Tema 2: CLASIFICAREA VALORILOR
1. 2. 3. 4. 5.
Valori potenţiale şi valori reale Valori positive şi valori negative Valori ale persoanei şi valori ale lucrului Valori mijloc şi valori scop Valori materiale şi valori spirituale
1. Valori potenţiale şi valori reale
Valorile se clasifică în funcţie de diferite criterii, cum sunt: gradul de generalitate a aprecierilor de valoare, sensul acestora, suportul lor, raporturile dintre ele, cerinţele de satisf ăcut (şi obiectele prin care sunt satisf ăcute). În raport cu gradul de generalitate, valorile pot fi general-umane ( poten poten ţ iale iale) sau de o generalitate restrânsă (reale). Ultimele pot fi individuale (sau, mai exact, interindividuale),
familiale, profesionale, clasiale, naţionale, continentale (europene, americane, asiatice etc.) sau chiar ale întregii omeniri. Valorile general-umane sunt, ca şi aprecierile general-umane, numai poten ţ iale iale, în sensul
că ele pot fi împărtăşite de orice om cultivat şi care ar veni în contact cu ele, f ără a fi însă receptate şi cultivate efectiv de fiecare. Ca potenţialităţi, ele exprimă acorduri (adecvări) posibile, iar nu efective între capacităţile oricărei conştiinţe de a aprecia diferitele obiecte ca importante pentru diversele trebuinţe şi aspiraţii umane, pe de o parte, şi însuşirile obiectelor care corespund acestor trebuinţe. Valorile de o generalitate mai restrânsă (reale) sunt înf ăptuiri concret-istorice ale
valorilor potenţiale. Ele se concretizează în variatele creaţii materiale sau spirituale, constituind fondul cel mai trainic şi mai durabil al acestora. În cadrul fiecărui tip (fiecărei clase) de valori, fiecare valoare potenţială general-umană este una. Prin fondul lor general-uman, adevărul în genere, binele în genere, frumosul în genere, sacrul în genere, ca şi celelalte valori, au un singur conţinut, au acelaşi înţeles pentru toţi. Dar, în planul realităţii, fiecare specie de valoare potenţială general-umană se concretizează într-o multitudine de valori de o generalitate mai restrânsă, având înţelesuri
diferite, dar subsumate speciei respective. În realitate, în plan faptic, efectiv, nu există adevăr în genere, bine în genere, frumos în genere, sacru în genere, ci există o mulţime de propoziţii şi teorii adevărate diferite, de diverse manifestări ale binelui, de creaţii frumoase în varii ipostaze, de credinţe religioase cu diferite conotaţii ale sacralităţii. Valorile reale din fiecare clasă prezintă atât particularităţi prin care se disting unele de altele, cât şi anumite similarit ăţi prin care converg spre un înţeles general, potenţial, care ar putea fi acceptat de orice conştiinţă umană. 2.
Valori pozitive şi valori negative
În func ţ ie de sens, orice specie de valori este structurată polar, cuprinzând atât valori pozitive, cât şi valori negative. Cele pozitive servesc trebuinţe şi aspiraţii autentic umane, prin
care omul î şi fortifică viaţa biologică şi spirituală, se înalţă şi se desăvârşeşte spiritual, pe când cele negative sunt contrare omului autentic, sănătăţii lui sufleteşti şi chiar corporale, incluzând aprecieri (stări afective, simţăminte şi idei) prin care î şi coboară spiritul la rang de mijloc pentru cerinţe instinctuale şi înclinaţii de tot felul. Valorile polare sunt nu numai opuse, ci şi corelative, cele pozitive neexistând şi neputându-se defini decât în raport cu cele negative şi invers. Astfel, dacă ne raportăm la valorile spirituale, există o corelaţie reciprocă între adevăr şi eroare, bine şi rău, frumos şi urât, sacru şi profan, fiecare termen al unui cuplu valoric delimitându-se în raport cu opusul său. 3. Valori ale persoanei şi valori ale lucrului
După suport , valorile sunt ale persoanei (valorile vitale, morale, religioase), ale lucrului
(valorile hedonice, economice, politice, juridice, teoretice), iar unele sunt fie ale lucrului, fie ale persoanei (unele valori estetice).
Valorile atribuite lucrului nu depind însă nici ele exclusiv de lucruri, căci presupun şi aprecierile date de om lucrurilor pentru diferitele lor calităţi demne de preţuit. În raport cu suportul lor, valorile pot fi, de asemenea, aderente, adică unite indisociabil cu suportul lor (cum sunt valorile estetice), sau libere, în sensul că una şi aceeaşi valoare poate fi redată prin mai multe suporturi (de exemplu, o teorie adevărată poate fi exprimată în mai multe feluri, prin diferite formulări). 4. Valori mijloc şi valori scop
Conform raportului dintre ele, valorile sunt împărţite, de regulă, în valori-mijloc şi valori-scop. Primele ar fi cele cultivate nu numai pentru ele însele, ci şi ca premise pentru
realizarea altor valori, iar ultimele ar fi înf ăptuite numai pentru ele însele. De obicei, se susţine că valorile care saturează trebuinţe trupeşti ar constitui un mijloc pentru valorile care satisfac exigenţele sufleteşti, dar această distincţie poate fi relativizată. 5. Valori materiale şi valori spirituale
Dintre criteriile în funcţie de care se clasifică valorile, cel mai important, care dă seama de conţinutul acestora, îl constituie cerinţele umane satisf ăcute, fie trupeşti, fie sufleteşti (şi, implicit, obiectele prin care sunt satisf ăcute). În consecinţă, valorile sunt şi ele materiale sau spirituale.
Valorile
materiale nu se reduc nici ele la bunuri, ci sunt, de asemenea, uniri de bunuri cu aprecieri, dar sunt denumite ca atare datorită finalităţii sau destinaţiei lor. Dacă iniţial neokantienii Windelband şi Rickert au susţinut că axiosfera cuprinde numai valorile spirituale, ulterior Max Scheler a pus în evidenţă şi valorile de ordin material, în care a inclus valorile hedonice (ale agreabilului, ale plăcerii sensibile) şi pe cele vitale. O importantă contribuţie la conturarea axiosferei au adus-o şi axiologii români Petre Andrei şi Tudor Vianu, care au considerat ca valori materiale pe cele biologice şi economice, iar ca valori propriu-zis culturale pe cele juridice, politice, teoretice (logice, matematice etc.), artistice, morale, religioase.
Având în vedere toate contribuţiile amintite, putem distinge urm ătoarele clase: 1. Valorile hedonice (ale agreabilului) 2. Valorile biologice (vitale) 3. Valorile economice 4. Valorile politice 5. Valorile juridice 6. Valorile teoretice 7. Valorile artistice 8. Valorile morale 9. Valorile religioase Fiecare clasă cuprinde o pereche de valoari general-umane potenţiale, centrice: o valoare pozitivă şi o valoare negativă, precum şi o pluralitate de valori reale ca realiz ări concret-istorice ale celor două valori polare. Desigur, omul se înnobilează doar prin valorile pozitive.
