TEMATICA TEMAT ICA PENTRU PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ 1. Finalităţile educaţiei timpurii: finalităţi (ideal educaţional, scop, obiective) CLASIFICARE Educatia (dupa cum demonstreaza inclusiv etimologia ac. concept –lat “educe,educere – a duce, a conduce! nu este o activitate des"asurata des"asurata in sine si pentru sine ci una care urmareste atingerea anumitor finalitati. Finalitatilie educatiei – orientarile asumate la nivel de politica a educatiei in vederea vederea realizarii activitatii de "ormare#dezvoltare a personalitatii umane con"orm anumitor valori anga$ate in proiectarea sistemului si a procesului de invatamant Sensul finalist al educatiei se re"era la "aptul ca , in "iecare moment al des"asurarii sale, educatia este orientata si diri$ata in "unctie de "inalitatile (rezultatele! pe care aceasta le urmareste. ( aceste "inalitati sunt determinate preponderent de conte%tul social#istoric in care se des"asoara actiunea educationala si mai putin de dorinele proprii ale elevului sau ale celui care organizeaza, declanseaza si conduce actuinea educativa!. Educatia e!. un siste" de actiuni inf#"ati$%f#"ati$e & desfasuate in "#d " #d c#nstient si siste"atic asu!a su'iectului u"an in $edeea tansf#"aii acestuia in c#nf#"itate cu finalitatile educati#nale u"aite. Finalitatile educatiei se structureaza pe & niveluri ierar'ice ideal educational scopuri educationale o)iective educationale • • •
Idealul educati#nal •
•
•
•
e%prima cerintele si aspiratiile unei societati intr#o anumita etapa istorica su) "orma unui model dezira)il de personalitate umana are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contri)uind sistemul educativ in ansam)lul sau reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce tre)uie sa devina omul in procesul educatiei oricare ar "i societatea in care "unctioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar sa atinga aspectele de"initorii pentru conte%tul istoric si socio#economic in care acesta urmeaza a se realiza.Ast"el, acesta are valoare orientativa si prezinta generalitate descriptiva pt tot ceea ce se intreprinde in directia "ormarii si educarii omului.
Sc#!uile educati#nale •
•
•
repr. "inalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de "ormare a personalitatii umane si se re"era la rezultatele ce urmeaza sa se o)tina in cadrul unui sir de actiuni educationale detaliaza practic idealul educational la nivelul diverselor situatii instructiv# educative* ast"el, daca idealul educ este unul singur, scopurile educationale
+
•
+. . &. -. •
vizeaza "inalitati educationale particulare, speci"ice diverselor laturi ale educatiei, di"eritelor nivele si pro"ile de invatamant si di"eritelor tipuri de scoli eissler# - perec'i de scopuri (contradictorii dar complementare! sc. "ateiale (centrate pe asimilarea de in"ormatii! si sc. f#"ale (urm. modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii!* sc. de continu continutt (centrate (centrate pe ac'zitiona ac'zitionarea rea de cunostin cunostinte te punctuale punctuale!! si sc. comportamentale ("ormarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi! sc. utilitare utilitare (a%ate (a%ate pe "ormarea "ormarea deprinderilo deprinderilorr si competentelor competentelor cerute cerute de activitate activitateaa practica! si sc. nepragmatice nepragmatice (vizeaza (vizeaza "ormarea unor conduite conduite "ara "inalitate practica imediata! sc. speci"ice speci"ice disciplin disciplinelor elor (caracteri (caracteristice stice "iecarei "iecarei materii! materii! si sc. supradisciplin supradisciplinare are (dezv. (dezv. inteligentei, motivatiei etc.! prin continutul lor, sc. educationale educationale poseda o anumita anumita autonomie in raport cu idealul educational si su)ordoneaza mai multe o)iective particulare
O'iecti$ele educati#nale "inalitati educationale cu nivel redus de generalitate ce se realizeaza in intervale scurte de timp, re"erindu#se la lectii sau secvente de lectii sunt enunturi cu caracter anticipativ care descriu in termeni e%acti rezultatele asteptate a "i o)tinute la "inele unei secvente de instruire Clasi"icare (. In "unctie de d#"eniile $ietii !si)ice a. ob. cognitive vizeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si capacitati intelectuale ). ob. afective se re"era la "ormarea de sentimente, interese, atitudini c. ob. psiho-motorii vizeaza comportamente de ordin "izic *. In "ct. de +adul de +enealitate, a. ob. generale pot "i identi"icate /la nivelul intregului sist. de inv. (dand e%presie e%presie directa idealului educational!* / in "ct. de tipul si pro"ilul scolii* / in "ct. de ciclul de inv.(o). ale inv. primar, gimnazial!* / in "ct. de dimensiunile "ormarii personalitatii( "ormarea pers. morale, estetice, religioase!* / pe discipline de inv. (o). ale predarii0invatarii matematicii, muzicii etc!* /la nivelul unor sisteme de lectii * / la nivelul unei lectii (o). "undamental sau scopul lectiei! -. ob. concrete ce pot "i e%primate operational 1 e%presia anticiparii de catre pro". a unor comportamente ale elevului o)serva)ile si masura)ile intr#un timp scurt(timpul unei lectii! •
•
•
Concl Idealul vizeaza "inalitatea activ. educative educative in ansam)lu, la nivelul intregii societati , in timp ti mp ce scopurile si o)iectivele orienteaza des"asurarea unor activitati educative determinante si concrete.
2.
Procesul de învăţământ.
Componente structurale, caracteristici şi procesualitate procesualitate internă: procesul de 2nv343m5nt 2nv343m5nt ca sistem, caracterul in"ormativ 6i "ormativ, procesul procesul de 2nv343m5nt ca proces al cunoa6terii, procesul de 2nv343m5nt ca proces de comunicare 6i socializare, principalele
accep4iuni ale pred3rii (predarea ca activitate de inducere a 2nv343rii, predarea ca o"ert3 de e%perien4e de 2nv34are, predarea ca "orm3 de diri$are a 2nv343rii, predarea ca transmitere de in"orma4ii, predarea ca management al 2nv343rii 6i predarea ca instan43 de decizie!.
In$ataea reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de catre receptori pentru a
raspunde cat mai adecvat o)iectivelor urmarite prin predare. Interactiunea si conlucrarea dintre cei doi "actori determina caracterul bilateral al al procesului de invatamant. invatamant. Ast"el, rolul conducator al pro"esorului se mani"esta prin coordonarea intregului proces, in con"ormitate con"ormitate cu anumite norme norme interne ale des"asurarii des"asurarii acestuia si in "unctie de conte%tul psi'osocial in care se des"asoara. 7articiparea activa a elevului se evidentiaza prin antrenarea intregii sale personalitati, ast"el incat receptarea in"ormatiilor sa nu ramana in stadiul de asimilare, ci sa constituie un punct de plecare plecare in "ormularea unor opinii. opinii. 8 alta caracteristica a procesului de invatamant o reprezinta unitatea dintre informare si formare, relevand "aptul ca aceste doua aspecte se a"la intr#o stransa interdependenta si se mani"esta di"erit in cadrul "iecarei laturi a educatiei. Aceasta unitate descrie "aptul ca in"ormarea implica si este o conditie "ormarii, tot asa cum "ormarea sugereaza in"ormarea si este o conditie a acesteia. 8 alta caracteristica importanta a procesului de invatamant o constituie modul sistemic de "unctionare a acestuia, "unctionare determinata de capacitatea sa de sistem cu autorelare. Aceasta calitate este determinata in primul rand de comple%itatea procesului de invatamant si de interrelationarea componentelor acestuia, precum si de "aptul ca in cadrul aceluiasi sistem se evidentiaza atat "unctia de comanda, cat si "unctia de control. Ast"el, comunicarea in cadrul procesului de invatamant are un caracter )ilateral pentru ca desi in sensul relatiei (de la emitator la receptor! este unilateral, datorita "unctiei de control sensul se inverseaza, o)tinand prin cone%iune inversa "eed)ac9. In actul didactic "eed)ac9#ul se realizeaza la doua niveluri o data aducand in"ormatii de la receptor catre emitator, regland regland ast"el activitatea de transmitere a in"ormatiilor si un alt "eed)ac9, caracteristic comunicarii didactice, producandu#se de la emitator la receptor, r eceptor, cu scopul reglarii activitatii de invatare. i nvatare. 7rocesul de 2nvatam5nt este "orma cea mai organizata a educatiei care se des"asoara 2n scoala (educatia "ormala sau o"iciala!. Este o activitate constienta, constienta, organizata, sistematica, sistematica, progresiva si metodica, care care se des"asoara 2n scoala su) conducerea cadrelor didactice 2n scopul "ormarii personalitatii umane 2n concordanta cu cerintele ideal#educationale. 7rocesul de 2nvatam5nt are urmatoarele caracteristici caracteristici +. # este este act de comunicare comunicare . # este unitate 2ntre predare#2nvatare#evalua predare#2nvatare#evaluare re &. # este este unitate 2ntre in"ormativ#"ormativ#educativ in"ormativ#"ormativ#educativ 7rocesul de 2nvatam5nt 2nvatam5nt este un proces )ilateral de tip ci)ernetic cu autoreglare autoreglare interna. 7otrivit teoriei comunicarii procesul de 2nvatam5nt privit ca act de comunicare cuprinde urmatoarele elemente +. # emitator : agent agent educational (cadru didactic! . # receptor : elevul &. # mesa$ : continuturile -. # R E : repertoriu emitator ;. # R R R : : repertoriu receptor <. # R C : repertoriu comun Comunicarea poate "i &
+. # ver)ala sau semantica . # nonver)ala sau asemantica (gesturi, atitudini! Factorii "avorizanti sau de"avorizanti de"avorizanti ai comunicarii comunicarii +.# "actori care tin de emitator .# "actori care tin de receptor receptor # continuturi greoaie &. # "actori e%terni # programe supra2ncarcate # conditii de mediu
PROCESUL DE N/Ă0ARE
=nitate 2ntre predare 2nvatare si evaluare. evaluare. 7rocesul de 2nvatare are "inalitate si de aceea aceea el are caracter modelator. modelator. El trans"orma "iinta umana din ceea ca este 2n ceea ce ar tre)ui sa "ie 2n concordanta cu cerintele societatii si cu particularitatile psi'o # individuale. 7rocesul de 2nvatam5nt 2nvatam5nt provoaca sc'im)ari sc'im)ari 2n comportamentul elevului de natura cognitiva, cognitiva, a"ectiva si psi'omotrice. 7entru a realiza sc'im)area este nevoie de cele trei actiuni "undamentale ale procesului de 2nvatam5nt # predarea # 2nvatarea # evaluarea # prin predarea se provoaca sc'im)area # 2nvatare se realizeaza # prin evaluare se constata 2n ce masura s#a realizat sc'im)area. 7redarea # actiune alcatuita dintr#o dintr#o succesiune de operatii operatii centrate pe cadru didactic care care provoaca sc'im)area. sc'im)area. A preda preda 2nseamna # A "i%a o)iectivele (sc'im)arile! (sc'im)arile! # a preciza materia si continutul sc'im)arilor # a crea conditii optime pentru realizarea sc'im)arii # a constata daca s#a realizat sc'im)area. 7redarea nu se rezuma doar doar la prestatia din timpul lectiei ci se realizeaza 2nainte 2nainte de lectie si dupa lectie. >n timpul lectiei predarea 2ndeplineste di"erite "unctii de transmitere a continuturilor, de stimulare a elevilor, de evaluare, de corectare. 7redarea poate poate "i de mai mai multe tipuri a! iconica # ne "olosim de planse, sc'eme, gra"ice )! senzorial#intuitiva c! sim)olica # )azata pe cuvinte d! mi%ta.
RELA0IA DINTRE PREDARE sI N/Ă0ARE
8 )una predare duce la 2nvatare 2nvatare e"icienta. Simpla predare nu 2nseamna 2nseamna si 2nvatare. 8 2nvatare )una in"luenteaza predarea. ?upa iesirea din sistemul scoala, domina domina auto2nvatarea. auto2nvatarea. Evaluarea, este ultima secventa secventa a procesului de 2nvatare 2nvatare prin care se constata gradul gradul 2n care o)iectivele au "ost realizate. >n urma ei se pot lua decizii de ameliorare a procesului de 2nvatam5nt. Evaluare @on"ormala Formala In"ormala >n institutia scolii 8"iciala ediu socio#cultural >n a"ara scolii scolara 7roces de 2nvatam5nt Actiuni educationale 7roces de 2nvatam5nt 2nvatam5nt : unitate 2ntre "ormativ, in"ormativ si educativ # "ormativ # se re"era la acele acele structuri aparute la nivel psi'ic 2n urma in"ormarii* in"ormarii* -
# in"ormativ # in"ormatii, cunostinte* # educativ # se re"era la trasaturile de personalitate 2n ansam)lu. ?idactica moderna considera ca procesul de 2nvatam5nt tre)uie sa ai)a caracter prioritar "ormativ.
PROCESUL DE N/Ă0ĂM1NT PRI/IT CA UN SISTEM
7rocesul de 2nvatam5nt poate "i a)ordat sistemic deoarece este alcatuit din mai multe componente a"late 2n interactiune. Sunt doua teorii ale didacticii moderne care analizeaza componentele procesului de 2nvatam5nt si relatiile dintre ele # teoria spatiului de instruire # teoria situatiei de instruire a! # Beoria spatiului de instruire # priveste procesul de 2nvatam5nt ca pe un c5mp pedagogic pro"esor # preda elev # 2nvata relatia elev # pro"esor E # 7 C # continuturi 8 # o)iective # metode, mi$loace, procedee Evaluare S # situatie # timp, spatiu 7 # program euristic si algoritmic euristic # prin descoperire algoritmic # pas cu pas 7rocesul de 2nvatam5nt este un sistem ale carui componente se a"la 2n str5nsa interdependenta. ?ereglarea produsa la nivelul unei componente atrage dupa sine dereglarea 2ntregului sistem. )! # Beoria situatiei de instruire situatia de instruire : lectia 7rocesul de 2nvatam5nt poate "i analizat sistemic de la trei niveluri # functi#nal # o)iectivele # stuctual # resursele umane, valorice (continut! # #!eati#nal # strategii didactice, "orme de organizare
P#cesul de 2n$343"5nt ca !#ces de c#"unicae 7rocesul de 2nv343m5nt este, prin e%celen43, un proces de comunicare, 2ntre cadrul didactic 6i elevi av5nd loc un permanent sc'im) de mesa$e al c3ror scop principal este realizarea (atingerea! unor o)iective pedagogice, 2n condi4ii optime (adic3 la un nivel de per"orman43 c5t mai 2nalt, dar cu c'eltuieli minime de energie "izic3 6i nervoas3, de timp!. 7ro)lematica re"eritoare la comunicarea interuman3 2n general este a)ordat3 2ndeose)i 2n manualele 6i tratatele de management, dar 6i 2n lucr3ri speciale (+!. Comunicarea didactic3 poate "i de"init3 ca un sc'im) de mesa$e, cu con4inut speci"ic, 2ntre cadru didactic 6i elevi. Se realizeaz3 oral (cea. D din timpul destinat instruirii!, 2n scris, pe cale vizual3 6i c'iar prin gesturi. Scopul comunic3rii didactice este multiplu #transmiterea 6i asimilarea in"orma4iei* #rezolvarea de pro)leme* #"ormarea unor capacit34i, convingeri, sentimente 6i atitudini *
;
#adoptarea unor decizii re"eritoare la strategiile didactice, te'nici de 2nv34are, orientare 6colar3 6i0sau pro"esional3 etc.* #evaluarea rezultatelor etc. 7entru a "i e"icient3, comunic3rii didactice i se cer anumite calit34i (caracteristici!. A. Ale pro"esorului Gclaritatea mesa$elor* Gprecizia acestora (evitarea "ormul3rii am)igue!* Gutilizarea unui lim)a$ adecvat 6i accesi)il elevilor (potrivit nivelului lor de 2n4elegere, corespunz3tor v5rstei!* Gstructura logic3 a mesa$elor transmise* Gprezentarea interesant3 a materiei predate* Gasigurarea unui climat adecvat comunic3rii. H. Ale elevilor Gsa ai)3 capacitate de concentrare (pentru a putea recep4iona 6i 2n4elege mesa$ul pro"esorului!* Gs3 posede cuno6tin4ele anterioare necesare 2nv343rii care urmeaz3* Gs3 "ie motiva4i pentru a 2nv34a (2n general 6i la un anumit o)iect de studiu, 2n particular!* Gs3 cunoasc3 lim)a$ele utilizate de pro"esor ( sau de calculator, 2n cazul instruirii asistate de acesta! 6.a. >ntre o)stacolele care apar mai "recvent in comunicarea didactic3 men4ion3m #supra2nc3rcarea (determinat3 de criza de timp, dar 6i de dorin4a unor cadre didactice de a nu omite lucruri importante!* #utilizarea unui lim)a$ 2nci"rat, inaccesi)il (sau greu accesi)il! elevilor* #dozarea neuni"orm3, 2n timp, a materialului predat* #starea de o)oseal3 a elevilor0studen4ilor sau indispozi4ia cadrului didactic* #climatul tensionat sau zgomotos. 7entru per"ec4ionarea comunic3rii didactice, este necesar3 cunoa6terea 6i respectarea unor reguli (cerin4e! de c3tre pro"esori, 2ntre care men4ion3m vor)irea corect3, desc'is3 6i direct3 (care previne sau reduce distorsiunea mesa$elor!* 2ncura$area "eed)ac9#ului din partea elevilor (pentru a cunoa6te 2n ce m3sur3 mesa$ ele transmise au "ost corect recep4ionate 6i 2n4elese!* ascultarea atent3, r3)d3toare 6i 2ncura$atoare a mesa$elor primite din partea elevilor, concomitent cu e"ortul de a 2n4elege e%act sensul acestor mesa$e* "olosirea mai multor "orme de comunicare didactic3 pentru acela6i tip de mesa$ e (de regul3, oral3 6i vizual3, concomitent!* repetarea mesa$elor mai comple%e. ?ac3 tre)uie s3 le comunice unor elevi decizii, institutorii vor avea gri$3 s3 "ac3 acest lucru dup3 o preg3tire preala)il3 a celor viza4i, cu tactul necesar 6i, 2n orice caz, s3 e%plice, s3 argumenteze (s3 motiveze, deci! decizia, pentru ca aceasta ()un3 sau rea! s3 ai)3 6i o valoare educativ3. Boate acestea pledeaz3 pentru nevoia de apro"undare a pro)lematicii comunic3rii 2n procesul de 2nv343m5nt, su) diversele ei situa4ii 6i aspecte. Bipuri de comunicare integrate #comunicarea ver)al3 codat3 logic de natur3 s3 o"ere anumite con4inuturi (cuno6tin4e, no4iuni!, semantic3 (dezv3luie 2n4elesuri, sensuri 6i semni"ica4ii!, toate e%primate cu a$utorul lim)a$ ului oral 6i scris 6i •
•
•
•
•
<
#comunicarea nonver)al3, ectosemantic3, necodat3 logic, constituit3 din st3ri a"ective, reac4ii emo4ionale, e%perien4e personale, atitudini, aprecieri etc. e%primate prin alte lim)a$e, never)alizate, ca de e%emplu imagini gesturi, mimic3, e%presii etc. Comunicarea 2nv343tor # elevi nu se reduce la un sc'im) ver)al care anga$eaz3, doar "or4ele intelectuale* ea are 6i o importan43, o dimensiune a"ectiv #emo4ional3. Su)te%tul emotiv al vor)irii, calitatea gesticii 6i a mimicii vin s3 sporeasc3 "or4a de in"luen4are educativ3 a con4inuturilor ver)ale. E%aminat3 prin prisma teoriei comunic3rii, orice comunicare oral3 reprezint3 un trans"er de in"orma4ii de la o surs3 emi43tor la receptor. In consecin43, comunicarea didactic3 presupune #un emi43tor (2nv343torul! 1 I #un receptor (elevul, clasa de elevi! 1 E* #repertoriul emi43torului (2nv343torului! 1 R I (ceea ce 2nseamn3 ansam)lul cuno6tin4elor, no4iunilor, priceperilor, deprinderilor, e%perien4ei etc. de care dispune 2nv343torul 6i cu care se anga$eaz3 In actul pred3rii!* #repertoriul receptorului (elevului! R E (ansam)lul cuno6tin4elor, no4iunilor, priceperilor, deprinderilor, e%perien4elor de care dispune elevul* nivelul dezvolt3rii psi'ice 6i "izice cu care se anga$eaz3 2n actul 2nv343rii!* #repertoriul comun al 2nv343torului 6i elevilor R I, R E. Intre cei doi poli se interpune canalul sau calea de comunicare # undele sonore 2n cazul comunic3rii orale directe # pe traseul c3ruia pot interveni pertur)a4ii di"erite zgomote, suprapunere de sunete rever)era4ia etc. 7rincipalele acceptiuni ale predarii , prezentate de pro"esorul Ioan Cerg'it, sunt urmatoarele predarea ca transmitere, predarea # ca o"erta de e%periente, predarea ca "orma de diri$are a 2nvatarii, predarea # ca gestiune a 2nvatarii, predarea # ca ansam)lu de comportamente didactice speci"ice. >ntr#o prezentare mai detaliata realizata de pro"esorul Ioan Cerg'it, acceptiunile date predarii se prezinta ast"el Predarea ! ca tans"itee 2n practica instructiei traditionale activitatea de predare este vazuta ca transmitere de cunostinte si te'nici de actiune. A preda 2nseamna a da, a o"eri, a transmite 2n mod sistematic cunostintele speci"ice unei discipline* a prezenta materia, a in"orma, a mi$loci un trans"er de in"ormatii* a comunica o serie de cunostinte, de rezultate, de cercetari stiinti"ice* a e%pune o lectie etc. Predarea ! ca #feta de e6!eiente 2n aceasta perspectiva, predarea se de"ineste ca o"erta a unei progresii de e%periente cognitive, actionale si a"ective determinate si diri$ate 2n mod intentionat spre valori (a%iologic!. 7rin traire constienta si cu implicare a acestor e%periente elevul 2si dezvolta propriile e%periente 2n virtutea carora se apropie de adevar, patrunde 2n miezul lucrurilor, surprinde esenta si semni"icatia umana si sociala a acestora. 7rincipalul este ca elevii sa e%traga tot ce se poate e%trage din aceste e%periente. Predarea ! ca f#"a de dii7ae a 2n$ataii Sistemele clasice de instruire si#au dezvoltat si per"ectionat at5t de mult "unctiile de orientare si 2ndrumare a 2nvatarii, 2nc5t predarea a 2nceput sa "ie identi"icata cu diri$area 2nvatarii. A preda, 2n sens de a diri$a, se re"era ast"el la ... ceea ce "ace pro"esorul pentru a motiva, a 2ncura$a si a inspira elevii sai pentru a atinge rapid o)iectivele de studiat (I..?aries, +JD+!. 7redarea s#ar construi ast"el 2nc5t dintr#un ansam)lu de proceduri de prezentare a matricei, c5t si dintr#un comple% de prescriptii (indicatii, aprecieri, orientari, 2ncura$ari etc.! utilizate 2n vederea g'idarii e"orturilor elevilor de 2nvatare a continuturilor date. 2n mod special este vor)a de diri$area proceselor de recuperare cognitiva de centrare a atentiei, de receptare a codurilor (decodarea codurilor!, de redare a in"ormatiei, de stimularea asociatiilor dintre
D
in"ormatiile stocate la nivelul memoriei operante (de scurta durata! si cele din memoria permanenta (de lunga durata! etc. Criticile sunt 2ndreptate nu 2mpotriva diri$arii 2n sine, ci 2mpotriva e%cesului de diri$are (a diri$ismului e%agerat! care dezavanta$eaza e"ortul personal, munca proprie, initiativa si activitatea, priveaza elevul de e"ortul de anticipare si constructia unei strategii (ipoteze! atunci c5nd se a"la 2n "ata nevoii de rezolvare a unei pro)leme. =ltima ratiune a diri$arii ram5ne aceea de a 2ndruma 2n mod discret elevii spre studiul auto# diri$at. Predarea ! ca "ana+e"ent al 2n$ataii ?in perspectiva managementului 2nvatarii, predarea se de"ineste ca o interventie pedagogica multi"unctionala si deli)erat orientata 2n directia promovarii si o)tinerii acelor modi"icari de comportament 2n mod e%plicit asteptate sau dorite. Calitatea predarii se apreciaza, prin urmare, 2n raport de virtutile trans"ormatoare pe care ea este 2n stare sa le dovedeasca. Ast"el, a preda 2nseamna # a !e$edea (a plani"ica, a proiecta, a programa! producerea sc'im)arilor dorite* # a #ienta 2ntr#o directie precisa aceste sc'im)ari, a le da un sens, adica a preciza o)iectivele 2nvatarii* # a sta'ili natua respectivelor sc'im)ari* ceea ce ec'ivaleaza cu dete"inaea c#ntinutului acestora, a selecta, a reela)ora, a organiza materia* # a !e8enta materia noua, 2n di"erite moduri* # a dii7a producerea sc'im)arilor, a 2ndruma evolutia acestora 2n directia presta)ilita* # a sti"ula an+a7aea acti$a a elevilor 2n actul 2nvatarii* # a #+ani8a c#nditiile care vor "urniza aparitia sc'im)arilor presupuse* # a o"eri "#"ente de feed'ac9 2n vederea 2ntaririi si eventual a corectarii si ameliorarii sc'im)arilor 2n curs a se produce* # a asigura conditiile necesare etineii si tansfeuil# (aplicarii! noilor ac'izitii* # a c#nt#la :e$alua; efectele sau sc'im)arile produse* # a e$alua e"icacitatea si e"icienta acestor actiuni 2ntreprinse, inclusiv rezonanta lor "ormativa si educativa* # a in$esti+a conditiile psi'o#sociale si pedagogice de natura sa promoveze noi solutii viitoarelor pro)leme speci"ice predarii etc. ?upa cum se poate deduce, predarea anga$eaza o multime de "unctii, e%tinse nu numai la ceea ce se 2nt5mpla 2n clasa de elevi, ci si 2nainte si dupa ceea ce se realizeaza aici. Bocmai aceasta multitudine de "unctii con"era predarii semni"icatia unei acti$itati de +esti#naea 2nvatarii, de "ana+e"ent al sc'im)arilor numite 2nvatare. Predarea ! ca instanta de deci8ie 2n masura 2n care se aplica diverse strategii de diiri$are a 2nvatarii, predarea este privita ca o instanta deci8i#nala prin care se opteaza, 2n "unctie de criterii precis de"inite si 2n perioade alternative de timp pentru diverse strategii sau modele de 2nvatare. Boate detaliile didactice prezentate anterior 2si regasesc o valoroasa sinteza )e'aviorista 2n urmatoarele comportamente de predare ale cadrului didactic a. Comportamente de organizare ). Comportamente de impunere c. Comportamente de dezvoltare d. Comportamente de personalizare e. Comportamente de interpretare: f. Comportamente de feedback g. Comportamente de concretizare h. Comportamente de control i. Comportamente de exprimare a afectivitatii
K
Boate aceste comprtamente se mani"esta at5t 2ntr#o "orma ver)ala c5t si 2ntr#o "orma nonver)ala, "apt care permite conturarea unor teorii ale predarii si a unor conditii ale predarii. &. Noi semnificaii şi extensii ale conceptului de !nvăare: e%tinderea semni"icativ3 a 2nv343rii, dincolo de cadrul "ormal al 6colii, c3tre alte s"ere, non "ormale sau in"ormale* 2nv34area 2n sens larg* a"irmarea 6i necesitatea ideii de 2nv34are pe tot parcursul vie4ii* evolu4ia organiz3rii 2nv343rii, de la o 2nv34are disciplinar3 ("ragmentat3!, spre o 2nv34are structurat3 6i organizat3, uneori dincolo de discipline. >n "unctie de gradul de organizare a in"luentelor educative putem delimita trei "orme ale educatiei educatie "ormala, educatie non"ormala, educatie in"ormala. "ducatia formala include ansam)lul actiunilor pedagogice proiectate institutional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri si trepte de studiu (scoli, universitati, centre de per"ectionare!, 2n cadrul unui proces de instruire realizat cu rigurozitate 2n timp si spatiu (planuri, programe, manuale, cursuri, materiale de 2nvatare!. Este organizata institutional 2n cadrul sistemului de 2nvatam5nt, su) 2ndrumarea cadrelor didactice de specialitate. 8)iective generale o)iectivul central este "ormarea persoanei a! do)5ndirea cunostintelor "undamentale )! e%ersarea aptitudinilor si atitudinilor 2ntr#un cadru metodic stimulativ c! aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la di"erite niveluri si grade de integrare scolara (revine cadrului didactic si institutiei!. Educatia "ormala dureaza + # +; ani si reprezinta o introducere 2n s"era pregatirii initiale pentru educatia permanenta. "ducatia nonformala completeaza educatia "ormala 2ntr#un cadru institutional situat 2n a"ara sistemului de 2nvatam5nt si 2n interiorul acestuia, activat prin organisme scolare cone%e, e%tradidactice sau e%trascolare, constituite ca punte 2ntre cunostintele asimilate la lectii si in"ormatiile acumulate in"ormal (. aideanu!. Educatia non"ormala spri$ina actiunile si in"luentele sistemului de 2nvatam5nt pe doua circuite pedagogice principale a! un circuit pedagogic situat 2n a"ara clasei cercuri pe discipline de 2nvatam5nt, cercuri interdisciplinare, cercuri tematice0transdisciplinare, ansam)luri sportive, artistice, culturale, 2ntreceri, competitii, concursuri, olimpiade scolare* )! un circuit pedagogic situat 2n a"ara scolii valori"icarea educativa a timpului li)er, e%cursii, vizite, ta)ere, clu)uri, vizionari de spectacole, e%pozitii, videoteca, mediateca, radio, televiziune scolara, instruire asistata pe calculator, presa pedagogica, cursuri, con"erinte tematice. O'iecti$e +eneale # spri$inirea elevilor si c'iar a adultilor cu sanse reduse de acces la scolaritate normala* # stimularea dezvoltarii socio#economice si culturale a personalitatii umane si a comunitatii locale. 8)iective speci"ice # dezvoltarea unor sectoare socio#economice particulare* # valori"icarea adecvata a resurselor locale* # al"a)etizarea "unctionala, 2n special a grupurilor de"avorizate* # "ormarea si per"ectionarea pro"esionala* # educatia generatiilor pentru o e%istenta sanatoasa 2n plan intelectual, moral, te'nologic, estetic, "izic. Caracteristici ale educatiei non"ormale varietate mare, "le%i)ilitate sporita, di"erentierea continua, implicarea mai pro"unda 2n actul organizarii a 2nsesi persoanelor educate. J
"ducatia informala include ansam)lul in"luentelor pedagogice e%ercitate spontan
si continuu asupra personalitatii umane de la nivelul "amiliei, localitatii, cartierului, strazii (micro!, grupurilor sociale, mediul social (cultural, pro"esional, economic, religios!, a comunitatii (nationale, zonale, teritoriale, locale!, a mass mediei (presa scrisa, radio # B!. Educatia in"ormala precede si depaseste ca durata, continut si modalitati educatia "ormala. Ea este determinata, de regula, de caracterul predominant al unuia sau altuia dintre tipurile de valori, activitati sau preocupari ale mediului am)iental 2n care educatul 2si duce e%istenta si de propriile lui aspiratii. Interdependenta "ormelor de educatie asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de "ormare # dezvoltare a personalitatii 2n termeni individuali, sociali, didactici si e%tradidactici. a. # instruire de tip "ormal urmareste do)5ndirea unor cunostinte sistematizate prin programe si manuale scolare, cunostinte organizate pe domenii disciplinare si interdisciplinare, su) 2ndrumarea pro"esorului sau 2n mod independent* ). # instruire de tip non"ormal # urmareste do)5ndirea unor cunostinte complementare, optional, prin studiu independent sau orientat de pro"esor, cu asumarea din partea elevului a unor roluri si strategii de 2nvatare speci"ice* c. # instruire de tip in"ormal # urmareste o)tinerea unor in"ormatii din domenii pluridisciplinare, mai putin a)ordate 2n scoala, in"ormatii neprelucrate 2nsa valori"ica)ile 2n directia do)5ndirii unor cunostinte complementare.
In$ataea !e t#t !acusul $ietii este un process continuu de invatare, are cele & cadre ale invatarii(F#@F#I!, neintrerupta, oriunde si oricand. 8amenii tre)uie sa isi actualizeze cunostinte, aptitudini, competente ca indivizi, cetateni si anga$ati. Invatarea pe tot parcursul vietii de des"asoara atat in, cat si in a"ara sistemelor de educatie. Cele & cadre ale invatarii se completeaza reciproc, dar educatia in"ormala este mult mai prezenta decat celelalte, "iind si cea mai usoara "orma de invatare. In ultimii ani, educatia pe tot parcursul vietii a devenit o prioritate a sistemelor de invatamant, o conditie necesara pentru adaptare la cerintele pro"essionale, sociale, economice mereu in sc'im)are. Invatarea pe tot parcursul vietii, reprezinta c'eia catre success si catre evolutie, din toate punctele de vedere. 7erseverenta este c'eia succesului. (@apoleon Honaparte! -.
#nvăţarea centrată pe copil : particularit34i 6i nevoi educa4ionale individuale,
respectarea ritmului propriu de asimilare, adaptarea con4inutului 2nv343rii, implicarea copilului 2n toate etapele propriului parcurs educa4ional, activit34i de 2nv34are, tipuri de 2nv34are, situa4ii de 2nv34are 6i strategii de 2nv34are, e%perien4e de 2nv34are pozitive. "mi imaginez un sistem educaional ce recunoaşte că !nvăarea este firească, că a-i place să !nvei este normal şi că !nvăarea autentică !nseamnă !nvăare pasionată. #n curriculum şcolar ce apreciază !ntrebările mai mult dec$t răspunsurile % creativitatea mai mult dec$t reproducerea informaiilor% individualitatea mai mult dec$t conformismul% şi excelena mai mult dec$t realizările standard. $om Peters "nvăarea centrată pe elev descrie modalităi de a g$ndi despre !nvăare şi predare ce pun accentul pe responsabilitatea elevului pentru activităi de genul plănuirii !nvăării, interaciunii cu profesorii şi ali elevi, cercetării şi evaluării !nvăării. %annon, &. (2''') &"nvăarea centrată pe elev' le oferă elevilor o autonomie şi un control mai mare !n privina +
alegerii subiectului, a metodelor de !nvăare şi a ritmului de studiu. ibbs, . (12 ' "nvăarea centrată pe elev se referă la situaia !n care elevii lucrează at$t !n grupuri c$t şi individual pentru a explora probleme şi a procesa activ cunoştinele, mai degrabă dec$t a fi nişte receptori pasivi ai acestora. & *armon, +.. - *irumi, ., 1/) ?ac3 satis"acerea nevoilor elevilor se a"l3 2n centrul 2nv343rii centrate pe elev, "ormarea tre)uie s3 r3spund3 nevoilor acestora. 7entru ca acest lucru s3 "ie posi)il, mai 2nt5i tre)uie s3 "ie determinate nevoile lor. >n mod tradi4ional, aceasta s#a 2ntreprins pentru ei, nevoile lor au "ost decise 6i li s#au "urnizat aceste in"orma4ii. >ns3 un ast"el de procedeu nu prea poate "i considerat ca "iind centrat pe elev. >nv34area centrat3 pe elev merge mult mai departe 6i le o"er3 elevilor o mai mare autonomie. 8 vom a)orda mai detaliat atunci c5nd ne vom re"eri la activitatea elevilor 6i a pro"esorilor. >n aceast3 etap3, tre)uie s3 o)serv3m c3 2n 2nv34area centrat3 pe elev nu le spunem elevilor pur 6i simplu s3 mearg3 6i s3 2nve4e ceea ce vreau s3 2nve4e. Le o"erim un nivel corespunz3tor de 2ndrumare 6i orientare c5nd 2ncep, 6i continu3m s3#i spri$inim pe m3sur3 ce 2nva43. >n 2nv34area centrat3 pe elev accentul se pune pe a#l "ace pe elev responsa)il pentru propriul proces de 2nv34are. Elevii au o in"luen43 mai mare asupra tuturor aspectelor legate de ce anume urmeaz3 s3 2nve4e 6i de modul 2n care o vor "ace. >n via43 2n general, atunci c5nd avem o li)ertate mai mare, aceasta atrage dup3 sine o responsa)ilitate mai mare. Aceasta se aplic3 6i 2n cazul elevilor 6i al 2nv343rii centrate pe elev. Elevii 26i dovedesc responsa)ilitatea mai mare devenind c3ut3tori activi de cunoa6tere. Ei nu se mai )azeaz3 pe pro"esorul care s3 le desc'id3 mintea 6i s3 le#o umple cu cuno6tin4e 2n timp ce stau pasivi 2n sala de clas3. Ei "olosesc posi)ilit34ile de 2nv34are care li se o"er3, caut3 alte modalit34i de 2nv34are, iar dac3 aceasta nu d3 rezultate, cer a$utorul 6i 2ndrumarea pro"esorilor # 2ns3 nu pur 6i simplu pentru r3spunsuri de#a gata.
Ca pro"esori, dispunem de o gam3 larg3 de metode de predare 6i 2nv34are. etodele indicate mai $os sunt unele dintre acelea care sunt 2n special "olositoare pentru 2nv34area centrat3 pe elev. Bre)uie s3 "acem o selec4ie atent3 pentru a ne asigura c3 metoda este potrivit3 competen4ei speci"ice.
;. Colaborarea grădiniei cu ceilali factori educaionali: cola)orarea gr3dini43#"amilie, consilierea 6i educa4ia p3rin4ilor, cola)orarea gr3dini43#6coal3, cola)orarea gr3dini4ei cu alte institu4ii0 persoane din comunitate, comunicare, negocierea con"lictelor, mediere, parteneriat educa4ional, grupuri parteneriale.
++
7entru "iecare dintre noi, "amilia a $ucat 6i $oac3 un rol "oarte important 2n vie4ile noastre. Familia este unicul grup social caracterizat de determin3rile naturale 6i )iologice, singurul 2n care leg3turile de dragoste 6i consanguinitate cap3t3 o importan43 primordial3. M.S. Hruner considera c3, admi45nd ca to4i oamenii sunt 2n esen4a lor umani, aceast3 umanitate este data de tipul de copil3rie pe care l#au tr3it. A. Herge considera "amilia un "el de cooperativ3 de sentimente, care 2ndulce6te pentru "iecare mem)ru, loviturile vie4ii, dispers5nd e"ectele asupra tuturor. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare! din care "ace parte copilul. Este una din cele mai vec'i "orme de comunitate uman3, o institu4ie sta)il3, cu rosturi "undamentale pentru indivizi 6i pentru "amilie (. oinea, +JJn privin4a aceasta ne a$ut3 "amilia – care este o surs3 principal3 de in"orma4ii pentru educatoare, privind la rela4iile interpersonale dintre mem)rii s3i, a6tept3rile privind educa4ia copilului, stilul educa4ional al p3rin4ilor, autoritatea p3rin4ilor 6i metodele educative pe care ace6tia le "olosesc, valorile promovate, climatul educa4ional din "amilie, responsa)ilit34ile pe care copilul le 2ndepline6te 2n "amilie etc. 73rin4ii dau in"orma4ii educatoarei, c3ci ei 2l cunoasc cel mai 2ndeaproape 6i cel mai )ine copilul, 2i cunosc o)iceiurile, 6tiu ce 2i place 6i ce nu 2i place, la ce reac4ioneaz3 mai )ine 6i mai repede. ?e aceea, educatoarea tre)uie s3 se )ucure 6i de 2ncrederea copilului, dar 6i de a "amiliei sale. C3ldura raporturilor dintre p3rin4i 6i educatoare, 2ncrederea 6i respectul reciproc se sta)ilesc prin sc'im)ul de in"orma4ii – pentru care tre)uie s3 g3sim 2ntotdeauna timpul necesar. Ast"el, educatoarea poate a$uta "amilia 2n cel mai simplu 6i natural mod s3 urmeze calea $ust3 2n raporturile cu copilul s3u, s3 previn3 2ndep3rtarea lui su"leteasc3, s3 2nl3ture eventuale caren4e educative. Comple%itatea pro)lemelor lumii contemporane cere desc'iderea 6i "le%i)ilizarea raporturilor 2n parteneriatul educa4ional. Implicarea, ca agen4i ai educa4iei, a di"eritelor institu4ii 6i persoane din comunitate dezvolt3 2n prezent o imagine comple%3 6i dinamic3 a in"luen4elor educa4ionale. 73rin4ii, copiii 6i comunitatea se in"luen4eaz3 puternic unii pe al4ii. ediul 2n care tr3iesc p3rin4ii poate spri$ini sau devia vie4ile lor, poate determina multe dintre valorile lor. 7oate s3 se comporte ca o surs3 de "or43 6i siguran43, sau ca o restric4ie a dezvolt3rii. La r5ndul lor, p3rin4ii pot in"luenta comunitatea, deopotriv3 ca indivizi sau ca
+
mem)ri ai unui grup. Ei pot contri)ui la dezvoltarea valorilor comunit34ii 6i la "i%area priorit34ilor sociale.
M#dalit34i de cun#a
+. nt5lniile cu !3in4ii sunt !ile7ui pentru a in"orma p3rin4ii re"eritor la modul cum se comport3 copilul lor cu ceilal4i copii 6i progresele pe care le 2nregistreaz3 acesta 2n timpul activit34ilor. Bot la aceste 2nt5lniri educatoarea a"l3 de la p3rin4i despre pro)lemele pe care ace6tia le parcurg 6i de cele mai multe ori le o"er3 solu4ii sau le g3sesc 2mpreun3. A6adar, dialogul dintre educatoare 6i p3rin4i este "oarte necesar. ?e e%emplu 2n leg3tur3 cu "aptul c3 a constatat c3 mul4i copii vin o)osi4i la gr3dini43 atunci educatoarea le sugereaz3 p3rin4ilor s3#6i culce copii mai devreme seara, s3 petreac3 mai pu4in timp la televizor sau calculator. La r5ndul lor p3rin4ii sunt in"orma4i, de c3tre educatoare, c3 la gr3dini43 copiii )ene"iciaz3 de un program ra4ional, ec'ili)rat, altern5nd activit34ile comune cu cele op4ionale, ce statice cu cele dinamice, timp 2n care copilul are posi)ilitatea s3 asimileze cuno6tin4e 6i deprinderi noi, 6i, 2n acela6i timp se destinde. @u la "el se simte copilul atunci c5nd este o)osit de un program prea 2nc3rcat. 7utem constata c3 unii p3rin4i sunt prea indulgen4i cu copilul lor, nu respect3 un program zilnic necesar copilului, nu i se cere s3 respecte normele de comportare civilizat3 2n "amilie, pe strad3, la teatru, 2n e%cursie etc. Lucrul acesta "ace ca acesta s3 se comporte la "el 6i la gr3dini43 nu salut3, pertur)3 activit34ile – vor)ind ne2ntre)at, este neast5mp3rat, agresiv, "olose6te cuvinte auzite 2n "amilie. ?ialogul educatoare#p3rinte se poate organiza, "ie individual prin consulta4ii, cu "iecare "amilie, "ie 2n adun3rile organizate cu p3rin4ii* se in"ormeaz3 reciproc, ceea ce contri)uie at5t la )una des"36urare a procesului educa4ional din gr3dini43, cat 6i la o )una educa4ie 2n "amilie. ?ialogul desc'is )azat pe 2ncrederea reciproc3 cere timp pentru a "i cl3dit. =nii p3rin4i, care au avut e%perien4e negative 2n timpul propriilor lor ani de 6coal3, se pot sim4i intimida4i de prezen4a unor cadre didactice. Al4ii, care au "ost 2nv34a4i c3 educatorul N 6tie cum e mai )ine , nu pun la 2ndoial3 "aptele acestuia. Educatoarele la r5ndul lor pot s3 "i avut e%perien4e negative* pro)a)il unii p3rin4i le#au dat lec4ii despre cum s3# 6i "ac3 meseria. Aceste atitudini sau sentimente pot o)struc4iona o )un3 comunicare. Balentul 6i tactul pedagogic al educatoarei este indispensa)il dialogului desc'is ./i8itaea +3dini4ei de c3te !3in4i. 7entru a a$uta "amiliile s3 se simt3 )inevenite 6i 2n largul lor 2n sala de clas3 e nevoie de mai mult dec5t o simpl3 noti43 scris3 sau de o invita4ie unic3, izolat3. Este )ine ca asemenea vizite s3 se "ac3 periodic, nu numai atunci c5nd au ap3rut anumite simptome nepl3cute 2n activitatea de 2nv34are a copilului sau 2n comportamentul lui. Crearea unei atmos"ere de 2ncredere reciproc3, )azat3 pe comunicare sincer3, necesit3 respectul reciproc care survine 2n timp. E%ist3 numeroase avanta$e ale promov3rii particip3rii "amiliei ca 6i component3 esen4ial3 2n educa4ia copiilor de &#<0D ani. -. Patici!aea !3in4il# la acti$it34 i ale grupei reprezint3 un alt prile$ de cunoa6tere a p3rin4ilor, dar 6i un mod prin care ace6tia sunt "amiliariza4i cu programul grupei, cu con4inutul 6i metodele didactice, cu materialele didactice 6i mi$loacele necesare des"36ur3rii activit34ilor, cu modul de comunicare 6i a)ordare a situa4iilor pro)lematice, cu semni"ica4ia respectului "a43 de copil. Rela4ia p3rinte#educatoare ast"el contri)uie la constituirea unor rela4ii pozitive 2ntre "amilie#gr3dini43, la o coeren43 a practicilor educa4ionale 6i a cerin4elor re"eritoare la copil. Ast"el p3rin4ii devin parteneri 2n educa4ie de4in5nd in"orma4ii despre scopul programului educativ la care particip3 copilul lor, care sunt o)iectivele urm3rite, cunosc progresele "3cute de copil 6i cum ar tre)ui spri$init acesta 6i acas3. Bre)uie s3#i a$ut3m pe p3rin4i s3 6tie mai multe despre ce le este de a$utor copiilor 2n dezvoltarea lor. Coeren4a 6i continuitatea in"luen4elor educa4ionale din gr3dini43 6i de acas3 asigur3 o dezvoltare c5t mai s3n3toas3 a copilului. ?e aceea, primul pas tre)uie s3#l "acem noi, pro"esioni6tii. 73rin4ii tre)uie implica4i permanent 2n activitatea gr3dini4ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl3cut, a unei )aze didactico#materiale satis"3c3toare prin contri)u4ii personale # sponsoriz3ri.
+&
=./i8itele !ei#dice la d#"iciliu. Consider3m c3 acest lucru este )ine s3 se "ac3 numai cu acordul p3rin4ilor. Ele vor "i programate la momentele convena)ile acesteia 6i#i o"er3 educatoarei posi)ilitatea de a cunoa6te "amilia 6i copilul 2n mediul lor propriu. Familia va "i 2ncura$at3 s3 viziteze la r5ndu#i sala de grup3 2n orice & moment. Copiii vor "i at5t de 2nc5nta4i de ideea c3 educatoarea lor 2i viziteaz3, 2nc5t tre)uie s3 v3 plani"ica4i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s3 v3 arate. 7articiparea p3rin4ilor la e%cursii, vizite, ser)3ri, anivers3ri. 73rin4ii por "i implica4i nu doar in organizarea acestor eveniment, dar pot veni 6i cu sugestii, propuneri de teme, de activit34i. Aceste evenimente sunt prile$uri de a asigura o c2t mai mare coeren43 2ntre valorile 6i practicile educa4ionale promovate de gr3dini43 6i "amilie. F3r3 sta)ilirea unui sistem unitar de cerin4e, cola)orarea dintre cei doi "actori educa4ionali va r3m5ne "3r3 rezultatele scontate Cola)orarea dintre gr3dini43 6i "amilie presupune o comunicare e"ectiv3 6i e"icient3, o unitate de cerin4e 6i o unitate de ac4iune c5nd este vor)a de interesul copilului. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p3rin4ii copiilor, de a stimula comunicarea permanent3 cu ace6tia, de a in"orma mem)rii "amiliei cu privire la nevoile psi'ice 6i motrice ale copiilor, de a#i orienta c3tre cunoa6terea activit34ilor din gr3dini43 6i spri$inul 2n des"36urarea c5t mai e"icient3 a acestora La copiii cu v5rste 2ntre &#<0D ani este "oarte important ca "amilia 6i personalul gr3dini4ei s3 comunice li)er 6i desc'is despre copii 6i activit34ile lor. r3dini4a 6i c3minul p3rintesc sunt str5ns legate intre ele 6i cu c5t comunicarea 2ntre ele este mai e"icient3, cu at5t mai mult spri$in pot primi copiii pentru a trece printr#o perioad3 educa4ional3 2ncununat3 de succes. C5nd educatoarea consider3 comunicarea ca "iind indispensa)il3 pentru succesul copilului, ea devine parte integrant3 a activit34ilor de zi cu zi. Activit34i de consiliere a "amiliei 7entru a#6i e%ercita cu succes rolul 2n viata copiilor, "amiliile tre)uie 2ncura$ate 6i spri$inite prin ac4iuni sociale speci"ice care "avorizeaz3 derularea optim3 a rela4iilor educa4ionale. Aceast3 interven4ie socio#educa4ional3 este constituit3 dintr#un comple% de m3suri care spri$in3 "amilia, intervenind )ene"ic 2n mecanismele care regleaz3 rela4iile intra"amiliale, 2n "avoarea educa4iei "amiliei 6i a educ3rii copiilor. Se identi"ic3 tot mai presant nevoia spri$inirii "amiliei 2n educa4ie, dar 6i g3sirea unor c3i noi de comunicare 6i cola)orare 2ntre p3rin4i 6i gr3dini43. >n gr3dini43, rela4ia dintre "amilie 6i cadrele didactice este mai u6or de in"luen4at 6i poate determina e"ecte pozitive asupra copiilor. Consilierea "amiliei presupune 6i ac4iuni de in"ormare, deci de transmitere 6i primire a unor cuno6tin4e, idei 6i teze importante pentru asigurarea succesului 2n comunicarea intra"amiliala 6i 2n rezolvarea situa4iilor con"lictuale, implic5nd 2n egal3 m3sur3 to4i mem)rii triadei (mam3, tat3, copil!. Activit34i de educa4ie parental3 >nt5lnirile tematice cu p3rin4ii se organizeaz3 pentru to4i p3rin4ii. 7rin intermediul lor se realizeaz3 propaganda pedagogic3 2n r5ndul acestora. Re"eratele, e%punerile sau dez)aterile a)ordeaz3 anumite teme pedagogice, de interes general. Cu acest prile$ pot "i invita4i speciali6ti din domeniul educa4iei pentru a prezenta asemenea teme. > P#!unei de te"e de de8'atee cu p3rin4ii NCriza de 2mpotrivire, N7edepsele. H3taia, NSingur 2n camer3O, NReguli de polite4e, N8)oseala copilului 2n gr3dini43, NFrica de 2ntuneric, NS3 6ti4i s3#i spune4i @=, 7rogramele de educa4ie parental3 Aceste cursuri s#au n3scut din ideea c3 educa4ia p3rin4ilor 2n ceea ce prive6te comunicarea cu copilul este un element esen4ial 2n via4a de "amilie 6i c3 2n societatea rom5neasc3 contemporan3 este deose)it de necesar3 o asemenea interven4ie. 7rin in"ormarea 6i educarea p3rin4ilor se pot preveni multe con"licte 2n via4a de "amilie, care uneori pot a$unge la situa4ii ireversi)ile. >n urma des"36ur3rii acestor cursuri, educatoarea prime6te semnale importante despre "elul 6i calitatea educa4iei din "amilie, cartier, ideile p3rin4ilor despre aceasta, 2ntre)3ri cu privire la educa4ie, pro)leme 6i situa4ii tensionate 2n "amilie. Boate aceste in"orma4ii se noteaz3, iar educatoarea va 2m)un3t34i via4a copilului prin N educarea p3rin4ilor. Aceste cursuri sunt )azate pe un cadru teoretic strict, care nu poate "i pus 2n aplicare doar din ce este con4inut 2n materialele o"erite (materiale vizuale, )ro6uri, "i6e individuale!. >n plus, se pretinde ca cei ce lucreaz3 cu +-
grupuri de p3rin4i # 2n special cu grupe de p3rin4i cu situa4ii mai di"icile # s3 "ie speciali6ti, s3 de4in3 aptitudini 6i pro"esionalism 2n "olosirea materialelor. 7utem sugera p3rin4ilor s3 re"lecteze asupra urm3toarelor su)iecte NAcordarea aten4iei, NAprecierea , NA spune @= 6i a interzice, NIgnorarea, NSepararea, N7edepsirea, Hi)lioteci cu sec4ie de 2mprumut 8 rezerv3 special3 de c3r4i 6i $uc3rii poate "i disponi)il3 pentru p3rin4i, pentru ca ace6tia s3 le poat3 "olosi acas3 pentru o perioad3 de timp. Muc3riile pot "i p3strate 2n CR7. 73stra4i o list3 cu semn3turi sau )uletine individuale pentru a 4ine eviden4a celor care au 2mprumutat o $uc3rie 6i eviden4a datei c5nd $uc3ria tre)uie returnat3. >n general $uc3riile se pot 2mprumuta pentru dou3 sau trei s3pt3m5ni. 73rin4ii tre)uie s3 ai)3 posi)ilitatea s3 2mprumute oric5t de des doresc. Lectura c3r4ilor pentru copii reprezint3 momente speciale de tandre4e acas3 2ntre p3rinte 6i copil, iar citirea "recvent3 de povesti poate desc'ide gustul pentru literatur3 pentru 2ntreg restul vie4ii copilului. 7entru 2mprumutul c3r4ilor se pot "olosi, la "el, liste de eviden43 cu semn3turi. >nc3perea destinat3 "amiliei ar putea con4ine 6i c3r4i de specialitate despre dezvoltarea copilului 6i despre educa4ia parental3. Acestea tre)uie s3 "ie la 2ndem5na p3rin4ilor, care "ie le citesc la gr3dini43 "ie le 2mprumut3. ?ac3 nu e%ist3 ast"el de c3r4i, educatoarea ar tre)ui s3 2ncerce s3 scrie c5teva date simple despre dezvoltarea copilului, date pe care p3rin4ii s3 le citeasc3. =nii mem)rii ai "amiliei pot alege ocazia unei 2ntruniri cu "amilia pentru a "ace un sc'im) de in"orma4ii privind cre6terea 6i dezvoltarea copilului. =nele dintre ideile acestor p3rin4i pot "i scrise, pentru ca al4ii s3 le poata citi si aprecia ; 7arteneriate cu p3rin4ii 7arteneriatele cu "amilia coopteaz3 p3rin4ii ca parteneri 2n procesul educativ, 2i in"ormeaz3 despre valorile promovate 2n aceste institu4ii specializate 2n educa4ia celor mici, "orm5ndu#i ca )ene"iciari direc4i ai ac'izi4iilor de ordin educa4ional ale propriilor copii. E%emple de parteneriate N Eu sunt unic , N Eu 6i ceilal4i , N 73rin4i 6i copii . 7entru realizarea parteneriatului cu p3rin4ii este esen4ial ca # p3rin4ii s3 "ie privi4i ca participan4i activi care pot aduce o contri)u4ie real3 6i valoroas3 la educarea copiilor lor* # p3rin4ii s3 "ie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor* # s3 se recunoasc3 6i s3 se aprecieze in"orma4iile date de p3rin4i re"eritoare la copiii lor* # s3 se valori"ice aceste in"orma4ii 6i s3 se utilizeze 2n completarea in"orma4iilor pro"esionale* # responsa)ilitatea s3 "ie 2mp3r4it3 2ntre p3rin4i 6i educator. Pateneiate cu c#"unitatea Copilul vine 2n contact cu persoane di"erite, cre6te 6i se dezvolt3 2ntr#un mediu comunitar variat, necunoscut pentru el. Speci"icul cultural, valorile promovate de acest mediu tre)uie avute 2n vedere. ?e aceea este nevoie ca mem)rii comunit34ii s3 "ie antrena4i 2n luarea unor decizii, direc4ionarea unor activit34i, remedierea unor aspecte negative. Cu spri$inul acestora educatoarea 26i poate mani"esta disponi)ilitatea de cola)orare 2n cele mai diverse domenii Cola)orarea cu prim3ria Aceasta institu4ie se poate implica 2n activit34i didactice 6i de distrac4ie pentru copii cum ar "i # 2notul sau gimnastica* # 2ntre4inerea 6i repara4ia localurilor de 2nv343m5nt* # dotarea unit34ilor de 2nv343m5nt cu mo)ilier 6i alte materiale necesare, ec'ipament in"ormatic. # "inan4area unor ac4iuni colective concursuri cu prile$ul zilei de + Iunie, cu ocazia s3r)3torilor de iarn3. E%emple de ac4iuni comune cu prim3ria NLa mul4i ani, copil3rieP, N=r3ri de Anul @ou , N?atini 6i o)iceiuri la rom5ni , NArti6ti 2n devenire . >n urma acestor ac4iuni copiii pot "i r3spl3ti4i cu dulciuri, $uc3rii, carti, diplome 6i altele. C#la'#aea cu
n cadrul ac4iunii de re"ormare a sistemului de 2nv343m5nt 6i rea6ezare a lui pe )aze moderne, se su)liniaz3 tot mai intens idea parteneriatelor educa4ionale, ce creeaz3 oportunit34i de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare 2n vederea atingerii unui scop comun.In urma consult3rilor reciproce, a nevoilor resim4ite de am)ii parteneri s#a sta)ilit un acord 2ntre unit34ile de 2nv343m5nt implicate. Acest parteneriat se na6te dintr#o serie de nea$unsuri 2nt5mpinate cum ar "i rela4ia sporadic3 dintre 6coal3 6i gr3dini43, necunoa6terea su"icient3 a < prevederilor celor dou3 institu4ii, neconcordan4a de cerin4e, dezorientarea p3rin4ilor 2n ce prive6te cerin4ele scolii, ne'ot3r5rea
+;
lor cu privire la 2nscrierea copiilor la 6coal3. 7arteneriatul 2ntre cele dou3 institu4ii de 2nv343m5nt, urm3re6te g3sirea celor mai e"iciente c3i pentru a asigura adaptarea copiilor cu v5rst 2ntre &#<0D ani la noua etapa din via4a lor, 6coala, dup3 cum vizeaz3 6i 2m)un3t34irea preg3tirii pro"esionale a cadrelor didactice prin activit34i organizate 2n 6coal3 6i gr3dini43, valori"ic5nd cuno6tin4ele, e%perien4a cadrelor 6i )aza materiala a unit34ilor implicate. 3 suger3m realizarea parteneriatului N7a6i spre succesul 6colar . C#la'#aea cu 'iseica "ace ca aceasta s3 promoveze valorile moral#religioase care sunt un punct de reper important 2n educa4ia moral3 si comunitar3 a copilului. E%emple N>n Bine cred, N?oamne, vino mai aproape C#la'#aea cu !#li4ia A$ut3 2n educa4ia preventiv3 6i cultivarea comportamentelor prosociale. E%emple N >nv343m s3 circul3m corect, NLa drum mici pietoniP 6.a. C#la'#aea cu institu4ii sanitare, care constituie un partener necesar 2n cre6terea 6i dezvoltarea tuturor mem)rilor comunit34ii 6i la care "amilia "ace cel mai des apel. E%emple NCopii "rumo6i 6i s3n3to6i , NFructe 6i legume de vitamine pline 6.a. Cola)orarea cu asocia4iile nonguvernamentale, ca "orm3 de participare la via4a societ34ii 6i de promovare a voluntariatului 6i a activit34ii 2n "avoarea rezolv3rii pro)lemelor sociale. C#la'#aea cu !atenei !i$a4i cae !#t s!i7ini "ateial unit34ile de 2n$343"5nt n acela6i sens, "iecare grup3 poate ad3uga 2n al)um anumite in"orma4ii. C#la'#aea cu ca'inetele de asisten43 psi'opedagogic3 Consilierea are la )az3 unitatea triadic3 "amilie#gr3dini43#copil, urm3rind o educa4ie e"icient3 6i o dezvoltare optim3 a personalit34ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela4iei triadice. D >n procesul de consiliere se 2ncearc3 provocarea unei sc'im)3ri voluntare 2n atitudinile 6i comportamentul celui consiliat. Strategiile utilizate 2n acest sens depind at5t de scopurile clientului, c5t 6i de orientarea teoretic3 a consilierului. Scopul "undamental al consilierii 6colare este spri$inirea clientului (copil, p3rinte, cadru didactic! pentru ca acesta s3 "ie capa)il s3 se a$ute singur, s3 se 2n4eleag3 at5t pe sine 2nsu6i, c5t 6i realitatea 2ncon$ur3toare. 7rincipalele componente ale acestei "orme de spri$in reprezint3 +. Consilierea educativ3 a "amiliei sau consilierea "amilial3 care se re"er3 la un set de ac4iuni preventive 6i directe de spri$inire a mem)rilor "amiliei 2n 2ndeplinirea rolului acestora 2n cre6terea, 2ngri$irea 6i educarea adecvat3 a copiilor lor. . Educa4ia "amiliei 6i educa4ia p3rin4ilor se adreseaz3 2n principal p3rin4ilor 6i prevede 2nt3rirea rolurilor acestora 2n ac4iuni 2n "avoarea educa4iei 6i p3str3rii coeziunii "amiliei* are 6i un caracter preventiv, "iind constituit3 din elemente de educa4ie aplicate individului 2nc3 din copil3rie 2n vederea devenirii unui )un partener de cuplu 6i )un p3rinte. Ea se deose)e6te de consilierea cuplului, care se re"er3 la p3strarea rela4iilor maritale 6i rezolvarea di"eritelor situa4ii de criz3 2ntre p3rin4i. Consilierea "amiliei 6i consilierea parental3 se adreseaz3 "amiliilor cu copii. 7reocup3rile vizeaz3 constituirea unor deprinderi, atitudini, capacit34i 6i competen4e parentale 6i "amiliale. Sunt ac4iuni proiectate
+<
pro"esional, realizate de speciali6ti (consilieri psi'opedagogi, consilieri educa4ionali, sau psi'opedagogi educa4ionali! care 26i propun s3 spri$ine "amilia. Construirea unui parteneriat educativ 2n comunitatea 2n care cre6te, se dezvolt3 6i este educat copilul constituie o cerin43 a educa4iei de azi. Se recunoa6te "aptul c3 deciziile, ac4iunile 6i rezultatele educa4iei nu mai pot "i realizate dec5t 2n comunitatea de op4iune dintre mediile responsa)ile "amilie#gr3dini43# comunitate# cola)orarea "amilie#gr3dini43#comunitate este )ene"ic3 6i cu rezultate deose)ite at5t pentru implicarea p3rin4ilor dar 6i pentru mem)rii comunit34ii care 26i dau silin4a s3 se integreze 2n atmos"era gr3dini4ei 6i s3 se 2mprieteneasc3 cu copiii. Hene"iciarii parteneriatelor educa4ionale # copiii* p3rin4ii* cadrele didactice 6i pro"esioni6tii 2n domeniul ocrotirii 6i educ3rii copiilor. <.
%opii cu %"+ în rădiniţă: cerin4e educative speciale la pre6colari, cola)orarea cu "amilia 6i cu al4i pro"esioni6ti, educa4ia integrat3 6i incluziv3 2n gr3dini43.
?in categoria copiilor cu C.E.S (cerin4e educative speciale! "ac parte at5t copiii cu de"icien4e propriu zise, c5t 6i copiii "3r3 de"icien4e, dar care prezint3 mani"est3ri sta)ile de inadaptare la e%igen4ele 6colii. ?in aceast3 categorie "ac parte # copiii cu de"icien4e senzoriale 6i "izice (tul)ur3ri vizuale, tul)ur3ri de auz, diza)ilit34i mintale, paralizia cere)ral3!* # copiii cu de"icien4e mintale, comportamentale (tul)ur3ri de conduit3, 'iperactivitate cu de"icit de aten4ie#A??, tul)ur3ri de opozi4ie 6i rezisten43!* # copiii cu tul)ur3ri a"ective, emo4ionale (an%ietatea, depresia, mutism selectiv, atacul de panic3, tul)ur3ri de stres posttraumatic, tul)ur3ri de alimenta4ie anore%ia nervoas3, )ulimia nervoas3, supra#alimentarea!* # copiii cu 'andicap asociat* # copiii cu di"icult34i de cunoa6tere 6i 2nv34are (di"icult34i de 2nv34are, sindromul ?on, disle%ia, discalculia, dispra%ia!* # copiii cu de"icien4e de comunicare 6i interac4iune (tul)ur3ri din spectrul autistic, sindromul Asperger, 2nt5rzieri 2n dezvoltarea lim)a$ului!. Copiii cu C.E.S. pot prin $oc s3#6i e%prime propriile capacit34i. Ast"el copilul cap3t3 prin $oc in"orma4ii despre lumea 2n care tr3ie6te, intr3 2n contact cu oamenii 6i cu o)iectele din mediul 2ncon$urator 6i 2nva43 s3 se orienteze 2n spa4iu 6i timp. ?atorit3 "aptului c3 se des"36oar3 mai ales 2n grup, $ocul asigur3 socializarea. Mocurile sociale sunt necesare pentru persoanele cu 'andicap, 2ntruc5t le o"er3 6ansa de a $uca cu al4i copii, orice $oc av5nd nevoie de minim dou3 persoane pentru a se des"36ura. Mocurile tre)uie 2ns3 s3 "ie adaptate 2n "unc4ie de de"icien4a copilului. Copiii cu tul)ur3ri de comportament tre)uie s3 "ie permanent su) o)serva4ie, iar la cei cu A?? $ocurile tre)uie s3 "ie c5t mai variate. Qcoala este de asemenea un mediu important de socializare. Formele de integrare a copiilor cu C.E.S. pot "i urm3toarele #clase di"eren4iate, integrate 2n structurile 6colii o)i6nuite, #grupuri de c5te doi#trei copii de"icien4i inclu6i 2n clasele o)i6nuite, #integrarea individual3 a acestor copii 2n acelea6i clase o)i6nuite. Integrarea 6colar3 e%prim3 atitudinea "avora)il3 a elevului "a43 de 6coala pe care o urmeaz3* condi4ia psi'ic3 2n care ac4iunile instructive#educative devin accesi)ile copilului* consolidarea unei motiva4ii puternice care sus4ine e"ortul copilului 2n munca de inv34are* situa4ie 2n care copilul sau t5narul poate "i considerat un cola)orator la ac4iunile des"36urate pentru educa4ia sa* coresponden4a total3 2ntre solicit3rile "ormulate de 6coal3 6i posi)ilit34ile copilului de a le rezolva* e%isten4a unor randamente la 2nv34atur3 6i 2n plan comportamental +D
considerate normale prin raportarea la posi)ilit34ile copilului sau la cerin4ele 6colare. >n 6coal3, copilul cu tul)ur3ri de comportament apar4ine de o)icei grupului de elevi sla)i sau indisciplina4i, el 2nc3lc5nd deseori regulamentul 6colar. ?in asemenea motive, copilul cu tul)ur3ri de comportament se simte respins de catre mediul 6colar (educatori, colegi!. Ca urmare, acest tip de 6colar intr3 2n rela4ii cu alte persoane marginalizate, intr3 2n grupuri su)culturale 6i tr3ie6te 2n cadrul acestora tot ceea ce nu#i o"er3 societatea. ?atorit3 comportamentului lor discordant 2n raport cu normele 6i valorile comunit34ii sociale, persoanele cu tul)ur3ri de comportament sunt, de regul3, respinse de c3tre societate. Aceste persoane sunt puse 2n situa4ia de a renun4a la a$utorul societ34ii cu institu4iile sale, tr3ind 2n "amilii pro)lem3, care nu se preocup3 de )un3starea copilului. Elevii cu C.E.S. au nevoie de un curriculum plani"icat di"eren4iat, de programe de terapie lingvistic3, de tratament logopedic specializat, de programe speci"ice de predare# 2nv34are 6i evaluare specializate, adaptate a)ilit34ilor lor de citire, scriere, calcul, de programe terapeutice pentru tul)ur3ri motorii. ?e asemenea vor )ene"icia de consiliere 6colar3 6i voca4ional3 personal3 6i a "amiliei. Stilul de predare tre)uie s3 "ie c5t mai apropiat de stilul de 2nv34are pentru ca un volum mai mare de in"orma4ii s3 "ie acumulat 2n aceea6i perioad3 de timp. Acest lucru este posi)il dac3 este cunoscut stilul de 2nv34are al copilului, dac3 este "acut3 o evaluare e"icient3 care ne permite s3 6tim cum 2nva43 copilul, dar 6i ce si cum este necesar s3 "ie 2nv34at. =nii elevi au nevoie de o terapie a tul)ur3rilor de vor)ire 6i de lim)a$ 6i de psi'oterapie individual3 6i de grup pentru spri$inirea integr3rii pe plan social. ?e asemenea copiii au nevoie de a$utor suplimentar din partea pro"esorilor 6i colegilor, "iind nevoie s3 primeasc3 2n activitatea 6colar3 con4inuturi 6i sarcini simpli"icate. Elevii cu tul)ur3ri vizuale, tul)ur3ri de auz, cu diza)ilit34i "izice, necesit3 programe 6i modalit34i de predare adaptate cerin4elor lor educative, programe de terapie, rampe de acces pentru deplasare, asisten43 medical3 specializat3, asisten43 psi'oterapeutic3. Elevii ce prezint3 tul)ur3ri emo4ionale tre)uie s3 "ie din timp identi"ica4i ast"el 2nc5t consultarea psi'ologului, a medicului neuropsi'iatru 6i terapia s3 "ie "acute c5t mai precoce, cu implicarea tuturor "actorilor educa4ionali ("amilie, cadre didactice!. Consilierul 6colar este 6i el de un real a$utor, el o"erind consilierea elevului 6i a "amiliei. pro"esorul poate "olosi 2n procesul de predare#2nv34are, evaluare diverse strategii 6i interven4ii utile Crearea unui climat a"ectiv#pozitiv* Stimularea 2ncrederii 2n sine 6i a motiva4iei pentru 2nv34are* >ncura$area spri$inului 6i cooper3rii din partea colegilor, "ormarea unei atitudini pozitive a colegilor* >ncura$area independen4ei, cre6terea autonomiei personale* >ncura$area "orturilor* Spri$in, 2ncura$are 6i apreciere pozitiv3 2n realizarea sarcinilor 6colare, "3r3 a crea dependen43* Folosirea "recvent3 a sistemului de recompense, laude, 2ncura$3ri, 2nt3rirea pozitiv3, ast"el 2nc5t s3 "ie 2ncura$at 6i eviden4iat cel mai mic progres* Crearea unui climat a"ectiv, con"orta)il* Centrarea 2nv34arii pe activitatea practic3* Sarcini 2mp3r4ite 2n etape mai mici, realiza)ile Folosirea 2nv343rii a"ective* Adaptarea metodelor 6i mi$loacelor de 2nv34are, evaluare* Spri$inirea elevului s3 devin3 mem)ru al unui grup* • • •
• • •
•
• • • • • •
+K
8rganizarea unor activit34i de grup care s3 stimuleze comunicarea 6i rela4ionarea interpersonal3 ($ocuri, e%cursii, activit34i e%tra6colare, activit34i sportive, de ec'ip3!* Spri$in emo4ional* Folosirea unui lim)a$ simplu, accesi)il elevului 6i nivelului lui de 2n4elegere* Instruc4iuni clare privind sarcinile 6i ela)orarea unor programe individuale de lucru A6ezarea 2n prima )anc3 a elevilor cu de"icien4e de vedere, 2m)un3ta4irea calit34ii ilumin3rii, adecvarea materialelor didactice* 7ozi4ia pro"esorului s3 "ie ast"el ca "iecare elev s3#l poat3 vedea, iar 2n dialogul pro"esor#elev pro"esorul s3 vor)easc3 numai st5nd numai cu "a4a spre elevi* Sta)ilirea "oarte clar3 a regulilor 6i consecin4elor nerespect3rii lor 2n clas3 6i aplicarea lor constant3* A6ezarea copiilor cu 'iperactivitate 6i de"icit de aten4ie 2n primele )anci, ast"el 2nc5t s3 nu le distrag3 aten4ia restul colectivului 6i s3 "ie a6ezat 2n apropierea elevilor care sunt accepta4i de colectiv ca modele pozitive* >ncura$area oric3rei tentative de comunicare, indi"erent de natura ei* 7ro"esorul s3 "ie "erm, consecvent, s3 "oloseasc3 2n4elegerea 6i calmul ca modalitate de stingere a mani"est3rii agresive a elevului* S3 "ie comentat3 ac4iunea elevului 6i nu personalitatea lui* 7ro"esorul s3 aprecieze limita de suporta)ilitate a elevului (s3 nu#l $igneasc3 sau umileasc3!* 7ro"esorul s3 "oloseasc3 o mimic3 )inevoitoare 6i o atitudine desc'is3 (s3 nu 2ncruci6eze )ra4ele 6i s3 nu 2ncrunte privirea!* 8rice activitate s3 "ie )ine plani"icat3, organizat3 6i structurat3* 7ro"esorul s3 dea dovad3 de consecven43 6i corectitudine 2n evaluare* A)ordarea incluziv3 sus4ine c3 scolile au responsa)ilitatea de a#i a$uta pe elevi s3 depa6easc3 )arierele din calea 2nva43rii 6i c3 cei mai )uni pro"esori sunt aceia care au a)ilit34ile necesare pentru a#i a$uta pe elevi s3 reu6easca acest lucru. 7entru aceasta 6coala tre)uie s3 dispun3 de strategii "unc4ionale pentru a a)orda m3suri practice care s3 "aciliteze 2ndep3rtarea )arierelor cu care se con"runt3 elevii 2n calea particip3rii lor la educa4ie. 7utem sta)ili de asemenea rela4ii de cola)orare cu autorita4ile locale, p3rin4ii 6i reprezentan4ii comunit34ii. 7oate "i dezvoltat un mediu a"ectiv pozitiv 2n care elevii s3 poat3 discuta cu le$eritate despre di"icult34ile pe care le pot 2nt5lni 6i s3 ai)a cura$ s3 cear3 a$utor. >ntr#o a)ordare incluziv3 to4i elevii tre)uie considera4i la "el de importan4i, "iec3ruia s3 2i "ie valori"icate calit34ile, pornind de la premisa c3 "iecare elev este capa)il s3 realizeze ceva )un. •
• • • •
•
•
•
• •
• •
•
•
TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTI/ITĂ0ILOR INSTRUCTI/%EDUCATI/E N GRĂDINI0A DE COPII +. (radiional şi modern !n metodica desfășurării activităilor instructiv-educative !n grădinia de copii: curriculum pentru educa4ia timpurie* plan de 2nv343m5nt, metodologia de aplicare a planului de 2nv343m5nt, o)iective cadru 6i o)iective de re"erin43, e%emple de comportamente, domenii e%perien4iale, activit34i de 2nv34are, organizarea 6i amena$area spa4iului educa4ional 6i rolul ariilor de stimulare*
+J
Intr#o viziune noua, impusa de cadrul re"ormator al invatamantului in momentul actual, planul de invatamant inclus in Curriculum#ul pentru educatie timpurie prezinta o a)ordare sistemica, in vederea asigurarii continuitatii in cadrul aceluiasi ciclu curricular, a interdependentei dintre disciplinele scolare si categoriile de activitati (arii curriculare!si, totodata, a desc'iderii spre module optionale de instruire. @oul plan de invatamant are o structura pe doua niveluri de varsta si, in conte%tul unei invatari centrate pe copil, incura$eaza a)andonarea eterogenitatea.(constituirea grupelor pe sistemul cronologic!. ?e asemenea, acesta prezinta o constructie di"erita, in "unctie de tipul de program al gradinitei si o delimitare pe tipuri de activitati de invatare Activitati pe domenii e%perientiale, $ocuri si activitati didactice alese si activitati de dezvoltare personala. 7lanul de invatamant, ca si domeniile e%perientiale prezentate anterior, permite parcurgerea interdisciplinara, integrata a continuturilor propuse si asigura li)ertate cadrului didactic in plani"icarea activitatii zilnice cu prescolarii. Intr#un demers coerent al centrarii demersurilor educationale pe copil, noul curriculum scoate in evidenta relatia )iunivoca continut# metoda si pune un accent deose)it pe rolul educatoarei in procesul de activizare a "unctiilor mintale constructive si creative ale copiilor, pe realizarea unei Ndialectici pedagogice in care copiii si educatoarea se a"la intr o interactiune si acomodare reciproca, su)tila si continua. ?e asemenea, ea insista pe Ideea ce cadru didactic care $oaca ropul de persoana resursa, care in"ormeaza prescolarul si ii "aciliteaza acestuia accesul la in"ormatii, care diagnostic'eaza di"icultatile copilului si care il spri$ina si orienteaza "ara a#l contrazice sau etic'eta, care lucreaza individual sau in grupuri mici cu prescolarii, respectand ritmul lor propriu* ?ec'iderea gradinitei catre e%terior, catre comunitate si, in acest conte%t considera ca invatarea realizata de la persoane din a"ara institutiei este la "e de valoroasa precum cea de la cadrul didactic* =tilizarea in mod cat mai "le%i)il a spatiului, mo)ilierului si a materialelor si ec'ipamentelor speci"ice. =nul dintre o)iectivele concrete ale re"ormei invatamantului prescolar este reevaluarea continuturilor, a programelor scolare si compati)ilizarea acestora cu programele moderne ale altor tari, convertindu#l intr#un invatamant in esenta creativ. 7rograma si planul de invatamant permit parcurgerea modulara si interdisciplinara a continuturilor. Ele sunt structurate pe doua niveluri &#; ani unde accentul cade indeose)i pe socializarea copilului si o)tinerea treptata a autonomiei personale, si intervalui ;#D ani, unde accentul se va deplasa spre pregatirea pentru scoala si pentru viata sociala. 7rogresul pedagogiei prescolare este in"luentat si de pedagogiile alternative in care activitatea este o pro)lema centrala in proiectarea dezvoltarii persoanei. Braditia si inovatia se intrepatrund in spri$inul unei cat mai adecvate re"orme a continuturilor. Ideea centrala a continutului este accentuarea caracterului sau "ormativ, educativ, renuntarea la retinerea mecanica, "ormala a in"ormatiilor si accentuarea "ormarii deprinderilor de munca intelectuala, de organizare si sistemantizare a cunostiintelor, priceperilor si deprinderilor, ast"el incat ele sa produca noi cunostiinte, sa in"luenteze asimilarea altora si sa poata "i aplicate in practica "ara di"icultati. A)ordarea inter#,pluri, si transdisciplanara in organizarea continuturilor pe arii curriculare si pe teme mari "aciliteaza trans"erurile de cunostinte, de priceperi si capacitati, ast"el incat ele devin operationale, strategice, usor de utilizat. Activitatile alese, optionalele si e%tinderile raspund principiului invatariicon"orm propriei motivatii si a li)erei alegeri, in ritmul propriu al "iecarui copil, in timp ce activitatile comune asigura Nun minim de cultura generala accesi)il si necesar tuturor copiilor. Se mai vor)este si de Ncurriculum de )aza, trunc'i comun, in sensul ca vizeaza o)iectivele generale pentru toti copiii ce termina gradinita, in timp ce celelalte sunt Ncurriculum la alegere"ie pentru gradinita respectiva (la latitudinea consiliului de administratie!, "ie pentru categorii distincte de copii (la solicitarea parintilor!. 7rogramarea activitatilor saptamanale se "ace pe teme, su)iecte a)ordate multidisciplinar, la mai multe activitati distincte. In situatii speciale, de e%emplu, pentru copii cu nevoi speciale de educatie, se vor)este de Ncurriculum di"erentiat si personalizat, destinat "iecarui copil in parte, ela)orat dupa o e%aminare si cunoastere speci"ica a di"icultatilor de a)ordare a continutului. 7entru acesti copii se preconizeaza programe speciale, educatori de spri$in, specialisti in educatie speciala, materiale didactice au%iliare si "orme distincte de evaluare si recuperare a ramanerilor in urma.
La "inal, simt nevoia sa accentuez si "aptul ca acest curriculum continua demersurile anterioare ale inisterului Educatiei de a im)ina ideile pedagogiei traditionale cu ideile pedagogiilor alternative din lume si mai incearca sa se situeze in acord cu tendintele novatoare in domeniul noului curriculum. .
Proiectarea didactică ) specificul proiectării didactice !n grădiniă: lectura
personalizat3 a programelor, plani"icare calendaristic3, proiectare secven4ial3, proiect de activitate didactic3, tema, scop, o)iective opera4ionale, evenimente didactice, activit34i de 2nv34are, teme anuale de studiu, teme independente, proiecte tematice*
Aici poate da ori plan didactic ori de prezentata #& etape ale proiectarii didactice in gradinita. Sau sa detaliezi #& etape dintr# un plan de lectie. ?e e%emplu 7R8IECB ?I?ACBIC R=7A ARE 7RETBIB8ARE CABE8RII ?E ACBIIBTUI Educarea lim)a$ului *telierul de croitorie (lectura dupa imagini! Activitate matematica +erificarea numeratiei in limitele - ?=RABA o zi BEA ,,Croitorul BI7=L ACBIIBTUII Activitate integrat3 SC87 eri"icarea 6i apro"undarea cuno6tin4elor copiilor re"eritoare la meseria de criotor, utiliz5nd e%perien4a socio#cognitiva acumulat3 prin intermediul activit34ilor din gr3dini43. 8HIECBIE 87ERAUI8@ALE # Sa#si im)ogateasca voca)ularul activ si pasiv pe )aza e%perientei,activitatii personale si a relatiilor cu ceilalti si sa utilizeze un lim)a$ oral corect din punct de vedere gramatical* # Sa inteleaga si sa transmita mesa$e simple*sa reactioneze la acestea*num3rul la ci"r3 # Sa participe la activitati,atat in calitate de vor)itor,cat si in calitate de auditor* # Sa numere de la + la +,recunoscand grupele cu +#+ o)iecte si ci"rele corespunzatoare* # Sa e"ectueze operatii de adunare in limitele +#K* e%prim3rii ver)ale. # Sa recunoasca,sa denumeasca,sa construiasca utilizand "orme geometrice di"erite* # Sa masoare lungimi si latimi ale o)iectelor de im)racaminte,utilizand unitati de masura etalon. F8RE ?E 8RA@IVARE Activitatea 2ntregii grupe, 2mpletit3 cu cea pe grupuri mici 6i individual3. SBRABEII ?I?ACBICE etode 6i procedee studiul de caz, conversa4ia euristic3, o)serva4ia, e%plica4ia, e%erci4iul, pro)lematizarea,dialogul, $ocul li)er, $ocul diri$at, munca 2n ec'ip3, munca independent3 Elemente de $oc simularea, mi6carea, m5nuirea materialelor, aplauze, cuv5ntul stimulator, )3t3i din palme Resurse materiale masina de cusut, di"erite piese , )ucati de material, "oar"ece, ace,ata,)olduri, metru de croitorie, 'artie al)a, carioci, capsator, imagini cu di"erite modele vestimentare, $etoane cu ci"re, "orme geometrice, cu)uri de lemn.
HIHLI8RAFIE
.E.@. – 7rograma activit34ilor instructiv#educative 2n gr3dini4a de copii, Editura Nal Integral, Hucure6ti, ;& +
SCENARIUL ACTI/ITATII ?upa sosirea copiilor la gradinita,am desc'is televizorul pe programul Fas'ion B. In timp ce vizionau programul,le#am canalizat atentia copiilor spre modelele de im)racaminte,croiala acestora,imprimeurile de pe materiale.?upa discutiile purtate,le#am adresat copiilor cateva intre)ari,,Cine credeti voi ca lucreaza 'ainele noastreO, ,,reti sa a"lati mai multe lucruri despre munca croitorului si despre materialele pe care le "olosesteO, ,,?oriti sa invatati si voi cate ceva din activitatea acestui meseriasO. otivatia "iind ast"el creata,s#a trecut la lucru. Cu grupa intreaga s#a ,,citit imaginea *telierul de croitorie . ?upa ce copiii au a"lat toate in"ormatiile legate de meseria croitorului,s#a trecut la activitatea pe arii de stimulare care este descrisa in continuare. La /iblioteca,au denumit ustensilele "olosite de croitor,au "ormulat propozitii,au reprezentat gra"ic propozitia,cuvintele,sila)ele,au ,,scris semne gra"ice pe roc'ita(spatiile de pe roc'ita erau in numar de K!. 7entru realizarea o)iectivelor de la Activitatea matematica,i#am rugat pe copii sa numere cele K $etoane pe care erau desenate di"erite unelte,de la + pana la K.Iata cateva e%emple de desene realizate pe $etoane pentru a ilustra numerele+ masina de cusut, )ucati de material,& tipare,- papiote cu ata,; centimetri de croitorie,< "oar"ece,D ace,K )olduri.Li s#a cerut apoi copiilor sa aseze $etoanele in ordinea crescatoare a numerelor. 7e roc'ita decorata le#am cerut sa lucreze in diverse spatii elementele gra"ice invatate,care sa reprezinte imprimeul,dupa care au spus ce semn au scris pe primul rand,pe al cincelea,pe al optulea etc. La sectorul 0tiinta,copiii au masurat dimensiunile papusilor si ai ursuletilor (lungime,latime! si le#au notat,au dat semne si au prins cu )olduri tiparele pe material.Am avut in vedere ca "iecare copil sa primeasca K )olduri,apoi i#am intre)at ,,Cate )olduri ai "olosit pentru )luzaO, ,,?ar in stangaO, ,,La dreaptaO, ,,Cate )olduri ai "olosit la umeriO, ,,?ar in totalO 7entru realizarea o)iectivelor activitatii de Educarea lim)a$ului,le#am cerut copiilor sa descrie ce au lucrat si cum. ?upa ce au decupat piesele desenate,au con"ectionat cartea Catalog de moda ,cu K pagini. La Constructii,le#am sugerat copiilor sa redea imaginea unor o)iecte potrivite temei.Ast"el,au realizat din "orme geometrice creatii vestimentare,le#au numarat si au comparat rezultatele. ?in cu)urile de lemn au realizat atelierul de croitorie.Apoi i#am intre)at cate piese dreptung'iulare au "olosit pentru peretele din dreapta si din stanga,cate patrate si cate triung'iuri,avand in vedere tot timpul numararea de la + la K. La aria de stimulare 1oc de rol ,au aplicat,practic,toate cunostintele insusite in timpul activitatii comune,dar si pe cele do)andite la centrele pe care si le#au ales si,cu a$utorul educatoarei,au realizat o )luza "ara maneci si o "usta pentru una dintre colegele de grupa. La s"arsitul zilei,am organizat o parada a modei la care "iecare copil a "ost rasplatit cu aplauze si cu cate o "loare. E/ENIMENTUL CON0INUTUL ŞTIIN0IFIC STRATEGII E/ALUAREA DIDACTIC DIDACTICE :ite";
MOMENT Copiii sunt invita4i 2n sala de grup3 ORGANI?ATORIC pentru a participa la 2nt5lnirea de grup. Se poart3 un dialog 2ntre educatoare re"eritor la meseriile pre"erate.
E%erci4iul Studiul de caz 6i Conversa4ia copii ?ialogul
ENUN0AREA TEMEI ŞI O@IECTI/ELOR
Se "ace in timpul discutiilor purtate cu copiii E%punerea pe A celor vizionate despre meseria marginea de croitor.
DESFASURAREA ACTI/ITATII
#cui si acti$itati li'e alese Educatoarea prezint3 succesiv zonele 6i materialele preg3tite ast"el 2nc5t o"erta s3 "ie atractiv3 pentru copii Hi)lioteca,Qtiin43, Art3,Moc de rol. Se prezint3 sarcinile pe care le au de realizat la "iecare zon3. La sugestia educatoarei, copiii 26i aleg locul de $oac3. Educatoarea pune accent pe 2nv34area activ3 6i li)ertatea copiilor de a investiga, de a se $uca dup3 dorin43 6i posi)ilit34i. >n acest timp se plim)3 printre zone stimul5ndu#i 6i a$ut5ndu#i. Vona Hi)lioteca #,,citescimaginea *telierul de croitorie* #denumesc uneltele "olosite de croitor si scopul pentru care sunt "olosite,"ormuland propozitii simple si dezvoltate* #,,scriu semne gra"ice pe roc'ita,respectand directia de trasare,spatiul si pozitia la masa de scris. Vona Arta #creeaza modele cu imprimeuri si culori di"erite* #decupeaza si lipesc aceste modele in catalogul cu creatii vestimentare realizat* #analizeaza di"erite )ucati de material. Vona Stiinta #masoara dimensiunile unor papusi,ursuleti* #noteaza si compara aceste dimensiuni* #creeaza tipare si "ac semne dupa acestea pe )ucati de material* #"olosesc )olduri pentru "i%area tiparului pe material* #alcatuiesc intregul (roc'ita,"usta,pantaloni! din K piese de puzzle. Vona Constructii #redau imaginea unor elemente (masina de cusut,atelier,di"erite piese vestimentare!. Vona Moc de rol,, 2e-a croitoreasa #croiesc un tipar dupa masurile unei "etite &
E%punerea 8)serva4ia
Mocul li)er E%erci4iul 8)servarea comportamentelor copiilor
Hrainstorming#ul E%erci4iul
Moc E%plica4ia E%erci4iul
7ro)lematizarea 7ro)lematizarea E%erci4iul unca independent3
Item Foloseste )olduri tot at5tea c5t 24i arat3 ci"ra.
din grupa,apoi il aplica pe material pentru a con"ectiona o )luza si o "usta cu a$utorul colegilor si a educatoarei. #insaileaza )ucatile de material cu a$utorul educatoarei E%punerea
Acti$itate "ate"atic3 – +erificarea numeratiei in limitele -3 #copiii numara de la + la K,recunoscand grupele cu +#K o)iecte si ci"rele corespunzatoare* #e"ectueaza operatii de adunare in limitele +#K* E%plica4ia #recunosc,denumesc si construiesc E%ercitiul utilizand "orme geometrice di"erite* #masoara lungimi si latimi ale o)iectelor de im)racaminte,utilizand unitati de masura etalon.
Capacitatea de analiz3 generat3 6i de eviden4iere a contri)u4iei personale
Educaea li"'a7ului – *telierul de croitorie Educatoarea e%plic3 "iec3rui grup sarcinile de lucru, intervenind acolo unde este necesar. #isi im)ogatesc voca)ularul activ si pasiv pe )aza e%perientei,activitatii personale si a relatiilor cu ceilalti* #utilizeaza un lim)a$ oral corect din punct de vedere gramatical* #inteleg si transmit mesa$e simple,reactioneaza la acestea* #citesc dupa imagini despre meseria de croitor. Acti$itati de de8$#ltae Cu materialele realizate pe tot parcursul zilei se va amena$a un col4 al toamnei, cadru 2n care se va des"36ura euritmia N?arurile Boamnei pe un "ond muzical deose)it. FEED@ACB%UL E/ALUARE
7rovoc copii la un dialog re"eritor la meserii. oi cere copiilor s3 se autoevalueze 6i s3 evalueze 6i activitatea 6i comportamentul colegilor lor.
-
Conversa4ia Evaluare #autoevaluare
RETEN0IA TRANSFERUL
NCEIEREA ACTI/ITĂ0II
&.
ŞI Cer copiilor s3 repete titlul activit34ii des"36urate 6i s3 aminteasc3 o)iectivele urm3rite prin des"36urarea acestei activit34i. Recomand copiilor s3 se preg3teasc3 pentru o alt3 activitate care se va re"eri la alt3 meserie. Se consemneaz3 momentele prncipale ale zilei 2n $urnalul grupei Educatoarea 2mparte copiilor ciocolat3 6i "elicit3 pentru modul 2n cares#au comportat 6i au r3spuns la activitate.
Conversa4ia
Convor)ire.
E%punerea
Apreciere ver)al3
0raniarea activităţilor de învăţare în educaţia timpurie (tipuri,
importan43, speci"ic, organizare, des"36urare, evaluare! activit34i pe domenii e%perien4iale, $ocuri 6i activit34i didactice alese, activit34i de dezvoltare personal3, activit34i integrate, activit34i transdisciplinare, activit34i op4ionale, activit34i e%tra6colare, activit34i e%tracurriculare, curriculum ascuns, mediul educa4ional, am)ian4a psi'o# rela4ional3, modalit34i de organizare a grupei, modele de aran$are spa4ial3 a grupei, grupa com)inat3* In conte%tul actualei re"orme in invatamantul prescolar, este de punctat "aptul ca, perioada prescolaritatii ocupa un loc aparte, aceasta perioada "iind decisiva in "ormarea Nomului de maine. Situarea copilului 2n centrul procesului de predare#2nv34are, constituie o sc'im)are "undamental3, aceasta atrage dup3 sine g3sirea acelor solu4ii didactice care s3 stimuleze creativitatea 6i per"orman4a copilului. @oul curriculum pre6colar pre"igureaz3 dou3 mari tendin4e de sc'im)are 2n interiorul sistemului pre6colar acestea vizeaz3 crearea unui mediu educa4ional adecvat, 2n vederea stimul3rii continue a 2nv343rii spontane a copilului, accentuaeaz3 ideea de "olosire a conte%tului ludic 6i a 2nv343rii active 2n stimularea rutei individuale a 2nv343rii, "apt pentru care propune o a)ordare educa4ional3 di"erit3. @oul curriculum pre6colar se orienteaz3 asupra "olosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate 6i ela)orate cu a$utorul copilului, 2n care )rainstorming#ul, lucrul 2n ec'ip3 6i ac4iunea direct3 a copilului cu mediul sunt mi$loacele de )az3 ale procesului de predare#2nv34are. 7roiectare curricular3 nu mai presupune ela)orarea “programelor analitice 2n termeni de inventare ale di"eritelor segmente0unit34i de con4inut, capitole, teme, su)iecte punctuale, c3rora le era repartizat un anumit num3r de ore "i%, rigid, "3r3 o precizare clar3 a "inalit34ilor educa4ionale. ?impotriv3, con4inuturile sunt considerate mi$loace prin care se vizeaz3 atingerea o)iectivelor curriculare cadru, de re"erin43 6i opera4ionale propuse drept intermediari 2n procesul de "ormare 6i dezvoltare la copii a unui sistem de competen4e educa4ionale* intelectuale0cognitive, psi'omotorii, a"ectiv#atitudinale, de comunicare 6i rela4ionare social3, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor solu4ii personale, a atitudinilor 6i comportamentelor celor care se educ3 . Categoriile de activit34i de 2nv34are prezente 2n acest plan de 2nv343m5nt sunt Activit34i pe domenii de 2nv34are, care pot "i activit34i integrate sau pe discipline, Mocuri 6i activit34i alese 6i Activit34i de dezvoltare personal3. a! Activit34ile pe domenii e%perien4iale sunt activit34ile integrate sau pe discipline des"36urate cu copiii 2n cadrul unor proiecte plani"icate 2n "unc4ie de temele mari propuse de curriculum, precum 6i de nivelul de v5rst3 6i de nevoile 6i interesele copiilor din grup3. @um3rul acestora indic3 2ndeose)i num3rul ma%im de discipline care pot "i parcurse 2ntr#o s3pt3m5n3 6i ne re"erim la disciplinele0domeniile de 2nv34are care pot intra 2n componen4a domeniilor e%perien4iale respective. Ast"el, consider3m c3 se pot des"36ura ma%imum ; activit34i integrate pe s3pt3m5n3, indi"erent de nivelul de v5rst3 al copiilor
;
A6adar, educatoarea poate plani"ica activit34i de sine st3t3toare, respectiv pe disciplineactivit34i de educarea lim)a$ului, activit34i matematice, de cunoa6terea mediului, de educa4ie pentru societate, de educa4ie "izic3, activit34i practice, educa4ie muzical3 sau activit34i artistico#plastice sau activit34i integrate cuno6tin4elele din cadrul mai multor discipline pot "i 2m)inate armonios pe durata unei zile 2ntregi 6i, cu acest prile$, 2n activitatea integrat3 intr3 6i $ocurile 6i activit34ile alese sau cuno6tin4ele interdisciplinare sunt "ocalizate pe anumite domenii e%perien4iale iar $ocurile 6i activit34ile alese se des"36oar3 2n a"ara acesteia!. Este important s3 re4inem "aptul c3 ordinea des"36ur3rii etapelor de activit34i nu este 2ntotdeauna o)ligatorie, cadrul didactic av5nd li)ertatea de a opta pentru varianta potrivit3. )! Mocurile 6i activit34ile didactice alese sunt cele pe care copiii 6i le aleg 6i 2i a$ut3 pe ace6tia s3 socializeze 2n mod progresiv 6i s3 se ini4ieze 2n cunoa6terea lumii "izice, a mediului social 6i cultural c3ruia 2i apar4in, a matematicii, comunic3rii, a lim)a$ului citit 6i scris. Ele se des"36oar3 pe grupuri mici, 2n perec'i 6i c'iar individual. 7ractic, 2n decursul unei zile reg3sim, 2n "unc4ie de tipul de program normal, prelungit sau s3pt3m5nal, dou3 sau trei etape de $ocuri 6i activit34i alese etapa I – diminea4a, 2nainte de 2nceperea activit34ilor integrate, etapa a III#a – 2n intervalul de dup3 activit34ile pe domenii de 2nv34are 6i 2nainte de masa de pr5nz0plecarea copiilor acas3 6i, dup3 caz, etapa a I#a – 2n intervalul cuprins 2ntre etapa de rela%are de dup3 amiaz3 6i plecarea copiilor de la programul prelungit acas3.Botodat3, 2n unele cazuri, ele se pot pot reg3si ca elemente componente 2n cadrul activit34ii integrate. Reu6ita des"36ur3rii $ocurilor 6i a activit34ilor didactice alese depinde 2n mare m3sur3 de modul 2n care este organizat 6i conceput mediul educa4ional. Acesta tre)uie s3 stimuleze copilul, s3#l a$ute s3 se orienteze, s3#l invite la ac4iune. Ast"el, dac3 este vor)a de activit34i des"36urate 2n sala de grup3, educatoarea va acorda o aten4ie deose)it3 organiz3rii spa4iului 2n centre ca Hi)lioteca, Col4ul c3su4ei0Moc de rol, Construc4ii, Qtiin43, Arte, @isip 6i ap3 6i altele. 8rganizarea acestor centre se va "ace 4in5nd cont de resursele materiale, de spa4iu 6i de nivelul de v5rst3 al copiilor. In "unc4ie de spa4iul disponi)il, sectorizarea s3lii de grup3 poate cuprinde toate centrele sau cel pu4in dou3 dintre ele 2n care cadrul didactic preg3te6te zilnic No"erta pentru copii, ast"el 2nc5t ace6tia s3 ai)3 posi)ilitatea s3 aleag3 locul de 2nv34are 6i $oc, 2n "unc4ie de disponi)ilitate 6i nevoi. aterialele care se vor reg3si zilnic 2n zonele0centrele0col4urile desc'ise nu tre)uie s3 "ie aleatorii, ci atent alese, 2n str5ns3 corelare cu tema s3pt3m5nii sau cu tema proiectului a"lat 2n derulare. 7entru etapa $ocurilor 6i a activit34ilor alese des"36urate 2n curte, o aten4ie special3 va "i acordat3 at5t organiz3rii 6i amena$3rii cur4ii de $oc, c5t 6i siguran4ei pe care o o"er3 copiilor spa4iul respectiv 6i dot3rile e%istente. c! Activit34ile de dezvoltare personal3 includ rutinele, tranzi4iile 6i activit34ile din perioada dup3#amiezii pentru grupele de program prelungit sau s3pt3m5nal, inclusiv activit34ile op4ionale. W Rutinele sunt activit34ile#reper dup3 care se deruleaz3 2ntreaga activitate a zilei. Ele acoper3 nevoile de )az3 ale copilului 6i contri)uie la dezvoltarea glo)al3 a acestuia. Rutinele 2nglo)eaz3, de "apt, activit34i de tipul sosirea copilului, 2nt5lnirea de diminea43, micul de$un, igiena – sp3latul 6i toaleta, masa de pr5nz, somnul0perioada de rela%are de dup3#amiaz3, gust3rile, plecarea 6i se disting prin "aptul c3 se repet3 zilnic, la intervale apro%imativ sta)ile, cu aproape acelea6i con4inuturi. W Branzi4iile sunt activit34i de scurt3 durat3, care "ac trecerea de la momentele de rutin3 la alte tipuri0categorii de activit34i de 2nv34are, de la o activitate de 2nv34are la alta, 2n diverse momente ale zilei. i$loacele de realizare ale acestui tip de activitate variaz3 "oarte mult, 2n "unc4ie de v5rsta copilului, de conte%tul momentului 6i de calit34ile adultului cu rol de cadru didactic. >n acest sens, ele pot lua "orma unei activit34i des"36urate 2n mers ritmat, a unei activit34i care se des"36oar3 pe muzic3 sau 2n ritmul dat de recitarea unei num3r3tori sau a unei "r3m5nt3ri de lim)3, a unei activit34i 2n care se e%ecut3 concomitent cu momentul de tranzi4ie respectiv un $oc cu te%t 6i c5nt cu anumite mi6c3ri cunoscute de$a de copii etc. W Activit34ile op4ionale intr3 tot 2n categoria activit34ilor de 2nv34are, respectiv a celor de dezvoltare personal3 6i se includ 2n programul zilnic al copilului 2n gr3dini43. Ele sunt alese de c3tre p3rin4i, din o"erta prezentat3 de unitatea de 2nv343m5nt la +; septem)rie 6i apro)at3 de c3tre Consiliul director al unit34ii. 8p4ionalele pot "i des"36urate de c3tre educatoarele grupei sau de un pro"esor specialist, care va lucra 2n ec'ip3 cu acestea. 7rograma unei activit34i op4ionale poate "i ela)orat3 de educatoarea0pro"esorul care urmeaz3 s3 o des"36oare 6i, 2n acest caz, va "i avizat3 de inspectorul de specialitate sau poate "i aleas3 de cel care pred3 op4ionalul respectiv din o"erta de programe avizate de$a de ECB sau de ISM. Bimpul a"ectat unei activit34i op4ionale este acela6i cu cel destinat celorlalte activit34i din programul copiilor. >n acest conte%t, se va des"36ura cel mult un op4ional pe
<
s3pt3m5n3, pentru copiii cu v5rste 2ntre &D – < luni (&# ; ani! 6i cel mult dou3, pentru copiii cu v5rste 2ntre <+ – K- luni (; – D ani!. W Activit34ile des"36urate 2n perioada dup3#amiezii activit34i recuperatorii pe domenii de 2nv34are, recreative, de cultivare 6i dezvoltare a 2nclina4iilor sunt tot activit34i de 2nv34are. Acestea respect3 ritmul propriu de 2nv34are al copilului 6i aptitudinile individuale ale lui 6i sunt corelate cu tema s3pt3m5nal30tema proiectului 6i cu celelalte activit34i din programul zilei. -.
ocul în educaţia timpurie: de"inirea $ocului 6i speci"icul lui 2n pre6colaritate.
Rela4ia $oc0 dezvoltare0 2nv34are, $oc – $oac3, $uc3rie, $oc de rol, $oc didactic, $oc senzorial, $oc de construc4ie, $oc de mi6care, $oc muzical, $oc de mas3, $oc logic, $ocul 2n aer li)er. (speci"icul "iec3ruia la v5rsta pre6colar3, "unc4iile, cerin4ele 6i condi4iile de aplicare!*
La varsta prescolara $ocul satis"ace in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoie generata de tre)uinte, dorinte, tendinte speci"ice acestui nivel de dezvoltare psi'ologica. Su) o "orma sau alta, $ocul se regaseste la copiii tuturor popoarelor, din cele mai vec'i timpuri. ?in aceste considerente, in gradinite, $ocul este activitatea "undamentala. 7rin $oc se mani"esta, se e%teriorizeaza intreaga viata psi'ica a copilului, se e%prima cunostiintele, emotiile, dorintele, c'iar si acelea care nu pot "i satis"acute imediat. Mocul reprezinta, de asemenea, una dintre modalitatile prin care copilul cauta sa recunoasca realitatea incon$uratoare. Acesta constituie, in esenta, principala modalitate de "ormare si dezvoltare a capacitatilor psi'ice ale copilului.actionand asupra o)iectelor si "iintelor din $ur, copilul cunoaste treptat aceasta lume, isi satis"ace nevoia de miscare si intelegere, do)andeste incredere in "ortele proprii, se de"ineste pe sine ca personalitate. In $oc,copilul este independent, nu are nevoie de spri$inul adultului, se poate intrece cu prietenii sau colegii# care#i sunt egali. El nu mai este la discretia autoritatii adultului, ci are camp de mani"estare deplina a intelectului, a vor)irii, a imaginatiei, a vointei, a activitatii. In $oc adultul are doar rolul de sursa de inspiratie pentru copil. Clasi"icarea $ocurilor a preocupat pe multi specialisti in domeniul pedagogiei prescolare. In scop didactic vom opta pentru urmatoarea clasi"icare a! Mocurile spontane sunte cele in care lipseste interventia diri$ata. Educatoarea poate o)serva copii, pre"erintele lor in alegerea $ocurilor si le poate pregati materiale, $ucarii, continuturi sau variante. Interventia ei va "i cat mai discreta, pentru a nu pertur)a si deran$a copii in timp ce se $oaca. )! Mocul#e%ercitiu sau "unctional are rolul de antrenament al analizatorilor, al lim)a$ului sau al deprinderilor motrice. Copilul sare, alearga, selecteaza o)iecte dupa marime, "orma, culoare* isi e%erseaza atentia. Elementele de $oc si regulile sunt simple, importanta competitiei cu sine sau cu altii "iind predominanta. Mocul de e%ersare tre)uie acceptat si incura$at de adult, sa puna la dispozitia copiilor o)iectele solicitate. c! Mocul sim)olic sau de creatie. Su)iectul si regulile acestui $oc sunt inventate de copii. Se intalnesc o multime de variante precum $ocuri cu su)iecte din viata cotidiana, $ocuri cu su)iecte din povesti si )asme, $ocuri sugerate de o)iecte uzuale pe care le utilizeaza in alte scopuri sau $ocuri de constructie cu di"erite materiale. Copii de costumeaza, sc'im)a im)racamintea papusilor, $oaca roluri sau le interpreteaza cu a$utorul papusilor sau al teatrului de papusi. Adesea, prescolarii aleg su)iecte "anteziste, despre viitor, despre ro)oti, e%traterestri, "iinte ireale. Spre grupa mare, $ocul de creatie devine mai comple%, intervin intelegeri asupra respectarii regulilor sau un plan sumar al $ocului, se negociaza variante, ramanand insa loc si pentru improvizatii. d! Mocul de constructie trece de la manipularea materialului de construc4ie cu eventuale 2ncerc3ri 6i reu6ite de suprapuneri, speci"ic3 la & ani, la realizarea unor construc4ii so"isticate din cu)uri, com)ino 6i lego. Su)iectele acestor construc4ii pot "i propuse de adul4i sau sunt alese de copii 2n "unc4ie de interese, de aspecte ce i#au impresionat 2n momente anterioare $ocului, sau pot "i sugerate de natura materialelor utilizate. =neori, $ocurile de construc4ii o"er3 6i Nmodele sugestie pe care copiii le ignor3 la &#- ani, 2ncearc3 s3 le rezolve, din ce 2n ce mai per"ormant pe la ; ani iar c3tre < ani 2ncearc3 s3 le dep36easc3. ?eseori $ocul de construc4ie precede sau se 2ngem3neaz3 cu $ocul de crea4ie. 7rin el copiii 26i construiesc cadrul de $oc necesar su)iectului din $ocul de crea4ie 6antierul, t3r5mul zmeilor, ca)inetul doctorului, gr3dina zoologic3 etc. Mocurile de construc4ie sunt deose)it de importante pentru dezvoltarea deprinderilor manuale ale copiilor. D
e! Mocul de mi6care este str5ns legat de speci"icul v5rstei, o v5rst3 a dinamismului, a mi6c3rii. El se va p3stra p5n3 la v5rsta adult3, 2m)r3c5nd alte "orme dar p3str5ndu#6i motiva4ia interioar3. La v5rsta pre6colar3 mi6c3rile 2ncep s3 "ie 2ncadrate 2ntr#un anume conte%t carere"lect3 "ragmente din via4a real3, 2n special din via4a Ncelor care nu cuv5nt3. Literatura de specialitate enumera $ocurile NHroasca 6i )arza, N7isica 6i vr3)iile, NLupul 6i oile etc., 2n gr3dini43 sau 2n grupul de $oac3 se reiau su) "orma $ocurilor de mi6care con"licte ar'icunoscute din "ilmele de desene animate* ast"el, persona$e ca Bom 6i MerrX, C'ip 6i ?ale re2nvie cu a$utorul copiilor. ?eose)it de r3sp5ndite sunt $ocurile "3r3 o tematic3 anume, 4ocuri cu reguli ce au ca scop e%ersarea unor deprinderi motrice atmos"era de $oc este realizat3 prin spiritul de competi4ie imprimat. ?in aceast3 categorie "ac parte Qotronul, Elasticul, Coarda, Cine alearg3 mai repedeO etc. 7e m3sur3 ce se 2nainteaz3 c3tre v5rsta 6colar3 mic3, $ocurile de mi6care cu su)iect vor c56tiga 2n comple%itate 2n vreme ce cele cu reguli vor recurge la "ormule din ce 2n ce mai complicate. Acest tip de $ocuri este, 2n general preluat de la genera4iile anterioare c'iar dac3, "iecare genera4ie realizeaz3 uneori prelucr3ri 6i adapt3ri speci"ice. "! Mocul didactic este un mi$loc de accelerare a trecerii de la $oc la invatare, deoarece im)ina ludicul cu asimilarea de cunostinte si "ormarea unor capacitati de cunoastere. Mocul didactic este propus, organizat si condus de educator, in scopul realizarii unor sarcini didactice precise. E%ista o mare varietate de $ocuri didactice, inspirate din $ocuri spontane ale copiilor, dar urmarind o)iective intelectuale, motrice, de socializare, de repetare a unor cunostiinte insusite sau de e%ersare a unor deprinderi. In aceasta categorie sunt incluse $ocuri de miscare cu reguli, ce contri)uie la dezvoltarea atentiei, memoriei, imaginatiei, la e%ersarea unor automatisme, miscari, actiuni simple, prin imitarea unor activitati reale. Mocurile senzoriale viseaza vazul, auzul, simtul tactil (legare la oc'i!, mirosul sau simtul orientarii. Mocurile de analiza perceptiva vizuala contri)uie la cresterea sensi)ilitatii analizatorului si perceperea selectiva a unor "orme, culori, dimensiuni, grosimi etc. Mocurile logice propun copiilor compararea sau clasi"icarea pieselor dupa anumite criterii date, apoi drescrierea lor si motivarea alegerii. Mocurile gramaticale si cele le%icale vizeaza utilizarea unor "orme corecte de e%primare, de e%emplu Eu spun una, tu spui multe, desparirea in sila)e, identi"icarea sunetelor cu care incep sau se termina cuvintele s.a.m.d. Mocurile de constructie dupa model vizeaza e%ecutia corecta, dupa un plan. Mocul didactic tre)uie sa trezeasca interesul copiilor, sa#i anga$eze plenar, sa#i distreze. Cand copilul se $oaca cu alti copii, el invata sa respecte reguli si algoritmi ce constituie temeiul con"ormarii la normele de comportare sociala, morala. Invata sa imparta $ucariile cu altii, sa cola)oreze cu coec'ipierii, isi dezvolta altruismul, spiritul de ec'ipa, comunicarea cu ceilalti, prin urmare devine mai socia)il, mai tolerant "ata de cei din $ur, mai atent la dorintele si sugestiile celorlalti. Mocul se intercoreleaza cu invatarea si cu creatia. Mocurile cu su)iect din viata, din povesti si )asme presupun cunoasterea acestora, dar implica si creativitate si e%presie in interpretare. Mocurile cu te%t si cantec ii aproprie de creatiile muzicale si literare. Mocurile de masa presupun invatare si crearea de variante. Mocul este un minunat mi$loc de cunoastere si autocunoastere, de e%ersare a unor capacitati, de socializare primara, de antrenare a capacitatii cognitive si de e%teriorizare a emotiilor si sentimentelor. ?esi este un mi$loc de rela%are si distractie, $ocul are importante "unctii instructiv#educative. El contri)uie, prin continutul sau o)iectual sau logic la dezvoltarea intelectului. 8rice $oc include elemente a"ective )ucurie, surpriza, satis"actie sau insatis"actie. • •
•
•
•
;.
3odalităţi specifice de realiare a activităţilor didactice în educaţia timpurie: memorizare, convor)ire, povestire 6i repovestire, lectura dup3
imagini, $oc didactic, e%erci4iu cu material individual, $oc#e%erci4iu, $oc de rol, $oc logico# metematic, $oc cu te%t 6i c5nt, $oc muzical, $oc de mi6care, $oc de crea4ie, lectura educatoarei, dramatizare, audi4ie, pictur3, desen, modela$, cola$* K
>n gr3dini43, ca 6i 2n la celelalte niveluri ale 2nv343m5ntului, metodele0modalitatile de 2nv34are "ac parte din activitatea comuna a personalului didactic si a copiilor educa4i. >n a"ara de e"icien4a limitat3, concretizat3 la un moment dat 2n do)5ndirea anumitor scopuri si de economia de timp si de mi$loace necesare educa4iei, acestea sunt importante si pentru ca vor genera atitudini pozitive "ata de propria educa4ie, "ata de educa4ia organizata, sistematica, in general, precum si pentru ca vor ini4ia un stil cognitiv dominant, mai mult sau mai pu4in productiv, mai mult sau mai pu4in aduc3tor de rezultate si satis"ac4ii, ceea ce constituie aporturi "ormative ma$ore. ?intre aceste modalitati amintim CON/OR@IREA este o activitate care 2i pune pe copii 2n situa4ia de a e%prima independent, "olosind cuvinte intrate in voca)ularul lor activ, 2n urma unor activit34i de o)servare, povestire, $ocuri didactice, lecturi pe )aza de imagini sau in contactul direct cu o)iectele si "enomenele lumii 2ncon$ur3toare.. Ei au posi)ilitatea de a se e%prima si de a#si sus4ine p3rerile in "a4a unui colectiv, dezvolt5ndu#si cura$ul opiniei, calit34i ce le sunt necesare la intrarea in clasa 2nt5i. Caracteristici este o activitate comple%3 de evaluare a lim)a$ului* se )azeaz3 pe cuno6tin4e 2nsu6ite anterior in alte activit34i* reu6ita acestei activit34i este condi4ionat3 de volumul de cuno6tin4e acumulate si de temeinicia 2nsu6irii lor* se "olose6te cu prec3dere metoda conversa4iei, pe o durata mai lunga, "3r3 suport intuitiv* se organizeaz3 un num3r relativ redus de activit34i de convor)ire, la grupa de cinci#6apte ani* prin aceasta activitate se actualizeaz3 si sistematizeaz3 cuno6tin4ele, se dezvolta la copii capacitatea de a#si ordona si sistematiza reprezent3rile despre lumea reala* aceasta activitate contri)uie la e%ersarea e%prim3rii copiilor* pentru a r3spunde 2ntre)3rilor, copiii tre)uie sa selecteze le%icul adecvat, sa utilizeze anumite structuri gramaticale, concomitent cu urm3rirea des"36ur3rii discu4iei, pentru a completa r3spunsurile colegilor si pentru a continua logic dialogul* participarea copiilor la convor)ire necesita activitate intelectuala intensa* prin tematica si con4inutul convor)irilor se "ormeaz3 si se consolideaz3 reprezent3ri 6tiin4i"ice si morale, se "ormeaz3 sentimente si atitudini morale ( e%. Cum sa ne comportam in grădiniă si acasă5, Cum ii a4utam pe părini5, 0a spunem adevărul6, 0a fim harnici si cinstii6 s.a. '7 prin modul de des"36urare a convor)irii se creeaz3 condi4iile e%ers3rii unor deprinderi de comportare civilizata 2n colectiv, se "ormeaz3 calit34i morale precum polite4ea, st3p5nirea de sine, cura$ul, spiritul de cooperare si prietenie etc.* convor)irea prile$uie6te a"irmarea opiniei, contri)uie la dezvoltarea capacit34ii de a e%prima si de a sus4ine p3rerile proprii 2n cadrul colectivului, la dezvoltarea lim)a$ului conte%tual si la educarea aten4iei voluntare. Convor)irea se organizeaza, in general, cu 2ntreaga grup3, dar se poate realiza si cu grupuri mici sau individual. E"icientizarea convor)irii impune plani"icarea activit34ii din timp* alegerea temei, care tre)uie sa "ie accesi)ila si atractiva, sa corespunda intereselor si pre"erin4elor copiilor* crearea unor situa4ii diverse de via43* accentuarea caracterului "ormativ* ela)orarea unui plan de 2ntre)3ri adecvat temei, permi45nd concluzii par4iale si "inale. •
• • • • •
•
•
•
•
•
•
• • • • •
O+ani8aea acti$it34ii consta in asigurarea cadrului potrivit Desf3
J
pot "olosi proiec4ii de diapozitive si "ilme menite sa le creeze copiilor disponi)ilitate a"ectiva. Aceste proiec4ii nu tre)uie sa con4in3 detalii care pot dispersa aten4ia copiilor de la tema centrala, identica cu tema convor)irii. >n aceasta secven43 se mai pot realiza scurte discu4ii, audierea unui "ragment de c5ntec, o 2nregistrare pe caseta s.a. Se mai poate alterna discu4ia introductiva cu $ocul de rol* de e%emplu, o convor)ire cu tema 9raşul meu poate alterna conversa4ia cu $ocul de rol, un copil "iind g'id, al4ii – vizitatori care cer e%plica4ii g'idului, 26i 2mp3rt36esc impresii s.a. Acelea6i procedee se pot "olosi la o convor)ire pe tema Ce-as vrea sa fiu5 Sau i4loace de transport etc. Convorbirea propriu-zisă Convor)irea propriu#zis3 # secven4a principala a activit34ii # se realizeaza pe )aza succesiunii intre)arilor educatoarei si a r3spunsurilor copiilor. 7lanul de 2ntre)3ri poate "i comunicat copiilor la 2nceputul discu4iei sau pe parcursul des"36ur3rii ei, in "unc4ie de caracteristicile grupei la care se realizeaz3 aceasta activitate. Bot in "unc4ie de nivelul grupei, pot "i antrena4i copiii in instruirea planului de 2ntre)3ri. Caracteristicile planului de 2ntre)3ri 7lanul de 2ntre)3ri tre)uie sa con4in3 2ntre)3ri principale, c3rora li se pot adaug3 2ntre)3ri a$ut3toare. >ntre)3rile vizeaz3 # scopul activit34ii* # con4inutul convor)irilor* # comple%itatea tematica* # volumul de cuno6tin4e actualizat. >ntre)3rile di"er3 in "unc4ie de scopul activit34ii # convor)irea de veri"icare # care solicita in primul rand memoria # presupune # enumerare ,,Ce legume se culeg toamnaOYY, ,,Ce mi$loace de transport care circula pe uscat cunoa6te4iOYY, ,,Ce 26i pune un elev in penarOYY* # reproducerea unor evenimente sau ac4iuni ,,Cum v#a4i petrecut vacan43OYY, ,,Cum 26i a$uta copiii parintii in gospodarieOYY, ,,Ce e activit34i des"36oar3 copiii in gr3dini43OYY* # convor)irea de sistematizare # care solicita in principal opera4iile g5ndirii ,,?e ce 2ng'ea43 apa iarnaOYY, ,,?e ce cad "runzele copacilor toamnaOYY, ,,Cum sunt zilele si nop4ile varaOYY, ,, Cum este iarnaOYY( comparatie !, ,,Cum putem denumi cu un singur cuv5nt ploaia, v5ntul, )ruma, ninsoareaOYY, ,,Cum se numesc animalele care tr3iesc pe l5ng3 casa omuluiYYY ( generalizare !. >ntre)3rile de evaluare necesita motivarea "enomenelor, a ac4iunilor, sesizarea cauzelor si a consecinelor, interpretarea si clasificarea "enomenelor si a ac4iunilor, de asemenea solicita generalizarea. >ntre)3rile tre)uie sa 2ndeplineasc3 anumite criterii # s3 "ie accesi)ile, 4in5nd seama de nivelul grupei* # s3 vizeze e%perien4a de via4a a copiilor* # s3 "ie "ormulate simplu, corect, succint, clar. Succesiunea 2ntre)3rilor si a r3spunsurilor alterneaz3 cu su)linieri, repet3ri ale unor aspecte principale, cu sistematiz3ri ale r3spunsurilor in "orma concluziilor pariale si finale . Concluziile se realizeaz3 oral, "ie cu copiii, cel mai adesea de c3tre educatoare, in alta "orma dec5t s#a des"36urat discu4ia, de aceea se pot "olosi si elemente de $oc, se pot reconstitui ta)louri sau mac'ete, ac4iunea "iind du)lata de ver)alizare, se pot comenta unele prover)e etc. nc)eieea acti$it34ii >nc'eierea activit34ii adesea este inclusa in concluzii. 7entru diversi"icarea si antrenarea tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, des"36urarea unui $oc aplicativ, dramatizarea unor ac4iuni discutate, premierea r3spunsurilor "oarte )une si 2ncura$area celorlal4i copii, audierea 0 vizionarea unor programe artistice etc. •
•
•
•
LECTURA PE @A?A DE IMAGINI este o activitate de educare a lim)a$ului speci"ica
2nv343m5ntului pre6colar. ?es"36urarea acestei activit34i con4ine doua componente observarea diri4ata a imaginilor si dezvoltarea capacităilor de receptare si exprimare a mesa$elor. 7rima componenta consta in perceperea organizata si diri$ata de catre educatoare a imaginilor pe )aza analizei, sintezei si a generalizarii &
datelor, prin relevarea cauzelor si rela4iilor dintre elementele constitutive ale imaginilor. 7ercep4ia se realizeaz3 prin metoda conversa4iei, pornind de la elementele cunoscute de c3tre copii, de la e%perien4a lor cognitiva* sunt actualizate reprezent3ri stocate in memoria copiilor, de la e%perien4a lor cognitiva* sunt actualizate reprezentari stocate in memoria copiilor, pe )aza c3rora se realizeaz3 noi ac'izi4ii de cunoa6tere. Componenta ver)ala a activit34ii se realizeaz3 concomitent cu perceperea imaginilor. Copiii tre)uie sa analizeze imaginile* tre)uie sa le descrie, sa le compare si sa le interpreteze, "olosind un lim)a$ propriu. aterialul intuitiv are con4inut variat, legat de diverse aspecte ale realit34ii. 7rin natura sa, materialul intuitiv contri)uie la 2m)og34irea si sistematizarea percep4iei si a reprezent3rilor copiilor, la dezvoltarea g5ndirii acestora. Activitatea de lectura pe )aza de imagini duce la dezvoltarea capacit34ilor intelectuale* dezvoltarea proceselor psi'ice* e%ersarea si 2m)un3t34irea deprinderilor de e%primare corecta si coerenta* dezvoltarea unor tr3iri a"ective, morale si estetice. etodica lecturilor pe )aza de imagini este determinat3 de particularit34ile de v5rst3 ale copiilor si de scopul activit34ii. 7articularit34ile de v5rst3 ale copiilor sunt percep4ie nesistematica, izolata a unor elemente adesea nesemni"icative, "ara sesizarea rela4iilor dintre acestea, incapacitatea de a recepta esen4ialul* de aceea se impune diri$area percep4iei si interpretarea datelor su) 2ndrumarea educatoarei* aten4ie de scurt3 durat3* e%perien4a de via43 redusa. aterialul intuitiv tre)uie sa 2ndeplineasc3 anumite condi4ii +. Su) aspect te"atic s3 asigure realizarea o)iectivelor cognitive si a"ective* s3 corespund3 programei, "iind accesi)il si interesant* s3 2ndeplineasc3 cerin4e didactice ( accesi)ilitate, vizi)ilitate, claritate, atractivitate s.a. !* s3 ai)3 valoare estetica. . ?in perspectiv3 sc#!ului didactic s3 asigure "ormarea unor reprezent3ri corecte* s3 contri)uie la e%ersarea capacit34ii de comunicare orala, prin care copiii tre)uie sa descrie, sa e%plice rela4ii, sa relateze ac4iuni etc.* s3 ai)3 dimensiuni corespunz3toare, pentru a permite analiza si compararea elementelor componente, pentru a "i vizi)ile, pentru a "i percepute "3r3 di"icultate. >n lectura pe )aza de imagini nu tre)uie "olosite multe ilustra4ii, pentru a nu dispersa aten4ia copiilor. Ilustratiile sunt studiate temeinic, in preala)il, de catre educatoare, pentru a ela)ora c'estionarul pe )aza caruia se a$unge la "ormularea ideilor principale. 7lanul de 2ntre)3ri tre)uie sa orienteze aten4ia copiilor, sa diri$eze percep4ia lor c3tre elemente esen4iale si c3tre detalii semni"icative, organiz5nd g5ndirea. >ntre)3rile tre)uie sa asigure 2n4elegerea unitara a ta)loului, sa conduc3 spre concluzii par4iale si "inale. e"e !entu lectua !e 'a83 de i"a+ini • • • •
•
•
• • • •
•
•
•
;amilia mea7 Camera copiilor7 Copiii !i a4uta pe părini7 Copiii se 4oaca & la grădiniă, in camera copiilor, iarna, vara '7 icul gospodar7 animale7 ;rumuseile tarii7 9biceiuri de iarna7 =a spectacol7 9 zi in grădiniă7 Copii, oocrotiti
PO/ESTIREA
&+
7ovestirea este una dintre activit34ile de educare a lim)a$ului cele mai pl3cute copiilor, 2ntruc5t le satis"ace nevoia de cunoa6tere si de a"ectivitate, le stimuleaz3 imagina4ia si constituie cadrul optim de e%ersare a capacit34ii de comunicare. Ca activitate speci"ic3 2nv343m5ntului pre6colar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psi'ice g$ndirea logică, copiii tre)uind sa re4in3 des"36urarea evenimentelor si sa le e%puna pe )aza unor procedee si mi$loace speci"ice ( de e%emplu, pe )aza intre)arilor "ormulate de educatoare, pe )aza unor ilustra4ii sau desene s.a. !* imaginaia, proces cognitiv comple% de e%ersare prin crearea unor imagini noi pe )aza prelucrarii reprezentarilor si a e%perientei cognitive anterior "ormate* limba4ul , ca mi$loc "undamental de comunicare. Lim)a$ul si g5ndirea se intercondi4ioneaz3, se constituie ca unitate intre comunica4ional ( transmitere de in"orma4ie ! si cognitiv. andirea se dezvolta avand ca suport lim)a$ul, iar lim)a$ul este e%presia nivelului de dezvoltare a gandirii. povestirea contri)uie, de asemenea, la dezvoltarea ateniei datorita c3reia copiii memoreaz3 numele persona$elor, "ragmente de povestiri si povesti, re4in succesiunea 2nt5mpl3rilor, tr3s3turi si comportamente ale persona$elor s.a. >n gr3dini4a de copii se des"36oar3 doua tipuri de povestiri •
•
•
•
a;P#$estiile educat#aei '; P#$estiile c#!iil# a;PO/ESTIRILE EDUCATOAREI sunt e%puneri orale ale unor opere literare ( povesti, povestiri!, realizate de c3tre educatoare. Aceste activit34i se organizeaz3 cu 2ntreaga grupa, ca activitate o)ligatorie sau in timpul $ocurilor si activit34ilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. 7rin con4inutul ei, aceasta activitate l3rge6te s"era de cuno6tin4e ale copiilor. Ace6tia urm3resc cu aten4ie 2nt5mpl3rile )asmului sau ale povestirii, memoreaz3, descoper3 tr3s3turi si comportamente ale persona$elor, analizeaz3 si compara, sta)ilesc anumite rela4ii intre "apte si persona$e, a$ung la generaliz3ri. Receptarea atenta a povestirilor contri)uie la "amilliarizarea copiilor cu structura lim)ii, cu )ogatia si e%presivitatea lim)$ului* ei 26i 2nsu6esc cuvinte cu sensuri proprii si "igurate, e%presii poetice, "ormule speci"ice acestor crea4ii literare, construc4ii ritmate si rimate, zicale, prover)e, structuri gramaticale. 7ove6tile au at5t valoare "ormativa, cat si etica, contri)uind la "ormarea con6tiin4ei morale* copiii descoper3 tr3s3turi de caracter, 26i aleg modele de via4a, cunosc 2ntruc'ip3ri si mani"est3ri ale )inelui si ale r3ului ( de e%emplu, in 0cufia ?oşie de C'arles 7errault,
•
&
s3 desprind3 tr3s3turi ale persona$elor#, s3 aprecieze "apte ale acestora* s3 comunice g5nduri si impresii despre 2nt5mpl3ri si persona$e* s3 aleag3 persona$ul care le#a pl3cut sau pe care#l considera model, motiv5ndu#6i pre"erin4a. >n repovestire contri)u4ia copiilor este restr5ns3. >n "unc4ie de v5rst3, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat con4inutul literar* reproducerea tre)uie sa "ie e%acta, cu mi$loace lingvistice proprii, corecte su) aspect "onetic, le%ical si gramatical.Activitatea de repovestire se poate organiza 2ncep5nd cu grupa mica, dar pove6tile si povestirile tre)uie sa "ie simple, accesi)ile. Reu6ita activit34ii de repovestire depinde de gradul de 2nsu6ire a povestirii de c3tre copii, adic3 de 2nsu6irea con6tient3* 2nsu6irea temeinica a povestirii. 7entru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea repet3rii povestirii 2n a"ar3 activit34ii o)ligatorii si necesiitatea e%punerii in sala de grupa a unor ta)louri sau ilustra4ii ce redau con4inutul povestirii. Atat repovestirea unui te%t literar, c5t si povestirea creat3 de educatoare se pot realiza in "orme di"erite a.repovestirea pe )aza unor ta)louri0ilustra4ii ce redau episoadele principale ale povestirii* ).Repovestirea pe )aza unui plan ver)al corespunz3tor "ragmentelor logice ale povestirii* c. Repovestire li)er3* d. Repovestire pe )aza unui te%t citit. Repovestirile pe )aza de ta)louri 0 ilustra4ii si cele pe )aza unui plan ver)al le o"er3 copiilor puncte de spri$in. • • • •
• •
EZE7LIFICARE 7lan de 2ntre)3ri dezvoltat pentru povestirea #rsul păcălit de vulpe de Ion Creanga. =nde se a"l3 vulpeaO Cine venea pe drumO Cum 6i#a "3cut rost de m5ncare vulpeaO Ce a "acut taranul c5nd a v3zut vulpea in mi$locul drumuluiO Cum l#a pacalit vulpea pe ursO La grupa mare, planul de 2ntre)3ri este mai redus # Cum a reu6it vulpea s3#6i g3seasc3 'ranaO Cum l#a p3c3lit vulpea pe ursO 7lanul ver)al pentru )asmul *lba -ca- @ăpada si cei şapte pitici de Fra4ii rimm. >mp3r3teasa dore6te sa ai)3 o "eti43. >mp3r3teasa – mama vitrega – 'ot3r36te sa scape de Al)a–ca –V3pada. Al)a – ca –V3pada a$unge la casa piticilor. >mp3r3teasa cea rea 2ncearc3 sa o omoare pe prin4es3. 7rin4esa este salvat3 de un "iu de 2mp3rat. >mp3r3teasa cea rea este pedepsita. >nc'eierea activit34ii se poate realiza prin # povestirea integral3 a con4inutului povestii 0 povestirii* aprecierea "aptelor persona$elor din poveste 0 povestire ( "apte )une – "apte rele si motivarea acestora !* alegerea unui persona$ pre"erat si motivarea alegerii* # redarea, prin desen, a unei secven4e din poveste 0 povestire sau a unui persona$ 2ndr3git* # recompensarea din "ragmente a unei imagini din poveste 0 povestire ( puzzle !.
@; PO/ESTIRILE COPIILOR apar su) "orm3 # repovestire* # povestiri create de copii.
&&
7rin toate activit34ile de educare a lim)a$ului des"36urate in gr3dini4a de copii, se urm3re6te "ormarea capacit34ii de e%primare e%acta, inteligi)ila, cursiva. Copiii pre6olari tre)uie sa "ie capa)ili de a#si e%prima tre)uin4ele, g5ndurile si sentimentele, sa "ie capa)ili sa comunice intre ei si cu adul4ii. Re!#$estiea 7rin activitatea de repovestire a te%telor literare ( povesti, povestiri ! e%puse de educatoare, se dezvolt3 g5ndirea logica si memoria copiilor, se e%erseaz3 vor)irea. Copiii tre)uie s3 redea 2nt5mpl3ri reale sau imaginare in succesiunea lor* s3 desprind3 tr3s3turi ale persona$elor#, s3 aprecieze "apte ale acestora* s3 comunice g5nduri si impresii despre 2nt5mpl3ri si persona$e* s3 aleag3 persona$ul care le#a pl3cut sau pe care#l considera model, motiv5ndu#6i pre"erin4a. >n repovestire contri)u4ia copiilor este restr5ns3. >n "unc4ie de v5rst3, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat con4inutul literar* reproducerea tre)uie sa "ie e%acta, cu mi$loace lingvistice proprii, corecte su) aspect "onetic, le%ical si gramatical. Activitatea de repovestire se poate organiza 2ncep5nd cu grupa mica, dar pove6tile si povestirile tre)uie sa "ie simple, accesi)ile. Reu6ita activit34ii de repovestire depinde de gradul de 2nsu6ire a povestirii de c3tre copii, adic3 de 2nsu6irea con6tient3* 2nsu6irea temeinica a povestirii. 7entru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea repet3rii povestirii 2n a"ar3 activit34ii o)ligatorii si necesiitatea e%punerii in sala de grupa a unor ta)louri sau ilustra4ii ce redau con4inutul povestirii. Atat repovestirea unui te%t literar, c5t si povestirea creat3 de educatoare se pot realiza in "orme di"erite a.repovestirea pe )aza unor ta)louri0ilustra4ii ce redau episoadele principale ale povestirii* ).Repovestirea pe )aza unui plan ver)al corespunz3tor "ragmentelor logice ale povestirii* c. Repovestire li)er3* d. Repovestire pe )aza unui te%t citit. Repovestirea pe )aza unui te%t citit 7rin lectura e%presiv3 a unui te%t literar, educatoarea 2i a$uta pe copii sa descopere "rumuse4ea lim)ii literare, stimul5ndu#le interesul pentru carte, prin aceasta preg3tindu#i pentru activitatea 6colara. 7entru copii este di"icil a6a urm3reasc3 lectura unui te%t literar, aceasta presupun5nd aten4ie si memorie de lunga durata. ?upa citirea te%tului literar, educatoarea accesi)ilizeaza 2n4elegerea mesa$ului prin intre)ari adecvate, clarte si simple. >ntre)3rile tre)uie "ormulate ast"el 2nc5t r3spunsul sa nu se reduc3 la cuvintele monosila)ice ,,daYY, ,,nuYY. 7rin 2ntre)3ri si r3spunsuri, se sta)ilesc momentele principale ale ac4iunii, persona$ele si tr3s3turile acestora desprinse din "aptele lor. Concomitent cu prezentarea con4inutului te%tului literar se e%plica cuvintele si e%presiile necunoscute sau cu di"erite conota4ii in te%t. ?up3 "amiliarizarea cu te%tul literar, se recomanda recitirea integrala sau par4iala a acestuia. ?emersul didactic urm3tor este desprinderea 0 2n4elegerea mesa$ului. >n 2nc'eierea activit34ii, se reactualizeaz3 alte te%te literare 2nrudite tematic, ca tip de persona$e si ca mesa$, m3car prin simpla men4ionare a titlului si a autorului. d. Repovestirea li)er3 Repovestirea li)er3 se caracterizeaz3 printr#o mai mare li)ertate a imagina4iei copiilor. Ei repovestesc in "unc4ie de pre"erin43 si de receptarea a"ectiva. Botu6i, este necesar sa se asigure o succesiune logica a repovestirii si sa se acorde aten4ie e%prim3rii corecte, nuan4ate. 7ove6tile create de copii 7ovestirile create au evident3 valoare "ormativa, contri)uind la dezvoltarea g5ndirii si a imagina4iei creatoare, la dezvoltarea unei vor)iri corecte, "luente, e%presive. •
• • • •
• •
&-
>n gr3dini4a de copii povestirile create de copii au diverse "orme povestire creata pe )aza unui sir de ilustra4ii* povestire cu 2nceput dat* povestire pe )aza unui plan dat* povestire dup3 modelul educatoarei. Cele mai "recvente tipuri de povestiri create si practicate in gr3dini4a de copii sunt povestirile copiilor create pe )aza unui sir de ilustra4ii si povestirile cu 2nceput dat. 7ovestire creata pe )aza unui 6ir de ilustra4ii >n povestirile create pe )aza ilustra4iilor este necesar ca num3rul ilustra4iilor sa se situeze intre & si ;, sa "ie necunoscute copiilor, sa 2n"34i6eze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa prezinte persona$ele principale. Ilustra4iile tre)uie sa 2ndeplineasc3 si urm3toarele condi4ii s3 "ie simple si accesi)ile copiilor* s3 2n"34i6eze aspecte cat mai apropiate de e%perien4a de via43 a copiilor* s3 ai)3 valoare educativa si estetica* s3 emo4ioneze* s3 "ie vizi)ile pentru to4i copiii. >n construirea povestirii tre)uie valori"icate toate elementele componente ale ilustra4iei ( cadrul ac4iunii, persona$ele, ac4iunile acestora, gesturile, eventual st3ri su"lete6ti ale acestora !* povestirea sa con4in3 evenimente in succesiune logica* 2nt5mpl3rile si persona$ele sa corespunda temei si con4inutului ilustra4iei. >nc'eierea activit34ii consta in actualizarea unor povestiri 2nrudite prin tema cu povestirea creata de copii si su)linierea mesa$ului. Activitatea se poate "inaliza cu un $oc de mi6care sau cu un $oc muzical. 7ovestirile cu inceput dat >n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze, cu mi$loace lingvistice proprii, o povestire al c3rei 2nceput este dat de educatoare. Speci"icul acestei activitati consta in sc'im)area rolului copiilor* din ascultatori ei devin povestitori, care tre)uie sa continue povestirea 2nceput3 de educatoare. Realizarea acestei activit34i impune 2ndeplinirea urm3toarelor o)iective s3 asculte cu aten4ie e%punerea educatoarei* s3 sesizeze si s3 re4in3 elementele semni"icative ale nara4iunii* s3 prezinte corect, logic, coerent evenimente si persona$e cu tr3s3turi adecvate* s3#6i imagineze 2nt5mpl3ri si persona$e adecvate 2nceputului povestirii. Reu6ita activit34ii este determinata de calit34ile 2nceputului dat si de deprinderile copiilor "ormate 2n activit34ile anterioare. >nceputul dat tre)uie # s3 trezeasc3 interesul copiilor* # s3 le st5rneasc3 imagina4ia* # s3 sugereze su)iectul pe care copiii tre)uie sa#l dezvolte in e%punere* de aceea se recomanda sa "ie inspirat din viata copiilor, a adul4ilor, a animalelor. Reu6ita activit34ii este condi4ionata si de momentul in care educatoarea 2ntrerupe e%punerea* acest moment tre)uie sa corespunda intrigii si sa "aciliteze continuarea povestirii in mod personal si atractiv. La 2ntreruperea relat3rii, educatoarea tre)uie sa pun3 c5teva 2ntre)3ri a$ut3toare sau sa dea sugestii suplimentare. >n 2nc'eierea activit34ii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind#o pe cea mai reu6ita. >n cazul in care nici o povestire nu 2ndepline6te cerin4ele didactice, educatoarea tre)uie sa compun3 o povestire care sa "ie model pentru copii. • • • • •
• • • •
•
MEMORI?AREA ACTI/ITATE DE FIARE
emorizarea este o activitate de educare a lim)a$ului, a%ata pe o)iectivele 2nv343m5ntului pre6colar 6 pe particularit34ile de v5rst3 ale copiilor. aloarea "ormativ3 a acestei activit34i se concentreaz3 pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a pre6colarilor, av5nd ca premise speci"icul proceselor pso'ice la aceasta v5rst3. &;
emoria este un proces psi'ic constituit din trei "aze succesive faza de achiziie, ( memorare !, faza de reinere ( p3strare ! si faza de reactivare ( actualizare ! cu doua momente recunoaşterea si reproducerea. Al3turi de g5ndire, memoria st3 la )aza activit34ii de 2nv34are. ( 2icionar de pedagogie, Editura ?idactica si 7edagogica, Hucure6ti, +JDJ, p. n memoria logic3, g5ndirea este "oarte activ3, realiz5nd asocia4ii 2ntre date 6i integrarea lor 2n sisteme de cuno4tinţe, priceperi 4i deprinderi. Ea se opune memor3rii mecanice. Me"#aea in$#lunta3 sau neinten4i#nat3, ca "orma a memor3rii ( prin care elementele perceptive sunt re4inute "3r3 s3 e%iste o inten4ie e%presa in acest sens !, este "acilitata de propriet34ile sensi)ile 6i de con4inutul materialului ( ,, "or4a lui de impresionareYY !, de prelucrare lui activa, de semni"ica4ia materialului si scopul principal al activit34ii, de "actori motiva4ionali 0 interes, 2ncura$are pu)lica etc. Ti!uile de acti$it34i de "e"#i8ae sunt determinate de sarcinile didactice, si anume activit34i de predare#2nv34are* activit34i de "i%are ( repetare !, orientate spre 2nsu6irea temeinica a poeziilor memorate 2n activit34i de predare#2nv34are si spre consolidarea deprinderilor de reproducere con6tient3 6i e%presiv3* activit34i de veri"icare a 2nsu6irii poeziei, a e%actit34ii reproducerii si a temeiniciei memor3rii. >n 2nv343m5ntul pre6colar, aceste trei tipuri de activit34i de memorizare nu sunt distincte, ci sunt activit34i mi%te 2ntr#o activitate de predare#2nv34are a unei poezii tre)uie realizat3 6i o secven43 de "i%are si consolidare a unor memorizari anterioare, 2nrudite ca tamatica. ?e asemenea, 2n alte activit34i de educare a lim)a$ului se poate des"36ura o secven43 de veri"icare si consolidare a unor memoriz3ri. Sc#!ul "e"#i83ii const3 2n dezvoltare g5ndirii logice a copilului, pe )aza succesiunii sentimentelor si ideilor poetice, ale te%telor literare* dezvoltarea aten4iei 6i a puterii de concentrare* dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor o)iective urm3rite 2n demersul didactic, prin con6tientizarea e"ortului solicitat, prin 2nsu6irea, 2n timp, de c3tre copii, a sc'emelor mnemice ( asocia4ii diri$ate !* dezvoltarea auzului "onematic al copiilor* dezvoltarea capacit34ii de a p3stra si de a reproduce cuno6tin4ele* "ormarea deprinderii de a recita corect si e%presiv* sensi)ilizarea copiilor la e%presivitatea lim)a$ului prin 2nsu6irea unor cuvinte si e%presii cu valoare emotiva. Activitatile artistico#plastice (desen#pictura#modela$! sunt concepute con"orm nivelului de varsta al copilului, de la +,< luni pana la <0D ani. 7rima "orma de e%primare gra"ica a copiulului mic este mazgalitura. Acesta are un intreles pentru el, desi adultii nu percep reprezentarea. Breptat, cu a$utor si perseverenta, copiii invata sa redea o)iecte sau c'iar imagini respectand realitatea. • • •
• •
• •
•
•
• •
• • • •
&<
MODELAUL, ca mi$loc de realizare a activit34ilor artistico#plastice, este una dintre cele mai pl3cute activit34i si una dintre cele mai importante din programa activit34ilor des"36urate in gr3dini4a. Importanta sa decurge din rolul pe care aceste activit34i 2l au in dezvoltarea multilaterala a copilului. Ast"el, modela$ul contri)uie la 2nzestrarea pre6colarilor cu unele deprinderi cum sunt acelea de a doza e"ortul 6i amplitudinea mi6c3rii, de a 4ine corect unealta de scris 2n m5n3. odela$ul contri)uie, de asemenea, la dezvoltarea psi'ica a copilului. Se dezvolt3 aten4ia, se dezvolt3 opera4iile g5ndirii, mai ales a g5ndirii logice, se dezvolt3 spiritul de o)serva4ie. Aceste activit34i dezvolt3 si imagina4ia, dar contri)uie 6i la "ormarea pro"ilului moral. La toate acestea se adaug3 6i mul4umirea pe care o simte copilul at5t 2n timpul lucrului, dar 6i atunci c5nd realizeaz3 c3 din m5inile lui a ie6it un o)iect cu care poate contri)ui la 2n"rumuse4area s3lii de grup3. odela$ul este o surs3 important3 a creativit34ii 6i o "orma de destindere la indemna "iec3rui copil. Acestea sunt doar c5teva din considerentele pentru care am sta)ilit, 2mpreuna cu p3rin4ii si copiii, ca modela$ul sa se constituie si in activitate op4ionala. ?e#a lungul timpului, omul a gasit modalitati variate de e%primare a trairilor, sentimentelor si aspiratiilor sale prin gesturi, mimica, desen, muzica si cuvant. La inceput, la varsta prescolara copiii se e%prima mai greoi ver)al alegand varianta e%primarii gra"ice. 7rin activitati instructiv#educative structurate, copilul a$unge sa se e%prime corect gramatical si cursiv, iar dpdv plastic sa se e%prime prin desen, pictura si modela$. Aceasta ultima varianta de e%primare este utilizata mai des de catre copiii mai emotivi, care se re"ugiaza in lumea culorilor. Activitatile artistico#plastice (desen#pictura#modela$! sunt concepute con"orm nivelului de varsta al copilului, de la +,< luni pana la <0D ani. 7rima "orma de e%primare gra"ica a copiulului mic este mazgalitura. Acesta are un intreles pentru el, desi adultii nu percep reprezentarea. Breptat, cu a$utor si perseverenta, copiii invata sa redea o)iecte sau c'iar imagini respectand realitatea. 7rin DESEN copilul se simte important, descoperind o alta varianta de e%primare a ceea ce simte, a ceea ce gandeste si cum percepe lumea incon$uratoare. Atat educatoarele, cat si parintii tre)uie sa incura$eze si sa g'ideze pasii copiilor pentru dezvoltarea gustului pentru "rumos, arta si pentru dezvoltarea unei personalitati comple%e. Elementele plastice care se invata la gradinita sunt punctul, linia, pata de culoare, "orma si com)inatii ale acestora. In prima etapa, copilul invata sa deseneze utilizand creionul gra"ic, apoi creioanele colorate si mai tarziu carioca. 7entru utilizarea elementelor gra"ice si instrumentele speci"ice desenului, educatoarea tre)uie sa proiecteze activitati cu teme simple precum Fulgerul, Floarea, @ori, Soarele, 8mul, Hradul, Copacul, Sacul, Clopotelul, asina, Steluta, iar mai apoi trece la compozitii simple, apoi mai comple%e, avand ca posi)ile teme Anotimpurile, Familia, La Hunici, 7rietenii, Mucariile ele, 7arcul etc. ?in punct de vedere psi'ologic, desenul poate "i utilizat "ie ca test de inteligenta, "ie ca test de personalitate. Ca test de inteligenta# testul omului# detaliile anatomice si vestimentare calculeaza varsta mentala a copilului. Bestul omului arata e%presia de sine sau a corpilului. Ca test de personalitate desenul este luat dtept oglinda de re"le%ie a personalitatii. Copilul deseneaza spontan, ce este important pentru el pozitiv si negativ. 7entru copil, desenul e%prima un "el de proiectie a e%istentei sale. 7ersoana desenata este copilul insusi caruia, de multe ori ii da propria varsta si se%. ?i"erente semni"icative in reprezentarea gra"ica a omului pot indica tendinte regresive sau tendinta de a creste. 7ersoana desenata reprezinta e%presia de sine si imaginea corpului cu emotiile traite de copil. odul in care il reprezinta depinde de dorintele sau de"ectele acestuia. 7rin acest proces de proiectie, copilul poate sa isi prezinte pro)lemele sale, sentimentul de sine, an%ietatea si mecanismele sale de reactie sau mecanismele de aparare. Interpretarea desenului depinde de o serie de "actori si anume maturitatea intelectuala, perceptiva si vizuala a copilului, locatia unde este realizat (acasa, la gradinita, la ca)inetul psi'ologului!, relatia care se sta)ileste, momentul in care este realizat, aspectul adaptativ (Cum accepta copilul sarcinaO, Raspunde spontanO, 7une intre)ari inainte sa inceapaO, Cererea a "ost simtita ca "iind "rustrantaO etc!. Activitatea de PICTURA se des"asoara di"erit de cele de desen prin "aptul ca se utilizeaza instrumente di"erite (pensula, acuarele, guase, pasta de dinti, paie, dopuri de pluta etc.! pastrandu#se aceleasi teme sau se pot alege si altele, in "unctie de conte%t si de varsta copilului.
&D
7rima "orma de e%primare prin pictura la copiii mici este dactilopictura sau pictura cu degetelul. La aceasta varsta, copiii nu au )ine dezvoltati musc'ii mici ai mainii si nu isi pot coordona )ine miscarile, "iin#du#le "oarte greu sa picteze cu pensula. ?e aceea, invata sa picteze mai intai cu degetul, urmarind ca mai apoi sa utilizeze pensula sau alte instrumente (vata, stampile etc!. 7entru dezvoltarea imaginatiei, educatoarele pot da copiilor teme concrete de realizat sau ii pot lasa sa aleaga singuri ceea ce vor sa redea prin desen si culoare. Asadar, prin pictura, desen si modela$, adultul "ormeaza copiilor deprinderi de lucru, capacitati de e%primare, in a$uta pe copil sa realizeze corespondente intre elementele de lim)a$ plastic si natura, stimuleaza e%presivitatea si creativitatea si nu in ultimul rand, dezvolta armonios si multilateral personalitatea copiilor. COLAUL este un procedeu te'nic ap3rut 2n arta modern3, care const3 2n lipirea pe acela6i ta)lou sau pe o supra"a43 limitat3 – "oaie de desen sau alt suport # a unor elemente eterogene , 2n vederea o)4inerii unui e"ect de ansam)lu, de natur3 estetic3. >n realizarea unui cola$ putem utiliza mai multe te'nici te'nica "ormelor rupte Se pot "olosi pentru rupere '5rtie colorat3, pictat3 c'iar de copii, ilustra4ii colorate, a"i6e vec'i, ziare rupte spontan, direct, "3r3 a "i sc'i4at cu creionul vreun desen sau alt3 imagine gra"ic3. Formele rupte de culoare desc'is3 se pot aplica pe un "ond 2nc'is 6i invers. Se pot realiza compozi4ii prin mozaic, situa4ie 2n care "ormele sunt alc3tuite din mici )uc34ele de '5rtie sau carton colorat, al3turate 6i lipite cu aracet sau alt3 solu4ie de lipit. Su)iectele pot "i omul, copacul, o)iecte casnice, "lori, animale, etc. te'nica "ormelor t3iate din '5rtie Este o te'nic3 plat3 ce se poate "olosi 2n lucr3ri de tip a"i6 sau gazet3 de perete. Aceasta presupune t3ierea "ormelor de '5rtie cu a$utorul "oar"ecii dup3 un contur e%ecutat anterior. Formele de '5rtie se taie 2ntregi sau se sec4ioneaz3 2n p3r4i, dup3 care se a6az3 2ntr#o anumit3 compozi4ie. olurile r3mase dup3 decuparea "ormelor din '5rtie se pot lipi pe un alt suport, o)4in5ndu#se imagini noi prin te'nica decola$ului. te'nica "ormelor din materiale te%tile ama materialelor te%tile este vast3. Se taie din materialul te%til di"erit colorat p3r4i sau "orme 2ntregi care se lipesc pe un carton sau "oaie de carton groas3. Se pot ini4ia compozi4ii cu elemente din natur3 # p3durea, ogorul, marea – $oc de "orme geometrice. AUDITIILE muzicale sustinute in gradinita de copii ocupa un loc important in educatia muzicala a prescolarilor. Cu a$utorul acestora se "ormeaza de timpuriu la copii dragostea pentru muzica, priceperea de a deslusi unele idei si sentimente pe care le transmite cantecul. Auditia muzicala in "orme neorganizate constituie primul contact al copiilor cu muzica, iar cele organizate ocupa un loc insemnat printre mi$loacele educatiei muzicale "olosite in gradinita. Cu a$utorul acestora se continua si se im)ogateste e%perienta prescolarilor. Copiii sunt deprinsi sa asculte, sa inteleaga si sa indrageasca di"erite piese muzicale li se "ormeaza capacitatea de concentratre la un singur stimul, stimulul auditiv. Auditiile muzicale includ un )ogat "ond in"ormational legat de e%primarea unor sentimente si ganduri despre lume si viata, iar ca valoare "ormativ# educativa stimuleaza capacitatea intelectuala, dezvolta memoria voluntara si asigura o $usta legatura intre aparatul auditiv si "onator. Auditia muzicala se organizeaza si se des"asoara in "unctie de grupa cu care lucreaza educatoarea si de scopul pe care aceasta il urmareste in activitatea o)ligatorie si in "unctie de continutul si caracterul pieselor muzicale pe care urmeaza sa le asculte copiii. In cadrul activitatilor din gradinita de copii, dramatizarea poate "ii privita ca o activitate complementara, un optional si0sau ca o metoda sau mi$loc de realizare a unei activitati , in special de educare a lim)a$ului.Indi"erent de tipul sau dramatizarea place copiilor prescolari,in special celor cu varste de ;#D ani. ?ramatizarea la varsta prescolara urmareste dezvoltarea capacitatii de e%primare orala si de receptare a mesa$ului oral, e%primarea clara, corecta, e%presiva, respectarea pauzelor gramaticale,logice sau psi'ologice din te%tele interpretate, dar si dezvoltarea capacitatii de e%primare a unor sentimente prin miscare scenica, mimica si0sau gestica.
&K
azuta ca o activitate optionala ce se des"asoara intreg anul scolar sau pe parcursul unui semestru, DRAMATI?AREA presupune urmarirea unor pasi, a unor o)iective care au ca "inalitate prezentare unui program in cadrul unei ser)ari stiut "iind "aptul ca dramaturgia constituie 7unctul "orte in reusita unei ser)ari. Cadrul didactic tre)uie sa aleaga cu gri$a te%tul ce urmeaza a "i pus in scena tinand cont de particularitatile de varsta dar si de cele individuale. Copii receptioneaza mesa$ul etic al te%tului literar cu o mare rapiditate, dar se e%prima mai greu datorita lipsie de "le%i)ilitate a vor)irii. ?e aceea dramatizarile realizate in versuri scurte sunt usor de memorat de catre copii, dar si povestile scurte, )ine cunoscute de copii au succes. 7rimul pas in realizarea dramatizarilor il presupun auditiile si0sau vizionarile pe tema povestii respective.Aceasta etapa are o importanta deose)ita avand "unctii multiple dezvoltare atentiei de lunga durata, cunoasterea in amanunt a povestii, surprinderea e%acta a momentelor su)iectului, desprinderea trasaturilor de caracter ale persona$elor. Cadrul didactic poate duce completari si e%plicatii suplimentare pentru o mai )una inteledere a continutului. In cadrul vizionarilor copii dispun si de modele de interpretare. Acest moment poate "ii urmat de convor)iri pe )aza carora se caracterizeaza persona$elor,se clasi"ica person$ele, se surprind cadrul in care se des"asoara actiunea si speci"icul costumelor. ramatizarea, prin )ucuria de a "ace ca, de a trai o e%perienta care nu e a ta, contri)uie la dizolvarea egocenrismului in"antil. Il a$uta pe copil sa#si descenreze viziunea, sa se puna in locul altuia, sa se inc'ipuie un alt E=, contopindu#se cu persona$ul.El traieste imaginar acte asemenea eroilor sai pre"erati, intr#o lume in care virtutiile sunt rasplatite, iar ticalosiile sunt pedepsite. Re"lectiile mesa$ului etic al dramatizarii sunt )ene"ice, in"luentand comportamentul sau. Sta)ilirea si disti)uirea rolurilor este un moment c'eia in care pot "ii implicati si copii punandu#se in valoare si dezvoltand in acelasi timp capacitatile acestora de a "ii o)iectivi si de a "ii selectivi, dramatizarea o"erindu#le satis"actii imediate, dar si e%emple pozitive de comportament. E%ercitiile de miscare scenica, sugerate de muzica sau de versuri, compunerea de e%presii "aciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacitatii de e%primarea nonver)ala a sentimentelor.Aceste e%ercitii insotite de repetarea rolului pana la memorare are alt )ene"iciu stimularea memoriei de lunga durata, dar si volumul acesteia( nu de putine ori suntem surpinsi sa constatam ca micii actori au memorat si rolurile celorlalta persona$e!. 8 data memorate versurile sau te%tul epic, acesti actori se adapteaza usor e%presivitatii si $ocului de scena care se impun. ?incolo de )ucuria in sine a $ocului, dramatizarea presupune si asigurarea acelor conditii materiale menite sa#i asigure reusita. ?e aceea dramatizarile includ si preocupari privind decorul si costumatia.La con"ectionarea decorului si a costumatiei ii putem implica si pe copii demonstrandu#si imaginatia, simtul estetic si indemanarea. <. 0trategii didactice utilizate !n educaia timpurie: strategie didactic30de instruire 6i autoinstruire, metod3 de 2nv343m5nt, procedeu didactic, te'nic3, instrument didactic, mi$loc de 2nv343m5nt, material didactic, au%iliare curriculare, au%iliare didactice, "i63 de lucru independent* =n 2nv343m5nt care se vrea integrat 2n =niunea Europeana urm3re6te individualizarea instruirii copiilor, tratarea di"eren4iat3, 2ncura$area celor care au nevoie de a$utor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru a"irmarea de sine 6i pentru instruirea con"orm nevoilor 6i capacit34ilor "iec3ruia preg3tirea de nivel superior a educatorilor care s3 le permit3 2n4elegerea comple%3 a situa4iilor de 2nv34are. >nv343m5ntul pre6colar actual urm3re6te a)ordarea integral3 a copilului 6i a educa4iei sale, nediscriminarea educa4iei, implicarea "amiliei 6i a comunit34ii 2n educa4ia copilului, dezvoltarea politicilor educative de responsa)ilizare, precum 6i dezvoltarea organismelor societ34ii civile care s3 promoveze alternative educa4ionale speci"ice v5rstei. Re"orma sistemului de 2nv343m5nt are ca o)iective sc'im)area mentalit34ii 6i "ormarea unor dasc3li "le%i)ili* g5ndirea educa4iei "ormale ne impune 6i ne o)liga s3 sc'im)3m rela4ia cu copiii 6i 2ntre copii, promov5nd spri$inul reciproc 6i dialogul constructiv prin noi strategii. @oul, necunoscutul, c3utarea de idei prin metodele interactive con"er3 activit34ii Nmister didactic se constituie ca o aventur3 a cunoa6terii 2n care copilul e participant activ pentru c3 el 2nt5lne6te pro)leme, situa4ii comple%e pentru mintea lui de copil dar 2n grup, prin analize, dez)ateri, descoper3 r3spunsurile la toate &J
2ntre)3rile, rezolva sarcini de 2nv34are, se simte responsa)il 6i mul4umit 2n "inalul activit34ii. Ast"el e"ortul copiilor este unul intelectual de e%ersare a proceselor psi'ice 6i de cunoa6tere, de a)ordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare dec5t cele clasice prin studiul mediului concret 6i prin corela4iile, ela)orate interactiv, 2n care copiii 26i asum3 responsa)ilitatea 6i veri"ic3 solu4ii, ela)oreaz3 sinteze 2n activit34i de grup, intergrup, individual 2n perec'i. Ideile grupului au 2nc3rc3tura a"ectiv3 6i originalitate atunci c5nd respect3 principiul "le%i)ilit34ii. Lumea 2n care tr3im se sc'im)3 6i odat3 cu ea educa4ia* sursele de in"ormare pentru adul4i 6i copii sunt multe 2nc5t pentru cei atra6i de nou, de spectaculos, una pare mai atractiv3 dec5t alta. Copiii primesc prin di"erite Nc3i, canale, prea multe in"orma4ii pe care nu le re4in 6i nu au nici capacitatea de selec4ie a acestora. =nul din o)iectivele concrete ale re"ormei 2n 2nv343m5ntul rom5nesc este 6i reevaluarea con4inuturilor de predare#2nv34are, con4inuturi care implic3 convertirea 2nv343m5ntului dintru#unul preponderent reproductiv 2ntr#unul 2n esen43 creativ. Con4inuturile sunt orientate spre copil 6i se adreseaz3 nou3, educatoarelor, care avem posi)ilitatea s3 ne punem 2n valoare creativitatea 6i li)ertatea de a alege tema 6i mi$loacele de realizare 2n "unc4ie de speci"icul grupei, gr3dini4ei 6i al comunit34ii locale. @oile unit34i de 2nv34are propuse de programa actual3 pentru 2nv343m5ntul pre6colar au 2n vedere simpli"icarea activit34ilor 2n ceea ce prive6te )og34ia in"orma4iilor a)ordate 2n cadrul "iec3reia c5t 6i din perspectiva organiz3rii acestora. 7rin metodele interactive, de grup copiii 26i e%erseaz3 capacitatea de a selecta, com)ina, 2n viat3 lucruri de care vor avea nevoie 2n viata de 6colar 6i de adult. >ns3 cone%iunile pe care le "ac ace6tia uimesc mintea unui adult. Stimularea creativit34ii copiilor este "avorizat3 de metodele interactive, copiii descoper3 o noua e%perien43, interrela4ion3m 2n grupuri de 2nv34are activ3 aceea de a studia, investiga 6i cap3t3 2ncredere 2n capacit34ile individuale 6i ale grupului. Situa4iile de 2nv34are rezolvate prin metodele interactive de grup dezvolt3 copiilor g5ndirea democratic3 deoarece ei e%erseaz3 g5ndirea critic3 6i 2n4eleg c3 atunci c5nd analizeaz3 un persona$, comportamentul unui copil, o "apt3, o idee, un eveniment critica comportamentul, ideea, "apta nu critica persona$ul din poveste sau copilul, adultul. ?up3 "iecare metoda aplicat3 se pot a)4ine per"ormante pe care copiii le percep 6i#i "ac responsa)ili 2n rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii 2n4eleg 6i o)serv3 c3 implicarea lor este di"erit3, dar 2ncura$a4i 26i vor cultiva dorin4a de a se implica 2n rezolvarea sarcinilor de grup, s3 ai)3 r3)dare cu ei, e%ers5nd 6i toleran4a reciproc3. Qi educa4ia integrat3 este o modalitate nou3, o strategie modern3, iar conceptul de activitate integrat3 se re"era la o activitate 2n care se a)ordeaz3 metoda 2n predarea, 2nv34area cuno6tin4elor 2m)in5nd diverse domenii de "ormare a comportamentelor 6i a)ilit34ilor pre6colarit34ii. Aceasta manier3 de organizare a con4inuturilor 2nv343m5ntului este oarecum similar3 cu interdisciplinaritatea 2n sensul c3 o)iectul de 2nv343m5nt are ca re"erin43 nu o disciplin3 6tiin4i"ic3 ci o tematic3 unitar3, comun3 mai multor discipline, dar nu tre)uie s3 "acem con"uzie 2ntre cele dou3 concepte 6i s3 identi"ic3m interdisciplinaritatea (ca o component3 a mediului pentru organizarea cunoa6terii! 6i integrarea (ca o idee sau un principiu integrator care rupe grani4ele di"eritelor categorii de activit34i 6i grupeaz3 cunoa6terea 2n "unc4ie de tema propus3 de educatoare ori de copii. Integrarea presupune revenirea 2n acela6i loc, 2n aceea6i activitate a mai multor activit34i de tip succesiv care conduc la atingerea o)iectivelor propuse, la 2nsu6irea con4inuturilor, la realizarea 2n practic3 a proiectului didactic propus "iind o strategie ce presupune reconsider3ri radicale nu numai 2n planul con4inuturilor ci 6i 2n am)ian4a pred3rii 6i 2nv343rii. 7redarea tematic3 se concretizeaz3 printr#o plani"icare pe termen lung sau scurt care re"lect3 rela4iile dintre tema propus3, domeniile de cunoa6tere 6i centrele de cunoa6tere. Aceast3 plani"icare tre)uie s3 "ie "le%i)il3, desc'is3, adapt3rii la evenimentele speciale 6i presupune capacitatea educatoarei de adaptare la sc'im)3rile care pot interveni, determinate de interesele copiilor. Educa4ia integral3 permite realizarea tematicii ast"el 2nc5t copiii acumuleaz3 in"orma4ii 26i satis"ac interesele, particip3 prin implicare at5t e"ectiv3 c5t 6i a"ectiva prin antrenarea unor surse c5t mai variate, prin prezentarea con4inutului cu a$utorul e%perien4elor diverse, e%ers3rii tuturor analizatorilor, al 2nv343rii prin descoperire.Fiecare partener 2n educa4ie 26i are rolul s3u 2n conturarea unei clase ec'ili)rate, asigur5nd o organizare participativ3 care include sau presupune un climat desc'is, agrea)il, senin, 2n care disciplina este realizat3 cu copiii, situa4iile de
-
2nv34are se )azeaz3 pe e%perien4e 6i 2ncerc3ri, pe sta)ilirea leg3turilor de cauzalitate. Activit34ile integrate sunt cele prezente 2n plani"icarea calendaristica, proiectate con"orm planului de 2nv343m5nt, orarului a"erent nivelului de v5rst3, sus4inute de e%perien4a cadrului didactic. Scenariul educatoarei 2i orienteaz3 pe copii s3 opteze pentru diverse centre care o"er3 posi)ilitatea alegerii domeniilor de 2nv34are 6i a materialelor. arietatea acestora 2ncura$eaz3 copiii s3 mani"este, s3 o)serve, s3 g5ndeasc3, s3 e%prime idei, s3 interpreteze date, s3 "ac3 predic4ii, s3#6i asume responsa)ilit34i 6i roluri 2n microgrupul din care "ac parte. 8 analiz3 comparativ3 2ntre tradi4ional 6i noile metode arat3 c3 multe sc'im)3ri constau 2n "aptul c3 2l plaseaz3 pe copil 2n procesul educativ dup3 cum urmeaz3 2n aceste demersuri locul primordial 2l ocupa copilul de la sugerarea temei 6i p5n3 la identi"icarea unor situa4ii de Ncercetare soldate cu solu4ii proprii, de la un proces didactic "ragmentat la unul integrat, glo)al. Educa4ia integrata este un proces comple% iar ceea ce am 2ncercat s3 aducem 2n "a4a dumneavoastr3 sunt proiectele unor activit34i integrate. etoda Nproiectelor este o strategie de 2nv34are la nivelul 2nv343m5ntului preprimar 6i primar considerat3 ca o modalitate modern3 de optimizare a poten4ialului intelectual al copiilor, se adreseaz3 competentelor copilului accept5ndu#l 6i ca drept cunosc3tor al propriilor interese. A6adar un proiect este o investigare a unui su)iect a idealului c3tre care copilul 26i 2ndreapt3 2ntreaga aten4ie 6i energie . proiectul 2i implic3 pe copii 2n conducerea investiga4iei 2n mediul imediat 6i ceea ce este a)solut deose)it din punct de vedere al parcurgerii individuale, a 2nv343rii 6i a ritmului propriu, proiectul poate "i dus la )un s"5r6it de un grup mic de copii, de 2ntreaga grup3 sau ocazional de un singur copil. 3zut 2n plan teoretic ca o metoda glo)al3, cu un puternic caracter interdisciplinar, ca o metod3 care stimuleaz3 6i dezvolt3 multilateral personalitatea 2n curs de "ormare a copilului. >n plan practic el se de"ine6te ca un e"ort deli)erat de Ncercetare al copiilor concentrat pe depistarea detaliilor 6i 2n4elegerea su)iectului 2n 2ntreaga sa amploare 6i nu pe g3sirea de r3spunsuri corecte la 2ntre)3rile puse de adult. Sus4inem aplicarea metodei proiectelor tematice al3turi de structurarea tradi4ional3 a activit34ii didactice av5nd 2n vedere c3 permite organizarea progresiv3 a activit34ii copiilor 2n "unc4ie de dezvoltarea lor de interesul mani"estat 6i de gradul de cunoa6tere al temei propuse* proiectul le o"er3 copiilor conte%te 2n care pot valori"ica nenum3rate 6i variate comportamente, a)ilit34i. C#nclu8ii >ntr#o re"orm3 structurat3 a 2nv343m5ntului rom5nesc, pe )aza noilor reglementari legislative, avem credin4a c3 2nv343m5ntul pre6colar ca prioritate na4ionala se va a6eza pe coordonate moderne 2n conte%tul ideilor pedagogice europene cu o)iective care dezvolt3 2ntreaga personalitate a copilului construit3 pe op4iune 6i pe li)ertate. Cadrul re"ormator al 2nv343m5ntului actual cuprinde 6i noul curriculum pentru 2nv343m5ntul pre6colar g5ndit 2n spiritul aplic3rii metodei proiectelor. Ac4iunile educative 2ntreprinse satis"ac nevoia de cunoa6tere a copilului , vin 2n spri$inul "orm3rii personale, a dezvolt3rii unor capacit34i , comportamente , a)ilit34i pe care le poate utiliza singur oric5nd are nevoie. 8 analiza comparativ3 2ntre tradi4ional 6i modern arat3 c3 ma$oritatea sc'im)3rilor constau 2n "aptul c3 2l plaseaz3 pe copil 2n procesul educativ. ?esci"rarea, organizarea 6i aplicarea metodelor noi este un proces care trans"orm3 activitatea didactic3 2n una cooperant3, modern3 "le%i)il3, accesi)il3 ,pl3cut3, democratic3. 7entru realizarea acestor o)iective este necesar ca societatea s3 con6tientizeze 6i s3 respecte drepturile copilului, s3 sc'im)e mentalit34ile, s3 aduc3 o noua concep4ie, privind copilul c3 mem)ru al comunit34ii, s3 a$ute la "ormarea unor rela4ii de tip democratic, re"eritor la "amilie, comunitate, gr3dini4a.
D.
"valuarea în educaţia timpurie: "unc4ii (constatativ3, predictiv3,
diagnostic3!, "orme de evaluare (evaluare ini4ial3, evaluare "ormativ30 continu3, evaluare sumativ30 cumulativ3!, metode 6i instrumente de evaluare # tradi4ionale 6i moderne (analiza produselor activit34ii, o)serva4ia, convor)irea cu scop evaluativ, porto"oliul copilului, Reperele "undamentale 2n 2nv34area 6i dezvoltarea copilului de la na6tere la D ani, "i6ele de evaluare, caietul de o)serva4ii etc.!.
Evaluarea este un proces didactic comple%, integrat structural 6i "unc4ional 2n activitatea gr3dini4ei.
-+
Beoria 6i practica evalu3rii 2n educa4ie 2nregistreaz3 o mare varietate de moduri de a)ordare 6i de 2n4elegere a rolului ac4iunilor evaluative, dar noul Curriculum pentru !nvăăm$ntul preşcolar pre"igureaz3 printre tendin4ele de sc'im)are 6i diversi"icarea strategiilor de predare 6i acord3 o alt3 importan43 procesului de evaluare. >n activitatea din gr3dini43 , actul de evaluare are drept scop m3surarea 6i aprecierea cuno6tin4elor, priceperilor 6i deprinderilor do)5ndite de copii 2n cadrul actului educa4ional. >n acela6i timp , evaluarea urm3re6te 6i aspectele "ormative ale muncii educatoarei, concretizat3 2n modalit34ile de a)ordare a sc'im)3rii , 2n atitudinile 6i comportamentele do)5ndite de copilul pre6colar prin procesul de 2nv343m5nt. 7entru activitatea concret3 de evaluare des"36urat3 de un cadru didactic, premisele esen4iale sunt cunoa6terea teoretic3 6i concret3 a particularit34ilor copiilor , competen4a scopurilor de"inite , opera4ionalizate a inventarului de per"orman4e posi)ile pe care le o"er3 curriculum#ul o"icial. Evaluarea va slu$i mai )ine o)iectivele procesului de 2nv343m5nt , dac3 va "i integrat3 2n acest proces 6i nu se va constitui printr#o activitate anterioar3 lui. Bre)uie integrat3 2n actele de predare # 2nv34are conduc5nd la ameliorarea lor continu3 , deci la 2m)un3t34irea lor continu3 deci la 2m)un3t34irea per"orman4elor cu condi4ia 2ns3 s3 se respecte anumite cerin4e psi'opedagogice Compararea preg3tirii pre6colarilor cu o)iectivele speci"ice "iec3rei discipline de studiu 6i cu cele opera4ionale ale "iec3rei activit34i. @u este permis s3 predai una 6i s3 ceri la evaluare alta. Formularea unui num3r de 2ntre)3ri care s3 permit3 veri"icarea cuno6tin4elor 6i deprinderilor esen4iale din materia predat3. Evaluarea nu este relevant3 c5nd constat3 c3 un copil 6tie )ine sau "oarte )ine doar +# su)iecte din materialul supus evalu3rii. Evaluarea nu tre)uie s3#i in'i)e pe copii, s3#i demotiveze ci, dimpotriv3 s3#i stimuleze s3 2nve4e mai )ine.Ca s3 2ndeplineasc3 aceast3 cerin43 , evaluarea tre)uie conceput3 6i prezentat3 copiilor ca o sarcin3 comun3 "ireasc3 6i nu ca o sanc4iune , ca o sperietoare. >n con"ormitate cu anumite criterii psi'opedagogice , sociologice 6i docimologie care vizeaz3 e"ectele evalu3rii 2n plan individual 6i social , "unc4ii ale evalu3rii sunt Func4ia diagnostic3#sta)ile6te nivelul , punctele tari 6i sla)e ale copiilor e%amina4i. Se sta)ile6te unde se situeaz3 aceste rezultate 2n raport cu o)iectivele proiectate , 2ncerc5nd s3 depisteze "actorii care in"luen4eaz3 2n sens pozitiv sau negativ. # se realizeaz3 prin teste diagnostice # de cuno6tin4e # de randament # psi'ologice G Func4ia prognostic3 – sta)ile6te zonele per"orman4ei viitoare a copiilor, sunt preconizate rezultatele. se realizeaz3 prin # teste de aptitudini # teste de capacitate # teste de a)ilit34i G Func4ia de selec4ie – realizeaz3 clari"icarea copiilor 2ntr#o stare de concurs sau de e%amen. >n urma acesteia se ierar'izeaz3 pre6colarii 6i grupele de pre6colari 2n cadrul grupelor. # se realizeaz3 prin teste standardizate de tip normativ. G Func4ia motiva4ional3 – stimuleaz3 autocunoa6terea , autoaprecierea, autoevaluarea 2n raport cu o)iectivele "orm3rii educa4ionale. Aceasta con6tientizeaz3 , motiveaz3 6i stimuleaz3 interesul pentru preg3tire, pentru per"ec4ionare 6i pentru o)4inerea unor per"orman4e c5t mai 2nalte # se realizeaz3 – su) "orm3 de "eed#)ac9 oral # su) "orm3 de raport scris – de unde rezult3 o "unc4ie social3 a evalu3rii – in"ormeaz3 "amilia asupra rezultatelor o)4inute de pre6colari. ?up3 "unc4iile pe care evaluarea le 2ndepline6te 2n cadrul procesului mai larg al stimul3rii poten4ialului )iopsi'ic al copilului 6i al optimiz3rii parametrilor generali ai dezvolt3rii acestuia, "ormele de evaluare utilizate 2n gr3dini43 sunt G Evaluarea ini4ial3 – const3 2n aprecierea nivelului general al dezvolt3rii copilului la intrarea 2n gr3dini43 sau 2n momentul integr3rii lui 2n di"erite categorii de v5rst3 ale pre6colarit34ii . Constituie o premis3 determinant3 2n proiectarea demersului didactic 6i o condi4ie a reu6itei acesteia. 8)iectivele evalu3rii ini4iale sunt orientate spre cunoa6terea capacit34ilor generale de 2nv34are ale copiilor, a nivelului de cuno6tin4e, deprinderi, a)ilit34i necesare des"36ur3rii programului de instruire care urmeaz3. •
•
-
Evaluarea se des"36oar3 oral sau scris 6i sta)ile6te un diagnostic real 6i o)iectiv, care poate 2ndeplini "unc4ia predicativ3, deci va indica traseul demersului didactic ce urmeaz3 a "i des"36urat 2n trei planuri modul adecvat de predare – 2nv34are a noului con4inut* continuarea unui program de recuperare pentru tot colectivul de copii* m3suri de spri$inire 6i recuperare pentru o parte din copii* Evaluarea continu3 – ("ormativ3 sau de progresa! o g3sim 2n derularea tuturor activit34ilor curente din cadrul gr3dini4ei 6i care opereaz3 2n di"erite "orme a o)serv3rii continue a comportamentului copiilor, a surprinderii reac4iilor pe acre ei le au la solicit3ri diverse, a semnal3rii progreselor pe care le o)4in prim trecerea de la o sarcin3 la alta* a recompens3rii succeselor pe care copii le o)4in 2n 2nv34are prin "ormule de genul N)ravoP, N"oarte )ineP a atitudinilor de spri$in , de 2ncura$are pentru dep36irea anumitor o)stacole 6i di"icult34ii de 2nv34are prin "ormulele Nse poate 6i mai )ineP, Nmai 2ncearc3 o dat3P Bre)uie s3 se re4in3 "aptul c3, din moment ce o)iectivele 2i vizeaz3 pe to4i copiii, sarcina didactic3 din pro)a sau "i6a de evaluare este aceea6i pentru to4i copiii, pentru c3 di"eren4ierea 6i individualizarea sunt strategii ale 2nv343rii 6i nu ale evalu3rii. Evaluarea sumativ3 –intervine de o)icei, la cap3tul unei componente tematice care se des"36oar3 pe o durat3 mai marte de timp sau la s"5r6it de semestru –c5nd sunt revizuite cuno6tin4ele, deprinderile,a)ilit34ile do)5ndite 2n acest interval – cu scopul e%plicit al 2nt3ririi 6i sta)iliz3rii noilor comportamente ac'izi4ionate. La aceast3 "orm3 de evaluare se recurge la s"5r6itul anului preg3titor, c5nd se veri"ic3 parametrii generali ai dezvolt3rii 6i c5nd se sintetizeaz3 cele mai 2nalte niveluri de per"orman43 2n )aza c3rora copilul este declarat apt pentru a "i 6colarizat. Evaluarea sumativ3 reprezint3 un sonda$ ce relev3 in"orma4ii at3t despre copii, c5t 6i despre activitate. ?e aceea , aceast3 evaluare nu o"er3 in"orma4ii complete despre gradul de 2nsu6ire a cuno6tin4elor , de "ormare a deprinderilor la to4i copiii , deoarece acest tip de evaluare nu 2nso4e6te demersul didactic secven43 cu secven43 , deci nu permite acea ameliorare pe parcurs , ori de c5te ori ar "i necesar. >n "unc4ie de speci"icul v5rstei prescolare metodele de culegere a datelor 2n vederea evalu3rii activit34ilor din gr3dini43 vor "i o)serva4ia , conversa4ia , studiul produselor activit34ii , analiza procesului de integrare social3 , testul , anc'eta. G etoda o)serva4iei – const3 2n surprinderea 6i consemnarea evenimentelor de"initorii pentru dezvoltarea copilului. Rezultatele o)serva4iei se materializeaz3 2n aprecieri desc'ise ,directe, cu valoare evaluativ3 iar apoi pot "i consemnate intr#un protocol de o)serva4ie – o "i6e personal3 a copilului . @ot3rile 2n "i63 vor "i datate , pentru a se putea pune mai u6or 2n eviden43 aspectele evolutive sau unele involu4ii , stagn3ri , regrese , care prin acumulare atrag aten4ia asupra urgen4ei de a se intervenii ameliorativ 6i optimizator. G etoda consemn3rii gra"ice a pre"erin4elor – permite prelevarea 6i interpretarea datelor o)4inute despre "iecare copil prin eviden4ierea zonelor de interes , a pre"erin4elor copilului , dar 6i a domeniilor 2n aport cu care el 2nt5mpin3 di"icult34i. G etoda porto"oliului – const3 2n selectarea , 2ndosarierea 6i p3strarea di"eritelor lucr3ri ale copiilor ( desene , picturi , cola$e ! pentru ca mai t5rziu , pe )aza pro)elor materiale , s3 se poat3 "ace o evaluare de tip cumulativ , care va marca progresele pe care ei le#au realizat 2ntr#o unitate mai mare de timp. G Bestele standardizate sunt instrumente de evaluare a per"orman4elor care vizeaz3 modi"ic3rile produse prin 2nv34are , 2n principal 2n domeniul cognitiv, deci cuno6tin4e acumulate, capacit34i intelectuale "ormate.
E/ALUAREA # Componenta "undamentala a procesului de 2nvatam5nt.
I % N#tiunea de e$aluae @otiunea de evaluare se de"ineste prin a masura, a aprecia, a c5ntari, a estima valoarea unui lucru. Bermenul este propriu economic si 2n str5nsa relatie cu e"icienta activitatii umane. El a "ost introdus 2n stiintele educationale 2ntruc5t procesul de 2nvatare se "inalizeaza cu rezultate scolare. -&
7entru a "i e"icient, procesul de 2nvatare tre)uie modernizat si optimizat, de aceea este necesara delimitarea clara a o)iectivelor, structurarea si organizarea activitatii, modernizarea continuturilor, a te'nologiei didactice si a proceselor evaluative. Evaluarea este un punct "inal al unei succesiuni de evenimente din activitatea didactica. odernizarea evaluarii se realizeaza 2n doua directii a! # prima directie se re"era la e%tinderea actului evaluativ, la aprecierea rezultatelor 2nvatarii, la analiza procesului de 2nvatam5nt. )! # consta 2n gasirea unor modalitati de evaluare ce pot "i integrate an procesul de 2nvatam5nt. Bre)uie sa stim ca notiunea de evaluare este str5ns legata de proces si produs, nu se realizeaza la 2nt5mplare si tine seama de o serie de "actori +. # ;actori generali (economici, sociali, demogra"ici! . # ;actori umani (cadrele didactice si elevii! care vizeaza capacitati, competente, trasaturi &. # Componentele procesului de 2nvatam5nt (o)iective, metode etc.! II % Functiile e$aluaii 1.! Functia enerala: a! # "unctia de constatare si apreciere )! # "unctia de diagnosticare c! # "unctia de predictie (prognosticare! d! # "unctia de certi"icare e! # "unctia de selectie a! # ;unctia de constatare # se- re"era la constatarea rezultatelor la 2nvatam5nt 2n urma aplicarii unor modalitati evaluative (pro)e scrise, orale, teste, si aprecierea lor dupa criterii diverse!. )! # ;unctia de diagnosticare # se re"era la interpretarea rezultatelor si identi"icarea "actorilor care au dus la aceste rezultate. c! # ;unctia de predictie # anticiparea per"ormantelor viitoare ale elevilor pe )aza rezultatelor o)tinute. Aceasta "unctie este complementara cu cea de diagnosticare. d! # Functia de certi"icare # se re"era la nivelul de cunostinte si a)ilitati ale elevilor la s"5rsitul perioadei de instruire. e! # ;unctia de selectie # se re"era la accesul elevilor 2ntr#o treapta superioara de 2nvatam5nt. Ea consta 2n clasi"icarea, ierar'izarea elevilor 2n urma rezultatelor o)tinute 2n conditiile e%istentei unui numar limitat de locuri. . # Functii specifice # se re"era la cadrul didactic si la elevi a! #
