Evanghelia după Filip Un evreu dă naștere unui alt evreu, iar o astfel de persoană se numește „prozelit”. Dar, un prozelit nu dă naștere unui alt prozelit. [...] a !i "nd ei [...] !i#i fa pe eilal$i a !i pe ei %n!i!i, %n timp e eilal$i de a&ia e'istă. (eea e dorește un slav, este să )e li&er, %nsă, el nu speră, neaparat să poată do&"ndii !i proprietatea stăp"nului său. *șa um )ul nu este doar un simplu )u, el revendiă moștenirea tatălui său. (ei are sunt moștenitori ai mor+ii, sunt ei %nșiși mor+i iar moartea nu %i va ooli. (ei are se dediă lururilor vii, sunt %n via+ă, moștenind at"t lumea prezentă, vie, "t și pe ea de dinolo, lumea mor+ilor. (ei mor+i, sunt moștenitorii nimiului. (um poate , el are este mort, să moșteneasă eva (el are este de-a mort, va domni peste lumea materială, iar suetul său va ) etern. /0eamurile” 1ei are nu sunt evrei2, nu vor muri pentru ă ei nu au trăit niiodată %n ipoteza ă urmează să moară. (el are a rezut %n adevăr a găsit via+a, %nsă va ) %n periol de moarte, pentru ă %nă trăiește. De la momentul venirii lui 3ristos, lumea a %neput să prindă formă și via+ă. 4#au dezvoltat orașele %nsă și moartea a ieșit %nvingătoare. %nvingătoare. 5e vremea "nd eram evrei, eram orfani și aveam doar mamă. De "nd am devenit reștini, avem at"t tată "t și mamă. (ei are seamănă %n timpul iernii, uleg roadele %n timpul verii. 6arna este lumea, iar vara este elălalt *eon 1tăr"mul etern2. 7ăsa+i#ne să semănăm %n lume 16arna2 a să putem ulege %n timpul verii. Din aest motiv este mai &ine să nu ne rugăm %n timpul iernii, pentru ă vara urmează după iarnă. 8n azul %n are o persoană dorește să uleagă roadele %n timpul iernii, de fapt, nu va ulege nimi. Doar va smulge, iar asta nu va ) o reoltă reală, i una stearpă. 0u este numai [...] asta va ) [...] ie!i afară, de asemenea asemenea 4"m&ăta [...] este sterilă. 3ristos a venit pe păm"nt pentru a#i răsumpăra pe unii, pentru a#i salva pe al+ii. 5e străini i#a onvertit, transform"ndu#i %n tovarășii săi. El și#a dat via+a de &ună voie pentru a#și realiza planul dinainte sta&ilit. * ăzut pe m"inile unor t"lhari, a fost +inut aptiv, dar s#a salvat. El a eli&erat oamenii &uni %n lume, deopotrivă și răul. 7umină și 8ntuneri, via+ă și moarte, dreapta și st"nga, sunt asemenea unor fra+i și surori. 4unt elemente antagonie insepara&ile. Din auza aeasta, nimi nu este doar &un#&un, sau rău#rău, nii via+ă# via+ă sau moarte#moarte. Din aest motiv, )eare se va dizolva și va reveni la origine. 8nsă, ei are s#au %năl+at deasupra lumii, sunt indisolu&ili, sunt eterni.
0umele date elor lumești sunt foarte %nșelătoare pentru ă ne a&at g"ndurile de la eea e este oret ătre e este inoret. *stfel, el are aude uv"ntul ”Dumnezeu”, nu perepe eea e este adevărat și oret, i ontrariul. 7a fel se %nt"mplă și u ”9atăl”, ”Fiul”, ”Duhul 4f"nt”, ”via+ă”, ”lumină”, ”%nviere”, ”&iseriă” și așa mai departe : oamenii perep eea e este inoret, u e'ep+ia azului %n are au a-uns să deose&easă %ntre adevăr și miniună sau realitate și fals. (uvintele pe are le auzim nu sunt eea e par a )i. (uvintele are apar+in tăr"mului etern nu ar tre&ui folosite %n lumea materială. Ele au un sop presta&ilit %n *eon. Un singur nume nu este rostit %n lume; el pe are 9atăl l#a dat Fiului său. Este numele are stă deasupra tuturor lururilor< numele 9atălui. (ăi Fiul nu va deveni 9ată daă nu va purta numele 9atălui. (ei are unos aest nume, nu vor&es despre el. 8nsă, ei are nu %l poartă, nu %l unos. 8nsă, adevărul a adus numele %n lumea materială, de dragul omenirii, pentru ă nu putem unoaște adevărul fără aeste nume. *devărul %nseamnă un singur luru; %n lume e'istă numeroase alte lururi, iar să %nve+i despre aest luru uni tre&uie să pui dragoste. (onduătorii au dorit să#l %nșele pe om pentru ă au văzut a are o rela+ie de prietenie u ei are erau &uni la suet. (a urmare, au luat numele elor &uni și le#au dat elor răi, astfel %n"t, prin intermediul aelor nume să#l induă %n eroare și să %n onduă %n ta&ăra elor răi. Dar e favoare le#au făut= (ei are l#au eliminat pe om din ta&ăra elor răi și l#au dus %n ea a oamenilor plini de &unătate. Ei știau aeste lururi pentru ă au dorit să faă din omul li&er, slavul lor pentru totdeauna. *este divinită$i sunt ele are [>] omul, nu dore!te să )e m"ntuit, u sopul ă s#ar putea să [>]. 5entru ă daă omul este m"ntuit nu vor ) alte sari)ii [>] dei animalele nu vor ) sari)ate pentru divinită$i. 8ntradevăr, animalele apar$in elor pentru are au fost sari)ate. Ele le# au fost oferite lor, "t timp erau %n via$ă, dar %n momentul "nd le#au primit erau moarte. *!a !i omul, s#a oferit lui Dumnezeu "nd era mort !i după aeea a trăit. 8nainte să vină 3ristos pe păm"nt, nu e'ista p"ine, la fel a %n 5aradis, %n loul %n are trăia *dam, unde erau mul+i opai are a-utau la hrănirea animalelor, dar nu e'ista gr"u pentru a#l hrăi pe om. ?mul o&ișnuia să se hrăneasă preum animalele, dar, 3ristos a adus u sine p"ine din eruri pentru hrana &ăr&atului. (onduătorii au onsiderat ă totul s#a %nt"mplat prin propria lor putere, dar, %n seret, Duhul 4f"nt a realizat totul pentru ei, prin intermediul lor. *devărul, are a e'istat dintotdeauna, este omniprezent. 5u+ini sunt ei are %l văd u adevărat.
Unii au spus, ”Feioara @aria a zămislit prin intermediul Duhului 4f"nt.” Ei greșes = 0u știu e vor&es. De "nd o femeie onepe u o altă femeie @aria este feioara are a nu a fost atinsă de niio divinitate. Ea este &lestem pentru evrei, pentru &ăr&a+ii apostolii. 5e feioară nu a p"ngărit#o niio divinitate, [>], divinită$ile se p"ngăres pe ele %nsele. 6ar Domnul nu ar ) spus ”9atăl meu are este %n eruri” 1@atei AB
] %n )eare asă. eni+i %n asa 9atălui. Dar nu lua#+i nimi din asa 9atălui.” ”6sus” este un nume asuns, %n timp e ”3ristos” este un nume revelat. Din aest motiv, ”6sus” nu apar+ine unei anumite lim&i; el apare su& aelași nume %n toate lim&ile. 8n timp e unii %l numes ”3ristos”, %n siriană este numit „ @esia”, iar %n greaă, ”(ristos”. ”0azarineanul” este el are dezvăluie eea e este asuns. 3ristos are de toate %n el %nsu!i, el poate ) %n aelași timp om, %nger, mister sau 9atăl. (ei are spun ă Domnul %nt"i a murit și apoi s#a ridiat la eruri, greșes. 3ristos %nt"i s#a ridiat la eruri și apoi a murit. Daă ineva nu se transformă pe sine, nu va muri niiodată. ("t timp Dumnezeu trăie!te, el [>] 0imeni nu va asunde un o&iet de mare valoare in eva la fel de valoros, dar de multe ori se depozitează lururi foarte valoroase in louri lipsite de valoare. (ompară suetul. Este un luru at"t de pre+ios %n"t se poate asunde hiar și %ntr#un orp demn de dispre+. Unii se tem a nu umva să se ridie dez&răa+i la eruri. Din aest motiv unii dores să se despartă de trup, dar, eea e nu știu ei este ă ei are pun pre+ pe propriul trup, sunt de fapt dez&răa+i. 6ar ei are %și dau -os hainele, de fapt, nu sunt dez&răa+i. ”9rupul și s"ngele nu ar tre&ui să pătrundă %n etatea Domnului” 1(orintieni 6 A<2. 6sus a spus ” (el are nu va m"na și nu va &ea din trupul meu, nu are via+ă %n el” 16oan B<G2. (e %nseamnă de fapt 9rupul său este uv"ntul iar s"ngele lui este Duhul 4f"nt. (el are va primii toate aeste lururi va avea m"nare, &ăutură și %m&răăminte. 4unt supărat pe ei are spun ă 6sus nu se va %năl+a. oi spune+i ă trupul nu se va %năl+a. Dar, spune+i#mi ine se va %năl+a. Unii ve+i spune ă 4piritul din trup "t și suetul sunt ele are se %nal+ă la eruri. 8nsă, este neesar a trupul să se %nal+e, pentru ă totul e'istă %n interiorul său. 8n lumea materială, ei are se %m&raă u veșminte, sunt superiori veșmintelor. 8n Hegatul Domnului, hainele sunt mai &une de"t el are le %m&raă. *pa și foul puri)ă %ntregul lo. E'istă lururi asunse printre ele vizi&ile. *șa um e'istă apă %n apă, e'istă și fo %n mir.
6sus i#a luat pe to+i prin surprindere. El a ales să nu apară așa um este %n realitate, i %ntr#un mod %n are oamenii ar ) apa&ili să %l identi)e. * ales să apară tuturor. 4#a arătat elor puternii, a )ind puterni. (elor sla&i a )ind sla&. 8ngerilor li s#a arătat a )ind el %nsuși un %nger, iar &ăr&a+ilor, a &ăr&at. Din aest motiv, uv"ntul său a rămas nerostit. 8ntr#adevăr unii l#au văzut pe 6sus, g"ndindu#se ă se văd pe ei %nșiși, dar, %n momentul %n are a apărut disipolilor săi pe munte, nu mai apărea at"t de insigni)ant și de ne%nsemnat. Dintr#o dată a devenit puterni, %nsă el i#a transformat pe disipoli %n niște persoane puternie și superioare, tomai pentru a ) apa&ili să#l vadă %n măre+ia sa. De ziua reunoștin+ei, 6sus a spus, ”9u, el are ai unit lumina perfetă u Duhul 4f"nt, adue+i %ngerii u voi, pentru a forma imaginea perfetă. ”0u dispre+ui mielul, pentru ă fără el, nu este posi&il să#l vedem pe Hege. 0imeni nu va putea merge la %mpărat daă aesta este dez&răat. ?mul eres are mult mai mul+i )i de"t omul păm"ntes. Daă )i lui *dam sunt numeroși, deși vor muri, "+i sunt )ii omului lumii materiale, are deși nu vor muri, se vor zămislii %ntotdeauna. 9atăl are un )u, dar )ul nu are puterea de a zămislii un alt )u. 5entru ă el are a fost năsut nu are puterea de a da naștere unui alt )u, i )ul, de a#și alătura pe l"ngă sine fra+i, dar nu )i. 9o+i ei are s#au năsut, au fost aduși pe lume %n mod natural, %n timp e eilal+i sunt hrăni+i de la loul de unde s#au năsut. 4ărutul este el are due la nașterea perfetă. Din aest motiv ne sărutăm unul pe altul. *stfel, primim imaulata onep+ie din andoarea prezentă %n elălalt. 9rei, au fost ei are au mers alături de Domnul< @aria # mama sa, sora ei și @agdalena, ea numită %nso+itoarea lui 6sus. @aria și sora sa, "t și @agdalena, aveau )eare, %n interiorul său "te o @aria. ”9atăl” și ”Fiul” sunt nume singulare; ”Duhul 4f"nt” este un nume du&lu. Ele se aă pretutindeni< deasupra, dedesu&t, %n lumea invizi&ilă și %n ea vizi&ilă. Duhul 4f"nt este el revelat omenirii, elelalte sunt asunse și le găsim %n tăr"murile eleste. 4)n+ii se serves de puterile răului, datorită faptului ă sunt or&i+i de Duhul 4f"nt să readă ă serves un om o&ișnuit de )eare dată "nd fa aest luru pentru s)n+i. Din aest motiv, %ntr#o zi, un i#a erut Domnului eva e apar+ine aestei lumi. *esta i#a răspuns, ”8ntrea&ă#+i mama și ea %+i va da lururile altuia.” *postolii au spus ueniilor, ”Fie a %ntreaga noastră ofertă să )e răsplătită u sare. ”Ei numeau sophia, „sare”. Fără ea, niio ofertă nu este aeptată. Dar 4ophia este stearpă, fără opil. Din aest motiv, ea este numită ”o urmă de sare”. (eea e posedă tatăl, apar+ine )ului, iar )ul, %nă t"năr, nu %i este dăruit eea e %i apar+ine. 8nsă, "nd se va maturiza, tatăl %i va dărui tot eea e el de+ine.
(ei are au luat#o pe ăi greșite, s#au rătăit datorită Duhul 4f"nt. *stfel, de una și aeeași suare, foul poate iz&uni dar se poate și stinge. Ehamoth este diferit de Ehmoth. 5rimul %nseamnă 8n+elepiune, iar Ehmoth este 8n+elepiunea mor+ii, ea are unoaște moartea, numită ”mia 8n+elepiune”. E'istă animale domestie , preum taurul și măgarul și altele de aest fel. *ltele sunt săl&atie și trăies %n afara deșertului. ?mul ară "mpul u a-utorul animalelor domestie. (a urmare, at"t el "t și animalele, )e domestie, )e săl&atie, vor avea e reolta pentru a se putea hrăni. (ompară omul perfet. 5entru a ara, omul este supus unor for+e su&misive, pregătindu#se pentru momentul %n are totul va lua )in+ă. *est luru se %nt"mplă datorită faptului ă lo pur și simplu e'istă, indiferent daă este rău sau &un, la dreapta sau la st"nga. Duhul 4f"nt %i ălăuzește pe to+i și ontrolează toate puterile, ele ”domestie” și ele ”săl&atie”, preum și ele unie. 9oate for+ele sunt +inute prizoniere pentru a nu putea săpa. (el reat de Domnul este frumos, dar oamenii nu#i găses pe )ii Domnului a )ind rea+ii no&ile. Daă nu ar ) fost reat, i năsut, vei desoperi ă săm"n+a lui a fost no&ilă. 8nsă aum, el a fost reat și l#a r"ndului lui, a dat naștere. (e fel de no&le+e este aeasta 8n primul r"nd, a luat )in+ă adulterul, iar apoi rima. Fiul a fost reat prin adulter, )ind opilul Iarpelui. 7a r"ndul lui, )ul a devenit un riminal, preum tatăl său, omor"ndu#și fratele. 8ntr#adevăr, )eare at se'ual are a avut lo %ntre două persoane diferite, este un adulter. Dumnezeu este un vopsitor. 5reum oloran+ii superiori, numi+i ”adevăra+i”, are se dizolvă u elementele u are se amesteă, la fel se %nt"mplă și u lururile pe are Dumnezeu le vopsește. Din moment e ulorile lui Dumnezeu sunt nemuritoare, lurările sale devin nemuritoare prin intermediul ulorilor. *um, Dumnezeu %nmoaie eea e sufundă %n apă. 0u este posi&il pentru oriine să vadă lururile așa um sunt ele %n realitate doar daă devine una u ele. *est luru nu se %nt"mplă %n realitate< omul vede soarele fără a deveni unul; vede erul și păm"ntul și alte lururi, dar nu este unul dintre aestea. 8n shim&, tre&uie a atuni "nd vezi un luru, să devii ael luru. ezi 4piritul, devii spiritul. 8l vezi pe 3ristos, devii 3ristos. 7#ai văzut pe 9atăl, vei devenii 9atăl. *stfel, %n aest lo vezi totul și nu te vezi pe tine, dar %n ael lo te vezi pe tine : și eea e vezi , vei deveni. (redin+a primește, iar dragostea oferă. 0imeni nu va putea primi fără redin+ă. 0imeni nu va putea să dăruiasă fără dragoste. Din aest motiv, pentru a putea primi, tre&uie să redem, iar pentru a putea iu&ii, tre&uie să dăruim, %ntru"t, daă ineva dăruiește fără dragoste, nu va o&+ine nimi din eea e a dăruit. (el are a primit alteva %n afară de Dumnezeu este %nă un Evreu.
Daă spui, ”4unt evreu, ”nimeni nu va rea+iona. Daă spui,” 4unt Homan”, nu va ) deran-at nimeni. Daă spui, ”4unt Jre, &ar&ar, slav, un om li&er,” nimeni nu va avea niio pro&lemă. Daă spui, ”4unt reștin”, 1>2 se vor utremura. *sta %nseamnă ă el are a auzit aest luru nu poate %ndura să asulte. Dumnezeu este un m"nător de oameni. Din aest motiv, oamenii sunt sari)a+i pentru el. 8nainte de a )i sari)a+i oamenii, animalele erau ele sari)ate, %ntru"t ei pentru are erau sari)ate nu erau zei. Euharistia este 6sus. *esta este numit ”5harisatha” %n siriană, eea e %nseamnă ”el are este pretutindeni”, %ntru"t Dumnezeu a venit pentru a răstigni lumea. Domnul a intrat intr#o vopsitorie a lui 7evi. * luat CK de ulori diferite !i le#a amesteat intr#un vas. După ameste a ie!it un al& urat... !i a spus< „Li uite a!a Fiul ?mului a devenit vopsitor” ”Cât despre aşa-zisa „Înţelepciune stearpă” ... ea este mama îngerilor. Şi însoţitoarea –metresă- amantă, lui ...! "aria "agdalena ...! o iu#ea mai mult decât pe toţi ceilalţi discipoli, şi o săruta adesea pe gură. Ceilalţi discipoli ...!. $i i-au reproşat% &e ce o iu#eşti mai mult decât pe noi toţi ceilalţi ' "ântuitorul le-a răspuns% -&e ce nu (ă iu#esc şi pe (oi ca pe ea '... Când un ne(ăzător ) or#* şi un (ăzător sunt în întuneric total... nu e+istă dierenţă între ei. Când se luminează, (ăzătorul (ede lumina iar ne(ăzătorul )or#ul* rămâne în întuneric.”
Domnul a spus, ” Binecuvântat este cel care nu s-a născut încă. Pentru că el este, a fost și va i.” Superioritatea unui om nu este vizibilă ochiului, ci trebuie cautată în straturile mai profune . 5rin urmare, omul este superior
animalelor, are deși sunt mai puternie de"t el, nu se poate spune aelași luru %n eea e privește vizi&ilul și invizi&ilul. *est luru le permite să supravie+uiasă. 8nsă, daă omul se desparte de animal, aestea se vor m"na unele pe altele, %n lipsa unei alte surse de hrană. Dar aum, ele au găsit hrană pentru ă omul a ultivat solul.
Daă ineva se due pe apă și se %ntoare fără să ) prins eva și spune ”4unt (reștin,” atuni numele de reștin l#a %mprumutat doar pentru interesul propriu. 8nsă daă el %l primește pe Duhul 4f"nt, numele său va ) preum un adou. (el are a primit un adou nu va tre&ui să %l dea %napoi, dar el are a %mprumutat un nume doar din interes, plata este inevita&ilă. *stfel se %nt"mplă "nd ineva e'perimentează misterul.
@are este taina ăsătoriei =, pentru ă fără ea, lumea n#ar e'ista. Dei e'isten$a lumii [...] !i e'isten$a[...] ăsătoriei. 4ă ne g"ndim la [...] rela$ia propriu#zisă, pentru aeasta [...] posedă [...] putere. 6maginea ei onstă %ntr#o p"ngărire. Ii astfel omul louiește )e %n aeastă lume, )e se %nal+ă, )e alege alea de mi-lo. Doamne ferește să )e găsit aolo”. 8n aeastă lume e'istă &ine și rău. 7ururile &une nu sunt hiar &une iar ele rele nu sunt at"t de rele. Dar, dinolo de aeastă lume, e'istă răul : numit ”mi-loul”. *el lo este moartea. 8n timp e noi louim %n aeastă lume, este &ine să autăm să ne ridiăm deasupra pentru a nu o lua pe alea de mi-lo "nd vom plea să %n lumea de dinolo. 5entru ă mul+i a-ung să se rătăeasă. 4unt unii oameni are nu vor avea puterea de partea lor; iar al+ii, deși vor avea puterea, nu vor pro)ta de ea; ei nu au a+ionat pentru ă %i va transforma %n păătoși. 6ar daă nu vor dori să o foloseasă, -usti+ia %i va %ndepărta %n am&ele azuri< și %ntotdeauna este o hestiune de voin+ă, nu de a+iune. Din apă și din fo, suetul și spiritul vor lua )in+ă. Din apă, fo și lumină, )ul miresei s#a năsut. Foul este mirul, iar lumina este foul. 0u mă refer aii la foul are nu are niio formă, i la foul a ărui formă este al&ă, luminoasă și frumoasă și are dăruiește frumuse+e. *devărul nu a venit gol pe lume, i lu"nd forma imaginilor și a tipologiilor. 7umea nu %l va primi su& niio altă formă. E'istă pentru toate o renaștere și o imagine a renașterii. Este a&solut imperios neesar să te naști din nou prin intermediul unei imagini. (are dintre ele 8nvierea. 6maginea tre&uie să se ridie din nou prin intermediul imaginii. Domnul a realizat totul printr#un mister, prin &otez, mir, Euharistie, m"ntuire și nuntă. 1>2 El a spus, ”*m venit să fa lururi preum %n er așa și pe păm"nt, iar lururile din afară preum ele din interior. *m venit să adun toate lururile la un lo.” 1>2 prin tipologii și imagini. (ei are spun, ”E'istă un om %n eruri și unul deasupra sa”, greșes. De fapt, e'istă doi oameni erești, dintre are unul are este vizi&il nouă, unosut su& numele de ”el are este dedesu&t”; *r ) mult mai &ine pentru ei să spună, ”6nteriorul și e'teriorul, iar eea e se aă %n afară, este afară.” Din aest motiv, Domnul a dorit distrugerea ”%ntuneriului e'terior”< nu mai e'istă nimi %n afară de ea. El a spus, ”9atăl meu are stă asuns”. El a mai spus, ” Du#te %n amera ta, %nhide ușa după tine și roagă#te la 9atăl tău are stă asuns” 1@atei B
3ristos. (ei are au mers la el, el i#a sos, iar ei are au pleat, 3ristos i# a adus %napoi. ("nd Eva era %nă %n ompania lui *dam, moartea nu e'ista %nă. ("nd a fost despăr+ită de el , moartea a luat )in+ă. Daă el %nviază, moartea nu va mai ). ”Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de e Doamne, m#ai părăsit” 1@aru A] 6ordania : plinătatea 8mpără+iei (erurilor. El, el are s#a năsut %nainte de toate, a fost năsut din nou. El, el are a fost o dată uns, a fost uns din nou. (el are s#a m"ntuit, i#a m"ntuit pe al+ii. 8ntr#adevăr, )eare tre&uie să rosteasă misterul. 9atăl omniprezent unit u feioara o&or"tă pe păm"nt și u foul are străluea pentru el %n aea zi. El a apărut %n marea ameră nup+ială. (a urmare, %n aea zi, orpul s#a renăsut. * părăsit amera nup+ială și a luat forma unui singur trup din mire și mireasă. 5rin aestea, 6sus a sta&ilit noua ordine lumeasă. Este esen+ial a )eare ueni să )e su& slava sa. *dam a luat )in+ă din două feioare, din Duhul 4f"nt și solul virgin. 5rin urmare, 3ristos s#a năsut dintr#o feioară pentru a resta&ili Deăderea are a avut lo la %neput.
E'istă doi opai %n 5aradis. Unul este destinat animalelor iar elălalt oamenilor. *dam a m"nat din el destinat animalelor. * devenit la r"ndul său un animal și a dat naștere animalelor. Din aest motiv, opiii lui *dam preaslăves animalele. Dumnezeu l#a reat pe om. 1>2 ?mul l#a reat pe Dumnezeu. *easta este ordinea %n lume : oamenii %i rează pe zei și se %nhină rea+iei lor. *r ) mai potrivit a zeii să se %nhine oamenilor= (u siguran+ă eea e realizează un om depinde de a&ilită+ile sale. Din aest motiv, ne referim la realizările unei persoane a la „a&ilită+ile sale”. 5rintre realizările sale se numără și opiii săi. Ei sunt rezultatul unui moment de dezinvoltură. *stfel, a&ilită+ile sale determină eea e poate realiza, dar paea sa se o&servă u ușurin+ă %n proprii săi opii. ei vedea ă aest luru se apliă %n mod diret imaginii. 8n aeastă lume, slavii lurează pe gratis. 8n 8mpără+ia (erurilor, li&ertatea le va adue un serviiu slavilor< opiii amerei nup+iale vor onstitui un a-utor ai opiiilor ăsătoriei. (opiii amerei nup+iale au doar un singur nume< paea. Ei nu iau altă formă, pentru ă au otemplarea. (ei are spun ă vor muri %nt"i și apoi se vor ridia la eruri, greșes. Daă nu vor primi, mai %nt"i m"ntuirea, "t timp vor trăi, "nd vor muri, nu vor mai primi nimi. 7a fel, "nd se vor&ește despre &otez, ”Notezul este un luru e'traordinar”, pentru ă daă oamenii %l vor primii, vor trăi. *postolul Filip a spus, ”6osif, t"mplarul, a plantat o grădină pentru ă avea nevoie de lemn pentru omer+ul său. El este el are a realizat ruea din lemn din proprii săi opai. Urmașul său, 6sus, a fost sp"nzurat pe ruea realizată din propriul său lemn”. Dar, (opaul ie+ii se aă %n mi-loul Jrădinii. (u toate aestea, din ar&orele de măslin avem mirul, iar din mir avem %nvierea. 7umea aeasta este o m"nătoare de trupuri. 9oate lururile onsumate %ntre ele sf"rșes prin a muri. *devărul, este de asemenea un m"nător de via+ă. 5rin urmare, nimeni are se hrănește u adevăr nu va muri. @irul este superior &otezului, pentru ă din uv"ntul ”@ir”, am fost numi+i ”(reștini” și nu din uv"ntul ”&otez”. Ii tot de la aesta provine și numele ”3ristos”. 5entru ă 9atăl l#a uns pe Fiul iar Fiul i#a uns pe apostoli iar apostolii ne#a uns pe noi. (el are a fost uns este &ogat. El are %nvierea, lumina, ruea, Duhul 4f"nt. 9atăl i#a dat Fiului aest dar %n amera nup+ială iar aesta a&ia l#a aeptat. 9atăl era %n interiorul Fiului iar Fiul era %n interiorul 9atălui. *easta este 8mpăr+ia (erurilor. 7umea a luat naștere printr#o greșeală pentru ă el are a dorit să o reeze vroia să )e nepieritoare și eternă. *stfel, lumea nu a fost niiodată nepieritoare, nii el are a reat#o. 5entru ă luurile nu sunt nepieritoare, dar )ii, sunt. 0imi nu va putea deveni nemuritor, daă mai %nt"i nu va deveni un )u al 9atălui. Dar el are nu are apaitatea de a primi, um va ) %n imposi&ilitatea de a da 5aharul u rugăiuni on+ine vin și apă, deoaree este a s"ngele pentru are tre&uie să mul+umim. Este plin de Duhul 4f"nt și apar+ine
omului perfet. *pa vie este asemenea unui orp. Este neesar să o dăruim omului. 0u este neesar a to+i ei are de+in totul să se unoasă pe ei %nșiși Unii, %ntr#adevăr, daă nu se unos pe ei %nșiși, nu se vor &uura de eea e de+in. 8nsă, ei are a-ung să se unoasă, se vor &uura de eea e au. 5reotul este sf"nt pentru ă daă a m"nat din trupul lui 3ristos, se va dedia lui. 7a fel um, orie va lua, se va dedia lui. De asemenea, um să nu se dedie orpului %nsuși 5rin perfe+ionarea apei &otezului, 6sus a golit#o de moarte. *stfel, ne sufundăm %n apă, dar nu ne sufundăm %n moarte. ("nd spiritul adie, adue iarna. ("nd suă Duhul 4f"nt, vine vara. (el are unoaște adevărul este un om li&er, dar omul lli&er nu păătuiește pentru ă ”(el are păătuiește este slavul păatului” 16oan O
vedea, nii nu o va putea păstra. Li nimeni nu tre&uie să poată hinui o persoană %n aest fel hiar daă sălă!uie!te %n aeastă lume. Li iară!i< "nd va părăsi aeastă lume va primi imaginea adevărului. 7umea va deveni pentru el *eon#ul 19ăr"mul Etern2. *sta este, eea e este= a ) revelata numai persoanei respetive, nu va ) asunsă %n %ntuneriul nop$ii, dar va ) asunsă ziua %n amiaza mare %n 4f"nta 7umină.
4ursa< 9he 0ag 3ammadi 7i&rarP 9raduator< *lina 6ordan
