CE INVATAM PENTRU TITULARIZARE LA MATEMATICA?
Am selectat o lista cu documentele/ materialele metodice pe care trebuie sa le parcurgem, conform programei in vigoare.Fiecare material metodic amintit aici va fi detaliat in paginile siteului. •
•
•
•
•
•
CURRICULUM NATIONAL: functiile curricumului, curricumului, Planul cadru,Programa scolara scolara la matematica,Manuale scolare si auxiliare,Curriculum nucleu,Curriculum la decizia scolii,Trunchi comun. PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: Lectura Lectura programei scolare, Planificarea calendaristica anuala si semestriala, Proiectarea unitatii de invatare, Activitati de invatare, Activitati de evaluare.Exemple si modele. LECTIA : Strategia proiectarii lectiei la matematica, Tipuri de lectie, Modele de proiecte didactice. METODE.TEHNICI.PROCEDEE:Strategia didactica,Metode de instruire, Procedee. METODE SPECIFICE MATEMATICII: Demonstratia , Inductia si deductia , Inductia Matematica , Metoda reducerii la absurd , Rolul exemplelor si contraexemplelor , Invatarea prin descoperire, Problematizarea , Algoritmizarea , Lucrul cu manualul, Generalizarea , Modelarea matematica , Instruirea asistata de calculator , Expunerea , Conversatia , Discutia , Metode interactive ( Mozaic, Turul Galeriei, Metoda cubului, etc) COMPETENTE SPECIFICE -OBIETIVE OPERATIONALE-CONTINUTURIACTIVITATI DE INVATARE-METODE-MIJLOACE DIDACTICE: concordanta in strategia didactica.
•
MIJLOACE DE INVATAMANT:functii , clasificare , exemple.
•
MANUALUL SCOLAR
•
•
EVALUAREA: operatii , functii, rol , tipuri de evaluare , strategia evaluarii la matematica , instrumentele evaluarii, Etapele proiectarii unui test la matematica , Metode de evaluare, Tehnici de evaluare.Exemple. ALTE POSIBILE SUBIECTE
Metodica
Mai jos este un document despre metodica. Eu am auzit ca a fost de folos celor care au dat examen in anii trecuti.
PLANUL CADRU
Planul cadru este un document document scolar scolar elaborat la nivel de stat stat de Ministerul Ministerul Educatiei si Cercetarii si are un caracter unic si obligatoriu pentru fiecare stadiu de pregatire si tip de scoala, cuprinzand obiectele de studiu din fiecare clasa, numarul
de ore aferente saptamanal fiecarei discipline, pentru a putea asigura elevilor din toate scolile din tara, de acelasi grad si profil, aceeasi pregatire, oferind astfel tuturor elevilor sanse egale in promovarea scolara si profesionala si in ceea ce priveste integrarea sociala. Curricul Curriculumu umull contine contine alaturi alaturi de trunchiu trunchiull comun, comun, obligato obligatoriu riu pentru pentru toate toate scolile de acelasi nivel, un numar de ore optionale, al caror continut poate fi stabilit de fiecare scoala in parte, in functie de dorintele si posibilitatilor elevilor. Trunchiul comun comun corespunde numarului numarului minim de ore prevazut pentru fiecare fiecare disciplina obligatorie in parte.La numarul de ore din trunchiul comun, in construirea schemei orare proprii, scoala va adauga una sau mai multe ore pentru curriculumul curriculumul la decizia scolii. O structura diferentiata pe filiere, profiluri si specializari specializari a dus la evidentierea unei personalitati proprii fiecarei unitati scolare avand o oferta educational specifica , spre deosebire de invatamantul omogen ca structura si oferta, anterior. Principiile care stau la baza realizarii planurilor planurilor cadu de invatamant sunt: a)
Principiul selectiei si al ierarhizarii cultural care consta in realizarea unei stranse legaturi intre domenii stiintifice si cultural ale umanitatii si domeniile curricumu-ului curricumu-ului scolar.Astfel, scolar.Astfel, disciplinele scolare au fost stabilite , grupate si ierarhizate in categorii mai largi, formandu-se ariile curriculare. Ariile curricular pentru care s-a optat in invatamantul romanesc sunt: limba si comunicare, matematica si stiinte ale naturii, om si societate, arte, educatie fizica si sport, tehnologii, consiliere si orientare.
b)
Principiul functionalitatii care vizeaza stabilirea unei stranse relatii intre diverse discip disciplin line e si arii arii curric curricula ularr cu partic particula ulari ritat tatile ile de varsta varsta,, psiho psiholog logia ia ele elevil vilor or si diversitatea domenilor cunoasterii. Principiul functionalitatii determina structurarea procesului De inavatamant in urmatoarele cicluri curriculare: ciclul achizitiilor fundamentale ( grupa pregatitoare, clasele I-II), ciclu de dezvoltare(III-VI), ciclu de observare si orientare(VII-IX),c orientare(VII-IX),c iclu de aprofundare(X-XI), ciclu de specializare(XII-XIII) specializare(XII-XIII)
c)
Principiul coerentei se refera la caracterul omogen al parcursului scolar
d) Principiul egalitatii ofera posibilitatea fiecarui elev sa-si valorifice potentialul fizic si intellectual de care dispune e)
Principal felxibilitatii felxibilitatii si al parcursului parcursului individual ofera elevilor sansa de a se orienta catre catre acea acea oferta oferta educa educatio tional nal care care cores corespu punde nde dorint dorintele elerr si aptitu aptitudin dinilo ilorr lor, lor, crescand astfel calitatea procesului de invatamant. Acest lucru se realizeaza prin curriculum la decizia scolii
f)
Principiul racordarii la social inpune ca planurile de invatamant sa fie concepute astfe astfell incat incat sa li se acord acorde e ele elevil vilor or sansa sansa integr integrari ariii in viata viata produc productiv tive e sau sau a orientarii catre studiile postliceale sau universitare universitare Pe langa langa trunch trunchiul iul comun comun de mater materii, ii, fieca fiecare re unitat unitate e de invat invatam amant ant propun propune e curriculum la decizia scolii. Curriculum la decizia scolii (CDS) - ansamblul proceselor educative si al
experientelor de învatare pe care fiecare scoala le propune în mod direct elevilor sai în cadrul ofertei curriculare curriculare proprii. La nivelul planurilor de învatamânt, învatamânt, CDS reprez reprezint inta a numaru numarull de ore ore alo aloca cate te sco scolii lii pentr pentru u const construi ruirea rea propri propriulu uluii proiec proiectt curricular. Curriculum aprofundat - reprezin reprezinta, ta, pentru pentru învatamâ învatamântul ntul general, general, acea
form forma a de CDS CDS ca care re urma urmare rest ste e apro aprofu fund ndar area ea obie obiect ctiv ivel elor or de refe referi rint nta a ale ale Curric Curriculu ulumu mulu lui-n i-nucl ucleu eu prin prin noi obiec obiectiv tive e de refer referint inta a si unita unitati ti de contin continut, ut, în numarul maxim de ore prevazut în plaja orara a unei discipline. . Curriculum extins - reprezinta, pentru învatamântul general, acea forma de
CDS care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumulnucleu prin noi obiective de referinta si noi unitati de continut, în numarul maxim de ore ore pervaz pervazut ut în plaja plaja ora orara ra a unei unei discip disciplin line. e. Acest Acesta a presu presupun pune e parcu parcurge rgerea rea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc). Optionalul - reprezinta, pentru învatamântul obligatoriu, acea varietate de
CDS ce const consta a într-o într-o noua noua discip disciplin lina a scola scolara; ra; ace aceas asta ta presu presupun pune e ela elabor borar area ea în scoala a unei programe cu obiective si continuturi noi, diferite de acelea existente în programele programele de trunchi comun. La nivelul liceului, CDS se poate realiza prin mai multe tipuri de optionale, respectiv: Optional Optional de aprofunda aprofundare re - reprez reprezint inta a ace acell tip de CDS CDS deriva derivatt dintrdintr-o o disciplina studiata în trunchiul comun, care urmareste aprofundarea
obiectivelor/competentelor din curriculumul-nucleu prin noi continuturi propuse la nivelul scolii. Optional de extindere - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata în trunchiul comun, care urmareste extinderea obiectivelor-
cadru cadru/co /comp mpete etente ntelor lor genera generale le din din curri curricul culum umulul-nu nucle cleu u prin prin noi obiect obiective ive de referinta/competente referinta/competente specifice si noi continuturi definite la nivelul scolii. Optional preluat din trunchiul comun al altor discipline - reprezinta
acel tip de CDS generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie pentru anumite specializari specializari si care poate fi parcursa în cadrul orelor de CDS la acele specializari specializari unde disciplina respectiva nu este inclusa în trunchiul comun.
Optional ca disciplina noua - consta într-un nou obiect de studiu, în afara
acelora prevazute în trunchiul comun la un anumit profil si specializare; acesta presu presupu pune ne ela elabor borar area ea în scoal scoala a a unei unei progra programe me noi, noi, diferi diferite te de progra programel mele e disciplinelor de trunchi comun. Optional integrat - consta într-un nou obiect de studiu, structurat în jurul
unei teme integratoare pentru o anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii curriculare. Acesta presupune elaborarea unei programe prin integrarea a cel putin doua doua domeni domeniii apart apartinâ inând nd uneia uneia sau sau mai multo multorr arii arii curric curricula ulare; re; în acest acest caz, caz, obiect obiective ivele/ le/com compet petent entele ele sunt sunt diferi diferite te fata fata de acele acelea a exist existent ente e în progra programel mele e disciplinelor care se integreaza. Pe langa curriculum-ul nucleu scoala poate sa mai propuna un pachet de discipline optionale in cadrul ariei curriculare Tehnologii, fi la intersectia acesteia cu alte arii curriculare. curriculare. In clasa a IX-a , studiul informaticii la profilui matematica-informatica matematica-informatica are atat caracter teoretic cat si practic si este organizat astfel: - 2 ore trunchi comun - 1-2 ore CDS La nivelu nivelull discip disciplin linei ei se poate poate propun propune e o discip disciplin lina a option optionala ala,, cum ar fi Sisteme de operare. Un optional la nivelul ariei curriculare ar putea fi: „Administrarea retelelor de calculatoare” -disciplina ce necesita cunostiitele a cel putin 2 discipline din aria curriculara respectiva La nivelul mai multor arii curriculare se poate propune optionalul Calculatorul Calculatorul in societatea actuala. PROGRAMA SCOLARA
Stabileste continutul disciplinelor de informatica, pentru fiecare disciplina si an de studiu, in functie de profil si de forma de invatamant(zi, seral) Prin Prin interm intermedi ediul ul progra programei mei scola scolare re sunt sunt stabil stabilite ite:s :setu etull de cunos cunostii tiinte nte,, priceperile si deprinderile deprinderile pe care trebuie sa le dobandeasca dobandeasca elevii in anul de studiu respectiv, precum si succesiunea in care acestea trebuie dobandite. In elaborarea unei programe se tine seama de anumite cerinte de ordin psihologic didactic metodic si stiintific. Programa scolara are urmatoare structura:
•
•
•
•
•
Nota de prezentare privitoare la scopurile si obiectivele predarii acestei discipline, indic indicati atiii privin privind d succe succesi siune unea a mater materiei iei,, struct structura ura mater materiei iei,, infor informa matii tii privi privind nd materialul bibliografic si o serie de recomandari facute de catre autorii programei Obiect Obiective ivele le cadru cadru care care sunt sunt obiect obiective ive cu un grad grad ridica ridicatt de gener generali alitat tate e si compl complexi exitat tate. e. Ele se refera refera la formar formarea ea unor unor capac capacita itati ti si aptit aptitudi udini ni speci specific fice e disciplinei. Obiect Obiective ive de referi referinta nta care care speci specific fica a rezult rezultate atele le astep asteptat tate e ale proce procesu sului lui de predare/invatare predare/invatare pe durata unui an scolar si urmaresc progresul facut in dobandirea de competente de la un an la altul Exemp Exemple le de activi activitat tatii de invat invatare are care care propu propun n modal modalita itati ti de organi organizar zarea ea a activitatii in clasa Continuturile reprezinta mijloacele prin care se urmareste atingerea obiectiveleor cadru si a obiectivelor d ereferinta propuse. Pentru clasa a X-XII se observa orientarea programeleo spre programe centrate pe compe competen tente, te, tinad tinad cont cont de dorint dorinta a integr integrari ariii imedi imediate ate a ele elevil vilor or in activi activitat tatea ea productiva. Competentele sunt definite ca ansambluri de cunostiite si deprinderi care permit identificarea si rezolvarea, in contexte diferite a problemelor specifice unui domeniu. La clasele a X-XII programa scolara consta din: o nota de prezentare, competente gene genera rale le,, comp compet eten ente te spec specif ific ice, e, cont contin inut utur uri, i, valo valori ri si atit atitud udin inii si suge sugest stii ii metodologice. Competentele generale- Se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic didactic către achiziţiile finale ale elevului. Compet Competent entele ele speci specific fic si contin continutu uturil rile e reprez reprezint inta a comp compone onente ntele le centra centrale le ale programei. Competentele specifice reprezinta etape in dobandirea competenteleor generale si au associate unitati de continut. Programa nu prevede insa specificarea unui numar de ore pentru fiecare tema , stabirea timpului necesar fiind lasata la dispozitia profesorului , care va tine cont de particularitatile particularitatile fiecarui colectiv. Materia specificata in cadrul programei pentru curriculum obligatoriu trebuie sa asigure asigure minimu minimull de cunostii cunostiinte nte informat informatice ice pentru pentru folosire folosirea a echipam echipamentel enteleo eo de calcul si rezolvarea de probleme specifice informaticii.
MANUALUL SCOLAR
Manu Manual alul ul scol scolar ar es este te prin princi cipa palu lull mijl mijloc oc dida didact ctic ic folo folosi sitt in proc proces esul ul de invatmaant. El reprezinta in mod detaliat materia cuprinsa de programa scolara. Modificarea programei scolare atrage dupa sine necesitatea eleborarii unui nou manual pentru disciplina respectiva. Pentru profesori manualul scolar indeplineste functia unui ghid care le ofera conti continut nuturi urile le de preda predata ta si anumit anumite e model modele e de preda predare. re. Profe Profesor sorul ul poate poate sa completeze si sa depaseasca manualul , prezentand informatii si din alte surse de informare (alte manuale, articole de reviste, culegeri de probleme, alte lucrari de specialitate, mijloace audio-vizuale). audio-vizuale). Principalele obiective pentru prezentarea in mod adecvat a unei teme in cadrul unui manual sunt: •
sa stimuleze atentia elevului
•
sa precizeze corect si complet continutul in conformitate cu programa analitica
•
sa sprijine in momentul potrivit directia gandirii elevului
•
sa consolideze gandirea algoritmica a elevului favorizand munca independenta si creatoare
•
sa atraga prin calitatea prezentarii si tehnoredactarii tehnoredactarii
•
sa dea posibilitatea aprecierii rezultatelor obtinute in urma procesului de invatare O mare parte din functia manualului in cadrul informaticii este preluat de calculator. calculator. Calculatorul poate indeplini functile de comunicare de cunostiinte (help-ul) si de verificare (compilarea si executia unui program), dar nu si de evaluare a nivelului de cunostiinte acumulate. In mome moment ntul ul de fata fata au apar aparut ut manu manual alle le alte altern rnat ativ ive e dand danduu-ii prof profes esor orul ului ui posibilitatea de a alege manualul in funstie de nivelul clasei si de dorintele elevilor. Toate manualele manualele alternative trebuie trebuie sa respecte respecte programa. programa. In prezen prezentt manua manualul lul poate fi compl completa etatt si de alte alte mijloa mijloace ce de comun comunica icare re de cunos cunostii tiite: te:mi mijlo jloace ace audio audio si audioaudio-viz vizual uale e speci specific fice e infor informa matic ticii, ii, ace acest stea ea fiid fiid calculatoare cu echipamnete periferice deosebite cum ar fi sistemele multimedia, suporturi magnetice(dvd-urile), magnetice(dvd-urile), retele de calculatoare calculatoare si internetul.
PLANIFICAREA CALENDARISTICA CALENDARISTICA
Planificarea calendaristica - este un document administrativ alcatuit de
profesor care asociaza într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective de referinta si continuturi, respectiv competente si continuturi) cu alocarea de timp considerata optima de catre acesta pe parcursul unui an scolar. In ela elabor borare area a plani planific ficar arii ii calen calendar daris istic tice e este este recom recomand andata ata parcur parcurger gerea ea urmatoareleor urmatoareleor etape: -
realizar realizarea ea asocieril asocierilor or dintre dintre obiective obiectivele le de referinta referinta// competent competente e specific specifice e si continuturi
-
impartirea in unitati de invatare
-
stabilirea succesiunii succesiunii de parcurgere a unitatilor de invatare
-
alocarea timpului necesar pentru fiecare unitati de invatare in concordanta cu obiectivele de referinta/ competentele specifice si continuturile continuturile vizate Unit Unitat atii de Obiect continuturi invatare ref / comp specif
Numar eore
0
3
1
2
d saptamana
4
obs
5
Semnificatiile rubricilor sunt: -
unitatile de invatare contin temele stabilite de profesor Obiective de referinta/competente specifice contine codurile obiectivelor de ref/ comp specifice din programa scolara Continuturile Continuturile sunt extrase din lista de continuturi a programei
-
Numarul de ore alocate se stabileste de catre profesor in conformitate cu nivelul de cunostiinte ale clasei
-
Observatii se completeaza cu eventualele modificari de aplicarea efectiva la clasa O planificare calendaristica intocmita corect trebuie sa respecte structura recomandata, sa acopere integral programa scolara la nivelul obiectivelor de ref/ comp specfice si continuturi si sa respecte numarul total de ore alocat disciplinei prin palanul cadru.
PROIECTARE UNITATII DE INVATARE
Unitatea de invatare are o structura omogena din punct de vedere temtic, se desfasoara continuu pe o perioada de timp si se finalizeaza prin evaluare. Ea este elementul generator al planificarii planificarii calendaristice. Identificarea unitatilor deinvatre se face prin tema acestora. Stabilirea temei s eface pe baza lecturii programei si este primul pas in identificarea unitatilor de invatare in care va fi impartita materia materia pe parcursul unui an scolar. Proiectul unei unitati d einvatare Scoala........ saptmana......
clasa/nr.ore
Disciplina........
saptamana/anul.......... Proiectul unitatii de invatare
Unitatea de invatare..... Nr ore alocate..... Continuturi
Obiective
Activitati invatare
0
1
2
de Resurse 3
Evaluare 4
In continuturi se trec detalieri de continut necesare in explicarea modului de parcurgere a materiei. obiective de referinta/ referinta/compe competente tente specifice specifice se trec In obiective trec coduri coduriled ledin in programa scolara Activitatile de invatare pot fi cele din programa scolara, acestea putand fi
completate modificate pe care profesorul le considera adecvate pentru aingerea obiectiveleor propuse. Resurse este rubrica din proiect care tine detalieri de timp, loc si forme de
organizare a clasei In Evaluare se metioneaza formele de evaluare ale elevilor, aplicate la clasa. Este util ca unitatea de invatare sa aiba o durata de 3-8 ore si sa fie finalizata prin evaluare .
ELABORAREA OBIECTIVELOR OPERATIONALE
Tehnica de operationalizare a obiectivelor insemna transpunerea obiectivelor formulate in termeni generali in expresie concreta care sa permita identificarea si masurarea masurarea activitatii de invatare specificata prin intermedioul obiectivului. Un obiectiv operational insemna performanta sau competenta de care va fi capabil un elev la sfarsitul unei lectii. Obiectivele operationale au doua dimensiuni:una de continut, care constituie obiectul invatatrii si una de forma, care indica sarcina de invatare pentru elev. Operationalizarea obiectivelor se realizeaza cu ajutorul unor anumite reguli, numite modele de operationalizare.cel operationalizare.cel mai raspandit model de operationalizare este cel al lui R.F. Mager. Regula de operationalizare propusa de R.F. Mager presupune respectarea urmatoarelor 3 cerinte in formularea unui obiectiv operational: a)
Specificarea comportamentului comportamentului final al elevului, care descrie rezultattul asteptat de la elev. Ex: elevul sa enumere elementele componente ale unui sistem de calcul. Comportamentul este de enumerare, iar domeniul de continut este reprezentat de componentele unui sistem de calcul.
b)
Descrierea conditiilor de realizare a obiectivului, care reprez cadrul de manifestare manifestare a comportamnetului final. Ex: elevul identifica elementele componente ale unui sistemelor de calcul pe trei exemple exemple concrete (3 calc din laborator) laborator)
c)
Specificarea nivelului de reusita minima, care indica raspunsul elevului, fara de care nu se poate trece la o noua treapta de invatare.Ex:elevul sa enumere 3 echipamente echipamente periferice. Pentru Pent ru lect lectia ia cu titl titlul ul „ins „instr truc ucti tiun unii alte altern rnat ativ ive e ale ale limb limbaj ajul ului ui C” obie obiect ctiv ivel ele e operationale sunt:
-
elevul sa enumere instructiunile instructiunile alternative
-
Elevul sa prezinte sintaxa instructiunilor alternative
-
Elevul sa prezinte semantica instructiunilor alternative
-
Elevul sa identifice problemele care necesita folosirea instructiunilor alternative
-
Elevul Elevul sa utilizez utilizeze e instruc instructiun tiunile ile alternat alternative ive pentru pentru rezolvar rezolvarea ea unor problerm problerme e concrete Obiectivele operationale indeplinesc urmatoarele functii:
a)
De organizare si reglare a procesului didactic
b)
De anticipare a rezultatelor predarii-invatarii predarii-invatarii
c)
De evaluare
PROIECTAREA SI APLICAREA CDS LA INFORMATICA
CDS vizeaza formarea competentelor specifice nevoilor pietei fortei de munca -optional de aprofundare- este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata in trunchiu trunchiull comun, comun, care urmarest urmareste e aprofund aprofundarea area obiectiv obiectivelor/ elor/com competen petentelor telor din curriculum-u nucleu prin noi unitati de continut -optionalul de extindere- este acel tip de CDS derivat dintr0o disciplina studiata in trunch trunchiul iul comun, comun, care care urmare urmareste ste extind extindere erea a obicti obictivel veloror-cad cadru/ ru/com compon ponent entelo elorr genera generale le din cirric cirriculu ulumm-ul ul nucle nucleu u prin prin noi obiect obiective ive de referi referinta nta/co /comp mpete etente nte specifice si noi continuturi -optio -optional nal ca disci discipli plina na nouanoua- intro introduc duce e noi obiect obiecte e de studi studiu, u, in afara afara acelo acelora ra prevazute in trunchiul comun la un anumit profil si specializare, sau teme noi, care nu se regasesc in programele nationale. ABORDAREA INTRA-, INTER- SI TRANSDISCIPLINARA A CONTINUTURILOR LA LECTIILE DE INFORMATICA
Interdisciplinaritatea asigura un anumit grad de integrare intre diferite domenii de cunoastere si permite schimburi de ordin conceptual si metodologic, precum si utilizarea unui limbaj comun si se refera la transferul metodelor dintr-o disciplina intr-alta. Se pot distinge trei grade de interdisciplinaritate: aplicativ, epistemologic, generator de noi discipline. discipline. Colaborare dintre stiinte. Transdisciplinaritatea Transdisciplinaritatea vizeaza integrarea selectiva a mai multor discipline de invatama invatamant, nt, intr-o intr-o discipl disciplina ina noua, noua, de sinteza sinteza (ciberne (cibernetica tica), ), permitand permitand predarea predarea integrala a informatiilor informatiilor si priveste ceea ce se afla in acelasi timp si intre intre discipline si inautru diverselor discipline. Din confruntarea intre discipline, a fenomenelor si proceselor complexe, transdisciplinaritatea face sa apara noi puncte de intersectie intre discipline. Finalitatea ei este intelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoasterii.
Preocuparea pentru o singura disciplina a fost inlocuita cu realizarea unei realitati complexe a carei clarificare necesita comportarea comportarea unui intreg evantai de dimensiuni dimensiuni si perspective ale cunoasterii. cunoasterii. Intradisciplinaritatea, Intradisciplinaritatea, interdisciplinaritatea interdisciplinaritatea si transdisciplinaritatea transdisciplinaritatea sunt sagetile ale unuia si aceluiasi arc cel al cunoasterii. •
opţionalele la nivel de disciplină precum şi cele integrate sunt elaborate conform metodo metodolog logiei iei,, având: având: argume argument, nt, obiect obiective ive de referi referinţă nţă/c /comp ompete etenţe nţe,, listă listă de conţinut conţinuturi, uri, planific planificări ări calendari calendaristic stice, e, forme forme de evaluare evaluare,, bibliogr bibliografie afie şi sugestii sugestii metodologice;
METODE DIDACTICE
Metode Metodele le sunt sunt defini definite te ca fiind fiind cai de urma urmatt in vedere vederea a atinge atingeri riii unor unor scopu scopuri ri instructiv- educative. Metodele specifice predarii informaticii indeplinesc urmatoarele functii: -
Functia cognitiva
-
Functia normativa care arata”cum” arata”cum” sa se predea si „cum ” sa se invete
-
Functia motivationala care urmareste cresterea interesului cu privire la modul de functionare al calculatorului si a modului in care se realizezaza comunicarea intre calculator si utilizator
-
Functia formativ-educativa formativ-educativa care urmareste formarea deprinderilor de manipulare manipulare a tehnicilor de programare Metodele utilizate in predarea orelor de informatica sunt:
a)
Metode de comunicare orala:
-
Expozitive: explicatia,descrierea, instructajul, prelegerea
-
Conversative: conversatia , discutia colectiva, asaltul de idei, problematizarea, metoda descoperirii
-
Metode bazate pe lectura textului scris: lucrul cu manualul si alte carti
b)
Metode de explorare a realitatii:
-
metode meto de de expl explor orar are e dire direct ct:: obse observ rvar area ea siste istema mati tica ca si inde indepe pend nden enta ta,, experimentul, experimentul, studiul de caz metode de explorare mijlocita: demonstratia, demonstratia, modelarea
c)
Metode bazate pe actiune:
-
Metode bazate pe actiunea reala: exercitiul, lucrari practice, proiecte
d) Metode de rationalizare a predarii si invatarii -
Algoritmizarea
OBSERVAREA: me meto toda da obse observ rvat atie ieii se baze bazeaz aza a pe obse observ rvar area ea aten atenta ta si
sist sistem emat atic ica a a obie obiect ctel elor or si feno fenome mene nelo lorr in vede vedere rea a desc descri rier erii ii,, expl explic icar arii ii si interpreatarii lor. Aceasta metoda reprezinta o cale de obtinere de noi infromatii, dar si un exercitiu de analiza, sinteza si de formare a unor deprinderi de investigare. Ca me meto todă dă de învă învăţă ţămâ mânt nt,, obse observ rvar area ea es este te inte intenţ nţio iona nată tă,, orga organi niza zată tă şi sistematică. Cerinţe în utilizarea acestei metode: existenţa unor obiective clare şi a unor sarcini concrete; asigurarea unui caracter riguros şi sistematic (eşalonată în timp, pe perioa perioade de distin distincte cte,, desfăş desfăşur urată ată după după un plan); plan); antren antrenare area a cât cât mai mai multo multorr analizatori în activitatea de observare; asigurarea unei atitudini active a elevilor pe parcursu parcursull observăr observării ii (efectuea (efectuează ză analize, analize, comparaţ comparaţii, ii, clasifică clasificări.); ri.); consemna consemnarea rea riguro riguroasă asă a rezult rezultate atelor lor (în caiete caiete,, fişe.) fişe.);; preluc prelucra rarea rea şi interp interpret retare area a datelo datelorr observate; valorificarea informaţiilor obţinute în activităţi ulterioare. Ex: prezentarea componentelor unui sistem ce calcul, iar elevii il pot observa practic in laborator. EXERCITIUL: consta in efectuarea constienta si repetata a unor actiuni si
oper operat atii ii.. Este Este o moda modali liat atte te efic eficie ient nta a de form formar are e de noi noi depr deprin inde deri ri de natu natura ra intelectuala, de o mai buna intelegere a cunostiitelor teoretice, de consolidare a cunostiitelor si deprinderilor dobandite anterior, prevenire a uitarii, de asigurare a capac capacita itatii tii operat operatori oriii a cunos cunostii tiinte ntelor lor,, de dezvol dezvoltar tare e a opera operatii tiilor lor minta mintale, le, de dezvoltar dezvoltare e a unor capacitati capacitati intelectua intelectuale le si fizice, fizice, de dezvolta dezvoltare re a capacitat capacitatilor ilor creative. Pot fi utilizate: -
Exercitii introductive pentru dobandirea de noi cunostiite Exemplu: pentru predarea instructiunii de atribuire: Care atribuiri sunt corecte? Int a,c=0; float b=3.2; a=b a=c a=3
a==4
-
Exercitii de baza sunt mai mult folosite in cadrul aplicatiilor practice de laborator pentru pentru repetarea repetarea unor operatii operatii pana la obtinerea obtinerea automat automatismu ismului lui dorit, dorit, pentru pentru fixarea si consolidarea consolidarea cunostiintelor. cunostiintelor. Exemplu: sa se scrie un program care rezolva ecuatia de gradul II.
-
Exercitii de consolidare sunt utilizate in cadrul lectiilor de fixare si consolidare pentru insusirea corecta a notiunilor predate. De obicei sunt exercitii in care se verifica daca sunt insusite corect definitiile si posibilitatile de utilizare a notiunilor respective. Exemplu: determinarea arborelui partial de cost minim asociat unui graf, folosind algoritmul lui Kruskal. Daca in clasificarea exercitiilor se foloseste drept criteriu sarcina didactica, didactica, in cadrul orelor de informatica sunt utile urmatoarele tipuri de exercitii: de comunicare, de control si autocontrol al procesului de instruire, de problematizare, problematizare, de algoritmizare Daca in clasificarea exercitiilor se foloseste drept criteriu gradul de interventie al cadrului didactic, exercitiilor pot fi: dirijate, autodirijate, combinate In rezolvarea unui exercitiu se tine seama de: analiza initiala, rezolvarea propriuzisa, verificarea solutiei Exemplu: descrierea celor 3 etape pentru descompunerea unui numar in factori primi.
MODELAREA: consta in folosirea unor metode didactice pentru ca elevii sa
descoper descopere e anumite anumite propietati, propietati, informat informatii ii sau relatii dintre dintre obiecte obiecte si fenomene. fenomene. Model Modelul ul didac didactic tic este este un sis sistem tem artif artifici icial, al, const constru ruit it prin prin analog analogie ie cu cel rea reall (origi (originar nar), ), din din care care reţine reţine numai numai trăsă trăsătur turile ile ese esenţi nţial ale, e, sem semnif nifica icativ tive. e. Model Modelul ul const constitu ituie ie deci deci o simpli simplific ficar are, e, o schem schemati atizar zare e a rea realul lului. ui. Invest Investigâ igând nd model modelul, ul, operând cu acesta, elevii dobândesc informaţii despre sistemul originar. Profesorul de informatica poate folosi, drept modele, diagramele de sintaxa pent pentru ru pred predar area ea inst instru ruct ctiu iuni nilo lorr unui unui limb limbaj aj,, poat poate e crea crea prog progra rame me ca care re sa imple implemen mentez teze e diferi diferiti ti algori algoritm tmii si pe baza baza timpu timpului lui de calcu calcull necesa necesar, r, ele elevii vii sa descopere algoritmul optim din punct de vedere al timpului de lucru. Modelarea poate fi folosita si in procesul de scriere al algoritmilor. Etapa cea mai importanta este cea de descoperire a algoritmului-model, urmata de aceea a modului de organizare a datelor. Modelele indeplinesc indeplinesc functii cognitive cognitive si euristice, deoarece deoarece ii pune pe elevi in situatia de a gandi si de a investiga fapte care-i conduc la descoperirea unor
adevaruri. Dezavantajele metodei sunt derivate din caracterul de aproximatie al modelului. În funcţie de nivelul de abstractizare, pot fi delimitate mai multe forme de mode modela lare re,, că căro rora ra le co core resp spun und d dife diferi rite te tipu tipuri ri de mode modele le : mode modela lare rea a prin prin similitudine, care se bazează pe utilizarea de modele materiale (machete, mulaje), care reproduc cu fidelitate sistemul real, dar la alte dimensiuni (de obicei mai mici); modelare modelarea a prin analogie, analogie, care utilizează utilizează modelele modelele ideale (abstrac (abstracte), te), cum ar fi modelele grafice (modelul grafic al grafului) sau modelele matematice (formule, ecuaţi ecuaţii, i, schem scheme e matem matemati atice) ce);; model modelar area ea simula simulator torie, ie, care care valori valorific fică ă modele modelele le simula simulatoa toare re (simu (simulac lacre) re) ale unor unor fenome fenomene, ne, proces procese, e, acţiun acţiunii prezen prezentat tate, e, de exemplu, prin intermediul unor filme didactice. Modelarea analogică nu presupune o asemănare perfectă cu originalul, ci numai numai folosir folosirea ea unei analogii. Momentele Moment ele cunoaşterii cunoaşteri i în procesul proce sul modelării sunt: s unt: • Trecerea Trecere a de la l a original orig inal la l a model. • Transformarea Transfor marea modelului modelul ui sau experimentare experi mentarea a pe model. mo del. • Transferul Transfe rul pe original origina l a rezultate re zultatelor lor obţinute o bţinute pe model. mode l. Verificarea experimentală pe original a proprietăţilor obţinute pe model. Trecerea de la original la model se face prin simplificare. Se impune ca simplif simplificar icarea ea să nu fie exager exagerată ată,, pentru pentru a nu se omite omite trăsăt trăsături urile le ese esenţi nţiale ale ale originalului. O gama variata de probleme sunt rezolvate prin tehnica backtracking. Pentru rezolv rezolvar area ea unei unei prob prob folos folosind ind aceas aceasta ta tehnic tehnica a ele elevul vul are are nevoie nevoie de un model model reprezentat de un program, ca cel de generare a permutarilor, sau cel de rezolvare a problemei celor n dame –care se pot adapta, cu mici modificari, astefel incat sa rezolv rezolve e alte alte probl probleme eme.. Un alt exemp exemplu lu poate poate fi const constitu ituit it de proble probleme mele le care care util utiliz izea eaza za stru struct ctur uril ile e de date date de tip tip list lista a lini liniar ara, a, elev elevul ul treb trebui uie e sa cuno cunoas asca ca subprogramele pentru implementarea operatiilor specifice acestor structuri de date.
PROBLEMATIZAREA: Esenţa acestei metode constă în crearea, pe parcursul
învâţării, a unor „situaţii-problemă” „situaţii-problemă” şi rezolvarea acestora de către elevi care, pornind de la cunoştinţe anterior însuşite, ajung la adevăruri noi. Noile cunoştinţe nu mai sunt astfel „predate” elevilor gata elaborate ci sunt obţinute prin efort prop propri riu. u. „Sit „Situa uaţi ţiaa-pr prob oble lemă mă”” es este te de obic obicei ei defi defini nită tă ca un conf confli lict ct ca care re se declanşează între datele vechi şi datele noi pe care le primeşte elevul . Se creează astf astfel el o star stare e de nelă nelămu muri rire re,, de curi curioz ozit itat ate e ca care re decl declan anşe şeaz ază ă ac acti tivi vita tate tea a de cunoaştere, de rezolvare a problemei, prin formulare de ipoteze, verificarea lor şi desprinderea desprinderea unor concluzii.
Instruirea prin problematizare se poate realiza la diferite nivele: expunerea probl problema ematiz tizată ată de către către profe profesor sor a mater material ialul ului ui de învăţa învăţat; t; crear crearea ea de către către profe profeso sorr a unei unei situa situaţii ţii proble problemă mă şi rezolv rezolvar area ea ei de către către ele elevi vi împreu împreună nă cu profesorul; Crearea de către profesor a unei situaţii problemă şi rezolvarea ei de către elevi în mod independent; sesizarea şi rezolvarea problemei de către elevi. Problematizarea este o metodă cu un înalt potenţial formativ; ea contribuie la dezvoltarea operaţiilor gândirii, a capacităţilor creatoare, la cultivarea motivaţiei intrinseci, intrinseci, la educarea independenţei şi autonomiei în activitatea intelectuală. Se evidentiaza urmatoarle etape in rezolvarea unei situatii problema: -
Prezentarea problemei
-
Definirea problemei de catre elev in sensul distingerii caracteristicilor caracteristicilor esentiale ale situatiei, insusirii enuntului, stabilirii legaturii dintre date
-
Formularea de catre elev a anumitor criterii sau ipoteze care pot fi aplicate in gasirea solutiei
-
Verificarea succesiva succesiva a unor asemenea ipoteze si gasirea solutiei Exemplu: Sa se precizeze daca un numar natural n este prim sau nu. Divizorii lui n pot fi cuprins intre:
a)
2 si n-1;
b)
2 si [n/2]
c)
2 si sqrt(n) Care este solutia optima? DEMONSTRAREA: urmareste formarea unui bagaj cat mai bogat de imagini si
reprezentari pe baza caruia sa se elaboreze generalizarile necesare patrunderii in esenta esenta fenomenel fenomenelor or studiate, studiate, precum precum si familiar familiarizar izarea ea elevilor elevilor si efectuare efectuarea a si indeplin indeplinirea irea corecta corecta a unor actiuni, actiuni, formarea formarea de deprinde deprinderi ri si comport comportamen amente. te. Indi Indife fere rent nt de form forma a alea aleasă să,, în util utiliz izar area ea demo demons nstr traţ aţie ieii se ce cerr resp respec ecta tate te următoar următoarele ele cerinţe cerinţe de bază: bază: alegerea alegerea unui material material demonstr demonstrativ ativ semnifica semnificativ, tiv, reprezentativ şi accesibil; asigurarea receptării acestuia în bune condiţii de către întreaga clasă prin aşezarea corespunzătoare corespunzătoare a elevilor în clasă şi prin corecta poziţionare a cadrului didactic; Putem folosi aceasta metoda si in sensul demonstratiei cu ajutorul materialului intu intuit itiv iv,, ca care re pres presup upun une e util utiliz izar area ea obie obiect ctel elor or real reale, e, util utiliz izar area ea mate materi rial alul ului ui grafi(planse, grafi(planse, scheme), utilizarea retroproiectorului retroproiectorului si a materialului tiparit, utilizarea calculatorului(imagin calculatorului(imagini, i, multimedia, power point). De exemplu in predarea notiunii de
grafuri pot fi folosite programe pentru reprezentarea grafica a acestora. Un alt mijloc didactic intuitiv este Internetul Un rol deosebit il joaca intuitia, materialul intuitiv fiind folosit frecvent. In cadrul orelor de informatica folosim cel mai adesea demonstratia logica, care realizeaza fundamentarea fundamentarea logica a unor adevaruri. Metoda se foloseste in predareainvatarea tehnicii de programare Greedy, care necesita demonstrarea faptului ca algoritmul intuit este cel care rezolva corect problema propusa. INVATAREA PRIN DESCOPERIRE:in descoperire se urmareste cautarea si aflarea
solutiei. La orele de informatica elevii trebuie sa descopere noi algoritmi pentru rezolvarea unei probleme.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII DIDACTICE
După numărul elevilor care participă la realizarea sarcinii, activitatea elevilor poate fi organizată: frontal; pe grupe; individual. individual. Activitat Activitatea ea frontală frontală desemn desemneaz ează ă modul modul de organi organizar zare e în care care profe profesor sorul ul lucrează direct cu întreaga clasă. Accentul cade, în acest caz, pe activitatea cadrului didactic, care dirijează şi îndrumă activitatea elevilor. Elevii au mai mult un rol pasiv şi nu există posibilităţi de diferenţiere a instruirii. Activitatea pe grupe. Grupele sunt constituite prin divizarea colectivului clasei şi funcţionează doar pe parcursul parcursul realizării unei sarcini. Fiecare grupă îşi desfăşoară desfăşoară activitatea independent de celelalte, prin cooperarea dintre membrii săi. În funcţie de componenţa lor, grupele pot fi: omogene (alcătuite din elevi de acela acelaşi şi nivel nivel de pregă pregătir tire); e); etero eterogen gene e (alcăt (alcătuit uite e din ele elevi vi de nivele nivele diferi diferite te de pregătire). Opţiu Opţiunea nea pentr pentru u un anumit anumit tip de grupă grupă este este determ determin inată ată de obiect obiective ivele le urmărite, căci fiecare tip de grupă prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Organizarea pe grupe a elevilor se realizează în anumite etape ale lecţiei, de exem exemp plu dobâ dobând ndir irea ea sau sau co cons nsol olid idar area ea cuno cunoşt ştin inţe ţelo lor, r, prin prin efec efectu tuar area ea de experimente, de observaţii, elaborare de proiecte, analiză de caz etc. Sarcina de lucru poate fi comună, identică identică pentru toate grupele sau diferenţiată diferenţiată de la o grupă la alta.
Condi Condiţia ţia ese esenţ nţial ială ă a eficie eficienţe nţeii activi activităţ tăţii ii grupel grupelor or este este iniţie iniţierea rea ele elevil vilor or în tehnicile colaborării. colaborării. Activitatea individuală presupune ca fiecare elev din clasă să realizeze sarcini şcolare independent de colegii săi să rezolve exerciţii, probleme, studiază un text, lucrează la calculator, efectuează un experiment). Sarcinile de lucru pot fi în acest caz: ca z: comu comune ne pent pentru ru toţi toţi elev elevii ii din din clas clasă, ă, dife difere renţ nţia iate te pe ca cate tego gori riii de elev elevi, i, individualizate individualizate (personalizate). (personalizate). În cadru cadrull ace acelea leaşi şi lecţii lecţii,, pot fi întâl întâlnit nite e două două sau chiar chiar trei trei modali modalităţ tăţii de organizare a activităţii elevilor. Deş eşii ac acttivit ivita atea tea fro fronta ntală pre predom domină ină în prac acti tica ca şcolară lară,, date fiind dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei, de câte ori condiţiile concrete o permit, cu activitatea pe grup sau individuală. individuală.
MIJLOACE
DE INVATAMANT
Realizar Reali zarea ea obiect obiective ivelor lor proces procesulu uluii de învăţ învăţăm ământ ânt impun impune e ca necesa necesară ră,, în diferite etape ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor. Exis Există tă astf astfel el în învă învăţă ţămâ mânt nt o dive divers rsit itat ate e de asem asemen enea ea “ins “instr trum umen ente te pedagogice” numite mijloace de învăţământ. Mijloacel Mijloacele e de învăţămân învăţământt reprezint reprezintă ă ansamblu ansamblull de obiecte, obiecte, dispozit dispozitive, ive,
aparate care contribuie la desfăşurarea eficientă a activităţii didactice. Ele sunt resu resurs rse e mate materi rial ale e ale ale proc proces esul ului ui de învă învăţă ţămâ mânt nt,, sele selecţ cţio iona nate te din din real realit itat ate, e, modificate sau confecţionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice pedagogice Clasificarea mijloacelor de învăţământ are drept criteriu funcţia pedagogică îndeplinită. îndeplinită. Se desprind astfel următoarele următoarele categorii: A. Mijloace informativ–demonstra informativ–demonstrative, tive, care facilitează dobândirea informaţiilor, informaţiilor, formarea reprezentărilor şi noţiunilor: 1. mijloace sau reprezentarile figurative: planse, folii pentru retroproiector si imagini audiovizuale;
2. reprezentari simbolice: schme logice, diagrame, desene pe tabla. B. Mijl Mijloa oace ce de exer exersa sare re şi form formar are, e, nece necesa sare re form formăr ării ii pric pricep eper eril ilor or şi deprinderilor sau cultivării capacităţilor creatoare. Din această categorie face parte calculatorul. C. Mijloace thenice audio-vizuale: audio-vizuale: echipamente harware si produse software. D. Mijl Mijloa oace ce de eval evalua uare re a perf perfor orma manţ nţel elor or şcol şcolar are, e, ca care re cupr cuprin ind: d: test teste, e, programe pentru verificarea cunostiintelor implemenatate pe calculator. Mijl Mijloa oace cele le de învă învăţă ţămâ mânt nt disp dispun un de un înse însemn mnat at pote potenţ nţia iall peda pedago gogi gic. c. Dimensiunile Dimensiunile acestui potenţial pedagogic pot fi conturate prin evidenţierea funcţiilor pe care aceste mijloace le pot îndeplini în activitatea instructiv–educaţională. instructiv–educaţională. Funcţii ale mijloacelor mijloacelor de de invatamanat: invatamanat: - funcţia de comunicare: mijloacele de învăţământ pot transmite un volum mare de informaţii, într-un timp scurt şi într-o formă accesibilă şi atractivă; - funcţia demonstrativă: mijloacele de învăţământ asigură un suport concret– senzor senzorial ial,, necesa necesarr înţele înţeleger gerii ii proces proceselo elorr şi fenom fenomene enelor lor,, cărora cărora,, prin prin tehnic tehnicii specifice, le pot mări sau micşora dimensiunile, le pot accelera sau încetini ritmul real de desfăşurare sau le pot simplifica şi schematiza structura; - funcţia funcţia motivaţi motivaţional onală: ă: mesajele mesajele audio-vi audio-vizual zuale e pot sensibil sensibiliza iza elevii elevii pentru pentru probl probleme emele le studia studiate, te, le pot stimu stimula la intere interesel sele e de cunoaş cunoaşter tere, e, cultiv cultivând ând astfe astfell motivaţia pentru activitatea şcolară; - funcţia formativă: dirijaţi să recepteze corect mesajul audio-vizual, elevii îşi dezvoltă atenţia, spiritul de observaţie, capacitatea de analiză, sinteză; - funcţia de evaluare a performanţelor şcolare, eliminându-se, în acest fel, o serie de factori ai subiectivităţii subiectivităţii în notare; - funcţia funcţia de şco şcolari larizare zare substitut substitutivă: ivă: prin intermed intermediul iul emisiuni emisiunilor lor de radio, radio, televiziune şi mai ales al calculatorului, se poate realiza un învăţământ la distanţă. De cele mai multe ori, acelaşi mijloc de învăţământ poate îndeplini mai multe funcţii pedagogice. Actualizarea şi realizarea acestora la parametrii superiori este condiţionată condiţionată de corecta lui integrare într-o strategie didactică. La o lecţie sau capitol (temă) se utilizează de regulă mai multe mijloace de învăţământ. Ele alcătuiesc un complex de mijloace de învăţământ (complex multimedia), îndeplinind următoarele condiţii: sunt subordonate realizării aceloraşi obiective; sunt în relaţii de complementaritate. Integrarea mijloacelor de învăţământ în strategii didactice adecvate.
În general, se parcurg trei etape: a) pregătirea elevilor în vederea receptării mesajului didacto-vizual, ceea ce presupune: stimularea atenţiei, a curiozităţii; actualizarea unor cunoştinţe anterior învăţate; orientarea elevilor în vederea receptării optime a mesajului audio-vizual audio-vizual (elevii află ce au de urmărit, cum să consemneze informaţiile ); b) utili utilizar zarea ea efecti efectivă vă a mijlo mijlocul cului ui de învăţă învăţămâ mânt, nt, urmăr urmărind induu-se se activ activar area ea elevilor pe parcursul utilizării; c) valo valori rifi fica care rea a info inform rmaţ aţii iilo lorr dobâ dobând ndit ite e în urma urma util utiliz izăr ării ii mijl mijloc ocul ului ui de învăţământ, prin prin activităţi ulterioare (conversaţie, (conversaţie, efectuarea efectuarea unei teme). teme).
Informatizarea societăţii determină pătrunderea calculatorului în instituţiile de învăţământ. Calculatorul Calculatorul poate fi folosit în şcoală pentru activităţi de: predare învăţare-evaluare; învăţare-evaluare; cercetare; cercetare; administraţie, administraţie, gestiune. gestiune. Raport Rapo rtat at la proc proces esul ul de învă învăţă ţămâ mânt nt,, ca calc lcul ulat ator orul ul cons consti titu tuie ie mijl mijloc ocul ul de învăţământ cel mai nou şi mai complex. El este utilizat: în predarea informaticii, informaticii, mijlocind învăţarea elevilor în utilizarea unor tehnici de comunicare; în predarea celorlalte discipline şcolare, determinând o nouă formă de concepere şi realizare a învăţării, denumită denumită instruirea instruirea asistată asistată de calculator. calculator. În acest context, calculatorul devine o resursă valoroasă, care generează o serie de avantaje precum: - posibilit posibilitatea atea furnizării furnizării unor informaţii informaţii de calitate calitate,, în baza unor programe programe elaborate de echipe multidisciplinare; multidisciplinare; - posi posibi bili lita tate tea a de a diri dirija ja învă învăţa ţare rea a unui unui numă numărr mare mare de elev elevi/ i/st stud uden enţi ţi,, acordându-le acordându-le o asistenţă pedagogică de calitate; - posibilitatea individualizării învăţării prin respectarea ritmului de lucru şi a nivelului de pregătire al fiecărui elev; - posibilitatea realizării unui învăţământ „la distanţă” pentru diferite categorii de elevi/studenţi. elevi/studenţi. Cu ajutor ajutorul ul calcu calculat latoru orului lui pot fi preze prezenta ntate: te: inform informaţi aţii; i; aplic aplicaţi aţii, i, exerc exerciţi iţii, i, prob proble leme me;; jocu jocuri ri dida didact ctic ice; e; simu simula lare rea a unor unor proc proces ese/ e/fe feno nom mene; ene; item itemii de evaluare/autoevaluare;
Eficienţa instruirii asistată de calculator depinde de: calitatea programelor; compe competen tenţel ţele e didact didacto-m o-meto etodic dice e şi tehnic tehnice e ale ale cadrul cadrului ui didac didactic tic;; compet competenţ enţele ele tehnice ale elevilor. Aparitia Internetului a accelerat calea spre utilizarea noilor tehnologii si a favorizat deschiderea spre noi forme s intereactiunii intereactiunii intre elev, profesor si disciplina de invatamant. Organizarea activitatii in laborator
Labor Laborato atorul rul reprez reprezint inta a mediul mediul de instru instruire ire,, cadru cadrull in care care ele elevii vii vor desfas desfasur ura a activitati complexe care vizeaza: -simularea unor fenomene fizice, chimice -demonstrarea -demonstrarea cunostintelor cunostintelor teoretice -aplicarea cunostintelor cunostintelor teoretice in rezolvarea unor probleme practice -exersarea unor priceperi si deprinderi practice -realizarea practica a unor produse Laborato Laboratorul rul scolar scolar reprezin reprezinta ta mediul mediul in care sub coordona coordonarea rea si supravegh supravegherea erea profe profeso sorul rului, ui, ele elevii vii vor provo provoca ca si experi experimen menta ta fenom fenomene ene pentr pentru u a le observ observa a diferitele lor manifestari si vor desfasura activitati de cercetare stiintifica. Dotat cu mobilier specific si aparatura de experimentare, in laboratorul de specialitate se vor desfasura cu precadere lectii de formare de priceperi si deprinderi, in care elevii sunt antrenati sa experimenteze, sa modeleze, sa utilizeze aparatura delaborator. Activ Activita itatea tea se va desfas desfasura ura in specia speciall pe grupe. grupe. Dotar Dotare: e: filme filme didact didactice ice,, video video proiector, acte normative, material bibliografic de specialitate, fise de lucru pentru elevi, foi de platforma, indrumar de laborator, planse, machete, panouri, panopli, aparat aparate e demont demontate ate,, suban subansa samb mblur lurii compon component ente e de apara aparate, te, seturi seturi de scule scule,, echipamente tehnice audiovizuale, truse electronisti, aparate de masura, standuri pentru lucrari aplicative. Laboratorul trebuie astfel organizat incat sa dispuna de o sala de lucru si o incapere anexa. Aleger Alegerea ea manual manualulu ului, i, a produs produselo elorr soft soft (siste (sistem m de operar operare, e, medii medii de programare) si a auxiliarelor didactice necesare
Mijloacele de invatamant reprezinta un ansamblu de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la atingerea obiectivelor operationale. Orice mijloc de invatamant dispu dispune ne de un potent potential ial pedago pedagogic gic care care este este actua actualiz lizat at prin prin strate strategii gii variat variate e inte integr grat ate e in ac acti tivi vita tate tea a dida didact ctic ica a duca ducand nd astf astfel el la real realiz izar area ea unor unor functii pedagogice diverse, cum ar fi:
-sensibilizare-motivar -sensibilizare-motivare e pentru tema
-prezentare de informatii noi -confirmarea informatiilor -sintetizarea informatiilor -prezentarea unei situatii problema -prezentarea unui caz destudiat -vizualizarea -vizualizarea unor experiente demonstrative demonstrative -realizarea conexiunii inverse -evaluarea-autoevaluarea Tipuri de mijloace de invatare si caracteristicile lor
1. mijloace informative-demons informative-demonstrative trative (contribuie la transmiterea transmiterea informatiilor informatiilor -aparate de masura, calculatorul (sunt preluate din realitate, ofera o demonstratie pe viu) -machete (sunt confectionate special in scopuri didactice) -planse (sunt reprezentate intr-un singur plan si au grade diferite de schematizare) mijloace ce de exers exersare are si formar formare e (contr 2. mijloa (contribu ibuie ie la formar formarea ea pricep priceperi erilor lor si deprinderilor)
-sisteme de calcul (sunt in dotarea laboratoarelor, permit efectuarea unor exercitii necesare formarii priceperilor si deplinderilortehnice) -pise de construit sistemul de calcul (permit formarea reprezentarilor spatiale si a abilitatilor tehnice) mijloace ace de ration rationali alizar zare e a timpul timpului ui la lectie lectie (se utili 3. mijlo utilizea zeaza za in scopu scopull eficientizarii timpului in cadrul lectiilor)
-copiatoare -fise de lucru 4. mijloace de evaluare a rezultatelor invatarii (ajuta la evaluare) -teste standardizate (se utilizeaza pentru ferificarea cunostintelor) 5. mijloace moderne audio-video -filme didactice ( au o mare putere de sugestie, starnind interesul si curiozitatea elevilor
-calculatorul -calculatorul (permite vizualizarea unor procese desfasurate in timp) Valorificarea retelei inernet ca resursa educationala
Aparit Aparitia ia Intern Internetet-ulu uluii a reprez reprezent entat at unul unul dintre dintre pasii pasii cei mai sem semnif nifica icativ tivii in dezvoltarea calculatoarelor si a comunicatiilor. comunicatiilor. Un ansamblu de retele de calculatoare interconectate care impreuna cu miile de calc ca lcul ulat atoa oare re indi indivi vidu dual ale e si mili milioa oane nele le de util utiliz izat ator ori, i, cons consti titu tuie ie comu comuni nita tate tea a INTERNET care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foarte multe servicii informatice si resurse. Pentru Pentru insti institut tutiil iile e de invata invataman mant, t, Intern Internetu etull are un rol deoseb deosebit it in activi activitat tatea ea educationala si de perfectionare perfectionare profesionala Internetul constituie un conglomerat extrem de complex de arhitecturi, componente componente fizi fizice ce si sist sistem eme e de oper operar are e Pute Putem m spun spune e ca Inte Intern rnet etul ul este este si un mediu ediu informational si de calcul cu foarte bogate servicii si resurse, biblioteci, baze de date, dar in acelasi timp reprezinta si o imensa comunitate de persoane din toate domeni domeniile ile vietii vietii econom economico ico - soc social iale, e, gata gata sa ras raspun punda da la solic solicita itari, ri, sa ascul asculte te parerea altora si sa partajeze informatiile. informatiile. -Sursa inepuizabila de informatii din cele mai diverse domenii -Posibilitati -Posibilitati deosebite pentru educatie, invatamant si perfectionare perfectionare profesionala profesionala
EVALUAREA
Evaluare scolara reprezinta un sistem de conceptii, principii, tehnici referitoare la masurarea si aprecierea rezultatelor obtinute in activitatea de invatamant invatamant in general si cu deosebire a rezultatelor scolare. Evaluare scolara indeplineste urmatoarele functii: a)
Functia de constatare si diagnosticare diagnosticare a performantelor performantelor obtinute de elevi;
b)
Functia de reglare si perfectionare perfectionare a procesului procesului de predare-invatare predare-invatare pe baza informatiilor obtinute ca urmare a evaluarii
c)
Functia de predictie si decizie care se refera la modul in care se vor desfasura pe viitor activitatile didactice
d) Functia de selectie si clasificare clasificare a elevilor in raport cu rezultatele scolare obtinute e)
Functia formativ –educativa de ameliorare a metodelor folosite de elevi de stimulare si ameliorare a invatarii Dupa volumul de informatii acumulate de catre elevi care constituie obiectul evaluarii s-au stabilit urmatoarele tipuri de evaluare:
-
Evaluare partiala care verifica un volum redus de cunostiinte Evaluare globala care verifica un volum mare de cunostiinte, deprinderi si priceperi In functie functie de de momentul in care care se face evaluarea distingem: distingem:
-
Evaluare initiala la inceputul unei perioade de instruire
-
Evaluare finala la sfarsitul unei etape de instruire Dupa modul in care se integreaza evaluarea in procesul didactic cunoastem:
-
evaluarea initiala care se realizeaza la inceputul unui program de instruire cu scopul de a stabili nivelul de pregatire al elevilor, pentru a hotara astfel strategia didactica astfel incat acestia sa se poata integra in activitatea urmatoare urmatoare
-
evaluare continua/formativa continua/formativa care se realizeaza pe tot parcursul procesului instructiv-educativ instructiv-educativ –are un caracter permanent si profesorul este preocupat de 2 operatii: comanda si control. Se va observa cum se desfasoara procesul de invatamant si eventualele perturbatii care apar in desfasurarea desfasurarea acestuia. Aprecierea rezultatelor se face prin raportarea la obiectivele operationale. operationale. Aceasta evaluare are avantajele: stimuleaza stimuleaza elevii pentru invatare, previne eventualele goluri in pregatire, dezvolta capacitatea de autoevaluare
-
evaluare sumativa care se relizeaza la incheierea unei etape lungi de instruire- are un caracter retroactiv oferind informatii asupra unor activitati care s-au desfasurat desfasurat deja. Acest tip de evaluare stimuleaza elevii sa recapituleze intreaga materie, dezvolta capacitatea de analiza si sinteza si reflecta nivelul de performanta performanta atins de elevi. Obiectivele: - evaluarea obiectivelor curriculare si a strategiilor educationale utilizate in scopul rezolvarii acestora -evaluarea activitatii de predare-invatare, a strategiilor didactice si a metodelor de invataman
-evaluarea nivelului structurilor psihice ale elevilor -evaluarea performantelor profesionale profesionale -evaluarea intregului sistem de invatamant -informarea elevilor, a parintilor si a societatii cu privire la rezultatele obtinute si asupra cauzelor nerealizarii obiectivelor curriculare propuse Instrumente clasice si moderne (alternative ) de e valuare Clasice
1. probe orale (chestionar/examinare orala)- este frecventfolosita de profesori si are are avanta avantajul jul ca favori favorizea zeaza za dialog dialogul, ul, ele elevul vul avand avand posibi posibilit litate atea a sa-si sa-si justi justifi fice ce raspunsul, sa participe la confruntarea de idei si opinii in cadrul clasei 2. probe scrise – sunt preferate de multi elevi si profesori pentru ca: -asigura un grad mai mare de obiectivitate la notare -ofera elevilor mai emotivi, sau care gandesc mai lent, posibilitatea de a prezenta toate cunostintele -asigura evaluarea unui numar maimare de elevi intr-un timp scurt -intrebarile -intrebarile au acelasi grad de dificultate pentru toti elevii si verifica acelasi continut -favorizeaza realizarea compararii rezultatelor 3. probe practice se folosesc folosesc pentru pentru a evalua evalua capacitatea capacitatea elevilor elevilor de a aplica aplica anumit anumite e cunost cunostint inte e teoret teoretice ice in rezolv rezolvare area a unor unor proble probleme me pract practice ice,, gradu gradull de stapanire a unor priceperi si deprinderi
Moderne
Ofera Ofera ele elevil vilor or posib posibili ilitat tatii spori sporite te de a demon demonstr stra a nu numai numai ca au asimi asimilat lat un ansamblu de cunostinte, dar si ca dispun de priceperi, deprinderi, abilitati de a opera cu respectivele cunostinte. -observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor- in activitatea pe care care o desfas desfasoar oara a zilnic zilnic la clasa clasa,, profes profesoru orull obtin obtine e prin prin inter intermed mediul iul ace acest stei ei metode metode inform informati atiii rel releva evante nte asupr asupra a perfor performan mantel telor or ele elevil vilor or din din persp perspect ectiva iva capacitat capacitatii ii lor de actiune actiune si reaction reactionare, are, a competen competentelo telorr si abilitati abilitatilor lor de care dispun
-investigatia es este te o me meto toda da comp comple leme ment ntar ara a de eval evalua uare re prin prin ca care re se obti obtin n informatii cu privire la capacitatea elevului de a aplica in mod original, creativ, cunostintele asimilate asimilate in situatii noi si variate -proiectul este ometoda complexa de evaluare, recomandata mai ales in cadrul evaluarii sumative si se poate realiza individual sau in grup -portofoliul este este o metoda metoda si un instr instrum ument ent de evalua evaluare re comple complex, x, integr integrato ator, r, flexibil pri care profesorul urmareste progresul realizat de elev la o disciplina in plan cognitiv, atitudinal, comportamental de-a lungul uni semestru sau an scolar -autoevaluarea este este o metoda metoda prin prin care care se urmar urmarest este e inregi inregistr strare area a imagi imaginii nii elevului, care astfel nu se mai reduce la judecatile de evaluare emise de catre profesor
Metode si procedee de evaluare:
La orele de informatica metodele si procedeele de eveluare sunt diverse(probe diverse(probe orale, probe scrise, probe practice) si se aleg in functie de tipul de lectie care se proiecteaza. Chestionarea orala: verificarea este forma de evaluare cel mai des folosita.
Ea este o forma a conversatiei prin care profesorul urmareste urmareste volumul si cantitatea cunostiintelor, cunostiintelor, priceperilor si deprinderilor elevilor. Este favorizat dialogul, elevul putand sa participe la o confruntare de idei cu intreaga clasa, avand astfel posibilitatea de a-si argumenta propriile puncte de vedere, iar profesorul poate detecta si corecta imediat erorile aparute. Probele orale au si dezavantaje: intrebarile nu au toate acelasi grad de dificultate, elevii emotivi pot fi dezavantajati, poate interveni subiectivismul subiectivismul profesorului in aprecierea rezultatelor. Intrebarile pentru acest tip de evaluare se vor formula intr-o forma simpla, clara si urmaresc repreducerea repreducerea cunostiinteleor, interpretarea si prelucrarea lor. Chestionarea orala se poate face la lectiile de dobandire si insusuire a noilor cunostiinte, in etapa de reactualizare a notiunilor predate in lectia anterioara sau in etapa de fixare a noilor cunostiinte. Exemplu: 1.
ce este un algoritm? Un algoritm este o succesiune de operatii care prelucreaza datele initiale si intermediare intermediare pentru a obtine datele finale ale unei probleme.
2.
Enumerati caracteristicile algoritmilor
Caracteristicile Caracteristicile alg sunt: generalitatea, finitudinea , claritatea Lucrarile scrise: permit verificarea unui numar mare de elevi intr-un timp
relativ scurt. Lucrarea scrisa acopera un volum mare de cunostiinte, fiecare elev putandu-si arata nivelul cunostiintelor independent. Lucrarile scrise pot fi orientate pe un obiectiv, avand o durata scurta(15 min), pot evalua lectia curenta(extemporal), un sistem de lectii sau materia unui semestru(teze). Dezavantajul principal al lucrarilor scrise este faptul ca profesorul nu poate interveni imediat pentru a corecta erorile aparute. Sunt si avantaje: elevii emotivi se pot concentra mai bine, intrebarile au acelasi grad de dificultate pentru toti elevii, asigura un grad mai mare de obiectivitate in notare. Exemplu: lucrare scrisa la unitatea de invatare „principiile programamrii structurate”: 1.
Definiti structura alternativa alternativa cu ajutorul schemelor logice logice si prezentati modul sau de functionare
2.
Definiti structurile repetitive cu ajutorul pseudocodului pseudocodului si prezentati modul lor de functionare
3.
Se citesc pe rand n numare reale. Sa se calculeze produsul celor care sunt duferite de 0. Rezolvati problema in pseudo-cod si cu ajutorul schemelor logice Proba practica: este caracteristica disciplinelor de informatica. Se pot
desfasura in mai multe forme: scrierea unor programe, editarea de texte pe calculator-pe calculator-pe durata unei ore; aplicatii complexe care necesita un interval mai mare de timp, eventual si munca in echipa. Instrumente de evaluare
Pentru a realiza o evaluare eficienta, instrumentele instrumentele de evaluare(extemporale, evaluare(extemporale, teze , teste) trebuie sa indeplinesca urm cerinte: a)
Validitatea - este precizia cu care instrumentul si-a propus sa masoare performantele performantele elevilor. Ca instrumentul instrumentul de evaluare sa fie valid intai trebuie sa stabileasca stabileasca ce isi propune sa evalueze si apoi sa precizeze sarcinile de lucru care vor fi date elevilor.
b)
Fidelitatea este calitatea de a produce rezultatte asemanatoare in urma aplicarii, in conditii identice, aceluias grup de elevi
c)
Obiectivitatea reprez gradul de oncordanta intre aprecierile facute si rezultatele reale obtinute
d) Aplicabilitatea Aplicabilitatea desemneaza calitatea testului de a fi administrat si interpretat cu usurinta
ITEMI: prin item intelegem intrebarea, formularea acesteia si raspunsul asteptat Clasificare:
1.
Itemi Itemi obiect obiectivi ivi:: testea testeaza za cunoa cunoaste sterea rea,, intele inteleger gerea ea si aplica aplicarea rea cunost cunostint intelo elorr dobandite Caracteristici: evalueaza un volum mare de continut; necesita explicatii la inceput; timp scurt de raspuns; asigura obiectivitatea notarii.
-
cu alegere multipla
-
Cu alegere duala
-
De tip cauza –efect
-
Cu modificarea alternativei
-
De asociere( alegere a perechii)
-
De ordonare
-
De grupare dupa caracteristici caracteristici
2.
Itemi semiobiectivi: semiobiectivi: sunt aceia prin care se cere elevului sa elaboreze un raspuns in totalitatea lui sau o completare a unei afirmatii astfel incat aceasta sa capete sens si valoare valoare de adevar.C adevar.Carac aracteris teristici tici:: ras raspuns punsul ul este este limitat limitat ca spatiu; spatiu; elevii elevii construiesc raspunsul; notarea se realizeaza cu usurinta si este obiectiva; nu se verifica competente complexe
-
Cu raspuns scurt
-
De completare a unor propozitii lacunare
-
De tip intrebare structurata
3.
Item Itemii subi subiec ecti tivi vi ( cu rasp raspun unss desc deschi his) s) test testea eaza za obie obiect ctiv ivel ele e ce au in vede vedere re originalitatea, originalitatea, creativitatea si contributia personala in formularea raspunsului. Caracteristici: usor de construit, evalueaza capacitati denivel superior, evaluarea este subiectiva si necesita scheme de notare complexe, corectarea solicita timp.
-
de tip rezolvare de problema
-
De tip redactare de text
-
De analiza, rezumat, schematizare
-
De creatie Testul docimologic docimologic este un set de probe probe sau intrebari intrebari cu ajutorul ajutorul carora se verifica si se evalueaza asimilarea cunostiintelor cunostiintelor si al capacitatilor de a opera cu ele prin raportarea raspunsurilor la o scara de apreciere etalon, elaborata in prealabil. Testele docimologice docimologice permit permit masurarea masurarea exacta a performantelor performantelor si permit permit o masurare masurare obiectiva.
Operatiile care trebuie realizate in alcatuirea unui test docimologic sunt: -
Alcatuirea testului-totalitatea testului-totalitatea itemurilor date elevilor
-
Alcatuirea etalonului de rezolvare reuneste raspunsurile raspunsurile corecte ale fiecarui item pentru realizarea integrala a fiecarei sarcini
-
Alcatuirea etalnului de convertire a punctajelor obtinute de elevi in note scolare La formularea unui item profesorul trebuie sa tina cont de urmatoarele criterii:
a)
Natura sarcinii de lucru pentru elevi
b)
De necesitatea prezentei materialelor auxiliare
c)
Modalitatea de transmitere a itemului
d) Modaliattea de comunicare a raspunsului Pentru o evaluare optima profesorul trebuie sa parcurga etapele: a)
Stabilirea obiectivelor operationale si a ponderii fiecarui obiectiv
b)
Documentarea Documentarea stiintifica
c)
Conceperea problemelor reprezentative
d) Stabilirea tipurilor de itemi care se vor folosi e)
Realizarea itemurilor cu formulari simple si clare
f)
Calcularea cotei din nota acordata fiecarui punct dat unui raspuns corect.
