte de a v# gr#bi s# umpleţi timpul cu slideuri, sau casete video gândiţiv# cu mare atenţie3 %e *e ave!# nev&#e %e eleB %nainte de a decide folosirea folosirea unui mi8loc vizual întrebaţiv#3 Θ $8ut# la înţelegerea mesa8ului5 mesa8ului5 Θ

$8ut# la sublinierea unor puncte puncte cheie5

Θ

+ste întradev#r necesar5

Θ

2urnizeaz# informaţii suplimentare care nu pot fi spuse5

Θ

0ntensific# sau ilustreaz# cuvintele vorbitorului f#r# a crea confuzii5

Θ

+ste o imagine bun#, clar# şi de calitate5

9ac# r#spunsul la mai mult de dou# dintre aceste întreb#ri este L9$6, atunci mi8locul



























_ _ _ _ _ _

aduce diversitate în prezentare; salva timp @ o imagine poate valora mai mult decât o mie de cuvinte; s# clarifice punctele dificile; aduce evidenţieri anumitor puncte; duce la utilizarea şi a altui simţ @ ochii la fel de bine ca şi urechile; a8uta memoria @ detalii ale unor imagini pot fi mai uşor reamintite decât fraze dintrun discurs; utilizate combinat cuvintele şi imaginile se înt#resc unele pe celelalte

P"#n*#)alele t#)$"# %e m#9l&a*e %e #n+t"$#"e 0)I"(@ART $'$&/$>+  este ieftin  este uşor de preg#tit  poate fi folosit în orice împre8urare  nu necesit# alimentare cu electricitate  este portabil  poate fi preg#tit în avans  poate fi folosit ca un carnet de însemn#ri pe parcursul prezent#rii

9+X$'$&/$>+  este dificil de v#zut de la o distanţ# mai mare  foile se pot sc#moşa sau murd#ri dac# sunt folosite mai mult decât o dat#

JT"$*$"#K)ent"$ $t#l#,a"ea l#)*a"t;$l$# 



P*+?[/0*+$





folosiţi colţul din dreapta sus al foii de flipchart pentru a v# face anumite notiţe cu creionul; scrieţi mic şi nimeni nu va remarca desenaţiv# înainte de prezentare anumite scheme, tabele sau grafice pe care s# le ar#taţi la momentul potrivit t#iaţi unul din colţurile de 8os al paginilor precedente atunci când aveţi nevoie de acces rapid la o anumit# foaie când ştiţi c# veţi dori s# rupeţi o foaie pentru a o afişa pe perete, marcaţi partea de sus a foii cu o linie şi t#iaţi primii câţiva milimetri din fiecare parte a foii Cstânga şi dreaptaE pentru a asigura o rupere uşoar#



























folosind marRere groase vizibil de la 1K metri s# conţin# cuvinte cheie3 - niciodat# nu scrieţi propoziţii utilizaţi cel puţin un simbol pe o pagin# de flipchart folosiţi chenare, nori nori sau alte modalit#ţi modalit#ţi de a scoate în evidenţ# evidenţ# cuvintele cheie -





!0.<":*0





/+S&0-$ 9+ P*+X+&/$*+

nu vorbiţi cu spatele la auditoriu3 - scrieţi câteva cuvinte - întoarceţiv# spre auditoriu şi vorbiţi vorbiţi - scrieţi din nou Ctimp de F @1K secundeE

TRANSPARENTELE TRANSPARENTELE 0SLI(E;URILE3 PENTRU RETROPROIECTOR $'$&/$>+  sunt simplu de mânuit  vorbitorul poate ocupa o poziţie în faţa auditoriului şi menţine contactul vizual în timp ce le foloseşte  nu necesit# camufla8 Cdar o lumin# solar# prea prea str# str#lu luci cito toar aree poat poatee fac face difi difici cil# l# vizualizarea E  foliile pot fi desenate sau scrise în timp ce sunt prezentate Cdar atenţie la utilizarea greşit# a acestei tehniciE  vorbitorul poate puncta detaliile importante pe transparent  producerea lor poate fi necostisitoare

9+X$'$&/$>+  e nevoie de o surs# de alimentare  trebuie avut gri8# ca vizibilitatea auditoriului s# nu fie împiedicat# de capul retroproiectorului  vorbitorul trebuie s# se asigure c# nu citeşte de pe ecran şi astfel st# cu spatele la auditoriu  exist# tentaţia de a produce texte scrise de mân#

P"&%$*e"ea '# )"&#e*ta"ea t"an+)a"entel&" • :tilizaţi $n *a%"$ standard pentru toate transparentele • -reaţi $n l&-& sau un sistem de numerotare • 2olosiţi LITERE MARI5 LIDI7ILE CT#tl$"#le: 1 @ 7 cm; Te/t$l: K,F @ 1 cmE • 2olosiţi pe fiecare transparent cel puţin & #ma-#ne $n l&-& $n -"a#* • :tilizaţi Cdup# posibilit#ţiE pe fiecare transparent tr ansparent înc# & *$l&a"e în afar# de negru



























•

Pe fiecare rând s# fie scrise ma/#m > *$v#nte

Doda#it-i de $rodu!ere a trans$arente#or   

Printarea pe folia pentru retroproiector a imaginii de pe computer /#ierea şi lipirea de texte şi imagini care apoi vor fi fotocopiate pe transparent !crierea A desenarea direct pe transparent

UTILIDAREA RETROPROIECTORULUI RETROPROIECTORULUI 0CEI < P3 P"e-t#"ea  transparentele se afl# în biblioraft; ordonate; necapsate; Pla+a"ea  plas plasaţ aţii trans transpa pare rent ntul ul pe retro retropr proi oiec ecto tor, r, alin alinia iaţiţil, l, desc deschi hide deţiţi retroproiectorul; P&,#!#a  nu blocaţi nici unui participant vizibilitatea la ecran  închideţi retroproiectorul dup# vizualizarea fiec#rui transparent VI(EO 8I CAMERA VI(EO $'$&/$>+  poat poatee prez prezen enta ta imag imagin inii în mişca mişcare re şi secvenţe de evenimente  poate fi folosit# pentru a avea un impact emoţional asupra auditoriului  poate explica un proces complex care este dificil de descris  poat poatee prez prezen enta ta oame oameni ni real realii f#câ f#când nd lucruri reale  furnizeaz# o imagine profesional#  poate aduce o binevenit# pauz# întrun seminar lung

9+X$'$&/$>+  case casete tele le vide videoo exec execut utat atee la coma comand nd## sunt foarte scumpe  casetele ce se g#sesc la vânzare sunt de obic obicei ei de inte intere ress gene genera rall şi pot pot s# nu r#spund# nevoilor specifice  vorb vorbititor orul ul poat poatee pier pierde de cont contac actu tull cu auditoriul în timp ce caseta video ruleaz# r uleaz#

(&nd şi !e s- uti#i-m !u avanta+ ma/im 2lipchart 2lipchartul este cel mai bine utilizat când exist# un grup mic şi poate fi singura opţiune atunci când nu exist# acces uşor la o surs# de electricitate $cesta poate fi folositor atunci când nu se poate verifica locul de întâlnire înaintea prezent#rii





























:n retroproiector este foarte bine de utilizat pentru grupuri de la mici pân# la medii ca m#rime şi este de obicei corespunz#tor întro camer# unde nu exist# camufla8 Poat Poatee fi utili utiliza zatt pent pentru ru imag imagin ini,i, tabe tabele le sau sau diag diagra rame me şi cuvi cuvint nte e 9ac# 9ac# nu aveţ aveţii transparente produse de profesionişti, le puteţi confecţiona ţîn cas#ţ folosind un copiator şi folii foto sensibile $tunci când prezentaţi un transparent l#saţi timp auditoriului s#l priveasc#, faceţi chiar o pauz# dac# este necesar -ând aţi încheiat prezentarea opriţi retroproiectorul  o lumin# alb# orbitoare pe un ecran gol va distrage atenţia audienţei de la prezentare; o alt# modalitate de distragere a atenţiei poate fi l#sarea la vedere a unui transparent atunci când trebuie s# v# mişcaţi în diferite puncte ale s#lii 'ideo +ste cel mai bine utilizat în secvenţe scurte pentru a explica puncte specifice &u fiţi tentaţi s# folosiţi video în situaţiile în care o tehnic# mai simpl# poate fi la fel de bun# sau chiar mai bun#; de exemplu3 înregistrarea video a unui ţcap vorbindţ poate s# nu fie la fel de eficace ca a spune tu însuţi acelaşi lucru "amenii obişnuiesc s# se uite la înregistr#ri de calitate @ în afar# de cazul când înregistrarea dvs este la standarde ridicate, audienţa va petrece timpul criticând caseta şi va pierde mesa8ul %n acest caz audienţa îşi va aminti despre o înregistrare care nu este de calitate sau care este prea amuzant# şi nu îşi va aminti mesa8ul pe care aţi dorit s#l transmiteţi :tilizat# bine, ca parte a unei prezent#ri o caset# video adecvat# poate aduce avanta8e puternice, ca în exemplul urm#tor3 Preşedintele unei companii a planificat o întâlnire pentru a discuta cu mana"erii despre despre construirea construirea ec-ipei. 6l lea pre&entat pre&entat o scurtă scurtă secţiune dintrun dintrun meci de ru"bU dintre An"lia şi oua Jeelandă. 0upă aceea el nu a trebuit trebuit să mai spună prea multe cuvinte despre despre meritele de a lucra ca o ec-ipă pentru ai convin"e că lucrul în ec-ipă ec-ipă este ceva valoros. 6i au petrecut restul timpului discutând modurile în care pot de&volta lucrul în ec-ipă în compania lor. #aseta #aseta video a fost o cale eficientă eficientă de a re&olva acest punct, punct, prin folosirea unei unei secţiuni scurte, selectată cu "ri%ă şi urmată apoi de discuţii relevante.





























DI4)?A(E 5E INSTRUIRE

FACILITĂŢI PREDENŢA 5AŢI INSTRU(ŢIUNI

Asi"uraţivă că veţi avea ec-ipamentul nece necesa sar: r: retr retrop opro roie iect ctor or şi ecra ecranR nR un vide video o plaUer şi un televi&or, televi&or, flipc-art, cameră video. $veţi nevoie s# preg#tiţi unele facilit#ţi @ r#coritoare, cafea, locuri de parcare5 'erificaţi dac# aşteptaţi cursanţii care trebuie Asi"uraţivă că toată lumea cunoaşte scopul întâ întâln lnir iriiii,, unde unde şi când ând va avea vea loc loc. 0aţi aţi participanţilor cât mai multe detalii posibile şi reamintiţile înainte de eveniment.

În iua !ursu#ui6

LOCURILE

$ran8aţi scaunele astfel încât fiecare participant s# poat# vedea şi auzi şi chiar s# poat# discuta cu ceilalţi participanţi atunci când este necesar

.+!++

A'e,a 'e,a!# !# me+ele me+ele a+tel a+tel în*t în*t + )"&#t )"&#ta!# a!# la ma/ a/#m #m$$m %e +)a )a!# !#$ $l )e *a"e îl av ave! e!## la %#+)&,#!#e.

Pentru aran8area meselor exist# mai multe variante dintre care, în funcţie de situaţie, puteţi alege varianta optim# $+X$*+$ .odul în care sunt asezaţi oamenii are un impact deosebit asupra capacit#ţii de asimilare a cursului $ran8area s#lii de instruire poate avea numeroase constrângeri3 num#rul de participanţi, forma s#lii, scaune fixe, existenţa sau nu a meselor, etc %n orice caz trebuie s# aveţi aveţi în vedere c#3  sisteme deschise de aran8are ale mobilierului Cscaune, meseE sunt de preferat sistemelor adânci si înguste Cgen mese de consiliuE





























%n cazul în care puteţi influenta dispoziţia scaunelor, gândiţiva cã anumite planuri valoreaz# mai mult ca altele, dup# tipul de studii " salã agreabil amena8atã favorizeaz# considerabil buna dispoziţie a participanţilor si stimuleaz# studiul 'eţi g#si câteva sugestii în acest sens în continuare şi în paginile urm#toare 90!P:&+*+$ !-$:&+"* P+&/*: ?*:P:*0+ 9+ 90!-:)00





























ARAN4AREA S)II 3 DESE ÎN 'U* 9ispunerea s#lii /  tablã *  retroproiector +  ecran '  video P  proiector

rrrrr





























 participanţii din fatã trebuie, în mod constant, sã întoarc# capul Cdã dureri de ceafãE;  participanţii din spate sunt îndepãrtati de ecran si de tablã

ARAN4AREA S)II 3 DESE ÎN 0?RD 0?RD 5E 'UN8@I* 9ispunerea s#lii

AVANTA4E6  -ere puţin loc  utilizabil pentru grupe numeroase;  /oţi participanţii au o bunã vedere a tablei, a ecranului etc;  2ormatorul se poate deplasa pe aleea centrala 5ECAVANTA4E6  :nii participanţi sunt 4ascunşi6 de alţii;  !eam#n# a dispunere şcolara;  +xistã riscul de a se creea disfunctii în grup;  Participanţii din spate sunt îndepãrtati de ecran, de tablã etc;  -ontactul formator  participanţi este relativ mediocru ARAN4AREA S)II 3 DESE ÎN 0?RD 0?RD 5E 'BISTR?* 9ispunerea s#lii

/  tabla *  retroproiector +  ecran P  proiector ' @ video































AVANTA4E6

 ideal pentru a se creea coeziunea grupului;  ideal pentru lucrul pe subgrupe;  bun pentru informare Cfavorizeaz# participanţii si anga8eaz# fiecare participantE;  original Cfavorizeaz# o deschidere spiritualã a participanţilorE;  formatorul se deplaseaz# uşor

5ECAVANTA4E6  unii participanţi nu au o bunã vizibilitate si în mod constant se întorc pentru a vedea tabla;  existã riscul de a sc#dea atenţia si de a incita participanţii sã vorbeasc# între ei;  favorizeaz# crearea de subgrupe

ARAN4AREA S)II 3 DESE ÎN 0?RD 0?RD 5E 'AD0ITEATRU* 9ispunerea s#lii

+1  ecran +7  ecran /P  flipchart <<  tablã '  video *  retroproiector































 reaminteşte un cadru universitar

ARAN4AREA S)II 3 DESE ÎN 0?RD 0?RD 5E 'R?T?N5* 9ispunerea s#lii

AVANTA4E 3

2-  flipchart '  video +  ecran *  retroproiector

 ideal pentru un stagiu de naturã delicatã;  stimuleaz# implicarea participanţilor;  excelent contact formatorparticipant;  nu favorizeaz# crearea de subgrupe sau discuţii colaterale

5ECAVANTA4E6  dificultatea de a lucra la flipchart Cparticipanţii a8ung mai greuE;































participanţilor +şueaz# în lipsa dorinţei de implicare din partea participanţilor %i determin# pe cursanţi s# stabileasc# leg#turi între ei 0mpact mai marea asupra atitudinilor participanţilor *olul *olul format formatoru orului lui const# const#,, în princi principal pal,, în a concen concentra tra înv#ţa înv#ţarea rea prin prin interm intermedi ediul ul exerciţiului şi de a crea mediul optim înv#ţ#rii ∙

∙

∙

2ormatorul trebuie s# fie un bun observator al comportamentului participanţilor, atât pe parcursul desf#şur#rii activit#ţilor, cât şi în etapa de examinare şi reflectare asupra experienţelor parcurse %n acelaşi timp important este ca formatorul s# foloseasc# feedbacRul constructiv, o astfel de abordare a înv#ţ#rii presupunând un anumit grad de noutate şi o serie de dificult#ţi *olul participanţilor, pe lâng# preg#tirea şi lectura necesare în orice program de instruire, presupune3 s# se implice cu seriozitate în acţiune, s# împ#rt#şeasc# ideile lor cu ceilalţi membrii ai grupului, s# analizeze propriile idei şi pe ale celorlalţi, s# reflecteze asupra celor ce se întâmpl#

PREDENTAREA 9eşi nu este o metod# de instruire interactiv#, prezentarea este totuşi o metod# important# utilizat# în activit#ţile de instruire a adulţilor +a ofer# participanţilor un minim de informaţii f#r# de care metodele interactive nu ar avea o baz# suficient# de































!e recomand# utilizarea propoziţiilor scurte, simple şi concise +ste indicat ca introducerea şi încheierea s# reprezinte 1K1FW din total &u trebuie omise leg#turile dintre idei /recerea de la o idee la alta nu trebuie s#l pun# în dificultate pe cel care urm#reşte prezentarea *eferinţele la structura de ansamblu a prezent#rii, orientarea în aceast# structur# dau un efect de claritate prezent#rii

Pent"$ a *'t#-a '# men!#ne aten!#a )a"t#*#)an!#l&": 9urata prezent#rii s# nu dep#şeasc# dep#şeasc# DF de minute 0mplicaţi participanţii3 introduceţi secvenţe de discuţie în prezentare 2olo 2olosi siţiţi ţreg ţregul ulaa lui lui trei treiţ3ţ3 mai mai întâ întâii comu comuni nica caţi ţile le la ce urme urmeaz az## s# se refe refere re prezentarea, apoi prezentaţi conţinutul, iar la sfârşit reamintiţile printrun rezumat scurt ceea ce tocmai au auzit C*egula lui trei3 !pune despre ce o s# spui, apoi spune, iar la sfârşit spune despre ce ai spusE 2olosiţi un limba8 nonverbal conving#tor P#straţi contactul vizual cu participanţii +vitaţi s# v# fixaţi privirea doar asupra celor care v# urm#resc cu interes -ei mai puţin atenţi pot fi câştigaţi dac# reuşim s#i convingem c# vorbim pentru ei +videnţiaţi relevanţa pentru ascult#tori a informaţiilor pe care le prezentaţi "amenii înţeleg şi memoreaz# mai uşor lucruri care au leg#tur# cu activitatea şi interesele lor 2olo 2olosi siţiţi supo suport rt vizu vizual al pent pentru ru info inform rmaţ aţiiiile le pe care care le prez prezen enta taţiţi part partic icip ipan anţiţilo lor3 r3 transparente pe retroproiector, scheme pe flipchart

  

 



































(#+*$!#a A*t#v#t!# %e+'$"ate %e t"a#ne" Pentru a desf#şura o discuţie cu scop de înv#ţare, trainerul are de susţinut urm#toarele activit#ţi3 -

.odereaz# discuţia

-

!timuleaz# ideile -

-larifi -larific# c# şi ordon ordoneaz eaz## ideile -

!ecretariat

-

2urn 2urniz izea eaz# z# feed feedba bacR cR participanţilor

/ransmite mesa8e nonverbale de încura8are &umeşte &umeşte persoana persoana care urmeaz# s# ia cuvântul CPrimul vorbitor este cel mai importantE %ncura8eaz# sau descura8eaz# contraargumentele contraargumentele !olicit# clarific#ri *ezum# periodic Pune întreb#ri de aprofundare C ţ-e v# face s# credeţi c#ţ-e argumente aveţi5ţ, ţ9e ce recomandaţi5ţE >oac# rolul de avocat al diavolului Ccând îi cunoaşte bine pe participanţiE *eformuleaz# +xplic# punctele neclare ap#rute în cursul discuţiei !ubliniaz# obiectivele, alternativele, ideile cheie !crie pe tabl# sau flipchart Puncteaz# ideile importante 2ace aprecieri la sfârşitul activit#ţii

































!copul trainerului !# ililus ustr trez ezee o conc concep epţiţiee anume ?radul de structurare a cazului !lab lab structurat sau cu structur# ţascuns#ţ

!#i încura8eze pe part partic icip ipan anţiţi s# dezv dezvoolte lte concepţii proprii !tructur# clar#, vizibil#

.omentul în desf#şurarea cursului a început

Pent"$ *&&"%&na"ea *$ +$**e+ a $ne# %#+*$!##: a început - ?#siţiv# un loc printre membrii grupului Planificaţiv# bine începutul discuţiei

!pre final































/oate acestea trebuie s# fie cunoscute participanţilor

T#)$"# %e +a"*#n#: - !arcini simple @ sunt cele care pot fi realizate printrun singur ciclu ţplanificare @ implementare @ concluziiţ -eea ce le face interesante este cerinţa de a fi realizate în grup - !arcini multiciclice @ sunt sarcini se cuprind cel puţin dou# cicluri ţplanificare @ implementare @ concluziiţ :n exemplu tipic de sarcin# multiciclic# este cea care solicit# participanţii s# planifice şi s# prezinte planul în plen în prima faz#, şi în faza a doua s# implementeze planul - !arcini de dezvoltare @ sunt sarcini multiciclice care cer îmbun#t#ţirea unui produs realizat întro prim# faz# - !arcini competitive @ introduc un element de competiţie între grupuri $vanta8ul lor este c# înt#resc spiritul de echip# şi motiveaz# participanţii - !arcini de consolidare @ cer inventarierea sau sintetizarea unor informaţii prelucrate anterior $cest tip de sarcini sunt mai eficiente la începutul sau la sfârşitul zilei de instruire































%n lipsa unor studii de caz în adev#ratul sens al cuvântului se pot folosi cvasistudii de caz3 discuţii bazate pe situaţii fictive, exerciţii bazate pe date reale dintro organizaţie Cexemplu3 foi de bilanţ, rate ale veniturilorE, analizarea unor materiale preluate din mass media despre organizaţii *eguli de scriere a unui studiu de caz3 • $scundeţi autorul cazului - $utorul nu este printre protagoniştii cazului - -oncluziile autorului nu sunt prezentate - $utorul expune doar fapte şi opinii ale protagoniştilor, nu introduce propriile interpret#ri Crelaţii de cauzalitate, semnificaţii ale evenimentelorE • L9eghizaţi6 cazul - !chimbaţi numele şi locurile - .odificaţi cifrele, dar p#straţi raporturile - $siguraţi coerenţa informaţiilor































%n timpul activit#ţii

*#spunde la întreb#ri

Pun întreb#ri

-ond -onduc ucee dis discuţi cuţiililee Cîn Cîn stil stil mai mai degrab# nondirectivE 2urnizeaz# teoria rezolv#rii problemei %nainte de activitate

necesar# Particip# la discuţii

"fer# feedbacR participanţilor

*ev#d rezultatele preciz#rile teoretice

+tapele de rezolvare a problemei propuse de studiul de caz sunt3

şi































&e aştept#m ca ele s# fie transferate în situaţii concrete din viaţa profesional# sau social# $vanta8ul ma8or al acestui tip de exerciţiu st# în caracterul lui practic %n plus, ca orice simulare, erorile nu au consecinţe nepl#cute, deci nui inhib# pe participanţi C-u condiţia condiţia s# se fi creat creat climatul climatul relaxat şi suportiv suportiv caracteristic caracteristic activit#ţilo activit#ţilorr de instruire a adulţilorE 1 +xpl +xplic icar area ea obie obiect ctiv ivel elor or 8ocu 8oculu luii de de rol rol şi defi defini nire reaa sce scena naririul ului ui -el care propune scenariul 8ocului de rol este trainerul, dar exist# posibilitatea ca elementele de detaliu s# fie stabilite de comun acord cu participanţii în funcţie de nevoile lor de instruire +i vor fi invitaţi s# modeleze situaţia în aşa fel încât aceasta s# semene cu situaţii reale în care ei estimeaz# c# se vor g#si în viitor Participanţii trebuie s# fie avertizaţi c# 8ocul de rol nu are ca scop demonstrarea unor talente actoriceşti sau impresionarea ţpubliculuiţ -eea ce li se cere este s# acţioneze ca o persoan# real# întro situaţie dat# 7 !ele !elect ctar area ea ţact ţactor orililor orţţ şi şi pre preg# g#titire reaa 8oc 8ocul ului ui de rol rol - !e stabilesc participanţii care vor pune în scen# 8ocul de rol +i au nevoie de un interval de timp în care s# îşi cunoasc# rolul şi s# intre în pielea persona8ului pe care îl vor reda -eilalţi participanţi vor fi observatori +i au rolul de a oferi feedbacR

































&u trebuie s# ne gr#bim cu feebdacRul @ o scurt# pauz# poate fi binevenit# /raine /rainerul rul îi încura încura8ea 8eaz# z# pe partic participa ipanţi nţi s# ofere ofere feedba feedbacR cR şi urm#re urm#reşte şte reacţi reacţiaa ţactorilorţ la feedbacR ?rupul trebuie orientat pe secvenţe de comportament şi pe eficacitatea lor sau pe deprinderile exersate şi nu pe conţinutul 8ocului de rol &u trebuie s#i supraprote8#m pe participanţi în faţa feedbacRului negativ *e8uc ucar area ea unor unor secv secven enţe ţe din din 8ocu 8ocull de rol rol poat poatee fi util util## pent pentru ru test testar area ea unor unor - *e8 comportamente mai eficace $ceasta se face numai pentru a da curs dorinţelor participanţilor - /rainerul ofer# un feedbacR final în care accentueaz# punctele importante -































<.6. În t#m)$l *$"+$ "+$l$# Re*&man%"# -ene"ale Ζ În*e)e!# )"#n a J+)a"-e -ea!aK :tilizarea unui icebreaRer capteaz# atenţia participanţilor, orientândo spre curs şi spre ceilalţi din grup 6*emple de icebrea=ers:































Pa"t#*#)a!# %v+. în'#v la e/)e"#en!a %e înv!a"e $cceptaţi teme de la participanţi Cde exemplu modificarea programului pentru a r#spunde unei nevoi specificeE $r#taţile participanţilor c# sunteţi dispuşi s# încercaţi lucruri noi, chiar dac# sar putea s# nu ias# bine 2iţi atenţi la feedbacRul pe care ei vil ofer#T Ζ N$ )"+#!# +ala %e *$"+ în t#m)$l e/e"*#!##l&" -larificaţi întreb#rile care apar pe parcursul exerciţiilor, repetaţi instrucţiunile atunci când participanţii par s# fi uitat de ele $trageţile atenţia asupra timpului r#mas când se Ζ































.âinile în poziţie de coif îndreptat în sus ne comunic# încrederea respectivei persoane în forţele proprii, o anumit# aroganţ# intelectual#, şi disponibilitatea de aşi expune pe larg ideile 






























● $şteptaţi pân# îşi trage respiraţia, mulţumiţii, schimbaţi subiectul şi

mergeţi mai departe ● 9omoliţil cu o întrebare dificil# ● 0nterveniţi şi solicitaţi comentariile celorlalţi

CRCOTA8UL

































-e e de f#cut5































Ca)#t&l$l 4: EVALUAREA CURSANTILOR INSTRUIRII





























































au existat obstacole practice la aplicare şi care sunt acestea5 -reş reşterea pe performanţei pro profesion ionale -

b































-

/ratarea în scris a unei teme Cexemplu3 descrierea unui produs, proceduri de lucru, etcE























































































































































































































































































































































Curs Formator

Recommend Documents