Cursuri Compozitie Urbana

CURS 1

Compozitie urbana – se sprijina pe doctrina si pe structura structura - se discuta in estetica unele probleme Concluzii – abordare abordare statica statica  abordare dinamica - elevatia nu mai intra in discutie - elevatia  reala in fizicul ei;ireala in imaginea pe care o constituie Definitie – produs in spatiul fizic al coroborarii in sit… Imaginea urbana Definirea imag i maginii inii urbane Compozitie in teritoriu Ambient  demers Concordanta structurilor – arh. Gotica CURS 2

Unitate semnificativa de spatiu 1.Capacitatea de identificare – slaba;intensa Lizibilitatea 2.Perceptia 2.P erceptia in spatiu spatiu – perceptie – definitie Spatiu identificabil – textura,nod,repere textura,nod,repere Semn Se mnificatie ificatie – practica,reprezentativa,em practica,reprezentativa,emotionala otionala Simbol Constructii inalte CURS 3

Constituirea fizica a imaginii urbane Elementele componente ale imaginii urbane – obiectivele in sit,punctul sit,punctul de observatie,observatoru obs ervatie,observatorull  Term  Termeni eni in imag imagin inea ea urb urbana ana – priv privir irea ea,v ,ved eder erea ea,se ,sem miot iotica ica topol opolog ogic ica a Insusirea spatiului – lectura de spatiu,uz,consumul de spatiu - forma  formal  informal Principii referitoare la perceptie – raport observator - obiect observa ;punct de observare – obiectul o biectul observat - unghiul dfera de la individ la individ  Tipur  Tipurii de perc percep epttie – rapo raport rtul obser observ vator ator – obie obiect ctul ul obser observa vatt (perspectiva statica,dinamica,mn statica,dinamica,mnemot emotehnica) ehnica) R aportul aportul punct de observare – obiect observat (perspectiva frontala,ascendenta,descendenta) CURS 4

Structura functionala functionala – ce este es te campul campul structural functional/ functional/ configurativ SIT-evolutie istorica – antichitate,evul mediu,sec 19,actual Spatiu organizat Sit ideal – parcurile italia,francez,englez… Sitologie Camp structural in sit Ritmul CURS 5

Luarea in consideratie a situatiilor de tangenta intre doua campuri structurale  Teori  Teorie e de supr suprap apu unere nere a cam campuri purilo lorr (struct ructur ural ale) e) P rincipii – elementul elementul prestanta;unitat prestanta;unitatea ea spatiului s patiului prin contrast; contrast; renovare integrala; organizare fractala CURS 6

Valori de vizualizare a peisajului – privelistea;axa de compozitie F eluri – complexa (panoramica);limitat (panoramica);limitata a Dezvaluirea privelistii – prin surpriza,prin succesiune P erspectiva – priveliste conturata conturata limitata limitata Raportul dintre observator  punct de observatie  obiect de observatie E fectul de perspectiva – definirea cadrului+definirea obiectului Perspectiva – ascendenta;descendenta - frontala;laterala - continua;discontinua continua;discontinua - dinamica'statica dinamica'statica - directa;indirecta directa;indirecta Distanta intre observator si obiectul observat CURS 7

Organizarea Boulin Green Axa de compozitie – mijloc comp co mpozitional ozitional Axul – directioneaza,ordoneaza,unifica Sisteme de axe – ierarhizare;profil

Stare de simetrie – perspectiva frontala;caracter de monumentalitate Echilibrarea unui spatiu in functie de un ax P rincipiul invers al pirghiei - greutate greutate mica- mai aproape de ax Greutate mare- mai departe de ax -principiul pirghiei este invers Axialitatea interioara a spatiului CURS 8

Calitatile Ca litatile unui unui spatiu – calitati abstracte (-spatiu tensionat,spatiu tensionat,spatiu deconstructivist,spatiu deconstructivist,spatiu de spaima - calitati constitutive : marimea spatiului, deshiderea spatiului, Umplerea spatiului  calitati primare elementare orientarea spatiului, forma, culoarea  calitati sintet si ntetice ice stil – stilistica spatiului  ca produs superior de selectie CURS 9

Continuitate Continuitate si discontinuitate discontinuitate urbana Definirea fenomenului urban – proces evolutiv;determinarea Caracterul Caracterul fen urban – centralitate,conflic centralitate,conflictualit tualitate,simult ate,simultaneitate aneitate Situat Si tuatie ie urbana E xistenta xistenta urbana Fenomen Fe nomenul ul urban – desfasurare desfas urare continua continua Forma urbana – desfasurare discontinua Fenomenul urban ca sistem - referinta la logica formei; referinta la dialectica continutului continutului Dialectica formei urbane – capacitatea de a se exprima exprima foarte diferit - caracterul activ - determinarea spatio s patio temporala temporala CURS 10

Diferentierea spatiala Analiza diferentierii spatiale Spatii urbane – omogene,heterogene omogene,heterogene Modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale Categorii topice spatiale – izotopice,heterotopice, utopice, amorfe, neutre Selectia topica in spatiul urban Unitatea spatiului urban Valoare particulara:caracter si specificitate – elemente de specificitate,procesul de selectie topica,specificitatea spatiului urban Particularizare prin segregare – diferentiere nu este=specificitate - specificitatea nu este=specific Orasul – act de sinteza al formei urbane  orasul – opera produs  orasul – produs Forma urbana

CURS 1 – 20.02.2002 Compozitie urbana: - termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu) - vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma. - a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara - compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina. (conceptul de locuire!!) - o parte din probleme erau comentate in estetica urbana - estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva. - o desfasurare de front poate fi pusa in discutie Concluzii: - trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica - organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante. - elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie. Kevin Lynch: - conceptul de imagine - Mecanismul de formare al imaginii urbane - Importanta ese inscrierea in context a cladirii: - Puncte vizibile - Locurile de unde poate fi privita cladirea Definirea imaginii urbane - face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura - are consecinte la nivelul plasticii Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de cadru urban, determinate functional in cadrul structurii spatial configurative  ACTI TIVI VITA TATI

 Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija. DEMERS: - punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE.  Aceasta stare este trecuta printr-un filtru. - filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii. - simtul tactil este foarte important. Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana  – nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii care se desfasoara in fata. Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles – intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in fata (magnific, monumental)

PROCES DE PERCEPTIE PERCEPTIE// SENZATIE

STARE

AMBIANTA

acuitate senzoriala sensibilit sen sibilitatea atea lui nivelul sau cultural

AMBIENT

sensibilitatea disponibilitatea afeciva mobilul lui l ui de acciune care este obiectivul

IMAGINE REALA diferita intre indivizi

PRODUSINSPATIUL FI FIZIC ZIC

ELEMENTE FUNCTIONALE

PROCES DE REFLEXI REFLEXIE E

IMAGINE MENTALA in situatii foarte diferite poate poate fi foa f oarte rte diferita de imaginea reala

ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE

O COMPOZITE in timp

ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE STRUCTURA CONFI GURATIVA SPATIALA-URBANA

PROCES DE COMPOZITIE

PRINCIPII DE COMPOZITIE

O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban.

Compozitia urbana=opera de arta. Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de activitate. Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent La nivelul formei - discursul este constituit ca stare de compozitie - enuntul se constituie ca valori compozitionale spatiale. “Ambient”- inteles tripolar 

 Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de subiectivism.  Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv. Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi. Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme). In lungul acestui proces , arhitectul are o mare responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui, de a sti pentru cine construieste. Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa – au fost daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice. Mecanismul de consituire al imaginii urbane. Exista 3 sisteme racordare. Unitatea semnificativa de spatiu. STRUCTURA DE IDENTIFICARE

STRUCTURA

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE A INDIVIDULUI

IMAGINEA SPATIULUI FIZIC/REAL

STRUCTURA DEMOGRAFICA STRUCTURA SOCIALA STRUCTURA DE IDENTIFICARE SEMNIFICATIE

Nevoia de moral

NEVOIA DE AMBIENT

Nevoia de existenta

S ISTEM UL S PATI UL UI FIZ IC/RE A L

Nevoia de social

MENTALA

SI STEMU L S PAT IUL U I REFL EC TA T

SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA

SUB SI SIST EM EM T EO EORE TI TIC

IMAGINEA

SUB SI SITE M M ET ETOD OL OLOGIC

CURS 2 – 27.02.2002

Sa facem distinctie intre : 1. prezenta fizica (configurativa) a orasului  inseamna ceva 2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor   este cu totul altceva 1  Repere  apar in domeniul CONFIGURARII URBANE 2  Imaginea finala Obs : Studii de urbanism de catre locuitori



- este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului respectiv - spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al calitatii compozitiei Kevin Linch  pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere.

Trama stradala

referinte la modul de intelegerea spatiului

Fasie plantata Schema  determinarea calitatii urbane – proces de progresie in raport cu niste determinante Noduri in textura UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU

Curs de apa

C   U    A  L   R  B   I    T     A  T     A  N    E    E     A   I     p  e   M     A  G   r  c   e   I     p  t    N    i    I    e   I    a  c   t    i    v  a  

  a   s   n   e    t   n    i

mica (confuza) mare (explicita)

   E    R    A    C    I    F    I    T    N    E    D    I    E    D    A    E    T    A    T    I   a    C   b   a    A   l    P   s    A    C

LIZIBILITATEA calitate a spatiului

P     p  e   E    R   r  c   C  E    e    p  t    P    i    e   T    E     p  a   I    s  i    v  a  

Noduri  Intersectii a 2 directii de textura Noduri in textura  ordinare  caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective) Textura  urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati Ex: principiile de plan pentru Barcelona  sfarsit de sec 19

Elemente de interes

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE  se refera la individ - identificare  calitate a individului - se tine cont de : Nivelul de cultura al individului  profesionala sau neprofesionala Sensibilitate Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate. Lizibilitatea  explicita – atunci cand este rezultatul unei constructii in timp,motivata,nu neaparat planificata - perceptia activa  intra in actiune acel sistem de referinta general sau la nivelul individului - O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica  perceptie slaba - Nivel cultural mare + lizibilitate mare  maximul imaginii urbane - Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare  individul se va descurca Compensare  un individ cu o capacitate mare de identificare intrun spatiu cu lizibilitate mica  se va descurca,va retine niste lucruri Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european •

•

PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI PERCEPTIE

REFLEXIE

FOLOSINTA

SPATIUL

CONCEPTORUL OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului. PERCEPTIA IN SPATIU Perceptia  preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor  Unitatea semnificativa de spatiu  este o stare caracteristica a spatiului

Principii: 1. Tesirea colturilor la intersectii 2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri  pentru punerea in evidenta a nodurilor  - datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi  este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta  3. Reperul – daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod. Reperul - foarte important  ca reprezentare fizica cat si ca valoare - ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ – pentru orientare) Cel care concepe spatiul impune reperele importante Profesionistul  poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii le iau ca repere - omului trebuie sa i se ofere repere - dupa cel de-al doilea razboi mondial  proces de agrementare al spatiului - orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament (elemente de ludicitate urbana – amuzament urban) Ex: Stockholm – omul din bronz care iesea din canal Zurich – oamenii din bronz din statia de autobuz

trebuie sa existe coroborare intre textura



nod  reper 

Reperul  poarta o semnificatie – practica (legata de activitatile ce se desfasoara in spatiul respectiv) - reprezentativa (caracter memorativ) - emotionala (disponibilitatea afectiva a individului) Valoarea simbolica a reperului  putem vorbi despre valoare simbolica a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o constructie cu caracter semnificativ;drapelul. Drapelul  educatie a simbolului (etnica,nationala) Valoarea simbolului  se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin traditie altele prin inventie) Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta. - Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta  aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel) Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului perisabilitatea simbolului  reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de stil) – exista momentul in care stilul devine moda (intra in manierism) Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15 ani. Graves  sediul pentru Portland – acesta nu mai conteaza acum (desi era unul din primele semne ale postmodernismului)  Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda Reperul

 

reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane R E  P  E  R E 

n  e v  i   z  i    b  i   l    e l    a  s   c   a r   a

v  i   z  i    b  i   l    e l    a  s   c   a r   a m  a r   e

P  A  R T  I   A  L  E 

m  a r   e

 S  T  I    U T  E 

 S  T  I    U T  E 

T  I   N T  A 

 O  S  R P  G A  A  T  N D E  I   A  I   L  Z  A  A  R E 

D E  A   G R E  M E  N T 

 s   d  R  t    a i   n  e  p  c   p  a  o  e r  l    e n  o i    s   d   p  p  e r   a  s  i   n  t   i   i   m i    u n l    b   t    e  o r  l   m  p  u  e  t    e  d  i   m  u l    c   a r   o r   a

 G L   O B  A  L  E 

D E  T  R E   C  E  R E 

 O R I   E  N T  A  T  I   V  E 

Reperele (constructiile) inalte  turnuri,obeliscuri  dezvoltarea lor pe inaltime – este specificul constructiei inalte  orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada clasica)  monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a sublinia verticalul - la romani  avem coloana cu valoare simbolica,era element important de producere a unitatii spatiale - orasul medieval  biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul primariei - orasul modern  urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex: cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci) In Bucuresti cultura



o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de

- de specula de teren sfarsit sec 19 – silueta foarte interesanta  sec 20 – constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a aplatizat-o)  in acest sens s-a facut un studiu recent  cea mai interesanta silueta centrala – dinspre parlament  Piata Unirii,Piata Romana – nu sunt piete ,de fapt sunt niste maidane 

CURS 3 – 6.03.2002 CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE: 1.Obiectivele in sit 2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana 3. Observator  1. Obiectivele in sit  comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului) - obiectiv  caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune - obiectiv  desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine – obiect cu caracter important in imagine  de prestanta Mediu – cadru  ne intereseaza : - dimensiunile si caracteristicile acestuia - liniaritatea mdeiului (exista sau nu) - caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii) - culoarea

- utopic – este izotopic sau heterotopic  cand este creat ceva “fabulos,fantastic” (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers) 3. Observatorul  este caracterizat prin: 3a. Acuitate vizuala a perceptiei  toate simturile sunt solicitate,nu numai cel vizual * complexitate a perceptiei – diferenta foarte mare de la un individ la altul (Ex. In Austria – aer curat,proaspat – simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane ulterior;Germania – mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de calitate superioara  perceptie olfactiva) 3b. Miscarea  spatiul se poate percepe static sau in miscare  travaliu in perceptie

OBIECTIV IN SIT Sistem de relatii care definesc fizic relatia urbana

POZITIE Element de prestanta OBSERVATOR

Mediu – linear sau diversificat

2. Punctul de observatie  ne interesereaza: a. pozitia de observatie – distanta,cota (configuratia terenului), deschiderea (in spatiu) b. conditiile de observare – conjunctura si conditiile de timp (noaptezi;iarna-vara;innorat-soare)

Termeni in imaginea urbana 1. Privirea  desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat a. Privirea de sus  se realizeaza in conditii deosebite (ex. Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor – Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos) - de la nivelul zborului de pasare

 rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,”privire dumnezeiasca” b. Privirea de jos



este o privire obisnuita,normala

a. Cote de teren

Privirea asupra casei din automobil (din miscare)

Individul care merge pe strada are 2 imagini : Una cand priveste normal si alta cand priveste in sus

Mai multe directii de observare Privire – proces determinat fizic efectiv Nu se reduce la inregistrare frontala.

b.

Cote de teren

Ex: exemplu de postmodernism



extinderea Bibliotecii Nationale

Sensuri de privire Vegetatie inalta care determina o singura directie de observare

 intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie  RAPORT - timpul este foarte important in - calitatea imaginii - ceea ce se vede la un moment dat

 spatiu – izotopic – unitar,continuu - heterotopic – spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat discontinuu sau lipsa de unitate

2. Vederea  este dincolo de procesul fizic al privirii. - asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic - este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra) - imi place o cladire  insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere.

Spatiul intra in semiotica tipologica  spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand semnificatia  spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica  diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis – „Estetica”) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul centru al Giurgiului – loc evitat de populatie). Insusirea spatiului inseamna : 1. Lectura de spatiu  poate fi lecturat ca o carte – mai simplu mai dificil dupa nivelul de cultura al individului 2. Uzul  uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai intensa 3. Consumul de spatiu  nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se refera la placerea de a fi in acel spatiu.

Privirea  tine seama de natura umana (de factura legii naturale ) Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.

FORMAL

- este o manifestare a formalului - ceva in compozitie este de natura formei

- formalism  a pune in practica niste forme de dragul formei - este un consum de forma in sine care nu reprezinta un rezultat al vederii

 A. Raportul observator – obiectul de observat observatorul este pe loc,perceptia se face

α

2. Perceptie dinamica

M  mediu - reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit B. Observatorul de deplaseaza prin rotire perceptie panoramica



travaliu de rotire =

forma ne informeaza,transmite in noi niste informatii

Exista 2 tipuri de perceptie in functie de: 

Portalul poate deveni element de prestanta

INFORMAL

Principii referitoare la perceptie – perceptia sta la baza privirii,vederii 1. Este vorba de un raport fizic – raport  a. Observator – obiect observat b. Punctul de observatie – obiect observat 2. Unghiul de perceptie – pe orizontala sau pe verticala, este mai mare sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ

1.Perceptie statica intr-o directie unica

Element de prestanta

M

M

Vederea  experienta subiectiva,spre deosebire de privire  tine seama de natura culturii

FORMA

Foarte departe

M

este vorba de o miscare,de un travaliu se produce in 2 situatii :  A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza) - raportul dintre prestanta si mediu se modifica 



- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare  o serie de tablouri care se succed - raportul obiectiv – mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin important

 intra in joc distanta 3. Perceptie mnemotehnica  este realizata prin tehnica mintii - se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie - se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva - insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate  imagine de sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate) - se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare  imaginea apare mai apropiata de realitate Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica - unitatea conteaza foarte mult studiu intreprins - oamenii de cultura  retineau spatiul pe un grup de  retineau silueta Bosforului excursionisti din  elemente arhitecturale Turcia

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat 1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului - punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

* - prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu - pentrru om  3000-32000-35000 m - pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg) - peste 3500  devine dominanta  liniaritatea Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor 

2. Perceptie ascendenta: - putem avea ascendenta favorabila sau brutala  deformare pe inaltimea profilurilor  - componente de cladiri pot dispare din imagine - β=unghi de 45° - daca β depaseste 45°  totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral  imagine coplesitoare

*

β

3. Perceptie descendenta: - apare un interes deosebit pentru volumetrie - pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor 

*  totul se leaga de efectul de perspectiva

camp structural obtinut prin coroborare

CURS 4 Campul structural – teritoriul in care de defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si demonstrata). Structura functionala: 1. camp structural functional 2. camp structural configurativ definit in teritoriu (configuratia = definirea intr-un sit – alcatuire spatiala) Sit: in antichitate – acel loc sfant – legat de credinta in evul mediu – caracterizat prin deschidere in secolul XIX – spatiu brut care prin interpretare de catre om devine sit. Actual – spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta printr-o anumita omogenitate; Definirea unei legalitati in sens pozitiv

H1

M - mediu P1

-

abordare in baza principiilor spatialitatii este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o alta regula luam in considerare elementele prestanta

SITUATII: 1. un singur element de prestanta element de prestanta H

h R

-

M - mediu

P

raza de intindere regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe o anumita raza R

P2

d

aceasta distanta devine importanta campuri structurale care nu se suprapun H1

H2 M - mediu

P1

P2 d

Revalorizarea conditilor de sit treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat valoarea vederii asupra sitului ideea de umplere a spatiului modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism Sit – o intreaga stiinta a mediului – Sitologie : o aprofundare a mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala: - italian: vedere de pe terasa la 2km - francez: deschidere de mare amploare (km de campie) - englez: ideea naturalului construit (movile, stanci) - spaniol. Contributia la sitologie a japonezilor – sinuozitate, linia sinuoasa devine principiu. Bour le Marx – arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect peisagist. Camp structural in sit. Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant. Campul structural configurativ.

H2

- coroborarea nu este posibila. - fenomenul de erodare – stare de dualitate dualitate care accentueaza importanta elementului axial

 AXIALITATE

sistem de campuri structurale H1

H2 M - mediu

P2 d - sistem de campuri structurale  Abordarea dinamica a imaginii urbane: - nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective - propuneri de altimetrie - studiu de altimetrie  coroborare intre partea naturala a sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de acces,locurile cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti) 3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de elemente de prestanta.

Formule: RCS=P x rp=P x P/M=P²/M RCS=P1² x P2+d 2 M P1 ² x P2+d 2 M

M

Rcs = raport de camp structural P = prestanta M = mediu P1 = prestanta 1 P2 = prestanta 2

P1 ² P2+d 2

2. doua elemente de prestanta

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza - acumulare calitativa – elementele coroboreaza – se defineste un camp structural unic de coroborare – calitate superioara a campului structural. - prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi prestanta -> stare de dualitate, grava.

H1

H2

H3

H4

H5

H6

M - mediu P1 P2 P3 P4 P5 P6 - unitatea de ansamblu se obtine prin ritm. Observatii: - traseul cu ritm duce la un loc important - un ritm te poate duce din exterior catre un loc important. - avem inceput ----------------------- > sfarsit Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul - prin ritm: atractie catre un anumit loc - baza campului structural este in dominanta si ritm

- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza, semnalizeaza, polarizand interesul intr-un anumit loc

centru

relatie de ascendenta

centru

relatie de descendenta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem

Curs 5 –20.03.2002

TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

CAMP STRUCTURAL

- extinderea a unui camp structural in alt camp structural  zona in care regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural  va produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul indiferent de cat de diferite ar fi

LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE DOUA CAMPURI STRUCTURALE - A,B  sunt campuri structurale cu reguli diferite - linia de tangenta  devine o bariera structurala (ex: intravilanul linie intre 2 campuri structurale)

 A



Bulevard – linie de tangenta intre 2 campuri  strructurale devine  bariera structurala interes ca aceasta linie sa fie foarte clara

B

B

 A

piata Zona care include reguli acceptate de cele 2 campuri



in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in opozitie EX :

P+1 P+10

Cote diferite

P+10

P+1

P+10 P+1

Elementul natural trebuie pus in evidenta

 A B

Piata Victoriei :

 A

 A – cam p st ru ct ur al

B

elemente  joase Campuri structurale

Variante de rezolvare



B – camp structural Front inalt

- bariera

corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil 

1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI

1

2. PERCEPTIE DINAMICA

INTERCONTINENTAL

*

 A – cam p st ru ct ur al

elemente  joase

Camp structural

Camp structural

2 3

 Alt element de prestanta la p-ta Sf.Gheorghe dar care sa fie subordonat Interului

Element de prestanta – hotel Intercontinental

B – camp structural Front inalt

- bariera

PRINCIPIU : evidentierea unor locuri  cladiri inalte - pentru a diminua efectul barierei  introducere de elemente foarte inalte in zona afanata - pentru 3   posibilitate forte redusa • • •

1 2 3



propuneri de puncte inalte de referinta Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).

1  posibil de realizat 2  se poate realiza (se si realizeaza) 3  foarte greu

*

CAZUL1 :

corectarea

spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei

Pozitionarea birourilor era foarte benefica: - se integreaza in camp - casa monument  se profila foarte bine pe aceasta cladire inalta

a

b

Perspectiva spre Dealul Spirii

Pozitionarea indoielnica

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii : 1. o implicare locala  in spatiul in care se afla 2. o implicare globala  in spatiul global - un element de prestanta poate fi mai important “la distanta” pentru spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat  rezultat al perceptiei dinamice Opera

Completare cu front retras specific Caii Victoriei Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei  spatiu public - ansamblu multifunctional  hotel,birouri,comert,cultural - frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

Element inalt

PRINCIPIU  organizarea fractala in teritoriu impune campul structural Distante 1;2  ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna PAIDEEA – un altfel de spatiu

Opera



Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar  propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita PRINCIPIU  UNITATEA SPATIULUI  prin contrast / concordanta  contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai important instrument de lucru) UNITATEA  repetabilitate  monotonia  asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi categorie de elemente (piata San Marco)  Campanilul  contrast - elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast 4. Bulevardul Malaxa Spartura in front (continuitatea lui) b-dul Malaxa

Casa monument

Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini directia de prespectiva) PRINCIPIU  renovare integrata Orasul modern  se impun imagini diferite 

5.Palatul Telefoanelor 

1 Completare cu front retras specific Caii Victoriei

 A

2

B

Calea Victoriei – cornisa pentru oras

CURS 6 – 27.03.2002 ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA  referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI : Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere  spatiu deschis - caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv poate fi completa – panoramica  de pe punctul cel mai inalt;vedere de jur imprejur  limitata  locul respectiv are o determinare,o limitare a sa  un loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

cadru

•

•

Obiect – cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat  perspectiva ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta  poate fi avantajat/dezavantajat de declivitate) Capul de perspectiva  poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)

- o inregistrare dinamica  definirea imaginii prin elemente de primplan (ex: arcade)  imagine libera SIMONDS  relatia intre elementele de prim-plan  elemente de fundal  privelistea capata substanta prin existenta elementului de prim-plan - elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore)  valoare de scara in raport cu privelistea - elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului - conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica) - In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) intre peisaj si prim-plan.



stare de contrast

1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza  succesiune in imagini  ideea de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane  dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila  privelistea este un “pandant” al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului 2. Dezvaluirea prin succesiune  intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza  privelistea este descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica - dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental O categorie aparte a privelistii este perspectiva  efectul de perspectiva – este o priveliste conturata ,limitata de un cadru - efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observator punct de observatie obiect observat Efectul de perspectiva  este determinat de relatia intre : - observator  obiect observat - obiect observat  cadru - observator  cadru Efectul de perspectiva de perspectiva)



1. PERSPECTIVA DESCENDENTA  niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt - niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime - perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element natural)) Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva 2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL   elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime - profile largite in plan orizontal - cap de perspectiva  volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii  joase care prin modul de tratare prezinta interes

Element mai mic  tratare speciala;functiune importanta in cadrul orasului Capul de perspectiva  asezare  efecte diferite EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA  capatul de perspectiva apare in prim-planul fundalului EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA  capatul de perspectiva apare in planul indepartat al fundalului

definirea cadrului + definirea obiectului (capat Ideea cadrului (care daca nu exista  privelistea)

In spate

Prim-plan

PERSPECTIVA FRONTALA  directa/indirecta  elementul de inchidere al perspectivei se constituie in ax,legata de caracterul de monumentalitate al spatiului PERSPECTIVA LATERALA  elementul de inchidere este situat lateral - impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate al spatiului (caracter mai liber) - perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval - perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii

- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva  cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie – se reduce efectul de perspectiva  daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de perspectiva se mareste Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului  ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA  amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta) - de la distanta se vede convenabil  din apropiere nu se mai vede  imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje) Ex: Galati – cladiri inalte indepartate de faleza

monumentalitate

Compozitie  se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de dinamicitate  ritm de dinamica accelerat) STUDIU DE ALTIMETRIE  locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalte EFECTUL DE PERSPECTIVA  impune de fapt repere (Ex: Lipscanieelement de reper Intercontinentalul  imbogateste imaginea) - in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar  alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :

Piata Sf.Petru

- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea Ex: Casa armatei – prelucrare  monumentalitate element de prestanta sistematizare care sa permita perceptia integrala (elementul de prestanta sa fie vizibil tot timpul)

Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka)  ascundere,revelare CULOARE - LUMINA - efect de perspectiva orientat sud  fatada neluminata (negativa pentru elementul de prestanta) Ex: Academia militara  orientare catre sud – fapt negativ  rezalitare a fatadei - foarte importanta participarea soarelui in imagine  are valoare estetica,psihologica

Forma trapezoidala a pietii sporeste - efectul de perspectiva monumentalitate

CULOAREA  foarte importanta,poate spori/diminua efectul de pespectiva - intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast :   culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva   culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva alta culoare

o culoare

DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT - se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m  distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma – Piata del Popolo,Petersburg) - conteaza elansarea pe verticala – cupole,flese Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii – Copenhaga (ingusta si foarte inalta) Situatia apropierii - sub 2 km  importanta este volumetria pe inaltime - la 500 m  devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului) - apropierea mai mare  devine importanta compartimentarea fatadei - mai aproape  devine importanta decoratia (detaliul) - cladirea poate fi dominata prin scara elementelor  Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura  legat de distanta conteaza si directia de perceptie - perceptie frontala  elevatia ≈ 200 m - de la 10 m  nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile) - cladire vazuta in racursi  profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)

CURS 7  Artificii: Urbanismul baroc Organizarea spatiala in „Boulin Green” – scobirea terenului in fata Peisagistica unei cladiri pentru a crea o anumita descendenta – pta Sf. Petru din Roma

Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cl adirea mare

-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu, Casa Scinteii -oginda de apa sporeste efectul Valori de vizualizare a peisajului 1. privelistea 2. perspectiva 3. axa de compozitie mijloc compozitional -se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte -liniaritatea de baza – legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional -axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica , efect de unitate, unicitate. -caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de unitate  AXUL: 1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu 2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului 3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate) SISTEM DE AXE -o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa Caracter de monumentalitate -simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de post-modernis – simetria de factura clasica in conditiile moderne. -simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si de alta a axului. -deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex: diagonala) -se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de caracteristicile sitului (nu era intimplatoare) -a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi l ucru, ci cautarea inui echilibru intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor. Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax Greutate mare- mai departe de ax -principiul pirghiei este invers

Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta

Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se deschide.

Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal.

PARC

ZONA X

 Alt efect:frontul construit este spart:

P-ta Unirii – nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala. Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element de natura Hanului lui Manuc. 2.cladire inalta, punctiforma  AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI -axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine coplesitor in context.

axe exterioare

 Axe interioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor. Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct.

CURS 8 Definirea spatiului peisagistic – nu se refera la un spatiu plantat Spatiu peisagistic – situl in sine Calitatile unui spatiu: 1. abstracte 2. constitutive

Ex p-ta Capitoliului:

Cupola Sf. Petru

-la asfintit se creaza un efect exceptional. In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate  Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt un spatiu mai complex. In renastere – 2-3 axe In baroc – o multitudine de axe simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie.

1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de contemplare, de incordare. -unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca avind calitati deosebite -spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata. -spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o alta logica. -spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite principii si mijloace -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare)  marimea spatiului , deshiderea spatiului , umplerea spatiului ;3 calitati constitutive sintetice (de sinteza)  orientarea spatiului , forma, culoarea ;1 calitate constitutiva ca produs superior – de selectie  stil – stilistica spatiului Calitati constitutive: 1. marimea spatiului -dimensiunea concreata a spatiului – dimensiunea comensurabila -dimensiunea absoluta – raportata la starea omului: ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit

-avem nevoie de echilibru

ax grupa 2 ax grupa 3

2. deshiderea spatiului -ne putem referi si la inchiderea spatiului, ex. 1 – piata regala din Barcelona: -acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)

ax grupa 1

Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie; 2.in interiorul spatiului lucrurile capata un rafinament. Ex: P-ta Anunziata – fintinile reprezinta intersectia axelor 

 Accese

 Amfilonada de coloane

IMAGINEA -imaginea individului e definita in mod segmentar  1. imaginea intregii cladiri 2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel)

Ex. 2 – piata Place Vandome -deschidere ceva mai clara

Mies van der Rohe  – cladiri inalte la Chicago -parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter) -imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol – creaza o contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului)

Element dominant

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.

Gol Ex. 3 – palatul regal Deschidere maxima, Inchidere doar pe o parte

-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: 1. directionalitate 2. dominanta

-legata de deshidere, de directionare ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta c) orientarea dpdv spiritual-compozitional -orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului inchiderea: -este una transanta -este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre elegradinile italiene-: realizata prin garduri vii) -este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. Ex: piata regala din Paris

Gradina

ex: Amsterdam: circulatiile: -pietonala – pt public transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj) Fronturi constituite din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura -ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant -directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului - directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

5. forma forma fara continut este inutila relatia intre scop si forma: -scopul – canalizarea interesului -forma – libertatea in abordarea formei

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei) 6. culoarea are 2 sensuri: culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ; culoarea trebuie controlata Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu

deschidere ampla

Munti

lac

platforma

gradene 7.stil – stilist ica spatiului

3. Umplerea spatiului pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere -prin volum -prin valoarea semnificativa -prin interes ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri elemente de compozitie: -dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau -dominantza elementului de umplere asupra spatiului ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei – element de umplere subordonat fata de spatiul care este dominant -piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport -gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata -piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai) 4. orientarea spatiului a) orientarea cardinala- in raport cu lumina -iluminarea spatiului exterior  -o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud) b) orientarea compozitionala

-schema data : foarte important la examen -specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara – o particularitate a orasului.

CURS 9

- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate. 3.

I. 1.

CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA

FENOMENULUI

DEFINIREA FENOMENULUI URBAN

- proces evolutiv - conceptul de “Societate urbana” - deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul fenomenului urban, -> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si spatiu a fenomenului urban S-au incercat definiri ale fenomenului urban: a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si forma/imaginea urbana b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea functiunilor interne si esterne ale orasului c. pe baza structuralista: - structurile urbane sunt intr-o continua transformare - exista mai multe directii de determinare structurala: - structura morfologica-functionala - structura spatial volumetrica Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic) Fenomenul urban se defineşte pornind de la determinarea esenţei sale si substanţei sale. 2.

FENOMENUL URBAN CA SISTEM CARACTERISTICILE LEGITATII URBAN

CARACTERUL FENOMENULUI URBAN

1. Centralitate 2. Conflictualitate 3. Simultaneitate 1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai putin delimitat. 2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o stare de conflictualitate 3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se desfasoara simultan. De exemplu: strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii de interes (economic, social, politic, material, spiritual) -> fenomenul urban = ”realitate globala” (Lefebvre) Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban. EXISTENTA URBANA: - exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban - inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, automobilele, plantatiile - este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri urbane. CONCULZII: 1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban. 2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban, putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de viata urbana. 3. STRUCTURA URBANA are rol: - pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului urban - activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor  fenomenului urban 4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc de transformare a structurii urbane. Observatie: - fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor  sale fenomenologice

- Fenomenul urban are dubla referinta 1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei, suprafata, intinderi, deschideri de spatiu, densitati). - este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate configuratie spatiala, topologie, forma volumelor construite, directii de interes 2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de diverse ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict , sau conduc la un conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut exista o anumita independenta. Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica continutului justifica intelegerea lui ca un sistem.  Aceste referiri impun relatii intre componentele c omponentele fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si in subsisteme. Fenomenul urban poate fi: - unitar/mai putin unitar  - dens/mai putin dens - intens/mai putin intens Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta, coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei urbane. 4.

DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA

Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban TRASATURI: 1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie a. in concret – in cadrul unei anumite existente urbane, prin imagine, miscare, sunet, b. in abstract – imaginativa – in cadrul reprezentarii existentei urbane ante sau post-existent: 1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice 2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-statistic. - forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica, dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana 2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi: a. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice existent urban este rezultatul unei evolutii istorice. Forma urbana are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul existentei urbane respective. b. O capacitate de reunire – a unor continuturi vechi sau noi intr-o totalitate c. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul respectiv a formei urbane. 3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI URBANE Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca atari, fiindca ele sunt elemente transformabile, imprimand existentei urbane o succesiune de stari. Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre inovatie si traditie. Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat absolutizand spatiul, timpul, sau un model conventional.

CURS 10 II.

DIFERENTIERE SPATIAL A URBANA

1. Concep t 

Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea spatiala. Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre ele. Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o continua desavarsire. Explicatie: O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie de factori care suporta modificari. In urma acestor modificari poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a existentei urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana, adica un nou moment de finali tate. -> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces de continua desavarsire. acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala care apare: 1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta urbana de la un moment la altul al evolutiei lui). 2. in cadru teritorial : cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in acelasi moment. -

In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face: 1. Intr-o sectiune temporala orizontala – constituirea in cursul timpului a spatiilor urbane respective. (analiza structuralista) 2. Intr-o sectiune temporala verticala – se insista pe caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv. Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.

-

In interiorul orasului distingem: 1. 2.

Spatii omogene Spatii heterogene

1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu fara topie, (Lefebvre) topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), care se refera la toate manifestarile formei urbane pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care se realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane. 2. Spatiul urban heterogen – spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban). - Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri; a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde localizari ale mai multor functiuni. b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite. c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite. Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale: - Grupuri sociale: 1. clase sociale sau paturi sociale 2. organizatii si institutii care au caracter de stat. De exemplu:

- Diferentiere spatiala la Paris N - axul E-V, axul Senei - axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai V

E S

- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un “traseu” pe care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu. - Traseul are 3 zone: 1.,2. – doua marginale distinct diferentiate; 3. – zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor  doua particularitati. 2. Categorii top ice spatiale 

In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala: 1. spatii izotopice 2. spatii heterotopice 3. spatii utopice 1.

Spatii urbane izotopice: - spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre ele prim aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice. 2.

Spatii urbane heterotopice: - spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite. - spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu. Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu omogenitate/heterogenitate. 3.

Spatii urbane utopice: - spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata, realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia urbana. - spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic. - spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de imaginar. Exemple de spatii utopice: - in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea unei anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine reala si imagine mentala) - orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el este un spatiu izotopic sau heterotopic. Observatie: - spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a perceptiei, a senzatiei. - spatiul utopic este diferit de utopia urbana - asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala, realizandu-se la nivelul spatiului urban. Spatii urbane amorfe: - pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate - spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare – spatii amorfe – spatii indiferente. (Strada nu este un spatiu indiferent). Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el. Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si posibilitati viitoare. Spatii urbane neutre: - echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din structura urbana. - are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.

Selectia topica in spatiu l urban: -selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau subiectiv, in conturarea trasaturilor organismului urban. - este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa rezulte ca rezultat al selectiei topice: De exemplu: piata San Marco – Venetia. - in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone) particularitatile sale se retin prin “filtrul spatiului omogen”, rezultand un spatiu unitar. PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN - se realizeaza - in afara contextului initial (Targu Mures – intregirea esplanadei necesita o noua unitate) - in contextul initial (Sibiu - unitate - de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil) - artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi stil.) - de convenienta – unitate evolutiva – imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul ansamblului. se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru. integrarea formala – poate opera - la nivelul spatialitatii generale - la nivelul plasticii particulare un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar  celelalte atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie valoarea particulara. 3. Valoare particu lara: Caracter si spacific itate.

-

valoarea particulara a unui spatiu urban - este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie spatiala ca generalitate de grup, sau ca singularitate. - reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa incorporand generalul – reflectare a esentei intr-o forma proprie care se exprima prin caracter si specificitate. - caracterul este diferit de specificitate. - in aprecierea spatiului urban ne intereseaza: 1. efect 2. cauza – mijloace de realizare 3. adaptarea la un existent material – inventivitatea / asimilarea experientei anterioare. 4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice. DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a interferentei unor participari de natura unei generalitati restranse, conferind caracter, si a unor  participari de natura singularului, conferind specificitate. Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata. -se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a trasaturilor si elementelor functionale, spatial-volumetrice si comportamentale care delimitand o anumita grupare tipologica restrang sfera de analiza , apreciere, incadrare a spatiului sau a zonei in care exista. Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare - exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea printr-un element (Ex. Campanilul pentru ansamblul San Marco) - exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a elementelor componente, ce pot fi de natura izotopica sau heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna – succesiunea porticelor din lungul strazilor de la parterul cladirilor) campanilul – element de specificitate unic porticul – element de specificitate comun

Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric si comportamental, asigurand in acest fel unicitatea ansamblului. - o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine. Legatura intre specificitate – dominanta – unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului) Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de suprapunere. Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate. - Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata. - Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu mai mare. - Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp. Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei topice. Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii. 4. Particularizare prin s egregare: 

In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de separare-segregare. Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative. Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate. diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa ceva) -informata (incarcatura informativa mare) Ex.: Strada – spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul – specificitatea. Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval 2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc 3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (“urbanism organic”) 4. astazi – repusa in drepturi. Important in definirea configuratiei: 1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent – strada isi evidentiaza interesele proprii 2. functia prioritara care afecteaza strada – impune scara si caracterul spatiului 3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile strazii: - aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe: - o strada de mica/mare circulatie - o strada pietonala - pe un splai Imagine urbana (curs Sandu Grasu’) - elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de observare si observatorul. - termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea - raport observator/punct de observatie - tipuri de perceptie Strada este: -spatiu estetic -existenta urbana cu ample disponibilitati pentru semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala si reala nu pot fi separate.

Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere oamenilor un mediu educational. Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta interes: 1. ca valoare informativa (restransa, dar legata) 2. ca valoare informativ-selectiva – mai complexa, conclusiva 3. ca valoare informativ-memorativa – suprapunere de imagini partiale contractate in timp – esentializata, retinand astfel specificitatea. Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun mai multor locuri, o esenta a esentelor) Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un timp indelungat.

diferenterea

un spatiu segregat

impune

nediferentierea

un spatiu nesegregat

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor. CONDITIONARE FORMEI URBANE Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii vietii. Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata. In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari pentru 1. mediul functional – mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului 2. mediul natural-microclimatic – mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul cum realizarile pot influenta conditile de clima. 3. mediul artificial-fizic – modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului – conteaza aspectul aspectul vizual 4. mediul socio-cultural – modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor. Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana ; insusita, si nu suportata de om. Lefebvre considera orasul : a. obiect (spatial) b. mediatie (intre ordinea departata/apropiata) c. opera Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor  conditii: 1. interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale) 2. formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice) 3. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice.  Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social. Forma urbana – esentiala componenta a culturii urbane. ORASUL – ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE. Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei urbane. Intelsuri in evolutia istorica: 1. Orasul era apreciat ca opera – de la inceputurile dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa putem explica de ce din orasele vechi ne-au ramas

marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata capitoliului) 2. Orasul se transforma din opera in produs – acest lucru se intampla o data cu aparitia burgheziei – premisele revolutiei industriale - orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandusi valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea terenului cu cladiri cu randament maxim, -> SPATIUL OMOGEN – proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social – economice) in paralel cu un proces de crestere a decalajului calitativ intre aceste niveluri. procesul de omogenizare se accentueaza datorita: 1. distrugerilor din al doilea razboi mondial 2. migrarii masive spre oras trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei urbane  Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte, produse si interese care se releva intr-o existenta urbana materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele urbanitatii. SEMNELE DE URBANITATE – nu sunt componente ale formei urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o realizeaza. Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele texturilor urbane si convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in tiparul acestor texturi. Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban. Intervin: 1. Densitatea de interese interesul functional raportat la functionalitate interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana. Interesul pentru contact social raportat la calitatea socioculturala a zonei si structura functionala si spatiala. 2. Formarea pietonalului.

ANALIZA DIF ER. SP- SECTIUNE TEMPO, ORIZ SI VERT –193  J OS 2.1 ANALIZA TOPIE SPATIU IN COROBORARE CU ANAL. STR. URBANE 201 2.2 ANIHILARE EXISTENTA URBANA 204 2.2 APRECIERE CAL. SP .URB 208J OS 2.4 ASOCIERE NOU-VECHI 207 J OS 2.3 CARACTER SP.URBAN 209 MIJ .2.4 CARACTER SP.URBAN INDIFERENT 204, 2.2 CARACTER-SPECIFIC 213 J OS 2.4 CATEGORII TOP ICE SP ATIALE spatiile urbane izotopice, hetrotopice, utopice 198 2.2 CENTRALITATE 185 1 CENTRALITATE, CONFLITUALITATE, SIMULTANEITATE 185186 (ULT FRAZA) 1 COMPORTAMENT SP ATIAL 215 SUS 2.4 CONCEPERE S PATIU –SEGREGARE INTERITORIU 202 jos CONDITIONARE FORMEI URBANE 232 J OS 2.8 CONFLITUALITATE 185 1 CRIZA FORMA URBANA 227J OS 2.7 DELIMITARE EFE CTIVA A DIFERENTIERII – DIFERENTIERE SPATIALA226 2.6 DEZUMANIZARE SP ATIU URBAN 222 J OS 2.6 DIALECTICA FORMEI URBANE 189 capacitete exprimare; caracter activ; det sp-temporala 190 1 DIFERENTIAT-SEGR EGAT 217-218 2.5 DIFERENTIERE DE CONCEPT 195 SUSMIJ 2.1 DIFERENTIERE DE FUNCTIUNE 194J OS-195 2.1 DIFERENTIERE DE POZITIE 195 SUS 2.1 DIFERENTIERE DE SP ATIALA-MODELARE DE CATRE GRUP ARI SOC…195 MIJ 2.1 DIFERENTIERE EX. CU PARIS….196 SUS BUCURESTI 197  J OS 2.1 DIFERENTIERE IZOTOPIE-HETEROTOPIE 198 J OS 2.2 DIFERENTIERE SPATIALA 225 SUSMIJ 2.6 DIFERENTIERE SPATIALA URBANA 193 2.1 DIFERENTIERE SPATIALA- VALOARE PARTICULARA…226SUS 2.6 EVOLUTIE PRIN SELE CTIE 194 SUS 2.1 EXISTENTA URBANA 186, 187 def  1 FACTORI DE EVOLUTIE FORMA U – la partea cu finalitate fenomen 193 2.1 FENOMEN URBAN 184, 185 def, 186, 187def, 188defsistemica 1 FENOMEN URBAN (CONFLICT)-INTERDEPENDENTA FORMACONTINUT 188 1 FENOMEN URBAN –FORMA LOGICII GEOMETRICE; DIALECTICA CONTINUTULUI 188SUS 1 FENOMEN URBAN-SISTEM 187 (OBIECT,SIS TEM), (INTEGRARE IN SISTE M 188) 1 FINALITATE FORMA URBANA 192 J OS 193 DEF 2.1 FORMA DE URBANIA- CAL VIATA -SEMNE URBANITATE 233SUS 2.8 FOR MA S I STRUCTURA 185,186,187def 1 FORMA URBANA 228 2.7 FORMA URBANA- COMPONENTA ESENTIALA A CULTURII URBANE 235 FORMA URBANA- FACTOR DE MEDIU FUNDAMENTAL 233  J OS FORMA_ DET SP_ TEMPORALA: CAPACITATE EXPR>DIF: CARACTER ACTIV 190 1 HETEROGEN 194 FJ OS 2.1 IMAGINE SP ATIU URBAN 222J OS-223 2.6 IMAGINE URBANA – manif fizica a formei urb. 225 SUS 2.6 INTEGRARE, INTEGRARE FORMALA 207 2.3 LEGATURA SPECIFICITATE-UNIT DE ANSAMBLU. 210 2.4 MANIFESTARE FORMA URBANA , 194DEF TOP IE 2.1 MEDIU DE VIATA 233 MIJ 2.8 MEDIU –DISCUTIE 232J OS MOBILIZARE 204 MIJ 2.2 MODALITATI DIFERENTIERE SP…RITM ETC 199 SUS 2.2 MODELARE S PATIU URBAN DE CATRE GRUPARI SOCIALE 195 MIJ 2.1 MODERNIZARE URBANA 206 mij su 2.3

MODIFICARI DE CARACTER 203 2.2 OPERA URBANA 234 mij ORAS ARTA-PRODUS proces de omogenizare226-227 SUS 2.7 ORASUL –IMBINARE IN PLANUL COLECTIVITATII234sus ORASUL-ACT DE SINTEZA -def226 MIJ 2.7 ORGANISM URBAN 192 MIJ 198 susmij 1, 2.2 201 sus 2.2 ORGANISM URBAN TRASATURI (OB.SUB.),…SELECTIE  TOPICA 205 2.3 ORGANISM-SEGREGARE 218 2.5 PARTICULARIZARE IN SEGREGARE 217, 2.5 PERCEP TIE 225 SUS 2.6 PE RICOL SP . INDIF; MOBILIZARE 204 MIJ 2.2 PROPRIETATI SPATIU URBAN –DIFERNTIERE …INTERACT GR. SOC. 195 J OS 2.1 197 sus RAPORT F ORMA URBANA/. FENOMEN URBAN 192SUS 1 RAPORT TEHNOLOGIE –CREATIVITATE 216 SUS 2.4 REALITATI URBANE 185 1 RELATIE STRUCTURA URBANA-FORMA URBANA 228J OS 2.7 SCHEMA SCHEMELOR – 224 SELECTIE 194 SUS 2.1 SELECTIE TOPICA – EXISTENTA URBANA 205 2.3 SELECTIE TOPICA->TRASATURI CARACTER-> SPECIFICITATE 214SUS 2.4 SELECTIE, EVOLUTIE FORMA 190 1 SEMNE URBANITATE – cond.forma urb 232 jos 2.8 SEMNELE URBANITATII 228 J OS 2.7 SEMNIFICATIE SPATIU URBAN DUPA APRECIEREA FUNCTIONALA 200 SUS  2. 2 

SIMULTANEITATE 185 1 SITUATIE URBANA 186 SUS, 1 SOLUTII COMBINATORII –DIVERSITATE SPATIU 208 2.3 SP - MIJ LOC DE CULTURALIZARE SOC 205sus 2.2 SPATII AMORFE 201 J OSMIJ 2.2 exemple magistraleautostrazi….202 SP ATII CARACTERIZATE P ARTICULARE +amorfe <=str. Urb.201 MIJ 2.2 SPATII URBANE OMOGENE SI HETEROGENE 194 SUS 2.1 SP ATIILE NEUTRE 205 sus 2.2 SPATIILE URBANE HETEROTOPICE 198 MIJ 2.2 SP ATIILE URBANE IZOTOPICE 198, 2.2 SPATIILE URBANE UTOPICE 199MIJ 2.2 SPATIU URBAN HETEROGEN 194 FJ OS 2.1 SP ATIU URBAN UNITAR 208 SPECIFICITATE 210 SUS 2.4 SPECIFICITATE Cal/cant/ cantitate de imag sintetizate 223 2.6 SPECIFICITATE DPDV STRUCTURA URBANA 214 J OS 2.4 SPECIFICITATE- PRODUS AL ANSAMBLULUI 223 2.6 SPECIFICITATEA- ELEMENT COE ZIUNE FUNDAMENTAL PT SEMNIF SP .U 215 2.4 SP ECIFICITATEA SP-suma de creativitate….. trecute prin filtru selectiei topice 215 2.4 SPECIFICITATE-SPECIF IC, 223 J OS 2.6 STAPANIRE VALORI PARTICULARE. 216 SUS 2.4 STRATEGIE URBANA 190MIJ 1 STRUCTURA URBANA 187DEF 1 STRUCURA URBANA 228 J OS 2.7  TEHNOLOGIA TEHNOLOGIA DE EXISTENTA 216 jos 2.4  TOPIE 194 J OS DEF 2.1  TRASATURI FORMA URBANA 189 1  TRASEU DE DEPLASARE IN TERITORIU (ZONE) 197 2.1 UMANIZARE P RIN DIFERENTIERE 222 J OS 2.6 UNIFORMIZARE SP . UR. 195 MIJ (PUTIN) 2.1 UNITATE SP ATIU URBAN 206 SUS 2.3 UNIVERSALIZARE FORMA URBANA. 217 SUS 2.4 VALOARE PARTICULARA DEF 208, 209 2.4 VALOARE P ARTICULARA –SEGREGARE 218 J OS 2.5 VALOARE PARTICULARA SP ECIFICITATE CARACTER 208 VIATA URBANA 187 1