Culegere de Jocuri Didactice Romana

LIMBA ROMÂNĂ - CULEGERE DE JOCURI DIDACTICE GHICEŞTE, APOI POTRIVEŞTE!

CONSOLIDAREA CUNOŞTINŢELOR CUNOŞTINŢELOR DESPRE ANIMALELE ANIMALELE DOMESTICE

Se citesc elevilor câteva ghicitori. Descoperind răspunsul corect al ghicitorii, aceştia trebuie să aşeze pe o planşă jetonul cu animalul domestic domestic ghicit(la fel ca jetoanele prezentate mai jos), dar nu oricum, ci în dreptul puiului acestuia. 1. Stră Străin inii ii îiîi latr latră, ă, Încă de la poartă. Cin’ să fie oare, De vrea oase de mâncare? 2. Og Ogor orul ul îl ară, ară, Lemnele le cară Şi de-l pui acum, Căruţa o ia din din drum. drum. Ghici? 3. Lapt Laptel elee ce-l ce-l bei bei Este tot al ei. “Muu” e vorba ei, Ghiceşte, dacă vrei! 4. Blan Blanaa ei ei e bu bună nă De ciorapi de lână. Bunicuţa-i face, Pe când lână toarce.Ghiceşte! 5. Balt Baltaa o iub iubeş eşte te,, Apa o doreşte, Măcăie de zor, Cine-o fi? Azor? 6. E dulc dulcee dim dimin inea eaţa, ţa, De nu îl ai pe el… E ceasul pentru tata, Deşteptător fidel .Ghici! 7. Papu Papuci ciii ele ele caut cautăă Şi fac o gălăgie… Cu capul sunt sub apă, Cine să fie?Cine să fie? 8. Te zgâ zgârie rie,, te ciup ciupeş eşte, te, Mereu se linguşeşte. Pe şoareci îi pândeşte, Din casă nu lipseşte.

1

PERIOADA PREALFABETARĂ DE- A LUCRURILE ŞCOLARULUI Obiectiv: Cunoaşterea obiectelor necesare şcolarului şi a modului în care trebuie păstrate. Poveste dialog: Era odată o fetiţă care se numea Ancuţa. Avea Avea şapte ani şi trebuia să meargă, ca şi voi, la şcoală, în clasa I. Ea şi- a aşezat de cu seară toate lucrurile în ghiozdan şi apoi a pus ghiozdanul pe un scăunel, lângă pătuţul ei. De acolo se uita cu drag la ghiozdanul nou şi frumos, până ce a adormit. Şi ce credeţi că a visat? S- a făcut că ghiozdanul a crescut mare, mare, şi, tiptil- tiptil s- a apropiat de patul ei şi i- a spus: - Eu sunt un ghiozdan mare şi vreau să- ţi arăt ce am în căsuţele mele. El se deschise încet şi un obiect cu multe foi şi ilustraţii frumos colorate ieşi afară. Ce credeţi că era? Cum v- aţi dat seama că e abecedarul? Scoateţi- l uşor din ghiozdan şi ridicaţi- l în mâna dreaptă. Puneţi- l pe bancă. Ancuţa visă mai departe că din ghiozdan a mai ieşit o carte frumos colorată şi cu multe numere. Ce carte credeţi că era? Puneţi cartea de matematică pe bancă. Şi, mai departe, Ancuţa visă că din ghiozdan ghiozdan au mai ieşit două obiecte: unul cu foi liniate şi altul cu foi desenate cu pătrăţele. Ce obiecte erau acestea? Scoateţi şi voi caietele din ghiozdan, fără zgomot, şi ţineţi- le astfel: pe cel cu foi liniate în mâna stângă, iar pe cel cu pătrăţele în mâna dreaptă. Pe cel cu foi liniate, din mâna stângă, îl aşezaţi pe abecedar, iar pe cel cu pătrăţele, din mâna dreaptă, îl aşezaţi pe matematică. (Li se explică pe care caiet scriu la abecedar şi pe care caiet vor scrie la matematică.) Deodată, din ghiozdanul Ancuţei sări într- un picior un băieţel vesel. El alunecă pe hârtia albă cu vârful său ascuţit şi lăsă în urma lui dungi negre. Aveţi şi voi în ghiozdan un asemenea băieţel cu vârful bine ascuţit? Arătaţi- l! Cum se numeşte? Puneţi- l pe bancă! Îndată alergară după el alţi şase băieţei, tot într- un picior. Ei aveau hăinuţe colorateşi, când alergau pe hârtia caietului, rămâneau în urma lor dungi colorate. Cine erau acei băieţei cu hăinuţe colorate? Arătaţi- le! Puneţi- le pe bancă! Şi iată că din ghiozdan apăru o fetiţă grăsuţă şi şterse toate dungile făcute de băieţei  pe caiete. Cine era? Arătaţi- o! Puneţi- o pe bancă! Ieşi cu grijă, pe urmă, un băieţel foarte inteligent şi liniştit care, după ce şi- a dat cu atenţie şapca jos de pe cap, a început să se plimbe cu mare, mare grijă pe paginile caietului, lăsând în urmă urme subţiri şi albastre de cerneală. Aveţi şi voi în ghiozdan un asemenea băieţel? Arătaţi- l! Cum se numeşte? Puneţi- l pe bancă! 2

Apoi, din ghiozdan se ivi o cutiuţă foarte frumos colorată care- i invită pe toţi  băieţii să se adăpostească în cămăruţele ei, pentru a nu se rătăci şi a nu cădea pe jos. Aveţi şi voi în ghiozdan o asemenea cutiuţă? Arătaţi- o! Cum se numeşte? Puneţi- o pe bancă! Apoi, obiectele care au ieşit din ghiozdan au început să se prezinte în faţa Ancuţei.( Învăţătorul le arată elevilor pe rând obiectele ).  ─ Eu sunt ABECEDARUL şi vreau să te- nvăţ să scrii şi să citeşti, dar tu trebuie să mă înveleşti frumos şi să mă ţii curat !  ─ Şi pe mine trebuie să mă- nveleşti, că te- nvăţ să socoteşti! Zise matematica.  ─ Şi pe noi trebuie să ne- nveleşti! Strigară caietele. Tu n- ai voie să ne- ndoi foile la colţuri şi nici petele de cerneală nu ne plac deloc! Creionul, băieţelul vesel, spuse sărind într- un picior:  ─ Dacă vrei să scrii frumos, trebuie să ai grijă să fiu totdeauna bine ascuţit! Mica şi grăsuţa radieră spuse:  ─ Pe mine nu trebuie să mă foloseşti prea mult, căci mă voi face tot mai mică şi vei rămâne fără mine! Se prezentară apoi şi cele şase creioane colorate ( Elevii arată, pe rând, creioanele care se prezintă ) .  ─ Eu sunt creionul roşu şi colorez macul!  ─ Eu sunt creionul albastru şi colorez cerul şi apa.  ─ Eu sunt creionul galben şi colorez soarele!  ─ Eu sunt creionul verde şi colorez frunzele!  ─ Eu sunt creionul negru şi colorez un căţeluş!  ─ Eu sunt creionul alb şi colorez ghiocelul! Se prezentă la urmă şi băieţelul cel inteligent şi liniştit:  ─  Eu sunt stiloul! Cu ajutorul meu vei învăţa să scrii! Dar, ţine minte! Dacă nu mă vei folosi cu grijă îţi voi păta foile caietelor cu cerneală! Să fii atent!!! Apoi, băieţeii şi grăsuţa radieră îşi ocupară locurile , în linişte, în cutiuţa frumos colorată ( Elevii pun creioanele în penar în linişte ). Apoi, toate obiectele o zbughiră fără zgomot în ghiozdan ( Învăţătorul îi învaţă să- şi aranjeze lucrurile în ghiozdan). Fermoarul se închise şi fugi pe uşă afară. Ancuţa s- a speriat aşa de tare, încât s- a trezit. Ce mult s- a speriat când a văzut ghiozdanul aşezat cuminte pe scăunel, lângă pătuţ, unde- l pusese înainte de culcare! ( Elevii aşază ghiozdanul în bancă )

3

DE- A OBIECTELE Varianta I : Li se cere elevilor să aşeze frumos pe bancă toate obiectele din ghiozdan. Învăţătorul spune: a) Eu îl văd, îl văd! b) Eu îl văd, îl văd! Stă pe bancă frumos pus, Stă pe bancă frumos pus, Ridicaţi creionul sus! Ridicaţi abecedarul sus! c)

Eu o văd, o văd! Stă pe bancă frumos pusă, Ridicaţi matematica sus!

d)

Eu le văd, le văd! Tot în ghiozdan sunt aduse, Stau pe bancă frumos puse Şi după cum v- am mai spus, Ridicaţi caietele- n sus!

e)

Eu le văd, le văd! Stau pe bancă frumos puse, Tot în ghiozdan sunt aduse, Şi după cum v- am spus, Ridicaţi creioanele colorate în sus! Varianta a II – a : Obiectele sunt orânduite pe catedră. Un elev se duce, ridică un obiect şi spune:  ─ Hai cu toţi, mari şi mici, Ia ghiciţi, ce am aici? Copiii ghicesc pe rând obiectele. Varianta a III – a : Se pun creioane colorate pe catedră. Vine un elev, ia un creion, îl arată colegilor şi spune:  ─ Eu cunosc un băieţel care colorează cerul şi se mişcă vesel într- un picior. Cine- i? Varianta a IV- a : Un elev este aşezat într- un colţ al clasei, cu spatele la colegi. Se pun obiectele şcolare în locuri nepotrivite. Este chemat elevul care a stat cu spatele să găsească ce nu e în ordine şi să le pună la locul lor. Varianta a V – a : GHICITORI Are multe ilustrate Şi poveşti prea minunate,  Ne învaţă să scriem şi să citim Şi frumos să povestim.

Are multe ilustrate Foarte frumos colorate, Ne învaţă să gândim Şi bine să socotim.

Din fâş sau din piele, Mă purtaţi în spate. Uşurel şi totuşi plin de greutate. Iarna, pe ger aspru, Vara, pe căldură, Merg cu voi alături La învăţătură. 4

PITICUL ÎN CLASĂ Învăţătorul va avea un pitic în mână, îl va ridica în sus, îl va înclina în faţa clasei şi, schimbându- şi vocea, va zice:  ─ Bună ziua, copii!  ─ Bună ziua! răspund copiii.  ─ Vreţi să ne jucăm împreună?  ─ Da! Piticul le poate propune elevilor diferite jocuri: „Eu spun una , tu spui multe”, „ Eu spun multe tu spui una”, „ Să alintăm cuvintele”, „ Cuvinte prietene”, „ Cuvinte certate”, etc.

EU NU ŞTIU MAI DEPARTE. VOI ŞTIŢI? Învăţătorul spune propoziţii lacunare, iar elevii trebuie să spună propoziţia completă. Exemple: Zăpada este _____________. Ursul mănâncă ___________ . Mărul este ______________. Muşuroiul este căsuţa ______________ . Balerina este ____________: Lângă sobă toarce _____________ . CINE FACE? Cine conduce maşina? Cine face pâine? Cine consultă bolnavii?

Cine coase hainele? Cine conduce avionul? Cine vinde cărţi?

UNDE LUCREAZĂ ? Unde lucrează croitorul? Unde lucrează tipograful? Unde lucrează librarul? Unde lucrează bibliotecarul?

DE- A TELEFONUL În cadrul lecţiilor în care se discută despre anotimpuri sau despre un anumit anotimp, învăţătorul pregăteşte cîteva ilustraţii, pe care poştaşul le distribuie elevilor. Elevii desfac  plicurile, scot ilustraţiile, le observă cu atenţie ţi aţteaptă întrebările. Învăţătorul spune:  ─ Alo, Ileana, ce anotimp este la tine?  ─ Este toamnă.  ─ După ce ai recunoscut? În funcţie de răspunsurile date, se formulează celelalte întrebări.

5

A)

Cine face aşa? Ham! Ham! Groh! Groh!

EXERCIŢII ONOMATOPEICE Bee! Bee! Piu! Piu!

Muu! Muu! Miau! Miau! Cotcodac! Cotcodac! Etc.

B)

Cum face? Pasărea, cocoşul, gâsca, raţa, pupăza, cucul, calul, vaca, oaia, porcul, maimuţa, ploaia, vântul,toba, clopoţelul, etc. C) Cine este? Oac! Oac! Chiţ! Chiţ! Mor! Mor! Guiţ! Guiţ! Etc. FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ „ Scara are trei trepte rupte.” „ În tâmplăria unui tâmplar s- a întâmplat o întâmplare.” „ Şase sape late Şi- ncă şapte sape late.” „ Un vultur stă pe pisc Cu un pix în plisc.” GHICEŞTE OBIECTUL ! Jucătorii trebuie să ghicească numele unui obiect ales de conducătorul jocului, fără a- l  putea vedea, având voie să pună 3 întrebări despre obiectul ce trebuie identificat. Jucătorul care ghiceşte obiectul, conduce jocul în continuare. CE S-A SCHIMBAT ? Acest joc permite trecerea de la o atenţie instabilă, atrasă de culori, formă şi mişcare, la o atenţie voluntară. Pe o masă sau pe catedră sunt aşezate câteva obiecte cunoscute de copii ( un ceas, o radieră, o piesă de şah, o monedă, un pahar, o frunză, etc. ) . Obiectele vor fi acoperite. La comandă, obiectele vor fi descoperite, copiii fiind lăsaţi să le privească cu atenţie timp de 1 minut, după care vor fi din nou acoperite. Li se cere să- şi amintească şi să denumească obiectele văzute. Pentru fiecare obiect denumit corect, se acordă 1 punct. Jocul poate fi continuat. Varianta I : În timp ce copiii se întorc cu spatele, se ascund 2- 3 obiecte. Cele rămase li se arată din nou, tot timp de 1 minut, după care li se cere să indice denumirea obiectelor care lipsesc. Pentru fiecare răspuns bun primesc 1 punct; pentru fiecare greşeală pierd 1 punct. Varianta a II – a : La numărul obiectelor existente se adaugă 3- 4 obiecte, copiii fiind puşi să le recunoască.

6

PĂSĂRI CĂLĂTOARE Este un joc de atenţie. Li se citeşte copiilor o scurtă istorioară. PĂSĂRI CĂLĂTOARE de Lucia Mantu În ţara noastră, iarna e aspră. Spre sfârşitul verii, păsările se pregătesc de plecare. Gâzele mor sau se ascund. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Trebuie să plece. Dar: Vrăbii, sticleţi, pitulici Zic: „ Noi rămânem aici !” Şi rămân, căci se mulţumesc şi cu seminţe şi firimituri. Iar cu frigul s- au deprins de  bine, de rău. Într- o bună dimineaţă, vezi pe cer nişte puncte negre. Pleacă în stoluri cocorii. În frunte zboară cel mai voinic cocor. Când osteneşte, altul îi ia locul. Rândunelele se adună de asemenea în stoluri. Stau la sfat pe sârmele de telegraf. Rândunelele bătrâne le spun celor tinere:  ─ Vine frigul şi trebuie să ne pregătim de plecare, să nu ne apuce vremea rea.  Nici gâştele, nici răţuştele sălbatice nu mai au de ce sta lângă lacurile îngheţate. Nu vor mai găsi peştişori. Păsările călătoare pleacă în stoluri. Cu cât se unesc mai multe păsări tinere şi bătrâne, cu atât e mai bine, căci drumul lor lung e plin de primejdii. Nu se ştie niciodată de unde apare duşmanul. Dacă sunt multe, înseamnă că sute de ochi pândesc duşmanul şi sute de ciocuri sunt gata să înfrunte atacul. Care dintre păsări îl vede cea dintâi pe duşman, scoate îndată un piuit, un ţipăt. La semnalul acesta, întregul stol se împrăştie, ca astfel să atace din mai multe părţi duşmanul. În stol este o lege: „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul” . După audierea povestioarei, învăţătorul spune:  ─ Pleacă, pleacă, pleacă, cine pleacă?  ─ Care păsări zic: „ Noi rămânem aici!” ?  ─ Zboară, zboară! Cine zboară?

7

Cine ştie cuvinte noi ? Scop : - activizarea vocabularului şi a cunoştinţelor elevilor , dezvoltarea memoriei şi capacităţii de selectare ; Se împart elevii în grupe , după bănci . Se împarte şi tabla cu cretă colorată . Învăţătorul pronunţă un sunet corespunzător unei litere , cerând elevilor să se gândească şi să spună cuvinte care încep cu sunetul dat . Se cer mereu cuvinte noi , frumoase , alese . Elevul care-l spune trebuie să şi îl explice – cu ajutorul învăţătorului – şi primeşte câte un punct pe tablă . Câştigă rândul de bănci cu mai multe puncte . Să compunem cuvinte ! Scop : - recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate , deprinderea de a forma cuvinte noi ; Material didactic : - jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi albastru ; Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise cu roşu , alta cele scrise cu albastru . Învăţătorul va spune un cuvânt . Elevii care au literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul , vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe , astfel încât să formeze cu literele de pe jetoanele de aceeaşi culoare cuvântul auzit . Exemplu : - învăţătorul spune cuvântul “ sat ” Vor ieşi copiii cu jetoanele : S A T Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct . Jocul se reia cu formarea altor  cuvinte . Căştigă echipa cu cele mai multe puncte . Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai multe ori . Scrie cuvântul cu litera indicată ! Scop : - dezvoltarea gândirii şi formarea deprinderii de a scrie corect ; Învăţătorul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată . Copiii vor scrie în caietele lor  cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe tablă . Se vor scrie litere mici şi mari , indicându – se copiilor să le folosească corect . Jocul se poate desfăşura şi sub formă de concurs pe rânduri de bănci .Exemplu: a –arc r – rac r – rama c – casă c – cana u – urs t – tata N – Nina s – sanie V – Viorel e – elev d – dulap m – măr F – Florin b – balon p – penar  L – Laura o – om Variantă : - se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va scrie corect cele mai multe cuvinte începând cu litera respectivă va fi câştigător . 8

Jocul cuvintelor Scop: - activizarea vocabularului , dezvoltarea rapidităţii în deprinderea de a scrie corect Învăţătorul certe elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl va da , să scrie în caiete cuvinte cu sens opus . Exemplu : mare - mic frumos - urât vesel - trist tânăr - bătrân După cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mai multe asemenea  perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le citeşte , fiind declarat căştigător .

Schimbaţi litera (sau silaba ) ! Scop : - activizarea şi îmbogăţirea vocabularului , dezvoltarea capacităţii de selectare , a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului ; Sarcina didactică : - formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe ; Material didactic : - ilustraţii reprezentând diferite obiecte , animale etc . ( casă , ramă , pană , toc ) ; Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv .În cazul în care se desfăşoară individual , învăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute , după care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie . Elevul o priveşte , o denumeşte , scrie cuvântul pe tablă şi după aceea , prin schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere , pe care le va scrie unele sub altele .La semnalul conducătorului de joc , elevul se opreşte şi face aprecierea . Pentru activizarea tuturor  elevilor , pentru fiecare grup de 3 – 4 elevi care vor lucra la tablă , învăţătorul va alege o comisie formată din doi membri care va face aprecierea . Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct . Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte . Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe , apoi a ultimei . Când jocul se desfăşoară în colectiv , se dau copiilor foi de hârtie . Toţi vor scrie cuvântul de pe tablă , apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate conform regulei . La semnalul dat de învăţător , cpopiii vor înceta scrierea cuvintelor . Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite . Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei . Învăţătorul va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie . Când primul copil va termina de citit cuvintele scrise , alt copil le va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi cuvintele scrise . Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate . Exemple: a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe : toc lan pană ramă cană loc lac rană mamă casă joc laţ cană lamă cară 9

foc

leu

şină

temă

cade

 b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe : coleg copac vioară secerătoare cocoş colac viteză semănătoare covor codaş violet seninătate c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe: mare doreşte pălărie zare zâmbeşte frizerie

Cuvântul interzis Scop : - activizarea vocabularului , dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei ; Sarcina didactică : - formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis ; Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit , ci să se găsească alte formulări , care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă . Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis . După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că  pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire . Dacă se consideră necesar  înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându – se 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis . Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt . a) Cuvântul interzis “ a doua ” Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ? Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I . Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ? Răspuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X . Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ? Răspuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care suntem noi acum .  b) Cuvântul interzis “ primăvara” Întrebare : - Când se topeşte zăpada ? Răspuns : - Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii . Întrebare : - Când înfloresc ghioceii ? Răspuns : - Când se topeşte zăpada . Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ? “ Primăvară , primăvară, Vino iar la noi în ţară ! ” Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă . Întrebare : - Când vin păsările călătoare ? Răspuns : - Când încep să înflorească pomii . Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie . 10

Cei mai isteţi ! Scop: - verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre genul ( numărul ) substantivelor , activizarea vocabularului , consolidarea deprinderilor de coordonare a mişcărilor . Sarcina didactică : - găsire unor substantive de un anumit gen ( număr ) indicat de conducătorul jocului . Material didactic : - o minge mică sau un obiect ce poate fi prins uşor de copii . Jocul se desfăşoară pe grupe de câte 8 – 10 elevi care vor fi chemate pe rând în spaţiul din faţa clasei . Grupa va forma un cerc în jurul învăţătorului. Acesta va explica elevilor că va arunca mingea către un anumit elev care după ce a prins-o , are la dispoziţie 4 secunde  pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen îl va anunţa învăţătorul . Jocul începe . Învăţătorul spune : “ Pentru ca răspunsurile voastre să fie bune , trebuie să prindeţi mingea , să daţi un exemplu corect , să vă încadraţi în timp şi să-mi aruncaţi mingea înapoi . Orice neatenţie atrage după sine eliminarea din joc . Începem cu substantive de genul feminin ” , după care aruncă imediat mingea către un elev . Dacă răspunsurile acestuia respectă regulile stabilite , rămâne în joc , iar în caz contrar trece în bancă şi jocul continuă tot aşa până rămân 2-3 elevi . Se anunţă încetarea , iar elevii rămaşi în joc trec într-o parte . Se procedează identic şi cu celelalte grupe , iar în final se va forma o grupă din toţi aceia care au fost selecţionaţi . Se  procedează şi cu ei la fel până rămân 2-3 din ei . Pe aceştia învăţătorul îi va felicita . Se recomandă ca după primul joc învăţătorul să încredinţeze sarcina de conducător pe rând câte unuia din elevii selecţionaţi şi să schimbe genul substantivelor spuse de către elevi . Tot în acest mod se poate proceda în alte zile , pentru a cee copiilor să răspundă cu singularul ( sau pluralul ) substantivelor ori cu substantive articulate ( sau nearticulate ) . Cum se spune ? Scop: - îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau scrisă a unor expresii . Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens figurativ . Pentru buna desfăşurare a jocului , conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ . Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu ) Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb ) Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben ) . . . . . . ca plumbul . ( greu ) Se dau copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din  paranteuă şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din  propoziţii pentru exemplificare . ( A văzut negru în faţa ochilor . ) Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor ( timpul va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă , cca 3 minute pentru fiecare exemplu ). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie , se descoperă exemplele şi jocul începe . Elevii vor  11

copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite . După expirarea timpului dat , se adună foile , se citesc de către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv . Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct , iar cele greşite sau necompletate nu se punctează . Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum de puncte .

Să completăm propoziţia ! Scop: - formarea deprinderii de a completa propoziţii când le lipseşte subiectul sau  predicatul , realizarea acordului între subiect şi predicat . Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau predicatele . Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau predicatul potrivit . Cine va completa spaţiile corect şi va realiza şi acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi  punctat . Exemplu : ( Cine ? ) . . . . . . merge la şcoală . ( elevul ) . . . . . . coase haina . ( croitorul ) . . . . . . stopeşte floarea . ( grădinarul ) . . . . . . face mâncare . ( bucătarul ) ( Ce face ? ) Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpuşa . ( merge ) Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie ) Albina . . . . . . . . . . din floare în floare . ( zboară ) Pisica . . . . . . . . . . .şoareci . ( prinde ) Unde ? Scop : - verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă , dezvoltarea atenţiei , a gândirii , a imaginaţiei . Sarcina didactică: - formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepoziţiilor: pe , în , la , sub , după , lângă , cu , între , peste , până , spre . Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12 elevi ( A şi B ).Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . În exemplele date elevii nu au voie să repete prepoziţia . Se scriu 6 prepoziţii pe tablă , după care învăţătorul cere unui elev din grupa B să spună un cuvânt care să denumească un obiect , aparat , animal etc. Cuvântul este preluat de membrii grupei A . Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă . Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1  punct , se scade unul dacă este greşit . Se continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A , după care se totalizează punctele urmând la joc grupa B ( după ce s-au inversat sau imtrodus prepoziţii noi ) . O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta . Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim . Exemplu : -grupa B a spus cuvântul “ maşină ”. Membrii grupei A vor putea formula  propoziţii de tipul următor : Maşina este în garaj . O maşină se află pe stradă . 12

Merg cu maşina spre Cluj . Patru maşini sunt trase lângă garaj . A trecut cu maşina peste trambulină . Stau în maşină până vii tu . Cuvinte perechi

Scop : - activizarea vocabularului , consolidarea cunoştinţelor despre sinonime , antonime . Sarcina didactică : - formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător , formarea  perechilor de cuvinte cu sens opus . Material didactic : - jetoane cu cuvinte scrise . Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi de cuvinte cu sens asemănător ( opus ) . Vor câştiga elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte şi aşezate corect . a) arbore - copac gri - cenuşiu ţară - patrie prieten - amic steag – drapel orb - nevăzător  spune - zice filă - foaie avere - bogăţie b) noapte - zi alb - negru trist - vesel lumină – întuneric

coboară – urcă prieten - duşman râde - plânge flămând – sătul

mic - mare pace – război harnic – leneş rece - cald

„Chipurile diferite ale culorii”(clasa I, Educatie plastica) Sarcina didactică : descoperirea mai multor obiecte in functie de culoare. Reguli de joc : elevii sa reprezinte si sa deseneze obiectele. Elemente de joc : mişcarea, surpriza, asteptarea, cuvantul, intrecerea. Desfăşurarea jocului : Pe o plansa mare li se prezinta elevilor mai multe pete de culoare asezate pe verticala, adaugand si nonculorile. Li se cere elevilor sa-si reprezinte si sa deseneze obiecte ce se pot colora cu aceste culori (cu fiecare in parte); cine gaseste cat mai multe obiecte este declarat castigator. „Cine stie castiga”(clasa a II-a,Limba si Literatura romana) Sarcina didactică : verificarea cunostintelor  Reguli de joc : elevii sa raspunda corect la intrebari. Elemente de joc : mişcarea, surpriza, asteptarea, cuvantul, intrecerea. Desfăşurarea jocului : Învăţătorul împarte tabla în trei coloane, în funcţie de cele trei rânduri de elevi. Se numerotează cu 1,2,3 şi se stabilesc rândurile corespunzătoare. Se adresează întrebări, pe rând, fiecărui elev din fiecare rând. Se notează răspunsurile corecte cu 5 puncte. La sfârşit se face totalul pentru fiecare rând, stabilindu-se câştigătorii . „Ţomanpant”(clasa a IV-a,Geografie) 13

Sarcina didactică : verificarea cunostintelor geografice Reguli de joc : la stabilirea unui interval de timp se opreste jocul si se verifica  punctajul. Elemente de joc : mişcarea, surpriza, asteptarea, cuvantul, intrecerea. Desfăşurarea jocului : Se pot juca doi sau mai multi elevi. Fiecare dintre ei are o foaie pe care scrie mare ţomapant si intre litere trage cate o linie pana in josul paginii. Elevii isi aleg o litera cu care sa scrie, apoi incep jocul. La litera „ţ”din cuvantul ţomapant scriu ţări cu litera pe care au ales-o. La litera „o” scriu orase, la „m” munti, la „a” ape, la „p” plante, la al doilea „a” animale, la „n” nume, iar la „t” totalul de puncte care se calculeaza astfel: - pentru un cuvant identic cu cel al colegului se pun 5 puncte, - pentru cuvinte diferite cu cele ale colegului se pun 10 puncte. Castiga cel care la sfarsit are mai multe puncte. Scrie repede şi bine! Scopul acestui joc este de a determina activizarea vocabularului, sesizarea componenței fonetice a cuvântului. Învățătorul prezintă imaginea unui obiect, iar elevii trebuie să-l recunoască ș i să-i scrie denumirea cu ajutorul alfabetarului. Câș tigă elevii care au scris corect. Găsește silaba care lipseș te! Scopul jocului este familiarizarea elevilor cu despărț irea cuvintelor în silabe,  precizarea vocabularului. Un copil spune o silabă, alt copil completează cu o silabă care  poate forma un cuvânt cu prima silabă. Se alcătuiesc propoziții cu noile cuvinte obț inute. Scara cuvintelor Scopul jocului este consolidarea despărț irii cuvintelor în silabe, precizarea vocabularului. Conducătorul jocului scrie o silabă de început. Ea trebuie să fie completată cu alte silabe, astfel încât să se obțină cuvinte care conț in 3-4 silabe. Ma-ca-ra-ua - ma-ca-ra/ ma: ma-ma / Eu spun sunetul, tu recunoș ti litera! Scopul urmărit este corelarea sunetului cu litera corespunzătoare. Învăț ătorul numeș te un sunet iar elevii găsesc în alfabetar litera corespunzătoare ș i apoi alcătuiesc cuvinte care încep cu această literă. Acum îl vezi, acum nu-l vezi Sarcina didactică: Elevii vor observa 20 de obiecte micuţe pe o tavă ( radiera, creionul, bile, etc.) timp de 1 minut. După 1 minut, elevii vor scrie pe hârtie toate obiectele pe care şi le amintesc (obiectele sunt acoperite cu o bucată de pânză). Timp de lucru - 5 minute. 14

Regulile jocului: Elevii sunt împărţiţi pe grupe. Câştigă grupa care îşi aminteşte cele mai multe obiecte. Elemente de joc : surpriza, aplauze şi recompensa. Material didactic: tavă, 20 de obiecte, o bucată de pânză, hârtie şi creioane pentru a scrie ce-şi amintesc. Capodopere Sarcina didactică: Priveşte atent fiecare desen în parte şi în funcţie de informaţiile culese, încearcă să descoperi titlurile poeziilor lui Mihai Eminescu care l-au inspirat  pe pictor să creeze aceste desene. Regulile jocului: Elevii vor lucra individual. Vor scrie pe hârtie răspunsurile. Timp de lucru – 5 minute. Elemente de joc: surpriza, aplauze , recompensa Material didactic : planşa, hârtie şi pixuri. “Cine spune mai repede?” Scop: să alcătuiască propoziţii pe baza ilustraţiilor, să stabilească numărul de cuvinte din propoziţii. Sarcina didactică: alcătuirea de propoziţii pe baza ilustraţiilor: stabilirea numărului de cuvinte din propoziţiile alcătuite. Regulile jocului:împărţiţi în două grupe, copiii din prima grupă alcătuiesc propoziţii , iar corespondentul lui din grupa a II-a va lua di coşuleţ atâtea buline câte cuvinte are  propoziţia Elemente de joc:aşteptarea, aplauze, recompense. Mijloace de învăţământ:imagini care să sugereze anumite propoziţii (buline albe) Desfăşurarea jocului–  Copiilor din prima grupă le-am împărţit jetoane cu imagini care să sugereze anumite propoziţii alcătuite din două sau trei cuvinte, iar corespondentul său din grupa a doua va lua din coşuleţ pentru fiecare cuvânt câte o bulină albă. Fiecare răspuns corect va fi răsplătit cu o bulină roşie. Grupa câştigătoare este aceea care adună cele mai multe buline roşii. “Găseşte propoziţia” Scop: consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii, respectând o temă dată Sarcina didactică: să alcătuiască propoziţii urmărind schema didactică(notată pe  jetonul dat) Regulile jocului:Elevii spun pe rând propoziţia Elemente de joc: buline, aplauze Mijloace de învăţământ: jetoanele cu scheme, buline Desfăşurarea jocului –  Elevii au primit un jeton pe care era desenată schema  propoziţiei, au timp să analizeze, să stabilească exact numărul de cuvinte.Spun pe rând  propoziţia alcătuită.Cei care au rezolvat corect sarcina sunt răsplătiţi cu buline şi cu aplauze. 15

“Scara cuvintelor” Scop: să alcătuiască cuvinte noi prin alăturarea succesivă a unor silabe Sarcina didactică: obţinerea de cuvinte noi, al căror număr de silabe creşte în mod  progresiv Regulile jocului: se ridică pe rând în picioare şi completează cuvântul format anterior  cu încă o silabă Elemente de joc: aşteptarea, surpriza, aplauze Mijloace de învăţământ: jetoane cu silabe, desenul grafic de pe tablă pentru a marca completarea cuvintelor cu silabele spuse, buline Desfăşurarea jocului: Copiii, grupaţi câte patru, primesc câte un jeton pe care este o imagine a cărui denumire este din două silabe, iar copiii trebuie să recunoască imaginea, să reproducă cuvântul, să-l despartă în silabe, iar apoi, la prima silabă a cuvântului respectiv să adauge alte silabe,înainte sau după silaba respectivă, formând cuvinte care au înţeles. Exemplu: IE VO - IE NE – VO - IE A – NE – VO – IE sau MA MA – RA MA – RA – ME MA – RA – ME – LE “Unde se găseşte sunetul?”

Scop: reprezentarea sunetului “r” în cuvintele propoziţiei Sarcina didactică: să repete în gând propoziţia şi să o reprezinte printr-o linie roşie;  pentru fiecare cuvânt să deseneze câte o linie albastră;  pentru fiecare silabă să deseneze câte o linie neagră situată exact în locul pe care-l ocupă aceasta în cuvânt; să localizeze sunetul “r” în silabele deja marcate pe desen şi să reprezinte locul pe care acesta îl ocupă,  printr-o bulină. Elemente de joc: surpriza, aplauze Regulile jocului: pe fişa primită să reprezinte prin desen schema grafică a propoziţiei date şi să localizeze corect sunetul “r” Mijloace de învăţământ:  buline mari acordate pentru fiecare bulină mică localizată corect. Exemplu:  Radu are un canar.

“Când se întâmplă şi de ce?” 

Scop: sistematizarea cunoştinţelor despre aspectele specifice celor patru anotimpuri; 16

înţelegerea legăturilor diferitelor fenomene ale naturii şi viaşa animalelor, a plantelor şi munca oamenilor; precizarea succesiunii diferitelor transformări petrecute în natură în cele  patru anotimpuri. Sarcina didactică: descrierea ilustraţiilor care reprezintă aspecte semnificative ale celor patru anotimpuri, stabilirea legăturilor dintre conţinutul ilustraţiilor şi anotimp, motivarea acesteia. Elemente de joc:surpriza, aplauze, concurs. Regulile jocului:ilustraţia se obţine de fiecare echipă numai dacă reprezentantul ei răspunde corect şi complet la întrebarea: “Când se întâmplă şi de ce?”Echipa care primeşte ilustraţia trebuie să ofere şi ea în shimb o imagine în aceleaşi condiţii. Mijloace de învăţământ: pentru fiecare echipă câte 5-8 jetoane reprezentând fenomene specifice celor patru anotimpuri. Desfăşurarea jocului: Fiecare echipă va reprezenta unul din cele patru anotimpuri, dar nu va avea nici o imagine din anotimpul pe care-l reprezintă. Va trebui să-l obţină prin schimb cu celelalte echipe.Pe rând se ridică un reprezentant al unei echipe ridicând un jeton şi punând întrebarea “Când se întâmplă şi de ce?”.Echipa care reprezintă anotimpul respectiv trebuie să se anunţe şi să dea răspunsul cerut.Dacă răspunsul este corect primeşte jetonul fiind obligată să ofere în aceleaşi condiţii o imagine unei alte echipe. Se va stabili cerinţa ca fiecare din membrii echipei să ofere un jeton şi fiecare să răspundă pentru obţinerea unui  jeton. Câştigă echipa care obţine mai repede jetoanele corespunzătoare anotimpului pe care-l reprezintă. Jocul poate avea şi variante. Acestea vor fi adaptate în fucţie de nivelul clasei şi a timpului destinat acestei activităţi.Exemplu: Varianta I Pe tablă sunt aşezate tablouri, cu copacul în cele patru anotimpuri.Pe măsuţa învăţătoarei sunt imagini aşezate cu faţa în jos. Un copil vine şi ia o imagine, o arată copiilor  şi le adresează întrebarea “Când se întâmplă şi de ce?”. Copilul care răspunde corect, aşează imaginea pe tabloul corespunzător. Varianta II Se împart la toţi copiii ilustraţii cu aspecte specifice anotimpurilor. Învăţătoarea indică un anotimp prin ghicitoare( cântec sau poezie), iar copiii cu ilustraţia corespunzătoare acestuia se ridică în picioare şi răspund valorificând elementele din ilustraţia primită. Varianta III În faţa copiilor vor sta patru copiii care vor reprezenta câte un anotimp. Ei vor avea în mână câte un coşuleţ gol. Pe flanelograf vor fi aşezate imagini cu acţiuni specifice celor   patru anotimpuri. Învăţătoarea va spune o ghicitoare, pe rând, pentru fiecare anotimp. Grupa trebuie să răspundă în cor despre ce anotimp e vorba şi apoi vor alege de pe flanelograf toate imaginile specifice anotimpului respectiv şi le vor pune în coşuleţul corespunzător. Copilul –  anotimp îi va răsplăti cu steluţe ( iarna ), cu ghiocei ( primăvara ), cu flori ( vara ), cu fructe ( toamna ). Se pot folosi următoarele versuri şi ghicitori: “ Cine-i anotimpul oare Care vine pe cărare Cu fructele aurii Şi rugineşte frunza din vii?( Toamna ) “ O crăiasă din poveşti 17

Ne aduce nouă zăpezi Şi gheţuş, şi derdeluş, Hai, copii, afară- acuş.”( Iarna ) “ Cine aduce ghiocei, Şi pe câmp mulţi mieluşei Şi-o topeşte pe zăpadă Când vine ea în ogradă?” ( Primăvara ) “ Hai, copii, să-mi spune-ţi iute Când vă duceţi voi la munte? Dar la mare când a-ţi fost? Când afară-i timp frumos?”( Vara )

„ŞOSETA” Fără ca elevii să vadă ce faceţi , puneţi într-o şosetă , o furculiţă , o minge, un creion, o guma sau orice alt obiect mic . În timpul orei , daţi şoseta elevilor . Fiecare elev are la dispoziţie 10 secunde pentru a o pipăi . După aceea , fiecare elev notează ce crede că sunt obiectele din şosetă . Elevii spun unii altora ce cred că se află în şosetă , după care puteţi să le arătaţi conţinutul acesteia .Câştigă elevul care a scris cât mai multe obiecte din şosetă. Se  poate repeta cu alte obiecte în şosetă, puse de cel care a câştigat.

„GHICITORUL” Elevii stau în cerc . Unul dintre ei , ” Ghicitorul ” , părăseşte încăperea . Cei rămaşi în cerc aleg un conducător de joc . Ori de câte ori conducătorul de joc face o mişcare , ceilalţi trebuie să-l imite .Astfel , de exemplu , dacă acesta îşi scarpină nasul, toţi elevii trebuie să şi-l scarpine de asemenea . ” Ghicitorul ” se întoarce în încăpere . Conducătorul de joc face diferite mişcări , pe care ceilalţi le imită foarte repede . ” Ghicitorul ” trebuie să încerce să ghicească cine este cel care le comandă celorlalţi mişcările . Dacă ghiceşte corect , ” Ghicitorul ” numeşte persoana care l-a dat de gol pe liderul jocului . Acea  persoană devine următoul ” Ghicitor ” . „CREIOANELE” Trei elevi , ”Căutătorii” , părăsesc încăperea. Clasa alege un loc din încăpere unde este ascuns un creion . ” Căutătorii” se întorc în încăpere şi încearcă să localizeze creionul . Elevii din clasă bat din palme cu atât mai tare cu cât ” Căutătorii” se apropie mai mult de locul respectiv . Elevii bat din palme cu atât mai încet cu cât ”Căutătorii” se îndepărtează mai mult de ascunzătoare . Clasa continuă să bată din palme până când creionul este găsit .

„SĂ NE CUNOAŞTEM!” Scopul : cunoaşterea colegilor de clasă. Material didactic: o minge mică . Sarcina jocului: să cunoască numele colegilor şi să fixeze anumite trăsături ale acestora . Poziţia participanţilor poate fi în cerc. Se aruncă mingea de la unul la celălalt şi se rosteşte numele colegului de la care am primit , numele propriu, o trăsătură personală care să înceapă cu primul sunet al numelui şi apoi numele colegului la care urmează să o dăm. 18

Exemplu: am primit mingea de la Radu, pe mine mă cheamă Cristina , sunt cuminte şi voi arunca mingea spre Mihai, care este un elev silitor. Are rol de energizare, de ruperea ritmului  prea monoton, de cunoastere a membrilor grupului. „OCHIUL MAGIC” Unul dintre elevi este ales să fie ” Ochiul ” . Elevul se uită prin clasă , localizează un anumit obiect şi notează culoarea acestuia . Fiecare elev din clasă trebuie să fie în stare să vadă acest obiect . ” Ochiul ” spune : ” Văd culoarea ... ” şi numeşte această culoare . Restul clasei încearcă să ghicească ce obiect a localizat ” Ochiul ” ; cel care ghiceşte corect devine noul ” Ochi ” . „ ŞI MIE...!” Participanţii stau în cerc aşezaţi pe scaune (sau în băncile lor). Conducătorul jocului le spune că urmează să-şi exprime pe rând, cu glas tare, o anumită preferinţă. De exemplu: mie îmi  plac prăjiturile cu nucă. Toţi cei care împărtăşesc această preferinţă strigă ŞI MIE!! şi fug să se aşeze în poala acestuia, unul peste celălalt. Revin apoi la locurile lor, aşteptând următoarea preferinţă. Conducătorul de joc se va schimba. I se va spune la ureche să strige şi mâncăruri neplăcute(pateu de melci, cornuri cu furnici, gem de nuci etc.). Distracţia va fi garantată. Jocul se poate desfăşura şi în aer liber, stând pe iarbă.

„LINIA BUCLUCAŞĂ” Scopul: dezvoltarea imaginaţiei libere. Material didactic: hârtie albă, creioane, timp: 3 sau 4 minute; Desfăşurarea jocului: când am să bat din palme veţi începe să trasaţi pe foaie o linie curbă(cu tot felul de bucle),cu ochii închişi, iar când am să bat din nou din palme să vă opriţi. Acordă 10 secunde pentru trasarea liniei. Se cere apoi copiilor să transforme ce au pe foaie într-un desen ilustrând lecţia sau mesajul lecţiei. Au voie să adauge orice la desenul lor, dar  nu au voie să şteargă nimic din linia trasată la început. Fiecare va prezenta desenul în faţa clasei. Atinge… Litera (sau cifra)! – când treceţi la învăţarea unei litere/cifre noi, puteţi să verificaţi dacă elevii şi-au însuşit-o corect jucând acest joc. Eu lipesc pe lambriuri sau pe dulapuri multe litere, mari sau mici, de tipar sau de mână, iar copiii se distrează foarte tare căutând litera solicitată. Merge jucat şi cu silabe sau cuvinte monosilabice sau… după cum va îndeamnă imaginaţia. Jocul ,, Cum ne imbracam iarna ? Cu ce ne jucam iarna?

19

Raspunsuri asteptete :cu paltoane groase, caciulite pe cap, manusi, cu patine, saniute,  bulgari de zapada, skiuri, snwbord etc Ghicitori Are talpi,  N-are picioare. Fuge iute doar la vale, Iar la deal urca agale (Saniuta)

E un mester iscusit Ce cu iarna a venit Si-n fiecare dimineata Pe geam picteaza flori de gheata. (Gerul)

Sta in curte,langa pom, Ii zici om, dar nu e om: Si cand soarele-ncalzeste, Nu-l mai vezi-ca se topeste. Ce mai poate fi alb ca zapada? (creta, zaharul,laptele,florile de cires,ghiocelul etc)

RAZELE SOARELUI Scop: îmbogățirea vocabularului Sarcina didactică: formarea a cât mai multe cuvinte folosind silabele scrise pe razele soarelui Recompensă: ecusoane reprezentând Soarele

20

CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ! Scop: realizarea acordului între subiect ș i predicat Sarcina didactică: potrivirea cuvintelor din prima coloană cu cele din coloana alăturată Recompensă: ecusoane reprezentând simboluri hazlii Eu El Ea Noi Ei Tu Ele

cere cerem cer ceri

Săculeţul cu poveşti

Locul: sala de clasă Materiale: cartonaşe cu fragmente din poveşti,un săculeţ de pânză Desfăşurarea: Jucătorii(grupaţi pe echipe) sunt puşi să tragă din săculeţ cartonaşe şi să recunoască poveştile din care fac parte fragmentele.Fiecare răspuns corect se notează cu 10  puncte. Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte. Citeşte şi ghiceşte!

Locul:sala de clasă Desfăşurare: Conducătorul jocului scrie pe tablă o listă de autori de texte literare.(ex:Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu,Ion Creangă ,Petre Ispirescu,George Topârceanu). Alături sunt trecute titlurile a cinci opera ale autorilor respectivi sau ale altor scriitori,pentru derutare. Jucătorii trebuie să unească autorul cu opera sa ,prin săgeţi. Fiecare răspuns corect este notat cu 10 puncte,fiecare greşeală,penalizată cu 5 puncte. Câştigă cel care acumulează cel mai mare punctaj. Locul: sala de clasă

Joc de dicţie 21

Materiale: fişe cu exerciţii de dicţie. Desfăşurarea: Conducătorul jocului împarte jucătorii în echipe şi pregăteşte fişele.Se trage le sorţi echipa care începe.Un jucător citeşte.La prima greşeală este oprit,iar fişa o preia un coechipier.Câştigă echipa care are cele mai puţine greşeli şi care termină prima. Exemple de texte:  Am un pix  Pe un pisc. Capra crapă  Piatra-n patru. Stana şi Stan au Un caftan în castan.

22