Autori:
BUCUREŞTI
Prof. univ. Dragoş Alexandrescu Prof. univ. dr. Dan Buciu Prof. univ. Iosif Csire Prof. univ. Nicolae Coman Prof. univ. dr. Veturia Dimoftache Prof. univ. Adrian Raţiu Conf. univ. dr. Liana Alexandra Conf. univ. Marina Vlad Lect. univ. Emil Duţulescu Prof. Constantin Simionescu IAŞI
Conf. univ. Gheorghe Duţică CLUJ
Solfegiile prezentate la Cluj au fost obţinute cu amabilitatea domnului Cristian Misievici, conferenţiar la Academia de Muzică "Gheorghe Dima".
Tipul înregistrării: Autor secundar: Autor secundar: Autor secundar: Responsabilitate: Titlu:
Text tipărit: monografic Csire, Iosif Buciu, Dan Alexandrescu, Dragoş autori : Dragoş Alexandrescu, Dan Buciu, Iosif Csire... Culegere de solfegii/ autori : Dragoş Alexandrescu, Dan Buciu,
Iosif Csire... Informa ție la titlu: Editură: Locul publicării: Anul Ediției: ISBN: Descriere: Limba: Clasificare: Clasificare:
concursuri de admitere Bucureşti, Iaşi, Cluj Naţional Bucureşti 1998 973-9308-01-5 264 p. rum 371.278:378 781.2(073.35)
Cuvânt înainte
Culegerea de faţă reuneşte solfegiile date la concursurile de admitere la Academiile de
Muzică din Bucureşti, Iaşi şi Cluj din anii 1992 -1996. Aceste solfegii nu sunt simple exerciţii de intonaţie şi ritm. Unele au graţia şi eleganţa unor "cântece fără cuvinte", solfegiul nr. 23 în
do bemol major, pagina 116, altele pornesc de la un citat pe care- l continuă şi dezvoltă, în datele şi limitele sistemului tonal-funcţional, solfegiile nr. 6 şi nr. 14, paginile 72 şi 80, altele reprezintă fragmente extrase din creaţia muzicală, de exemplu solfegiile Academiei de Muzică din Cluj şi, în fine, altele sunt miniaturi vocale, compuse cu rafinament, cum sunt cele cuprinse în Anexă.
Solfegiile sunt axate pe sistemul tonal- funcţional si pe metro-ritmica divizionară. Ele închid un ciclu, care se bazează pe deprinderile formate în gimnaziu şi liceele de muzică,
ciclu care se va redeschide, pe un palier superior, în academiile de muzică. Din colecţia de faţă solfegiile cele mai dificile sunt cele date la secţia Compoziţie Muzicologie din Academia de Muzică Bucureşti. Până in anul 1992, la această secţie,
solfegiile erau notate, pe lângă cheile de sol şi fa, în toate cheile de do. După anul 1992 s -a renunţat la această manieră de notaţie, urmând ca studiul cheilor de do să se efectueze in învăţământul superior muzical.
Însemnătatea solfegiului într-un program de instruire muzicală nu mai trebuie demonstrată. Solfegiul este un ajutor preţios şi informarea auzului muzical care în genere se educă prin dicteu muzical. Reţinerea precisă în memorie a înălţimii absolute a sunetelor -
sunetele izolate de context fiind exersate şi învăţate cu denumirea lor - constituie reperele în proiecţia mentală a textului, care urmează a fi cântat. Aşa cum spuneam, solfegiile sunt tonale, astfel melodia lor este legată, cu fire
invizibile, de tonica tonali tăţii. Incursiunile în alte tonalităţi, modulaţiile, trebuie atent analizate, conştientizate, noua tonalitate se afirmă prin acordul, complet sau incomplet, al dominantei şi al tonicii. Deseori o linie cromatică îşi întrerupe cursul firesc printr -un salt la octava superioară sau inferioară. într -o primă fază, acest desen melodic se intonează cu
sunetele dispuse într- o singură octavă şi, abia ulterior, ele se cântă în octave diferite. Trebuie exersate intervalele, ele fiind "pietrele de construcţie" ale discursului muzical şi, desigur, acordurile fiecărei trepte în parte - inclusiv treptele alterate, cum este treapta a
doua coborâtă, de acum celebra sextă napolitană - tonalitatea neputănd f i imaginată în afara
armoniei. studi ul separat al melodiei, detaşată de ritm, rit m, studiul În pasajele dificile se recomandă studiul ritmului, singur, şi abia pe urmă executarea lor împreună. Un interval dificil nu se gândeşte şi intonează numai în funcţie de sunetul proxim, ci în funcţie de - ca să mă exprim ca Jacques
Chailley - "le son fort" care extrage "les sons faibles" spre exemplu în fa minor, în pasajul do#2, re#1, mi#1 fa#1 unde septima mică descendentă do diez - re diez se intonează mai simplu şi mai sigur, dacă avem în minte pe fa diez, deci pe re diez şi apoi pe mi diez cânt ate în funcţie şi legate de fa diez.
In fine, exerciţiile de solfegiere se fac zilnic, aşa cum zilnic se studiază la instrument. Solfegiile de faţă oferă posibilitatea elevilor şi absolvenţilor de licee muzicale să aprecieze singuri nivelul exigenţelor cursului de admitere în învăţământul muzical superior. Cartea de faţă se prezintă într -o excelentă formă editorială de natură să atragă un număr cât
mai mare de "cititori" de texte muzicale. Veturia Dimoftache
CUPRINS
Bucureşti 1995 CANTO ................................................................................ 13
Bucureşti 1992
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ .......................................
21
Bucureşti 1995
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ ....................................... 49 Bucureşti 1992
PEDAGOGIE MUZICALĂ
....................................................... 67
Bucureşti 1995
PEDAGOGIE MUZICALĂ
...................................................... 95
Bucureşti 1992
COMPOZIŢIE
- MUZICOLOGIE ........................................... 123
Bucureşti 1995
COMPOZIŢIE - MUZICOLOGIE DIRIJAT ORCHESTRĂ ........................................................
137
Iaşi 1992
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ .....................................
151
Iaşi 1996
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ .....................................
161
Iaşi 1992
PEDAGOGIE MUZICALĂ
.................................................... 177
Iaşi 1994
PEDAGOGIE MUZICALĂ
..................................................... 193
Cluj 1995
FACULTATEA TEORETICĂ ................................................. 209 Cluj 1996
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ ..................................... 235 ANEXA
249
Nr. Solf.
Clasa Sem. X
2
XII
1.2
XII
1.1
XII
2.2
XII
2.1
X
1+2
X
1
XI
1
XI
2
IX
2
IX
1
Bucureşti 1995 CANTO Bucureşti 1992 INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ Bucureşti 1995 INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ Bucureşti 1992 PEDAGOGIE MUZICALĂ Bucureşti 1995 PEDAGOGIE MUZICALĂ Bucureşti 1992 COMPOZIŢIE - MUZICOLOGIE Bucureşti 1995 COMPOZIŢIE - MUZICOLOGIE DIRIJAT ORCHESTRĂ Iaşi 1992 INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ Iaşi 1996 INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ Iaşi 1992 PEDAGOGIE MUZICALĂ Iaşi 1994 PEDAGOGIE MUZICALĂ Cluj 1995 FACULTATEA TEORETICĂ Cluj 1996 INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ ANEXA
Chei
10
13-17
Sol-fa
27
21-45
13
49-63
24
67-91
25
95-119
10
123-134
8
137-047
10
151-158
16
161-173
17
177-190
15
193-205
28
209-231
10
235-245
16
249-261 Sol, fa
