1) Clasifcarea Clasifcarea leziunii leziunii odontale odontale coronare dupa Burlui Burlui
Burlui clasifca leziunile in: I clasa: Anomaliile de sediu,volum,orma,directie.Acest sediu,vol um,orma,directie.Aceste e anomalii nu sunt leziuni propriu-zise dar reclama aceleasi metodede tratament ca si leziunile coronare. II clasa: Leziuni coronare congenitale cu specifc ereditar:amelogeneza imperecta, imperecta, dentina opalescent ereditara,displazia Capdepond, dentina opalescent Hodge,dentinogeneza Hodge,dentinogeneza imperect si displazia dentine. Aceste aectiuni prezinta niste tulburari de geneza a tesuturilor dure care la el necesita un tratament protetic III clasa: Leziuni coronare dobindite inaintea eruptiei: hipoplaziile simple ale smaltului, hipoplaziile complee si anomaliile dentare prin radiatii ionizante in perioada preeruptiva. IV clasa: leziuni coronare dobindite post-eruptive. Acestea pot aecta dentitia temporara si permanenta.Leziunile odontale coronare ale dintilor temporali se maniesta prin urmatoareleorme clinice: melanodontia Beltrami si !omieu, vulnerabilitatea dentara, si dierite leziuni coronare in orma de carie,traumatisme, abraziune. Leziunile coronare ale dintilor defnitive se maniesta sub urmatoarele orme: sindromul "ubreuilll-Chambardel,leziunile odontale consecutive intoicatiilor medicamentoase, caria simpla galopanta,leziuni galopanta,leziuni prin radiatii ionizante indelungate,discromiile indelungate,discromiile dentare. 2) Clasifcarea Clasifcarea leziunilor leziunilor tesuturilor tesuturilor dure coronare dupa Black Black Clasa I: include cavitatile situate in santurile si gropitele smaltului pe
supraata ocluzala a molarilor si premolarilor in santurile si gropitele vestibulare vestibulare sau orale, la el si in gropitele orale ale incisivilor superiori. Clasa II: cuprinde cav de pe supraetele proimale ale molarilor si premolarilor. Clasa III: cuprinde cav de pe etel pro p roimale imale ale dintilor rontali cind unghiul incisivnu este compromis. compromis. proimale ale incisivilor cu unghiurile Clasa IV : include cav de pe etele proimale incizale aectate sau care nu se pot pastra Clasa V : numara varietatile de cavitati situate in treimea cervical cervical a etelor vestibulare vestibulare sau lingual l ingual a dintilor Clasa VI: leziuni care ini#ial nu au ost incluse $n clasifcarea lui Blac%. &e int'lnesc la nivelul marginilor marginilor incizale (i v'rurile cuspizilor sau orice supraa#) epus) epus) la maim cur)#irii (i autocur)#irii. "e obicei debuteaz) la nivelul unui deect de ormare sau de origine traumatic) *Baum, +arzou% .
3)Metode de tratament protetic neinvaziv a aectiunilor odontale coronare
+etoda de reconstituire coronara este aplicata in leziuni odontale nu prea intinse in supraata si prounzime, prounzime, in scopul asigurarii rezistentei, retentiei, stabilitatii microprotezelor realizate isub orma de inla,onla,pinla,inla-onla. -/orma de incrustare inla se realizeaza prin turnare din alia0e find la el conectionata conectionata din portelan sau acrilat,redind cu eactitate morologia dintelui si a punctului de contact.
-Aplicarea microprotezei onla prevede acoperirea unei parti a supraetei ocluzale redind la el morologia corecta a ungh incizale,a supraetelor orale si punctelor de contact. - +icroproteza de tip pinla prevede includerea in constructive a pivoturilor intradentare sau intraradiculare - /ormele inla-onla nu necesita sacrifcii mari de substanta dura si mai pot f utilizate atit ca mi0loc de agregare cit si la imobilizarea dintilor mobile prin aplicarealor in sine de imobilizare. 1+etoda acoperirii coronare consta in aplicareamicroprotezelor dentare de acoperire,individualizate,ce reac morologia si unctia coroanelor naturale. Aceasta metoda este recomandata cind leziunile odontale coronare sunt prounde, intinse ca supraat iar terapia de reconstituire este inefcienta. 2ndicatiile terapiei de acoperire sint de o recventa considerabila, datorita realizarii unei morologii coronare corecte si reacerii unctionale. 3 +etoda substituirii consta in aplicarea microprotezelor ce substituie in intregime coroana naturala a dintelui. Aceasta metoda este indicate in cazul distrugerii in intregime a coroanei dentare. +i0loacele protetice olosite in realizarea metodei respective sint reprezentate de coroanele de substitutie. 4) Incrustatiile intra- si intra-extratisulare. Constructia. Cerintele catre inla-uri si onla-uri. !) Clasifcarea incrustatiilor" a)dupa scopul urmarit# $) dupa material# c) dupa metoda de realizare d) dupa prounzime si volumul resta$ilit de incrustatii% e) in raport de amplasarea topo&rafca ata de supraetele dentare a "upa scopul urmarit incrustatii de reconstruire, utilizate pentru restaurarea relieului anatomic si unctiei coroanei dintelui natural, incrustatii de agregare, olosite ca elemente de agregare si spri0in in puntile dentare si protezelemobilizabile,incrustatii de echilibrare , intrebuintate in scopul echilibrarii presiunilor masticatoare asupra unui grup sau a tuturor dintilor restanti si in constructiile protetice de sinare.
b "upa materialul din care se conectioneaza: .metalice:alia0ele aurului4alia0ele argint-paladiu4alia0ele crom-cobalt4 1. acrilice 3.din portelan 5.mite* metaloacrilice,metaloceramice c "upa metoda de realizare: metoda directa, metoda indirect, metoda mita. d "upa intinderea incrustatiilor in prounzime sau in supraata: -incrustatie intratisulara care este introdusa intr-o cavitate ormata in tesuturile dentare, a carei pereti in intregime incon0oara supraetele laterale ale incrustatiei,cunoscuta in literature de specialitate sub numele de 2nla -incrustatie etratisulara situate deasupra tesuturilor dentare preparate , incon0urindu-le mai mult de 67 grade,cunoscuta sub numele de 8nla4
-incrustatie etratisulare cu elemente suplimentare de fare si retentie, reprezentate de 1-5 crampoane care patrund in canale parapulpare, cunoscuta sub numele de 9inla e "upa localizarea topografca : are la baza clasifcareacav pt obturatii dupa Blac% ') (tapele clinic-tenice la conectionarea incrustatiilor prin metoda directa#indirecta si mixta Metoda directa-prevede modelarea machete,incrustatiei din ceara speciala direct in cav bucala dupa ce urmeaza turnarea,proba, fnisarea si cimentarea. Metoda indirecta- dupa prepararea cav prevede amprentarea, realizarea modelului dintr-un material dur,modelarea machete din ceara,proba,turnarea,fnisarea,cimentarea. Metoda mixta- prevede imbinarea celor 1 metode. *) +articularitatile $ontului dentar preparat su$ microproteza intrinseca
