1
2
2
3
4
VALPARAIZO Trupele guvernamentale au recucerit Cordoba şi Mendoza. Se bănueşle că şeful rebelilor s’a refugiat în Chili, la alparaizo. !"#$%"&
De unde m’a învăluit deodată, senzaţia aceasta de soare cald, de copilărească fără de grijă, ca o palpitare colorată şi aeriană de aripi de colibri? Adineori, strada era întunecată, trecătorii păşeau în ceaţă fantomatici, gesticulând săşi păstreze ec!ilibrul pe movile de g!iaţă sleită peste gunoaie" #ramvaele du ruiau negre şi deşarte în noapte, cu luminile fumegoase, ca sinistre dricuri nocturne de sinucigaşi" #otul era pus tiu, îng!eţat şi ostil$ !âd şi fără speranţă" %i deodată, abia aşezat la masa cafenelei, cu gazeta despăturită$ de unde inundarea aceasta de lumină şi de boare îmbălsămată cu e&otice mirodenii? Ce souffle étrangement parfumé, d’ou vient-il? 'ici samsarul acesta, unsuros, aşezat în faţa cafelei, absent şi cu privirea înfiptă într’un gol undei joacă fără îndoială cifre$ nici domnul cănit de alături careşi zâm beşte singur citind o revistă umoristică$ nici c!elnerul cu eczemă de culoarea smetirei pe obraz şi cu şervetul
5
vânăt pe mână$ nici domnişoara bălană şi corpolentă de la casă careşi sprijină sânii de cantalupi pe marginea de marmoră a mesei$ nici du!oarea cafenelei, capetele de ţigări aruncate, urmele murdare de !albe, galoşii umezi din picioare, vânzătoarea de cărţi poştale stren ţuită, provincialul care studiază cu sârguinţă de elev greu de cap lista de preţuri$ nimic din ce e urât afară şi trist, aci, în suflet$ nimic nu îndreptăţeşte înseninarea aceasta bruscă, versurile lui (eredia, cântând înlăuntru de acolo, de pe marginea oceanelor, de unde peste tala zuri şi pustietăţi, peste ape şi continente, adierea a adus un suspin parfumat din ţările de dincolo de noapte" De unde !o!otirea aceasta de soare? )*evoluţiile din America de +ud, se transmit de la stat la stat" +ăptămâna trecută a fost arestat preşedintele re publicei braziliene" )Abia s’a restabilit liniştea la *io de -aneiro şi +an .aulo, că alte veşti alarmante sosesc din Argentina" .entru moment trupele guvernamentale au recucerit /ordoba şi 0endoza" +e bănueşte că şeful insurgenţilor s’a refugiat în /!ili, la 1alparoizo" Dar alte ştiri, pre tind dimpotrivă, că a fost vorba numai de retragere stra tegică, pentru a ataca cu forţe noui""" *io de -aneiro, +an.aulo, /ordoba şi 0endoza, 1alparaizo şi +antiago de /!ili""" 2mpăturesc ziarul sub cot, şi nimic din cafeneaua aceasta nu mai e&istă şi nimic din ce e afară, trist şi rece şi umed şi !âd, nu mai are fiinţă" 3omanele lui 0a4ne3eid, /ooper, 3ret(art şi -ules 1erne5 /ap de vultur şi 6iica +oarelui, %arpele 'egru şi .uma cu oc!ii de c!ilimbar$ peşteri cu mucezite co
6
7
8
mori sub lespezi, fluvii somnoroase şi indieni lunecând şerpuit în piroge, în codrii virgini, cu lianele spânzurând deasupra apelor ca un decor fabulos de feerie""" %i nucul scorburos din livadă, de sub care mă ridicam de pe cergă cu coatele amorţite şi cu oc!ii rătăciţi, când un glas mă c!ema la masă şi la realitate, tocmai în clipa când Don 3art!olomeo Diaz 4 7eon 4 /arillo 4 3elalcazar, prizo nierul şefului indian, îşi tăiase frâng!iile şi se arunca în şea" 7ume ireală şi mai reală decât cea mai apropiată realitate" 1ecinul de peste gard, domnul cu bărbiţă albă şi cu pălărie tare, ne era indiferent şi strein" 'ici odată n’am fost curioşi să ştim unde pleacă la ore fi&e, de unde se întoarce din capătul străzii, citinduşi din mers gazeta$ ce gândeşte, când cu acelaş ziar pe genunc!i şi cu oc!e larii alături, în cerdac, îşi soarbe cafeaua" Dacă ar fi murit a doua zi, near fi înduioşat evenimentul mai puţin decât moartea 1uturului Alb, indianul scăpat de la spân zurătoare de eroul lui 0a4ne*eid şi al nostru, pentru o săptămână, până când altul îi lua locul$ din /!ili, în 3razilia$ din Antile, în 0e&ic" /um ne înfiora emoţia, pe noi, feţele palide, când luam parte la întâlnirea lui /ortez cu 0ontezuma, ulti mul rege al Aztecilor$ după descripţia lui 3ernal Diaz, tovarăşul conc!istadorului" /ât de viu vedeam litiera cu baldac!in, împodobită cu pene albastre şi verzi, cu aur şi perle, din care a coborât în manta albastră, cu sandale de fire de aur împletit, 0ontezuma, încarnarea zeului răsboiului şi a zeului colibri5 (uitzilopoc!ili""" %i cum visam cu oc!ii înc!işi, alt cer, pe al cărui al
9
bastru, noaptea se aprinde crucea sudului, în locul cons telaţiilor noastre bătrâne, uzate şi răscunoscute" A fost ca un miragiu care şia tremurat amăgirea în du!oarea cafenelei, mia adus în nări parfum de fructe necunoscute şi miros amărui de frunze de nuc$ !aluci naţia civilizaţiei dispărute 0a4a şi !alucinarea a două zeci şi cinci de ani în urmă5 (uitzolopoc!ili şi volumul conului, %arpele negru şi treiurile la matematici$ flutu rarea minusculă de aripi de colibri şi carcera liceului""" %i oc!ii domnişoarei 7ucia" 8ndeo mai fi oare domni şoara 7ucia? %i unde s’au scufundat, în ce negură, soa rele de atunci care nu mai este, şi copacii livezilor care au fost tăiate şi atâtea capete neastâmpărate de copii după pupitre$ capete sburlite şi cu oc!i drăcoşi, pe care vârsta lea împodobit cu mustăţi stufoase, cu sprâncene grosolane şi cu veştede cearcăne în jurul pleoapelor, 9 şi atâtea capete din care astăzi nu mai este nimic, decât undeva sub pământ, un os rotund, o scăfârlie netedă şi un rânjet de dinţi?""" 8nde sunt? 2n ce negură oare s’au scufundat? Acum, iatămă la rândul meu, plăzmuind şi eu povestiri pentru alţi oc!i" Dar ce povestiri fără căldură şi fără soare: /e povestiri fără eroisme: /e acre ca viaţa din jurune$ şi c!iar râsul, ce rânjet e, în loc de izbucnirea robustă şi sănătoasă, de veselie: ; de mirare? +unt de osândă? 2ndată ceam împă turit ziarul sub cot, cu numele sonore de dincolo de ape şi de copilărie, totul s’a astupat ca de deun negru capac
10
de sicriu, tot din ce era lumină, şi eroism, şi frumuseţe, şi plăsmuire fermecătoare" .e urmă, din nou a rămas numai ce este" /afeneaua cu samsarul moţăind în faţa ceştei golite, c!elnerul cu eczemă de culoarea smeurei, domnişoara decolorată şi corpolentă de la casă 9 şi capetele de ţigări stinse, şi galoşii umezi, şi frigul de afară, şi tramvaele duruind în întuneric, negre şi goale, cu luminile lor fumegoase, ca sinistre dricuri nocturne, de sinucigaşi"
11
RA!II I"A#ICI CAP$ I %nde &ititorul afl' (n &e atmosfer' (n&'r&at', s’au n's&ut )ip *i )op$
# treia oară, madam lădoianu, făcu un semn disperat, rugător şi mut, spre invita'ii său din celălalt capăt al mesei, şi a treia oară implorarea rămase fără efect. (u se adresa cu toate acestea unor făpturi cu inima împie) trită. (ici nu repeta cumva, vreun gest misterios, ca semnul după care se recunosc numai francmasonii din cele cinci continente. $oamne fereşte* Conmesenii erau cu to'ii oameni de inimă şi săritori la aman. S’ar fi aruncat p+nă la unul, cot la cot, prin foc, prin apă şi prin sabie, dacă madam lădoianu le)ar fi cerut ase) menea dovadă de prietenie sau le)ar fi pus la încercare spiritul de ertfire. -ar semnul de rugare mută, era cum nu se poate mai lesne de în'eles. ra un simplu apel la para soneriei, at+rnată în şnur din tavan, într’o regiune unde nu putea aunge gazda, cap) tivă în +l'ul din cestălalt capăt al mesei. #pelul desnădăduit se pierdu încă odată, fără să clintească pe cineva. (ici un oaspete nu)l luă în seamă. (imeni n’avea ochi de văzut şi urechi de auzit aceasta. To'i discutau cu aprindere
12
problema arzătoare a ordinei de succesiune în monarhiile consti) tu'ionale. /nd+ri'i în opiniile lor crunt intransigente, !fiecare decis să nu cedeze un pas adversarului&, nu observau că răstim) pul între feluri se distan'ase neobişnuit şi alarmant, pentru o masă cu tradi'ia at+t de stilată ca aceea a domnei liz lădoianu. /şi smulgeau cu nerăbdare argumentele de pe buzele inter) locutorului devenit inamic din senin, şi)le aruncau reciproc în obraz cu înverşunarea unor proectile de asalt, se priveau agresiv, cu milă, ură şi sc+rbă0 iar la considera'iuni generale de drept constitu'ional, ane1au cu perfidie, aluzii şi insinuări de ordin strict personal, la incapacitatea de pricepere, la slăbiciunile tăi) nuite şi la cine ştie ce presupuse interese ale adversarului cu pă) rere opusă, înc+t discu'ia înveninată părea gata să despice din clipă în clipă, duşmănie neîmbl+nzită, p+nă la moarte, între prie) teni care se socoteau cu un ceas înainte, lega'i p+nă la capătul vie'ii. ra o desbatere după chipul şi atmosfera acelei epoci de înt+mplări turburi, c+nd 'ara se întăr+tase în două tabere2 pen) tru sau împotriva unui craiu pribegit în surghiun. Madam liz lădoianu îşi astupă cu oroare urechile, să se izoleze de acest scandal fără precedent sub acoperişul său paşnic, minun+ndu)se prin ce necru'ătoare molimă, pr+nzu)i lunar cu in) vita'i de rasă, se transformase într’o încăerare vulgară de zur) bagii, ca la o cafenea oarecare de periferie. /n pumnii săi trandafirii, larma controverselor vrămaşe se înnecă, aşa cum se îngroapă tumultul oceanului în ghioc. Străbă) tea numai un ăuit necurmat şi confuz, de ciclon care se depăr) tează să)şi poarte ravagiile undeva aiurea, dincolo de orizont. Madam lădoianu îşi privi aşa invita'ii, pe r+nd, dintr’un capăt în altul, şi nu)i recunoscu. rau unii vine'i, al'ii stacoii,
13
al'ii livizi. (u lipsea nici una din culorile spectrului solar, des) compus pe planşele manualelor de fizică. To'i se provocau cu
14
ochiri p+ndite de speluncă şi cu r+nete de fiare carnivore, gata să)şi sf+şie reciproc beregatele. 3azda suspină cu nedumerire2 4 Ce au $oamne5 Ce se înt+mplă cu to'i5 6i ce)o fi fă) c+nd oare "ugica de nu mai serveşte friptura5 Cu o hotăr+re eroică, desprinse scoicile palmelor din urechi şi domin+nd un moment cerbicia zavistiei, imploră o ultimă oară, de astă dată adăug+nd glas sub'ire, gestului care apăsa în spa'iu butonul soneriei cu para inaccesibilă2 4 $omnule ladescu, iartă)mă că te întrerup... Te rog, sună* $umneata eşti mai aproape... Sună dacă eşti bun, apăsat* $omnul 6tefan ladescu, care ca şi tizul său, oevodul cel Sf+nt al Moldovei, era o persoană nu mare la stat dar iute la m+nie, tocmai ridicase un cu'it să reteze din rădăcină argumen) tul adversarului. Se opri readus la realitate. Sur+se asasin vecinului cru'at pentru o clipă de replica lui triumfală, prin interven'ia neaştep) tată a stăp+nei. $epuse arma şi sv+cni pe picioarele scurte să e1ecute dorin'a doamnei lădoianu. 7rinse para soneriei între degete, apăsă butonul cu toată energia temperamentului său vehement, iar doamna liz văz+n) du’şi în sf+rşit dorin'a împlinită, respiră cu uşurare, ca biblicul centenar Simeon, care)şi oferise împăcat sufletul mor'ii, după ce ochii lui s’au îndestulat m+ng+ia'i la văzul minunei de mult aşteptată. /n tăcerea lă'ită brusc, clopo'elul electric sb+rn+i îndelung şi strident. coul fugi ca un bondar de o'el prin toate culuoarele deşarte, se isbi năuc de pere'ii albi, p+nă departe în bucătărie, se întoarse îndărăt speriat şi nu găsi o fereastră deschisă, să scape afară, la aer.
15
To'i ascultară cu o impresie ciudată. #r fi urat că e o so) nerie care a irupt într’o casă pustie. (’ar fi ştiut să lămurească
de unde venea această siguran'ă 4 dar nimeni nu se îndoi că bucătăria e goală, culuoarele sunt goale, că sb+rnăiala bumbului de o'el în capsula nichelată, chiamă zadarnic tot personalul at+t
16
de bine domesticit şi stilat al casei lădoianu, printr’o conspira) 'ie neîn'eleasă, dezertat dela datorie. $omnul 8ănică ladescu suna înainte, cu frenezie, descăr) c+nd odată cu bateria electrică, toată violen'a replicei adineori înăbuşită pe buze. 4 #unge* suspină un glas. Sfatul era binevenit. $omnul ladescu se afla purces să sune p+nă la sf+rşitul veacurilor. $escleştă degetele de pe para de sidef şi, relu+ndu)şi locul pe scaun, ca o veche pozi'ie cucerită, se pregăti să respingă fulgerător, prin contraatac, ofensiva ad) versarului cu muni'iile sleite. $ar duhul cel rău se risipise. /n răstimpul de acalmie al ar) misti'iului, to'i oaspe'ii reculeşi se desmeticiră din vrămăşia care)i înd+rise. (u mai aveau nici o poftă să reia ostilită'ile. /şi pipăiau nodul cravatelor, îşi aranau batistele la buzunarul dela piept0 cu enă, se plecau spre vecine să le întrebe dacă nu poftesc borcanul cu muştar sau să le servească un madrigal, anemic şi cuviincios. #tunci abia, îşi dădură seamă că dela felul din urmă, tre) cuse un timp nefiresc prelungit şi că slunica în şor' de dantele, nu se înfă'işase să înlocuiască farfuriile. Madam lădoianu se scuză, ca niciodată surprinsă de un eveniment misterios şi neprevăzut în ordinea gospodăriei sale, cu disciplina severă şi dată de e1emplu în trei genera'ii de căs) nicii. 4 (u ştiu ce s’a înt+mplat... $ar sunt sigură că s’a în) t+mplat ceva. 4 Mă duc eu să văd, tanti liz* se oferi 7uica, nepoata doamnei lădoianu0 adorabilă copilă de cinci ani neîmplini'i, cu spumoasă rochi'ă albă, cu ochi de albastrul inocent al ceru) lui şi cu bucle bălane de heruvim.
17
18
Spuse şi nu aşteptă aprobare. $escinse de pe scaunul unde se afla coco'ată pe perne ca să aungă la nivelul persoanelor ma) ture0 se răsuci pe călc+iele pantofiorilor de lac şi o sbughi pe culuare, spre bucătăria unde se instalase tăcerea enigmatică şi amenin'ătoare, ca în urma unei ireparabile catastrofe. 9şile tr+ntite în urmă, indicau pe tot parcursul, cu detună) turi tot mai îndepărtate, înaintarea către mister. 4 $elicios copil* e1clamă o doamnă. 4 6i e at+t de cuminte* #re at+ta candoare în ochi... re) cunoscu altă doamnă. inocen'a personificată. 4 /ntradevăr, o cresc după moda veche, mărturisi cu o orgolioasă modestie madam lădoianu. u nu în'eleg copiii de astăzi. (u)mi plac. 7ot spune chiar că îi compătimesc. 7rea mult cinematograf. 7rea multă libertate* 6tiu tot. #ud tot. $e) aceia se blazează înainte de vreme şi au să fie nişte nenoroci'i... u o feresc pe 7uica, de tot ce p+ngăreşte via'a, ca pe o plantă de seră. $upă părerea mea, inocen'a e zestrea cea mai de pre' pentru o fată. 4 1act* aprobă cu energie, domnul 8ănică ladescu. (epoata dumitale e o e1cep'ie unică... C+t despre mine, sunt scandalizat de cele ce aud dela copiii mei. ă imagina'i ce m’a întrebat fecioru’meu, -onel, acum vre’o două săptăm+ni5 4 Ce5 se îndreptară curioşi, douăsprezece perechi de ochi. 4 (’ave'i să ghici'i... 7ariez* 4 Spune. Trebue să fie ceva nostim. 4 % să vede'i dacă e nostim ori nu. % să vă spun şi n’o să crede'i... #cum două săptăm+ni lucram la birou. Mă trezesc cu -onel. ăd că dă t+rcoale. /l întreb2 :Ce e cu tine, -onel5 Care 'i’e pofta5;... l, de colo2 :Tăticule, am să te întreb ceva;... :/ntreabă şi î'i răspund; 4 spun eu. :$ar îmi răspunzi adevărat5 (u mă înşeli5; 4 vrea să se asigure mai înt+iu.
19
:8ireşte că adevărat... 6tii că pentru mine, omul mincinos nu face două parale. (ici nu vreau să)l văd în ochi...
ice el. $acă e aşa, te rog pe mata să)mi spui ce)o fost înt+i pe lume2 oul, cocoşul sau găina5...; -ată ce)i preocupă pe copii din ziua de azi* 4 6i ce i)ai răspuns5 întrebă foarte curioasă, una din doamne. 4 -)am răspuns, să 'ină minte c+t o trăi. -)am tras un pi) cior în spate. 6ti'i, că eu sunt un tip cam violent* adaugă, după un timp, domnul 8ănică ladescu, în chip de scuză. 4 #ceasta n’are să se înt+mple niciodată cu 7uica mea* îşi asigură oaspe'ii cu o privire rotundă şi satisfăcută, de ur îm) preur, madam lădoianu. (ici nu i)ar trece prin cap să întrebe aşa ceva. a crede, că pe pui, ca şi pe copii, îi aduce barza. (’am nici o griă, despre aceasta. 4 Cel pu'in pentru o bucată de timp* r+se zgomotos şi vulgar, domnul 8ănică ladescu. Madam lădoianu, nu găsi de cuviin'ă să remarce aseme) nea glume grosolane. Ceilal'i conmeseni, întoarseră priviri de dezaprobare spre vinovat. 7entru toată lumea delicate'a şi gria cu care madam liz lădoianu îşi creştea nepoata orfană, era un prile de ad) mira'ie şi de înduioşare. Cum putea g+ndi cineva at+t de trivial şi vorbi at+t de ordinar5 Se cunoaşte că e tatăl unui copil care, la şase ani, se interesează în gura mare, dacă oul face găina sau găina face oul şi dacă nu e amestecat în chestia aceasta, cumva, şi cocosul. $omnul 8ănică ladescu presim'i că a dat greş. Ca să schimbe discu'ia, atacă vehement problema servitoarelor din ziua de azi, chestiune pe care era sigur că to'i vor cădea de a)
20
cord. 9n domn slab, profită de ocazie şi povesti o anecdotă lungă. % doamnă deşirată, istorisi la r+ndul ei o înt+mplare scurtă, din care nimeni nu în'elese concluzia. Madam lătoianu renun'ase să participe la această foarte actuală şi arzătoare diversiune. Se frăm+nta în bra'ele +l'ului, ca pe)un scaun de supliciu cu 'intele înroşite la ar. (u mai pri) cepea nimic. "ămăsese acolo şi 7uica. Se înt+mpla ceva. $ar ce5 Se hotăr+ să pornească în anchetă, la fa'a locului2 4 Mă ierta'i... $ar este ceva ine1plicabil. (u aunse la uşă, c+nd canatul se tr+nti de perete. 7uica anun'ă din prag, g+f+ind, ca soldatul victoriei dela Maraton2 4 # născut 8oleta* Madam liz lădoianu căută cu ochii un +l' apropiat, în) tre bra'ele căruia să cadă cu toată făptura sa, corpolentă şi im) punătoare. 4 7entru numele lui $umnezeu* 7uica*... 7uica dragă, cum po'i spune tu aceasta, copila mea5 4 >ău, tanti liz. #m văzut cu ochii mei. # născut 8o) leta doi că'ei. Sunt băe'i am+ndoi. -)am botezat. Tip şi Top. (ici n’au ochi. 6i să vezi mata cum îi linge 8oleta*... 4 /ncetează, 7uica. Te rog, încetează cu ororile acestea* imploră madam lădoianu. 4 $e aceasta a înt+rziat "ugi cu friptura, se sim'i da) toare 7uica să dea informa'ii suplimentare, precum ca să se ştie. (’a lăsat)o Mari'a bucătăreasa, să vină. >icea că boierii pot să mai aştepte, fiindă numai "ugica se pricepe ce trebue să facă. 8ără "ugica, biata 8oleta putea chiar să moară. Mari'a e o proastă.
21
eu pe d+nsa să)mi arate şi mie ce fel de barză* Mai înt+i că e iarnă afară şi nici nu sunt berze. 7uica perora, gesticul+nd foarte însufle'ită, adres+ndu)se pe r+nd în dreapta şi în st+nga la mosafiri, chem+ndu)i martori cu privirea ei albastră şi pură, şi aştept+nd confirmarea unani) mă că Mari'a e cea mai proastă bucătăreasă de pe lume, de vre) me ce îşi închipuie că pe to'i că'eii 8oletei, i)a adus barza în cioc. Madam liz lădoianu nu)i venea să)şi creadă ochilor şi urechilor. Scufundată în +l', îşi făcea v+nt cu şervetul, înăl) '+nd privirea desnădăduită în tavan. $omnul ladescu, sur+) dea răsbunat şi perfid. Masa sf+rşi într’o atmosferă glacială. "ugi, care cumula cu modestie oficiul de fată în casă şi de mamoşă a 8oletei, încercă de vre)o două ori, schimb+nd farfu) riile, să dea amănunte victorioase asupra celor înt+mplate. Ma) dam lădoianu o electrocută cu privirile, deşi o mare şi legitimă nerăbdare o îndemna mereu să întrebe, dacă 8oleta a dat naştere iarăşi la bastarzi în loc de că'ei de rasă, cum recidiva cu o re) gretabilă îndărădnicie. 8oleta era că'eluşa favorită a doamnei lădoianu. $e cea mai pură rasă, cu arborele genealogic reconstituit p+nă la cel mai mărunt amănunt şi cu rădăcinile într’o familie celebră, im) portată din #nglia. Totuşi, printr’o abera'ie nee1plicabilă, cu toate măsurile de precau'ie, 8oleta dovedea înclinări proletare şi o totală lipsă de bun gust şi de demnitate* Că'eii ei, de p+nă acum, reprezentau cea mai odioasă confuzie de rase, de culori şi de forme. 9nii chiar întruneau într’un singur individ, stigmatele a patru)cinci eredită'i încărcate. "ezultatul era monstruos. Că) 'elul avea urechi de prepelicar, bot de mops, picioare de baset, blană de lulu, glas de dulău. $in această pricină, madam lă) doianu suferea ad+nc, iar consternarea sa era împărtăşită de to'i
22
prietenii casei, nevoi'i să o consoleze după fiecare naştere a 8o) letei, ca după o mare nenorocire familiară. Servitoarele aveau ordin să e1termine asemenea fructe ale păcatului. 8oleta scheuna căut+ndu)şi odraslele răpite prin col) 'uri, două)trei zile, cu sc+ncete umane, pe urmă la cel dint+i pri) le, o lua dela început. 4 u am o e1plica'ie... Cunosc o teorie* anun'ă domnul 8ănică ladescu. To'i îi amintiră, cu priviri apăsate, prezen'a copilei. 7uica se pregătea să afle teoria domnului 8ănică ladescu, deschiz+nd ochii ei mari şi puri. 4 7uica, te rog du)te şi te oacă. -a ziua bună dela to'i* o îndemnă madam lădoianu. 7uica plecă cu regret. $omnul ladescu, îşi putu desvolta teoria în pace şi onor. Se adresa personal doamnei lădoianu, dar apela şi la confir) marea celuilalt auditoriu. 4 >ice'i că de trei ori a'i luat toate precau'iile şi totuşi... foarte simplu, doamnă. 8oleta ispăşeşte primul păcat. te) oria impregna'iei. # greşit odată, la început, cu un c+ine ne) demn, dintr’o rasă ticăloasă... #t+t e destul. %ri ce a'i face, copiii ei au să fie p+nă la sf+rşit corci'i de acest suvenir. stigmatul păcatului dint+i. 1istă chiar o ramură din ştiin'a creşterii cai) lor, consacrată acestui fenomen. Se numeşte telegonie. 7ot să vă asigur că şi la noi oamenii, se înt+mplă c+teodată. S’au văzut cazuri, c+nd o văduvă remăritată, după zece ani, naşte un copil care seamănă cu răposatul... 7ecetea odată imprimată, greu s’o mai şteargă, chiar cea mai mare emo'ie şi iubire. $e altfel... Madam lădoianu respinse cu am+ndouă m+inile, în semn de oroare, continuarea acestei demonstra'iuni2 4 %rice ai spune dumneata, domnule ladescu, de data
23
aceasta nu mai cred. Te asigur că am luat toate măsurile. 7or) ti'a de fier închisă la curte, de cum se făcea ziuă. 8oleta închisă în casă. (’a mai fost pe alegerea ei, proasta. #m ales eu... Cu) noşti că'elul lui madam Stanopol5 Cea mai pură rasă. #dus direct din #nglia. ?)am 'inut aci o săptăm+nă.. rau cei mai buni prieteni... (u mă mai poate convinge nimeni. 7ariez pe ce vrei, că Tip şi Top, cum i)a botezat 7uica, sunt după chipul şi asemănarea părin'ilor. #dică rasa cea mai curată, cum i)au fost străbunii p+nă la al nouălea neam. 4 Să vedem* amenin'ă încredul, domnul 8ănică ladescu. u răm+n la teoria mea... $e altfel e simplu... 7utem merge să constatăm de vizu... Madam lădoianu acceptă provocarea, pe deoparte fiind) că era convinsă de dreptatea sa, pe de alta fiindcă abia îşi stă) p+nea nerăbdătoarea curiozitate, să vadă isprava 8oletei. #u mers şi’au văzut, lăs+nd ceilal'i invita'i la cafea. $in ungherul magaziei de lemne, unde)şi alesese culcuşul, 8oleta ridică ochii lăcrimoşi şi materni, lătr+nd uşor şi ling+n) du)şi odraselele cu înduioşată m+ndrie. 4 #prinde becul să vedem mai bine*, porunci madam lădoianu. "ugica răsuci butonul. ?ămuri2 4 7e acesta l)a botezat coca 7uica, Top, pe cestălalt Tip. ?arvele, încă umede, abia se mişcau lucioase. $omnul ladescu, prinse unul de pielea largă a cefei şi îl ridică în spa'iu, triumfal. ra Top şi era ca to'i ceilal'i prunci ai 8oletei asasina'i din ordinul doamnei lădoianu2 o mustră de toate rasele şi de toate culorile. 4 Ce)am spus5 Madam lădoianu scutură capul cu sc+rbă. $omnul 8ă)
24
nică ladescu îl depuse satisfăcut, ca după o victorie personală. 8oleta începu să)şi lingă odrasla cu aviditate. 4 6i celălalt* anun'ă domnul 8ănică ladescu, ridic+nd al doilea e1emplar de ceafă, să)şi continue demonstra'iunea, din) ainte asigurat de victorie. $ar celălalt geamăn, Tip, nu purta nimic din stigmatele care desonorau făptura fratelui său Top. ra mic, delicat, fin 4 miniatura lui Milord, că'elul doamnei Stanopol adus direct din #nglia. 4 ezi5 Se bucură madam lădoianu. 4 Se poate... % e1cep'ie. %rice regulă, e confirmată prin) tr’o e1cep'ie* recunoscu cu un fel de regret, domnul 8ănică ladescu. Madam lădoianu se întoarse spre "ugica şi ordonă2 4 7e Top să)l arunci. Să păstrăm numai pe Tip. Chiar acum să)l arunci, să)l înneci. Treaba ta ce faci cu el. Să nu)l văd în ochi. #i în'eles5 4 'eles, coni'ă* întări fără împotrivire "ugi, care îşi avea planul ei şi nu)şi sim'ea porniri pruncucigaşe. /l arunc cum a'i poruncit. ?a noapte, îl arunc.
CAP$ II$ + )op (*i g'se*te o mam' adoptiv', &are n’are idee de sele&ia rasei iar )ip, devine un &'el patri&ian$
C+nd invita'ii s’au risipit în cele patru puncte cardinale ale Capitalei, $oamna liz lădoianu rămase în salonul vast cu un sentiment neplăcut de iritare, pe ea însă)şi, pe d+nşii, pe "ugi, pe 7uica, pe 8oleta şi pe tot universul. Ceştile goale de cafea, răvăşite pe mesu'ele scunde, restu)
25
26
rile 'igărilor strivite în scrumiere, fumul răcit şi acru, îi ofensau ochii şi nările. 7relungeau o prezen'ă supărătoare. #minteau o vulgaritate nelămurită la at+'ia prietini şi prietene, cernu'i prin sita cea mai fină într’o via'ă de om. Madam lădoianu, buna şi bl+nda :Tanti liz;, cunoscu înt+ia oară mizantropia. Toată umanitatea, îi arătase adineori altă fa'ă, necunoscută. $iscu'ia încinsă din senin la masă, glumele şi aluziile deşăn'ate de mai t+rziu, îi smulseră o p+nză amăgitoare de pe ochi. 8usese întotdeauna m+ndră, că isbutise după două decenii de minu'ioasă, chibzuită şi aspră selec'ie, să)şi alcătuiască o mică dar adevărată curte de oameni sub'iri, cuviincioşi şi discre'i, cu gusturi fine şi conversa'ia irizată de acel spirit impalpabil, care sc+ntee ca sclipetul soarelui în burele dela sf+rşitul ploilor lumi) noase din miez de vară. ?a masa ei şi în salonul cu mobile amin) tind gra'ia altui veac, se refugia o lume neconsolată de brutali) tatea acestor timpuri de parvenire lacomă şi de apucături gro) solane. ra ultimul bastion, unde rezistau ultimii supravei'ui) tori ai unei tradi'ii în crepuscul. #şa îi socotea. #şa îi ştia. #şa se m+ndrea cu d+nşii. -ar to'i îi arătaseră deodată, ca printr’o vraă întreruptă, adevărata lor fire, cu r+netul lor h+d şi cu înveselirea lor lu) brică. #cum în'elegea că au plecat să continuie, odată cu di) gestia, şi clevetirea lor sc+rbavnică, despre toaletele, năravurile tăinuite, sursele odioase de venituri ori desgustătorul oportu) mism politic al foştilor vecini de masă. (u cutezaseră oare să înceapă chiar în fa'a ei, sub ochii ei, spurc+nd auzul cu vorbe care n’au sunat niciodată între pere'ii albi şi caşti, ca o chilie de monăstire5 Madam lădoianu sună. 7orunci2 4 "ugica, deschide ferestrele. ferestrele. #lungă fumul. Str+nge
27
ceştile. 6i vezi, dacă n’au ars cumva covoarele. (’ar fi de mi) rare*... 7entru cine o cunoştea bine, numai această presupunere rostită cu glas tare, că mosafirii săi ar fi putut să ardă covoarele cu mucuri de 'igară 'igară lepădate lepădate în neştire, neştire, cum fac cheflii cheflii unei sin)
drofii de suburbie, dovedea o bruscă, totală şi ireparabilă dis) gra'ie. 6i culmea* 4 bănuiala se dovedi întemeiată. 4 Chiar e ars, coni'o* e1clamă "ugica. 9ita'i)vă colea. =unătate de covor, tuni)ei drac de mama lor. 4 #ci o stat domnul ladescu* rosti cu oarecare satisfac) 'ie madam lădoianu. Mă aşteptam*
28
Cu un gest fatal al degetelor inelate, madam lădoianu îl şterse definitiv de pe lista viitorilor invita'i. ra un început. 7rimul, dintr’o duzină de sacrifica'i. Se întoarse cu o îngriorare alarmată2 4 =iata 8oleta, ce face5 -)ati dat de m+ncare5 m+ncare5 S’o mutăm numai dec+t din magazie. #şează’i culcuşul aci, aproape de mi) ne, s’o am sub ochi. Ca orice autentică misantropă şi cu pasiune de neofită în această proaspătă religie, madam lădoianu desgustată de oa) meni, îşi îndrepta tot e1cedentul disponibil de altruism spre do) bitoacele fără cuv+nt. 8oleta fu mutată aşa dar în antret. ?+ngă calorifer, într’un coş de paie, capitonat cu saltea moale. Tip şi Top, se ghemuiră voluptos, în dogoarea uscată, sc+ncind şi cău) t+nd orb cu gingiile lor ştirbe, sf+rcul biberonului matern. 4 =agă de seamă, ce 'i)am hotăr+t odată, "ugica* repetă madam lădoianu. 7e acesta ur+t şi corcit, să nu)l mai văd m+ine diminea'ă. #i în'eles5 4 'eles, coni'ă* coni'ă* afirmă afirmă "ugi, cu toată convingerea. convingerea. a pricepea, în felul ei, ferm convinsă că va săv+rşi la noapte fapta generoasă, salv+ndu)l dela moarte şi încredin'+n) du)l bucătăresei de peste drum. Mintea ei slabă, nu scruta zările viitorului mai departe. (u era pătrunsă că după principiul de selec'ie, individul trebueşte sacrificat fără îndurare rasei, aşa precum spartanii cei tari şi cruzi, îşi aruncau pruncii schilozi în r+pă, ca neamul să răm+nă v+nos şi falnic. Condamnatul Condamnatul la e1ecu'ia capitală, sugea avid, în nevinovata lui ignoran'ă, nepresim'ind ce)i pregătea soarta. 8oleta îşi pri) vea stăp+na cu ochi lăcrămoşi, fideli şi recunoscători. 7entru ea, madam lădoianu înfă'işa fatalitatea care p+nă acum îi răpise sistematic toate odraslele, pentru o vină neîn'eleasă. 6i poate
29
mai ghicea că de astădată, fatalitatea măcar pe umătate, s’a îm) bl+nzit. 4 7roasto* o desmerdă pe creştet madam lădoianu, ple) c+ndu)se ocrotitor deasupra ei. 7roasto, altădată să nu mai gre)
şeşti... Să)i faci pupuia, pe to'i* 7roasta îşi linse cu orgoliu am+ndouă odraslele, fiindcă pentru d+nsa nu e1ista deosebire între fructul stigmatizat al pă) catului şi fructul, ca să spunem aşa, legitim şi autorizat. %dată cu umbrele nop'ii, strecur+ndu)se cu paşi de cons)
30
piratoare, "ugica traversă strada şi bătu în fereastra bucătăriei de peste drum2 4 Madamă Sultană, l)am adus.
Madama desfăcu din faşele
Sultana, ploconul de c+rpă. /l aşeză pe masă, în lumină. /ncleştă m+inele în semn de admira'ie2 4 /i frumos care nu se mai află* #şa o mai avut boeru
31
unu, la noi acasă în Moldova. #re să)i placă grozav c+tu)i de dolofan* 7recum se vede frumosul nu se măsoară cu aceiaşi unitate, chiar în două case de peste drum. Ceiace pentru madam lă) doianu era un obiect de oroare şi de dispre', pentru madama Sultana şi stăp+nul ei, devenea o splendoare :care nu se mai află;. 4 /l chiamă Top. #şa l’a botezat coca 7uica, adăugă "ugi ca informa'ie suplimentară. 4 Top să răm+ie* admise madama Sultana. Top se t+ra orb şi lucios pe masă, ca un sobol scos din ga) leriile lui subpăm+ntene. 4 -)am pregătit mamă. % mamă de gumă, rosti cu înve) selire bucătăreasa, sco'+nd din dulap un biberon şi răsucindu)i g+tul să toarne lapte cald. Să vedem cum îi place dumnealui. /i v+rî degetul de gumă, în silă, între gingii. :$umnealui;, îl respinse înt+i indignat, pe urmă, c+nd dădu de lichidul căldu', începu să sugă cu lăcomie, mişc+nd apendicele coloanei verte) brale, sub'ire ca o coadă de şop+rlă. 4 #cum să sugem şi noi o leacă de biberon* anun'ă ma) dama Sultana, d+nd la iveală din dulap o sticlă de spirt. Turnă în păhărele, se cinstiră şi cinstiră pentru sănătatea şi viitoarele isprăvi ale lui Top, bastardul. #poi "ugica traversă strada îndărăt, cu paşi de conspi) ratoare în noaptea opacă. 4 ?’ai aruncat la canal5 întrebă madam lădoianu, a doua zi diminea'ă, c+nd inspectă culcuşul 8oletei. 4 ?a canal, coni'ă. ?a canal, sărmanul de el. #m închis ochii şi i)am dat drumul. Mă durea sufletul, parcă omoram un copil... %are să nu fie păcat5 se îngrioră cu ipocrizie.
32
4 ?asă prostiile "ugi* şti fată în toată firea. @ine acea) sta pentru tine... Madam lădoianu întinse doi poli mototoli'i, pre'ul pă) catului. "ugica îi capitaliză la zestre. A A A Tip, creştea cocolit, alintat şi cu nazuri patriciene, în cul) cuşul capitonat. 8ăcu ochi şi prinse glas. Cu ochii luă cunoştin'ă de minunile universului vizibil, cu glasul asurzi tot personalul domestic al casei lădoianu. C+nd începu să se aventureze din coşul de paie, alerg+nd împleticit pe picioarele sub'iri şi nervoase, madam lădoianu îl împodobi cu funtă roz şi cu un mic zurgălău de alamă. 7uica, nepo'ica bălană cu bucle de heruvim şi ochi de albastrul pur al cerului, încercă de c+teva ori să)l tragă de coadă, în oacă. $ar Tip, avea în loc de coadă, un apendice degenerat din care, ni) meni n’ar fi găsit ce să prindă cu două degete. Ca un adevărat e1emplar de rasă din neamul lui, se născuse amputat. Se anun'ă, după părerea tuturor, un că'el superb. #stfel 8oleta se reabilita cu prisosin'ă, după ce cu at+tea ruşini ispăşise primul păcat al une'ii. -ntr’acel timp, madam lădoianu procedase la o revizuire totală a prieteniilor care douăzeci de ani îi înşelaseră iluziile. Mosafirii din salon se împu'inară. -nvita'ii la masă erau at+t de restr+nşi, înc+t "ugica nu mai avea dece să lungească tăbliile pe picioarele cu roti'e. rau pu'ini, dar erau aleşi. Se mai aflau lega'i şi printr’o pasiune comună, ciment+nd efemerele afinită'i elective. Se adu) nau să desbată o mare chestiune de Stat, asupra căreia căzuseră de astădată cu to'ii de acord. #probau asprimea guvernan'ilor, care 'ineau în surghiun viitorul oevod al 'ării. #menin'au că la
33
primedie, vor descinde în stradă, să pună pieptul lor sub paşii vulgului2 căci numai cu acest pre', călc+nd peste cadavrul lor, e1ilatul va putea înainta spre scările tronului. $e unde pornise asemenea înverşunare, ar fi fost greu de lămurit. $e ce, tocmai doamna liza lădoianu, persoană paşnică şi bl+ndă, părea ani) matoarea cea mai înfocată a acestei rezisten'e5 era iarăşi un mister nepătnins. 7resupuneri se ofereau multe şi variate, dar şubrede toate. 9na singură scăpa din vedere, deşi poate era cea mai temeinică. Micul sobor din casa doamnei lădoianu, opunea un veto energic curentului popular, tocmai fiindcă era popular. Cum s’ar fi degradat, oare, să adopte aceiaşi părere şi aceiaşi adora'ie răs) bunătoare pentru absent, cot la cot cu mul'imea cea inconştientă şi nevertebrată5 #cestor prieteni fideli, după ce sf+rşiau de or+nduit trebu) rile 'ării, madam lădoianu le împărtăşea cu entuziasm progre) sele nemapomenite ale că'elului savant. Tactul stăp+nei şi edu) ca'ia răbdurie, complectau fericit distinc'ia naşterii cu :arborele genealogic cură'at de crăci petrede;, aşa cum circula într’acea vreme, o formulă foarte scumpă diregătorilor atotputernici. Tip ştia să facă slu, să meargă în două labe, să se roage cu celelalte două împreunate, pentru o bucată de zahăr şi să la) tre cu frenezie apăr+ndu)şi patroana, c+nd cineva se prefăcea în glumă că)şi permite să o atingă cu palma. Mosafirii din salon cădeau în e1taz, după asemenea de) monstra'iuni. #tunci madam lădoianu se sim'ea îmbunată şi dispusă să acorde umanită'ii o largă iertare, cu e1cluderea, bine) în'eles, a absentului, care în surghiunul său depărtat, n’avea voie prin legile 'ării să)şi poarte nici numele. 4 Tip, salută pe madam Stănoiu*
34
Tip se ridica în două labe, înainta cu paşi laborioşi de echi) librist şi ducea palma la t+mplă, cum ar fi purtat)o la cozorocul unui chipiu invizibil, dacă ar fi fost un galant sublocotenent, sa) lut+nd o domnişoară în grădina publică a garnizoanei. 4 $ă pa, Tip* Tip :dădea pa;. $oamna Stănoiu, recunoştea că e ceva e1) traordinar. 4 6i acum o surpriză* anun'ă madam lădoianu. #scul) ta'i şi privi'i, vă rog. To'i se mişcau pe scaune, pregătindu)se să asculte şi să pri) vească. 4 Tip, micule* Ce faci tu dacă vine, ştii tu cine5 Tip se repezea înd+rit, lătr+nd furios, clăn'ănind din din'i, m+r+ind şi d+nd asalt fantomei invizibile şi fără nume, care ar fi cutezat să sosească în patrie, călc+nd pe cadavrul său şi al doam) nei lădoianu. 4 =ravo, Tip* şti genial* e1clamau to'i, aplaud+nd şi schimb+nd priviri admirative. 4 ino la mămica, să)'i dea o bucată de zahăr* îl poftea madam lădoianu, cu glas mai dulce dec+t pătratul alb, suspen) dat în spa'iu cu două degete. Tip sărea să)şi primească recompensa, crăn'ănea bucata de zahăr, pe urmă se av+nta în +l'ul cel mai larg şi)şi făcea culcuş pe perna cea mai moale, de unde privea mica gardă a doamnei lădoianu, cu ochi blaza'i şi cu o indiferen'ă arogantă. Tot aşa artiştii, încărca'i de glorie, îşi tratează cu dispre' auditoriul en) tuziasmat. 4 (umai nu vorbeşte, micul de el* constată doamna Stănoiu. C+t e de inteligent, sunt sigură că ar avea de spus lu) crurile cele mai nostime.
35
36
Tip nu vorbea. adevărat şi era regretabil. $ar dacă mi) nunea s’ar fi înt+mplat, ar fi produs o mare deziluzie stăp+nei şi mosafirilor care)l adorau. (’ar fi avut nimic de spus2 nici nos) tim, nici mai pu'in nostim. l nu g+ndea nimic, despre nimeni şi despre nimic. ra un c+ine alintat de salon şi, ca orice creatură vanitoasă şi plină de sine, socotea că universul a fost urzit cu singurul scop să)i procure o pernă caldă sub căpăt+iu, masa la ore fi1e, por'iunea de zahăr cubic şi e1clama'ii de admira'ie, c+nd venea ceasul să defileze, să dea :pa; şi să se fandosească în milocul mosafirilor, ca un cabotin ahtiat de succesul scenei. $acă ar fi căpătat graiu, madam lădoianu, înaintea tutu) ror, ar fi rămas scandalizată la descoperirea că Tip se comportă întocmai după chipul şi asemănarea oricărui une pomădat, în) crezut, impertinent şi sec, din genera'ia pe care o dispre'ueşte şi căreia ea nu’i deschide uşile salonului. ra un c+ine standardi) >at, un c+ine de salon)tip0 fără opinii, fără personalitate şi fără caracter. 7oate nu era prost. /n orice caz nu spunea prostii. Ceiace constituia fără îndoială o superioritate, fa'ă de făpturile cuv+n) tătoare. Musafirii, d+nşii, aveau glas. $eci vorbeau. Tip îi măsura din creştet p+nă în tălpi, printre pleoapele întredeschise din culcuşul molatec, p+nă c+nd somnul învăluia salonul doamnei lădoianu într’o cea'ă aromită. ?ătra speriat în vis de o arătare neaşteptată. 4 isează că a sosit &el &are nu se spune... sur+se cu mult în'eles, doamna Stănoiu. 4 #ceasta nu o tolerez, nici prin vis* anun'ă cu fermitate, madam lădoianu, răsucindu)se scandalizată între bra'ele +l) 'ului.
37
CAP$ III$ + .n &are se vede &' povestea lui Cain *i A/el, va dura &0t lumea$
Stăp+nul madamei Sultana, era un bătr+n scund şi pietros, cu pălărie mare şi cu hainele neperiate. Cărturar şi dascăl auns la anii de pensie, se strămutase în Capitală ca să se afle mai a) proape de biblioteca #cademiei, unde purica urice vechi şi hri) soave prăfoase, pentru o lucrare demult făgăduită şi demult aşteptată. Sosise înso'it de madama Sultana, care, ca o slugă vrednică şi veche ce era, a dat din înt+ia zi locuin'ei închiriate, înfă'işa) rea patriarhală a gospodăriei moldoveneşti de unde plecase. Casa era mică şi str+mbă, cu ferestrele înguste şi cu acope) rişul tuflit pe ochi, ca o pălărie de chefliu la ziuă. $ar avea curte largă şi doi salc+mi igări'i la poartă, care se chinuiau în fiecare primăvară să parfumeze strada cu florile lor mărunte şi anemice. /n fa'ă, locuin'a doamnei lădoianu, vastă, severă şi sură, cu grila de fier şi cu scări de granit, cu ferestre spa'ioase şi cu uşi grele de stear, părea înăl'ată înadins pentru a umili prin constrast, aşezarea modestă a pensionarului. 7este drum, se opreau şi plecau, din zori p+nă noapte t+r) ziu, trăsuri şi automobile. Cărturarul venea şi pleca pe os, cu umbrela subsuoară p+nă la sta'ia de tramvai. Tot ce se înt+mpla pe lume îl interesa foarte pu'in. 7entru d+nsul, tot ce se petre) cuse vrednic de luare)aminte în istoria omenirii, luase sf+rşit în anul BDE, c+nd 7etru "areş abia îşi începuse domnia şi la care dată se încheiau cercetările sale. $e acolo înainte, peste faptele şi g+ndurile supravie'uitorilor, trecea cu oarecare milă, ca peste zadarnice sv+rcoliri fără rost şi fără în'eles. $espăr'it de prietenii vechi şi în neputin'ă să lege prietenii
38
proaspete, se sim'ea în e1il, în acest oraş mare, sgomotos şi gră) bit. Madama Sultana, văzu că t+neşte şi în'elese din ce pricină. $e aceia se g+ndise să’i caute prieten nou şi credincios. $omnul -larie arătase pe vremuri mare dragoste pentru un c+ine mi'os şi plin de purici, care îl întovărăşea în plimbările din t+rgul moldovenesc şi dormea deacurmezişul pragului, în nop) 'ile c+nd lucra în odaia lui cu rafturi de căr'i. C+inele se stinsese de bătr+ne'e, fonf şi surd. $e atunci, nu găsise altul vrednic să)i 'ină locul cu cinste. Madama Sultana se hotărî să încerce o lo) vitură de stat. $e aceia intrase în tratative, cu "ugica, slunica de peste drum şi introdusese pe Top, bastardul, în casă. /n fa'a faptului îndeplinit, domnul -larie nu putea să aibă încotro. $e altfel, Top se înfă'işa cu mari însuşiri, care aveau să c+ştige de îndată simpatia şi stima noului stăp+n. ra negru în cerul gurii, ciolănos şi dolofan, fruntos şi viteaz. Madama Sul) tana îl crescu în taină, într’o lădi'ă de zahăr ascunsă sub pat, p+nă c+nd făcu ochi şi se încumetă să)şi încerce puterea picioa) relor. (umai după aceia, căut+nd un moment prielnic, c+nd domnul -larie îşi sorbea cafeaua, îl prezentă sco'+ndu)l de sub poalele şor'ului, ca de sub o cortină. 4 Ce e asta5 întrebă domnul -larie, depun+nd 'igareta de chilimbar pe marginea farfurioarei de cafea. 4 Că'el* declară laconic, madama Sultana. Top înaintă brav pe covor, înfrunt+nd primedia şi începu să adulmece cu nările papucii cărturarului. Se spriini în labele dinainte şi lătră scurt. $ar se vedea bine că nu e un lătrat agresiv. ra o articu) la'ie de bucurie şi de curiozitate satisfăcută. 7apucii domnului -larie, miroseau altfel dec+t papucii madamei Sultana. 4 6i de unde l)ai scos5 Ce vrei să faci cu el5 continuă domnul -larie, interogatorul.
39
40
Madama Sultana în'elese că bătălia e c+ştigată. 7entru asi) gurarea victoriei definitive, abundă în elogii2 4 un că'el de rasă. Straşnică rasă* Care nu se mai află de rară şi scumpă... $omnul -larie îl privi îl privi cu luare aminte din fa'ă şi de’a coasta. #şa rasă nu mai văzuse. "osti cu nedumerire şi cu oarecare in) teres2 4 (u ştiu ce fel de rasă vrei tu să spui, Sultană. şti o babă nebună şi proastă. 9ită)te la el* mai degrabă un corciu. Cel mai teribil corciu, care mi)a fost dat ochilor să vadă vre) odată. 8ugi cu d+nsul de)aici* 7iei din ochii mei, ur+tule* /l alunga convins numai pe umătate. ra ur+t, dar inspira încredere. Top, ca şi cum ar fi presim'it că soarta lui se uca în) tr’un moment decisiv, se propti în picioarele pretimpuriu v+n) oase şi lătră lătră cu hotăr+re. hotăr+re. Spunea în limba limba lui2 4 #ci sunt şi aci răm+n, dacă vrei. $acă nu, sunt curios să văd ce)ai să)mi faci5... 4 @i)am spus să)l să)l iai de aici... aici... 4 /l chiamă chiamă Top, se prefăcu a nu auzi Sultana. Sultana. 2 4 Top5 #lta, e acum. Ce fel de nume e acesta, Top5 /n) 'eleg #ron, Movilă, =ontaş... 4 /l chiamă Top, perzistă cu încăpă'+nare încăpă'+nare baba Sultana. "ăspunde la Top. $acă răspunde la Top, ce pot eu să)i fac5 Top se gudura greoiu în urul papucilor de p+slă, unde se aflau scufundate picioarele, providen'ei care îi dădea lapte cald şi îi aşternea culcuş de c+rpe. /ncercă să se ca'ăre de poale. Mor) Mor ) măi mul'umit, de c+teori îşi auzi numele pronun'at. 4 ezi şi mata... mata... îl chiamă chiamă Top şi pace* Madama Sultana îşi făcu drum cu tablaua de cafea şi uită că'elul, ca din înt+mplare. Top se întoarse la papucii noului stăp+n. ra se vede o chestie pe care nu o lămurise de)
41
plin. /i mirosi’, îi încercă scutur+ndu)i cu din'ii şi trăg+ndu)se în)dărăt. 4 Marş de aci, aci, potaie* se supără supără domnul domnul -larie. Top fugi. $ar fugi cu tot cu papucul pe care isbutise să)l smulgă, şi se refugie sub pat. C+nd madama Sultana se întoarse t+rziu, tiptil, să constate cum se desfăşoară evenimentele, Top dormea tolănit pe hala) tul de lucru al stăp+nului, iar domnul -larie nu se îndura să)i tragă haina de sub el. Top crescu în libertate, lipsit de educa'ie şi ignor+nd buna cuviin'ă. Cum nu se afla nimeni să)l înve'e ce e frumos şi ce poate provoca entuziasmul entuziasmul şi admira'ia, admira'ia, se c+rmui numai după instinctul său proletar şi direct. (u ştia să facă slu şi nici nu în'elegea la ce i)ar fi de folos. (u purta funtă cu zurgălău. (u saluta. (u dădea pa. M+r+ia şi lătra, c+nd vedea că un strein cată a cuteza să păşească dincoace de porti'a grilaului. grilaului. ?ătra cu tărie, iar dacă streinul se încăpă'ina să înainteze, Top îl încol'ea dacă nu de pulpă, cel pu'in pu'in de pantalon. pantalon. (o'iunea dreptului de proprietate, proprietate, era în cugetul său în destul de turbure şi în orice caz subiectivă. /şi apăra cu înver) şunare osul. $ar dacă îi cădea la îndem+nă, nu se dădea în lături dela orice risc, ca să poată intra în stăp+nirea altui os, prin rapt sau violen'ă. C+nd scăpa pe poartă, după misterioase e1plorări, nu arareori se întorcea cu un trofeu de războiu, de preferin'ă comestibil. ?arma schelălăiturilor care durau încă în capătul străzii, dovedea că lupta a fost cruntă şi că inamicul înfr+nt, încă îşi linge rănile s+nger+nde. Top deveni un c+ine temut. Cuminte, paşnic şi grav, păşea numai c+nd domnul -larie, îi îngăduia să)l întovărăşească în plimbările singuratice de seară.
42
#tunci, dacă înt+lnea un adversar pe stradă, întorcea ochii, către stăp+n. /ntreba2 4 Ce zici5 Să)l încol'esc5 4 Cuminte, Top* poruncea domnul -larie. Top se alătura cu regret la mersul liniştit al stăp+nului,
după ce arunca mai înt+i pieziş, o privire plină de lămurită pro) misiune2 :#i noroc, acum0 dar lasă că ne mai înt+lnim noi, amice*; 7rivirea era at+t de elocventă, înc+t celălalt c+ine o tulea prelins pe l+ngă ziduri, schelălăind fără pricină.
43
4 şti un bandit* 9n teribil bandit* îl mustra cu sceptică filozofie, domnul -larie. 4 Ce să’i fac, stăp+ne5 dădea din coadă complice, Top. Mă dau după vremuri. (u vezi şi dumneata că în ziua de azi, numai bandi'ii găsesc teamă, ascultare şi respect5 A A A ?a ora patru după orariul de iarnă şi la ora cinci după cel de vară, !cu e1cep'iunea sărbătorilor legale&, 7uica începea os+nda cotidiană a lec'iilor de clavir. 7rofesoara, persoană uscată, autoritară, ase1uată şi fără v+rstă, nu arăta nici o toleran'ă pentru slăbiciunile omeneşti. ra virtutea, e1actitudinea şi sim'ul datoriei, fericit întrupate într’o singură făptură, cu negi pe nas şi cu tulee 'epoase de mus) ta'ă, deasupra buzelor sub'iri. Toate încercările 7uicii s’o t+rască în ispită, se isbeau în) tr’o intransigen'ă de fier. $omnişoara profesoară nu ştia de glu) mă, nu părea de fel curioasă să afle evenimentele casei. (u se înduioşa şi nu se minuna de înt+mplările fabuloase povestite de 7uica, dela uşă, cu o abunden'ă teribilă de gesturi şi cu o pasio) nată însufle'ire, în nădedea că va am+na astfel începutul supli) ciului. /şi încăleca ochelarii pe nas. Consulta ceasornicul cu capac de email, at+rnat în şnur negru după tendoanele g+tului şi răs) chir+nd palma uscată, zăgăzuia brusc avalanşa peripe'iilor2 4 #unge, copila mea* (’avem timp de poveşti. cinci şi două minute. /ncepem* 7uica suspina resignată, se coco'a pe taburetul înalt şi pur) cedea să)şi silabisească lec'ia pe clapele de fildeş, cu o docilitate agresivă.
44
7rin geamul deschis, notele dădeau busna în văzduhul li’ ber al străzii, poticnindu)se sonor2 mi-do-si-mi-mi-si-la... 4 Re-la1 Re-la1 9nde vezi si? $’acapo* 7uica o lua d’acapo, o'ăr+ndu)şi fruntea bombată şi mică, sub care mieau cr+ncene proecte pentru e1terminarea totală a profesoarelor de piano din cele cinci continente. /n decursul unei asemenea lec'iuni, Top se întorcea pe sub fereastră, flutur+ndu)şi triumfal coada stufoasă, după o victorie care semănase panica şi dezastrul în toate patrupedele lătră) toare ale cartierului. 2ol-do-re-do-re-mi-re 4 sburau notele în aerul acidulat al primăverii. Top se opri. /năl'ă coada şi ciuli urechile. /nt+i nedumerit. Mai apoi iritat. % m+nie ine1plicabilă şi atavică, îi clocoti surd în g+tle. S’ar fi spus că acolo, în casa doamnei lădoianu, des) coperise însf+rşit duşmanul ireductibil, vrednic de ura şi răsboi) nicia lui. Re-mi-sol-re$$$ 7rovocarea era evidentă. #ceasta nu o mai putea trece cu vederea. Se propti în picioarele voinice, lungi g+tul şi începu să urle sub fereastră. 8ără greş şi fără grabă, metodic, cu o hotă) r+re tenace să acopere glasul inamicului invizibil2 au-u-uuuu1 au-u-uuu1 $omnişoara profesoară se ridică să tr+ntească fereastra. 7uica profită de ocazie şi încercă să descrie cu ditirambice elogii, buna creştere a lui Tip, c+ine sim'it şi educat, care nu şi)ar permite în ruptul capului să urle ca un derbedeu de stradă. 4 $acă vrei, pot să)l chem aci. Toată lumea spune că Tip e un c+ine fenomen. Să)l vezi cum mai... 4 #unge, copila mea. #u trecut douăzeci de minute din oră. $’acapo*...
45
7uica str+nse buzele şi continuă2 re-mi-sol-re$$$ Sub fruntea rotundă şi mică se lămurea hotăr+rea şireată, ca la lec'ia viitoare să)l introducă pe Tip în salon, ca din în) t+mplare. 7rofesoara nu va rezista. ?ui Tip nu)i rezistă nimeni. 6i astfel va c+ştiga umătate de oră cu siguran'ă, arăt+ndu)i c+te
isprăvi nostime ştie să săv+rşească favoritul Tantei liz. 7ăcat că nu s’a g+ndit mai demult* Tip poate să fie cel mai credincios aliat şi complice, întru mai grabnica săv+rşire a ceasului de tor) tură muzicală. $ar Tip avea acum altă griă.
46
$ela fereastra deschisă de alături, privea în os, cu sc+rbă şi desaprobare, la c+inele care urla proletar în stradă. Schimbă picioarele, scutură zurgălăul de alamă şi’l admo) nestă cu un lătrat senioral2 :
47
48
scheun+nd şi m+r+ind. "idica pe r+nd ochii la stăp+nă şi îi pleca spre fereastră afară. 4 Cine l’a supăra pe el5 Cine a vrut să’i facă lui rău, ca să)l bată mămica5 îl alinta madam lădoianu. 9ite în ce hal l)au adus*... Madam lădoianu se spriini cu o m+nă în pervaz, cu cea) laltă str+ng+nd la piept, odorul e1tenuat. ăzu os, c+inele col) 'os, păros şi înd+rit. 4 Marş, tu, fiin'ă ordinară* 4 :8iin'ă ordinară;, era ultima insultă şi cea mai gravă, pe care o putuse pronun'a vreodată buzele doamnei lădoianu. Top primi insulta impasibil. M+r+i cu voce de bas2 4 Ce te amesteci5 cu tine n’am nimic. Cu domnişorul acela în surtuc albastru, aş vrea să mă răfuesc* Tip sc+nci2 4 9ite ce spune. u nu mai pot suporta asemenea obrăz) nicii* Madam lădoianu îl în'elese şi închise fereastra. /l mustră cu bl+nde'e. 4 ezi ce pă'eşti, dacă te pui la discu'ie cu asemenea in) divizi5 #cum, hai să’i dea mămi'a, păpi'ă şi api'ă, ca să ne calmăm... #fară, Top mai privi la fereastra închisă. Se întoarse cu paşi înce'i şi cu regret, uit+ndu)se din c+nd în c+nd în urmă. 7rivirea lui spunea lămurit2 4 Cu aceasta n’am terminat, stimabile* (e mai vedem noi. Chiar dacă o fi să te caut la tine acasă şi tot ne mai înt+lnim. $in ziua aceia ostilită'ile se încordară cresc+nd, între ge) menii inamici. Se căutau, se p+ndeau, se aşteptau. Tip, de pe meterezul înalt şi inaccesibil al ferestrii, împroşca lătrături sf+rşite în scr+şnet şi schelălăială. Top, dela picioarele
49
fortăre'ii îl poftea cu hămăituri groase, la c+mp deschis şi la luptă dreaptă. ?ec'iile de piano, erau fără nici o scutire acompaniate de răsunetul acestui răsboiu fraticid. $omnişoara profesoară de) veni nervoasă. 7uica se prefăcea că n’aude comanda :de)acapo; şi poate nici nu o auzea. leva şi profesoara răcneau acum una la alta, ca într’o ceartă de surzi. Madam lădoianu nu ştia cum să curme acest scandal nemaipomenit. Tip pierduse pofta de m+ncare, dezerta din salonul cu invita'i, e1ecuta programul de salturi şi defilări, preocupat, cu aten'ia în altă parte. Cum gă) sea uşa întredeschisă se furişa p+nă la postul de observa'ie, unde ştia că os, Top, îl aşteaptă neclintit, cu coada b+rzoiată şi cu ochii vrămaşi. $omnul -larie, constată la r+ndul său, că tovarăşul de plimbare, îl acompania în silă. Mergea p+nă la capătul străzii şi de acolo se făcea nevăzut. Se întorcea cu nerăbdare la postul de atac. 4 o situa'ie intolerabilă* se pl+nse madam lădoianu mosafirilor din salon. % adevărată barbarie. #m să trimit dom) nului aceluia un bilet, să)l invit să)şi 'ină bestia sălbatică în lan'. ?a e1tremă, o să mă pl+ng autorită'ilor. Ce 'ară şi ce vremuri, $oamne* %ricine îşi permite orice. (umai după ce mosafirii epuizau îmbărbătările şi consolă) rile, conversa'ia intra în făgaşul obicinuit şi ad+ncit, la chestia arzătoare a zilei. >iarele cu toate propeliştile aspre, strecurau ştiri voioase despre hotăr+rea e1ilatului fără nume, să revină în 'ară şi să se aşeze în scaunul domniei deşert. @ara părea nerăbdătoare, să vadă mai grabnic hotăr+rea trecută în fapt. 4 Care 'ară, mă rog5 se indigna madam lădoianu. Cine e 'ara5 Ce e 'ara aceasta, vă rog e1plica'i)mi şi mie.
50
4 Mul'imea, dragă doamnă* 7oporul. Trebuie să recu) noaştem că suntem o minoritate. 7oporul îl doreşte şi îl vrea. /l aşteaptă şi e capabil să)l primească cu aclama'ii şi urale. 4 7oporul* Mul'imea* suspină madam lădoianu, ridi) c+nd bra'ele grăsune spre tavan. Să nu)mi vorbeşti de mul'ime* 6ti'i cu cine compar eu poporul5 Cu acest c+ine de afară, gro) sier şi brutal, care ne asurzeşte urechile de ne scoate din casă0 cu acesta îl compar. Mon $ieu, dacă a auns el să dicteze, nu ne răm+ne dec+t să ne e1patriem... 4 6i noi suntem ca Tip5 trase concluzia logică, sur+z+nd, un domn în v+rstă înaintată, cu mustă'ile cărunte şi cu floare albă la butonieră, care aducea poate într adevăr cu imaginea vii) toare a lui Tip, că'elul cu funtă şi cu zurgălău, c+nd va aunge la bătr+nete. Madam lădoianu, nu se ofensă la auzul acestei asemuiri. Se răsuci în +l' şi rosti cu gravitate. 4 $omnul meu, dumneata o spui aceasta în glumă. u o primesc foarte serios. $a, suntem ca Tip. % minoritate, o e1) cep'ie... Mie mi se pare însă, că minoritatea are întotdeauna dreptate. 6i pot să adaug, că oric+nd mă simt mai fericită să fiu comparată cu un e1emplar de rasă şi de lu1, ca Tip al meu, de) c+t cu o brută vulgară, ca individul de sub fereastră. =rutalita) tea, for'a şi numărul, nu mi’au impus niciodată respect. %roare, da* $ispre', da* $ar nu respect. $acă $omnul acela vrea să vină în tară, fiindcă îi deschide bra'ele mul'imea cea multă, adică brutalitatea, for'a şi numărul, n’are dec+t. (oi o să)l primim... Căută o imagine teribilă, ca să arate cum îl vor primi. $ar cum nu găsea una îndestul de înfricoşată, privirea doamnei lădoianu căzu asupra lui Tip, care dormita încolăcit în fotoliul cu perna moale. 3ăsi ce căuta. Spuse2
51
4#rată tu, Tip, cum o să’l primim, dacă vine, *tii tu &ine$$$ Tip deşteptat din somnolen'a agitată de visuri ur+te, sări speriat în picioare. 7entru el, : *tii tu &ine;, p+nă acum invizibil şi abstract, căpătase fiin'a aevea. ra vrămaşul de afară, veşnic prezent, de veghe, sub fereastră. $e aceia sv+cni în picioare, m+r+i, lătră în gol, şi deodată, fără pricină, începu a schelălăi, ca şi cum l’ar fi încol'it o haită întreagă de dulăi. 4 M’ai făcut de r+s, Tip* declară consternat domnul bătr+n, cu floarea albă la butonieră. 4ă spun că e un adevărat scandal* îl scuză doamna lă) doianu. 1isten'a aceasta a devenit imposibilă. =ruta cea de afară, ierta'i)mi cuv+ntul, canalia aceasta de stradă, l)a e1aspe) rat. =ietul Tip*... Ce)au auns nervii tăi, sărăcu'ul de tine* ino aci, Tip, la mămica... Tip se urcă în poale, sc+ncind uşor şi ling+nd pudra de pe bărbia doamnei lădoianu. A A A $omnul -larie aşeză tocul tacticos pe suport şi închise foile scrise mărunt, între scoar'ele de carton. "ăsuci o 'igară groasă, o înfipse în 'igareta de chilimbar, trase ceaşca de cafea alături şi începu să soarbă, pe r+nd, un g+t de cafea, şi un fum de tutun, cu mul'umirea omului care şi)a încheiat cu bine munca dintr’o zi. /n cugetu)i, stăruia încă în) ceputul din cuv+ntarea lui "eagoe-Vod', cel de)al patrulea =asarab, către fiul său mort, copilul Voevod Petru , transcrisă în filele din scoar'a de carton2
3O, fiul meu Petre, iat' &'-i trimit &oroana, surgu&iul *i diademele, pentru &' tu erai st0lparea mea &ea (nflorit', de &are pururea se um/ria, *i r'&oria o&4ii mei au r'mas ar*i *i stin*i de 5alea (nfloririi tale$ O, iu/itul meu Petre1 eu g0ndiam *i &uge-
52
tam s' fii 6omn, *i s' vesele*ti /'tr0neele mele oare&0nd &u tinereele tale *i s' fii /iruitor p'm0ntului, iar a&um7$$$
$omnul -larie, privi visător în spiralele albastre de fum. orbi, confiden'ial către Top, culcat la picioarele lui2 4 #ceia erau oamenii şi acelea erau timpuri* Ce zici, Top5 Top cu botul lungit pe labe, ridică numai ochii şi mişcă din coadă. 4 #dică vrei să zici că eşti de altă părere, domnule Topule5 z+mbi cărturarul. şti un c+ine ignorant şi încăpă'+) nat. 6i trebue să)şi mai spun, că ai un spirit de contradic'ie in) suportabil amice, insuportabil* $estul să spun da, ca tu să spui nu. #şa e, domnule Topule5 Top, dădu din coadă a împotrivire. 4 ezi5 Mă aşteptam. ram sigur. #i un caracter impo) sibil. #ceasta mi)o scrie în bile'elul de colea, şi doamna din casa de peste drum. Mi se pare că o să te pun în lan'. #i supărat)o şi)mi cere sanc'iunile cele mai aspre. (’am ce să)'i fac. M+ine diminea'ă, Sultana are să)'i cumpere un lan' şi o să te punem la post şi la rugăciune, p+nă 'i)o veni mintea la loc. Top se încruntă şi m+r+i nemul'umit2 :a să zică te dai cu d+nşii5 Mă pui la lan' pentru un filfison cu surtucaş albas) tru şi cu zurgălău5... (u te sc+rbeşte c+t e de laş şi de înfumu) rat5 u îl poftesc la luptă dreaptă. $umnealui pune pe al'ii să scrie bile'ele... =ine* Cumpără, lan'. (umai să văd cum ai să mă prinzi;... 7oate acestea le spunea Top, în m+r+iala lui înăbuşită. 7oate altceva... $omnul -larie crezu însă aşa a în'elege şi, plec+ndu)se îi netezi fruntea cu degetele care miroseau a tutun2 4 @i)am spus eu că n’ai s’o sf+rşeşti bine... $eocamdată, să aşteptăm al doilea bile'el. #m să te 'in legat un ceas şi am să
53
te fac scăpat. $ar aceasta să răm+nă între noi, domnule Topule. Te fac scăpat şi aşteptăm evenimentele. #i în'eles5 Top încuviin'ă din ochi2 :$acă e vorba numai de un ceas, bine* Mă resemnez;. # doua zi, Top cunoscu regimul umilitor al lan'ului, pus în cătuşe la poartă, aşa ca să poată constata şi madam lădoianu dela fereastră, că dorin'a i)a fost împlinită.
$e peste drum, dela înăl'imea pervazului, Tip lătra trium) fal şi batocoritor. Top se întinse culcat pe lan' şi adormi cu nepăsare. l ştia că stăp+nul nu minte niciodată... 6i mai ştia că peste un ceas, cu orice pre', îndată ce)şi va recuceri libertatea, va plăti cu prisosin'a umilin'a de acum. $ela aceasta, nu avea să)l oprească nici o putere din lume. 7este un ceas, domnul -larie, cu umbrela cenuşie subsuoară, se pregătea să iasă la plimbare. Madama Sultana, sosi asudată şi găf+ind, cu un ziar cumpărat dela chioşcul din col'.
54
4 Se înt+mplă minune* spuse, şterg+ndu)şi fruntea bro) bonită cu poalele şor'ului. M’am dus la brutar şi dela el am aflat minunea. S’a întors 7rin'ul... Toată lumea vorbeşte şi se bucură care nu se mai află... #m cumpărat un ornal. >ic, poate vre'i să afla'i ce scrie şi cum s’a înt+mplat aşa o istorie mare... $omnul -larie împături ziarul cu indiferen'ă şi îl strecură în buzunarul hainei. 7e el, nu)l interesau dec+t istoriile care s’au înt+mplat p+nă cel mult acum patru sute de ani. 7ăşi spre porti'ă. $in mers se opri, privi peste drum să vadă dacă nu)l observa nimeni dela fereastra din fa'ă, se plecă şi desfăcu pe furiş sgarda lui Top, din belciugul lan'ului. 4 Cum consta'i, m’am 'inut de cuv+nt, domnule Topule* #cum să văd şi eu, dacă 'i)a venit mintea la loc. Top n’avea însă timp să asculte. Cum se sim'i liber sv+cni peste drum. $e astădată nu la fereastră. ?a poartă. 7oarta era deschisă. -ntrau şi ieşeau trăsuri şi automobile. Se tr+nteau uşi. Se auziau glasuri şi e1clama'ii de mirare, de consternare, de indignare. 4 # sosit* anun'ase doamnei lădoianu, domnul cel bă) tr+n cu păr cănit şi cu floare albă la butonieră. 4 -mposibil* e1clamase madam lădoianu, căz+nd în +l' şi ridic+nd bra'ele spre cer. 4 un scandal întreg... Toată mul'imea îl aclamă* vestise al doilea sosit. 4 6i ce face guvernul5 #rmata5 Cum stau to'i cu bra'ele încrucişate5 Trebue să luăm noi măsuri, dacă to'i sunt inca) pabili... 4 un adevărat delir... #bia am străbătut pe Calea
55
ictoriei* istorisi al treilea mesager, o doamnă care îşi trăsese în fugă un pardesiu peste haina de casă şi sărise deadreptul în au) tomobil, fără să mai dea cu roşul pe buze. inconcevabil* (u mi)am imaginat niciodată că... Madam lădoianu n’a aflat niciodată, ce nu şi)a putut imagina doamna, care n’avusese timp să)şi schimbe haina şi să dea cu roşul pe buze. (’a aflat, fiindcă în aceiaşi clipă, în milocul tuturor, în) cremeni'i, năvăli în salon, un demon negru cu ochi fosforici şi r+net alb. Sv+cni, isbind uşa cu fruntea, se opri rotind privirea şi săltă direct, la +l'ul unde dormea Tip, caşicum demult ştia unde ar fi trebuit să’l caute. /l smulse din culcuş. /l t+rî, de surtucaşul albastru de pos) tav, os, pe covor. 4 7oftim* păru că spune, aştept+nd. Tip tremura, clătin+nd grăuntele de metal în zugălăul gal) ben. (’avea nimic viteaz în înfă'işare. 9n biet că'el, în vest) m+nt ridicol şi împopo'onat, implor+nd îndurare. Caută un refugiu, cerşi autor cu ochii dispera'i la toată asisten'a care îl admirase şi care îl iubea. 4 (u aşa* îi reteză scurt retragerea, Top. 6i în aceiaşi clipă, îl şi încol'i. 7rompt, cu îndem+narea unui călău e1pert. % singură muşcătură, ad+ncă, sub bărbie, în beregată. Car) tilagiul trosni sub funta albastră. Tip n’avu c+nd să scoată glas. Căzu moale şi rostogoli peste cap, privirea coagulată. $upă această ispravă, Top arătă tuturor r+netul col'ilor plini de s+ngele fratern, gata să înfrunte urgia. $ar nimeni nu se clinti. 7etrificată de oroare, garda doamnei lădoianu rămase mută şi neclintită.
56
#tunci, c+inele aruncă asisten'ii o privire rotundă de sc+rbă şi de compătimire. 8ăcu st+nga împreur şi porni, cu mers ne)
grăbit şi sigur, spre uşa deschisă. 7e covor, balta de s+nge se lă'ea treptat, sub trupul cu haina smulsă, cu funta desnodată şi cu zurgălăul strivit. $in ca)
57
mera de alături, notele clavirului g+ngăveau monoton, igno) r+nd avalanşa de catastrofe2 2ol-do-re-fa-re1 $’acapo* Madam lădoianu se scufundă sdrobită între bra'ele foto) liului. #fară, tumultul sărbătoarei populare, se apropia cresc+nd. Top năvăli întru înt+mpinare, cu glas voios de insurgent biruitor.
58
59
8%COLIC9 7rietenul Stoichi'ă dispăruse dintre noi 4 ca să zicem aşa, subit. /ntr’o bună zi glasul nu i se mai auzi la cafeneaua unde se adunau roată în uru)i, amici şi neamici, să)l asculte cu mare desfătare, fiindcă era plin de duh şi neîntrecut în observa'ii in) genioase, care prindeau omul ca o g+ză înfiptă definitiv în ac. % anecdotă de)a lui, atunci născocită şi potrivită evenimentelor, zugrăvea actualitatea zilei ca un creion ascu'it de caricaturist şi)'i îngăduia să sim'i un caracter, cum ai pipăi între degete o stofă. C+teva rămăseseră de pomină. #scultătorii ciuleau urechea, le memorau pe drum p+nă acasă, le transportau în alte zone mai depărtate ale Capitalei, printre amici şi rude, unde încercau să le strecoare pe compt propriu, ca înt+mplări ştiute, văzute sau născocite de d+nşii. ană osteneală* (u mai aveau nici un haz. (umai Stoichi'ă singur, era în stare să le vadă, să le ştie, să le născocească şi mai ales să le povestească. $e aceia era în acelaş timp iubit, admirat şi invidiat. 7oate se înt+mplase să fie şi cel mai înzestrat dintre noi. 7icta, c+nta minunat la vioară, improviza stihuri duioase sau pline de vervă, cu o mimică fără pereche ştia să ne înfă'işeze făptura şi ticurile celor mai diverse personagii. To'i păstrau astfel convingerea vai*
60
prea întemeiată, că ar fi auns un mare pictor, un mare muzicant, un mare poet ori un mare actor, dacă ar fi vrut. $ar nu voise. Se mul'umea să parcurgă via'a în diletant, cu pălăria pe ceafă, fără griă, amuz+ndu)se o clipă aci, culeg+nd de dincolo o floare, sur+z+nd femeilor şi succesului fără să le ia prea mult în serios0 trec+nd mai departe şi v+ntur+ndu)şi morişca basto) nului de trestie cu o voioşie contagioasă.
/i păstram pentru aceasta mai ales, recunoştin'ă unanimă. (u se lua în serios. $eci nu ne concura pe tăr+mul îndeletni) cirilor noastre grave, de poe'i, compozitori, pictori sau actori, unde îndată ne)ar fi lăsat cu o poştă în urmă, numai să fi plecat pu'in urechea la ceeace demonul vanită'ii şopteşte oricui. /l mai invidiam şi pentru chipul discret şi chibzuit, cum îşi cheltuia un venit de altfel modest, dar pentru el at+t de îndestu) lător, înc+t îi îngăduia să ne 'ină uneori locul unchiului nabab
61
62
4 pe care bine în'eles nu)l aveam nici unul. l era ultima re) zervă şi cea mai sigură, în ceasurile noastre de catastrofă buge) tară. (e ghicea din ochi şi ne scutea de umilitoare introduceri. 4 C+t, puiule5 întreba, şi scotea fără ifose ostentative, port) biletul întotdeauna generos, chiar c+nd cuprindea numai o sin) gură şi ultimă efigie, din cele editate de :=anca (a'ională;. ra într’adevăr un băiat u&'r, cum îi şi rămăsese porecla printr’o autohtonizare fonetică şi ortografică a vocabulei nem) 'eşti, care indică produsul brut sau rafinat, cubic, tos sau căpă) '+nă, al trestiei şi al sfeclei de zahăr. !u&'r era zeul şi providen'a noastră. 6i într’o bună zi, !u&'r dispăruse fără urme. 7repusurile noastre au fost multe, pasionate şi diverse. S’au epuizat, c+nd altul i)a luat locul la masa de la cafenea, fără însă să)l înlocuiască nici pe departe. ra un epigon fără haz şi fără personalitate. !u&'r fusese unic şi incomparabil. (e mai aminteam rar, cu un suspin de regret, în ceasuri t+rzii, c+nd chemam fantome nelămurite din trecut, să populeze mesele noastre de noapte, acum tăcute şi fără însufle'ire. 9nii dintre noi aunseseră între timp pictori cu e1pozi'ii şi cu barbă, al'ii poe'i cu premii, ceilal'i compozitori aplauda'i la concertele de la #teneu sau actori cu turnee subven'ionate generos de Stat. 9nii aveau burtă0 al'ii nu mai aveau păr. 9nii căpătaseră glo) rie0 al'ii numai reumatisme. $ar ne încăpă'+nam să ne întitulăm :vechea gardă a tinerei genera'ii; şi să ne adunăm măcar odată pe lună, c+nd crepusculul înaintează cu paşi perfizi de felină, ca să ne spionăm unul pe figura celuilalt, ce)a mai devastat tim) pul dintr’o une'e pe ducă. #tunci, numele lui !u&'r, apărea irestibil pe toate buzele. 4 Ce)o fi făc+nd oare, )u&'r? 4 (’a'i mai auzit unde)o fi, !u&'r?
63
4 8ra'ilor, cine lipseşte acum dintre noi să se bucure de toate succesele noastre, e !u&'r1 4 =ietul !u&'r1 4 $e ce2 /ietul !u&'r? (’avea gria lui. Cine ştie, ce în) v+rte acum !u&'r şi cine ştie pe unde*... /n ascunzişurile noastre tăinuite de cuget, păstram o con) solare, mărturisesc, ticăloasă. $ispăruse dintre noi cel mai bun prieten. $ar luase cu el şi pe cel mai primedios concurent. Cine ne)ar fi garantat oare că rămas aci, printre noi, nu l)ar fi apucat odată şi odată gluma să se ia în serios5 #dio atunci, toate succesele noastre. l ar fi cules cele mai furtunoase aplause la #teneu0 el ar fi fost cel cu volumul premiat0 el ar fi v+ndut cele mai scumpe tablouri şi el cu gra'ie lui de muşchetar, ar fi cules în v+rful degetelor, ordonan'a de subven'ie a turneului oficial. ra precum se vede o consolare osnică şi nu prea desinteresată. $ar cu at+t mai complectă. 7+nă c+nd, într’o zi, !u&'r, apăru tot at+t de neaşteptat, pe c+t de subit dispăruse. S’ar fi spus că ştiuse mai dinainte în ce col' de stradă anume şi la ce oră, ne putea înt+lni pe fiecare. To'i am sosit seara, strig+nd ştirea senza'ională din uşă2 4 8ra'ilor, l)am înt+lnit pe !u&'r1 4 6tiu. Tocmai aceasta le)o spuneam... 4 7e mine m’a oprit adineori... 4 i drăcie, tocmai c+nd eram sigur că vă fac o surpriză*... !u&'r, 'inuse să ne facă el surpriza personal, fiecăruia. drept, pe fugă, dar dovedind că din amintirea lui, nici unul din) tre noi nu fusese şters şi nici nu scăzuse în pre'uire. enise şi plecase. (e anun'ase că e gospodărit, tată de familie şi că a rupt)o
64
definitiv cu oraşul. Trăeşte acum o via'ă patriarhală şi plină de mul'umiri sănătoase, pe care noi nu le putem cunoaşte şi pentru care ignoran'ă ne compătimea din toată inima. $e aceia în) cheiase, invit+ndu)ne să)l :călcăm; neapărat într’o $uminică,
numai pentru a ne înfrupta şi noi dintr’un asemenea paradis bucolic, aşa cum ni)l zugrăvise el şi cum ne apăruse ca raiul gra) vat în edi'iile flamande ale =ibliei. To'i, fireşte, n’am mai discutat în acea seară, dec+t fabu)
65
loasa metamorfoză a lui !u&'r. 6i to'i fireşte, am sf+rşit prin a)l invidia. (u era de mirare, că tot d+nsul găsise cheia adevăratei fericiri. ra destul să ne amintim lumina pacificată din ochii lui albaştri !:ca albastrul cerului de vară; adăogase unul o com) para'ie foarte oportună&0 era destul să ne amintim obrazul bronzat, vigoarea t+nără şi elastică, de om trăit în milocul natu) rei, în soarele şi în v+nturile vastelor orizonturi. (e)am descifrat înt+ia oară cu o lucidă solidaritate în m+hnire, ravagiile anilor pe figurile noastre, fără să ne mai bucurăm de astădată că unul fusese mai cru'at şi că timpul scobise mai ad+nci cute, numai pe chipul celuilalt. ram to'i egali. Tristă egalitate, în iremediabilă mizerie* %ameni ai oraşelor, cu fa'a bolnăvicios albă, cu ochii înegura'i cu muşchii atrofia'i de e1isten'a sedentară, cu sufletul str+mb închircit de meschine vanită'i şi de succese nesigure, ca umbra şi ca femeea.
!u&'r se lepădase la vreme, de toate aceste deşertăciuni, ca de tot at+tea haine nevrednice. Sănătatea trupească şi sufle) tească, radiindu)i din ochi, din vorbă, din gest, ne umilise ca o provocare şi deslăn'uise dureroase nostalgii. 4 #i văzut frate, cum nu i)a căzut nici un fir de păr5 4 6i să zici, că are măcar unul alb*... 4 Mă fra'ilor, aceasta am visat eu toată via'a şi n’am avut parte. % căsu'ă la 'ară... ?ivadă... C+'iva stupi... Te trezeşti în g+nguritul hulubilor. -eşi, colo, în cerdac, în halat şi în papuci calzi, de p+slă. /'i începi ziua cu un pahar cu lapte cald, proas) păt muls, nu nişte falsită'i de astea de oraş, îndoit cu apă şi lun) git cu scrobeală albastră. Citeşti gazeta, cu cafeaua alături şi besacteaua de tutun Macedonia... Mai stai de vorbă cu un 'ăran. #colo, de la în'elepciunea lui simplă şi sănătoasă, hrănită ca puterea lui #nteu din atingerea zilnică cu păm+ntul, găseşti ade)
66
văratul echilibru sufletesc. #ceasta am visat)o eu întotdeauna. 6i al naibei, !u&'r* u visez şi el o face* @ucăr a mai apărut şi luna următoare. 6i în alte luni. /n) totdeauna pe fugă. enea să cumpere o pompă de stropit via sau să v+ndă nu ştiu c+te vagoane de nu pricepeam ce. 8ugea la bancă, fugea la înt+lniri cu gr+nari şi negustori, fugea la gară şi la ministere. $e fiecare dată însă, nu ne uita şi nu contenea să ne amintească invita'ia tot mai stăruitoare. 4 C+nd veni'i, fra'ilor5 M’am săturat tot aştept+ndu)vă, parcă v’am chemat la praşilă de nu vă lăsa'i aduşi... (umai o singură condi'ie. (ici voi să nu veni'i cu mofturi, nici de la mine să nu vă aştepta'i la mofturi. Simplu. Ca la 'ară. 6i veni'i nea) părat într’o $uminică. #tunci mă găsi'i sigur acasă şi limpede la cap. /n celelalte zile, pricepe'i şi voi* =a la c+mp, ba la arie, ba la vie... $uminica sunt al vostru. (e)am în'eles5 6i c+t mai cur+nd*... Scutura m+na fră'eşte şi se făcea nevăzut printre ceilal'i trecători, care răm+neau caşi noi, aci, prizonierii caselor sure, ai străzilor răscoapte de arşi'ă, ai cafenelelor fumegoase şi ai micului nostru univers0 îmb+csit de nevrednice ambi'ii şi înă) crite cancanuri. 4 /n definitiv, c+nd mergem odată la !u&'r5 am început să ne întrebăm. Ce e frate, indolen'a aceasta5 (e chiamă omul cu toată inima şi parcă vrea să ne ducă la tăietoare... (’avem şi noi adică drept, la o zi de evadare5 4 =a eu, să)'i spun drept, că m’am săturat p+nă aci !gest cu latul palmei, indic+nd retezat mărul lui #dam&. M’am sătu) rat de aceleaşi şi aceleaşi mutre. 4 9ită)te la palmele mele* Toate sunt năclăiate de sudoa) rea imbecililor care)'i întind m+na şi trebue să le)o str+ngi... Mi)e
67
dor de c+mp, de aer liber, de apă de isvor, să aud o talangă de vită... 4 ...un pahar de lapte proaspăt, aburind, băut în cerdac... la umbră de vi'ă sălbatecă. 4 ?asă vi'a sălbatecă*... Mai bine vorbeşte)mi de cealaltă vi'ă. Ceai zice de un vin tăm+ios5 /mi închipui că !u&'r tre) bue să aibă la pivni'ă, nişte sorturi turbate* 4 Cu’n pui fript, cum numai ăi de la 'ară ştiu să)l rume) nească... 4 6i cu mudeiu de usturoiu, adăogă al cincilea dintre noi, plescăind din limbă. un scandal, monşer* (ici nu vă închi) pui'i voi, de c+nd doresc să măn+nc şi eu odată usturoiu în voia mea* #ci în oraş, ba că miroşi unuia, ba că te duci la teatru, ba nu ştii cu cine te mai înt+lneşti... 4 8ugi d’acilea cu usturoiul tău* Cum î'i vine să spurci aerul curat de 'ară cu duhoare de usturoiu5 4 6i miere de albine, mă dragilor* #sta)i moartea mea. 9n fagure adus pe farfurie. #ur curat. Tot parfumul f+ne'elor condensat în acest miracol de perfec'ie geometrică2 fagurele* #cestea au durat c+teva săptăm+ni. 7+nă c+nd într’o S+m) bătă seara, telefonul sb+rn+i la to'i semnal de mobilizare. Cel mai energic şi mai descurcăre' dintre noi, pusese m+na pe)un automobil. 4 M+ine diminea'ă la opt, plecarea. ?a unsprezece, so) sirea. $ar nici un cuv+nt. Telegramă sau telefon. (u e nevoie să)l anun'ăm. #duce'i)vă aminte ce ne)a spus. 8ără multe mof) turi* (ici n’ar avea haz... Ce nevoie e să te anun'i, c+nd te duci la 'ară5 8riptura e în curte. Cu pene şi plisc. /ntr’o oră ai o u) mătate de duzini de pui gata, rumeni'i la frigare. 6i vinul în cinci minute, 'i)l scoate de la pivni'ă mai brumat ca de la ba)
68
terie. #u dragă ăia la 'ară, nişte pivni'i cum nici nu)'i imagi) nezi* #m mai băut eu. C+nd tragi prima înghi'ătură sim'i în g+t o lovitură delicioasă de pumnal*... # doua zi, $uminică, la ora E precis, ne aflam to'i încăr) ca'i în automobil, claie peste grămadă. 6ofeurul se scărpină în ceafă, pe sub caschetă. 4 Mai sunt5 întrebă cu o semnificativă curiozitate. 4 Cinci n’aung5 4 Mai încape unul, călare pe radiator* constată pentru sinea sa, cu un humor de cea mai pură esen'ă britanică, fiindcă reflec'ia nu era înso'ită de cea mai palidă umbră de sur+s. (e)am uitat unul la altul, intimida'i. (u era prea vesel şofeurul nostru* /n definitiv, treaba lui. (umai să ne ducă bine, cuminte şi repede. #t+t numai pretindeam, într’o egală conci) liere a acestor no'iuni contradictorii. #m pornit deocamdată repede. Mai repede dec+t ne aş) teptam. Căci la marginea oraşului, unul dintre noi îşi pierdu pălăria la un vira luat admirabil pe două ro'i. 7ălăria de paiu purcese înt+i în sbor planat peste scae'i şi gunoaie, pe urmă, c+nd găsi un teren propice de aterizare, o luă la goană, de)a) dura, pe c+mpuri, cu o velocitate de pălărie de curse. 7rietenul a strigat. 6ofeurul a fr+nat. Maşina s’a oprit. (oi ne)am poticnit unul cu nasul în ceafa celuilalt. Cel mai sprinten dintre to'i, s’a oferit să aducă pălăria ră) tăcită la sentimente mai fidele, în locul legitimului său posesor, om greoiu şi astmatic. /ntru acest sf+rşit a sărit şi el agil peste gropi, movili de gunoaie, tinichele, h+rburi de sifoane şi pingele conservate ca pastrama prin sv+ntare0 pe urmă, scăpat la loc liber, a întins’o la goană voiniceşte. ra o cursă într’adevăr inte) resantă. /ntr’o clipă ne)am pasionat to'i, inclusiv şofeurul. 7ălă) ria, !am priceput&, era o natură şăgalnică şi cochetă. /i plăcea să
69
70
se oace de)a prinsul. Se pitula. #ştepta ipocrită. Se prefăcea că s’a dat învinsă. 7+nă c+nd amicul nostru întindea m+na şi se pleca s’o înşface de urechi. #tunci sv+c* o sbuchia printre pi) cioare, îşi făcea un salt aerian ca să observe dispozi'ia terenului, se aşeza pe)o roată şi pedala cum ar fi invidiat orice şampion ciclist. 4 #re s’aungă la T+rgovişte* observă şofeurul cu imper) turbabilul său humor.
(’am cutezat să r+dem, ca să nu)l indispunem. 7e urmă am în'eles că l)am indispus, tocmai fiindcă n’am r+s. Căci s’a aşezat într’un cot, pe volan, privind în altă parte, ca să arate că se desinteresează complect de peripe'iile cursei. 4 # prins)o* anun'arăm însf+rşit uşura'i. 7rietenul o prinsese cu piciorul. eni g+f+ind şi şterg+ndu)şi şuroaiele de năduşală. C+nd o dădu în primire, posesorul nu mai avu nici o îndoială că pălăria fusese prinsă cu piciorul. Se cunoş) tea bine, din conturul care)şi pierduse puritatea ini'ială2 precisă
71
şi netă. #cum pălăria avea o formă inuzitată. 7u'in turtită, pă) rea un soiu de clac de paiu, care nu se închide complect. 4 7lecăm5 întrebă şofeurul. 4 3ata* anun'ăm noi, voioşi. 4 7ăzi'i)vă pălăriile* ne avertiză sever. 6i maşina sbură, cu to'i cinci 'in+ndu)ne pălăriile, înc+t s’ar fi spus că ne pregătim to'i să salutăm la acelaş semnal, acla) m+nd, peisagiul desrăsucit vertiginos de pe mosorul şoselei în urmă0 soarele, pomii, diminea'a triumfală... 4 7ăi dacă mergem tot aşa, în două ore am auns* îşi dădu entuziasmat avizul, unul dintre noi. 4 #cesta nu se ştie* filosofă sceptic, şofeurul. Ceva se vede că tot ştia el, deoarece după trei sferturi de oră ne)am oprit. $e astădată nu brusc, ca adineauri. Ci după o îndelungată şi repetată pregătire. /nt+i, a început a bate ceva ne) regulat. 7e urmă, a început altceva a nu mai bate de loc. 6o) feurul se aplecă, asculta, apăsa pe pedale, dădea din cap, semn că)i cunoaşte meteahna. #poi, încă ceva refuză să mai bată sau să se mai înv+rte. (e)am oprit, c+nd motorul îşi dădu complect suflarea. 4 #m spus eu* r+ni şofeurul. (oi am crezut prudent, nici să afirmăm, nici să)l contra) zicem. 4 #şa îşi face de cap, întotdeauna, să)i răm+nă în g+t su) papa cui l)o mai făcut* ne asigură, cobor+nd şi tr+ntindu)şi cascheta pe ceafă. $eschise capacul, se uită, scuipă sc+rbit şi decise2 4 #ici e treabă de)un ceas* (ici mai mult, nici mai pu) 'in. Chestia e că nu)l pot aduce la rezon, în milocul drumului. Trebuie să ne remorcăm la un camion ceva, p+nă la cinci Filo)
72
metri de aci. 6tiu un depozit de benzină, care are şi)un fleac de atelier. 4 Ce facem5 am întrebat. 4 #şteptăm* Sau poate vrei să împingi dumneata cu m+i) nele5
#m aşteptat. $upă mai multe tentative neisbutite de a opri al'i turişti, prea grăbi'i sau prea grei de cap, !căci nu în'e) legeau ferit)a Sf+ntul, semnalele noastre îndestul de elocvente&, ne)a auns din urmă un camion cu lăzi, pe care îl întrecusem mai adineauri cu arogan'ă, într’un uragan de praf. #nimal bl+nd şi fără ranchiună, ca to'i coloşii, camionul
73
nu ne păstră pică pentru impertinen'a noastră at+t de repede pedepsită. Se arătă dispus să ne remorcheze, contra unei retri) bu'ii pe care n’am cutezat s’o găsim e1agerată, numai de frica reflec'iilor cu humor englezesc, din partea şofeurului. #m continuat drumul traşi de otgon şi înghi'+nd în doze par'iale de sub ro'ile camionului, praful pe care noi i)l servisem într’o singură doză masivă. ?a garaul într’adevăr :fleac; n’am aşteptat un ceas, ci trei. Motorul îşi făcuse mai de cap dec+t întotdeauna, iar scu) lele atelierului erau reduse la o barbară primitivitate, 4 (u vă e foame5 se interesă şofeurul, urc+ndu)se în fine la volan şi d+nd drumul la sgomote infernale de erup'ii vulca) nice înso'ite de fum, pară şi miros de pucioasă. 4 Cam... am răspuns cu umătate de glas, deşi ne rodea măruntaiele o foame preistorică. 4 Mie nu &am*... răcni şofeurul, întorc+nd capul spre noi şi potolind d+rd+iala motorului. (u cam. Mi)e o foame turbată. Mi)a scos sufletul din mine, dihania... $umneavoastră ce vă pasă* #'i căscat şi v’a'i plictisit. $ar eu am lucrat întins la pă) m+nt, cu fa'a în sus... 7e urmă, după o pauză2 4 6tiu eu, un fleac de c+rciumă. 3ustăm ceva şi plecăm mai departe. 4 7erfect* am aprobat to'i, în cor, pe cinci voci. C+rciuma era şi ea, într’adevăr, un fel de flea&. -ar c+rciu) mărul un moroiu. (u părea de fel bucuros de clien'i. (e)a servit, parcă m+ncasem toată via'a pe credit la el, sv+rlindu)ne cu mare dispre' pe masa soioasă, o duzină de covrigi lemnifi) ca'i şi altă duzină de roti'e de salam, petrificat. /nghi'ind cu noduri ne holbam unul la altul, ca apoplecticii în clipa grozavă, c+nd simt că)i păleşte atacul. /n schimb, c+nd am tras c+te un
74
g+t de rachiu, infernal şi ardeiat, am început să ne str+mbăm, să închidem ochii, să căscăm gura arsă de lichidul incandescent, să tuşim, sa strănutăm şi să tropăim, înc+t nu mai încăpea nici o îndoială că dintr’un atac fatal de dambla chiar, licoarea săge) tătoare ne)ar fi adus prompt la via'ă. 4 Straşnic* am recunoscut to'i. $ar am cerut bere. =erea era căldu'ă ca apa de vară. 6i răsuflată 4 probabil din celălalt sezon turistic. 4 Ceasul meu arată unu... #m pierdut masa* rosti cu melancolie, cel cu pălăria de paiu transformată în armonică. 4 #ş* Ce)are aface... o chestie care se rezolvă în c+teva minute, ne consolă unul mai optimist. #ungem la trei... trei umătate. $ă ordin !u&'r, bucătăresei să umulească nişte pui... 7+nă atunci o mămăligă cu ochiuri şi cu br+nză... /nainte cu $umnezeu* #m purces înainte cu $umnezeu şi am auns la !u&'r la patru şi un sfert, precis, după cronometrul :7aul 3arnier; al amicului cu canotiera)clac. /n curte 'ipenie de om. 7erdelele trase. (umai patru c+ini ne asaltară cu înverşunare de cerberi, r+nind col'i at+t de im) presionan'i, înc+t to'i ne)am codit să descindem din automobil. (e sim'eam asigura'i înăuntru, ca într’o fortărea'ă ine1pug) nabilă. 4 $ă)te tu os* 4 $e ce eu şi nu tu5 Mai bine aşteptăm. Trebue să iasă cineva. $esigur îşi fac oamenii siesta. Mi se pare că s’a mişcat o perdea... # ieşit o slugă şaşie, calm+nd frenezia dulăilor şi răc) nind la noi, ca la nişte surzi2 4 Ce căuta'i dumneavoastră5
75
76
4 7e boieri... 7e domnul Stoichi'ă îl căutăm. Ce, nu stă aci5 4 Stă* $ar boierii nu)s acasă* ne informă cu o satisfac) 'ie demonică. 4 Cum se poate5 am e1clamat consterna'i. 4 -aca se poate. #u plecat. 4 9nde5 4 7arcă eu ştiu unde5 Ce)s eu, să)mi dea mie socoteală unde se duc5 4 6i c+nd se ’ntorc5 4 $e unde să stiu eu c+nd se ’ntorc5 $oar de asta)s stă) p+ni*... Să plece unde vor şi să vină c+nd vor... (e)am privit duşmănos, căut+nd un vinovat. Cel care ne sfătuise să nu ne anun'ăm, o luă înainte, încerc+nd să ne îm) bl+nzească2 4 (u face nimic. #şteptăm... (e dăm os şi)l primim noi acasă la el, cu urale. Să)i facem un tămbălău de toată nostimada* (imeni nu se arătă entuziasmat de aceste proecte de toată nostimada. $ar ne)am dat os şi am pornit să urcăm scările bal) conului. 4 9nde vă urca'i5 se repezi sluga să ne taie calea. 4 9nde5 rem să intrăm în casă, să aşteptăm. 4 /n casă nu pute'i intra, că’i închisă. 4 Cum închisă5 4 -aca bine* /s încuiate toate uşile cu cheia. #şa închid dumnealor întotdeauna c+nd pleacă. Că doar n’au să lese casa vraişte* 4 $ă’ne atunci măcar nişte scaune, am împlorat. Stăm aci la umbră. 4 ’aş da eu scaune.$ară de unde să vă dau scaune, dacă şi ele’s încuiate înlăuntru5
77
78
#rgumentul nu admitea nici o replica. (e)am aşezat pe trepte. #colo nu era umbră. #rşi'a lovea drept în fa'ă. (e)a lovit şi setea. ?asă că ne lovise demult foamea. Sluga ne făcea de straă, cu un ochiu privind sever la noi, cu celălalt îngriorat, spre o şură. 4 #şteptăm să fete purcica* ne lămuri. 4 $u)te atunci acolo şi lasă)ne pe noi. 4 #iasta nu se poate* 7oate se temea să nu ne introducem în casă pe ferestre, prin efrac'iune. #m încercat într’un t+rziu s’o corupem. 4 #scultă, feti'o*... 4 Că nu’s feti'ă. 4 #scultă... !şi căutarăm zadarnic în vocabularul nostru urban, un epitet c+t mai insinuant&. #scultă... drăgu'o* $a ceva, o dulcea'ă cu apă rece5 (işte cafele5 #şa ceva nu s’ar găsi pe la voi5... 4 Sau mai bine un păhărel de vin* propuse cel care mai băuse din pivni'ele dela 'ară, şpri'uri at+t de reci înc+t lăsau pe g+t senza'ia delicioasă a loviturilor de pumnal congelat. 4 Ce)ai spune tu şi de ceva de gustat5... Suntem pleca'i de azi diminea'ă şi ne)a lovit o foame... o foame... o foame epică, puicu'o* Sluga ne privi pe fiecare în parte şi pe urmă, pe to'i, în ansamblu. "+se cu sinceră înveselire de naivitatea noastră2 4 Mă mir că vă mai vine să vorbi'i* $a de unde să vă dau eu cafele şi dulcea'ă, $oamne iartă)mă5 #stea le 'ine cu) coana închise şi c+nd nu pleacă de acasă. Cucoana încuie tot2 pivni'ă, dulap, camară, casă... (e numără şi bucă'ele de zahăr. #ltfel s’ar alege praf şi amar de toată gospodăria.
79
#m înclinat frun'ile, birui'i şi convinşi. 4 Cred că f+nt+na nu)i închisă cu lăcata* grăi într’un t+rziu cel mai pu'in deprimat. 4 #sta nu* confirmă sluga, în'eleg+nd unde batem şi d+nd fuga să ne aducă o doni'ă cu apă. #m băut to'i, pe r+nd, trec+ndu)ne paharul, şi încura+n) du)ne cu e1clama'ii şi plescăituri de limbă2 4 Straşnică* Teribilă* 1traordinară* ra într’adevăr straşnică, teribilă şi e1traordinară apa din f+nt+na lui !u&'r, pentru care venisem de la două sute de chi) lometri. Trecea pe g+t cu senza'ia delicioasă a unui pumnal în) fipt p+nă’n plăsele, după ce)a fost conservat la frigider. (e)am răcorit şi am continuat să aşteptăm. Cel cu f+nea'a condensată într’un fagure, profită de lipsa de aten'ie a santinelei şaşii şi încercă să se strecoare în livada din dosul casei. Se întoarse tiptil şi şopti misterios2 :ăd stupi* #ştepta'i*; #poi dispăru. (u ştiam ce vrea să facă în nebuna lui temeritate. $ar am în) 'eles cur+nd, c+nd am auzit un strigăt de înunghiere. 7rietenul sosi galop+nd şi v+ntur+nd bra'ele ca un nenorocit care în nebu) nia lui subită, se crede devenit moară de v+nt. /n c+teva clipe toată fizionomia)i delicată şi pală, se schimbase de nerecunos) cut. %chii dispăruseră sub ploape enorme. (asul era triplu. Tot aşa am mai văzut odată, ridicată pe bra'e, victima tumefiată a unui match de bo1. -sprava ne’a dat de lucru. 7un+nd comprese, polemiz+nd pe chestia remediilor celor mai eficace, consol+nd şi obloindu)ne amicul, n’am observat c+nd a trecut timpul. 4 -aca vin şi boierii* anun'ă sluga şaşie. =oerii soseau într’un docar înalt, urmat de alt docar mai pu'in înalt şi tot at+t de încărcat. rau mai numeroşi dec+t în aşteptările noastre.
80
4 in şi cu boierii dela -cuşăşti* ne lămuri sluga. Cu domnu nacache şi cu duduia lisa. -)am primit în capul scărilor, cu largi reveran'e şi cu o bu) curie gălăgioasă, care îndată nu ni se păru răsplătită cu aceeaşi monedă. 4 oi era'i5 ne întrebă !u&'r, mai mult mirat dec+t bu) curos, lepăd+nd hă'urile. 4 (oi* am strigat voioşi întrun glas, ca să confirmăm prin auz, ceiace poate amicului nostru scump nu)i venea să creadă aevea, constatat numai prin văzul înşelător. 4 i bravo* rosti de m+ntuială şi îndată se întoarse spre slugă, să afle ceva mai important2 4 # fătat 3afi'a5 4 /ncă nu. 4 #sta nu)mi place* mărturisi stăp+nul contrariat. 4 8ată ea, n’avea mata griă... îl încuraă şpanchia. /n acest timp, popula'ia din docare coborîse pe terenul ferm. #lcătuiam acum două tabere aşezate fa'ă în fa'ă, cerce) t+ndu)ne cu legitimă curiozitate şi pregătindu)ne să ne înfrun) tăm. (u era nimeni să ne prezinte. (imeni nu cunoştea pe ni) meni. !u&'r mai întrebă nu ştiu ce despre 3afi'a, pe urmă po) runci n’am în'eles ce, despre apa şi ovăzul cailor. 4 Ce aştepta'i5... Să vă recomand* îşi aminti, întorc+n) du)se spre noi şi începu să împartă între cele două tabere, dela una la alta, nume şi pronume din care îndată nimeni nu mai re) 'inu nimic. 4 6i tu5 Ce e cu tine5 se interesă distrat, de pă'ania ami) cului, care e1perimentase pe piele proprie, aventura ursului la miere. 4 #lbinele... murmură pocăit omul cu obrazul c+t luna plină.
81
4 Ce fel, albinele5 #şa dar ai vrut să umbli la albine* se miră scandalizat !u&'r. #sta e bună* $ar bine amice, acum e timpul de umblat la albine5... #i scăpat eftin... -ar tu, Mari'o, tu ce păzeai aici5 Ce fel5 in oameni... 9mblă la stupi... 4 7arcă eu l’am ştiut ce vrea să facă5 se apără slunica. #m crezut că se duce... de... c+nd colo îi mirosise a miere... 4 (u intra'i în casă, domnilor5 ne invită nevasta lui !u&'r, sco'+nd o chee uriaşă, de biserică, şi răsucind)o în broască. $in uşă, îşi scoase şi pălăria. #răta acum o figură de ana) mită, cu o apreciabilă lipsă de nas la c+ntar. 7ărea că natura i)a confec'ionat o fa'ă cu trei pome'i deopotrivă de proeminen'i, iar pe cel din miloc l’a perforat cu două orificii at+t de căscate şi ad+nci, înc+t nu era nevoie de un aparat cu oglinzi să)i vezi miezul creerului. 4 7ofti'i, vă rog*... #m intrat împing+ndu)ne şi invit+ndu)ne, toată trupa, dar fără )u&'r. 7rietenul nostru era nerăbdător să constate personal de ce încă nu e mamă, 3afi'a. (e)am aşezat pe marginea scaunelor şi am început a dis) cuta despre timp. /ndată se iscă o controversă acerbă între madam Stoichi'ă, domnul nacache şi cucoana lisa, la care se amestecară cu autoritate de mici viitori agronomi şi viticultori, copiii din am) bele emisiuni2 !u&'r şi nacache. 9nii erau pentru ploaie ur) gentă. #l'ii cereau încă o săptăm+nă de soare, dar fără v+nt. 9nii pledau pentru porumb, al'ii pentru gr+u. 9nii pentru sfe) clă, al'ii pentru vie. #păru şi !u&'r, care se dădu imediat de partea ploii. 4 oi ce zice'i5 ne întrebă cu un ton de zeflemea.
82
4 Ce să spunem, dragă !u&'r5 (oi n’avem nici sfecle, nici gr+u, nici vie... $acă e nevoie de ploaie, ploaie să fie*... $acă e nevoie de soare, cu at+ta mai bine*... (oi am rămas nişte oră) şeni, ignoran'i în aceste chestiuni. !u&'r făcu un gest fluturat cu palma, adică2 :ă cunosc, nu mai era nevoe să mi)o spune'i*; 7e urmă trecu în cealaltă cameră urmat de madam Stoichi'ă şi de cei doi prunci, emisia !u&'r. #m rămas numai cu mosafirii şi cu odraslele respective. $ar ne)am mişcat pe scaune agita'i de mari speran'e. (u ne în) doiam că prietenul 'inea acum conciliabul ce şi cum să ne pre) gătească mai repede2 pui frip'i, ochiuri cu unt, br+nză şi sm+n) t+nă, vin brumat în pahare... #m început a plescăi numai la g+ndul celor ce ne aşteptau. 9n stomah ghiorăi proletar, cu glas de ventriloc. To'i ne ui) tarăm scandaliza'i unul la altul, lăs+nd să se în'eleagă că nu el, ci celălalt fusese cu pricina. $e fapt, poate to'i ne sim'eam ace) leaşi aptitudini de ventriloci. $omnul nacache, care era foarte mustecios şi se dispen) sase de cravata înlocuită cu un simplu buton nichelat, ne des) tăinui că el nu poate suferi Capitala. 4 Mă mir cum pute'i trăi în cuptorul ăla* u mă întorc cu durere de cap. + Comparaison n’est pas raison, nacache* rosti sub'ire cucoana lisa, plas+nd cam deplasat un dicton, pentru care am în'eles îndată că avea o deosebită slăbiciune. =a mie, ce să vă spun5 u mor după =ucureşti* 4 (u începe iar cu =ucureştii tăi, că tot cu ei mă toci toată ziua la cap* tăie aspru e1pansiunea so'iei d. nacache, cu o autoritate răstită de tiran. Cucoana lisa oftă şi ridica ochi de martiră în tavan. Se împu'ină pe scaun. $ură tăcere. $in camera de alături, răsunară
83
deodată plescăituri repezi de palme şi un glas de copil isbucni în 'ipete sf+şietoare. 4 Gsta e Costică* ne informă confiden'ial, cu o sadică satisfac'iune, unul din copiii emisia nacache. 4 Cine te)a întrebat5 îl electrocută privirea paternă.
Copilul tăcu şi se scobi în nas, meditativ şi melancolic. 4 7ute'i face orice prostie în via'ă, numai copii să nu face'i* ne sfătui !u&'r, intr+nd în cameră, tr+ntind uşa în urmă cu piciorul şi frec+ndu)şi palmele roşii.
84
+ Comparaison n’est pas raison, domnule Stoichi'ă* e1) clamă tam nesam, cucoana lisa. !u&'r păru că n’aude. Se aşeză la masă şi scrise ceva în) tr’un carnet. #m în'eles că erau cifre, fiindcă de două ori con) trolă coloana de os în sus şi de sus în os. Tăceam. Madam Stoichi'ă apăru, deschise cu cheia un sertar, din care scoase alte chei, se scuză2 :7ardon*; şi dispăru pe cealaltă uşă. -arăşi am tăcut. $ar cu o lumină de nerăbdătoare satisfac'ie în ochi. Sco) sese şi plecase cu cheile. $esigur cheile dela dulap, cămară, pivni'ă... 4 oi nu uca'i maus5 ne întrebă !u&'r, închiz+nd car) netul şi ridic+ndu’se. 4 (u* am declarat în unanimitate. 4 7ăcat. #m fi făcut două mese. (oi asta facem în fiecare $uminică. enim unii la al'ii, cu schimbul, şi ucăm maus. Hoc inofensiv. Trece timpul... #uzi, mico5 se adresă lui Madam Stoichi'ă care intrase în cameră şi)şi pusese cheile în br+u. #uzi5 7rietenii ăştia ai mei nici maus nu sunt în stare să oace. 4 Se poate5 se scandaliză cucoana gazdă. 4 (u e nimic* o consolă !u&'r. 8acem masa noastră şi d+nşii au să privească. #şa au fost ei chibi'i toată via'a* adăogă după o pauză, cu un evident dispre'. + Comparaison n’est pas raison1 observă cucoana lisa. !u&'r trase o masă cu postav verde la miloc, scoase din) tr’o cutie un pachet de căr'i destul de soioase, îşi invită parte) nerii. 4 %bserva'i atent şi ave'i să prinde'i îndată mecanismul ocului* ne sfătui binevoitor. 4 $egeaba. 7ot să privesc oric+t de atent, nu prind nimic, rosti îndurerat cel mai şugubă' dintre noi, care moştenise la ca) fenea locul lui !u&'r. Tu nu ştii c+t de distrat sunt eu5...
85
86
4 (u ştiu* spuse cu nepăsare !u&'r, împăr'ind căr'ile. 4 Chiar dacă nu ştii, 'i)o amintesc eu* se încăpă'+nă prie) tenul care avea de plasat o anecdotă marsilieză, proaspăt citită şi localizată adhoc. Sunt aşa de distrat, în c+t eri, nu mai de) parte, am crezut că m’am înt+lnit cu tine pe calea ictoriei. 7uteam să ur... 4 i cum5 se miră madam Stoichi'ă. 4 8oarte simplu, doamnă, declară prietenul, respir+nd u) şurat, c+nd văzu că însf+rşit îşi poate plasa anecdota. Să vede'i... #seară treceam pe calea ictoriei* 7e cine să văd în dreptul lui $aburov5... 7e !u&'r* Trebue să şti'i, că aşa spunem noi lui Stoichi'ă. /l văd pe !u&'r. Mă vede. /i fac semn. /mi face semn. Traversează strada. /i str+ng m+na. /mi str+nge m+na. /l pup. Mă pupă. (e privim... 7ute'i crede orice despre noi, doamnă* $ar c+nd ne)am uitat mai bine, văd că nu eram nici eu, nici el*... 4 Cum asta5 se încruntă madam @ucăr, cu un dureros efort intelectual, care săpă brazdă ad+ncă pe frunte, în prelun) girea nasului lipsă la c+ntar. + Comparaison n’est pas raison1... interveni cucoana lisa. 7rietenul ne privi desnădăduit. (imeni nu z+mbise. ra cel mai alnic efect al unei anecdote povestite vreodată. To'i neam fi aşteptat să)l vedem pe !u&'r sărind în sus. ra o anec) dotă în genul lui, de odinioară. S’o fi povestit el, cu mimica lui, cu sublinierile lui, şi cu absurdul lui... @ucăr, număra punctele ocului cu o concentrare de pen) sionar ramolit. Tăcerea devenise penibilă. (oroc că intră servitoarea în) tr’un suflet, anun'+nd cu o e1presie de entuziasm2 4 % făcut purcica*
87
4 i bravo* #şteaptă că vin... lepădă !u&'r căr'ile şi plecă. 7lecă şi madam @ucăr. 7lecară şi copiii, din ambele emi) siuni. #m rămas iar singuri, cu mosafirii. $. nacache se întoarse foarte nelămurit, către cel cu anecdota2 4 6i cum spuneai dumneata, te rog, că a fost chestia de) eri5 Te)ai înt+lnit cu Stoichi'ă... >ice'i că v’a'i pupat. 6i c+nd colo nu era nici el, nu erai nici dumneata. Se poate una ca asta5 -a g+ndeşte)te mai bine*... $e el nu zic. @i)o spun eu, că nu era el, fiindcă era aici. # fost cu mine să cumpere nişte boi... $ar dumneata5 7oate erai şi nu)'i aduci aminte. %ric+t de distrat ai fi, tot trebue să)'i aduci aminte. rai ori nu erai5... 3+ndeş) te)te cu ce haine erai îmbrăcat şi atunci ai să ştii, dacă erai dum) neata sau poate numai unul care semăna cu dumneata. (oi ascultam înghe'a'i. + Comparaison... începu unul din noi, în glumă. + $$$n’est pas raison1 complectă sur+z+nd serafic, cucoana lisa, fericită că ea, spre deosebire de d. nacache, găsise un su) flet care s’o în'eleagă. 4 $oisprezece* $oisprezece purcei* $uzina întreagă* a) nun'ă triumfal !u&'r, intr+nd şi frec+ndu’şi m+inile cu o bucu) rie at+t de e1agerată, înc+t oricui i)ar fi părut că a contribuit şi el cu ceva, la opera 3afi'ei. oi nu vre'i să)i vede'i5 % splen) doare de godaci... % duzină de pepeni* Codeala noastră, fu îndată interpretată drept un refuz. 4 Ce şti'i voi* rosti !u&'r cu nemărginită compătimire. oi cafeneaua şi prostiile voastre, at+t ave'i în cap... Cum e aia5 Te’ai înt+lnit cu mine, ne’am pupat şi nu eram nici eu, nu erai nici tu... /ncă n’am auzit p+nă acum o idio'ie mai mare... Tăcerea deveni solemnă şi glacială, de cavou.
88
% întrerupse Mari'a care introduse o tablă uriaşă şi fume) g+ndă. % tablă cu pahare de ceaiu turbure şi cu pesme'i îm) păr'i'i cu por'ia, c+te trei pe fiecare farfurioară. (işte pesme'i decolora'i, albi şi prăfui'i, conserva'i în cămară desigur de la ceaiurile de astă iarnă. 7entru aceasta fusese toată povestea cu cheile şi conciliabulul dintre uşi5 (e)am în'eles într’o singură privire. #m început a scoate ceasurile şi a lua mutre foarte în) griorate. 4 Ce, pleca'i5 4 $e... Suntem cam grăbi'i* spuse fără mare convingere cel cu mudeiul de usturoiu, sper+nd să provoace o sgomotoasă indignare2 :Se poate5 #m pus să taie pui*... Să scoată vin*... întindem o masă afară;. 4 u credeam că mai sta'i măcar o umătate de oră, fu singura protestare a doamnei @ucăr, moale şi distrată. 4 #şa sunt ei... (u 'i)am spus dinainte5 (u pot trăi fără cafenea. 7entru d+nşii asta)i via'a... Ce pricep ei 'ară, aer, li) nişte5... şi e1plică !u&'r so'iei, d+nd mai departe căr'ile şi des) făc+ndu)şi gulerul fiindcă se înfierb+ntase de dogoarea ceaiului. 7e urmă tăcură şi se înfundară în micul lor univers, fume) gos şi mut. (e)am ridicat. #m str+ns m+inele. 4 Mai trece'i pe la noi... ă aşteptăm cu plăcere* ne bătu pe spinare, !u&'r, pentru a ne încuraa să recidivăm. 4 Mai lăsa'i cafeneaua* ne admonestă amical, madam @u) căr. (u vede'i că via'a de aci are altceva5 (u ca =ucureştii dumneavoastră... + Comparaison$$$ strigă unul din automobil, făc+nd semn de adio cu m+na. + $$$n’est pas raison1 complectă cucoana lisa, din balcon. IIIIIIIIIII
89
.")OARC:R:A CAP$ I$ A ple&at s' lupte pentru .mp'ratul$
Straşnic om era 8lorea Moldovan din Satu)(ou, 'ara =a) natului. Chiar baci Sava, moşul, care de c+nd pătimea de maiu şi de punga fierii, vedea toate amar şi nu)i mai plăcea nimeni0 chiar baci Sava, nu găsea pentru 8lorea Moldovan dec+t cuvinte bune, de laudă. 4 8ain om, n’am ce dziece* 7ui ge hogină nu’i arde şi niece de răchie. Că niece la giovăneală lungă nu stă, de)i baş anevoie la fapce. 3rădina lui iaste m+ndră cum nu vădzi niece la domni şi bucatele lui mi)s tărie faine. =ace)l toaca, că nu)i iclean şi dat la răle, ca ceilal'i tcineri, tune)i drac în soba lor. -a’n gină la baci Sava, să te 'uce, feciorul moşului* 8lorea Moldovan, nu aşteptă să)l 'uce baci Sava. (’avea vreme. #bia însurat de)un an, îşi durase casa m+ndră, cumpărase patru ugăre de păm+nt să)şi rotungească hotarul moştenit din părin'i, plătea banii la bancă la zi, şi acum aştepta să)l dăruiască $omnul cu un prunc. Măcar de)ar fi băiat ori fată, el se g+ndea de pe acum să)i agonisească zestre. Toate acestea nu se fac, st+nd cu bra'ele în)
90
crucişate, duhănind din pipă şi ascult+nd ce moşmoneşte un moş) neag surd şi cam într’o ureche, ca baci Sava. >iua îl apuca pe c+mp, noaptea îl prindea în grădină, iar răsboiul cel mare, al noroadelor, l)a găsit în pădure, c+nd încărca st+lpi de stear, pentru poarta împremuirii. (’a avut vreme dec+t să deşarte trunchiurile necioplite
încă, de gorun, l+ngă gradul vitelor şi să)şi pregătească legătura cu straie de drum. #na l)a petrecut cu ochii pl+nşi p+nă la tren. 6i femeia rămase în colb şi în dogoarea soarelui, printre alte fe) mei pl+nse, c+nd trenul se mişcă în chiote şi c+ntări, purt+nd voinicii care plecau să moară pentru /mpăratul.
91
92
7e urmă, o mare tăcere se făcu în sat. To'i aşteptau căr'i dela cătane. $ar cătanele scriau rar şi căr'ile se pierdeau pe drum, dacă nu erau cumva pierdute înadins de către stăp+nire, ca să nu se ştie c+'i au murit şi unde le)a fost moartea. "ăsboiul încăera toate neamurile, ca un foc care se întinde m+nat de v+nt din casă în casă. 8lorea Moldovan, nici nu prin) dea să înve'e bine cum se numea 'inutul în care lupta rigimen) tul lui, că ordinul venea să purceadă cu to'ii înainte sau îndărăt, după soarta bătăliilor. $in luna înt+ia, oastea /mpăratului, multă c+tă frunza c+m) pului, potopi în 'ara s+rbească, sfărm+nd oraşele şi pustiind sa) tele. S+rbii luptau crunt. /şi apărau viziunile, cu m+ini încleş) tate pe arme pu'ine şi slabe dar desnădăduite. 8iecare palmă de păm+nt era c+ştigată de oastea împărătească numai după aprigă vărsare de s+nge, iar c+nd vedeau că au cură'it drumul înainte, din spate se prăvăleau st+nci şi năvăleau cu chiot cei din urmă supravie'uitori, între moarte şi fugă, aleg+nd moartea. $in cea dint+i lună 8lorea Moldovanu nu)şi putu ascunde mirare şi milă, pentru oamenii desbrăca'i şi flăm+nzi, care'i apă) rau cu at+ta înverşunare satele lor sărace. C+nd punea puşca la ochi, pe br+nci, dosit după peretele unui şan' sau c+nd năvălea cu baioneta în ruinile prăbuşite de bătaia artileriei, oric+t alunga g+ndul el venea înapoi, stăruitor ca albina c+nd a sim'it mirosul perelor coapte. -ar g+ndul acela, era că tot aşa, dacă în satul lor acolo departe ar năvăli un străin cotropitor, tot aşa şi)ar apăra cu to'ii, ca femei şi copii, cu moş) negi şi becisnici, fiecare casă şi fiecare grădină, cu topoare şi coase, cu tot ce poate sfărma şi ucide. $ar ordinul împăratului era ordin şi urăm+ntul pe stea) gul cu paură, răm+nea urăm+nt. 7entru duşman, nu erau îngăduite asemenea începuturi de
93
milă şi de şovăială. Se împotrivea, trebuia îngenunchiat. Se a) păra, trebuia ucis. %astea înainta după bătălii înfricoşate, prin mun'i aspri cu poteci înguste şi cu repezi r+uri înroşite de s+nge. $e pe un pisc se vedea în vale un sat mic şi alb, în livezile cu frunza au) rită de începutul toamnei. 7+nă seara, satul era o movilă de ruini, cu a'e de fum şi cu leşuri sdrobite sub piatră şi cărămidă. 6i c+rduri de ciori se înăl'au şi se lăsau c+r+ind, peste hoiturile neîngropate în soare şi peste leşurile din sp+nzurători. Căci aşa era porunca neîndurată2 orice prins fără straiu militar să fie sp+nzurat spre pildă şi înfricoşare. 8lorea Moldovan ucise trei duşmani şi capătă o cruce. 3+n) durile lui răm+neau ascunse şi închise cu şapte zăvoare, pe din) lăuntru. l era un mic vrednic, supus, cu or+nduială în tot ce înfăptuia. 3ospodarul de frunte, de acasă, devenise soldatul de frunte din reghiment, pentru care îndată căpitanii avură cuvinte de laudă, ca şi baci Sava, din Satu (ou. % singură dată a călcat porunca şi atunci n’a ştiut nimeni şi nici n’avea de unde să afle. >iua, fusese bătălie înd+rită la marginea unui sat că'ărat la poale de munte, în codri întunecoşi, de unde '+şneau speriate de împuşcătutri sălbătăciunile. Satul era neînsemnat. Treizeci) patruzeci de case chincite sub st+nca sură, adunate ca puii de cloşcă în urul unei bisericu'e cu acoperiş de şindrilă. $ar oa) menii îşi apăraseră săracele adăposturi, cu o desnădede mărea'ă. $e după ziduri, femeile despletite trăgeau cu arma haiduceşte şi de sus, copii rostogoleau bolovanii de piatră ca să astupe str+m) toarea. # fost o luptă, cum se vor fi înt+mplat altele, numai în vremuri vechi, c+nd năvăleau hoardele asiatice, pe cai mărun'i şi păroşi, să samene în urmă p+rol şi vaet. Cu deosebirea, că de astădată, armatele năvălitoare aveau arme iscusite şi multe, iar
94
cei care)şi păzeau vetrele din bătr+ni şi mor'ii din cimitirul stră) vechiu, erau nişte biete femei şi nişte bie'i moşnegi şi nişte săr) mani copii, cu arme de înt+mplare. /nd+rirea luptei, întăr+tase cu at+t mai mult m+nia co) mandan'ilor. %rdinul sunase neîndurat. Copil sau femee, moşneag sau nevolnic, fără deosebire de v+rstă şi de vină, trebuiau trecu'i prin sabie. %dată cu amurgul, bătălia sf+rşi0 printre surpăturile fumeg+nd, leşurile de copii stăteau cruce peste mor'ii în haina ostăşească. 8lorea Moldovan fu din nou lăudat pentru neînfricarea cu care se aflase mereu în linia înt+ia de foc. Căpitanul îl bătu pe umăr şi)i dărui o cutie de 'igări scumpe, cu v+rf aurit. $upă haosul împuşcăturilor şi detunările artileriei, tăce) rea se făcuse deodată at+t de ad+ncă şi nefirească, înc+t se auzea foşnetul frunzelor în codru şi ciripitul păsărilor întorc+ndu)se somnoroase la cuib. $ar lumina mai dura albăstrie. ra o amur) gire tăcută şi plină de taină, ca în zilele cele bune şi acum at+t de depărtate, de pace. $in urmă, pe drumul îngust, cine ştie de unde, străbătea, sc+rt+itul chesoanelor. ra o scr+snire surdă de roti, care aducea cu d+nsa, moartea şi pustiirea. 6i asfin'irea fu deodată tristă şi neliniştitoare, ca o ame) nin'are. CAP$ II$ :ra o femee str'in' *i au fost doi &opii des&uli$
8lorea Moldovan, păşise ad+nc în pădure, răsle'it, cum su) nase ordinul. 8iecare, înainte de căderea desăv+rşită a nop'ii, avea poruncă să scormonească toate cotloanele, să scoată fu) garii ascunşi şi să)i t+r+ie la moartea cea repede, fără udecată,
95
96
unde leşurile sp+nzurate în crăci trebuiau să sluească pildă de cr+ncen ude', satelor mai de departe. 9rcă din greu pe st+nca ascu'ită. Se opri să)şi răcorească arşi'a, într’un şipot limpede cumu)i cleştarul şi rece ca ghia'a. #prinse o 'igară din cele aurite, şi de acolo, de sus, privi la sa) tul cel ruinat, unde solda'ii întinseseră corturi şi aprinseseră focuri. #tunci se rostogoli o bucată de piatră drept deasupra capului. $e’un lat de palmă să fi trecut mai aproape, îi sfărma 'easta şi)i împroşca creerii în tufele de feregă. (ici n’a ştiut c+nd a sv+rlit 'igarea şi cum s’a repezit cu un scr+şnet de fiară, amenin'ată de primedia nevăzută. Se aştepta să găsească duşmani fioroşi, cu armele lor de 'ărani2 topoare şi coase. /n scobitura st+ncii, ca într’o gură de peşteră, se aflau nu) mai o femee şi doi copii. 9n băiat şi o fată, să nu fi trecut nici unul de zece ani. 8emeia cu ochii larg deschişi de spaimă, cu o m+nă îi str+ngea la piept, cu cealaltă întinsă, cerea îndurare, ocrotindu)i. Cerea îndurare, în graiul ei s+rbesc. 8lorea Moldovan în) 'elegea graiul. (u degeaba în satul lui treceau în fiecare an din vecini, negustori şi pălmaşi s+rbi. 4 (’au ştiut ce fac* se t+nguia femeia. Sunt nişte copii fară minte. $acă)i găseşti vinova'i, uite, plătesc eu pentru d+n) şii. Trage* Spintecă* îşi desveli pieptul. 7e mine ucide)mă. (u) mai lor cru'ă)le via'a... 8ii bun. 8ii om. şti creştin ca şi noi. #i milă... 7oate ai copii. 8lorea Moldovan lăsă v+rful baionetei în os. /şi şterse fruntea. 8emeia semăna cu #na lui de acasă. Tot aşa şi)ar fi apărat şi ea satul. Tot aşa, copiii, c+nd se vor naşte şi vor fi mai măru'i.
97
98
4 Trage* 9cide aci... $ar nu pe ei* #i milă. (u pe d+nşii. 8emeia îşi întindea pieptul, cu o dungă de încordare între sprincene. Copii se str+nseră la poalele ei şi începură să pl+ngă înăbuşit, cu pumnii mici care au vrut să omoare, duşi la ochi. rau nişte copii şi nimic mai mult. 6i îndată după aceia, se înt+mplă minunea. Se auziră paşi. 9n glas întreb+nd. 8lorea Moldovan, răspunse cu voce tare şi stăp+n pe el2 4 7e aici nu)i nimeni, camarade... $ar vezi repede, la dreapta... Mi s’a părut că la dreapta am văzut strecur+ndu)se cineva şi am auzit glasuri... (u i se păruse nimic la dreapta, nici nicăiri. Cu trupul lui făcuse uşă gurei de peşteră să astupe vederea. $ar g+ndul îi fu împlinit. 7atrula trecu mai departe, troznind crăcile uscate sub picioare. C+nd se întoarse, ochii femeii răspunseră cu o mul'umire mută, mai înduioşătoare ca orice cuv+nt omenesc. 4 6i acum5 întrebă 8lorea Moldovan. Ce faci cu ei5 Ce faci cu tine5 8emeia str+nse din umeri. #rătă ruinile de os, acum a) proape înecate în negura albastra, a înoptării. Casă nu mai avea. =ărbatul răpus. (u mai căuta pe nimeni şi nu mai aştepta ni) mic, de la nimeni. 4 ste un drum de fugă, peste munte... #colo este un oraş mare şi oaste s+rbească... #m să încerc să aung p+nă la d+nşii... $ar p+nă acolo, erau at+tea santinele şi at+tea patrule şi at+'ia solda'i băteau ascunzătorile, să caute fugarii pentru u) decata cea cruntă* 8lorea Moldovanu aprinse iar o 'igare cu v+rf aurit. Cea
99
dint+i nu’i tihnise. ra să fie pentru el 'igarea cea dinainte de moarte. Se mai uită la copiii. #prinse, scuipă şi se g+ndi. Se ho tărî, scurt2 4 Mergi înainte, pe unde ştii poteca. 6i c+nd auzi paşi ori glasuri, te opreşti. "ăspund eu pentru voi, patrulelor... 8emeia se supuse. $ar cu frică, privind mereu înapoi. 3+n) dea poate că din clipă în clipă, cătana va înfige ascu'işul baio) netei în spatele unui copil. #u mers aşa, dibuind, poate un ceas. 7oate mai mult. /n v+rful muntelui se căscă priveliştea nop'ii, cu văile negre de cealaltă parte, cu sclipirile apelor în lumina cornului de lună, cu cerul înstelat deasupra. 4 $e aci, încă trei ceasuri de drum şi aungem* oftă fe) meia. 9n copil începu a sc+nci. /i era foame. /i era sete. /l ustu) rau picioarele goale, upuiate de st+nci. 8lorea Moldovan des) legă sacul, dădu cutia de conserve, pesme'ii, sticla de rom. 7e urmă îşi luă noapte bună. 8emeia vru să se lase înge) nunchi şi să)i sărute m+na, t+r+ndu)se, că i)a iertat via'a. Catana /mpăratului o opri. 6i 8lorea Moldovan, catana /mpăratului, coborî tăcut, în noaptea slab luminată de argintul lunii. Coborî valea înapoi, în satul care r+dea astăzidiminea'ă, cu albele căsu'e în soare0 iar acum era un morman de ruini şi de leşuri. Mergea tăcut şi era alta, catana împăratului. (’a fost dec+t o clipită că n’a înfipt o'elul alb, în carnea crudă a copiilor. 6i n’a fost o clipită, de n’a ascultat ordinul care spunea să)i aducă os, unde)ar fi sp+nzurat acum în ştreang, cu limba neagră scoasă la stele. 7entru ce vină cumplită5 8iindcă îşi apăraseră cu puterile lor, casa lor şi biserica lor mică, surpată de tun0 satul acela care nu făcea nici un rău nimănui şi avea drept la via'ă ca oricare altul, sub soare.
100
C+nd aunse în tabără, mul'i dormeau. 9nii beau ceaiu şi fumau. "ăni'ii gemeau pe brancarde. C+teva cruci albe şi proas) pete, însemnau locul de odihnă veşnică a celor mor'i pentru /m) păratul. Cineva îl recunoscu. orbi vesel2 4 i, Moldovan 8lorea* #i găsit ceva5 #i pus m+na pe vreun ho'oman de acesta5 Te)am crezut prins. Te)am crezut mort. Spune drept, c+'i ai lăsat acolo, traşi în frigare5 8iindcă 8lorea Moldovan fusese ostaş viteaz, avea faimă de om crunt. l, care înainte de a îmbrăca haina cătăniei, cu greu se hotăra să reteze g+tul unui pui, pentru borşul de $u) minecă. Spuse, g+ndindu)se în altă parte2 4 Trei... #m isprăvit cu trei.... -)am făcut scăpa'i... Ceilal'i întoarseră capul cu uimire şi cu început de m+nie. 4 Cum scăpa'i5... Ce fel de vorbă e asta5
101
CAP$ III$ A fost dus ro/, (n dep'rtate pustii de g4ia'$
7e urmă, răsboiul îl purtă de pe un front pe altul, din spi) talul de răni'i la paza convoaielor de prizonieri0 prin oraşe streine şi în 'ări cu graiuri necunoscute, de la un capăt al /mpă) ră'iei, la celălalt. 8lorea Moldovan, era un soldat tăcut şi supus. (imeni nu)i găsea nici o vină, dar nimeni nu)i mai aduse laudă şi nu)i mai prinse cruce pe piept, fiindcă nimeni nu mai putea spune că 8lorea Moldovan a mai ucis un om. rau vremurile aşa atunci, înc+t vrednicia se număra după c+'i oameni ucideai ori nu. $upă doi ani, 8lorea Moldovan cu grad de plutonier, arăta la fa'ă aspru şi călit de fumul şi dogoarea bătăliilor. % singură dorin'ă îl încercase şi aceia nu i s’a împlinit, nici după ce căzuse străpuns de trei gloan'e şi zăcuse două luni în spital. Ceruse în) voire să se întoarcă măcar pentru o zi acasă, să)şi vadă copila. 7rimise carte t+rzie, după ce rătăcise îndelungă vreme, căut+n) du)l, în urma righimentului. Cartea, îi aducea veste că e acum părintele unei feti'e să) nătoase şi rumene. #na îi dorea voie bună şi ruga #)Tot)Stăp+) nitorul, să)l apere în primedii. Mai spunea că vremurile se arată aspre chiar pentru cei rămaşi acasă. $ar nu spunea cum. 7oate fiindcă nu era îngăduin'ă. 7oate fiindcă nici ea nu putea aşterne pe h+rtie, toate urgiile despre care începuse a se vorbi printre cătane şi din a căror pricină, nici nu se mai dădea acum învoială solda'ilor să meargă acasă şi să aducă svonuri neliniştitoare. -ar după două sau trei asemenea căr'i, scurte şi cu necazu) rile stăp+nite în cuvinte pu'ine care ascundeau adevăratele stări, ştirile încetară. 8lorea Moldovan lupta pentru /mpăratul, dar /mpăratul
102
nu’i mai dădea voie să g+ndească şi să afle veste despre satul lui, casa lui, femeia lui, copila lui, pe care încă nici n’o ştia cum arată la chip. % visase în nop'i grele. 6i întotdeauna visul o arăta într’o negură turbure şi întotdeauna în crunte primedii. C+nd înec+ndu)se, într’o apă neagră, care o t+ra departe de el, şi el nu)i putea sări într’autor, 'intuit locului de o putere duş) mană. C+nd muşcată de un zăvod turbat. C+nd amenin'ată de un tăiuş de sabie, gata s’o spintece, aşa cum văzuse aevea măce) lul copiiilor în ziua cea de luptă, din micul sat de munte s+rbesc. #tunci sabia, sfredelea carnea, răsucită în oasele fragede 4 şi nici o m+nă nu se îndura să se ridice ocrotitoare, aşa cum a scăpat el dela peire, femeia şi copii care)i voiseră moartea şi s’au căit. Se înăl'a tresărind din somn, cu un gemăt. ra bucuros ca totul n’a fost dec+t un vis rău. $ar adevărul cel aevea, nu era mai pu'in înfricoşat. Mereu bubuitul tunurilor. Mereu clăn) 'ănitul mitralierelor. 6i mereu tărgile cu mor'i şi răni'i2 vaetul unora, mirosul greu al cărnii intrată în putreziciune. Totul părea că n’are să mai sf+rşească niciodată. 7entru 8lorea Moldovan, sf+rşi c+nd se aştepta mai pu'in. /n şan'urile 3ali'iei, după o bătălie necurmată de o săptăm+nă, toată divizia căzu împresurată. -ar
103
104
mare. #pele mai largi, pustiile mai nemărginite, turmele mai numeroase0 iar armatele pregătite în uniforme proaspete să pornească spre fronturi, erau c+tă frunză şi iarbă. 8lorea Mol) dovan, a cunoscut astfel că este pe lume o împără'ie mai mare şi mai îmbelşugată, ca a drăgu'ului de /mpărat. 7e urmă, chipurile oamenilor începură să arate din alt neam. Turtite si cu ochii oblici, lucioase si cu mustătile rare, sp+nzur+nd a oală. %ameni pe umătate sălbateci, călărind pe cai păroşi fără şea, răcnind unii la al'ii în graiuri barbare. Convoiul lor se opri printre aceşti oameni, în pustietă'ile dela celălalt capăt al păm+ntului. Cu mare uimire, 8lorea Mol) dovan descoperi în aceste stepe depărtate al'i tovarăşi rom+ni de robie, din toate oştile împără'iei. Se adunau seara la focuri, să)şi c+nte acelaş viers de acasă. #flă dela cătanele din Maramureş şi =ucovina, aceleaşi cimili) turi şi eresuri. "obia nu era prea grea. Mai aspru era cerul aces) tui 'inut, c+nd răscopt de dogoare, c+nd trosnind de înghe'. %r+nduiala stăp+nirii îi împăr'ise la muncă uşoară. /n pădure, la tăiatul lemnului sau la tamaslăcurile nesf+rsite de vite, de unde pornea carnea sărată şi butoaiele cu unt galben cum e ceara, pen) tru toată armata @arului. #l'ii căzuseră mai rău, în robie de ocnaşi, la minele de plumb şi de aramă. 7e om dacă)l duci în pustie, se înva'ă cu pustia. (u se sbate ca fiarele pustiei, pe care dacă le închizi în cuşcă, t+nesc după c+mpurile largi şi nu se ogoiesc p+nă la moarte, cerc+nd de o mie de mii de ori, să sfarme gratiile. 8lorea Moldovan, nu t+nea după libertate. T+nea după sat, după nevastă şi după copilă. $ar ştia că de)ar scăpa de aici, oastea /mpăratului l)ar purta din nou de la un front la altul în neîmbl+nzita datorie de
105
a ucide cu necurmare, fără să)i lase o singură zi de răgaz, să)şi vadă satul, nevasta şi copila. $e aceia, socotea că a fost poate un noroc, poruncit de sus, ca în loc să se t+r+ie în şan'uri glodoase şi să ucidă sau să se lase ucis, a auns acolo, tocmai la marginea lumii, să aştepte sf+rşi) tul răsboiului, îndeletnicindu)se fără nici o primedie, cu treburi
cumin'i şi paşnice de gospodar. Cum era vrednic, lucra cu spor. Cum era ascultător, îşi căpătă încrederea paznicilor. -ar paza, era destul de uşoară, şi fără aceasta. 9n singur lucru nu străbătea p+nă la d+nşii. eşti despre soarta războiului. /ncăerarea rămăsese la celălalt capăt al păm+n) tului. #ici, despre o biruin'ă ori despre o înfr+ngere, aungeau ştiri
106
abia după ce înfr+ngerea se prefăcuse din nou în biruin'ă. 6i aşa, după o umătate de an, c+nd iarna îşi v+ia viscolul din plin, află că 'ara rom+nească a intrat încă din vară, cu sabia în războiu, să răscumpere cu sabia libertatea tuturor rom+nilor de ori unde. 8lorea Moldovan, se bucură cu ceilal'i tovarăşi de graiu căzu'i în robie, că se vor întoarce acasă, în 'ara rom+nească. 7entru asemenea războiu, oric+t ar fi fost de greu, acum ar fi avut şi el tăria cr+ncenă să înfigă baioneta într’un piept şi să ucidă. /şi aduse aminte de crunta înverşunare cu care femeile, moşnegii şi copii din satul s+rbesc de munte, îşi apărau casele lor sărace dar fără stăp+nire streină. Se trezi noaptea c+nt+nd c+ntece de dor de acasă. C+ntau şi al'ii, la fel, măcar că erau unii din =ucovina, al'ii din Sighetul Maramureşului, al'ii din 8ăgăraş. 3raiul lor era acelaş, c+ntecele aceleaşi, şi dorul de casă, acelaş. # doua zi, isco) deau să afle de la paznici, veşti din gazete, despre mersul războiului şi faptele oastei rom+neşti. $ar ziarele aduceau alte veşti, pe care solda'ii împără'iei ruseşti, la discutau cu mare aprindere. 7uterea @arului, se clă) tina din temelie. "evolu'ia răsturna o stăp+nire veche, să aducă alta nouă. 7e urmă veştile fură din ce în ce mai înc+lcite şi nimeni nu mai pricepu nimic. CAP$ IV$ :l ;'&ea (ntr’o &oli/' de s'l/ate&i, iar afar' luptau oameni &iudai$
9n ordin, îi strămută pe to'i, în satele singuratice de pe linia unde se înşirau trenurile între capătul #siei şi capătul u) ropei. Se înăl'au gări noui, magazii pentru provizii, se dublau liniile de fier, se durau poduri.
107
7rizonierii însemnau pentru această treabă, m+ini eftine şi harnice, fiindcă de la spate m+na biciul cu v+rf de plumbi. 8lorea Moldovan se posomori şi lucră în silă. $e c+teva ori, se sfătui cu tovarăşii de acelaş neam, să fugă dealungul pustiilor de ghia'ă, ca să aungă p+nă la păm+ntul Moldovei, ca să lupte în straiu rom+nesc, în oaste rom+nească, pentru 'ara cea singură, mare şi liberă, a lor. #tunci, veni ştirea că asemenea g+nd a miit şi în alte min'i. Că undeva, în nesf+r) şita "usie, începeau să se închege s+mburi de armată ardele) nească, deslegată de urăm+nt pentru steagul împără'iei şi por) nind cu righimente proaspete, spre 'ara Moldovei. 8lorea Moldovan, c+ntă într’o seară tovarăşilor de robie, c+ntecul de deşteptare al lui #ndrei Mureşanu, pentru care în Monarhie, pedeapsa cea mai uşoară era temni'a a'ului şi a Seghedinului. To'i întoarseră capetele, să)şi ascundă ochii lăcrima'i. 6i to'i urară să capete deslegare şi să purceadă la răsboiul celălalt, cel adevărat, sub steagul lor, nu al /mpăratului strein. #fară lemnul colibei trosnea de ger. +ntul sg+l'ina feres) trele. /n chiotul viscolului, străbătea urletul fiarelor sălbatece. #rar, în noapte, trecea un tren luminos şi cald, care nu se oprea niciodată, întorc+ndu)se din oraşe îmbelşugate şi merg+nd spre oraşe îmbelşugate. i se sim'eau singuri şi părăsi'i, în creştetul înghe'at al pla) netei, departe de tot ce e cald, prietenos şi bun. 9n om cu cooc mi'os, cu fa'a galbenă şi cu ochi oblici, intra pe uşă odată cu o năvală de viscol care tremura flacăra opai'ului. Siberianul mirosea a iuft şi a mahorcă, a untură sleită şi a ceaiu. $ar le r+dea prietenos cu ochii lui mici şi înclina'i. Se în'elegea prin semne şi prin scurte cuvinte ciuntite. 7u) nea samovarul de ceaiu. /i ruga să c+nte. i c+ntau c+ntecul deş)
108
teptării, cu ochii aprinşi, înăl'+ndu’se în picioare, fără să)şi dea seama. 6i sălbatecul se minuna foarte de această putere tainică a c+ntecului care ridica într’un singur suflet, oameni veni'i de at+t de departe şi nădăduind aprins, cine ştie ce îndepărtată fericire. 7e urmă iarna trecu şi altă vară şi din nou iarna. 3ărzile se schimbară. "ăzboiul se strămută dela hotare, înlăuntrul împă) ră'iei dislocate din toate încheeturile. /ntr’o diminea'ă solda'i cu uniformă rom+nească scoborîră dintr’un tren şi 8lorea Moldo) van auzi glas de acasă. Minunea se înt+mplase. % oaste ardeleană lua fiin'ă la -rFu'c. 8lorea Moldovan, din nou încinse cartuşiera şi merse cu proaspe'i tovarăşi de arme, p+nă în miezul pădurei Taiga, să apere drumul de duşmani noui2 armata roşie. 7ovestea acelui an de războiu în pustiuri necunoscute, se află scrisă în căr'i. $ar nici într’o carte nu se află scrise înt+m) plările înfricoşate pe care le)a trăit 8lorea Moldovan. $upă două luni de lupte cu soarta schimbătoare, într’o di) minea'ă, a căzut cu piciorul sfăr+mat, sub copitele cavaleriei ro) şii. "ostogolit cu fa'a în sus, a văzut de o sută de ori ridic+n) du)se deasupra frun'ii o copită sv+cnind în galop, gata să)i sdro) bească 'easta. /nchidea ochii cu spaimă. 6i c+nd îi deschidea, copita cu potcoavă groasă de fier trecuse, dar apărea alta, uriaşă, să sdrobească o frunte de taur. #şa s’au perindat escadroane şar+nd în pulbere albă de zăpadă, p+nă c+nd oastea s’a depăr) tat, şi cu s+ngele scurs prin vinele piciorului sf+şiat, 8lorea Moldovan şi)a pierdut cunoştin'a, cu privirea înfiptă în cerul înalt şi gol. S’a deşteptat într’o colibă de sălbateci care m+ncau peştele crud. (’a ştiut cine l)a t+r+t aci, nici de ce. # zăcut aşa săptă) m+ni după săptăm+ni, pe o lavi'ă aşternută cu blănuri greu mi) rositoare, în vreme ce trupele rom+neşti se depărtau spre la)
109
divostocF, să pornească acasă deacurmezişul păm+ntului, peste mări şi oceane. %ameni ciuda'i, cuprinşi de o cruntă nebunie, treceau şi se întorceau, semăn+nd moartea în urmă şi sp+nzur+nd leşurile în st+lpii de telegraf de pe marginea transsiberianului. #rmatele se căutau, se alungau, se aungeau, se măcelă) reau cu o înd+rire pe care n’o cunoscuse nici războiul fronturi) lor celor mai vestite, fiindcă nici o ură nu e mai mare dec+t ura dintre frate şi frate. #rmate roşii, armate albe. "uşii se st+r) peau între d+nşii şi porneau mai departe în chiot înebunit. -ar după fiecare armată alungată, stolurile de păsări se lăsau ca o funingine neagră pe zăpada albă, să scoată cu pliscul încovoiat, ochii mor'ilor încă nerăci'i. 9nii căzu'i mai răsuflau încă. /ncercau să se apere. 7asărea plesnea în ochiul viu şi se înăl'a croncănind, ca să se întoarcă şi să bată mai ad+nc în orbita goală, p+nă la creerul moale şi cald. Cei doi sălbateci în cooacele lor unsuroase, ieşeau ca diho) rii din ascunzătoare, se întoarceau cu ceasuri şi inele, cu tot ce era mai sclipitor, cu legături de vestminte şi cutii de lapte înche) gat, din care m+ncau hulpav cu tot obrazul văruit de sleiu. (ici nu s’ar fi deosebit care e bărbat sau femee, în făptu) rile lor deopotrivă de hidoase şi în straele lor deopotrivă de mur) dare. /şi vorbeau, cu degetele repezite în ochi. #scundeau prada în unghere acoperite cu păm+nt. "+sul cu gura p+nă la urechi era surd, fără glas, ca într’un vis fioros. $in patul lui de blănuri, 8lorea Moldovan îi privea cu spaimă şi totuşi cu recunoştin'ă, fiindcă se arătaseră miloşi şi bl+nzi cu el, din cea dint+i zi. Cea care de bună seamă era femeia, îl obloise cu leacuri de ierburi şi unsori. =ărbatul, în'eleg+nd prin semne, că 8lorea Moldovan nu poate m+nca peştele crud,
110
ieşea să’i aducă v+nat prins în căpcăni, pe care)l frigea pe căr) buni. $e toată trecerea oştilor pe r+nd învinse şi biruitoare, îl apărase, d+ndu’l drept un bolnav de al lor. #şa cum era, bărbos şi murdar, cu ochii în fundul capului şi cu pielea verzuie de at+ta şedere în aerul înveninat de miasme, nici n’ar fi părut cuiva, bărbatul arătos din Satu (ou, omul cel fain al lui =aci Sava. 6i nici nu)şi mai amintea parcă nimic, din această altă via'ă, pentru totdeauna scufundată în neguri. "ana cu s+ngele stricat se prindea greu. 8lorea Moldovan, se trezi că a uitat să vorbească omeneşte, de c+nd nu mai schimba cu nimeni un cuv+nt omenesc. /n cea) şurile c+t răm+nea singur în încăperea cu duhoare de blănuri sărate şi de untură r+ncezită, îşi povestea cu glas încet, istorii auzite de copil, numai ca să se asculte în graiul de acasă. %ricine l’ar fi auzit atunci, l’ar fi socotit cu mintea scr+ntită. 9n om care vorbeşte singur ca să nu)şi uite graiul* Cincar crede că e1istă pe lume şi)o asemenea suferin'ă într’o pustietate de la margi) nea lumilor5 #lteori, 8lorea Moldovan, începea să îng+ne doine tărăgă) nate, colinde şi hore, p+nă ce)l fura c+ntecul de deşteptare al Mureşanului. Se oprea ruşinat, c+nd îşi dădea seamă cum un nevolnic ca el, care nu se putea t+rî dec+t în coate, cutează să c+nte chemarea aceia d+ră şi furtunoasă, la deşteptare şi la faptă. -ar atunci, în singurătatea şi în pustiul lui, în întunericul cutreerat de v+nturilor ghe'oase, îi cobora cald g+ndul că şi aşa, fără el, în 'ara lui cu soare auriu şi cu r+uri bl+nde, al'i oameni mai norocoşi, înfăptuiau fără îndoială ceiace îndemnase at+t de vielios, c+ntecul vechiu. #dormea toropit. (u auzea c+nd au intrat gazdele, cu mersul lor t+r+ş, de dihori. isul somnului îl purta departe... #casă. /n zi de sărbătoare, c+nd to'i în straiu curat, c+ntă la
111
112
sluba bisericeasca în cor. Se vedea alături de #na, cu feti'a de m+nă. 6i tot cerul era mai albastru, soarele mai bl+nd, florile mai suav mirositoare, apa isvoarelor mai limpede, mai lină adie) rea v+ntului şi mai dulce mierea albinelor 4 ca într’o 'ară liberă şi pusă sub paza $omnului. $e mult pierduse răboul zilelor. (u ştia c+nd e sărbătoare şi c+nd zi lucrătoare. %amenii din colibă, cu fa'a turtită şi cu ochii înguşti, aveau sărbători şi închinăciuni păg+neşti. 8lorea Mol) dovan, g+ndi că a auns şi el un păg+n. %dată cu primăvara, începură să puhoiască apele. $urerea slăbi. "ana prinse a se închide. Spriinit de pere'i încercă pe în) cetul, c+'iva paşi. 3azdele se bucurară şi cu multe str+mbături de veselie, îl îmbărbătau proptindu’l de subsuori. /ntr’o lună fu pe picioare. C+nd se uită în doni'a cu apă şi’şi văzu chipul, se trase îna) poi speriat de fa'a aceia păroasă de urs* 7rin semne ceru diho) rilor unealta de fier, încrucişată în chip de foarfece. /şi ciopli barba, îşi reteză pletele. Se cercetă din nou în oglinda apei şi se găsi mai omenesc. /n soarele cald, ieşea să prindă via'ă şi s+nge, odată cu toate g+ngăniile primăverii. ?ua aminte că altfel arată aceste g+ngănii dec+t cele de acasă. #ltele erau păsările. 6i altfel c+ntecul lor. 6i nu ştia în ceasul acela, dacă şi acolo e primăvară, sau numai a început, sau sf+rşeşte... /ntr’o diminea'ă chemarea fu at+t de puternică, înc+t hotărî să plece înainte de a aştepta să prindă toate puterile. Spuse a) ceasta prin semne gazdelor. 7erechea de dihori se întristă. $ar nu)l opri nici unul. /l înso'iră p+nă departe, purt+ndu)i legătura cu straie dăruite, din cele culese de pe mor'i. ?a despăr'ire, am+ndoi începură să se t+nguie cu ale şi să)i ureze călătorie bună, în graiul lor, cu
113
semnele lor. 8emeia scoase din căptuşala de piele un dar rar. 9n ceasornic sclipitor. 9n ceasornic care nu mergea, cu roti'ele ru) ginite sau sfăr+mate, dar o podoabă pentru ei scumpă. /l dă) ruiau, semn de veşnică amintire.
CAP$ V$ Pe urm', a ple&at spre satul lui de departe$
#şa a pornit 8lorea Moldovan, cu legătura în bă', deacurme) şişul lumii, să)şi caute satul şi casa. $rum lung. $rum greu. 7e acest trist păm+nt unde oamenii se războiesc şi se ucid fără pricină, orbecăi ca un orb într’o hrubă. (u ştia să întrebe.
114
(u în'elegea ce i se răspunde. -ar fiecare îl credea dat cu vră) maşul. 9nii l)au t+rît în convoaiele de prizonieri. #l'ii l)au des) puiat de haine. Ceilal'i l)au v+rît în ocnele de plumb, unde iar a pierdut rostul zilelor şi unde au început să)i cadă din'ii şi să)i se desnoade încheeturile degetelor. Cum a scăpat, nici el n’ar mai fi ştiut să spună. 7oate fiind
că l)au t+rît al'ii. 7oate fiindcă tot una)i era acum, dacă moare de glon' ori de foame. 6i iarăşi s’a t+rît în pustietă'i ghe'oase, în păduri necunoscute şi înconur+nd lacuri c+t o 'ară de late. #cum nu mai avea înfă'işarea de om. 9n cerşetor g+rbovit. 9n st+rv. $e aceia poate nu)l mai oprea şi nu)l mai cerceta nimeni.
115
7rin t+rguri se t+ra să doarmă sub poduri şi culegea rămă) şi'e aruncate, lupt+nd cu potăile să împartă prada. 7e urmă sim'i că se apropie spre altfel de 'inut, cu soare mai bl+nd şi cu văzduh mai prielnic. Trecuse at+'ia mun'i şi at+tea ape, printre at+tea neamuri de oameni şi at+tea oraşe, înc+t îi părea că se t+rîie aşa de două mii de ani, ca idovul rătăcitor, şi că nu mai vine din ad+ncul cel mai înghe'at al Siberiei, ci mai de departe, din ad+nc negru de veac. Cea dint+i tresărire îi fu într’o gară, unde în'elese din afip) tele tipărite că se află în anul una mie nouă sute douăzeci şi şase. 7lecase de doispreze ani de acasă. $e zece ani se t+ra c+nd prizonier, c+nd cerşitor închis în temni'i, c+nd drume' fără h+rtii2 arătare omenească, fără 'ară şi fără nume. /nvă'ase un singur lucru pe care n’ar fi g+ndit să)l înve'e vreodată, 8lorea Moldovan, însure'elul fruntaş, vrednic şi m+ndru, din Satu)(ou. 6tia acum să se prelingă pe l+ngă garduri şi pe l+ngă ziduri, asemeni c+inilor fără stăp+n. 6tia să se facă neluat în seamă. Să primească sudălmi şi lovituri fără să răspundă. 6i ştia să trăiască din mila altora. Toată m+ndria)i de atunci, nu era moartă. ra adormită. "ăbda şi se t+ra mai departe. ?a capătul drumului îl aştepta lumina cea mare, la care are să îngenunche ca la un altar. Casa lui, copilul lui, satul lui. 6i ceia ce învă'ase să pre'uiască, în satul s+rbesc de munte căzut în ruini2 libertatea care pre'ueşte mai mult dec+t via'a. #cum nu mai avea nici o îndoială. /n gangurile unde se în) ghesuiau ascunşi de ochii poli'iei, vagabonzi de toate neamurile şi de toate graiurile, înt+lnise oameni, foşti oameni, cu care s’a în'eles în nem'easca învă'ată dela vecinii lui şvabi, de odinioară. $e la d+nşii, aflase cum s’a sf+rşit războiul, cum s’a sfăr+mat îm) pără'ia şi cum o dreptate mare s’a întins peste toate omenirea, în afară de această "usie care nu’şi găsea încă aşezare.
116
% dreptate mare5 /n această dreptate, intra fără îndoială, în r+nduiala dint+i, dreptate pentru rom+nii cei care au gemut sub călc+iul grofilor. /ntr’o asemenea dreptate, satul lui, Satul (ou, se află fără îndoială în 'ara nouă, în "om+nia cea mare, liberă şi nouă. -ar g+ndul îi dădea proaspete puteri picioarelor şovăelnice şi s+ngelui sleit.
Cu vicleşugul de fiară prigonită, învă'at din at+'ia ani de rătăcire, a ştiut să se strecoare peste grani'ă, printre paza san) tinelelor, p+nă într’o 'ară nouă. @ara cehilor. 7e aceştia îi cunoş) tea. ?uptase alături cu d+nşii pe frontul s+rbesc, pe urmă pe cel rus, pe urmă pe cel italian şi din nou pe frontul rusesc, c+nd că) zuse prins, şi mai t+rziu, cu voluntarii lor, în fundul Siberiei,
117
c+nd a căzut cu piciorul sfăr+mat. /l cunoştea şi le în'elegea graiul. # căpătat îndreptări. # auns în oraşul unde un domn rom+n, vorbind rom+neşte, i)a dat h+rtie şi crei'ari să aungă acasă, în 'ara "om+nească. $omnişorul cel cu sticla în ochi, se minunase foarte de at+tea înt+mplări şi poate nici nu le credea pe toate.
4 >ici ca eşti din Satu (ou5 /n cazul acesta n’ai nevoie de paşaport rom+nesc... /'i trebuie unul s+rbesc. Ca să se convingă mai bine, domnişorul îşi aburise sticla din ochi, o înfipse, mai ad+nc sub sprinceană şi căută pe o hartă. orbi pentru sine2 4 $a, da* 9nul s+rbesc...
118
#poi, întorc+ndu’se către un alt domnişor de la altă masă, spuse cu mare mirare2 4 Tot se mai întorc, monşer, nenoroci'i de ăştia. #u înce) put să mă ambeteze... ambeteze...
$omnişorul cu sticla în ochi îl puse să iscălească o h+rtie şi str+nse din umeri2 4 /n orice caz, caz, mergi în 'ară. 'ară. #colo ai să te te descurci. descurci. 8lorea Moldovan, r+se înt+ia oară după at+'ia ani, cu din) 'ii lui ştirbi, din ocnele de plumb. Că are să se descurce, la el în 'ară, la el acasă0 treaba asta n’avea nevoie s’o înve'e dela un
119
domnişor cu sticlă în ochi. Se descurcase el în at+tea tări streine, în aşa cr+ncene vremi, printre at+t de vrămaşe înt+mplări*... 6i porni cu trenul, în 'ară. Cu bătaie de inimă, văzu steag rom+nesc, haină de ostaş ro) m+nesc, auzi glas rom+nesc. Cumpără o foaie şi citi lacom, de)a fira’n păr, ştiri din toate 'inuturile, căut+nd mai înainte de ori) care, pe cele bănă'ene. #flă despre o alegere, unde s’au bătut doi, la Caransebeş. 6i află despre un cassar care)a fugit dela ?ugoş. Mai citi că la Timişoara... $ar ce să mai amintim toate5 8lorea Moldovan îşi spuse că aceste foi rom+neşti, scriu încă într’o limbă neîn'eleasă de el şi despre înt+mplări pe care nu le pricepe. S’au bătut doi la Ca) ransebeş5 $oi rom+ni2 un guvernamental şi un opozant. l nu pricepea încă dece s’ar bate D rom+ni, rom+ni, de la o alegere, şi ce e aceia guvernamental şi opozant. (u erau oare înainte de toate, to'i rom+ni, şi nu erau to'i fra'i într’o 'ară liberă5 $ar minu) nările lui 8lorea Moldovan de abia începuseră. (u s’au oprit la cetirea gazetei. Mai află lucruri pe care le şti'i şi dumneavoastră şi care nu sunt din cele mai frumoase. $ar cu care v’a'i învă'at cu încetul, pe c+nd 8lorea Moldovan le vedea înt+ia oară, cu ochii lui proas) pe'i şi înseta'i, înseta'i, cu care rătăcise prin pustiuri şi beznă, ca un alt mag de răsărit, să’şi aducă inima lui strivită, în dar pruncului născut în iesle. -eslea era0 însă pruncul lipsea. $ar nici despre aceste lucruri să nu mai vorbim. ?e cunoaş) te'i şi dumneavoastră şi nu sunt din cele mai frumoase. 8lorea Moldovan, abia le învă'a. Cumpărase bilet p+nă la Timişoara. #colo era rigimentul lui din vremea împără'iei. #colo)şi făcuse socoteala să se o) prească între două trenuri, să se înfă'işeze înfă'işeze la locul în drept ca
120
să)şi capete h+rtiile şi să pornească mai repede, acasă, la Satu) (ou. ?a Timişoara, r+nduiala fu scurtă. (ici nu începu să po) vestească multe şi ofi'erul îi dădu îndărăt h+rtiile de la domni) şorul din 7raga, cu sticla’n ochi. 4 #i cam greşit adresa, camarade* #ceasta nu)i de compe) tin'a noastră. 8lorea Moldovan, nu ştie ce e aceia competin'ă. ?ucrul se văzu at+t de lămurit în ochi, înc+t ofi'erul se sim'i dator să re) vină2 4 >ici că eşti eşti din Satu)(ou5 Satu)(ou5 (u5 4 $a, să trăi'i* trăi'i* 4 Tocmai*... Trebuia să te adresezi la un consulat al Hu) goslaviei. (’am ce să)'i fac... CAP$ VI$ 6u-te1 2atul t'u e din&olo de 4otar$
8lorea Moldovan se opri în stradă, şi)şi şterse fruntea cu m+neca. /ntr’adevăr, străbătuse el umătate din lume, în cele mai năpraznice înt+mplări şi mai neîn'elese amestecuri de noroade şi limbi0 pretutindeni tot aflase o deslegare. #ici, acasă la el, în 'ara lui, nu mai pricepea nimic. Ce au to'i de vorbesc de s+rbi, paşaport s+rb, consulat ugoslav5... ?a urmă, are să se întoarcă în altă zi. #cuma nu e nici o grabă. Cum au aşteptat to'i doisprezece ani, mai pot aştepta o zi)două. (umai el se mistuia de nerăbdare, să)şi vadă satul şi pe #na şi copila, pe care n’a văzut)o nici odată, dec+t în închipuire şi’n vis. Se duse din nou la gara. /şi făcea socoteală. socoteală. Cu orice tren,
121
oric+t de încet şi cu oric+te schimbări, în c+teva ceasuri e acasă. Ceru bilet. %mul de după gărdu'ul de sticlă, întrebă nedumerit2 4 =ilet pentru Satu)(ou5 (ovoselo5 (u e1istă. ?a frontieră. 8erestrăuia căzu retezat. 8lorea Moldovan se scărpină în cap a doua oară în ziua aceia.
122
t+mplat v+nzarea aceasta, nu putea pricepe, el care a zăcut în coliba cu cei doi sălbateci, cu ochii înguşti şi fe'ele turtite, toc) mai la celălalt capăt al păm+ntului, în vreme c+nd al'ii tăiau cu fierul în trupul crud al =anatului, retez+ndu)l în două. 7e urmă t+rziu, poate peste un ceas, poate după mai multe, c+nd îşi desprinse fruntea din pumni, g+ndi cel pu'in că stăp+nii cei noui, nici pe departe nu vor fi semăn+nd cu cei vechi. /şi a) minti iarăşi satul sfăr+mat de tun, din mun'ii Serbiei, v+rtoşenia cu care femeile, copiii şi moşnegii îşi apăraseră vatra şi libertatea. #semenea oameni cu at+ta sete de libertate, nu se poate să nu în'eleagă şi setea de libertate a altora. $acă cine ştie ce tainice înt+mplări, au făcut să stăp+nească o bucată din 'ara altuia, fără îndoială că stăp+nirea lor e bl+ndă şi m+na uşoară. Se g+ndi la femeia şi copiii pe care i)a scăpat în codru, în noaptea aceia, apăr+ndu)i de moartea în furci. C+nd oamenii au suferit aceleaşi dureri, nu se poate durerea să nu)i înfră'ească. 6i de pe piatră, se ridică întărit de o hotăr+re. Cumpără bilet p+nă la hotar. ameşul rom+n se mul'umi cu h+rtia domnişorului cu sticla în ochi. ameşul s+rb, îl repezi scurt. 7aşaport* iză* orba fu lungă şi fără să aungă la un capăt. Santinela îi puse arma barieră în piept. ameşul îi strigă să vină cu îndreptările întregi. 8lorea Moldovan, rămase pe pă) m+nt rom+nesc şi liber, dar încă departe de casa şi de satul lui. Mai găsi altă piatră să se aşeze şi iar îşi lăsă capul greu în palme. $ar hotăr+rea de această dată fu alta. ra învă'at acum să se prelingă prin eşiri oprite şi să călătorească noaptea, ascuns de văzul oamenilor. #şteptă noaptea. Se strecură pe poteci ascunse. %coli prin porumburi, cu urechea ciulită să prindă toate vuietele. Merse mult, cum era deprins acum să o înşire la drum. #bia în zori,
123
c+nd roua ilavi frunzele late, căută un d+mb ascuns unde să doarmă un ceas şi să prindă puteri. Se trezi cu soarele înalt de trei suli'e. % cioc+rlie uca în soare, sp+nzurată de un fir nevăzut0 scăpată glon', se înăl'a ridi) cată de acelaş fir. 7e drum, departe, sc+r'+iau care grele. Mugi un vi'el. $ela un sat, de undeva, se auzeau lătrături somnoroase de c+ini. 8lo)
rea Moldovan începea să cunoască locurile. -nima îi bătea înti) nerită. ra ca un ciot de copac uscat, în care a dat deodată pri) măvara, vlăstare proaspete, cu mugurele fraged. /şi răcori ochii în ciutura unei f+nt+ni. /i păru rău, că în at+tea t+rguri pe unde a trecut, nu s’a g+ndit să)şi radă mai proaspăt barba, să)şi cumpere din restul crei'arilor dela domni)
124
şorul cu sticla’n ochi, haine mai arătoase ca să nu se înfă'işeze #nei, copilei şi tuturor celor din sat, aşa cum arăta atunci c+nd era altfel de om. /n sdren'ele de acum şi cu barba sălbatecă de acum, nimeni nu l)ar cunoaşte. 6i i)ar fi ruşine să)l cunoască. CAP$ VII$ 2f0r*itul povestei, (l *tie ori&ine$
8lorea Moldovan merse pe drumuri lăturalnice, să nu dea peste oameni cu ochi prea iscoditori. C+nd văzu cele dint+i scli) piri ale turlei dela biserică, cele dint+i acoperişuri, se opri să)şi ast+mpere bătăile inimei. 7oate era bucuros că nu se arată nimeni în cale, să)i vadă în ochi lacrimile închise acolo de doisprezece ani şi deodată elibe) rate ca un izvor care a rupt zăgazurile. 7e urmă ocoli, să intre în sat pe uli'i mai dosnice, ca să apară neaşteptat în fa'a casei lui. /nt+lni oameni, dar oameni necunoscu'i. /n doispreze ani, at+tea se schimbă în această nestatornică lume*... /ncă o sută de paşi, cincizeci... "ecunoaşte acoperişul. Ce mari au crescut merii puşi de m+na lui* 6i poarta e alta. % poartă înaltă şi m+ndră. $ar de ce altă m+nă lucrată5 /l latră un c+ine străin. Ce prostie a mai g+ndit* C+inele de atunci tre) buie să fie de mult mort, şi chiar dacă printr’o minune împotriva firei ar mai trăi, cum şi)ar mai recunoaşte oare stăp+nul, în omul acesta sdren'ăros şi bărbos, în necunoscutul, în cerşetorul a) cesta5 S’a hotăr+t de altfel, să intre ca un necunoscut. Să bată în poartă şi să intre ca un om care trăeşte din milă, aştept+nd să vadă cine i)ar bănui măcar fiin'a. (u se îndoieşte că #na, numai să)şi aplece ochii asupra lui şi are să tresară. # bătut. (’a răspuns nimeni. Mai bate. C+inele latră în)
125
tăr+tat, smucindu)se în veriga trasă pe s+rmă. ?atră şi arată col'i duşmănoşi. # apărut însf+rşit cineva. 9n necunoscut, încruntat şi cu un cap mare c+t o bani'ă. /ntreabă răstit, s+rbeşte2 4 Ce vrei calicule5 6i înură. 8lorea Moldovan a învă'at în doispreze ani să vadă multe, să îndure multe, să aştepte şi să nu se mire de nimic. $ar oricum, e greu în casa ta, după ce ai mers spre ea de ani nesf+rşi'i, să te vezi de odată socotit calic şi înurat, de un om necunoscut, cu capul c+t o bani'ă* Se birue cu greu... Spune cu glasul milogilor2 4 (u vreau dec+t să mă odihnesc. 6i poate, o cană cu apă. 4 #i şan'ul unde să te odihneşti. -ar pentru apă, f+nt+na)i peste drum. 7leacă* #cum dau drumul la c+ine... 8lorea Moldovan, se scărpină a treia oară în cap, în ziua aceia. /ntreabă2 4 $ar stăp+na unde)i5 4 Care stăp+nă5 (u este aici nici o stăp+nă. u sunt stă) p+n. 4 #na... #na Moldovan. #na lui 8lorea Moldovan. 4 alaha)i moartă de mult.
126
4 $acă aşa crezi că po'i intra în casele oamenilor să furi ceva, eşti un mare prost* 8lorea Moldovan e mort de zece ani... Mort în războiu, cum scrie la acte. 6i acuma, ieşi* %mul cel cu capul c+t bani'a, l)a luat de spate şi l)a răsucit să)l împingă afară. # tr+ntit uşa. $ar 8lorea Moldovan nu s’a depărtat. S’a aşezat pe marginea şan'ului şi aşteptă. #şteaptă ce5 #re să se ducă la oameni pe care’i cunoaşte. ?a tovarăşii lui de c+ntări şi de oacă. 6i are să afle, ceia ce nu poate în'elege de la un străin cu cap c+t o bani'ă şi cu îng+mfarea c+t o stam) boală. Cu cine să înceapă5 # ridicat ochii, fiindcă a auzit paşi uşori. o feti'ă care vine cu căr'i subsuoară. % copilă de şcoală. 8eti'a s’a oprit în poartă2 4 rei ceva, moşule5 % bucată de p+ine sau ban5 # întrebat s+rbeşte. -ar glasul seamănă cu alt glas. Cu un glas venit de foarte departe. 4 (u vreau nici p+ine, nici ban* se ridică 8lorea Moldo) van de pe marginea şan'ului, răspunz+nd tot s+rbeşte. $ar dacă eşti bună, spune)mi cum te chiamă, copili'o5 4 ?ivia Moldovan... 8lorea Moldovan a sărit s’o cuprindă în bra'e, dar fata s’a dat în lături, în fa'a acestui cerşetor care poate)i nebun. -ar de aceasta şi)a dat seamă şi omul zdren'ăros, care a ve) nit pentru un asemenea ceas tocmai din celălalt capăt al pă) m+ntului. Se g+ndeşte să o pregătească altfel, întreb+nd)o mai pe de) parte ca s’o deprindă cu g+ndul. 6i fiindcă e carne din carnea lui, îi vorbeşte rom+neşte. 4 ?ivia Moldovan... ?ivia. u sunt un prieten al părintelui tău venit de departe. (’am ştiut că mama ta, că #na.... 8ata se dă mai aproape2
127
128
4 orbeşte s+rbeşte... (u în'eleg rom+neşte dec+t foarte pu'in... Spune)mi cine eşti tu, săracule5 Săracul a plecat fruntea în păm+nt. Ce)ar fi putut vorbi, s+rbeşte, cu copila lui, carne din carnea lui şi inima din inima lui5 # plecat fruntea şi c+inele i)a r+nit de după gard. -ar străi) nul cel cu capul c+t o bani'ă, a răcnit la feti'a din poarta2 4
129
6rum, spre ora*ul strein Scrisoarea sf+rşia cu o chemare2
:ino. un oraş înc+ntător. Sunt sigur că o să te prindă farmecul străzilor noastre, cu nume de voevozi şi de ctitori. 9n oraş pitoresc, cu oameni pitoreşti. :/nsf+rşit, voi avea prileul să)'i prezint faimoasa poamă rea a familiei, despre care 'i)am povestit cu at+ta admira'ie chiar în seara c+nd ne)am cunoscut. /'i aminteşti5 9nchiu)meu, scan) daloasa celebritate a 'inutului, fostul sublocotenent care şi)a păl) muit colonelul, a fost reformat şi trimis la temni'ă, pe urmă a străbătut în pas gimnastic, cinci continente, în aventuri fabu) loase2 c+nd nabab şi c+nd hamal, pentru ca după treizeci de ani să se întoarcă în urbea natală şi ca un Candid, cumin'it, să)şi cultive grădina. #i să)l cunoşti la el acasă. /n bizarul lui muzeu e1otic cu panoplii de arme avanesc şi boomeranguri #ustraliene, piei de panteră şi coarne de ren. :$ar ce)'i povestesc5 $e ghicesc sur+z+nd. #m rămas o mon) struoasă e1cep'ie. 9n fenomen. 9n provincial care)şi iubeşte oraşul şi îşi găseşte concetă'enii interesan'i. #ci to'i suntem o mare familie. Tu, care n’ai părăsit niciodată Capitala, n’ai să în'elegi, dec+t c+nd vei fi aci. ino* $epeşează)mi din vreme, să te aştept la gară;.
130
=un prieten* $e unde a presim'it, cu ce fine antene a cules din nevăzut, semnalul desnădăduit de naufragiu5 Tudor Stoenescu)Stoian, avocat cu vagă clientelă şi vag colaborator al unei mai vagi publica'ii uridice, devoră scrisoa) rea mai lacom dec+t anun'ul unei moşteniri căzute din cer, ci) frată la milioane şi dinainte scutită de fisc. Chemarea sosea în una din acele după amiezi, pustii, c+nd toată Capitala se goleşte de cunoscu'i, ca în preziua unei miste) rioase conspira'ii. Tudor Stoenescu)Stoian se trezise deodată, printre miile şi miile de trecători, într’o solitudine care)l apăsa, ca absurdele panici din visurile rele. $e pe scaunul restaurantului, se descleştase în silă, ultimul consumator, numai după ce chelnerii sf+rşiseră de recoltat şer) vetele, de clădit solni'ile în piramidă şi îi dăduseră t+rcoale cu tusituri de nerăbdare. (u ştia încotro să apuce. % pornise înt+i pe Strada "egală, pe urmă se răsg+ndise şi mersese grăbit, deşi fără 'intă, pe Strada #cademiei. 9rmărise cu luarea aminte a unui edil grav preocu) pat de problema circula'iei, spectacolul vehiculelor imobilizate la încrucişarea liniilor de tramvaiu. 7ăru că îl pasionează grozav deslăn'uirea înurăturilor de birari şi stridenta gui'are a clacsoanelor, asupra cărora nici o putere nu dovedeau semnalizările disperate ale unui agent cu fireturi la şapcă. 7e urmă, c+nd strada se eliberă şi nu mai avu ce privi, îşi t+r+se paşii pe Calea ictoriei, ca un licean care)a tras la fit şi aşteaptă să se scurgă ceasurile, verific+nd amănun'it vitrinele cu oscila'iile pre'urilor, de la o fereastră cu arme şi unelte de sport, la alta cu bastoane şi cravă'i, la fotografiile decupate din re) clama unui film, unde "udolf alentino, în costum de 6eic, go)
131
nea cu burnuzul flutur+nd, într’un deşert cu nisipul incandes) cent spre o oază cu trei pămătufuri de palmieri. 8ictivele aventuri ale actorului fotogenic, îl indispuseră foarte. Sim'i împotrivă)i o ură personală. /nfă'işa temeritatea,
vigoarea, tinere'ea0 numele lui evoca îndată avu'ie, voluptate, glorie, eroism, adora'ia a mii şi mii de femei necunoscute. (u era oare aceasta o inustă părtinire a destinului, care)şi risipise prodig toate favorurile asupra unui singur individ, să)i lase lui, numai rămăşi'ele cele mai meschine5
132
/şi aruncă privirea la Cafenea. (imeni. %pri un birar. Toate uşile prietenilor zăvor+te. 9nde au plecat to'i5 9nde şi)au dat înt+lnire, prin ce conura'ie, părăsindu)l deodată în această mul'ime cu figurile ostil ferecate5 8ăcu semn cu bastonul în spatele birarului şi coborî la Ca) pul 7odului. /ntr’adevăr, în oraşul acesta nimeni nu interesează pe nimeni. şti mai singur dec+t în deşertul peisagiului lunar. -ar mai mult dec+t întotdeauna, o sim'ea aceasta acum, înaintea sărbătorilor, c+nd to'i aleargă cu pachete, sunt absorbi'i de socoteli şi înt+lniri, pregătesc prăznuiri şi indigestii, cară ca) douri copiilor şi lum+nări poleite pentru pomul de Crăciun, a) dună monedă măruntă pentru bacşişuri şi ştiu că îi aşteaptă acasă, miros de untură, de cuptor şi sgomot de piuli'e pis+nd zahărul. To'i te isbesc duşmănos de pe trotuar. (u întorc capul. (u sur+d. (ici măcar nu simt nevoia unei conven'ionale for) mule de polite'e. (’au timp. 7rinzi fără voie, din treacăt, fr+n) turi de conversa'ie, o chemare, un r+net răutăcios, o e1clama'ie de bucurie2 toate desarticulat. Toate în afară de tine. Te pri) vesc şi nu te văd. (u însemni nimic. (u eşti nimeni2 un trecător, o cifră statistică0 după tine altul şi înaintea ta altul, şi l+ngă tine al'ii, mereu al'ii... Mul'ime pompată dintr’un izvor nesăcătuit, pentru care e indiferent dacă tu eşti mort ori e1işti, dacă eşti o canalie ori un geniu binefăcător omenirii, dar încă ignorat. ?a această mul'ime, naşterea ta n’a adăugat nimic, şi moartea ta nu va scădea nimic. Căci dacă te sdrobeşte cumva un automobil) bolid, cadavrul tău transportat la morgă, anonim, nu merită mai mult de trei r+nduri sg+rcit strecurate la rubrica faptelor diverse şi o coroană de duzină, cu flori de p+nză ordinară şi ceruită, acă) 'a'ă la carul mortuoar din partea =aroului. =un prietin* $e)ar fi putut bănui ce lacom s’a repezit Tu) dor Stoenescu)Stoian, să răspundă chemării*
133
$egetele tremurau nervos răsfoind orariul trenurilor. Cel dint+i tren 4 c+t mai repede* ?a ghişeul poştei, indiferen'a impiegatei cu părul supero1i) genat şi cu unghiile lăcuite în culoarea siropului de smeură, mări sentimentul solidudinei totale. # numărat cuvintele fără să citească te1tul. Chiotul de evadare, pateticele efusiuni de recunoştin'ă, au fost evaluate cu răceală, după un tarif fi1. #t+tea cuvinte, at+'ia lei 4 nici n’a ridicat ochii la chipul omului de după gratii, transfigurat de cea mai fericită nerăbdare. # aruncat dispre'uitor restul şi recipisa cu cerneala violetă, ca o prin'esă sv+rlind pomană guşatului dela poarta palatului. 7e urmă, a dat drumul retezat ferestruei)ghilo) tină, ca să se aprofundeze în lectura romanului mişcător p+nă la lacrimi2 :ia'a şi amorurile lui "udolf alentino;. 4 $omnişoară*... bătu timid cu degetul în fereastră, Tu) dor Stoenescu)Stoian. $omnişoară, dacă sunte'i at+t de ama) bilă*... 3hilotina s’a ridicat de un lat de palmă. $omnişoara aş) teaptă, fără să ridice ochii de pe pagină. tocmai la episodul sguduitor, c+nd una din iubitele lui "udolf alentino afl+nd despre a doua căsnicie a prea frumosului şi crudului erou foto) genic, se aruncă disperată în cataracta spumegoasă a (iagarei. $istan'a e de la cer la păm+nt, iar compara'ia e pentru Tudor Stoenescu)Stoian, din toate punctele de vedere defavo) rabilă. $eoparte omul care lasă în urmă o hecatombă de victime, precum cad spicele retezate0 aci individul plictisitor şi anonim, st+rcind la un ghişeu telegrafo)poştal. $omnişoara îi ascultă gla) sul distrată, şi cu o str+mbătură de buze, sc+rbită. 4 ’aş ruga o lămurire, domnişoară. (u se poate să)mi ta1a'i telegrama urgentă5 Mă tem să n’aung înaintea ei...
134
4 ?a aceasta trebuia să te g+ndeşti dea)casă* #cum s’a dat0 am ta1at)o. (u suntem la prăvălie, să te tocmeşti* 3hilotina a căzut scurt, şi pagina s’a întors să)l urmărească pe "udolf alentino, călc+nd peste inimi sdrobite, printre mina)
retele arabe, de sc+ndură şi de carton, din
135
bl+ndă şi îngăduitoare, întotdeauna recompensată cu lauda pă) rin'ilor şi a profesorilor. $ar at+ta arogan'ă feroce şi nemotivată, îi deslăn'uie acum g+nduri de cruntă răzbunare. Ca să’i dea o lec'ie de bună cuviin'ă, s’ar putea prezintă la ghişeu cu o a doua telegramă, către un prieten imaginar, for) mulată cu cele mai demonice inten'ii ofensătoare2 :#flă că domnişoara de la ghişeu e cea mai infectă capră o1igenată din personalul poştei rom+ne;. Sau în stilul biletelor de plăcintă, at+t de actuale în această săptăm+nă din aunul Cră) ciunului2 :C+nd ai aşa mutră posacă, "udolf 'i)ar fi preferat o soacră;. % găseşti chiar de spirit. /ntotdeauna a avut el aşa, un talent de epigramist* Te pomeneşti însă că individa 4 în monologul său interior o numea dispre'uitor :individa; 4 te pomeneşti că după cum n’are obiceiu să citească te1tul, ar ta1a cuvintele telegramei cu cel mai desăv+rşit calm. %* %limpica seninătate a ignoran'ei* #r număra2 #t+tea cuvinte, at+'ia lei* 6i)ar tăia recipisă cu a) ceiaşi glacială indiferen'ă, ca să se întoarcă mai repede la pasio) nantele amoruri ale adoratului "udi. Toate sunt nebune după el* Tudor Stoenescu)Stoian, sim'i cel pu'in satisfac'ia consola) toare că "udolf alentino e mort, îngropat şi că din cavou, nu)l mai pot învia toate lacrimile celor un milion de admiratoare. (u. % asemenea telegramă)revanşă, oric+t de moic formu) lată, n’ar fi însă destul. (u l’ar mul'umi acum, dec+t o răsbunare mai teribilă. =ună) oară, de)ar fi el $irectorul general al 7oştelor, s’ar prezintă înar) mat cu toată răbdarea la ghişeu, ar aştepta p+nă ce domnişoara ar aunge la pasagiul cel mai alnic al înmorm+ntării, c+nd cele zece mii de neconsolate se înghesuie şi cad leşinate 4 şi atunci, c+nd "udolf alentino e întins pe catafalc sub maldărul de co) roane şi de erbe, i)ar întrerupe lectura, să ceară cu o perfidă
136
bl+nde'e o desluşire oarecare, de cea mai mica însemnătate. #r suporta toate necuviin'ile, z+mbind cu o demonică înocen'ă, pentru ca la sf+rşit, să)şi smulgă masca şi să)şi desvăluie in) cognitul. 4 ă pl+nge'i că semnătura e indescifrabilă, prea amabilă domnişoară5 ă rog atunci, scri'i2 Tudor Stoenescu)Stoian, $irectorul general al 7oştelor. #t+t e suficient5... ă rog, nu vă derana'i, amabilă domnişoară. $e ce a'i roşit5 $e ce vă tre) mură degetele at+t de fin manicurate5 "ăm+ne'i la locul dum) neavoastră. Sunte'i la orele de serviciu şi eu sunt aci un simplu contribuabil0 publicul, bietul public pentru care statul vă plă) teşte să)l servi'i, amabilă domnişoară, nu să vă delecta'i cu fan) tasmagoriile născocite pe socoteala acestui erou fotogenic, cu mutră de chelner şi sentimente de bărbier. (u mă întrerupe'i* (u vă cere'i scuză* "ăm+ne'i la ghişeu şi numai pe urmă, c+nd trec orele de serviciu, vă rog să urca'i la mine0 avem de discu) tat* ?a revedere, amabilă domnişoară şi bună dispozi'ie, la lec) turile dumitale prea instructive*; Cum ar apăsa, cu un r+net plin de înveninare, pe amenin) 'area2 :#vem de discutat*;. 6i cum ar pălmui usturător, cu acel2 :#mabilă domni) şoară;* Ce satisfac'ie satanică i)ar da toată agitarea de furnicar spe) riat, din dosul tuturor ghişeurilor0 şoaptele alarmante, figurile îngălbenite şi glasurile b+lb+indu’se2 :Ssst* $irectorul* Canalia aia de $irector*; Căci evident, l)ar urî tem+ndu)l0 iar ura aceia l)ar creşte şi l)ar întări, ca o băutură vrăită, pe el Tudor Stoenescu)Stoian, at+t de neînsemnat şi de inofensiv, înc+t nici măcar, nu)l urăşte nimeni.
137
4
138
dublu e1emplar2 una himerică unde totul se petrece eroic şi superb, în închipuire0 cealaltă, cea reală, alcătutită din mucurile răcite ale celei imaginare. 8iindcă ştia să le împace pe am+ndouă, cu firea lui mol+ie şi îndată resemnată 4 se socotea un matur spirit filozofic. M+ncă pe fugă, în restaurantul gării, printre copii scăpa'i în vacan'e, popi şi ofi'eri în concediu. /şi făcu provizie de ziare şi de portocale. $rumul era lung. ?a miezul nop'ii abia aunge în sta'ia de schimb, acolo va avea de aşteptat şapte ore, p+nă diminea'a, c+nd un tren mi1t îl va duce în văgăuna orăşelului dintre dealuri. =un prietin, caldă invitare şi grabnic răspuns* $ar cu ce precau'ie de melc înaintează trenul minuscul cu mecanism de ucărie* $e la sta'ia de schimb, în zori, cu ciolanele dureroase de nesomn, Tudor Stoenescu)Stoian, nu s’a mişcat dela fereastra vagonului, să se desfete la priveliştile necunoscute. 6i îi pare că merge nu înainte 4 ci îndărăt, în timp. ?ocomotiva e strivită de capuşonul enorm al coşului ce sea) mănă cu gravura din căr'ile de fizică a celei dint+i maşini de aburi. agoanele păstrează pitorescul incomod al diligen'elor. Sc+r'+ie, se clatină pe arcuri, oftează din fr+ne, se vaetă de du) rerile ferului bătr+n şi ruginit. Mecanicul schimbă saluturi ami) cale cu cantoniştii, iar şeful de tren transportă bile'ele, damigene, curci împiedicate şi coşuri cu ouă, dela o haltă, la alta. To'i se cunosc. 8ac parte într’adevăr dintr’o str+nsă fa) milie. Sănii cu tălpi de lemn, aşteaptă în sta'ii. Spre ele se reped copii veni'i în vacan'e, îndată înfăşura'i în şaluri şi şube, în) gropa'i în culcuş de paie. Chicote şi întrebări nerăbdătoare se încrucişează în aerul sonorizat de ger2
139
140
4 (a venit Mitică5 Ce ştii de la irginia5 C+nd le dă drumul la Mihai =ravul5 $upă ce odraslele au fost împachetate în fundul săniei şi vizitiul dă biciu, săniile pornesc spre ireala lume a copilăriei, în clinchet de zurgălăi, peste dealuri întroenite, la bucurii şi la fe) riciri, pe care Tudor Stoenescu)Stoian nu le)a cunoscut nici) odată. ?e face cu m+na de la fereastra cu feregi de ghia'ă. (u pentru ei 4 căci nu)l văd. $ar pentru el, pentru bucuria lui, scăp+nd în sf+rşit la o vacan'ă cum nu i)a dat toată copilăria... 7e urmă, trenul iar se urneşte, iar g+f+ie, iar sc+r'ie. Călă) torii din vagon, proaspăt urca'i, sunt veseli, cu chef şi povestesc peripe'iile unui botez, la care a asistat chiar prefectul în per) soană. Comentează telegramele ultimei ore din gazeta pe care Tudor Stoenescu)Stoian, a citit)o la cafeneaua din =ucureşti, acum două zile. Comentariile sunt pline de energie2 4 6tii, domnule, ce ia)şi spune eu lui Chamberlain şi lui =riand, să fiu eu în locul lui Titulescu, la ?iga (a'iunilor5 ?e)aş spune una să 'ină minte şi să)i v+re în draci* $a, domnule* # trecut vremea c+nd eram 'ara mică şi ne 'ineam de pulpana ce) lor mari. #cum umblăm pe picioarele noastre. 6tii ce i)aş spune eu lui =riand5 $omnul din fa'ă răm+ne bleg, cu portocala în m+nă şi cu ochii căsca'i, tot at+t de mari c+t portocala. (u ştie. 4
141
=riand, n’ai în'eles că nu se poate să fim bine şi cu nem'ii şi cu italianul şi cu englezul5 Ce5 7o'i prosti pe toată lumea5 Tre) bue să alegi. #sta e* Scurt. -ară dacă dumitale nu)'i place, dacă poate nu)'i convine să te strici cu lumea, lasă să vină altul. %m de fapte, nu de discursuri. %menirea, domnule =riand, are ne) voie de fapte, nu de discursurile dumitale. #sta s’o ştii de la mine*... #poi, trec+nd brusc, la altă ordine de idei, după ce)a privit afară, prin fereastra înghe'ată. 4 -ar începe să ningă. =ine că s’a milostivit Cel de sus* #vea nevoie c+mpul... 4 Sunte'i agricultor5 (u* mărturisi intimidat Tudor Stoenescu)Stoian, tovară) şului de drum care at+t de energic l)ar pune la rezon pe =riand. Sunt avocat şi publicist. 4 $in =ucureşti, poate5 4 $a, din =ucureşti. 4 #tunci îmi pare foarte bine. $ă)mi voe să mă prezint. Stănică -onescu, 7roprietar. #dică, vorba vine.... 9n fel de proprietar... $acă eşti publicist, să)'i dau eu domnule o chestie. #m una grozavă* Să răm+nă toată lumea cu gura căscată şi să văd atunci, ce)are să răspundă guvernul... #ş fi tare curios... /n altă 'ară, domnule, un guvern pus în fa'a unui asemenea scandal, şi)ar lua frumuşel pălăria2 la revedere, la revedere* 6i ar face loc altora mai cu scaun la cap... /mi pare rău că nu pot să 'i)o spun... #m auns, şi trebuie să mă dau os... Spune)mi, dumneata adresa, am să 'i)o comunic la =ucureşti*... /i face semn amical cu m+na şi sare într’o haltă pustie, 4 baracă pe umătate îngropată de troene, unde se înfundă mo) dest, ca un geniu ignorat de contemporani, omul care i)ar arăta
142
el lui =riand ce trebue să facă şi ar răsturna guvernul, cu chestia lui, grozavă. ?ocomotiva, desigur la ultimul drum, înainte de a intra în muzeul retrospectiv unde va fi conservată pentru posteritate, g+f+ie astmatic spre v+rful colinelor0 cuprinsă de capricioasă sprinteneală, coboară cu viteză pantele, lu+ndu’şi seamă se o)
preşte0 chiuie, flueră, strănută şi împroşc+nd un nor dens de funingine, se opinteşte din toate 'evile şi supapele, să mai urce un v+rf de deal* Singur, la fereastră, Tudor Stoenescu Stoian, fără voie re) constituie în monolog interior, ce i)ar spune el lui =riand, să se
143
cutremure uropa. %* ar fi o e1ecu'ie mai cruntă încă dec+t şi)o închipuia bietul domn -onescu Stănică. Chiar gesticulează2 :#cesta, eşti dumneata, domnule =riand. 9n farsor care de treizeci de ani înşeli lumea* "etragere* şti un om sf+rşit*; 6i Tudor Stoenescu)Stoian, în clătinările vagonului, în sg+l'ăirea fiarelor vechi si a ferestrelor şubrede în încheeeturi, aude ridic+ndu)se ca un singur glas, rumoarea mul'imei voci) fer+nd şi tunetul de aplauze.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
144
145
< APRILI: o diminea'ă de primăvară cu soare0 dar ce soare anemic* $e două ore, de c+nd se chinue să usuce asfaltul inundat de stro) pitorile comunei, n’a isbutit dec+t pe umătatea st+ngă. 7e f+şia îngustă unde cade lumina din plin, forfoteşte lumea2 femei care se întorc dela pia'ă, slubaşi înt+rzia'i la birou, avoca'i grăbi'i spre udecătorii, liceeni care au tras la fit şi se duc în Cişmigiu să fumeze 'igarete militare cu carton. u merg pe trotuoarul drept, la umbră şi la răcoare0 m’am trezit cu durere de cap, şi răcoarea face mai bine dec+t toate leacurile doftoriceşti. /n pia'a Teatrului, o biră îmi tae calea2 4 Mo roc, Conaş* ?a şosea, Conaş* 4 =ravo Mişca* 8iindcă de două ori m’ai dus la ?ăptărie, cu amici ca să zicem aşa, trecu'i, nu)mi mai dai voie să circul pedestru pe Calea ictoriei la ore matinale5 (u* imperfectă creatură, află că nu în fiecare zi e repaoz duminical, cu chef la -ordache, şvar'uri cu rom la Comşa şi ciorbă de burtă la hală* Malade'ul nu vrea s’audă însă, pocăita mea predică. 4 ste plimbar* Conaş* ?a şosea, mo roc Conaş*... (enorocită fire supusă tuturor capri'iilor0 făr'i voin'ă şi victimă a ispitelor... $iavol fără mustă'i al tenta'iei, fugi din calea mea, lasă)mă să trec dincolo, să sorb o halbă cu bere rece, cu guler, la 3ambrinus.
146
Ce lustruită însă, ca o gheată de lac, acum scoasă din vi) trină, e astăzi trăsura malade'ului, ce cauciucuri noi neatinse la roate, ce rai trebue să fie la şosea*... (u, nu mai pot rezista. -au un pachet de regale, aprind una, întind picior peste picior, paidiom gaspadin1 o plăcere să luneci pe asfaltul ud, cu roate de cauciuc. % adiere rece îmi răcoreşte t+mplele. $urerea de cap se duce fără leacuri miraculoase. 6i ce aer curat, ce albastru cer, ce singură) tate pe aleele goale* /ncă n’au plesnit mugurii castanilor. (ici o trăsură să ridice praf, numai căru'ele lăptăreselor răm+n în urmă, una c+te una... Scot pălăria0 las v+ntul să)mi răcească bine fruntea, dar o pun imediat îndărăt c+nd îmi amintesc recoman) da'iile bihebdomadare ale lui don Mitică bărbierul, să între) buin'es neapărat o apă pentru refăcut părul... /n dreptul
147
4 =ine Costică* zic. Ce înseamnă aceasta, să iai c+mpii cu noaptea’n cap5... 9ite’n ce hal eşti* Costică nu răspunde. 7riveşte în os şi face cu bastonul circonferen'e în praful şoselei, apoi raze, apoi diametre, apoi tangente... #re ochii obosi'i. 7are nedormit şi e cu barba ne) rasă. 4 Ce)e cu tine omule5 întreb încă odată. #i făcut chef5 Te)au suprimat colectiviştii5 Te)ai certat cu madam 7avugadi5
Costică face semn la fiecare întrebare că nu, dar nu scoate un cuv+nt. /l trag în trăsură0 o să se spovedească pe drum. Mişca dă bici, pornim la pas. Mă întorc spre amicul meu, cu glas de duhovnic... 4 7entru numele lui $umnezeu Costică, ai să)mi lămureşti acest mister, pentrucă nu umblă pe drumuri, un tată de familie ca tine, care se respectă, func'ionar distins la ". M. S., fără mo) tive ca să zicem aşa imperioase...
148
Costică pare mişcat de acest apel. $ă să vorbească, scoate un hnnnn* prelung ca un sughi' eliberat de cleştele din g+t, răcneşte2 4 % să mă ’mpuşc, nene -ancule... /mi vine să mă ’mpuşc* 4 Ce)eş’ copil* zic. (u face pentru tine, părinte a patru copii dintre cari unul în clasa - de gimnaziu, să te e1primi ca un poet disperat c+nd n’are cu ce)şi plăti capu'inerul la cafenea. (u* Costică, revino’'i în fire* Costică nu’şi revine în fire. 4 9ite la mine (ene -ancule* imploră. Mă uit la Costică. (are nimic0 pu'in obosit şi nebărbie) rit. $au din umeri. Costică z+mbeşte ca un martir. 4 ezi că nu ’n'elegi (ene -ancule*... teribel... (imeni nu te ’n'elege* #scultă (ene -ancule2 măgarul din fa'a dumi) tale, imbecilul pe care l)ai cules cu trăsura de pe c+mpi, canalia care)'i vorbeşte, a c+ştigat eri la loteria foriei cu lotul OD.DD, zece mii de lei, (ene -ancule2 ze)ce)mii de lei. #uzi, (ene -an) cule5 4 Ce)eş’ copil5 întreb îngriit de creerul amicului meu. 4 9ite la mine, (ene -ancule* Mă uit iar. :Măgarul din fa'a mea;, n’are nimic0 pu'in obosit şi nebărbierit. $upă aceste semnalmente n’ai crede că e fericitul c+ştigător al lozului OD.DD. $ar Costică n’a terminat. $upă ce m’am întors la loc, ur) mează2 4 ezi că tot n’ai în'eles, (ene -ancule*... Canalia din fa'a dumitale, a dat tot eri, aceste zece mii la Club, (ene -an) cule*... Ca cea din urmă canalie, (ene -ancule* /n cinci cea) suri, (ene -ancule*... 6i n’are azi în pungă dec+t un leu găurit şi o drahmă grecească, (ene -ancule*... 4 Ce)eş’ nebun* zic de astădată şi mă întorc să văd, dacă
149
nu trebue să mergem direct la amicul nostru comun, doctorul 6u'u. 4 mai teribil ca’n 6ecspir, (ene -ancule* suspină :ca) nalia;. Căci amicul meu Costică 7avugadi, şef de birou clasa -, la ". M. S., e un înfocat admirator al tragedianului englez0 numai datorită acestei nobile pasiuni, cei patru moştenitori 7avugadi poartă nume din repertoriul Teatrului (a'ional2 %thelo în clasa - de gimnaziu, %felia în clasa - primară, $esdemona, fina mea, şi micul "omeo de cur+nd în'ărcat cu biberonul. 8amilia 7avugadi a fost greu încercată iarna trecută, prin pierderea u) nelui 7olonius, răpit de poar în frageda v+rstă de patru ani. $e atunci Costică s’a consolat, iar după c+t pare, madam 7avu) gadi e pe cale să complecteze lunile acestea golul rămas în gale) ria şecspiriană. 4 Ce mă fac (ene -ancule5 4 5* #cum nu răspund eu. /l las să se liniştească. Scot pachetul de regale, aprind una, întind şi amicului. (u ia0 dă din cap în semn de renun'are la deliciile terestre. ?a =ăneasa, birarul opreşte să răsufle caii înaintea maga) zinului2 :Smarandache 3rosu2 ?a trei =erbeci, local de beu) turi spirtoase şi debit de tutun;0 reputat pentru fleicile în s+nge, castrave'ii acri şi ciorbele cu ardei roşu, care dreg ceva straşnic. #cum e pustiu. (’a început încă sezonul. $. Smarandache 3rosu stă în uşă, numai în vestă, cu m+necile cămăşii sumese p+nă la cot, salută şi sur+de. #m amor'it în trăsură, să facem c+'iva paşi, lăsăm s+ngele să circule. Cobor, trag după mine pe amicul meu Costică 7avu) gadi, supus ca un miel dus la tăetoare. $ar ce aer tare* 9n
150
coniac fin după o plimbare la şosea, diminea'a, trebue să fie de) licios. Mă apropii de patronul :localului de beuturi spirtoase şi debit de tutun, ?a trei =erbeci;0 întreb cu timiditate. 4 re’un coniac, fin, se găseşte, domnule Smarandache5 4 1tra, cel mai prima* răspunde d. Smarandache, retră) g+ndu)se la umbra localului de beuturi spirtoase. /l urmăm0 eu înainte, Costică după mine, tăr+nd după el bastonul peste prag. $. Smarandache a turnat două păhărele, le deşertăm. Cos) tică închide ochii parc’ar înghi'i otravă. /ntr’adevăr 4 e1tra coniac* Să ne mai vină un r+nd. #micul protestează2 :de coniac îi arde lui acum;* $ar fiindcă paharul e plin, închide ochii şi)l dă peste cap. $. Sma) randache stă cu coatele rezemate pe teghea, ne contemplă pă) rinteste si sur+de. Mă uit pe terasa dinspre lac0 nici o masă. 7este)o lună au să urle 'ambalagii0 ce mai mititei şi patricieni, ce mai sf+r+it la grătar, ce mai forfotă, ce mai '+n'ari malarici şi ce mai miasme de pe baltă* $. Smarandache îmi surprinde privirea0 nu mai întreabă, face un semn băiatului care apare cu o masă şi scaune. 4 (u face domnule Smarandache, pentru ca să te deran) ezi, zic, n’avem timp. şi prea răcoare afară... $. Smarandache dă din umeri :da de unde;* /ntorc spatele ispitei0 Costică însă e obosit, s’a aşezat pe scaun cu bastonul între picioare, cu o m+nă pe masă, băt+nd toba cu deştele. 7ot eu oare să nu respect disperarea unui amic, care)a căzut doborît de loviturile soartei pe un scaun la d. Sma) randache 3rosu, local de beuturi spirtoase şi debit de tutun, ?a Trei =erbeci*5... Mă aşez l+ngă Costică, pun pălăria pe masă, bat cu deştele în masă şi ascult. $. Smarandache spune. Ce n’are5 -cre proas)
151
pete de crap şi de ştiucă, salam de Sibiu, muşchiule' de purcel după voie, afumat sau fript la grătar şi la minut, somon de "hin, Camambert şi %landa, $răgăşani şi %dobeşti, Cotnar înfun) dat, Curacao triple sec... 6i încă n’a început sezonul* $eocamdată luăm 'uici şi măsline. 7entru rest, lăsăm la ad+nca pricepere a d’lui Smarandache0 p+nă atunci ciocnim. 4 (oroc Costică* #micul închide ochii, dă peste cap paharul fără să răs) pundă, ciupeşte cu scobitoarea măsline şi aruncă s+mburii în lac. Mai luăm un r+nd, şi)al treilea2 acum pot să sosească bunătă'ile d)lui Smarandache. (imic nu deschide mai bine pofta ca 'uica de ăleni cu măsline olo. 7rivi'i la amicul meu 7avugadi* #cum o oră păşea cu g+nduri negre pe şoseaua =ănesei şi cine poate şti ce dramatică sinucidere aveau să 'ipe 'igănuşii la edi'ia de seară* #cum iată cu ce poftă înghite icrele, şi muşchiule'ul la minut, şi tăm+iosul de $răgăşani* Suntem la a treia sticlă. =ăiatul aduce cafele. Costică s’a aprins la fa'ă0 cere 'igări. Cred momentul venit. 4 $ragă Costică, zic, nu face pentru ca să)mi ascunzi mis) terul pentru care ca să zicem aşa, n’ai rămas dec+t cu o drahmă în pungă, fiindcă dacă şi unui amic pe care $umnezeu 'i l)a scos în cale ai să)i ascunzi, atunci nu meri'i prietenia, acest sentiment sf+nt, de care mă în'elegi... Costică mă ’n'elege. Scoate punga, răstoarnă leul găurit şi drahma grecească. /i oacă în palmă şi dă din cap cu milă. #poi îi aruncă în lac, după s+mburii de măsline, olo. $ar misterul îl aflu. $e vină e numai mazeta de Sastache. Cu el a fost la bancă, el l)a dus la Club. Ceasul rău nu altcineva, l)a scos în cale* enea dela birou, se certase cu şeful. #ltă mazetă.
152
4 şti de cinste* face Sastache. 4 u de cinste5 se miră Costică... Sastache face cu ochiul. 4 $a pardesiul5 4 i aş* vechiu.... Ca să dovedească, Costică întoarce
căptuşala să arate numerile dela 8alF, cusute cu a'a albă, de astă toamnă, c+nd îl dăduse la spălat, de vărsase cafea pe el (ae, alt sec şi ăla... C+nd întoarce, o h+rtie foşneşte în căptuşală. Cau) tă2 buzunarul e rupt. #re haz să găsească acolo peti'ia de pensie dela tata socru, părintele Stavrofor ?ache 7opescu din C+mpu) lung. # căutat)o p+nă să)i iasă sufletul toată iarna. $e)o umă)
153
tate de an, părintele Stavrofor întreabă cum stau lucrurile. Cos) tică a pierdut peti'ia, de ruşine, spune că lucrurile merg bine. $acă e aia, în trei zile o dă gata. $ar nu e. Ti)ai găsit să fie* Sunt numai trei bilete de loterie, bani arunca'i. $ar Sastache2 4 %r fi dela forie, s’a tras săptăm+na trecută* Chiar dela forie sunt biletele. #sta ar fi nostim* Să fi c+ştigat şi el să nu ştie, ba încă a mai împrumutat doi poli eri, dela #rhivar. Cumpără o gazetă dela 3Independena7, cu losurile c+ştigă) toare. ?osul cel mare nu e, nici al doilea, nici al treilea, dar la cele patru c+ştiguri de c+te zece mii, minune* 4 norocul n’a murit* 4 unul din biletele lui Costică. Se uită încă odată la cifre, e1act2 OD.DD. "ăm+n la mar) ginea trotuarului, privind prosti'i unul la altul. 4 (u se poate* zice Costică, n’am eu norocul ăla* % fi greşeală... 4 Ce greşeală Costică, ce greşeală5 strigă Sastache. Să mergem la bancă, luăm banii în cinci minute. (u poate să fie greşală. #tunci e ho'ie şi mă’n'elegi, nu merge... Merg am+ndoi la bancă. adevărat, OD.DD a c+ştigat. Casierul ia biletul, numără nouă h+rtii de c+te o mie, opt de o sută şi patru poli0 o sută şi un pol pune deoparte, zice2 4 :#'i avut mare noroc, face să da'i o sută de lei pentru Catedrala rom+nă din Constantinopol, ş’un pol pentru văduva veteranu) lui -oni'ă Cosma. #vem listele2 numai semna'i;. Ce)i o sută şi un pol, c+nd ridici zece mii5 Costică e gene) ros, dă pentru văduva lui -oni'ă Cosma doi poli. 7une frumos h+rtiile în buzunar, salută. 4 * face Sastache pe scări, ce)'i spuneam5 şti de cinste Costică, de)o cinste teribilă, monşer*
154
?ui Costică nu)i vine să creadă. $acă nu l)ar str+nge Sas) tache la bra', ar zice că visează... ?a :Cooperativă; e plin de lume şi nici un cunoscut. =a da* ?a o masă din fund, un domn bătr+n bea bere singur şi ron'ăie un corn cu sare. d. #lecu 7opescu pensionar, fratele părintelui Stavrofor şi unchiul lui Madam 7avugadi. Trimit un chelner să)l cheme. $. 7opescu vine cu halba şi farfuria de cor’ nuri. 4 6tii domnule #lecu5 face Sastache... Secu de Costică a c+ştigat zece mii la forie, parol* 9nchiul lui madam 7avugadi scoate cornul din gură şi se supără. 4 ?a mine nu merg domnule farse de ’nt+i #pril0 astea)s pentru ramoli'i*... $. 7opescu pune din nou cornul în gură şi ron'ăe. Costică face semn lui Sastache să)l lase în plata $omnului 4 e ramolit* $. 7opescu nu e ce căutau amicii0 strică cheful omului. 8ără prieteni n’are nici un haz. To'i trebue să fie la Tripcovici, sau la -ordache, sau la 3ambrinus. 7lătesc să plece în căutarea lor. ?a plată, Costică scoate pachetul cu zece mii fără o sută şi doi poli, şi)i flutură sub nasul domnului #lecu 7opescu, pensionar. 4 #stea sunt tot înt+i #pril, (ene #lecule5 $. #lecu scapă emo'ionat cornul din m+nă, se pleacă să)l ia de os0 c+nd se ridică, amicii sunt departe. 9nde5 ?a :ic) toria; fireşte, la Club. ideia lui Sastache0 amicii trebue să fie acolo. $e trei zile, un grec ciufut dela 3ala'i are goană0 to'i îl ciupesc... # intrat Sastache să)l caute. Costică stă la uşă, pe)o bancă. # urat să nu mai pună m+na pe căr'i, de c+nd a pierdut umătate din ipoteca pe casele lui madam 7avugadi, acum cinci ani, la ?acul Sărat. Sastache înt+rzie înăuntru. Ce dracu, face acolo5 #vea timp de zece ori să)i aducă pe sus... Crapă uşa... Se
155
în'elege0 mazeta stă’n picioare la spatele ucătorilor, nici g+nd să grăbească... pironit cu ochii în căr'i... Trebue să fie oc mare... Ce ar fi adică să se uite şi el5 (u)i copil. # urat. (u)l mai prinde nimeni cu m+na pe carte. 7ăşeşte în v+rful picioa) relor, se împinge între ceilal'i, îi fac loc0 unul se miră2 4 Costică, tu aci5 $ar Costică n’a venit să oace. l îşi caută prietenii la o cinste, pentrucă nu c+ştigă omul în fiecare zi zece mii de lei... Terebilă devenă pe grec* To'i culeg dela un capăt al mesei şi dela celălalt. 3recul a asudat0 c+nd dă căr'ile îi tremură m+na. Scoate al'i bani... #re el mărun'iş, restul dela berărie. (u pierde lumea dacă)i aruncă, aşa, de curiozitate. #ha, s’a întors* #cum c+ştigă numai celalt capăt al mesei... $e două ori Sastache l)a tras de umeri0
156
4 Cum ce)i5 (’a fost eri B #prilie5 #prilie5 4 =a da. 4 6i azi nu)i două #pril5 4 =ine Costică, mult mult ai să mă mă oci... 4 (u te oc, (’ne -ancule, nu te oc... Care va să zică re) cunoşti că e două #pril. #tunci nu ’nplineşte Silica, fina dumi) tale, cinci ani5 #cum în'elegi5 4 (u ’n'eleg Costică. Costică. 4 8ireşte că nu în'elegi* în'elegi* (umai un tată e capabil de sen) timente care... 4 Costică, întrerup eu, să bem o cafea amară. =ăete, două amare* 4 (’am nevoe de cafea amară, (’ne -ancule* /mi pare rău că)'i ba'i oc, fiindcă ’n'elegi... (u în'eleg, am renun'at să în'eleg. Tac şi fumez. Costică clatină sticla. goală. #cum comandă el. Soarbe pe nerăsuflate un pahar, se întoarce şi mă măsoară cu milă. 4 Care va să zică zică nu ’n'elegi5 ’n'elegi5 4 Să spunem că ’n'eleg. ’n'eleg. 4 (u să spunem* /n'elegi /n'elegi (’ne -ancule, -ancule, ori nu ’n'elegi5 ’n'elegi5 4 #tunci nu ’n'eleg. ’n'eleg. Costică r+de cu compătimire. =ea alt pahar. #runcă res) tul de 'igare în lac după s+mburii de măsline olo şi drahma grecească. 4 (u 'i)am spus spus că Silica ’nplineşte ’nplineşte cinci cinci ani5 4 =a da. 4 #tunci5 4 $e... 4 $e* #tunci trebue ori nu să)i fac un cadou5 7entru că un părinte nu poate să fie fără suflet şi trebue pentru ca să
157
facă o bucurie copilului, într’un moment care ca să zicem aşa, e o sărbătoare pentru el şi pentru familie. ste ori nu5 4 ste, Costică. Costică. 4 7ăi dacă este, este, atunci de ce nu spui5 4 Spun, Costică* Costică* 4 #şa te vreau, (’ne -ancule. ezi că ’n'elegi că n’am un pol pentru ca să)i cumpăr pantofi Silicăi, pentru că dacă nu)mi eşea în cale mazeta de Sastache, aveam astăzi, fiindcă sunt un părinte, care nu ’n'eleg s’arunc bani şi să cumpăr flea) curi la copii, cumpăr cadouri practice, pentrucă numai aşa se poate educa serios copilul ca să n’aungă nişte mazete şi ei, mă ’n'elegi, c+nd se fac mari. ste, (’ne -ancule5 4 ste Costică. Te ’n'elegem şi)o să)'i împrumutăm împrumutăm un pol, pentru ca să cumperi pantofi Silicăi, fiindcă numai cu lu) cruri cruri practi practice ce mă ’n'ele ’n'elegi, gi, etc. etc. etc. etc. 7+nă 7+nă atunc atuncii să consum consumăm ăm aceste cafele amare şi să mergem. #şteaptă madam 7avugadi de eri, nu face s’aştepte. $. Smarandache ne’a adus socoteala. 7lă) tim, trezim birarul adormit la soare, punem picior peste picior şi paidiom. 4 M’a topit, (’ne -ancule* face Costică pe care viteza îl ame'eşte. 4 (u’i nimic nimic Costică, te duci duci la bărbier bărbier şi nu se cunoaşte. cunoaşte. 4 =a se cunoaşte. cunoaşte. 4 i şi dacă se cunoaşte5 cunoaşte5 4 #flă #glae. 4 6i dacă află5 află5 (u’i prima prima dată... 4 ezi că nu ’n'elegi* ’n'elegi* #flă de los. 4 Cum să afle5 4 $a ramolitu5 ramolitu5 4 Care ramolit ramolit Costică5 4 Care ramolit* ramolit* (enea #lecu 7opescu, unchiu #glaei. #glaei.
158
4 >ici c’a fost fost glumă. 4 Cum glumă5 glumă5 4 8arsă de ’nt+i ’nt+i #pril. (’a fost fost eri înt+i înt+i #pril5 4 =a a fost. 4 #tunci5 4 Care va se zică farsă*... i bravo (’ne -ancule* 6tii că)mi placi* 8arsă care va să zică5 Costică adoarme legănat. Căldura îl topeşte complect. 7ra) ful udat de sudoare s’a transformat într’o pastă cenuşie. ?a capul 7odului îl trezesc. #bia se 'ine drept în trăsură. >ece minute de somn l)au dat gata. 8ace economie de silabe, în schimb s’a trezit remuşcarea, teribilă, ca’n 6ecspir, (’ne -ancule* 4 >ece mii. (’ne (’ne -ancule, ’ce ’ce mii* 4 ?asă Costică, Costică, mai sunt loterii, loterii, mai c+ştigi c+ştigi tu. 4 i aş* dă Costică Costică din cap cu cu neîncredere. neîncredere. 4 Cum ei aş* $a loteria 7resei5 $a %bservatorul5 %bservatorul5 $a Muzeul5 $a loteria %tomană5 Costică tace. # lăsat capu’n piept. Cobor+m la "igler0 iau o cutie de bomboane pentru bomboane pentru Silica fina mea, pentru că eu nu sunt dintr’aceia dintr’aceia care ’n'eleg să cumpere la copii cadouri practice, eu cumpăr fleacuri, chiar dacă au să se facă mă’n'elegi, nişte mazete, c+nd cresc mari. Trec dincolo, la Cooperativa, să mă dreg c’o cafea. Costică se duce la bărbier. $e pe celălalt trotuoar îmi trimite o bezea unsuroasă. 4 Ca ’e va să zică la ’ote ’ia p’esei, (’ne -ancule5 i bravo*...
159
160
161
P'durea de argint, din /asm (u văd sărbătoarea (aşterii, altfel, dec+t într’o lumină albă, rece şi orbitoare. 9nde mergeam5 Copilăria a îngropat acest amănunt fără însemnătate pen) tru ea. Ce importă, unde plecasem5 (’a rămas în amintire dec+t senza'ia de alb, de soare glacial şi de nefirească puritate, care prefăcuse pentru o zi ur+'enia posomor+tă a planetei, într’o stea ninsă înăl'+ndu)se sclipitor spre ceruri. ram înfăşurat într’o blană de lup0 în nări stăruia încălzit de răsuflare, mirosul de păr al sălbătăciunei. Sunetul de metal al clopo'eilor se risipea cristalin0 răspundea de departe ca un glas al altei sănii, pierdută undeva şi nevăzută în alba nemărginire. Copitele cailor nu făceau sgomot0 tălpile săniei lunecau cu un abia sim'it f+ş+it ca un sbor aerian, prin vis. S+rmele telegrafului scuturau ghirlande de promoroacă şi căderea era uşoară şi mută tot ca într’un vis. Ca într’un vis alb. Soarele vărsa lumina diamantină peste miliarde de cristali 4 iar de sus, din albastrul rece, c+te o stelu'ă singuratică de fulg, plutea indecis, şi n’aş fi putut spune dacă venea pe păm+nt ori se înăl'a absorbită de infinit. Totul era uşor, şi atingerea cu păm+ntul, a treia oară o spun, părea ca acea din unele visuri di)
162
vine, c+nd scăpate de robia gravita'iunei, trupurile se ridică la cer, fără aripi. #m trecut printr’o pădure de brad. $e ce mintea)mi copilărească, plăsmui îndată închipuirea ca e o pădure minune5 % pădure imensă, cu pomi de Crăciun... (insoarea pusese pe cetina sumbră o podoabă imaterială,
4 sub care întunecarea acelor verzi, părea artificială, ca verdele unui fruct păstrat în zahăr. % creangă îşi destindea la trecerea noastră arcul încordat de zăpadă, pala de ninsoare cădea fără sgomot, şi eliberată, ramura se întorcea să şoptească vecinei ceva. $a* #tunci credeam că o ramură poate şopti altei ramuri şi că mutele vietă'i ale păm+ntului, şi lucrurile cele mai familiare din casă, aveau un graiu al lor, tainic şi nepătruns de oamenii bles)
163
tema'i şi răi 4 aşa cum sunt şi eu acum, ca să nu le mai pot auzi şi în'elege. #tunci, eram sigur că odată cu noaptea, în pădurea de basm, z+nele se vor apropia în hainele lor albe, cu beteală şi mărgăritare, să aprindă în fiecare brad de pe marginea drumului, nenumărate lum+nărele de ceară albastră şi trandafirie şi violetă, pentru copii săraci şi mor'i, pentru acei care pleca'i pretimpuriu din via'ă, acolo sus, sunt îngeri cu aripi mătăsoase şi cu ochi care nu mai pl+ng. #tunci, aş fi dorit să înoptăm în pădurea de brad, pentru a zări minunea stelu'elor aprinse şi pentru a)i spune ceva la ureche, lui Moş’Crăciun, ca să nu uite surioara moartă. 6tiam că din a) ceastă pădure de argint, din basm, porneşte spre sate şi t+rguri, cu povara lui de daruri şi cu asinul care are o cruce sură pe spate, şi dă cuminte din urechi c+nd î'i aude glasul, fiindcă în'elege, ar putea să)'i răspundă şi tace. Tace, numai din pricină că tu nu eşti copilul ales şi vrăit, căruia ursitoarele i)au pus în scăldă) toare trei fire de iarbă desc+ntată. -ar c+nd pădurea ninsă, a rămas în urmă, cu c+t neast+m) păr am căutat)o din ochi, răsucindu)mă în blană, p+nă ce s’a topit albăstrie în albul fără de hotar*... $a, acum îmi aduc bine aminte. 6tiu acum, unde mergeam înfăşurat în blana cu miros de lup, cu sunetul sprinten de clopo'ei în urechi. #ştepta acolo, la capătul drumului, un pom de Crăciun adevărat, şi căr'ile cu chi) puri, şi podoabele aurite, şi al'i copii cu nasurile trandafirii şi cu m+inele înghe'ate de bătaia cu bulgări... ?umina era neasemănată, întinderile sclipeau de fulgi, cerul era foarte albastru, şi drumul, ce nesf+rşit era drumul* 4 iar ochii cum mai căutau să desluşească p+cla albastră)viorie, a pă) durei vrăite cu pomi de Crăciun*
164
$ar am trecut anul acesta prin pădurea din basm. (u mai e dec+t o simplă drumbravă, în care a intrat secu) rea. $rumul era şi de astădată fără sf+rşit0 dar era fără sf+rşit, fiindcă acum vedeam surpăturile şan'urilor desfundate0 fiindcă nici o frumuse'e intactă şi pură nu mai ştiau să descopere nicăeri ochii stinşi0 fiindcă posomorît era cerul şi posomorît era sufle) tul meu0 fiindcă nori negri se despleteau în crengi ca zăbranice de moarte şi crivă'ul a moarte şi a pustiu, şuera neogoit. Cei din sania de odinioară nu mai sunt. 7utreziciune şi sf+rşit, a potopit peste toate. /n ochii copiilor care întindeau pumnii vine'i de frig spre podoabele pomului cu stele de aur, nu văd dec+t duşmănie şi ghia'ă. #u ştiut oare într’adevăr, să r+dă c+ndva5 Ce crud unii, şi ce dureros al'ii, au învă'at să r+dă acum* Copacii îmi tăiau drumul cu bra'e negre. 9n stol de corbi croncăni, trec+nd dintr’o parte în altă parte0 s’ar fi spus dintr’un cimitir, în alt cimitir. -ar ninsoarea, e acum at+t de posomor+tă0 ninsoare de cenuşă, peste pustiu*
=================== =================== ==================== =================== ==================== ============
165
"oapte de Cr'&iun 0ais o< sont les neiges d’antan 1=77>'"
Ce molatec se scuturau fulgii în astă seară, în urul becuri) lor electrice. %raşul se înfăşurase imaterial şi candid, nou şi înfrăgezit, sub ninsoarea care sc+r'+ie elastică sub paşi. /n strada capitonată cu alb, glasurile răsunau înviorate. Clinchetul zurgălăilor sbura sonor0 în goana cailor se sfărmau în copite bulgării de zăpadă sub valtrapuri. 6i dincolo de vitri) nile luminoase, în barurile unde e cald, unde se destramă p+nze albastre de fum şi unde parfumurile ame'esc a'+'ătoare, femeile desfăceau din desmierdarea blănurilor, m+ini gingaşe şi piepturi delicate, de copile. Cald şi lumină, înăuntru. #lb şi albastru şi proaspătă răcoare, afară. /mi închipuiam planeta întreagă, ninsă şi albă, văzută de undeva, din altă stea, de pe alt tăr+m, de un mag bătr+n care)a îndreptat spre noi luneta. /n plăsmuirea mea, îl vedeam. (u putea avea dec+t o barbă uriaşă şi mătăsoasă, ca sfin'ii icoanelor. 6i nu se putea să nu aibă o nepoată, mai frumoasă ca toate c+te sunt pe lume, şi de care, fireşte, ucenicul magului de mult s’a îndrăgostit. # potrivit lentilele, răsucind şuruburi şi făc+nd să oace
166
oglinzi bombate. 7riveşte şi nu)i vine să creadă. Se şterge la ochi şi încă priveşte. 4 Copilo, vino şi tu. Mă tem că a început să mă înşele văzul. 7riveşte2 ce s’a înt+mplat oare cu steaua aceasta neagră, cu păm+ntul acesta ur+t dintotdeauna5 alb şi sclipitor, cum nu l)am văzut vreodată. 7riveşte, şi)mi spune şi tu... Copila a pus ochiul albastru, în capătul tubului negru şi a privit îndelung. S’a ridicat băt+nd din palme2 4 cea mai frumoasă stea pe care am văzut)o p+nă acum. sc+nteetoare ca diamantul şi limpede ca bobul de rouă. $e ce spuneai bunicule, că păm+ntul e o stea ur+tă şi neagră şi tristă5 Magul cu barba de borangic alb, clatină din cap şi ridică m+inele spre cer2 4 6tiu eu, copila mea5 /nvă'ătura nu are niciodată desle) gare pentru toate c+te sunt pe lume... C+te odată şi pe atlasul cerului cu stele, se înt+mplă minuni. #cestea nu intră în preve) derile noastre... #m să supraveghez mai de aproape, steaua a) ceastă veche şi ciudată, care a întinerit, c+nd îi aşteptam moar) tea... Copila mai priveşte în steaua noastră albă, prin v+rful lu) netei. /mi vine să)i fac semn, cu batista albă, de aci2 4 (u* Spune bătr+nului să nu mai privească şi m+ine... M+ine totul are să fie negru şi scufundat în desnădede ca întot) deauna. Minunea a fost numai pentru această noapte... (ici tu, nu mai privi m+ine. "ăm+i cu amintirea acestei stele, albe, pure şi sc+nteetoare. #şa, am colindat străzile albe, cu acest g+nd şăgalnic, în scuturarea molatecă a fulgilor din urul becurilor electrice. $ar ce trist după mine, ca un zăvor de temni'ă, s’a închis
167
mai t+rziu uşa cămării, unde nu mă aşteaptă nimeni şi unde fo) cul se stinge* $ouă ceasuri, h+rtia m’a chemat albă şi neatinsă. -ar în zori, tipograful nemilostiv ca destinul, va cere încăodată, manuscris, manuscris, manuscris... /n fa'a focului muribund, cerşeam acum ultimilor sc+nteeri de cărbune, un g+nd neîntinat şi generos pentru sărbători creş)
tine. #şa mi)a cerut directorul gazetei. % cronică voioasă de săr) bători. Staulul naşterii şi cei trei crai. 7omul de Crăciun şi bu) curia copiilor. % cronică voioasă, de sărbători* Cerşeam focului un g+nd cald şi arul se îmbrăca în cenuşă şi gura sobei se întu) neca posomorită. 7leoapele se închideau peste plăsmuiri nehot+rîte, flacăra
168
lămpii fumega. %biectele luau o înfă'işare ireală şi vaporoasă. 6i toate erau at+t de departe. 6i toate)mi erau at+t de streine. C+nd am deschis ochii, pe scaunul din fa'ă, un moşneag cu obraz de por'elan trandafiriu şi cu ochi albaştri de păpuşă mi) rată, mă privea sur+z+nd. 4 #m deşertat la masă, se vede, un pahar de vin peste mă) sură* mi)am spus şi str+ng+ndu)mi t+mplele între degete, clipind des, am încercat să alung vedenia. $ar bătr+nul r+se înveselit, răturn+ndu)şi capul cu pletele albe, pe speteaza scaunului. 4
169
domnule, că şi)a pus condorii ei mici, ca pantofii cenuşăresei, la gura sobei şi nu va fi deloc mirată, dacă înlăuntru va găsi m+ine diminea'ă, un colier de perle, un flacon de parfum sau oricare din acele daruri, cu care bătr+ni cu barba colilie ca dumneata, ştiu să facă bucuria unei femeiuşte tinere şi cu neast+mpăr de pasăre. u domnule, caut un subiect şi am nevoe de linişte... =ătr+nul nu mai r+se. Se ridică supărat de pe scaun şi din buzunarul mantălii se răsp+ndiră deodată pe covor2 paia'e cu clopo'ei nichela'i, păpuşe cu ochi de cristal albastru, un cal de lemn, îngeri de por'elan cu aripile de mătase şi un pumn de nuci poleite, care se rostogoliră p+nă sub picioarele mesei. 4 Tinere, îmi spuse el, nu)mi eşti cea dint+i m+hnire în această seară. ram ostenit. oiam să mă odihnesc c+teva clipe. #m străbătut trei continente şi mai am încă două, am trecut prin pustiuri de nisip şi prin mun'i întroeni'i, iar asinul de afară cu povara, e îngenunchiat de oboseală. #m împăr'it maimu'e şi c+ini de carton, zaharicale şi poc nitori, portocale şi căr'i cu scoar'ele aurite. 7e geam am aruncat c+te o ochire şi la prietinii de altădată, care îşi numără acum fire albe la t+mplă şi cărora, eu, nu le mai pot aduce daruri. Cre) deam că în această noapte, le’voi furişa totuşi în cămările lor singuratice, înduioşarea unor amintiri ce au fost voioase şi bl+nde. M’am înşelat. 9nul pl+ngea cu coatele pe masă, fiindcă l)a pă) răsit o femee, pe care şi aceia, am ştiut)o copilă cu ochii limpezi şi cu bucurii nevinovate, c+nd i)am adus păpuşa cu păr de mă) tase bălană. #ltul îşi număra argintii. Celălalt se plimba cu paşi de panteră, mistuit de)o înverzită invidie... 6i tu, tu :cau'i un subiect;. /n desaga mea, n’au încăput dec+t daruri nevinovate, de c+nd cutreer cele cinci continente. Moşneagul culese ucăriile risipite şi’mi întoarse spatele.
170
#m înv+rtit de două ori cheia în uşă. (u mai deschid, nici dacă bate norocul. #fară ninge. Se aud clinchenind clopo'eii săniilor. 7aşi sc+r'+ie sub fereastră2 se duc şi se întorc. 6i glasuri vesele, de copii !aşa dar mai sunt copii pe lume5& da, glasuri vesele de copii, se depărtează în stradă. $ar toate se petrec at+t de departe... /n fa'a mea, pe scaunul gol, nu mai poposeşte nici o vede) nie. (ici una... Singur. 6i focul s’a stins. <+rtia albă mai aşteaptă încă. 4 Ce)aş plăsmui luminos şi viu, din ceiace este stins5 $in ceiace este stins.
================== ==================== =================== ==================== =================== ==================
171
lori de g4ia' =aşi, @ Decemvrie BC
C+nd plecam din =ucureşti, în #un, stropea din văzduhul murdar o burni'ă c+inoasă, înstelată ici)colo cu fulgi topi'i înainte de a aunge în noroiul v+scos. ra o înc+lceală de automobile şi trăsuri, care întrecea tot ce)mi văsuseră ochii p+nă atunci. $e la Crucea =ulevardului p+nă la #teneu, convoiul isbutise să se în'epenească într’o ne) mişcare ce rezolva însf+rşit nerezolvata problemă a circula'iei. 7rintre trăsurile imobilizate, pe sub botul cailor şi între carapa) cele de metal ale limuzinelor, pietoni încărca'i cu pachete, se strecurau cu dibăcie de trapeuri canadieni. #dmiram această de) săv+rşită iscusin'ă, la care n’a auns încă desigur, nici un citadin al planetei. 6i în 3ara de (ord, ce îmbulzeală, ce goană după hamalul care spintecă mul'imea cu valiza ta ridicată peste capete, ce băr) bătească luptă să străba'i de pe treapta vagonului în culuoar 4 ce schimb de gra'ioase epitete, cu parlamentarul baricadat în compartiment şi tolănit comod pe divanul de pluş* C+nd însf+rşit trenul încărcat cu ciorchine omeneşti, că'ă) rate pe scări şi tampoane, a început a se urni dincolo de barie) rele Capitalei, în c+mpurile înoptate, a fost în întreg vagonul o răsuflare generală de uşurare. 9itam şi caloriferul defect şi lampa cu uleiul fumegos, şi geamandanul turtit, din care începea să curgă printre pachetele de lenuri, o şuvi'ă roşie, de apă de din'i, din sticla plesnită.
172
/nsf+rşit scăpăm. ram în trenul slobozit în noapte, cel pu'in o mie de eva) da'i, care întorceam spatele celor din urmă stele electrice, aprinse deasupra oraşului, la =ăneasa, la sta'ia de telegrafie fără fir, la #eroport, la Chitila... Cu bucurie de sălbateci reda'i sălbăteciei, sorbeam de la fereastră besna c+mpurilor, în care nu mai stră) lucea nici un vestigiu de civiliza'ie, nici măcar reclama lumi)
noasă a unui film ori a cravatelor de la %ld Scotland. 7e urmă 4 ce noapte fără sf+rşit* 7opasuri în gări întunecoase, de unde alte cete se îmbul) zeau în noapte, pe tampoane, se acă'au pe ferestre, luptau cu solda'ii de pe acoperiş să)şi găsească un loc pentru valize, boccele, damigene, legături cu daruri. 6i ce ucigaşe conserva'ii, după tot tipicul ce)ar trebui interzis prin ordonan'ele severe ale direc'iei
173
C. 8. "., odată cu interzicerea scuipatului pe os, a fumatului fără învoirea celorlal'i pasageri şi a urcatului cu picioarele pe banchetă* (u lipsea nici maiorul mutat de la Caransebeş la
174
umezelei, am coborît ca după o noapte de cazne, cu ochii sticloşi şi cu m+ini tremurătoare. 8ireşte nici o biră. 7elerina pe străzi înecate de noroiu, peste h+rtoape iluzo) riu nivelate cu un strat de glod păstos, prin pie'i unde în lumina nehotărîtă a dimine'ii, vagabondau c+ini ademeni'i de răsufla) rea caldă a canalelor. # doua zi a început să ningă sub'ire. 8ulgi rari. % ninsoare seacă şi fără putere. Cel pu'in s’au făcut sloiu noroaiele. 6i fe) reastra întreagă, a prins feerice flori de ghia'ă, flori de feregă argintie. M’am repezit să privesc afară. # fost numai o amăgire. 8ulgii erau pu'ini şi rari 4 n’aveau putere să aştearnă giulgiu pur, peste tot ce era urît şi trist. M’am strecurat totuşi afară, pe străzi care de at+ta vreme mă chemau. $ar ce triste'e să te întorci în oraşul celei dint+i tinere'i şi să)l revezi învestm+ntat st+ngaci, în haine de sărbătoare, ca o bă) tr+nică împodobită cu demodate haine de odinioară, mirosind a naftalină şi a levăn'ică* (u era o iluzie. 7e negrul înghe'at şi pustiu, fulgii rari mi)au părut într’adevăr cristali de camfor, presăra'i ca să păs) treze mai îndelung, tot ce)a ros şi a crămpo'it moliile anilor. #nii au desfundat străzile mai ad+nc. #ci, muşchii au ros cu gingiile lor ruginii, grezia zidurilor sub tencuială. Casele î'i par micşorate şi :edificiile; ale căror fotografii în manualul de geografie din şcoala primară, te în) g+mfau de trufie urbană, astăzi 4 după scheletul firav al salc+) milor şi după plopi înal'i ca sistemul nervos din planşa neagră de anatomie 4 î'i răsar biete cuburi de ziduri mucede, pe ale căror acoperişuri cu tabla ruginită, poposesc stoluri t+nguitoare de corbi.
175
%amenii îi regăseşti încovoia'i şi cu părul verde de alb. 6i at+t de vechi* #t+t de vechi. -ar copilele pe care le)ai cunoscut cu ghiozdane de şcoală şi cu pulpele goale în ciorapi de)o palmă, î'i răsar astăzi pe străzi cu umbra lor alăturată, purt+nd de m+nă, copii în ai căror ochi doar, mai regăseşti ceva din seninul privirilor celorlalte, ce te)au făcut să îngăimi stihuri odinioară. Mai crezi că ai scris vreodată stihuri5 Mai recunoşti fantoma celor, pentru care le închinai5 Te întorci pe uli'e, cu inima pustiită. Totul e mort. Totul deşert. 6i înt+ia oară te apropri de oglindă, să)'i cercetezi cută cu cută, chipul devastat şi t+mplele, unde fiecare durere a înfipt o s+rmă de păr albit. %raş lăturalnic al "om+niei)Mari, ce trist şi sărac te)am regăsit, ca pe)o dragoste veche, care e bine să n’o mai înt+lneşti în cale. =ărba'ii tăi sunt toti bătr+ni2 chiar cei mai tineri dec+t erai tu c+nd ai plecat, merg g+rbov şi fără de vlagă. =ărba'ii tăi sunt to'i bătr+ni, şi r+sul femeilor tale, e fără hohotire, sfios ca r+sul copiilor care)au pl+ns. Străzile tale par uli'i de obor toate, iar la fiecare col' aştep) tam să văd un car deugat, cu boi roncăind domol dintr’o m+nă de paie, ca în fa'a hanurilor de cale domnească. dificiile tale sunt ruini de muzeu. ?ivezile tale vestite, îşi arată prin zăplazuri sparte meri usca'i, şi mai plin de spaimă şi de întristare 4 în casele bătr+neşti, unde)au fost sub'iri domni'e şi bl+nzi oameni din alt veac, şi)au instalat obrăznicia şi '+fna, oameni noui cu bogă'ia sgomotoasă şi durată într’o singură noapte. Ce dulce se cernea umbra viorie a asfin'itului peste dealu) rile tale cu podgorii, peste culmile Cetă'uiei şi ale 3alatei, peste
176
viile Copoului 4 ce domoală triste'e veneam să)'i cerşesc ca odi)nioară pe uli'ile Tătăraşului, în fundul Socolei, pe dealul rotund şi gol al Ciricului, de unde împungeau înt+ia oară sub nori de purpură, razele soarelui, în zori, ca să bată 'intă de aur pe Cru)cea Mitropoliei. #m închis uşa. #m zăvorit)o. #cum, de lumea cea de a) fară, mă desparte geamul cu flori de ghia'ă. 8lori reci. 8lori care n’au trăit. 7e urmă, c+nd clopotele au început să se t+nguie în noapte, a fost pentru o liturgie a umbrelor. 9nde mai eşti5 9nde mai sunte'i5
177
C%PRI"2%L alparaizo ........................................................................... 8ra'ii inamici .....................................................................BB =ucolică.............................................................................K /ntoarcerea.........................................................................EK $rum, spre oraş strein...................................................... BDK D #prilie............................................................................BO 7ădurea de argint, din basm............................................. BPB (oapte de Crăciun...........................................................BP 8lori de ghia'ă .................................................................BQB
178
