Cătălin Dan Cârnaru
Fizica mea motto: „Dacă vrei să înțelegi universul, gândește la energie, frecvență și vibrație.” Nikola esla esla Natura nu!i formată din sisteme înc"ise și nu funcționea#ă $rin ca#uri ideale. Din momentul momentul în care sca$i din vedere aceste as$ecte toate conclu#iile tale științifice vor fi false.
%ărțile, indiferent de formatul lor, sunt re#ultatul muncii celui care le!a scris și re$re#intă valoarea muncii autorului... Dacă le!ar da la toată lumea $e gratis ar muri de foame. %a atare toți cei care au descărcat această carte gratuit de $e internet sunt rugați să de$ună suma de &' lei, re$re#entând contravaloarea cărții, în contul %(% )ank desc"is $e numele meu : RO84CECEDB0408RON0620679. *ă mulțumesc și vă doresc lectură $lăcută + %ătălin Dan %ârnaru mai -' carnaruc@gmailc!m
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
"#BN 978$97%$0$27076$& /oreni -'
-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Cuprins
0ltă $ers$ectivă....................................................................................................................................1 2ntroducere.......................................................................................................................................3 Dogma............................................................................................................................................& 4er$etuarea sclaviei $rin controlul cunoașterii..............................................................................5 De ce nu cred definiția curentului electric și nici modelul cor$uscular al atomului 6...................&' 4ărerea unui #idar..........................................................................................................................&7 8adiația universală și efectele ei....................................................................................................&5 9egile naturii sunt una singură +....................................................................................................7 %e!i flacăra și de ce n!are umbră 6................................................................................................ (lectrostatica, câm$ul electric și condensatorul............................................................................1 (lectricitatea..................................................................................................................................13 /agnetismul..................................................................................................................................7 (nergia, lucrul mecanic și magneții............................................................................................... %e!i energia 6 (;istă sau nu energie liberă 6.................................................................................3 /otoarele electrice și reversibilitatea lor.......................................................................................5 < amintire des$re $ârg"ii...............................................................................................................51 /angealâc în cutia de vite#e........................................................................................................'*olanți, giroscoa$e... gala;ii........................................................................................................'1 4er$etuu mobile și accesul la energie.......................................................................................... =orma $lanetelor..........................................................................................................................1 >ravitația......................................................................................................................................5 %ulorile gravitației.......................................................................................................................- ?istemul solar...............................................................................................................................&' (;$ansiunea universului 6...........................................................................................................&& %osmosul rece și negru................................................................................................................& eoria relativității, relativă ca orice minciună............................................................................. %or#i, bosoni și ba#aconii............................................................................................................ abelul $eriodic fără electroni.....................................................................................................1 %ronica 0kas"ă și cronovi#orul...................................................................................................1& Des$re suflet................................................................................................................................74arascovenia lui 4arascan............................................................................................................77 4osibil și im$osibil în filmele ?=.....................................................................................................3& 2ntroducere...................................................................................................................................31 (nergie la discreție.......................................................................................................................3 2nvi#ibilitatea............................................................................................................................... /etal trans$arent......................................................................................................................... ele$ortarea................................................................................................................................. 0rmele cu ra#e.............................................................................................................................5 ?arcofagul lui >oauld..................................................................................................................5 Destin@.........................................................................................................................................5 Aar$.............................................................................................................................................-'Bniversuri $aralele.......................................................................................................................-'7 im$ul..........................................................................................................................................-'3 %itește și dă mai de$arte...................................................................................................................-'5
&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Altă perspectivă
1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Introducere
0ceastă carte este scrisă de un om care nu știe fi#ică. %a urmare dacă nu vreți să știți cum arată fi#ica cuiva care nu știe fi#ică nu citiți această carte. De asemenea dacă sunteți ferm convinși că fi#ica $e care ați învățat!o în școală e ca$abilă să vă dea răs$uns la toate întrebările $rivind funcționarea universului în care trăiți, nu citiți această carte. Ci mai ales nu citiți această carte dacă cumva credeți că matematica e singura care $oate dovedi validitatea unor fenomene, $entru că cel care scrie această carte nu știe nici matematică. %u toate astea, cartea aceasta e scrisă de cineva căruia i!a $lăcut și continuă să!i $alcă să citească des$re fi#ică, dar nu des$re fi#ica teoretică și rigidă încastrată!ntre formule a manualelor ci des$re cea $ractică, de $e teren unde a$roa$e nimic din ce scrie în manuale nu $rea se mai $otrivește. 0ceastă carte e doar o $ers$ectivă $ersonală asu$ra unei $ărți din fi#ica $e care am învățat!o toți în școală. %artea această nu e un bloc unitar ci o colecție de articole și ca urmare unele afirmații se vor re$eta de!a lungul ei căci articolele res$ective $ot avea ca $unct de $ornire același fenomen, $rinci$iu sau întâm$lare. De asemenea, $entru că cel care scrie această carte nu știe fi#ică unele dintre afirmațiile lui contra#ic flagrant manualele... De, ce să!i faci 6+ 0cesta!i riscul cu cei care nu știu buc"ia cărții... 0m fost deseori acu#at fie că nu aș ști fi#ică, fie c!aș fi învățat această materie cu femeia de servici a școlii, ceea ce tot că nu cunosc fi#ică înseamnă. Dar $oate că nu știu fi#ică $entru că nu am vrut s!o știu + n fond, oare de ce vrea cineva să învețe ceva și de ce din contră, ar vrea să nu învețe 6 n ambele ca#uri trebuie să e;iste un motiv întemeiat, care $entru acel cineva $robabil că e și foarte im$ortant. 4oate că simte că are sau nu are nevoie de acea învățătură. 4oate că cel ce nu vrea să $rimească o anumită învățătură simte că acea învățătură e falsă sau cel $uțin incom$atibilă cu simțurile și trăirile sale, sau $oate că simte că nu!i este utilă ori c"iar mai grav, îi $oate aduce $reEudicii... %e credeți 6 0r fi $osibil ca asemenea motive să fie întemeiate 6... 4ăi ia să vedem... 0m desc"is oc"ii asu$ra lumii într!o casă în care erau multe cărți. ncă de la înce$ut obiectele acelea mi s!au $ărut foarte interesante. n ciuda fa$tului că erau construite la fel și că interiorul lor era identic, arătau fiecare diferit fiind unice $rin desenele de $e cele două fețe ale lor și $rin literele de $e aceste desene... 0ș fi vrut foarte mult să știu ce re$re#intă acele semne... %am tot în acel tim$ am reli#at că acele semene sunt $este tot în Eurul meu, la alimentara unde mama mă trimitea să cum$ăr $âine, $e banii cu care cum$ăram $âinea, $e stradă, $este tot... %u $uțin tim$ înainte de a intra în $rima clasă de școală $ărinții mei au cum$ărat televi#or și atunci am desco$erit că unele filme în care se vorbea o limbă $e care nu o înțelegeam aveau în $artea de Eos două rânduri cu aceleași semne ca și!n cărți care se sc"imbau $eriodic $e măsură ce imaginile de $e ecran variau. 0m înțeles fără să fie nevoie să mi se s$ună, încă de la înce$ut, că acele semne sunt codificări ale sunetelor și atunci când am $ășit $e drumul s$re $rima clasă de școală asta voiam să învăț. ?ă citesc + Nu să socotesc. %ifrele și socotelile nu m!au atras niciodată. 0m simțit încă de la înce$ut că e ceva malefic în ele... de altfel eu nu am asociat absolut niciodată în viața mea 3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
valoarea lucrurilor cu banii... Nu că nu aș fi conștient că lucrurile se ac"i#iționea#ă în sc"imbul banilor ci doar că $entru mine valoare unui lucru nu constă în evaluarea numerică monetară a lui ci în cu totul altceva... (u nu am asociat și nu asocie# frumusețea sentimentelor $e care le simt la contactul cu un obiect care!mi creea#ă sentimente de satisfacție cu "ârtiile acelea colorate, emise de ti$arnița unei bănci.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
cu frica!n sân la adresa nuielei... 2ar du$ă ce am terminat!o de recitit am citit alta și alta și... cred că deEa când am aEuns la școală în clasa a doua citisem cât nu citise nici unul din colegii mei, adică vreo trei sau $atru cărți. 0cestea au fost urmate de altele și de tot altele cu fiecare vacanță ce trecea și $rintre $icături în tim$ul liber c"iar și!n tim$ul școlii. oată această lectură continuă mi!a format ca$acitățile normale de funcționare ale creierului $e care ar trebui să le aibă oricine : logica, s$iritul critic, curio#itatea, ca$acitatea de a $rinde ra$id esența ideilor și de a le anali#a în tim$ real. 0sta a făcut ca încă din $rimele clase $rimare să constat de#amăgit o gravă neconcordanță între ce ar fi trebuit să fie și ce este în realitate sistemul de învățământ care nu ține seama de dorințele și sentimentele co$iilor $e care se laudă că!i educă... Dar asta e altă temă $e care o s!o discut mai târ#iu.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/ă frământau tot felul de întrebări, unele cu adevărat co$ilărești cum ar fi „De ce stau stelele $e cer 6” dar și altele care deși $ar co$ilărești c"iar nu erau cum ar fi „De ce flacăra nu are umbră 6” și alte asemenea. De fa$t de!a lungul lecturilor mele din $erioada ciclului $rimar de școală s!au conturat #ece întrebări fundamentale cărora școala nu a fost ca$abilă să!mi răs$undă sau mi!a dat răs$unsuri inacce$tabile și care mi!au definit toate căutările vieții : De ce flacăra nu are umbră 6H De ce se rotesc $lanetele 6H De ce sunt sferice 6H %e!i gravitația, cine și cum o determină 6H %e este magnetismul, cine și cum îl determină 6H De ce e fierbinte soarele și mie#ul $lanetei 6H %e!i electricitatea 6H De ce e frig și întuneric în cosmos 6H ?e $oate călători în tim$, și cum 6H De ce nu simțim forța centrifugă a $lanetei 6 0u mai fost și altele de im$ortanță mai mică, cum ar fi unele întrebări legate de natura transmisiei radio, sau legate de biologie, de com$ortamentul animalelor și altele... 8eferitor la acele întrebări legate de univers și de $lanete, îmi înc"i$uiam că le voi afla răs$uns atunci când voi studia astronomia așa că an de an, $e $arcursul întregii mele școlari#ări, am tot s$erat momentul în care $rintre materiile de studiu va fi și astronomia. Nu a venit niciodată $entru că în 8omânia nu se studia#ă așa ceva... 0m găsit însă într!o bibliotecă, la un moment dat, un manual de astronomie de liceu, care însă s!a dovedit că ieșise din $rograma de învățământ a ministerului de mult și care de asemenea nici acesta nu m!a lămurit... Nici în $re#ent nu se studia#ă astronomia în școlile din țara noastră... Des$re natura transmisiei radio!tv aveam să aflu abia $rin trea$ta a doua de liceu, mult du$ă ce deEa învățasem singur să construiesc un a$arat de radio și activasem câteva luni la un cerc de radio de la casa $ionierilor tocmai cu sco$ul de a alfa răs$unsul dorit... 4ărea că școala din țara noastră e total desincroni#ată față de necesitățile și dorințele omului modern. 0veam să aflu abia $este mulți ani că nu era doar o im$resie și de ce se!ntâm$la așa... Dar ăsta e alt subiect... >rav a fost fa$tul că că$ătasem deEa un bagaE de cunoștințe suficient de mare ca să îmi dau seama că ceea ce mi se $reda la școală era $arțial sau c"iar total fals, multe din informațiile $rimite bătându!se ca$ în ca$ cu informații legate de același subiect $rimite la alte materii. )a mai mult fi#ica însăși se contra#icea în cu$rinsul aceluiași manual + 9a unele din aceste întrebări am $rimit de la fi#ica din școală răs$unsuri inacce$tabile ba c"iar ridicole, cum e ca#ul gravitației și magnetismului care mi!au fost definite $ur și sim$lu dre$t niște forțe și cu asta s!a înc"eiat subiectul. )un $ot acce$ta că sunt niște forțe, dar nu mai acce$t asta atât tim$ cât nu ești ca$abil să!mi s$ui care este sursa lor căci același manual m!a învățat că orice forță e re#ultatul unei acțiuni... Deci cine acționea#ă generând acele forțe numite magnetism și gravitație 6 Nimeni nu a fost vreodată ca$abil să!mi răs$undă la asta. %u electricitatea e un ca# $articular căci aceasta e singura care are o definiție clară... Doar că $e cât e de clară ca definiție, $e atât e de falsă în conce$t, căci dacă ar fi reală, intensitatea ar trebui să fie direct $ro$orțională cu tensiunea iar fie efectele termice ale electricității nu ar trebui să e;iste, fie întregul tabel $eriodic, deci toată ba#a c"imiei ar trebui să fie fals... '
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Din $ăcate $entru mine și din fericire $entru sistem, eu eram singurul care observam aceste neconcordanțe flagrante, $entru că eu nu $rimeam aceste informații într!un creier gol ci $este niște alte informații unele c"iar mai avansate decât mi se s$unea în școală și mai ales într!o conștiință care deEa știa să anali#e#e critic informațiile $rimite. 2nteresant este fa$tul că în toate școlile $rin care am călcat, toți $rofesorii cu care am vorbit nu au fost ca$abili să!mi dea răs$unsuri la întrebările $rivind cosmogonia, gravitația și magnetismul, singurul lor răs$uns fiind, fie că asta se studia#ă la forme de învățământ mai avansate, fie la facultățile de $rofil, fie că sunt lucruri care nu se știu încă... Dar în s$ecial în ciclul $rimar mi s!a s$us că asta se va învăța în liceu, iar în liceu că se va învăța în facultate. Numai că aEungând să discut cu $rofesori universitari, am continuat să $rimesc răs$unsuri asemănătoare... )ine bine, mi!am s$us la un moment dat în viață, dacă nici în facultăți nu $ot afla răs$uns la lucrurile astea, atunci unde 6... %onclu#ia la care am aEuns încă de tim$uriu a fost că sunt mințit sistematic și că aceste informații deși se știu, căci altfel nu ar e;ista agenții s$ațiale și rac"ete care $ărăsesc $ământul... totuși masele largi nu au acces la ele. Ci a venit fireasca întrebare : De ce 6 De ce ar ține cineva secret așa ceva 6... *om vedea din cu$rinsul cărții că într!adevăr se știu și care e motivul $entru care nu se $redau în școli... %a atare, se vede de ce am aEuns ca încă înainte de terminarea școlii $rimare să nu mai am încredere în ce mi se $reda. 0veam cel $uțin un motiv întemeiat să nu vreau să învăț ceea ce mi se $reda la școală... Dar am învățat ... rebuie să știți că în tim$ am aEuns ca biblioteca mea să scadă $rogresiv astfel că din multele cărți $e care le aveam la un moment dat, acum nu mai am decât un $rocent destul de redus de cărți $e care le consider esențiale sau care au $entru mine o oarecare valoare afectiv! nostalgică. (i bine $rintre acele cărți sunt și manualele de fi#ică de ciclu $rimar și de liceu. ?unt aici în biblioteca mea și de asemenea sunt aici în calculatorul meu. 9e consult destul de des alături de articole din enciclo$edia Aiki$edia referitoare la diferite efecte și legi fi#ice... Dar nu o fac ca să le iau dre$t literă de lege ci ca să le înțeleg dre$t ca#uri $articulare de funcționare a naturi atunci când este blocată în sisteme înc"ise... 0m știut la un moment dat fi#ica de liceu foarte bine, c"iar dacă fără com$onenta ei matematică F eu învățând la vremea res$ectivă doar e;$licațiile și enunțurile, nu și demonstrațiile matematice G. nsăși fa$tul că eram un anti! matematică m!a aEutat să înțeleg mai bine în ce constau de fa$t maEoritatea legilor fi#icii. Dar de!a lungul tim$ului am desco$erit și am înțeles fa$tul că ceea ce se $redă în școlile de mase, mai ales în generală și liceu sunt doar ca#uri generale ale fenomenelor și legilor fi#ice, ca#urile $articulare nefiind anali#ate... 0sta a făcut ca cineva să mă acu#e de curând că confund lucrul mecanic cu ec"ilibrul de forțe și că nu e;istă lucru mecanic dacă nu e;istă mișcare... (l $robabil neavând cunoștință de ca#urile $articulare ale lucrului mecanic în care e im$licată gravitația și elasticitatea... De altfel tocmai această acu#ație a sa su$ra$unându!se $este alte afirmații cum că nu aș cunoaște fi#ica m!a determinat acum să scriu această carte... /arile filo#ofii orientale s$un că orice drum înce$e cu un $rim $as și că orice maestru ca să aEungă la desăvârșire a trebuit să uite tot ce a învățat anterior...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Ne$rimind răs$unsuri în școală am fost obligat să $ornesc $e calea grea a căutării lor de unul singur, $as cu $as, $rin studii $ersonale, care s!au întins $e mai multe decenii. 0șa că întreaga viață am citit, am studiat, am Eudecat critic fiecare fenomen $ractic de care m!am lovit în viață și acum la $este cinci decenii, am aEuns să fiu considerat F de unii G s$ecialist în energie liberă, c"iar dacă nu știu fi#ică... și să cunosc răs$unsul la toate întrebările $e care mi le $uneam în co$ilărie și în tinerețe, c"iar dacă nu sunt încă $e de$lin lămurit asu$ra tuturor...
-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Dogma
Dicționarul e;$licativ descrie termenul $rin două definiții : 1) Principiu de bază al unei filozofii sau religii care este obligatoriu pentru adepți ei și contra căruia nu se admit obiecții. 2) fig. Teză considerată imuabilă și acceptată fără rezervă în orice condiții. /fr. dogme! lat. "ogma recând încă odată $este fa$tul că 0cademia 8omână acordă unei vaste maEorități a cuvintelor limbii noastre o $roveniență străină în ciuda fa$tului că limba vorbită de $o$orul român e $rintre cele mai vec"i din lume, dovadă că, c"iar de la înființarea acestei academii așa numiții oameni de știință care o com$un au fost slugile unor interese străine, vedem că dogmă înseamnă de fa$t un ti$ar de gândire im$us și care nu trebuie încălcat, ti$ar care determină în mod firesc un alt ti$ar, de data aceasta com$ortamental. 4ăi însăși societatea modernă se ba#ea#ă $e ti$are și reguli de neîncălcat... fa$t ce ne duce la conclu#ia că trăim într!o lume dogmatică. ( normal. =ără anumite reguli s!ar instaura "aosul. Deci dogma, $ână la un $unct e utilă și benefică c"iar. (i, aici e aici : e;$resia „$ână la un $unct” este esențială. Dincolo de acel $unct dogma nu numai că nu mai e utilă ci din contră, devine $rinci$ala frână a $rogresului. Deci încă de mici ne obișnuim să res$ectăm reguli. nvățăm să!i res$ectăm $e cei mai în vârstă, res$ectăm $uterea lor, și $rin e;tensie învățăm să res$ectăm autoritatea. ( bine să res$ecți autoritatea mai ales știind că aceasta acționea#ă în interesul tău. Dar dacă autoritatea acționea#ă contra interesului tău 6... (i, cum să acțione#e îm$otriva interesului meu 6... Nu se $oate asta +... Doar noi i!am $us în funcțiile acelea $rin alegeri democratice... 2a să vedem... 4ornim în viață cu o educație mai mult sau mai $uțin solidă că$ătată de la $ărinții noștri care deEa ne formea#ă niște automatisme de gândire și de acțiune care ne înscriu automat în niște dogme și ti$are com$ortamentale... n felul acesta ne integrăm gru$ului social din care facem $arte la fel cum o oaie se integrea#ă în turmă. Ci e bine să fii oaie ascultătoare în turmă $entru că mergi la $ăscut cu toată turma, mergi la somn cu toată turma și dacă dă lu$ul la stână ai șanse cu atât mai mari să nu aEungă lu$ul la tine cu cât ești mai adânc integrat în miElocul turmei... n $lus acolo undeva, în fără turmei și a cercului tău de interes, e;istă câinii și ciobanii care se vor lu$ta cu lu$ul și!l vor alunga. ( bine să fii oaie +... Nu!i așa 6... ?coal!te!masă, $un!te!somn, scoal!te!somn și $un!te!masă și tot așa $ână când aEungi... la cuțit +
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
(;traordinar + 4are că nu e absolut nici o deosebire între societatea umană și o turmă de oi.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
utilizatorul său după placul acestuia. ste însă mai pre'os dec%t un sclav deoarece sclavul măcar poate să-și urască stăp%nul! să se răscoale sau să se sinucidă. 5bedientul suprem nu deține nici măcar aceste opțiuni de lu&! creierul lui este astfel programat înc%t să asculte și să se supună fără să cr%cnească nu este om și nici măcar animal. ste un trup de om lipsit de creierul său! creier care a fost deturnat de către stăp%nii săi prin îndoctrinare repetată pentru a fi folosit pentru scopurile acestora. 4n cățel al lui Pavlov care nu mai poate mușca și nici măcar lătra. 5 prelungire corporală a creierului stăp%nului. "e fiecare dată c%nd se pretinde obediență din partea cuiva se pretinde transformarea acelei persoane într-un instrument și i se cere să renunțe la propria capacitate de-a g%ndi. $e pretinde transformarea momentană a acelei persoane în simulacrul de individ prezentat mai sus. "acă i s-ar pretinde supunerea în virtutea unui fapt care poate fi 'ustificat logic de ce să i se mai pretindă supunere în loc să i se 'ustifice logic6 "acă o acțiune este 'ustificată sub aspect logic și rațional atunci cum mai este relevantă supunerea6 *n fapt! c+iar se pot detecta ideologiile nocive care promovează comportamente ne'ustificabile rațional după gradul de supunere pe care îl necesită din partea aderenților. 3u c%t mai irațională este acea ideologie cu at%t obediența și necesitatea suspendării 'udecăților critice devin mai necesare. Pe l%ngă faptul că această obediență este dezumanizantă! ea vine la pac+et cu altă oroare - evadarea din fața responsabilității. 5dată ce omul se consideră un instrument și nu acționează în baza unei decizii pe care nu a luat-o el ci în baza unei decizii luate de altcineva! instinctele lui spun că responsabilitatea se află pe umerii celor care au luat decizia respectivă nu pe ai săi. 7i astfel obedientul! instrumentul! devine capabil de-a comite orice fel de atrocitate pe care o dictează stăp%nul său! încep%nd de la torturi inimaginabile sau de la uciderea copiilor și a femeilor însărcinate și p%nă la genocid. *n procesul de la urenberg au fost condamnați vreo 28 de inși! ca și cum doar acei 28 de inși au fost responsabili pentru toate crimele de război comise de către germani în timpul numitului război. de-a dreptul stupid să crezi că 28 de oameni pot aduce singuri la îndeplinire ceea ce a făcut mașina de război nazistă. Totuși la proces au fost condamnați 28 de oameni! nu a fost condamnată ideologia nazistă nici cea a obedienței pe care se bazează orice mașină de război și nici erorile de logică! căci dacă ar fi fost condamnate și acestea la moarte așa cum au fost condamnați cei 28! le-ai fi văzut studiate în prezent prin școli în așa fel înc%t oamenii să se poată apăra de efectele lor! dar acest lucru nu se înt%mplă pe nicăieri! nici măcar în țările civilizate. 3eea ce se poate înt%mpla și c+iar se înt%mplă sunt alte atrocități! care într-adevăr nu a'ung nici de departe la nivelul celor din timpul nazismului! dar de care toți se pot spală pe m%ni argument%nd că ei doar au e&ecutat ordine. 9u renunțat la propriul creier și la responsabilitate și au e&ecutat ordine fără să g%ndească. *ntr-adevăr! a nu g%ndi este o crimă împotriva propriei ființe dar și împotriva altora. :i se pare cel puțin ironic faptul că teologii se folosesc de dogma liberului arbitru pentru a scăpa de problema răului în timp ce religia pe care o promovează are ca principal scop aservirea psi+ică a credincioșilor și eliminarea totală a ceea ce
1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
ei numesc liber arbitru. 9scult%nd muzică religioasă asculți un singur c%ntec! acela al obedienței! un c%ntec al sclavagismului mental sentimentul de renunțare la creier iese prin toți porii religiei! a dogmelor religioase și a anecdotelor de prin cărțile sfinte! iar c%nd spun despre religioși că sunt sclavii lui "umnezeu! nu cuv%ntul (sclavii este o metaforă ci celălalt. *n fapt unii dintre ei c+iar au recunoscut că sunt sclavii lui "umnezeu! și pe deasupra mai erau și înc%ntați de asta. "umnezeu este o metaforă pentru un grup de indivizi care se folosesc de această obscenă construcție culturală pentru a-și menține o pepinieră de sclavi controlați prin cap! nu de alta! dar cei care sunt controlați prin trup sunt mult mai greu de întreținut. miercuri! 2; aprilie 2<11= e;tul $rovine de $e un blog care nu avea nici un semnatar și des$re care toți cei întrebați mi!au s$us că nu știu nimic. 0m să $un aici adresa de unde am luat te;tul mulțumind încă odată autorului anonim $entru el : "tt$:JJsclavii.blogs$ot.co.keJ-'J'Jreligie!obedienta!si!sclavagism."tml6mKâ
*edem deci că su$unerea oarbă, înregimentarea sub controlul dogmei, este e;trem de $ericuloasă atât cu $rivire la dogma religioasă cât și la cea militaristă... Ci $entru o foarte bună $arte din istoria omenirii nu a e;istat cam nici un fel de de$artaEare între ele... ?ă nu uităm cruciadele să nu uităm ră#boaiele dintre regatele (uro$ei evului mediu care $orneau adeseori de la niște c"estiuni dogmatice și mai ales să nu uităm cei a$ro;imativ o sută de milioane de amerindieni măcelăriți de conc"istadori și urmașii lor $e continentul nord!american și $robabil cam tot atâți nativi $e cel sud american. 0șa cum adesea am s$us în ultimii ani, ceea ce $ățesc acum vest!euro$enii sub $resiunea africanilor și arabilor F maEoritatea musulmani G îm$inși de interesele globaliste ale ocultei este dincolo de înțelegerea lor actuală, căci sunt roadele a ceea ce au semănat în întreaga 0frică și în întregul
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
care se vindeca o fractură în câteva ore, tot dogmei se datorea#ă... atât religioasă cât și militară + 2ar a#i, când $rogresul te"nico!științific ne!a aEutat să aEungem $e lună F unii s$un că nu am fi aEuns niciodată + G am $utea crede că dogma aceasta nu ne mai controlea#ă evoluția... Din $ăcate atât dogma religioasă cât și cea miliară încă e;istă și e a$roa$e la fel de influentă c"iar dacă nu se mai aEunge la arderea $e rug a oamenilor de știință... /ai tragic este că $e lângă ea a mai a$ărut una la fel de $ericuloasă, dacă nu c"iar mult mai $ericuloasă, anume dogma științifică...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
sunt acele în care oamenii de știință, inginerii și inventatorii res$ectivi sunt e;cluși din mediul te"nico științific cum a fost $oate cel mai notoriu ca# cel al lui Nikola esla, căruia întreaga umanitate îi datorea#ă toată civili#ația electrică $e care o trăim. %a#uri fericite sunt și acele în care se refu#ă acordarea unui brevet de invenție $entru un dis$o#itiv te"nic oarecare funcțional și $re#entat în fa$t comisiei științifice de brevetare, sub motivul că încalcă știința actuală sau că aduce atingere te"nologiei e;istente, sau $ur și sim$lu fără nici un fel de e;$licații. %ele mai tragice sunt situații ca cea a lui *iktor ?c"auberger căruia sub $rete;tul înc"eierii unui contract de colaborare cu industria care ar fi urmat să $ună!n $roducție invențiile sale, în fa$t niște re$re#entanți ai %20, i!au confiscat toată documentația și l!au forțat să semne#e renunțarea la orice dre$t asu$ra tuturor invențiilor sale... 0 murit la scurt tim$, afrontul suferit grăbindu!i moartea. Bn ca# asemănător din $re#ent este cel al lui "omas )earden care a fost amenințat tot de niște %20! notici de!ăștia că va fi omorât, îm$reună cu toți $asagerii avionului cu care călătorea, dacă va introduce în $roducția de serie generatorul său fără mișcare. 2ar ca#urile cu adevărat grave sunt asemeni celor ale lui 9ester Oandes"ot, ?tanle@ /e@er, (dLin >ra@, și alții, ori mai a$roa$e de noi al lui (ugene /allove, care au fost omorâți. Ctiința actuală declară ve"ement că este dedicată adevărului, $rogresului, de#baterii științifice... %u toate astea +... %ine vrea mai multe amănunte dincolo de cele ce tocmai le!am s$us eu aci, $oate citi de $rin cărțile mele mele mai vec"i sau $oate urmări filmul documentar al lui )en ?tein „(;matriculat M 2nteligența nu e $ermisă”... ori să citească cărți cu titluri ca /afia medicală, 2storia inter#isă, Ctiința inter#isă, 0r"eologia inter#isă, /edicina inter#isă, etc... n general cărți care au alături de numele unei științe cuvântul „inter#isă”... „Din $ăcate întrebările la care nu se răs$unde corect au tendința să nu dis$ară”, s$unea cineva în filmul sus $omenit. %u stimă + %%D -.'&.-'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Perpetuarea sclaviei prin controlul cunoașterii
*eți întreba : ce legătură are sclavia cu cartea de față 6 < să vedem că are și c"iar o legătură foarte $uternică + Ci a$oi sclavia s!a înc"eiat undeva!n negurile istoriei, veți s$une în continuare. Des$re ce $er$etuare vorbim 6...
5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
încât să ca$ete $uteri $este stă$ânii $alatelor și astfel a a$ărut masoneria și alte organi#ații secrete su$erstatale care au $ro$us ceva genial... 0u $ro$us $rin influență și mani$ulare a ciobanilor celor mari de la castele, înființarea statelor centrali#ate moderne... se $ro$unea omului de rând, oițelor!om renunțarea la arme, iar ciobanilor li se garanta stă$ânirea unor turme care să devină obediente total și să nu mai $ună niciodată mâna $e arme... urmelor li s!a $ro$us renunțarea la armele grele și incomode $e care trebuia să le cari $ermanent du$ă tine și să știi să le mânuiești. %ine nu ar fi dorit să sca$e de fierătaniile de la brâu care!i trăgeau mereu $antalonii!n vine și!i făceau bătături $e șolduri și $e care trebuia să le #drăngăni toată viața în antrenamente #ilnice ca să știi să le mânuiești $entru a!ți a$ăra viața cu ele la nevoie6+... oți +... ?au a$roa$e toți + Numai că a$oi, nu!ți mai garanta nimeni viața. 0șa că au venit șmec"erii din masonerie și au s$us : ”Bite înființăm organisme militare asemeni armatelor care însă în loc să fie în sluEba ciobanului cel mare și a $rietenilor lui vor fi în sluEba ta și!ți vor a$ăra viața atunci când vei fi atacat... 2ar ciobanului îi vom im$une să res$ecte asta $rin niște înscrisuri $e are le vom numi legi... și c"iar și voi, oițelor veți $utea avea legile voastre dacă veți alege dintre voi $e unii mai cu $atru coaie și cu știință de carte care să le scrie.” n același tim$ ciobanului cel mare i!au s$us : „uite ți!am asigurat o turmă ascultătoare. 2!am $ăcălit să renunțe la arme și le!am s$us că $oliția și Eandarmeria e în sluEba lor... Dar de fa$t iată că ai un instrument mai eficient ca armata $entru a stă$âni turma... 0i forțele de ordine și legile. 9e s$ui oilor că $oliția și Eandarmeria e a lor dar ele vor asculta de fa$t de tine”... n acest fel ciobanul s!a vă#ut deodată cu o turmă li$sită de a$ărare la discreția lui. Numai că nu a fost suficient...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Cum ,e .ace / 4entru a înțelege cum se face asta, trebuie să anali#ăm $uțin structura realității noastre, a lumii în care trăim. 8ealitatea noastră este construită $iramidal $e mai multe nivele, fiecare nivel contribuind decisiv și într!un anumit grad la vi#iunea fiecăruia asu$ra lumii, $e care ne!o construim singuri $rin acțiunile noastre, toată viața. 4rimele două niveluri, constituind fundamentul $iramidei realității noastre, sunt de natură intelectuală și se află în mintea fiecăruia. 0cestea sunt cunoașterea și deci#ia. 9a ba#a întregii noastre lumi se află cunoașterea sau mă rog, li$sa ei în anumite grade. ot ceea ce cunoaștem, aflăm $rin educație de la $ărinți, școală, $resă sau $rin cultură $ro$rie, constituie cunoașterea $e ba#a căreia acționăm întreaga noastră viață. Brmătorul nivel structural al lumii noastre este binomul înțelegere-decizie care este de$endentă de cunoașterea $e care o avem. De asemenea și înțelegerea $oate fi totală sau să s$unem corectă sau incorectă funcție de e;istența sau ine;istența unei cunoașteri corecte. 2ndiferent ce situație vom întâlni în viața noastră, ea va fi ra$ortată la cunoașterea $e care am dobândit!o $rin educație și în funcție de anali#a com$arativă făcută vom lua o deci#ie anume. 0ceste două niveluri vor determina ulterior celelalte două niveluri ale $iramidei realității care sunt e;terioare fiecăruia și care constituie etaEele lumii în care trăim. 0stfel următorul nivel este înțelepciunea-comportamentul nostru care este cel care transformă în realitate concretă ceea ce mintea noastră a "otărât. 0ceste trei $rocese care stau la ba#a realității noastre constituie unica cale care duce s$re aflarea adevărului. =iecare din aceste trei $rocese, etaEe, constituie o -
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
$rismă. De calitatea fiecărei din aceste trei etaEe de$inde ca noi să fim conștienți sau nu de realitatea în care trăim, să vedem lumea corect și critic $rin $risma adevărului. n trecut educația se ba#a e;clusiv $e această metodologie a cunoașterii. Nimic nu se $oate alfa fără a urma această metodologie, acești trei $ași. 4rocesul cunoașterii $rin acești trei $ași care constituie așa cum am s$us, $risma adevărului $urta numele de „trivium” în lumea antică, atunci când au fost $use ba#ele educației. (i bine, nici o școală din lumea modernă nu mai u#ea#ă de această metodologie care a fost eliminată din $rocesul de învățământ. n $re#ent, niciun cadru educațional, fie că vorbim de educatori, învățători, $rofesori sau cadre universitare nu a au#it vreodată de trivium nu numai ca termen cât mai ales ca metodologie de lucru. Deasu$ra celor trei etaEe care constituie adevărul avem re#ultatul com$ortamentului nostru, adică concretizarea realității . Dacă oricare din cele trei etaEe anterioare este alterat cumva, re#ultatul va fi fals și vom vedea lumea $rin oc"elari de cal... sau $rintr!o $rismă s$artă, ciobită... 8ealitatea $e care o vom vedea și $e ba#a căreia vom construi la rândul nostru $ro$ria noastră realitate va fi deformată... 0vând cunoaștere, înțelegere și înțele$ciune incom$lete, vom avea un com$ortament greșit, care va duce la construirea unei realități false. ntreaga realitate a unei societăți se ba#ea#ă $e calitatea com$ortamentelor individuale ale fiecărui membru al acelei societăți. %u alte cuvinte atât tim$ cât com$ortamentul individului are la ba#ă un edificiu solid, adică o $rismă a adevărului întreagă acel individ va acționa corect $e ba#e sănătoase, morale și corecte iar realitatea construită de el și im$licit a întregii societăți va fi una corectă, sănătoasă, morală care va duce societatea îns$re $rogres. ntorcându!ne acum al stă$ânii noștri, fie că vorbim de ciobani sau de cei de deasu$ra lor, dacă vrei să controle#i com$ortamentul turmei $oți să o obligi brutal, $rin forță și constrângere să acțione#e așa cum vrei tu. Numai că deEa turma și ciobanii ei au luat niște deci#ii $e ba#a unui adevăr cunoscut și e a$roa$e im$osibil să!i $oți convinge să acțione#e altfel $entru că întregul $roces care constituie $iramida adevărului F sau triviumul G este im$osibil de combătut. %a urmare nimeni nu va înde$lini de bună voie ceea ce vrei tu dacă deEa a trecut $rin acest $roces al cunoașterii adevărului și ca urmare vor înțelege imediat că se! ncearcă să fie controlați... totul se va termina într!o baie de sânge... Deci $entru a $utea controla masele ai nevoie de o cale $rin care să le influențe#i acțiunile $ornind cât mai de la ba#ă, de la fundamentul lor... %a urmare vei acționa modificând cunoașterea la care are acces turma și ciobanii ei. 0dică vei construi o dogmă, niște reguli imuabile... 0sta este deEa sim$lu de reali#at du$ă ce sunt constituite statele centrali#ate $entru că acestea au guverne $e care le controle#i $rin $reședinți, $rin flu;urile financiare F să nu uităm că cu bani mulți și bine $lasați $oți cum$ăra absolut orice + G astfel că sub $rete;tul fa$tului că omenirea se de#voltă te"nic uniform și integrat în aceiași $aradigmă te"nologică vei im$une ca $rograma de învățământ a întregii omeniri să fie comună, adică cu mici diferențe de la stat la stat constituite de caracteristicile culturale ale fiecărui $o$or, cunoașterea care va determina ulterior acțiunile individuale și de mase, va fi aceiași... --
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Deci atât tim$ cât controle#i cărțile, manualele și $resa $rin intermediul guvernelor fiecărei țări vei controla întreaga umanitate... Ci aici vedem că acea dogmă des$re care vorbeam anterior este ușor de im$lementat oriunde în orice societate, gru$ $rofesional sau religios căci toată societate umană se ba#ea#ă $e informație care dacă va fi mani$ulată va avea ca re#ultat un com$ortament adecvat felului cum a fost mani$ulată informația. Ci astfel s!a aEuns că întreaga știință a omenirii a urmat anumite ti$are, avem o anumită vi#iune unitară atât în fi#ică cât și în c"imie, matematică, istorie, sociologie cu com$onentele sale economice și $si"o!$olitice, etc. Dacă $ărinții tăi și a$oi manualele școlare te!nvață că e corect și moral să faci $arte dintr!o societate democratică unde destinul tău este "otărât $rin vot de maEoritatea care alege o clasă $olitică care aEunge să conducă, iar a$oi vine $resa și face cam$anie electorală $rin care de fa$t îți im$une, te dresea#ă, să alegi între doi candidați sau $artide, două alternative ambele im$use de stă$âni vei considera că lumea e corect întocmită... și că cei de la $utere au aEuns acolo $rin votul și alegerea ta. 4entru că $rintre altele în întreg ciclul tău de învățământ ai fost învățat că $resa este liberă și formată din #iariști inde$endenți care scriu des$re adevăr informând corect $o$ulația... Doar că nimeni nu ți!a s$us că toată $resa mondială la fel ca și toate instituțiile de învățământ sunt controlate de unul și același stă$ân mondial... n școală înveți că anumite legi ale științei nu $ot fi încălcate, și denumirea de legi îți induce subliminal confirmarea că nu $ot fi încălcate, și astfel vei acce$ta că anumite as$ecte ale realității $e care le trăiești nu sunt $osibile și vei Eudeca lumea înconEurătoare din această $ers$ectivă. ( im$osibil $er$etuu mobile, e im$osibil omul înaintea sau contem$oran cu dino#aurii, e im$osibil omul să trăiască mai mult de un secol, e im$osibil să #bori cu vite#e mari fără ari$i, e im$osibil să $roduci mai multă energie decât consumi, nu e;istă e;tratereștri, ra@, . Oenr@ -&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/ora@, 9ester Oenders"ot, *iktor ?c"auberger, >eorges 9ak"ovsk@, 8o@al 8a@mond 8aif, Ail"elm 8eic",
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%ăci adevărata libertate nu stă decât în inde$endența energetică și în mobilitate... ești mobil și inde$endent energetic nu te $oate stă$âni nici un guvern din lume... Din $ăcate acest conce$t e $erfect $entru stă$ânu!ăl mare dar nu și $entru oițele! om, căci nu convine nimănui atât $entru că încalcă legile consfințite ale științei oficiale cât și $e cele ale societății, astfel că cei care reușesc să devină cumva liberi de constrângerile autorității de oricare fel ar fi ea, devin dușmanii $ublici numărul unu atât al semilor lor cât și ai ciobanilor cei mici și mai ales ale baciului $lanetar, $rin e;em$lul lor care destabili#ea#ă întreaga construcție a realității actuale... De aceea, eu consider că de vreo două sute de ani, $rogresul te"nic și științific al omenirii deși $are e;traordinar, $arado;al însă, este ținut în loc de stă$ânu!ăl mare. 0cest $ara#it, constituit de un gru$ de indivi#i avi#i de $utere, care vor totul $entru ei și nimic $entru ceilalți ce!ar trebui, în vi#iunea lor, să le fie sclavi, controlea#ă sistemul financiar global, guvernele, armatele, religia, știința și $resa, adică totul. (i distrug tot ce ating, de la bunele moravuri $ână la ecosistemele $lanetare și se o$un activ oricărei încercări de organi#are sau de evoluție benefică a omenirii. 0ceastă $lagă este un cancer care se consideră mai $resus de organismul biologic al omului ca s$ecie și care, ca orice cancer, nu e conștient de $rostia $uterii sale distructive care va duce în ultimă instanță la autodistrugere... Numai că $oliticienii nu vor sc"imba niciodată societatea așa cum s$eră în van turmele de oi!om. Nici nu!s ca$abili de asta și nici nu este rolul lor acesta. (i sunt ciobanii!ăi mici, e;ecutanții baciului $lanetar, ai $ara#itului $lanetei. 4ână ce frâiele umanității nu vor fi $reluate de te"nicieni, nu se va sc"imba nimic în bine în societate. 8ămâne întrebarea : vor aEunge vreodată te"nicienii să $reia $uterea 6 Ci cum oare vor face asta 6... 0ș dori să mai s$un ceva care este definitoriu $entru atitudinea $e care o au oamenii de știință su$uși ai ciobanului $lanetar, față de restul $o$ulației....
Cazul Fenman 8ic"ard =e@nman a $rimit $remiul Nobel $entru fi#ică în 571 cu $rivire la activitatea sa în domeniul teoriei cuantice a emisiei și absorbției de radiație F care, $rintre altele, stă la ba#a magnetismului G. Nu știu câte o mai fi!nvățat de atunci dar când a fost întrebat acum câțiva ani de un #iarist : ce se ascunde în s$atele sentimentului că între doi magneți care se res$ing ar fi ceva 6 ! nu a știut să răs$undă... 9!a luat la rost $e re$orterul res$ectiv re$roșându!i de ce trebuie să fie curios el cu $rivire la lucrurile care se $etrec natural în Eurul nostru, $entru ca în final să!i s$ună că „c"iar dacă i!ar e;$lica ce e magnetismul el sigur nu ar $utea înțelege”... Nu știu ce i!o fi răs$uns re$orterul du$ă terminarea înregistrării dar eu $ersonal, cred că i!aș fi s$us că trebuie să întrebăm de ce e g"eața alunecoasă $entru ca omenirea să $oată $ros$era iar cei ca el să aibă cum să fure munca celor curioși și nu aș fi uitat să!i $reci#e# că nu merită acel $remiu Nobel $e care l!a $rimit. %um e oare -1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
$osibil, să $oți $rimi $remiul Nobel $entru fi#ica emisiei și absorbției de radiație, în condițiile în care tu "abar nu ai să e;$lici în câteva cuvinte ce!i magnetismul +6 nseamnă că ori ești $rost bâtă și acel $remiu e de fa$t re#ultatul muncii altcuiva, ori ești foarte rău intenționat și refu#i să îm$ărtășești lumii cunoașterea la care ai aEuns, ceea ce!n ambele ca#uri, este e;trem de grav. De altfel este clar ca lumina #ilei că $remiul Nobel este doar un mecanism $rin care niște escroci $rofită de munca altora ca să iasă!n lumina reflectoarelor luând locul celor care au muncit și merită a fi $remiați. De fa$t nea =e@naman nu e un ca# singular. ntreaga societate umană este condusă și controlată de escroci. n secolul nouăs$re#ece M două#eci au fost folosiți (disoan și cu (instein $entru a!l elimina din conștiința $ublică $e Nikola esla. n $artea a doua a secolului două#eci $ână acum a fost folosit ?te$"en OaLking și alți tre$ăduși, ca domnul =en@man, ca să nu $ermită accesul la conducerea sectorului științific al umanității unor oameni ca$abili. Des$re (dison nu știu ce o fi fost de baștină dar des$re (instein și OoLking știu sigur că au fost evrei așc"ena#i Fk"a#ariG. Ci ambii au fost niște escroci ordinari a căror singură știință a fost să aducă $lagiatul și înșelătoria la rang de artă. Ctiu că acum vor sări „de cur” în sus niște $udibon#i scandali#ați că dau în idolii științei mondiale. ( suficient că cauți $e net cu termenul (instein escrocul în loc de (instein geniul și vei fi uimit câte dedesubturi urâte ale vieții lui vei afla... Nu stau acum să adun toate datele care!l încriminea#ă transformându!l din geniu în escroc și nici des$re ?te$"en OaLking nu aș face asta. Numai că des$re meritele de curând decedatului $aralitic genial al umanității se!ntâm$lă să știu sigur că și!a însușit fără dre$t o $arte din munca de cercetare a lui Nassim Oaramein și de asemenea o lucrare științifică im$ortantă a lui /e"ran avakoli Pes"e. %âți alții or mai fi fost 6+... 0tât (instein cât și OaLking au avut stă$âni cărora le!au fost servitori obedienți în sc"imbul unei vieți de "u#ur $e cele mai înalte tre$te ale scării sociale. Dar nimic, sau mă rog, a$roa$e nimic din munca lor nu le a$arține. 0r trebui să înce$em să devenim conștienți că nimeni dintre cei $re#entați de $resa oficială dre$t geniu, erou, $ersonalitate cu merite deosebite, nu e decât cel mult un mediocru scos în față $entru a $utea fura munca unor iluștri și cinstiți necunoscuți.
B!ala oată societatea umană suferă de acest flagel. =urtul, du$licitatea și i$ocri#ia sunt cele ce comandă și "otărăsc totul. Ci $oate că nu o fi "oția vreo crimă fiind încadrată Euridic la categoria infracțiuni mărunte, dar ră#boiul total generali#at $e care l!a născut este definitiv și categoric o crimă, și anume una de cel mai înalt grad $osibil. %e ră#boi 6 ! vor întreba unii naivi... 4ăi ia să vedem... n $rimul rând cel militar de ti$ im$erialist dus de guvernul ?tatelor Bnite și de teroristul nord atlantic în toate țările din nordul 0fricii și
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
n al doilea rând, ră#boiul total și murdar de ti$ geoclimatic, biologic și c"imic $e care!l $oartă ciobanul mondial îm$otriva $ro$rie turme... >eoclimatic 6 4ăi, o bună $arte din de#astrele a$arent naturale care s!au $etrecut și continuă să se $etreacă $e toată $laneta sunt $rovocate artificial. *oi vorbi des$re aste într!un articol se$arat. oate uraganele ivite din senin și în locuri în care tradiția multimilenară a $o$oarelor res$ective s$un că nu au e;istat niciodată F amintiți!vă tornada de la =ăcăeni+ G sunt $rovocate artificial. )iologic 6 0m avut multe contre cu tot felul de medici cu creierii s$ălați care "abar nu au că atât ?2D0 cât și (bola și alte boli crunte și devastatoare care au a$ărut în ultimul secol au (re-et )e in-en*ie 1... Deci cei care le!au inventat sunt direct res$onsabili de moartea tuturor celor care au murit de aceste boli, fiind criminali cu act oficial numit brevet de invenție. 2ată numerele câtorva din aceste brevete : ?2D0 M B?1737533H NO M B?&17-H (bola M B?-'-'-11'-H )?( M B?''3''&1'0H ?08? M B?3533 și B?1'757H I2P0 M 0%*8! F certificare internă a fundației 8ockefeller G. Nu vă sare în oc"i că toate sunt americane 6+ *ă dați seama că cei $e numele cărora s!au emis aceste brevete de invenție sunt direct răs$un#ători de morțile celor care au încetat din viață ca urmare a acestor boli în ultimul tim$ 6+ 4ăi numai această înșiruire de brevete ar trebui să fie suficientă ca să trimită toată conducerea ?B0 și $e titularii acestor brevete, direct $e scaunul electric $entru crimă îm$otriva umanității și genocid +... 9a fel și /onsanto cor$orația care!și arogă cu tu$eul fenomenal și nesimțirea demne de criminalul care este, brevetarea $lantelor de cultură și modificarea lor genetică în sco$ul declarat al beneficiilor financiare de $e urma brevetelor și nedeclarat al controlului $o$ulației... 4entru cine nu știe controlul $o$ulației e un termen eufemistic $entru e;terminarea ei, adică $entru genocid $lanetar. 0$oi tot la categoria ră#boiului biologic trebuie să menționăm și vaccinurile dovedite de laboratoare de $e întreaga $lanetă ca conținând metale grele, to;ine de tot felul cu efect întâr#iat în declanșarea ulterioară a unor boli incurabile ori conținutul a tot felul de agenți mutageni și factori cancerigeni. oți medicii care au făcut aceste anali#e și le!au făcut $ublice în ultimul deceniu, au murit „sinuciși” în diferite circumstanțe tulburi... %"imic 6... %"imi#area e;cesivă și total inutilă a culturilor agricole, otrăvirea alimentelor cu sute de substanțe cancerigene, mutagene, și to;ice și în s$ecial a două neuroto;ice e;trem de $ericuloase : as$artam și monoglutamat de sodiu. De asemenea toate $rodusele cosmetice $roduce de cei mai mari $roducători din domeniu, conțin fără e;ce$ție substanțe to;ice des$re care orice c"imist ți!ar s$une că ar trebui să te ferești de ele... 0$a și $astele de dinți conțin fluor, un neuro și osteoto;ic la fel de $ericulos cum este monoglutamatul de sodiu și as$artamul. )ăuturi răcoritoare cum e %oca %ola care conține un cocteil de trei aci#i F acid citric, acid fosforic și acid acetic M unii afirmă că ar conține și acid cian"idric G care fac din ea un lic"id cu 4" mai mic decât al unui acumulator auto. 0cești aci#i sunt bogat ascunși de o cantitate imensă de as$artam M ec"ivalentul a Pg de #a"ărJlitru. -3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
2ar cel mai mare criminal de ti$ c"imic în acest ră#boi este întreaga industrie farmaceutică în care absolut toate medicamentele sunt c"imicale de sinte#ă $e a căror $ros$ecte sunt trecute F deci se recunoaște oficial G efecte adverse mult mai $ericuloase decât boala $e care se declară că ar trata!o... ot acest ră#boi este susținut de o legislație mondială care $ermite și încuraEea#ă utili#area acestor arme și îi scutește $e criminali de răs$underea Euridică a crimelor comise. ( dre$t că dacă ești un oaie!om care te informe#i e;clusiv de $e sticla televi#orului F brevet de invenție B? 71'7)- G și din #iarele oficiale nici nu vei fi ca$abil să reli#e#i că tot ce s$un eu acum și aici este adevărat ... (u cred totuși că e;istă și...
#!lu*ii Dacă vrem să scă$ăm din situația asta trebuie să acționăm imediat F niciodată nu e $rea târ#iu + G și radical. Ci nici nu e greu de făcut. rei sunt direcțiile în care trebuie să se acțione#e. Ci nu sunt cine știe ce mare secret sau cine știe ce mare desco$erire. Nu!s eu geniul omenirii, au fost mulți alții înaintea mea și deasu$ra mea care au de$istat aceste soluții : - În economie M trebuie eliminat com$let sistemul bancar actual. )anul e un miEloc de sc"imb învec"it, de$ășit și care $redis$une la coru$ție și inec"ități. ?istemele informatice actuale sunt $erfect ca$abile să $ermită administrarea sc"imburilor comerciale la orice nivel și scară fără e;istența banului. - În învățământ – cercetare : nvățământul este ba#a oricărei societăți. rebuie renunțat definitiv și total la sistemul educațional concurențial. %oncurența scoate tot cei e mai rău în sufletul omului și formea#ă criminali. ?ingurii care au voie să concure#e sunt tu cel de a#i cu tine cel de ieri, fără calificative care duc la formarea de ierar"ii sociale. 2erar"iile sociale sunt sămânța dorinței de $utere. oată ba#a învățământului trebuie să fie construită $e conce$tul cinstei, dre$tății, ec"ității și meritului $ersonal,
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
accederea la orice funcție administrativă oricât de înaltă ar fi ea, inclusiv la conducerea unei țări să se facă strict $e ba#a meritelor $ersonale de$istate $rin e;amene dure, ec"itabile și intransigente susținute în fața unor comisii numeroase formate din toate categoriile socio M $rofesionale a căror membrii se vor sc"imba $eriodic astfel ca întreaga $o$ulație să aEungă la un moment dat în viață să facă $arte din asemenea comisii. - În sectorul productiv trebuie introdus un sistem de control și organi#are a $roducție care să nu $ermită a$ariția sub nici o formă a mono$olului, iar $roducția, indiferent la ce ti$ de $rodus se referă, trebuie să fie organi#ată $e $lan local și ba#ată $e calitate și fiabilitate astfel ca resursele $lanetei să fie foarte bine economisite. Nu trebuie $ermis sc"imbul economic inter!regional decât în natură și numai cu $roduse care nu se găsesc sau nu se $ot fabrica local. 0ceste $atru direcții de acțiune vor elimina total concurența, "oția și crima iar abia de atunci omenirea va fi înscrisă $e un făgaș evolutiv. 0sta înseamnă meritocrație. ( dre$t că ne dăm seama că suntem într!un cerc vicios a$roa$e im$osibil de s$art de vrem ce aceia care conduc și controlea#ă acum umanitatea și care ar fi singurii care să im$ună asta, sunt tocmai cei care ar fi eliminați de un asemenea sistem... %a urmare $oate că!mi tocesc degetele de $omană aici ... *edem deci că întreaga civili#ație actuală de ti$ sclavagist evoluat, numită democrație, se ba#ea#ă $e controlul cunoașterii și că tot în cunoaștere stă și libertatea... De$inde numai ce anume alegi dre$t cunoaștere : ceea ce!ți im$un manualele sau ceea ce au ales rebelii științei, cei care nu s!au su$us ordinelor venite de sus dar nici nu au aEuns să fie $omeniți în manualele școlare și universitare 6 Deci ce alegeți : "oția sau meritocrația, bunăstarea sau crima 6... Dar trebuie să!nțelegem că atât tim$ cât nu vom $rice$e că omenirea trebuie să ia măsuri $entru a elimina total $e acești criminali, nu vom ieși din $erioada întunecată a sclavagismului în a cărui culme ne aflăm acum. 2ar măsurile stau în $uterea fiecăruia. De$inde ce alegem +... %u stimă + %%D -- M -.'&.-'
-5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
De ce nu cred definiția curentului electric și nici modelul corpuscular al atomului ?
n $rimul rând $entru că atunci, de mult în școală, când i!am cerut $rofesoarei de fi#ică să!mi arate atomul la microsco$ întocmai cum îmi arătase $rofesoara de biologie celula, mi!a s$us că nu ar avea cum să mi!l arate c"iar dacă ar vrea, din două motive. 4rimul motiv ar fi fa$tul că atomul e mult mai mic decât o celulă iar al doilea motiv este că oricum atomul, așa cum mi l!a $re#entat la oră, este un model teoretic și nu crede că $oate fi vă#ut la vreun microsco$... Ci a$ro$o de dimensiunea atomului... aceasta varia#ă între angstrom F ;' $&0 m sau ', nm G $entru cel mai mic atom F cel de "eliu G și o sută și ceva de angstromi F $entru cel de $e ultima $o#iție a tabelului $eriodic G. 4ăi dacă e un model teoretic, $ână și co$ilul care eram atunci ar $utea înțelege foarte ușor că sunt e;trem de $uține șanse să fie și!n realitate așa cum e descris de știință. De aceea nu cre) n m!)elul c!r3u,cular al at!mului n al doilea rând $entru că eu am mai multă încredere în ce s$uneau învățații >reciei antice decât în ce mi!au s$us $rofesorii $e care i!am avut. De ce 6 ( un $ic mai com$licat... Dar "ai să vă s$un... oți știm că întreaga $lanetă este îm$ân#ită de construcții megalitice e;trem de vec"i, făcute din blocuri imense de $iatră $relucrată de obicei rectangular. %onstrucțiile sunt fie cetăți cu #iduri uriașe $relucrate atât de e;act încât se!mbină astfel că nu $oți să bagi o lamă de ras între ele, fie $iramide cu înălțimi de la câteva #eci la $este o sută cinci#eci de metri... oate sunt construite din blocuri de stâncă uneori e;trem de dură cum ar fi ande#itul, granitul și ba#altul tăiate $erfect rectangular și îmbinate fără mortar. %onstrucțiile au o e;actitate a geometriei im$osibil de atins de către te"nologia actuală. ?$re e;em$lu marea $iramidă așa #isă a lui %"eo$s din (gi$t are o abatere a vârfului față de centrul ba#ei de numai șase milimetri, în condițiile în care are înălțimea de o sută cinci#eci de metri și e construită cu foarte multe milioane de blocuri de $iatră F numai $e fețele sale fiind circa două milioane G. oate aceste construcții dovedesc o unitate ar"itectonică s$ecifică și unitară care duce cu gândul că au fost reali#ate de o singură civili#ație. *ec"imea lor a fost determinată indirect căci nu ai cum să afli când anume a fost $relucrată o $iatră. Din fericire însă o $arte din aceste construcții se află acum sub nivelul oceanului și de atunci când au aEuns sub a$ă cresc de$uneri de calcar coralifer $e ele. n general se știe care e vite#a de creștere a cestor de$uneri și ca urmare $e ba#a măsurătorii acestor de$uneri s!a aEuns la conclu#ia că construcțiile megalitice aflate acum sub a$ă, au aEuns acolo în urmă cu circa dois$re#ece milenii. %a urmare e clar că civili#ația care le!a construit a fost în de$linătatea evoluției ei cel $uțin cu câteva sute de ani mai devreme. De la ei ne!au rămas $e lângă &'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
construcțiile în sine și unele blocuri de $iatră de dimensiuni cu adevărat uriașe care de$ășesc o mie de tone și care nu sunt numai încastrate în diferite construcții ci unele dintre ele sunt abandonate $e drumul de la carieră s$re locul de am$lasament. n toate ca#urile $ietrele res$ective, tăiate așa cum am s$us $erfect se află la #eci și c"iar la sute de kilometri de carierele de unde au fost e;trase. ?unt asemenea $ietre abandonate în deșert, $e terenuri nisi$oase, în mlaștini, $e terenuri înierbate, în miElocul unor $ăduri sau c"iar $e $antele sau în vârful unor munți. n $re#ent nu e;istă absolut nici o construcție modernă care să aibă o abatere a vârfului de sub unul sau doi centimetri. De asemeni a#i, nici o macara din lume nu ridică greutăți mai mari de trei sute de tone. 4utem ridica greutăți de mii de tone și le și $utem de$lasa dar numai cu aEutorul a sute de cricuri și de roți iar atât ridicarea cât și de$lasarea trebuie să se facă $e șine am$lasate $e $latforme $erfect $lane. *ite#a ma;imă de de$lasare a acestor greutăți imense nu $oate fi mai mare de #ece metri $e oră... Ctiința actuală nici măcar nu e ca$abilă să!și înc"i$uie, care au fost metodele te"nologice $rin care au fost mani$ulate aceste blocuri de $iatră uriașe. Bna $este alta ni se relevă $rin asta, fa$tul că acea civili#ație care ne!a $recedat și care a lăsat aceste vestigii, a fost una net su$erioară din $unct de vedere te"nico științific celei de a#i. %ine au fost 6 ?crierile și legendele străvec"i îi denumesc du$ă regiunea geografică fie lemurieni, fie atlanți, fie arieni... 0cum revenind la oamenii de știință ai >reciei antice... ei au declarat adeseori niște adevăruri științifice care au fost confirmate abia la sute de ani mai târ#iu fie în evul mediu fie în e$oca modernă. 4rintre cele declarate de ei este și fa$tul că atomul este cea mai mică $articulă materială indivi#ibilă. De unde au știut grecii antici aceste lucruri fără a avea la dis$o#iție miEloacele te"nico!științifice actuale 6 (i bine, unele te;te ne s$un că cei mai mari învățați ai lor ar fi avut ca $rofesori $e ultimii urmași ai acestei civili#ații dis$ărute care ne!a $recedat. 0șa că eu cre#ând că grecii aveau dre$tate când afirmau că atomul e indivi#ibil, acord credit nu grecilor ci $rofesorilor lor. %ăci du$ă $ărerea mea, este o dovadă de tu$eu și îngâmfare su$remă din $artea oamenilor de știință actuali, să!i contra#ică $e greci cu $rivire la acest fa$t de vreme ce ei "abar nu au cum au fost mani$ulate acele blocuri de $iatră de $este o mie de tone și cum au fost $relucrate și $use!n o$eră cu $reci#ii de câțiva milimetri $e suta de metri, de către $rofesorii grecilor. De aceea nu cre) n m!)elul c!r3u,cular al at!mului 0lte argumente $e care le am au $ornit de la observația mea că definiția electricității se bate ca$ în ca$ cu acest model și de asemenea de la fa$tul că am constatat că acest model naște contradicții flagrante nu doar legat de electricitate ci și de însăși validitatea lui. 0cum e mai mult de discutat... 0șa că "ai să $ornim la drum... n școală, înainte de a mi se s$une des$re curentul electric mi s!a e;$licat la electrostatică noțiunea de diferență de sarcină electrică. 0stfel mi s!a s$us că blănița $isicii atrage $rin frecare electronii din bag"eta de sticlă s$re ca$ătul frecat de ea... și astfel la un ca$ăt se adună mai mulți electroni decât la celălalt. 0stfel se electri#ea#ă bag"eta care a$oi du$ă o $erioadă revine la normal $entru că electronii se!ntorc la locul lor. &
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
0m cre#ut asta doar vreo să$tămână $ână ce am aEuns la definiția electricității care mi!a s$us că aceasta este o de$lasare ordonată de electroni... %am tot atunci mi s!a e;$licat și noțiunea de intensitate a curentului electric care era definită ca număr de electroni care străbat un conductor în unitatea de tim$.... Numai că dacă tensiunea e același lucru cu diferența de sarcină electrică iar intensitatea este numărul de electroni ce străbat conductorul, logica mea sim$lă de co$il, mi!a urlat în creier că atunci tensiunea ar trebui să fie direct $ro$orțională cu intensitatea... 9ucru $e care deEa știam că nu este $entru că întâm$larea face că eram deEa membru la cercul de radioamatori de la casa $ionierului și știam că $oți avea într!unul și același fir, fie o tensiune mai mare fie un curent mai mare fie invers deci mărimile fundamentale ale curentului electric nu de$indeau nicicum una de alta. 0sta m!a dus la conclu#ia că fie definiția curentului electric e falsă, fie nu e;istă electroni, ceea ce de fa$t dintr!o anumită $ers$ectivă era cam același lucru. De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului
n 3lu, 1 Ccoala a continuat din acel moment să facă gafe $este gafe în cele ce mi le $reda des$re atom și com$ortarea lui... înșirându!mi contradicție du$ă contradicție cu o nonșalanță și totală inconștiență, demne de niște cau#e mai bune : =i#ica vine și!mi s$une că electronii nu $ot su$raviețui inde$endent față de atomul lor, ca# în care fie se leagă de un atom transformându!l în ion negativ fie dis$ar transformându!se în fotoni, du$ă care vine un ca$itol mai încolo să!mi s$ună că metalele sunt $line cu o ceață de electroni care #burdă liberi $rintre atomi. De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului =i#ica îmi descrie atomul ca fiind format din electroni orbitând în Eurul nucleului format din câte o $erec"e $roton!neutron de &1'' de ori mai mari decât el, că diametrul total al atomului este tot de vreo &1'' de ori mai mare decât cel al unui electron și că straturile de electroni sunt de fa$t așe#ate $e su$rafața sferei virtuale determinate de orbita ultimului electron. 0stfel că întreg s$ațiul de 55,5 Q din volumul total al atomului este gol... 4ăi dacă ar fi să ridicăm tot atomul la o scară mare astfel încât electronul să aibă dimensiunea și greutatea unei mingi de $ing$ong, F & cm și & g G atomul ar fi o sferă cu diametrul total de $este o sută de metri, adică cât un stadion de fotbal, electronii ar orbita toți între sferele determinate de marginea din față și din s$ate a $orților iar nucleul ar fi situat la centrul stadionului. n condițiile astea atomul de aur F cel mai bun conductor G, care are 35 de electroni, dintre care doar unul se află $e stratul de valență, ar avea nucleul format din tot atâtea $erec"i $roton!neutron având greutatea și dimensiunea de &1'' de ori mai mare adică ar fi o sferă cu diametrul de $este o sută de metri și greutatea de -5,1 Pg.... 4ăi atunci unde este tot s$ațiul acela gol de 55,5 Q 6 De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului 4rin alte $ărți am întâlnit informația că de fa$t nu dimensiunea electronului e de &1'' de ori mai mică ca $erec"ea $roton neutron asociată lui ci masa lui, &-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
dimensiunea $rotonului, a neutronului și a electronului fiind de fa$t a$ro;imativ egale... n acest ca# s!ar drege busuiocul... Dar numai $arțial + 4entru că atunci ca să avem acest s$ațiu liber de 55,5 Q ar însemna că nucleul atomului de aur ar fi format din 35 de $erec"i $roton!neutron aflate la centrul stadionului și având dimensiunea și greutatea unei mașini,F cei -5,1 kg G. %am așa ar re#ulta dacă am res$ecta tabelul de mai Eos :
Dar vine a$oi tot fi#ica și!mi s$une că efectul termic al curentului electric este determinat de interacțiunea dintre electroni și atomii metalului $rintre care aceștia circulă determinând astfel atomii să!și crească nivelul energetic încăl#indu!se... %u alte cuvinte electronii se lovesc de atom și!l fac să se încăl#ească... "ai să fim serioși + 0dică dumneavoastră $uteți crede că o minge de $ing$ong $oate să facă o mașină să se!nroșească lovind!o, c"iar și cu vite#a luminii 6+... Nu vi se $are mai $robabil că mingea res$ectivă de $ing$ong s!ar strivi instantaneu de automobilul de la centrul stadionului 6... Ci în $lus de vreme ce 55.5 Q din volumul atomului este s$ațiu gol, cum naiba se lovește electronul de atom 6 nseamnă că e incredibil de norocos sau din contră, de g"inionist, să nimerească numai în nucleu 6 De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului... Dar dacă se lovește de nucleu va fi absorbit de către câm$urile de -37 ''' de ori mai $uternice ale atomului F nucleului G decât câm$ul său F 35 ; &1'' G 4ăi atunci cum mai avem circulație de electroni 6 De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului Ci "ai să s$unem că... c"iar cred că efectul termic e determinat de interacțiunea dintre electron și fiecare atom $e care!l întâlnește în drum, căruia îi determină sc"imbarea de $rag energetic. 4ăi dată fiind diferența asta imensă de masă și im$licit și de câm$ dintre un electron și un atom re#ultă că $entru ca efectul termic să se susțină ar trebui ca numărul de electroni care să interacțione#e cu atomul să fie de cel $uțin &1'' de ori și &&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
de cel mult vreo &'' ''' de ori mai mulți $entru fiecare atom din structura conductorului res$ectiv. 4ăi nu e;istă în tot conductorul res$ectiv atât de mulți electroni 6 De unde!i scoatem 6 De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului Ci aici mai este un as$ect... %irculația electronilor $rintre atomii metalului în ca#ul de față aur, formea#ă curentul electric... )un. De acord + Dar cum circulă ăștia că fiecare atom fiind de 35 de ori mai mare numeric ori F deînmulțit G de &1'' de ori ca masă F adică așa cum vedem mai sus cât o mașină de!o tonă G decât amărâtul de electron F cât o minge de $ing$ong G, acesta fie va fi ca$turat de forțele fantastice ale atomului fie va fi res$ins... Ci în ambele ca#uri s!a dus dracu circulația ordonată de electroni care formea#ă curentul electric. De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului n același tim$ tot fi#ica vine și!mi s$une că funcționarea condensatorului se ba#ea#ă $e acumularea de sarcini electrice în cele două armături ale lui. 0dică $e cablurile de la bornele sale vin în șir indian miliarde și miliarde de electroni care se adună ca turmele de oameni la mitingul din $iață, $e armăturile condensatorului. )un + *in și întreb : cine!i îm$iedică $e toți electronii ăia să $lece îna$oi $e cablu du$ă ce condensatorul nu mai e alimentat astfel încât ei să se îm$răștie în atmosfera din Eur 6 Nimeni și nimic + 4ăi atunci de ce nu se descarcă condensatorul la fel cum bag"eta de sticlă revine la normal du$ă un tim$ de la frecarea ei de blănița $isicii 6 De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului %"imia vine și!mi s$une că legăturile atomice sunt reali#ate de singurii electroni care $ot $ărăsi structura unui atom, cei de $e ultimul strat numiți electroni de valență, ca# în care aceștia de fa$t nu $ărăsesc atomul ci sunt folosiți în comun de doi atomi alăturați. >eologia vine și!mi confirmă asta subliniind că legăturile cristaline sunt atât de $uternice încât absolut nimic nu le $oate desface și că sunt reali#ate tot de electronii de valență. Du$ă care vine fi#ica și!mi s$une că electricitatea este o de$lasare ordonată de electroni. De aceea nu cre) )e.ini*ia curentului electric +i nici m!)elul c!r3u,cular al at!mului De vreme ce legăturile atomice sunt reali#ate de electronii de valență... 4ăi maEoritatea metalelor conductoare de electricitate au unul sau cel mult doi electroni $e acest strat și cristalul elementar cubic adică format din $atru atomi așe#ați unul lângă altul $unând în comun unicul lor electron de valență. 4ăi dacă electronii $leacă la $limbare formând curentul electric, atunci efectul imediat nu ar trebui să fie demateriali#area, va$ori#area, instantanee a metalului res$ectiv 6+ De aceea nu 3!t cre)e n m!)elul c!r3u,cular al at!mului +i nici n )e.ini*ia curentului electric Dar $ornind de aici re#ultă că nici tabelul $eriodic al elementelor nu are cum să fie valid. Dar voi aborda acest subiect în alt articol... %u stimă + %%D -&.'&.-' &
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
)ine, veți s$une, atunci în ce cre#i 6 2ar eu vă voi răs$unde în felul următor :... 4rintre cele o$t calificări cu care m!a $roco$sit viața $ână!n $re#ent, cea $e care o cunosc cel mai $uțin dintre ele, $entru că am obținut!o doar de nevoie fiind obligat de
&1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Părerea unui zidar
%a să știi care!i rostul unei cărămi#i, cum trebuie ea utili#ată și care!i rolul ei în lume nu trebuie să o s$argi $ân!o faci nisi$, ci doar să o stivuiești una lângă alta în straturi su$ra$use reali#ând din ea orice formă dorești + 9a fel stă treaba și cu atomii. 0tomu!i cărămida fundamentală a universului. 4ro$rietățile și com$ortarea universului nu sunt determinate de sub!$articulele atomice, dacă or e;ista, ci de forma și com$ortarea materiei re#ultate din aglomerările ordonate de atomi. ?e im$une totuși aici o $reci#are. =a$tul că nu cred în modelul cor$uscular al atomului înseamnă că nu cred că atomul e de natură materială. n ciuda imaginilor reali#ate cu cele mai moderne microscoa$e electronice... sau $oate tocmai datorită lor, în mod categoric nu cred că atomul e format din cor$usculi materiali ca niște biluțe ce se!nvârt în Eurul nucleului format la rândul lui tot din biluțe întocmai cum arată imaginea $recedentă. 0cum, "ai să $rivim câteva imagini ale atomilor reali#ate de microsco$ia modernă:
?us de la stânga la drea$ta vedem $rima fotografie obținută cu un atom unic de "idrogen, fotografie făcută în -''1 cu aEutorul unui „microsco$ cuantic”... Brmătoarea imagine este su$rafața unui bucăți de grafit... F Nu $rea înțeleg culoarea... 4robabil că imaginea a fost alb negru și au colorat!o artificial G Distanța dintre doi atomi este de ', nm. Brmătoarea imagine re$re#intă su$rafața unei foi de sticlă a cărei grosime se s$une că este de doi atomi. ?e $are că obținerea cestei foi de sticlă atât de subțiri în ianuarie -'- ar fi fost și înscrisă în cartea recordurilor... și oferă a$licații $osibile ca i#olator în microelectronică. os ... bilele acelea uriașe ar fi atomi adevărați F dar ceilalți din celelalte fotografii de $e net or fi neadevărați 6 0tunci e grav + G. Nu am găsit nici când a fost făcută fotografia, nici de cine, nici ai cărei substanțe sunt atomii...
&7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Brmătoarea imagine este su$rafața unei bucăți de aur. Du$ă cum vedeți atomii de $e su$rafață F ca de altfel la maEoritatea metalelor G se ordonea#ă în ben#i cu s$ații între ele... 2ar ultima imagine cea din drea$ta este, cea a unui microsco$ electronic care nu cred că e c"iar ti$ul cu care s!au obținut aceste fotografii... e doar unul din multele modele de microscoa$e electronice, cuantice sau sau cu efect de tunel. %unosc $erfect toate modelele atomului care circulă!n mediul științific și des$re care manualele școlare nu $omenesc nimic. %unosc modelul $ro$us de mecanica cuantică care arată că de fa$t nucleul ar fi înconEurat de norul de electroni care datorită $rinci$iului incertitudinii sunt nici cor$uscul nici undă sau și una și alta... %unosc de asemenea modelul $ro$us de Nassim Oaramein cu al său univers "olografic com$us de sus $ână Eos, dincolo de sub!$articulele atomice, din singularități 4lanck ec"ivalente de fa$t cu niște minuscule găuri negre... 0cest conce$t foarte elegant s$une de fa$t că $ână și sub!$articulele atomice au la rândul lor o unică sub!$articulă din care sunt reali#ate : cuanta sau constanta 4lanck... %unosc și modelul $ro$us de domnul /e"ran avakoli Pes"e cu al său $roton format din câm$uri magneto!$lasamtice... Ci $oate dincolo de fa$tul că dumnealui nu vorbește de electroni sau de neutroni ci doar de $rotoni ducând cu gândul la fa$tul că întregul atom ar fi ec"ivalent cu $rotonul... cred că e cel mai a$ro$iat de ceea ce cred eu. %unosc inclusiv modelul $ro$us de fanii teoriilor vorte;ului care s$un că de fa$t atomul este un vârteE toroidal format doar din electroni a căror $o#iție $oate fi aflată $rin matematica vorte;ului și care electroni orbitea#ă formând un nor la fel ca!n teoria cuantică, dar nu în Eurul unui nucleu care nu e;istă, ci în Eurul unei #one numită $untul #ero de liniște absolută F stillness G %unosc toate aceste teorii dar eu $lec de la Eudecata rațională sim$lă și logică... a #idarului... Nu contea#ă câte feluri de cărămi#i folosești și din ce sunt reali#ate ele, clădirea $e care o vei reali#a din ele, va fi im$unătoare și trainică, $entru că tot ce contea#ă este felul cum ai îmbinat cărămi#ile, nu din ce sunt ele com$use. %a urmare în situația că ar e;ista electroni, sunt ferm convins că ei nu sunt de natură materială ci $lasmatică și nu $ărăsesc niciodată atomul. De aceea nu au cum să forme#e nici curentul electric, nici ceața de electroni e;istentă $rintre atomii metalelor, și tot de aceea ei nu se $ot transforma în fotoni M cuante de lumină. Ci $entru că veni vorba de asta eu nu cred că lumina este cuantică ci doar și numai doar ondulatorie, radiație $ură. 2ndiferent din ce e com$us $ână la urmă atomul, sublinie# încă odată, dacă e com$us din ceva mai mic ca el însuși, nu cred că e de natură materială. Nu în sensul la care ne duce gândul când $ronunțăm cuvântul „material” + Natura, am învățat toți la școală că e formată din $atru stări de agregare... /ai nou cei care studia#ă a$a s$un că ar mai e;ista o a cincia... Dar "ai să ne limităm la cele $atru. ?olid, lic"id, ga# și... $lasmă + Bnii s$un că $lasma e flacăra focului, alții ne s$un că e flacăra scânteii electrice, alții că e ga# su$raîncăl#it... Dar nimeni nu a lămurit vreodată această $roblemă, cel $uțin nu $entru noi cei mulți care nu trebuie să cunoaștem asemenea lucruri. (i bine $lasma este fiecare din toate acestea și toate la un loc căci de fa$t flacăra indiferent că e de natura electrică a scânteii din întreru$ător, ori a fulgerului normal &3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
ori globular, sau că e flacăra re#ultată din arderea unui combustibil sau cea a $resu$usei reacții termonucleare a unei stele, este același lucru. (ste e;act ceea ce s$une domnul /e"ran Pes"e, o colecție de câm$uri magnto!electrice între$ătrunse densificate și atât de $otente energetic că uneori, $ot atinge tem$eraturi de mii de grade... ?$un uneori $entru că bănuiesc că soarele este rece. )un, deci indiferent dacă atomul este o unică sferă sau e com$us din $articule mai mici, du$ă $ărerea mea atât el cât și eventualele lui sub!com$onente structurale, este nimic altceva decât $lasmă... Bn submicrosco$ic fulger globular care își menține forma și densitatea $rin dinamica infinită a $lasmei care la acea scară de mărime nu încetea#ă niciodată $entru că este cea mai mică $lasmă $osibilă... așa cum s$uneau grecii indivi#ibilă. ?ă ne imaginăm că avem o sursă de radiație $unctiformă. 0cea sursă este de fa$t o unică $articulă elementară indivi#ibilă. (u consider că este asemănătoare unui soare sau a unei găuri negre. ( doar un unic constituent indivi#ibil sferic care emite vibrând sau rotindu!se la o vite#ă F frecvență de oscilație G fantastic de mare radiație sferică de Eur îm$reEur. Dacă sursa e infinit de mică iar frecvența e a$roa$e infinit de mare adică lungimea de undă e a$roa$e infinit de mică atunci radiația aceea atât de com$actă va avea o vite#ă de de$lasare infinit de mică și de$lasându!se cu această vite#ă infinit de mică va da im$resia de solid. Deci eu când mă refer la atom mă refer la un vorte; sferic, radiație staționară densificată în $lasmă ultramicrosco$ică adică câm$ staționar magneto!electric care radia#ă la fel ca orice $lasmă și care $rin aglomerări ordonate formea#ă și dă sen#ația de solid, lic"id sau ga#, funcție de gradul de concentrare în unitatea de volum a materiei res$ective... Deci nu ce e atomul contea#ă ci ceea ce re#ultă din aglomerările sale și cum se com$ortă ceea ce re#ultă ... =irește că veți s$une că atunci cum îmi e;$lic tabelul $eriodic 6... *oi vorbi se$arat și des$re asta... %u stimă + %%D -5.'&.-'
&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Radiația universală și efectele ei
n $rimul rând, "ai să vedem ce înțeleg eu $rin radiația universală. ncă odată sublinie# că $e mine, în tot ce scriu în această carte, nu mă interesea#ă ce s$une buc"ia cărții celor care controlea#ă cunoașterea omenirii, ci doar cunoașterea $e care am adunat!o eu, în viața mea, $rin $ro$riile mele eforturi, $rin lecturi și e;$eriență $ractică de!a lungul anilor.. Deci... du$ă mine radiația universală este totalitatea întregii radiații e;istente în univers, indiferent de natura și de frecvența ei. 0dică fie că vorbim de undele mecanice, de cele magnetice sau de cele electrice, și indiferent că lungimea de undă a lor e milioane de ani lumină F un an lumină este distanța $e care ar străbate!o lumina! ntr!un an M cam 51'' miliarde de kilometri G sau din contră e atât de mică că este mai mică decât dimensiunea unui atom, $entru mine totul este radiație universală. 0ceastă radiație universală este una din cele două com$onente $rinci$ale F și $oate și unice G ale universului, $e care!l consider com$us din materie și radiație. 8adiația universală um$le întreg s$ațiul dintre cor$urile galactice formând un mediu energetic relativ dens întocmai cum a$a um$le s$ațiul dintr!o $iscină sau din ocean ori aerul um$le s$ațiul atmosferei terestre. naintașii numeau acest mediu eter. 9ungimea de undă a radiației este du$ă $ărerea mea infinită în ambele sensuri adică infinit de lungă sau infinit de mică funcție de cât de ra$id sau de lent oscilea#ă sursa ei și banda întregului s$ectru de radiație universal fiind de la minus infinit la $lus infinit asta însemnând de la lungime de undă de infinit de ori mai mică decât dimensiunea unui atom la infinit de lungă re$re#entând radiația întregului univers care $resu$un eu că fiind infinit radia#ă cu o lungime de undă cât el de lungă într!o $erioadă cât el de lungă.... Dacă lungimea de undă a atomilor $oate fi de infinit de ori $e secundă, sau "ai să s$unem că la modul $ractic de infinit minus unu ori mai mică asta însemnând că la acea scară de dimensiune frecvența de vibrație a materiei să fie de ordinul unor cifre $e care încă nu le!am inventat... în decursul unei secunde, în ca#ul ca$ătului o$us al ben#ii, această radiație fiind egală cu dimensiunea infinitului ar fi că are o singură oscilație $e întreaga $erioadă de e;istență a infinitului ceea ce ar însemna că niciodată vreo s$ecie inteligentă din univers nu va $utea să devină conștientă de e;istența acestei unde unice. De ce sunt convins de asta... Din același raționament logic și sim$lu din care matematicienii au aEuns la conclu#ia că e;istă infinit și minus infinit. 4ăi dacă e;istă radiație cu lungime de undă din ce în ce mai mică, logic e că $utem merge $ână la lungimi de undă egale cu infinitul în decursul unei secunde, ceea ce ar însemna o frecvență inimaginabil de ridicată, cum $utem merge și s$re o unică undă care se $etrece nu într!o secundă ci în întreaga e;istență a universului infinit. Din $ers$ectiva aceasta nu ar trebui să ne mirăm că științificii lumii s$un că $este o$t#eci de $rocente din univers este materie necunoscută ... 4ăi întreg s$ectrul &5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
electromagnetic, ca $arte a întregii radiații universale, $e care știința actuală l!a desco$erit și!l folosește $entru a „$i$ăi” lumea!nconEurătoare, este infim de mic com$arativ cu cei două#eci de $rocente cât cred ei că cunosc din universul înconEurător. n același tim$ trebuie să fim conștienți că universul fiind infinit, omenirea nu va $utea niciodată să cunoască tot universul, ci doar o anumită sferă din el care va crește $robabil tre$tat, dar nu va aEunge niciodată să cu$rindă tot universul. %a urmare universul omenirii se va limita întotdeauna doar la sfera universului cunoscut de om. Din $ers$ectiva domeniului meu de studiu din ultimul deceniu, radiația cu adevărat im$ortantă din $unct de vedere $ractic $entru omenire este radiația cu lungimea de undă cea mai mică, adică cea emisă de însăși atomii com$onenți ai materiei care vibrând la frecvențe incredibil de mari vor radia în Eurul lor unde la frecvența acelei vibrații. 4entru că $ână și cea mai mică bucățică de materie are un număr inimaginabil de mare de atomi, emițând același număr inimaginabil de câm$uri radiante densitatea energetică a materiei la acea scară de mărime este incredibil de mare. %ând mă refer la câm$uri radiante mă refer de asemenea la totalitatea radiație emise de un atom, căci eu am convingerea că această radiație nu e strict numai de natură electrică, magnetică sau mecanică ci am convingerea că este mi;tă. %ăci dacă un obiect, fie el atom sau orice altceva vibrea#ă mecanic el va emite și un câm$ de radiație mecanică... întocmai ca o $iatră a#vârlită!ntr!un lac sau ca un difu#or... %ei mai mulți sunt conștienți doar de natura mecanică a radiației difu#orului com$onentă $e care o numim sunete, dar orice difu#or radia#ă odată cu vibrația mecanică im$rimată aerului de către membrana sa și unde electromagnetice emise de „motorul” vibrator care $une!n mișcare membrana care este un dis$o#itiv electromagnetic. Dar totodată dacă acel obiect este de natură $lasmatică așa cum cred eu că e un atom el va radia în același tim$ în diferite $ro$orții și un câm$ electric și magnetic nu doar unul mecanic... %a urmare conclu#ia care se $oate trage de aici este că absolut orice câm$ radiant din univers, indiferent de frecvența sa, va avea trei com$onente inse$arabile anume, una mecanică, una electrică și una magnetică. De aceea gravitația $oate fi contracarată atât cu aEutorul unor miEloace electromagnetice F rebenikov sau $ro$ulsia inerțială cu giroscoa$e G. 4entru că în câțiva centimetri cubi de materie e;istă mai mulți atomi decât se $resu$une că ar fi toate gala;iile din univers, re#ultă că cea mai mare cantitate de radiație e;istentă în univers este cea fundamentală a materie, res$ectiv a acestor atomi care are o frecvență și o densitate e;trem de ridicate. ?!a calculat că un centimetru cub de materie conține o densitate energetică egală cu ' &08 Jcm% ceea ce ar fi ec"ivalent cu -1 >L" $utere electrică. Bnii, $rintre care și Nassim Oaramein, s$un că ar fi numai ' 9%. =irește, ce mi!e o sută și o$t #erouri du$ă #ece sau doar nouă#eci și trei +6... Ctiți cum s$unea gluma aceea... : „%e mare fleac, un milion +6 2a șa$te, o$t sute de mii acolo +”... *edem că întreg s$ațiul înconEurător este radiație, adică câm$ energetic având o densitate energetică incredibil de mare... =i#ica ne!a învățat că agitația termică a materiei F fie molecule sau atomi G crește odată cu tem$eratura. ?!a constatat $ractic '
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
acest lucru, de aceea fierbe a$a și se to$esc metalele. 9ogica i!a condus $e oamenii de știință la conclu#ia că la tem$eratura de #ero absolut F M -3&,1! % G adică cât e;istă în s$ațiul intergalactic, atomii ar trebui să!și încete#e vibrația. Din fericire tot $ractica a demonstrat că acest lucru nu se întâm$lă. De aceea radiația fundamentală a materiei, adică a atomilor care o com$un a $rimit și denumirea de radiație de $unct #ero. 0ici trebuie să fac o mică $arante#ă. 4e net circulă sintagma I4( F Iero 4oint (nerg@ G referitoare la te"nologiile energetice noi. 0ceastă energie a $unctului #ero este energia acestei radiații fundamentale a materiei și te"nologiile I4( se doresc a accesa o $arte din această energie. Dacă vibrația atomilor nu încetea#ă nici la #ero absolut iar radiația aceasta a lor este atât de incredibil de densă, vedem că a accede această radiație, e ec"ivalent cu a avea oricâtă energie vrei, în absolut orice condiții și în orice loc din univers. Nici măcar nu e nevoie să accese#i vreo cantitate $rea mare din această energie, ci datorită densității sale atât de mari e suficient să o „#gârii” $uțin la su$rafață... doar s!o atingi un $ic și vei avea suficientă energie ca să $oți să trăiești foarte bine fără să te mai $reocu$e încăl#irea, trans$ortul etc. De aceea s$unea Nikola esla în 5-, că : „Energia electrică este prezentă peste tot în cantități nelimitate și poate conduce toate mașinile din lume fără a fi nevoie de cărbune petrol sau gaze ! ” sau cu altă oca#ie afirma că „În tot spațiul e"istă energie# Este această energie statică sau cinetică$ %acă este statică speranțele noastre sunt în van& dacă este cinetică și noi știm că este așa cu siguranță atunci aceasta este o simplă c'estiune de timp până când oamenii vor reuși să își conecteze mașinăriile la mecanica universului(#. De ce s$unea Nikola esla aceste lucruri 6 4entru că se $are că el aEunsese să fie conștient de radiația fundamentală a materiei $e care o considera de natură electrică și căreia el c"iar i!a calculat densitatea... cifra la care a aEuns el atunci este mult mai mică decât i!a ieșit s$re e;em$lu lui Nassim Oaramein, dar c"iar și așa acea cifră a lui indica o densitate energetică foarte mare... n $lus, du$ă $ărere mea, făcea aceste afirmații, $entru că era conștient de dubla natură a oricărei radiații : mecanică și electro!magnetică... De fa$t natura mecanică a radiației este cea care determină com$onenta scalară a ei și așa cum afirma el natura ei cinetică. %e!i radiația scalară 6 /ai întâi să lămurim ce e radiația "erțiană. Domnul Oeinric" 8udolf Oert#, fi#ician german, care a trăit între 13 și 5, a tras conclu#ia $e ba#a e;$erimentelor sale că radiația se răs$ândește sferic de Eurul îm$reEurul sursei emitente, inducând în mediul înconEurător sfere concentrice de densitate energetică diferită care se de$ărtea#ă de sursă crescând tot mai mult. 4rin creștere, odată cu de$ărtarea de sursă, radiația $ierde energia $rin disi$area ei $e un volum tot mai mare de s$ațiu. De aceea antenele de transmise radio F și tv. care e tot o formă de unde radio + G trebuie să fie alimentate cu energie tot mai multă $e măsură ce vor să emită mai de$arte. 0ceasta e natura 'erțiană a radiației : sferic disipativă# Dar dacă în acea sferă formată de câm$ul radiant al acelei surse am introduce radial un cilindru, am obține în acel cilindru un tren de unde direcționale, determinate de creșteri și scăderi ciclice de $resiune și densitate a radiației care în momentul în care intră în contact cu materia se transformă în unde mecanice, întocmai cum aerul
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
atmosferic este îm$ins ciclic în conul din fața unui difu#or. 0ceasta este natura scalară a radiației. 0dică de$lasarea ei direcțională... %om$onenta "erțiană a radiație este toată radiația care nu $ică $er$endicular $e materie. %ea care lovește $er$endicular va induce în materia res$ectivă la nivel atomic, la fel cum se induce curentul electric în conductori, o oscilație direcțională a acestora ceea ce va face ca unda res$ectivă să străbată tot acel cor$ material și la ieșirea în $artea o$usă să!și continue drumul cu și mai multă energie, $e care a acumulat!o din vibrația fundamentală a atomilor cor$ului $e care tocmai l!a străbătut. De aceea com$onenta mecanică F scalară G a radiației $oate străbate orice mediu indiferent că este solid, lic"id sau ga#os și trecând $rin materia res$ectivă va acumula energie $ermanent și $e ba#a acestei energii $oate să atingă vite#e su$er!luminice. Ci vedem astfel că în vreme ce com$onenta "erțiană a radiație este una disi$ativă care $ierde energia $e măsură ce străbate s$ațiul, cea scalară este o componentă radiantă care acumulează energie din mediul pe care-l străbate# Du$ă $ărerea mea, greșita înțelegere a com$onentei scalare și "erțiene a radiație a dus și la conce$tul eronat al dualității undă!$articulă a luminii... Din studiile mele de!a lungul tim$ului am întâlnit în câteva locuri $e net dar și la unii s$ecialiști în electronică afirmația că undele scalare s!ar de$lasa cu vite#e de $este 3' ''' kmJs. %ât o fi de adevărat, nu știu dar cred că e $osibil $entru că tocmai v!am e;$licat cam cum $oate această com$onentă a radiației să acumule#e energie $e măsură ce străbate s$ațiul. Dacă devenim conștienți că orice frecvență indiferent de cât de înaltă sau scă#ută este ea, are și o com$onentă mecanică F numită curent radiație scalară G atunci devine $erfect e;$licabil efectul %asimir. (;istența radiației universale a fost enunțată teoretic de fi#icianul olande# Oendrik )rug"t %asimir $rin 57 și confirmată $ractic câțiva ani mai târ#iu cu aEutorul a două $lăci metalice $erfect lustruite $use față!n față. otul se $etrece astfel : două $lăci metalice neutre electric și magnetic, de su$rafață foarte mare, $erfect lustruite sunt atârnate una în fața celeilalte la o distanță foarte mică. 2mediat ce sunt lăsate în re$aus ele se vor a$ro$ia una de cealaltă cu o vite#ă accelerată ali$indu!se, e;act cum fac doi magneți F ve#i imaginea de la înce$utul articolului, cu s$ecificarea că $lanul ori#ontal $e care sunt $lăcile e o greșeală G. 0$ro$ierea lor se datorea#ă diferenței de $resiune e;ercitată de radiația universală între cele două fețe ale lor. 4e fețele e;terioare se manifestă radiația de orice lungime de undă îm$ingând $uternic în su$rafața $lăcilor în vreme ce între $lăci nu se $oate manifesta decât radiație cu lungime de undă s$ecifică, egală sau mai mică decât distanța dintre $lăci. %a urmare a$are o diferență de $resiune între fețele lor care face ca $lăcile să fie îm$inse una s$re cealaltă iar $e măsură ce se vor a$ro$ia, radiația dinte ele fiind din ce în ce mai mică și diferența de $resiune din ce în ce mai mare, ele vor accelera $ână ce se vor ali$i una de cealaltă. 0ceastă e;$eriență nu a demonstrat numai e;istența radiației universale ci și un lucru mult mai im$ortant, anume efectul mecanic al acesteia asu$ra materiei, adică tocmai e;istența și modul cum $oate acționa com$onenta scalară a radiației asu$ra materiei. Du$ă $ărerea mea, acest e;$eriment nu se studia#ă în școli $entru că ar atrage atenția nu nea$ărat asu$ra fa$tului că radiația universală e;istă ci asu$ra fa$tului că ea are efect mecanic asu$ra materiei, fiind așa cum s$unea esla energie -
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
cinetică și ar face $e $rea mulți să înțeleagă niște treburi ca cele $e care le!am înțeles eu și le e;$lic aici... n $lus greșita vi#iune $e care o avem asu$ra lumii și a universului în general se $etrece și dintr!o $roastă înțelegere a ceea ce înseamnă unde, înce$ând cu nașterea lor, continuând cu felul cum se com$ortă ele și terminând cu efectele lor. n $rimul rând, toți, datorită felului cum ne!au fost $redate în școală, inclusiv marea maEoritate a s$ecialiștilor în studiul și utili#area lor își înc"i$uie undele ca $e acele curbe care șer$uiesc de!o $arte și de alta a unei linii de miEloc... (le c"iar așa sunt, numai că așa sunt într!un singur $lan acela al "ârtiei, sau al tablei din fața clasei... doar ca grafic al com$ortării lor reale $e a;a tim$ M linia aceea ori#ontală + n realitate undele sunt s$ațial volumetrice și au diferite forme funcție de sursa care le!a generat. (i bine, această sursă a lor în natură nu e ceea ce ne!a s$us $rofesorul la tablă în școală. n natură nu e;istă bobine și nici antene... Deci undele nu sunt generate de bobine + Bndele sunt generate de cor$uri în rotație. 8otația este oscilația de ba#ă a universului. 8otația naște oscilații circulare care $ot avea fie formă sferică, atunci când sunt emise $unctiform și se răs$ândesc în toate direcțiile în același tim$, fie formă cilindrică sau conică atunci când sunt emise $unctiform dar au răs$ândire de!o $arte și de alta a a;ei de rotație ca# în care ele nu se disi$ă, $ăstrându!și caracterul direcțional M scalar $e distanțe foarte mari. n toate aceste ca#uri undele nu sunt liniare ci volumetrice, ocu$ând întreg volumul s$ațiului de $ro$agare. De aceea câm$ul radiant nu este niciodată o su$rafață ci un volum. 0m s$us că în natură nu e;istă nici bobine nici antene. n univers în general e;istă doar cor$uri sferice F stele și $lanete G sau discoidale F gala;ii G care se rotesc, sau cor$uri cu formă mi;tă între sferă și disc, cum ar fi unele gala;ii, cum e;istă și cor$uri fără o formă definită e;act M nebuloase care sunt considerate a fi gala;ii în formare. Dar c"iar și acolo în acei nori de materie, fiecare obiect în sine va avea o mișcare $ro$rie de rotație... sau de oscilație...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Bndele care formea#ă câm$ul radiant, fiind emise de cor$uri în rotație, vor $leca și vor străbate mediul înconEurător de$lasându!se $rin rotații elicoidale, volumetrice care atunci când vor întâlni în drumul lor co$uri cerești, $rin fa$tul că cor$urile se află în vidul cosmic, adică în im$onderabilitate și că undele res$ective care formea#ă radiația de fond fundamentală a universului acționea#ă $ermanent, vor induce cor$urilor res$ective tendința de rotație care, nefiind de cine să fie frânată, se va menține miliarde de ani. %a urmare întreg universul este $us în mișcare de radiație care la rândul ei este generată de mișcare și avem un cerc vicios im$osibil de s$art datorită fa$tului că în s$ațiul intergalactic nu e;istă frecări ci doar $resiuni radiante. =recările e;istă doar în materia care com$une structural cor$urile cerești. De aceea radiația naște vibrațieJrotație care le rândul ei naște radiație și se!nc"ide cercul vicios care se va menține miliarde de ani... n funcție de lungimea de undă a radiației câm$ului res$ectiv, adică a diametrului acelei radiații și im$licit a energiei $urtate, a vite#ei de rotație și $ro$agare a ei, se formea#ă $e această cale întreg universul. otul fiind controlat de $rogresia armonică a frecvențelor radiației universale. 9a dimensiuni ale lungimii de undă atomice și subatomice densitățile câm$urilor fiind fantastic de mari vor lua forme sferice minuscule $e care știința actuală le $rivește ca $e $articule dar care, așa cum am s$us deEa, du$ă $ărerea mea, sunt doar aglomerări de frecvențe e;trem de ridicate formând $lasmele atomice adică însăși volumul radiant al atomului. 2nvers mergând s$re ca$ătul o$us al lățimii de bandă a radiației universale materia formea#ă $rin aglomerări induse de $resiunile radiației, forme tot mai mari $ână se aEunge la formarea nebuloaselor, gala;iilor, a su$ergala;iilor și norilor galactici. otul e determinat de lungimea de undă a radiației influente și de felul cum radiația interacționea#ă în univers funcție de frecvență și de armonicile formate. 8adiația variabilă în $rogresie armonică, va determina atât forma materiei universale cât și mișcarea ei și asta e;$lică atât rotația vibrațională a atomilor, cât și rotația sferelor cerești și $e a gala;iilor, de la vite#e mici la $eriferie s$re vite#e tot mai mari s$re centru, funcție de lungimea de undă a frecvențelor influente du$ă legea rotației centri$ete care este cea mai stabilă din univers. Din combinarea între rotație și $resiunile radiante ale câm$urilor a$ar forțele numite centrifug și centri$et res$ectiv gravitație și anti!gravitație. *oi vorbi la alt articol des$re cor$urile de rotație și com$ortarea lor cum și des$re gravitație și ce ce cred eu că este ea. /ai rămâne să mai facem o remarcă referitoare la efectul mecanic al radiației asu$ra materiei în sensul de cum diferă aceasta odată cu variația frecvenței în ceea ce $rivește efectul ei direct asu$ra noastră ca ființe vii. n armată, $entru cine a făcut!o, și!amintește că era inter#is a se bate $as de defilare $e $oduri. De ce 6 4entru că cadența rară a sute de $ași lovind simultan im$rima su$rafeței $odului șocuri a căror sumă totală era foarte mare. Bn om lovește solul cu tal$a la $resiuni de circa trei#eci de kilograme forță și fiecare lovitură este un $unct generator al unei unde mecanice, întocmai cum o $iatră a#vârlită!n a$ă generea#ă oscilația mecanică care va forma valurile concentrice. Dacă considerăm că circa două com$anii cât înca$ $e tablierul unui $od normal înseamnă un număr de circa -'' de oameni și marșul în cadență $resu$une lovituri cu cadența de două cel
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
mult trei lovituri de $as $e secundă, re#ultă că $odul va su$orta în total lovituri de șase mii de kilogrameforță la fiecare $as, distribuite $e!ntreaga sa su$rafață. Nu e mult dar vibrația res$ectivă n!are tim$ să se stingă între doi $ași și atunci se va însuma armonic ducând la am$lificări care $ot aduce structura $odului la re#onanțe mecanice $ericuloase care îl vor distruge sigur... 4ractic, e;istă riscul foarte real ca $odul să se ru$ă sub -'' de oameni care cântăresc doar cât un camion, cu toate că $odul e construit să su$orte greutatea a #eci de camioane. Dar vibrația re#onantă este e;trem de $ericuloasă și e cu atât mai $ericuloasă cu cât frecvența ei este mai mică și am$litudinea ei este mai mare. ( e;act același fenomen $e care!l întâlnim la ciocanul roto!$ercutor al mașinilor de găurit... Doar că e un ciocan imens și e la fel, e;act același fenomen care e descris în biblie când #idurile 2eri"onului au fost dărâmate de un gru$ de cântăreți din corn... *ibrația mecanică re#onantă indiferent că e re#ultatul unui sunet de Eoasă frecvență sau al unor lovituri ritmice, duce la slăbirea integrității construcției și c"iar la $răbușirea ei sub $ro$ria ei greutate. n ideea asta trebuie să știți că la infrasunetele de frecvențe situate imediat sub $ragul audibil al omului, în Eurul frecvenței de 5 O# organele interne intră!n re#onanță mecanică și a$ar dureri atroce care, dacă continuă $ot duce la moarte. Nu e nevoie decât de $uteri mici de emisie $ână!n o sută de Lați $entru a avea aceste efecte, dar la $uteri mai mari s$re un kiloLatt F care iar nu e o $utere foarte mare + G efectul $oate fi dărâmarea clădirilor... =recvențele mai ridicate dincolo de domeniul ultrasunetelor indiferent că vorbim de undele mecanice sau de cele electromagnetice F să nu uităm nici o cli$ă că ele se manifestă simultan + G $ot induce $rin re#onanța cutiei craniene efecte de vibrație, dureri de ca$, etc. Dacă sunt modulate cu o frecvență audibilă $e care se comunică un mesaE se vor au#i voci... De altfel e;istă brevete de dis$o#itive care să transmită asemenea trenuri de unde, care au fost construite de armatele lumii și care!s destinate fie ră#boiului geo!climatic, ca# în care $ot $rovoca de#astre naturale, de la cutremure la furtuni, cicloane etc. F O0084, CB80, etc. G cât și destinate ră#boiului $si"otronic. 0u e;istat și sunt documentate în $resa vremii, ca#uri de folosire a unor asemenea arme $si"otronice, care au determinat $rin mesaEe subliminale transmise direct în cutia craniană, sinuciderea unor oameni de știință, medici, etc. incomo#i statului american, rus , engle# etc. >rav este că aceste frecvențe $ot fi transmise $rin te"nologia >?/ sau 8adio!tv actuală, $utând induce mani$ularea com$ortării maselor mari de oameni. De altfel eu sunt convins că se $ractică asta deEa de câteva decenii cu aEutorul televi#oarelor și a telefoanelor mai noi... Dar asta e altă discuție... 0m scris ceva mai mult des$re asta în cartea „otuși, ce naiba!i energia liberă 6+” în articolul intitulat „?$iridușii și ră#boiul”... *edem deci că ceea ce se!nvață în școală des$re s$ectrul electromagnetic fiind e;trem de $uțin și informația răs$ândită în manuale sau ca$itole diferite, omul actual este total inca$abil să înțeleagă rolul radiației în univers și mai ales să înțeleagă o sumedenie de lucruri, altfel normale, ce se $etrec în lumea noastră și!n univers, controlate fiind de câm$urile radiante. %u stimă + %%D .'.-'
1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Legile naturii sunt una singură !
De ani de #ile tot aud vorbindu!se!n Eurul meu des$re legile naturii. De mic co$il mi!a $lăcut natura și am admirat cu fascinație orice gâ#ă, orice buruiană, orice animal de $e coaEa $ământului. De la lunca celui mai neînsemnat $ârâu $ână la $aEiștile al$ine, totul m!a fascinat. Ci în toate nu am vă#ut decât armonie.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
va $leca de la gros la subțire, de la strâmt la larg, astfel ca segmentul mai scurt și mai gros să fie a$ro;imativ egal cu segmentul mai lung sau mai larg și mai subțire... otul este acțiunea și reacțiune, ec"ilibru format din minuscule de#ec"ilibre și totul, dar absolut tot ceea ce am descris și voi descrie în această carte, indiferent dacă eu am devenit sau nu conștient de asta, este guvernat de această unică lege. 4ârg"ia cu ale sale brațe inegale va forma la centru un ec"ilibru $erfect între lungimea brațelor și între cele două forțe $e care le va transmite am$lificându!le sau atenuându!le, curentul electric este reacțiunea sincronă la acțiunea câm$ului magnetic variabil, variația $resiunii a$ei sau a oricărui alt fluid, este reacția la acțiunea de variație a secțiunii albiei sau conductei, creșterea vite#ei la centru a rotațiilor centri$ete ale a$ei ce se scurge $rintr!o gaură F sau a oricărei alte materii ce urmea#ă o rotație asemănătoare G e reacția la acțiunea de reducere a secțiunii de curgere a flu;ului materiei, totul e acțiune și reacțiune sau reacțiune la acțiune + Natura are oroare de de#ec"ilibre dar urăște și mai mult ec"ilibrul $erfect, natura are oroare de asimetrii dar urăște și mai mult simetria $erfectă... ot ce e $erfect e static. ot ce e im$erfect e dinamic.
3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Cei flacăra și de ce nare umră ?
4are o întrebare co$ilăroasă. oți știm ce e flacăra + ( la mintea cocoșului că de vreme ce flacăra e o sursă de lumină nu $oate avea umbră. ( corect și logic. Dar $ână la urmă de ce în $re#ența unei surse de lumină mai $uternice, flacăra continuă să nu aibă umbră 6 *edeți dumneavoastră, din asemenea întrebări co$ilărești este format $rogresul științei. Nea =e@nman îl lua la rost $e re$orterul care!l întreba des$re magneți, $entru că $une întrebări co$ilărești de genul „de ce e g"eața lunecoasă6”... „De ce ar trebui să știm nea$ărat de ce!i g"eața lunecoasă 6 ( lunecoasă și gata +...” M s$unea el. (i bine, nu e c"iar așa +.... 4entru că dacă nu ne $unem întrebări co$ilărești nu înțelegem cum funcționea#ă natura. Deci... De ce alunecăm $e g"eață 6 4entru că tem$eratura ridicată a tăl$ii $antofului nostru îm$reună cu $resiunea greutății noastre face să crească tem$eratura g"eții sub tal$a $antofului, aceasta se to$ește și noi alunecăm nu $e g"eață ci $e stratul subțire de a$ă ce se formea#ă între g"eață și tal$a noastră... Dar acum revenind la flacără, $utem înțelege de ce nu are umbră doar dacă vom încerca să înțelegem ce este o flacără. =i#ica ne s$une că este $lasmă sau ga# ioni#at. %"imia ne s$une atât fa$tul că este ga# ioni#at cât și că este o o;idare foarte violentă... n ambele ca#uri vedem că avem de!a face cu ceva imaterial... Bn ga#. Ctim că natura se caracteri#ea#ă $rin $atru stări de agregare... solid, lic"id, ga# și... $lasmă... ?olidele au umbră densă $entru că lumina nu $oate trece $rin ele iar lic"idele au umbră mai mult sau mai $uțin densă, în funcție de gradul lor de o$acitate $entru că lumina va fi mai mult sau mai $uțin modificată la trecerea $rin ele, astfel că $ăcura care a un lic"id dens și maro umbra va fi e;act ca le un solid iar în ca#ul a$ei umbra va fi vagă, abia vi#ibilă sau c"iar nu va fi de loc dacă a$a este foarte lim$ede. )azele și plasma nu au umbră pentru că lumina trece nesting'erită prin ele# Deci, flacăra fiind de natură ga#oasă!$lasmatică, F ga# ioni#at conform științei oficiale + G înțelegem astfel de ce nu are umbră. 0cum să revenim la $rima $arte a întrebării. Dacă vom studia cu atenție cu aEutorul o unei lu$e arderea unui c"ibrit vom observa că în imediata a$ro$iere a flăcării $e su$rafața lemnului a$are un lic"id care fierbe. 0cest lic"id fierbând se eva$oră, iar acei va$ori sunt cei care întrețin arderea. %u alte cuvinte c"ibritul în $rocesul de ardere trece $e rând din starea de solid în cea de lic"id și din starea de lic"id în cea de va$ori și abia aceștia sunt cei care ard. Niciun combustibil, oricât ar fi el de inflamabil nu arde în stare solidă sau lic"idă. %a să vă convingeți de asta într!o iarnă rece cu un ger mai scă#ut de #ece grade sub #ero, turnați motorină într!un vas și lăsați!o $ână aEunge la tem$eratura
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
mediului. 0tunci $uteți arunca un c"ibrit în ea și veți constata că se va stinge în motorina rece... Dacă însă tem$eratura e suficient de ridicată $entru ca deasu$ra motorinei să se forme#e o $ătură cât de subțire de va$ori, motorina va lua foc instantaneu. 4utem fi de acord cu e;$licațiile fi#icii și ale c"imiei care s$un că în ca#ul flăcării avem de!a face cu un ga# ioni#at... doar atât tim$ cât $utem crede în modelul cor$uscular al atomului care ne vorbește $rintre altele de electroni care în ciuda fa$tului că nu $ot $ărăsi atomul #burdă liberi și se li$esc sau nu de atomi transformându!i în ioni. )un deci atât tim$ cât e;istă electroni și e;istă ioni, flacăra e un ga# ioni#at. Dar ce ne facem în momentul în care nu e;istă electroni și ca urmare nici ioni 6... atunci flacăra noastră devine ilogică... 0m s$us cu altă oca#ie fa$tul că eu nu cred că atomii sunt de natură materială eu fiind convins că de fa$t ei sunt de natură $lasmatică... înțelegând $lasma ca o colecție com$le;ă de radiație mecanică și electromagnetică, de frecvență atât de ridicată, adică de lungime de undă atât de mică încât undele res$ective sunt atât de com$acte și au vite#ă de $ro$agare atât de mică încât dau im$resia de material solid. ?ă ne imaginăm că avem o sursă de radiație $unctiformă. 8adiația va $leca din această sursă sferic în Eur de$ărtându!se uniform. Dacă frecvența e e;traordinar de ridicată va da im$resia de solid și firește această stare com$actă va fi menținută natural $rintr!o energie tot la fel de concentrată. Du$ă $ărerea mea orice scânteie, fie că e vorba de cea electrică sau de cea a unui c"ibrit sau a unei bric"ete este o reacție violentă dintre două substanțe în care câțiva atomi $rimind un a$ort de energie mecanică și termică își modifică am$litudinea de vibrație dincolo de stabilitatea legăturii c"imice cu confrații lor și se des$rind eliberând și mai multă energie și concomitent $ier#ându!și și integritatea structurală a densității câm$ului lor. 0sta duce la o creștere a am$litudinii de vibrație a atomilor din imediata a$ro$iere a $rocesului și ia naștere o reacție în lanț în acest cerc vicios de creștere și mai mare a tem$eraturii și o și mai $uternică reacție de destructurare armonică a acelei radiații com$acte, ducând la des$rinderea legăturilor atomice. Dacă acest $roces are loc în $re#ența o;igenului a cărui atomi au cea mai mică masă din univers și ca urmare sunt atrași în combinații o;idative cu a$roa$e orice element, vom avea a$rinderea ga#ului re#ultat din destructurarea substanței în care a avut loc scânteia... 0m s$us deEa că orice ardere are trei fa#e. recerea de la solid la lic"id și a$oi la ga# $resu$une scăderea frecvenței de vibrație a atomilor care se face cu scăderea cores$un#ătoare a densității lor și slăbirea urmată de desfacerea legăturilor atomice și cu eliberarea de energie sub formă de radiație calorică. %eci pe scurt flacăra este procesul de dezintegrare a materiei prin trecerea ei din starea de solid în lic'id și apoi în cea de gaz care se răspândește în mediu cu eliberare corespunzătoare a energie care asigura coeziunea inițială a materiei care se dezintegrează astfel# 9a nivel atomic coe#iunea structurală a câm$ului staționar com$le; electro!magnetic al atomului se desface $rin creșterea am$litudinii de vibrație care e ec"ilibrată natural de o creștere a lungimii de undă care însemnă trecerea din stare de atom dens solid în cea de atom mai $uțin dens, care im$licit înseamnă slăbirea legăturii atomice și formarea de materii mai $uțin dense, lic"id și a$oi de ga# $entru ca în final devenind foarte ușor să se răs$ândească în mediu odată 5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
cu eliberarea întregii energii care îi asigurase integritatea structurală solidă. ?e eliberea#ă astfel instantaneu o mare $arte din acei '98 Jcm% sub formă de căldură și lumină, flacăra fiind ceea ce vedem noi din acest $roces. Dar $entru că deEa flacăra nu mai este solid ci ga# în curs de de#integrare $uternic energi#at nu va avea umbră dar va avea $ro$rietatea ca $rin cantitatea enormă de energie degaEată să $oată iniția acest $roces oricărei materii solide sau lic"ide care are $ro$rietatea de a fi combustibilă.
1'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
"lectrostatica# c$mpul electric și condensatorul
0cel ca$itol din fi#ică când $rofesorul de fi#ică ne!a s$us că dacă frecăm o bag"etă de sticlă de blănița unei $isici, acolo se vor aduna electronii constituind ceea ce se numește aglomerare de electroni sau sarcină electrică. /i!amintesc și acum că în $rimul moment m!a bufnit râsul. 0m fost mereu un co$il care i#bucnea în râs foarte ușor vă#ând adesea tot felul de situații comice în Eurul meu... cum s$un unii, râdeam „ca $roasta!n târg”... doar că ceea ce nu știau și nu înțelegeau cei din Eurul meu era că ei, în com$arație cu mine, erau li$siți de umor... De ce am râs atunci 6 4entru că $rimul gând ce mi!a venit a fost o întrebare, legitimă de altfel : dar ce, electronii ăștia!s un fel de $urici care se adună în Eurul bag"etei de $e toată blana $isicii +6 Ci de ce s!ar aduna 6... %e interes au 6... 0bia a$oi mi!a $icat fisa că de fa$t $rofesoara s$unea de $uricii ăia numiți electroni ca adunându!se din bag"etă nu din blănița $isicii +...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
știuse să!mi s$ună $ână atunci de ce se res$ing doi magneți, am îng"ițit în sec și de#amăgit m!am retras în coc"ilia mea și nu m!a mai interesat ce s$unea $rofesoara, a$ucându!mă să desene#... nvățam într!o școală nouă, dotată cu a$aratură de laborator atât $entru c"imie și biologie cât și $entru fi#ică. Deci deși ceilalți co$ii au rămas în continuare interesați de ce arăta $rofesoara la catedră cu stativele $e care erau atârnate mici bobițe de $olistiren, și cu electrosco$ul, $e mine nu m!a mai interesat subiectul. 4rintre dotările moderne ale școlii erau și băncile cu tăblia din melamină albă. 0șa că eu $ână la sfârșitul orei, terminasem de desenat $e Eumătatea mea de bancă, $ovestea lui oe 9imonadă $e care tocmai o citeam acasă în tim$ul liber... l desenasem $e vestitul caLboi ec"i$at cu noii săi $antaloni și vestă din $iele cu ciucuri, cu ci#me cu $inteni și cu două $istoale mari la brâu, du$ă care l!am desenat călare $e cal $e drumul s$re vestul sălbatic, $rintre cactușii columnari din deșert, și c"iar într!un duel cu un $istolar vestit, duel $etrecut în barul cu uși batante... *edeți dumneavoastră, eu am fost mereu un co$il $roblemă $entru sistemul de învățământ $entru că oricât m!ar fi momit sistemul să mă integre# în turma colegilor mei, nu $rea reușea asta, $entru că din momentul în care nu știai să!mi răs$un#i la o întrebare dovedindu!mi că nu cunoști subiectul suficient de temeinic, nu mă mai interesa ce mai ai de s$us... 4e de altă $arte, gândind din $ers$ectiva bieților mei $rofesori $e care i!am avut de!a lungul tim$ului, cred că e groa#nic să ai un elev care nu se mulțumește niciodată cu Eumătăți de adevăr și te $une!n situația Eenantă să te faci de râs față de o clasă întreagă de elevi neștiind să răs$un#i la niște întrebări co$ilărești. De altfel vă garante# că dacă vei să încui $e cineva, fie el și câștigător al $remiului Nobel, și cel mai cult și enciclo$edic om, e suficientă să!l asalte#i cu un șir de întrebări „de ce 6”. De ce e așa și nu altfel, de ce se $etrece asta 6 „De ce 6” s$us în rafală va destabili#a $e oricine și mai devreme sau mai târ#iu tot îl va aduce!n situația să nu mai știe să răs$undă... 2eșirea în asemenea situații, dacă c"iar ești un dascăl bun, este să recunoști că nu știi și să încerci să!l $rovoci $e elevul res$ectiv la a căuta îm$reună răs$unsul... Din $ăcate $este ' M 5' Q din oamenii din s$atele catedrelor oricărui sistem de învățământ, sunt doar $rofesori nu și dascăli... Dar totul $ornește de la minciuna imensă $e care o re$re#intă $rograma de învățământ de la orice nivel al învățământului $ublic. 0r fi tim$ul ca ciobanii $lanetari să cam $ricea$ă că nu merge să e;iste!n Eur o sumedenie de surse de informare care să!ți aducă mereu informații des$re cele mai noi desco$eriri științifice în vreme ce tu continui să $redai în școli o știință vec"e de $este o sută e ani. ?ă$tămâna următoare, $rofesoara noastră de fi#ică a scos din dula$ul cu minuni al cabinetului de fi#ică, un generator electrostatic *an de >raff și o butelie de 9e@da... Nici nu vă $uteți înc"i$ui cât de încântat am fost să văd cum se formau scânteile acelea mari în tim$ ce cureaua a$aratului aluneca antrenată de manivelă $rin fața $eriilor. 2ar când am atins cu $ro$ria mea mână a$aratul și am simțit acea furnicătură concomitent cu sentimentul ciudat că tot $ărul mi se #bârlește a fost fantastic + Ci tot fantastic de interesant mi s!a $ărut fa$tul că butelia de 9e@da se!ncărca de la a$arat și a$oi se descărca $rintr!un $ocnet ușor sau electri#a toate obiectele care intrau în contact cu ea... 1-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
0 fost frumos $ână ce $rofesoara ne!a s$us că totul se datorea#ă electronilor care migrea#ă în cantități mari de $e cureaua a$aratului $rin $erii, s$re tiEele sale și a$oi $rin aer ca să forme#e scânteile sau ca să încarce butelia de 9e@da, unde acolo se adună disci$linați $e cele două folii metalice din e;teriorul și din interiorul borcanului de sticlă... 0șa că nu m!am $utut abține să nu!i s$un că nu cred asta $entru că $rofesoara de c"imie ne s$usese că electronii nu #burdă liberi $rin aer $entru că ei sunt ocu$ați să forme#e legăturile dintre atomi... Nu!mi mai amintesc ce mi!a răs$uns $rofesoara, dar mi!amintesc că am fost crunt de de#amăgit și am tăcut iar mâlc $ână la sfârșitul orei. Ci astfel se face că am cre#ut în c"estia cu electronii și cu sarcina electrică, având din start dubii, doar vreo două sau trei să$tămâni $ână ce aEungând la ca$itolul electricitate, $rofesoara mi!a s$us că curentul electric este de$lasare ordonată de electroni. 0m e;$licat cu altă oca#ie de ce nu cred și nu sunt de acord cu această definiție. Dar asta a $ornit încă de atunci, când logica mea de co$ul mi!a s$us că e greșită $entru că ar fi însemnat ca cu cât ai mai mulți electroni într!un ca$ al conductorului și mai $uțini în celălalt ar trebui ca intensitatea curentului să fie mai mare și direct $ro$orțională cu tensiunea... %a urmare am rămas să caut singur răs$uns și electrostaticii așa cum aveam să caut să aflu singur și ce!i electricitatea, gravitația, magnetismul, și toate alte întrebări la care $rofesorii erau inca$abili să!mi dea răs$unsuri clare. %ăci așa cum am mai s$us deEa, orice întrebare la care nu se răs$unde corect va $ersista. Ci du$ă ani de studii individuale am aEuns la conclu#ia că intuiția mea de co$il avusese dre$tate atunci când considerasem că de fa$t sarcina electrică are legătură cu căldura nu cu biluțele $uricoase care se $limbă libere $rin materiale, deși aceiași știință s$une că electronii nu $ot $ărăsi structura unui atom... ?ă știți că s$iritul de observație și intuiția unui co$il sunt imbatabile, de$ășind toată cunoașterea unui $rofesor universitar cu o viață!ntreagă de studii. Dar dacă nu știm să acordăm atenție intuiției $e care o avem în co$ilărie și tinerețe ci din contră, noi o blocăm și o ucidem $rin educația $e care o dăm co$iilor noștri, societatea $ierde enorm... $rintre altele $acea, liniștea și $rogresul. Dar așa cum am s$us, asta este un sco$ dictat și controlat de sus, de cineva care are interes ca noi să ne urăm unii cu alții... Nu vă s$un că în liceu, unde fi#ica $redată în școala $rimară este reluată la un nivel mai a$rofundat, m!am confruntat cu același gen de contradicții și cu aceiași atitudine din $artea $rofesorilor $e care i!am avut, ceea ce a adâncit și mai mult $ră$astia care se formase de mult în ca$acitatea mea de a avea încredere în ce îmi s$uneau $rofesorii. Deci a rămas, așa cum am mai s$us deEa, să aflu singur din studii individuale, du$ă ce am terminat școlile $e care le!am absolvit. %a urmare acum cred că a venit tim$ul să s$un că am convingerea fermă că curentul electric generat de a$aratele electrostatice, curent electric care este un curent continuu de înaltă tensiune, a cărui intensitate este e;trem de mică, are o cu totul altă e;$licație și nu are absolut nici o legătură cu $re#umtivele biluțe submicrosco$ice numite electroni, care aleargă disci$linate de colo colo $rin sau $e materiale, ca să înde$linească diferitele terorii, ale diferiților $rofesori de la diferitele materii $e care le!am avut în școlile $e care l!am făcut. 1&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
De fa$t nu du$ă foarte mulți ani, vreo două#eci, aveam să reali#e# că intuiția mea co$ilărească legată de încăl#irea $rin frecare a materialelor era adevărata cau#ă a fenomenelor electrostatice. %e se!ntâm$lă e foarte sim$lu : 2ndiferent că vorbim de frecarea dintre bag"eta de sticlă F sau din orice dielectric G și blănița $isicii sau o bucată de lână, ori de frecarea dintre $eriile mașinilor electrostatice și su$rafața cestora, în ca#ul mașinilor electrostatice cu $erii de contact, fie că vorbim de mașinile electrostatice fără contact F cum e mașina )onnetti G în toate ca#urile frecarea dintre materiale sau dintre moleculele de aer antrenate $rin ade#iune și forță centrifugă de discul în rotație și $eriile aflate în curentul de aer res$ectiv, toate duc la o încăl#ire locală. 0ceastă încăl#ire locală nu este nea$ărat sesi#abilă fiindcă $lusul de energie $e care!l aduce este imediat $reluat de moleculele și atomii materialelor dielectrice res$ective a căror vibrații își cresc am$litudinea ceea ce duce la o creștere a câm$ului radiat de ele. 0ceastă creștere de am$litudine de vibrație a frecvenței naturale a dielectricului res$ectiv este ceea ce numim curent electric continuu. 0ceastă am$lificare a vibrației $rin creșterea am$litudinii duce la o creștere fantastică a câm$ului rediat de materialul res$ectiv care câm$ duce la răs$unsul re#onant al întregului mediu înconEurător, răs$uns re#onant $e care!l numim câm$ electric. 4lecând de la câteva observații făcute de!a lungul tim$ului, am aEuns c"iar să determin lățimea de bandă a$ro;imativă a acestei radiații, și deci frecvența a$ro;imativă a curentului electric continuu de înaltă tensiune. =irește că acum, veți s$une imediat că am afirmat deEa că e vorba de un curent continuu. Da. Dar curentul acesta continuu am s$us că este vibrația naturală a materiei F atomilor G deci este un curent alternativ numai că frecvența lui fiind e;trem de ridicată el este $erce$ut de a$aratura de măsură și de simțurile noastre dre$t un curent continuu. 0m observat fa$tul că toate scânteile electrice au cam aceiași culoare situată la marginea su$erioară a s$ectrului vi#ibil, de cele mai multe ori ele fiind alb M albăstrii uneori cu nuanțe de verde sau roșu. 0ceste nuanțe sunt însă determinate de s$ectrul de ardere al metalelor din care sunt construiți electro#ii între care are loc scânteia res$ectivă. oate, fie că vorbim de cele din întreru$ătorul din $erete, fie de cele din transformatorul de înaltă tensiune a tubului cinesco$ a televi#orului, fie arcul electric al sudurii, ori scânteia uriașă a fulgerului, toate sunt alb M albastre. 0sta înseamnă că $ragul de Eos al ben#ii lor este în s$ectrul vi#ibil indigo!violet și urcă s$re ultraviolete. %onfirmarea vine de la fa$tul că orice sudor care sudea#ă mult cu $ielea ne$roteEată se va bron#a $e acea $orțiune a $ielii, bron#ul fiind re#ultatul ultravioletelor emise de arcul electric al sudurii. =a$tul că unii din cei e;$uși tim$ îndelungat unor descărcări de curent de înaltă tensiune se $lâng de sen#ații de rău, greață, dureri de ca$ ori amețeli mă face să cred că $ragul su$erior al curentului electrostatic este situat în #ona emisiei atomice, adică a lungimi de undă egală cu mărimea unui atom, ceea ce confirmă fa$tul că am dre$tate s$unând că curentul electric este o creștere a radiației naturale a atomilor.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Deci, du$ă $ărerea mea, lățimea de bandă a curentului electrostatic de înaltă tensiune și a câm$ului creat de el este cu$rinsă între '' nm și 0ngstrom, adică de la $ragul su$erior al luminii vi#ibile, dintre violet și ultraviolet, trecând $rin ultraviolet $ână la a$roa$e, dacă cu cumva, c"iar toată lățimea de bandă a ra#elor ;. >radul de $ericulo#itate este determinat de valorile e;treme ale tensiunilor înalte și de modul cum sunt ele generate. %a urmare deși curentul electric continuu de Eoasă tensiune este total ne$ericulos vedem că $e măsură ce tensiunea lui crește c"iar și $entru valori relativ mici ale intensității, $oate deveni e;trem de $ericulos. Dar asta!i normal căci, așa cum au constatat mulți înțele$ți ai omenirii, de!a lungul tim$ului, orice e;ces devine $ericulos + n $rivința buteliei de 9e@da și a oricărui alt ti$ de condensator electric, însăși funcționarea acestora confirmă, du$ă $ărerea mea ine;istența electronilor. Ctiința, ne s$une că atomul e format din nucleu în care stau adunați g"emuleț $erec"i de neutroni și $rotoni în Eurul cărora, la distanță considerabilă orbitea#ă $e orbite dense și de#ordonate electronii care sunt de vreo o mie și cinci sute de ori mai mici decât un $roton. oate bune și frumoase. Dar aceiași știință ne s$une și fa$tul că un electron nu su$raviețuiește orfan de atomul lui, $rea mult tim$, el transformându! se în fotoni sau ali$indu!se de atomi $entru a!i transforma în ioni. Ci vine a$oi aceiași știință, și ne s$une că atunci când conectăm un condensator la o sursă de curent electric, electronii vin disci$linați în coloane nesfârșite și infinite $e cablurile condensatorului ca să se adune în armăturile, sau $e armăturile sale. Ci minunea lui Dumne#eu se $etrece atunci când deconectăm condensatorul de la sursa de curent electric. oți electronii rămân acolo, ore, #ile, luni și c"iar ani de #ile + (u m!am curentat strașnic la un condensator $e care uitasem să!l descarc și de care nu se mai atinsese nimeni tim$ de vreo trei ani. %e i!o fi îm$iedicat $e electronii ăia adunați $e armături ca o mulțime într!o $iață, ca în momentul în care condensatorul nu a mai fost alimentat, deci în urma lor drumul era liber, să $lece în același șir indian $e cabluri, îna$oi de unde au venit ca să se răs$ândească în mediu sub formă de fotoni ducând la descărcarea în scurt tim$ a condensatorului 6 N2/2% +
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
a$roa$e nedefinit al acestui transfer de energie între armături, adică a am$litudinii ridicate de vibrație. 4entru că cablurile au secțiune foarte mică com$arativ cu su$rafața și secțiunea armăturilor $ierderile de re#onanță vor fi insignifiante. 0stfel că un condensator de ca$acitate mare $oate rămâne în această stare de e;citație auto! întreținută ani de #ile cu $ierderi foarte mici. 4ractic el va funcționa la fel ca un laser, dar folosindu!se de $ro$ria lui energie. n momentul în care cele două contacte se vor atinge între ele datorită fa$tului că $rin ele se înc"ide circuitul între cele două armături care lucrea#ă în antifa#ă, $rin intermediul cablurilor toată vibrația lor se va anula reci$roc ducând la transferul instantaneu al întregii energii cinetice acumulate în condensator, către mediul dintre cele două borne ale sale care tocmai se a$ro$ie una de alta.. 4ractic bornele unui condensator care se descarcă nu a$ucă niciodată să se atingă reci$roc mai mult de o milisecundă căci descărcarea e;$lo#ivă care are loc va duce la to$irea instantanee a ca$etelor lor. n felul acesta, un condensator de câteva #eci de mii de microfara#i $oate to$i o șurubelniță dacă va fi descărcat cu aEutorul ei, c"iar și du$ă câțiva ani. %am așa văd eu că stă treaba cu ca$itolul din fi#ică numit electrostatică... %u stimă + %%D 1.'.-'
17
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
"lectricitatea
Nici c"iar Nikola esla nu știa cu e;actitate ce e electricitatea... 0sta reiese din următoarea declarație a lui : „*iua în care vom ști e"act ce este electricitatea va constitui un eveniment mai mare și mai important decât oricare altul înregistrat în istoria rasei umane#( Declarația asta a fost făcută în 5& în te;tul intitulat „Des$re lumină și alte fenomene de înaltă frecvență” F $agina 1 a introducerii acestui te;t ! 9 ! G Nu $ot ști dacă $ână la sfârșitul vieții a reușit să înțeleagă ce e cu adevărat electricitatea...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
conductorului să!și crească energia cinetică a oscilației $ână la nivelul la care vibrația lor este distinctă de mediul înconEurător și ca urmare sesi#abilă a$aratelor de măsură. 0ceastă variație de am$litudine și direcție a vibrației atomilor, se transmite instantaneu și sincron $e toată lungimea firului conductor întocmai cum se transmite instantaneu, șocul dat de o bilă, unui șir întreg de bile, astfel că ultima bilă va fi cea ce va continua mișcarea întreru$tă busc de $rima bilă, la contactul cu a doua. Dacă conductorul formea#ă undeva într!o altă locație o a doua bobină, în aceasta se va forma un câm$ identic cu cel al magnetului care a generat modificarea vibrației conductorului. 0colo vom avea însă, nu un câm$ magnetic ci unul electromagnetic, adică un câm$ magnetic generat electric de bobina res$ectivă. Dacă lângă acea bobină, foarte a$roa$e de ea ar fi o a doua bobină în aceasta va a$ărea un curent electric identic dar de intensitate și tensiune mai mică. Dacă acea bobină ar fi făcută dintr!un fir lăcuit și ar fi bobinată $rintre firele $rimei bobine, curentul obținut în ea ar fi a$roa$e identic cu cel din conductorul $rimei bobine. %a urmare de aici re#ultă că nu contea#ă dacă vorbim de variațiile unui câm$ magnetic sau de cele ale unui câm$ electromagnetic, ambele câm$uri sunt $erfect ca$abile să inducă a$ariția curentului electric. %onclu#ia $e care o tragem de aici este că variația câm$ului creea#ă curent electric F vibrație G în conductor iar această vibrație la rândul ei creea#ă câm$. 0ceasta e o lege universală a naturii și re$re#intă una din multele înde$liniri ale $rinci$iul acțiunii și reacțiunii, în domeniul electric. < e;$eriență concludentă care confirmă acest fa$t este să luăm un electromagnet $rovenit de la un contactor, căruia să!i conectăm bobina la un oscilosco$ și a$oi cu un ciocan să lovim mie#ul. *om constata că $e oscilosco$ se vor înregistra oscilații de curent electric care se vor amorti#a încet încet. n locul oscilosco$ului merge să conectăm și un led de mică tensiune, care va lumina $entru circa o secundă. Deci avem confirmarea fa$tului că curentul electric este de fa$t vibrație care în acest ca# se transmte mecanic de la mie# la bobină care e înfășurată foarte strâns $e el. Dacă vom conecta bobina la o sursă de curent alternativ adecvată și vom $une mâna $e mie# vom simți vibrația acestuia care se transmite atât mecanic cât și electromagnetic de la bobină s$re mie#. Dacă vom a$ro$ia de electromagnet un magnet măricel vom constata că acesta va înce$e să ne vibre#e în mână, vibrația lui fiind indusă de câm$ul electromagnetic al electromagnetului. ?ugere# utili#area unui manget căci acesta va am$lifica vibrația indusă de câm$ul electromagnetic, altfel vibrația indusă este a$roa$e insesi#abilă simțurilor noastre. Dar totuși dacă avem tăria să atingem cu s$atele $almei F și numai cu s$atele $almei sau a degetelor + G conductorii rețelei naționale de curent alternativ vom simți foarte clar vibrația curentului electric alternativ care fiind de înaltă tensiune are o am$litudine suficient de mare ca să $oată fi simțită $rin sim$la $i$ăire... Deci vibrația creea#ă câm$ iar câm$ul vibrație. rebuie să s$ecificăm aici că dacă curentul electric continuu e o creștere a am$litudinii de vibrație a atomilor metalului res$ectiv care se $etrece diferit între cele două ca$ete ale conductorului în funcție de $o#iția sa față de câm$ul influent, 1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
curentul alternativ este același fenomen dar cu sc"imbare $eriodică a $olarității câm$ului influent, ceea ce va sc"imba $eriodic și diferența de am$litudine a vibrației atomilor între cele două ca$ete ale conductorului.. Oai să vedem acum...
Care ,unt mărimile .un)amentale ale curentului electric / ?ă ne imaginăm că avem două discuri de formă identică dar din materiale diferite. Bnul este din cu$ru F sau oricare alt metal M conductor electric G iar celălalt este din sticlă, F sau oricare alt i#olator electric G. ?ă le rotim la vite#ă relativ mare F să s$unem ''' rotații $e minut G și să facem niște măsurători electrice... %a să nu facem măsurătorile direct cu a$aratul de măsură $e ele, vom monta la fiecare câte o $erec"e de $erii colectoare așe#ate una lângă a;ul discului iar cealaltă $e circumferință. 0vem de!a face astfel, cu două ti$uri diferite de generator de curent continuu. Două dinamuri. Bnul de tensiune, cunoscut dre$t mașină electrostatică și unul de curent cunoscut sub numele de generator uni sau "omo$olar sau disc =arad@. )ine, ca să ne reușească $ractic asemenea e;$eriență ar trebui să studiem $uțin des$re construcția mașinilor electrostatice căci aceste nu sunt totuși construite atât de sim$lu cum e un disc =arada@. De obicei sunt formate din două discuri de material i#olator care se rotesc în contrasens și din mai multe $erii care $ot sau nu să atingă su$rafața discurilor. Dar să s$unem că am trecut $este aceste amănunte... Oai să ne Eucăm un $ic cu un multimetru $e lângă ele măsurând caracteristicile electrice ale celor două $erii. /ăsurătorile cu a$aratele de măsură se fac $rin înseriere $entru intensitate și în $aralel $entru tensiune. *om constata ceva interesant + n $rimul rând vom desco$eri că curentul electric care a$are în momentul în care rotim discurile este un curent electric continuu a cărui sens de$inde de sensul de rotație. 0cesta!i singurul lucru comun. 8estul sunt numai diferențe... 4e discul din material dielectric vom culege o cădere de tensiune imensă care $oate merge la #eci de mii de volți F de$inde de diametrul discului și im$licit de vite#a $eriferică a lui în #ona de contact cu $eria de $e circumferință G dar intensitatea curentului electric res$ectiv abia de va avea câteva miliam$eri. n același tim$ vom constata că dacă a$ro$iem mâna de discul aflat în rotație între vârful degetului nostru și disc se va forma un mic arc electric de la o distanță considerabilă care $oate merge c"iar $ână la câțiva centimetri... %eea ce înseamnă că întreg s$ațiul atmosferic din imediata a$ro$iere este încărcat cu radiație electrică, un câm$ dens de electricitate care ușurea#ă a$ariția scânteii $omenite... 9a discul din cu$ru fenomenele cu care ne confruntăm sunt în oglindă. 0dică căderea de tensiune dintre cele două $erii va fi de câțiva milivolți, în sc"imb intensitatea va fi de sute sau c"iar mii de am$eri. n același tim$ dacă vom atinge discul nu vom simți nimic și nici arcul electric nu se va mai manifesta... 0cum "ai să încercăm să înțelegem ce se!ntâm$lă... n Eurul discului dielectric se formea#ă un câm$ electric, dar în Eurul discului =arada@ nu. Dar de ce nu ne curentăm la aceste două mașini electrice 6 4entru că $ielea noastră are o re#istivitate suficient de crescută ca să facă față atât tensiunii foarte mari în ca#ul mașinii electrostatice cât și intensității foarte mari în ca#ul discului =arada@. Dacă însă mărimea electrică $erec"e, foarte mică, intensitatea în 15
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
$rimul ca# sau tensiunea în cel de!al doilea ar avea valoare de $este 1' m0Jm* atunci ne!am curenta serios. n ambele ca#uri vedem că deși una din mărimile electrice este foarte, foarte mare, cealaltă c"iar dacă e $re#entă, este e;trem de mică. %a urmare de aici $utem trage conclu#ia că indiferent cât de mare ar fi una din mărimile electrice $erec"e tensiune!intensitate cealaltă nu $oate li$si total. 0sta înseamnă că cele două mărimi electrice s$ecifice care definesc și determină $uterea electrică sunt două mărimi fi#ice inse$arabile ele fiind mărimi fi#ice coe;istente. 0nali#ând în continuare re#ultatele obținute din e;$eriența cu cele două discuri rotative mai $utem trage niște conclu#ii interesante. 0stfel de vreme ce la discul dielectric aveam tensiuni uriașe și intensități a$roa$e ine;istente re#ultă că tensiunea electrică F sau căderea de tensiune M niciodată diferența de $otențial care înseamnă cu totul altceva + G este o mărime electrică s$ecifică materialelor dielectrice. n același tim$ la discul metalic lucrurile $etrecându!se invers tragem conclu#ia că intensitatea curentului electric e o mărime electrică s$ecifică metalelor. /ai corect s$us având de!a face cu materiale nemetalice dielectrice F i#olator electrice G și materiale metalice F conductoare electrice G, care e diferența s$ecifică între ele 6 4ăi materialele metalice au densitate mare. /aterialele nemetalice au densitate mică. Din această e;$eriență am mai observat că materialele dielectrice formea#ă cu ușurință câm$uri electrice. Des$re metale știm deEa că formea#ă cu ușurință câm$uri magnetice c"iar dacă nu am avut $osibilitatea să constatăm acest fa$t la discul nostru în rotație. %onclu#ia ce se des$rinde de aici este că tensiunea este o mărime electrică invers $ro$orțională cu densitatea și direct $ro$orțională cu masa materialului i#olator iar intensitatea e o mărime magnetică direct $ro$orțională atât cu densitatea cât și cu masa materialului conductor. 0cum ne $utem e;$lica ușor de ce fulgerele care se formea#ă în atmosferă, care în condiții normale este un dielectric și numai $rin ioni#are devine conductor, au tensiuni de #eci de milioane de volți care se descarcă doar în momentul în care tensiunea atingând anumite valori va „ioni#a” F de fa$t va încăl#i G local aerul și atunci se creea#ă un canal conductor în interiorul i#olatorului care e aerul atmosferic, canal $e care curentul electric se va „scurge” fie s$re $ământ în ca#ul trăsnetului fie între doi nori în ca#ul fulgerelor... curentul acela fiind de fa$t $lasmă electrică. %e trebuie să reținem de aici este că tensiunea este o mărime electrică și este s$ecifică materialelor dielectrice iar intensitatea este o mărime magnetică și e s$ecifică materialelor metalice. %a urmare de aici re#ultă că câm$ul $re#ent în Eurul discului =arada@ și $e care nu am avut cum să!l constatăm este un câm$ magnetic care e direct $ro$orțional ca intensitate și volum cu intensitatea curentului electric iar câm$ul electric din Eurul materialelor dielectrice F i#olatoare G este o mărime de$endentă direct de tensiune și are intensitatea și mărimea cu atât mai mare cu cât tensiunea curentului electric este mai mare. Deci când vorbim de curentul electric ne$utând se$ara tensiunea de intensitate vom vorbi de $uterea curentului electric sau de diferența de $otențial, care este $rodusul curent!tensiune, iar când vorbim de câm$urile formate în Eurul 7'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
generatoarelor electrice F deci vedem că un generator electric $oate fi nu nea$ărat un conductor ci și un i#olator + G vorbim de câm$ electro!magnetic. n ca#ul câm$ului generat de un condensator sau de o mașină electrostatică avem de!a face cu un câm$ $re$onderent electric a cărui câm$ magnetic deși e;istă e insesi#abil, iar în ca#ul unei bobine ori a unui mașini electrice metalice F orice generator reali#at din metal G vorbim de câm$ electromagnetic cu câm$ $re$onderent magnetic și câm$ electric insignifiant. %orect ar fi în acest ca# a se s$une câm$ magneto!electric. )ine, vom s$une acum, dar curentul electric a$ărut din cele două dinamuri!disc nu este re#ultat al variației câm$ului magnetic sau electromagnetic. 0șa este. (l e un curent electric generat mecanic, adică $rin vibrația mecanică a discurilor, obținută $rin rotație. Dar orice obiect aflat în rotație su$unându!se aceleiași legi a acțiunii și reacțiunii va genera câm$ electro!magnetic. 0m s$us că câm$ul generea#ă vibrație în conductori. Dar vibrația este o oscilație.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
e;$erimentele cu cele două discuri, atât din radiație electrică cât și din radiație magnetică. ( ca#ul aici să e;$licăm și des$re curentul electric continuu obținut $rin $ile electrice F baterii G. 0colo avem de!a face cu o cădere de tensiune, adică diferență a am$litudinii de vibrație a atomilor celor două metale din care sunt construiți electro#ii bateriei, indusă de reacțiile c"imice din electrolitul dintre electro#i. 2ntensitatea curentului dat de baterie va fi de$endentă de masa metalică im$licată în reacția c"imică res$ectivă. De vreme ce curentul electric este caracteri#at de aceste două mărimi electrice tensiune și intensitate, care nu $ot fi se$arate, re#ultă că defa#area dintre curent și tensiune $e care o $roclamă știința oficială ca fiind $uterea reactivă este un fals, căci curentul F intensitatea G nu $oate fi de$artaEat de tensiune și nici invers.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
re#onanță sincronă cu curentul electric de la bornele, ca$etele sale. %a urmare un material i#olator nu va răs$unde absolut de loc curentului electric conectat $rin contact direct la bornele sale în vreme ce metalele vor răs$unde diferit funcție de ca$acitatea lor de a oscila mai ușor sau mai greu F adică de a fi mai bune sau mai rele conductoare de electricitate G fa$t ce se va concreti#a în disi$area în mediul înconEurător a unei cantități mai mari sau mai mici de radiație termică du$ă ca#ul materialului metalic im$licat în „conducția” res$ectivă. De aici înțelegem și de ce termenul de conducție electrică este greșit căci $ractic nu avem de!a face cu o conducție, curentul nefiind așa cum s$une știința oficială un fenomen asemănător curgerii fluidelor. *eți întreba $robabil : cum de totuși se $oate lucra cu aceste mărimi electrice de vreme ce sunt atât de greșit înțelese 6 ?e $oate, $entru că ele au fost stabilite $rin e;$erimente deci sunt ancorate $rofund în realitate $e cătă vreme definiția curentului electric, a $uterii reactive F și alte enunțuri și teoreme ale științificilor de $rin mediul academic G au fost stabilite $rin calcule matematice și inter$retări teoretice eronate care nu au nici o legătură cu $ractica și cu realitatea. %u stimă + %%D -'.'&.-'
7&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%agnetismul
n co$ilăria mea nu e;istau magneții de a#i, aveau să fie inventați cam $rin anii în care am terminat eu liceul. %a urmare, magneții cu care m!am Eucat eu $e vremea aceea erau fie de ti$ 0lNi%o, fie din ferite, fie din oțel moale. oate aceste trei ti$uri de magneți sunt destul de slabi față de magneții din $ământuri rare e;istenți acum. %u toate acestea c"iar și așa, am fost fascinat de $ro$rietatea lor de a se res$inge între ei sau de a fi atrași unii de alții sau de către $iesele feromagnetice. /ă nedumerea acest lucru și mai ales mă nedumerea cum un magnet atât de mic cum este acul busolei $oate să arate s$re $olii geografici ai $ământului, aflați la multe mii de kilometri distanță... ncă $e la vârsta de o$t ! #ece ani mi!a că#ut în mână o mică broșurică din colecția 0)% a editurii 2on %reangă. 0m fost atât de entu#iasmat când am vă#ut cărticica în librărie, că am citit!o $e nerăsuflate $e drumul s$re casă. Din $ăcate, în loc să mă lămurească ce se ascunde în s$atele $ro$rietății magneților de a fi atrași sau res$inși între ei, m!a lăsat și mai nedumerit căci în tot cu$rinsul acelei cărticele nu se s$unea nimic des$re asta. ?ingurul lucru cu adevărat util nedumeririi mele $e care l!am aflat din acea broșură, a fost că $ământul însuși e un manget și ca urmare se e;$lica com$ortarea acului busolei. n sc"imb du$ă lecturarea ei a$ăruseră întrebări noi... De altfel niciodată nu aveam să aflu acest răs$uns nici de la școală nici din lecturile ulterioare, care au fost multe... Ccoala, în toți anii următori, s!a mulțumit să!mi s$ună că magnetismul este o forță și cu asta a înc"is subiectul, omițând fa$tul că deEa fusesem învățat că orice forță este re#ultatul unei acțiuni. /i s!a $ărut încă de la înce$ut absurd să e;$lic un fenomen ca fiind o forță fără a s$ecifica care este cau#a a$ariției acelei forțe. %ine sau ce anume acționea#ă $entru a da naștere acelei forțe 6 4entru mine a s$une că magnetismul e o forță fără a s$ecifica sursa forței, era ec"ivalent cu a e;$lica un cuvânt $rin el însuși... adică $ur și sim$lu un nonsens. Din $ăcate sistemul mondial de învățământ continuă, c"iar și în $re#ent, să omită cu $erseverență demnă de fa$te mai bune, e;$licarea către masele largi a unor fenomene fundamentale ale fi#icii $rintre care este și magnetismul. Ci iată cum astfel întreaga omenire folosește a$roa$e #ilnic magneți sau dis$o#itive electrice și electronice care $roduc sau utili#ea#ă câm$ magnetic dar nimeni nu știe ce este un manget și cum funcționea#ă el... (u unul, nu am $utut fi de acord cu așa ceva... așa că am căutat să aflu și deși a trebuit să treacă o viață întreagă de studii individuale, într!un târ#iu am aEuns să știu și să fiu, cred, $rintre $uținii care c"iar știu ce e un magnet și cum funcționea#ă el, 7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
astfel ca acum să fiu ca$abil să s$un celor care sunt interesați, ce e magnetismul, cum a$are, cum se manifestă și de unde!și e;trage acesta energia ine$ui#abilă, Dar înainte de asta trebuie să vorbim $uțin des$re...
#3ectrul electr!magnetic +i ra)ia*ia uni-er,ală =i#ica ne!a învățat în școală des$re undele radio, des$re căldură și lumină ca și des$re ra#ele cosmice dar a uitat să s$ecifice fa$tul că toate acestea sunt $ărți mici ale aceluiași fenomen și anume radiația electromagnetică universală sau s$ectrul electromagnetic, care merge de la cea mai mare lungime de undă imaginabilă, adică de la cea mai Eoasă frecvență $osibilă $ână la cea mai scurtă lungime de undă imaginabilă, adică $ână la cea mai ridicată frecvență $osibilă... ntr!un cuvânt s$ectrul electromagnetic este cu$rins între minus infinit și $lus infinit... ntreagă această radiație electromagnetică este $arte com$onentă a universului care e format din materie și radiație. Deși $oate că nu e ca#ul s!o s$un aici, însăși materia este la rândul ei, la nivel cel mai mic imaginabil, să s$unem sub!microsco$ic, formată tot din radiație și anume din radiație staționară... %a urmare întreg universul este format în cele din urmă, din cele două forme fundamentale ale radiației universale anume cea staționară și cea activă, călătoare. ot fi#ica ne!a s$us că radiația electromagnetică călătorește cu vite#a luminii, dar adevărul e că vite#a cu care se $ro$agă radiația este foarte variabilă mergând mult atât sub vite#a luminii cât și $este aceasta în funcție de mediul $e care radiația res$ectivă îl străbate. Bndele staționare au $ro$rietatea ca în manifestarea lor locală sub!microsco$ică, să emită unde de radiație activă care în general, se de$ărtea#ă sferic uniform în Eurul $unctului de emisie. Bndele care au vite#ă su$erioară celei a luminii sunt unde direcționale așa numitele unde scalare a căror vite#ă minimă este cea a luminii și care au $ro$rietatea interesantă de a $utea străbate nesting"erite orice mediu, indiferent de structura și de forma sa de agregare. n felul acesta orice obiect din univers fie că vorbim de un atom, un fir de nisi$ sau o $lanetă ori o stea, emite radiație electromagnetică a cărei însumare um$le întreg s$ațiul dintre obiecte, fie ele atomi, fire de nisi$ sau cor$uri cosmice. 0ceastă radiație a fost $usă în evidență $rima dată de fi#icianul olande# Oendrik )rug"t %asimir $rin vestita sa e;$eriență cu $lăcile metalice. (;istența radiației universale a fost enunțată teoretic de %asimir $rin 57 și confirmată $ractic câțiva ani mai târ#iu cu aEutorul celor două $lăci de care vorbim. Deși e;$eriența res$ectivă e cunoscută, o voi descrie aici $e scurt. Două $lăci metalice neutre electric și magnetic, de su$rafață foarte mare, $erfect lustruite sunt atârnate una în fața celeilalte la o distanță foarte mică. 2mediat ce sunt lăsate în re$aus ele se vor a$ro$ia una de cealaltă cu o vite#ă accelerată ali$indu!se, e;act cum fac doi magneți. 71
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
0$ro$ierea lor se datorea#ă diferenței de $resiune e;ercitată de radiația universală între cele două fețe ale lor. 4e fețele e;terioare se manifestă radiația de orice lungime de undă îm$ingând $uternic în su$rafața $lăcilor în vreme ce între $lăci nu se $oate manifesta decât radiație cu lungime de undă s$ecifică, egală sau mai mică decât distanța dintre $lăci. %a urmare a$are o diferență de $resiune între fețele lor care face ca $lăcile să fie îm$inse una s$re cealaltă iar $e măsură ce se vor a$ro$ia, radiația dinte ele fiind din ce în ce mai mică și diferența de $resiune din ce în ce mai mare, ele vor accelera $ână ce se vor ali$i una de cealaltă. 0ceastă e;$eriență nu a demonstrat numai e;istența radiației universale ci și un lucru mult mai im$ortant, anume efectul mecanic al acesteia asu$ra materiei. 9ungimea de undă a radiației re#ultate ca emisie totală a com$onentelor materiei, este determinată de mărimea totală a obiectelor res$ective. 0stfel că o stea uriașă care are o $erioadă de rotație e;trem de lentă, un $ulsar s$re e;em$lu, va emite radiație electromagnetică cu o lungime de undă imensă cu o frecvență de re$etare care $oate să fie c"iar și de mai mulți ani sau #eci de ani, $e când lungimea de undă a radiației unui atom, F ra#ele R G este cu$rinsă între o #ecime de angstrom și circa o sută de angstromi, frecvența ei fiind în domeniul eta"ert#ilor. %a urmare înțelegând că s$ațiul este saturat cu radiație electromagnetică cu lungimi de undă foarte variate, ar trebui să ne a$lecăm un $ic atenția asu$ra interacțiunii dintre aceste radiații de frecvențe diferite. 0 înțelege ce se!ntâm$lă în momentul în care două radiații electromagnetice de frecvență diferită interacționea#ă ne va aEuta ulterior să înțelegem mecanismul intim al a$ariției și manifestării magnetismului. 4entru o mai ușoară înțelegere a ce se!ntâm$lă, să facem e;$eriența de a arunca într!un lac două $ietre a$ro;imativ egale, la o distanță de câțiva metri, una față de cealaltă. ?u$rafața a$ei fiind #ona de contact dintre două medii, constituie un traductor ideal $entru a $utea vedea ce se!ntâm$lă. *om constata că cercurile undelor care $ornesc din locul de contact al $ietrelor cu a$a se răs$ândesc uniform în Eur cu vite#e egale. ?u$rafața a$ei fiind #ona de contact dintre cele două medii ne arată evoluția undelor mecanice create de $ietre $e acea su$rafață dar trebuie să înțelegem că aceste unde sunt sferice și se răs$ândesc egal atât în a$ă cât și în aerul de deasu$ra ei. 2nteresant e că dacă $ietrele au fost egale ca greutate și formă vom constata că cele două unde se vor de$lasa răs$ândindu!se în Eurul originii lor cu o vite#ă egală. Ci mai interesant este însă, să constatăm ce se!ntâ$lă în momentul în care cele două unde se intersectea#ă. 0tunci vom observa că în #ona de interacțiune dintre ele vor a$ărea unde de lungime mai mică, care se vor de$lasa mai încet și a căror interferență cu undele $rinci$ale va continua să cree#e alte unde de lungime de undă tot mai mică... 0ceastă caracteristică a com$ortării lor ne s$une că interacțiunea dintre două unde de frecvență și lungime de undă dată va da naștere în ca#ul interferenței nesincrone dintre ele, unei a treia unde cu o lungime și frecvență mai mică. 0ceastă a treia undă se numește intermediară și lungimea ei de undă este media aritmetică a celor două. Dacă cele două unde care interferea#ă au aceiași lungime de undă și sunt sincrone sau anti!sincrone, adică dacă interferența dintre ele are loc în fa#ă sau în anti!fa#ă, intermediara lor va avea aceiași lungime de undă dar am$litudine dublă 77
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
dacă undele vor fi în fa#ă sau dacă vor interfera în anti!fa#ă se vor anula reci$roc. n ca#ul interferenței nesincrone dintre ele lungimea de undă a intermediarei va fi în Eurul valorii de Eumătate din lungimea de undă a celor două unde. %a urmare dacă avem două frecvențe inegale frecvența intermediară va fi su$erioară atât față de frecvența celei mai mici cât și față de Eumătatea frecvenței celei mai mari, astfel că ea va fi cu atât mai de$ărtată de frecvența cea mai mică cu cât diferența dintre cele două frecvențe va fi mai mare. (;em$lificând, dacă vor interacționa o frecvență de 1' O# și una de ' O# intermediara lor va fi de &' O# în tim$ ce în ca#ul unei frecvențe de 1'' O# și a uneia de 1' O# re#ultanta lor va fi -31 O#. rebuie să subliniem că de aici re#ultă fa$tul că cu cât o undă are lungime mai mare cu atât de$lasarea ei e mai ra$idă în sensul că ea străbate o aceiași lungime de s$ațiu dintr!un număr de ondulații mai mici. n același tim$ cu cât lungimea de undă a unei unde e mai mică $entru o am$litudine egală, cu atât energia sa e mai mare deoarece $re#intă un număr de oscilații mai mari în unitatea de tim$. De fa$t e;istă aici o com$ensare, o ec"ilibrare... $entru două unde de lungimi diferite efectul mecanic va fi mai mare la im$act $entru una de frecvență mai mică și lungime mare decât $entru una de frecvență ridicată și lungime de undă mică dar asta $entru că im$actul are loc în tim$ul manifestării unei singure oscilații a acelei lungimi de undă. Dacă im$actul durea#ă $e $erioada a mai multe oscilații, energia transmisă este cu atât mai mare cu cât oscilațiile sunt mai multe în unitatea de tim$. De aceea $lăcile din e;$erimentul lui %asimir $ot fi îm$inse de radiația e;ternă care are lungime de undă mai mare decât cea dintre $lăci. 9ămurită această $roblemă, "ai să vedem acum...
De câte .eluri e magneti,mul / /agnetismul e o caracteristică naturală a tuturor materialelor dar este vi#ibilă și măsurabilă mai ales în ca#ul metalelor. (l se manifestă diferit funcție de ti$ul metalelor im$licate. 0stfel e;istă din această $ers$ectivă mai multe ti$uri de metale care creea#ă ti$uri diferite de magnetism. Diamagnetismul se manifestă în metalele diamagnetice în categoria cărora intră cu$rul, argintul, aurul, #incul, bismutul, aluminiul, etc. $recum și aliaEele și o;i#ii lor. 0cestea $re#intă $ro$rietatea ca în $re#ența unui câm$ magnetic să răs$undă identic generând aceiași radiație magnetică, adică dacă s$re un metal diamagnetic se orientea#ă un magnet cu $olul sud, în metalul res$ectiv va a$ărea un $ol identic adică tot un sud care va duce la res$ingerea dintre metalul diamagnetic și sursa magnetică. Dar atenție, acest fenomen se manifestă vi#ibil numai atunci când între cele două e;istă o mișcare relativă + =erimagnetismul este caracteristic tuturor aliaEelor și combinațiilor sinteri#ate care conțin fier. 0ici intră în $rimul rând magneții naturali și a$oi cei reali#ați din aliaEele fierului. (le au $ro$rietatea ca în $re#ența unui câm$ magnetic să răs$undă instantaneu cu un câm$ magnetic de $olaritate o$usă ceea ce le face să fie atrase de sursa câm$ului magnetic influent. /aterialele ferimagnetice rămân magneti#ate $entru o $erioadă de tim$ mai lungă sau mai scurtă du$ă încetarea acțiunii câm$ului 73
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
magnetic e;terior asu$ra lor, transformându!se astfel la rândul lor în magneți $ermanenți. =eromagnetismul este caracteristic aliaEelor și combinațiilor sinteri#ate care nu conțin fier dar care $re#intă caracteristici magnetice similare celor care conțin fier. 0ici intră magneții formați din combinații care conțin în diferite $ro$orții aluminiu, nic"el, cobalt, mangan, cu$ru, seleniu, etc. < altă formă de magnetism este $aramagnetismul care constă într!o atracție foarte slabă față de sursa magnetică care magnetism nu rămâne im$rimat astfel că du$ă încetarea acțiunii câm$ului magnetic metalul revine la starea sa inițială de neutralitate magnetică. 4aramagnetismul nu $oate fi $us în evidență decât $rin măsurători cu a$aratură sensibilă. n general este o caracteristică sesi#abilă la metale neferoase $ractic marea maEoritate a diamagneticelor $re#entând și $ro$rietăți $aramagnetice. Du$ă $ărerea mea, formată în urma e;$erienței $ractice de lucru cu magneți și cu tot felul de metale $e lângă ei, $aramagnetismul e de fa$t situația statică dintre un magnet și un metal diamagnetic, atunci când nu e;istă nici un fel de de$lasare relativă între ele. 0lte forme de magnetism necunoscute $ublicului ci doar cercetătorilor sunt, antiferomagnetismul și metamagnetismul. 0ntiferomagnetismul se manifestă la materialele monocristaline. (ste o $ro$rietate oarecum asemănătoare $aramagnetismului. /etamagnetismul este o formă de magnetism $re#entă la unele dintre $ământurile rare și constă într!o oscilație dictată de tem$eratură dintre $aramagnetism și antiferomagnetism. 0ici trebuie să mai sublinie# un as$ect anume fa$tul că datorită $ro$rietății de a $ăstra câm$ul magnetic im$rimat F remanența magnetică G, materialele feri și feromagnetice $re#intă "istere#is. 0dică magneti#area se $etrece mai re$ede decât demagneti#area lor sub influența unui câm$ magnetic e;tern. %a urmare a acestei o$o#iții a lor la sc"imbarea $olarității magnetice a$are un $uternic stres mecanic în ele și de asemenea nu sunt recomandate a fi folosite în electrote"nică $entru conductori ce ar lucra la frecvențe ridicate, iar mie#urile făcute cu ele sunt funcționale numai la frecvențe relativ Eoase. De aceea mie#urile transformatoarelor de rețea se fac din tablă de oțel cu siliciu F ferosiliciu G dar cele ale bobinelor de înaltă frecvență se fac din ferite. ot de aceea mie#urile de ferosiliciu nu lucrea#ă bine în curent $ulsatoriu de înaltă frecvență, ca# în care mai degrabă, dacă nu e;istă la dis$o#iție ferite, e $referabil ca mie#urile să fie făcute din cel mai moale oțel normal, cuie moi sau sârmă neagră. (;$eriența oricărui mecanic duce adeseori la situația de a observa că $iesele metalice din oțel care au lucrat tim$ îndelungat $rin rotație și frecare sunt destul de $uternic magneti#ate. 4entru a înțelege ce se!ntâm$lă trebuie să vedem care e...
#tructura unui magnet +i cum a3ar magne*ii Ctiința modernă, datorită de#voltării microsco$iei a $utut să constate că toate metalele mangetice $re#intă în structura lor intimă o multitudine de #one microsco$ice magneti#ate numite domenii magnetice, care sunt se$arate de #one nemagneti#ate.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
mangetic, câm$urile tuturor micro!magneților anulându!se reci$roc. 4utem s$une că în această situație, magnetul res$ectiv $re#intă un magnetism latent, nemanifestat. Dar $rin influența e;terioară a unui câm$ magnetic sau $rin rotație și frecare în tim$, acești micro!magneți se orientea#ă du$ă liniile de câm$ influente sau du$ă direcția forței centrifuge ori de frecare astfel că $iesa feri sau feromagnetică res$ectivă ca$ătă un câm$ magnetic orientat sesi#abil. 0u fost mulți oameni de știință care au studiat magnetismul în ultimul secol și $rintre ei s!a numărat și un român, anume Ctefan 4roco$iu. Din $ăcate toate studiile s!au limitat la structura fi#ică a magnetului nu și la structura și formarea câm$ului său. 0ici e ca#ul să subliniem un anumit as$ect.
?$uneam mai devreme că radiația $oate avea lungime de undă e;trem de variată, dar că, cu cât aceasta e emisă de structuri mai mici cu atât lungimea de undă e mai mică și frecvența e mai mare. %um atomii au dimensiuni de ordinul angstromilor, radiația fiecărui atom din domeniile magnetice va avea o frecvență e;trem de ridicată și o lungime de undă e;trem de mică de $este ' $&5 M '$%0 m. 8adiația totală a magnetului res$ectiv se va situa în domeniul frecvențelor foarte înalte, dar mult sub cea a atomilor individuali com$onenți ai materialului magnetic res$ectiv datorită disi$ării radiației odată cu distnța. nțelegând acum că magnetismul
75
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
natural se datorea#ă domeniilor magnetice a căror radiație $ro$rie este e;trem de ridicată să vedem care!i...
#tructura câm3ului magnetic Ccoala și $resa științifică ne!a învățat că câm$ul mangetic este format din linii de câm$ care $leacă dintr!un $ol al magnetului și merg de Eurul îm$reEurul lui s$re celălalt $ol, linii $use în evidență de $ilitura de fier. (u am convingerea că această imagine a câm$ului mangetic este falsă. Ci s$un asta $entru că fiecare fir de $ilitură de fier este la rândul lui un mic manget care se magneti#ea#ă invers câm$ului magnetic influent ceea ce face ca desenul format de $ilitura de fier să nu ne $re#inte liniile de câm$ ale magnetului, ci o combinație stranie de linii de câm$ ale magnetului influent și ale celui „fluid” format din $ilitura de fier din Eurul lui... 0m reali#at acest lucru încă din co$ilărie când, Eucându!mă cu un magnet din oțel, destul de slab de ti$ $otcoavă care știm toți că e magneti#at $e ca$ete, am observat că $e $orțiunea îndoită a lui e;act la Eumătatea distanței dinte cei doi $oli acesta nu $re#enta câm$ magnetic, $ractic gămălia unui ac cu gămălie nefiind atrasă de centrul acestei $orțiuni... %u $rima oca#ie când mi!a că#ut în mână un magnet bară cu magneti#are longitudinală am avut confirmarea acestui fenomen. %a urmare am tras încă de atunci conclu#ia că $orțiunea de miEloc a liniilor de câm$ arătate de $ilitura de fier nu re$re#intă liniile de câm$ ale magnetului ci doar legătura făcută $rin atracție reci$rocă între firele de $ilitură de fier, $este $ră$astia centrului magnetului... 4ractic $ilitura de fier construiește un $od $este $artea centrală a mangetului unde nu e;istă câm$ mangetic... 0ceastă #onă centrală fără câm$ magnetic deși e cunoscută de știință și denumită $eretele )loc" F $eretele des$ărțitor dintre $olii magnetici G este $re#entată fals ca fiind străbătută de linii de câm$ mangetic. Din momentul în care am aEuns să lucre# cu magneți moderni din $ământuri rare aveam să constat și alte ne$otriviri dintre ceea ce s$une știința des$re câm$ul mangetic și realitate... /iEloacele moderne de studiu care stau la dis$o#iție celui care dorește să studie#e magneții oferă imagini detaliate ale linilor de câm$ mangetic. 4atru sunt aceste miEloace. ! =olia F uneori numită și film G detectoare de câm$ care este o folie din material $lastic de culoare verde, în strat dublu între care e;istă un mediu asemănător cristalelor lic"ide din electronică, format dintr!un gel $lin cu nano$articule de nic"el. ! =erofluidul care este un ulei te"nic $lin fie cu nano$articule de nic"el, fie cu $ulbere fină de fier F se $oate obține $rin măcinarea cu aEutorul unei râșnițe de cafea a unui burete metalic G. ! ubul catodic al oricărui monitor color este foarte sensibil la câm$ul magnetic și ca urmare $oate fi folosit dre$t indicator de linii de câm$... firește că televi#orul sau monitorul folosit în acest sco$ s!ar $utea să nu $rea mai vrea să afișe#e culorile 3'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
normale ale filmului dumneavoastră $referat, du$ă ce v!ați Eucat cu magneți $e su$rafața lui +... ! 9umina $olari#ată a unor lăm$i cu leduri sau c"iar incandescentă, trecută $rint! un filtru de $olari#are. (u am avut acces doar la ferofluid $e care mi l!am $rodus singur și mai de curând, la folie detectoare de câm$ mangetic și folosindu!le am reali#at nu doar că nu mă înșelasem dar mi!am dat seama că modelul câm$ului oferit de $resa științifică și de manualele școlare este total fals, neavând nici o legătură cu realitatea... 0nali#ând atent atât imaginile $e care mi le!a furni#at folia detectoare de câm$ cât și $e cele $use la dis$o#iție $e net, de cercetătorii care au acces la toate cele $atru miEloace de studiu al câm$ului magnetic, am aEuns la conclu#ia că structura câm$ului magnetic este un dublu toroid așe#at $e a;a lungă a magnetului, a cărui centru e;istent în interiorul magnetului este un dublu vorte;. Deci $e fiecare din $oli, de!o $arte și de alta a $eretelui )loc" se află câte un tor de radiație rotindu!se în sens contrar față de celălalt și a cărui centru este un turbion cu vârful s$re #ona mediană și $âlnia s$re ca$ete. De ce rotație în contrasens. Discuția ar fi lungă... n general întreg universul se mișcă du$ă acest ti$ar $entru că el este cel care formea#ă girosco$ul $erfect, adică asigură ma;imum de stabilitate și ec"ilibru. 2ată cum arată de fa$t câm$ul magnetic al unui magnet $ermanent :
4rima imagine e;em$lifică cu aEutorul fotografiei unei folii detectoare su$ra$usă $e un desen cam cum arată câm$ul unul magnet rectangular. Brmătoarele două imagini re$re#intă felul cum arată liniile de câm$ vă#ute $rintr!un ferofluid $lasat între două folii de sticlă, sub lumina incandescentă a unui bec normal. *edem că ca$etele magnetului sunt mai înc"ise la culoare și că de $e cele două semicercuri nege din ca$etele magnetului $leacă liniile de câm$. Ionele mai înc"ise la culoare de la ca$etele magnetului cores$un#ătoare celor doi $oli sunt #one de înaltă $resiune, dată de concentrarea mare a radiației iar #ona dintre ca$ete, la centru cores$un#ător $eretelui )loc" este total li$sită de $resiune și vedem că de!o $arte și de alta a ei liniile de câm$ intră!n magnet. 0cest fa$t este relevat și de fotografiile următoare, care arată un magnet cilindric fotografiat în lumină $olari#ată. 3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Bltimele două fotografii, re$re#intă liniile de câm$ ale unuia din $olii unui magnet cilindric magneti#at $e fețe F sus G și ale unuia discoidal cu $olii $e ca$ete F Eos G vă#uți tot $rin ferofluid sub lumină incandescentă. *edem că liniile de câm$ $leacă din magnet du$ă un ti$ar toroidal urmând forma unui vorte;. 8emarcați asemănarea liniilor de câm$ ale discului cu modelul înfloririi și fructificării florii soarelui. Nimic nu e întâm$lător +... 0stfel radiația se rotește de Eur îm$reEurul magnetului $e linii de câm$, e;$ul#ată fiind la ca$ete și curgând îns$re centrul magnetului unde intră în interiorul acestuia de o $arte și de alta a $lanului median unde $ătrunde în interiorul magnetului în s$irală centri$etă. 4e la ca$etele magnetului radiația iese deci e;trem de concentrată e;$ul#ată asemeni materialelor adunate de o tornadă. 0vem astfel două tornade de radiație așe#ate vârf în vârf rotindu!se în contrasens care culeg liniile de câm$ și le aruncă $rin ca$etele magnetului. 8e#ultă că $olaritatea este dată de sensul de rotație a radiației e;$ul#ate iar câm$ul e dat de lărgimea sau grosimea celor două toruri de radiație cu$rinsă!n turbionul rotativ care absorb radiația înconEurătoare. *eți s$une $oate : bine, dar nu ai s$us că radiația este în anti!fa#ă la ca$etele magnetului, acum s$ui că se rotește 6 4ăi orice rotație este o formă de oscilație iar termenul anti!fa#ă în ca#ul rotației înseamnă sensuri de rotație o$use. %a urmare a acestei structuri în $lanul s$ațial al $eretelui )loc" avem o #onă de calm magnetic în care radiația e absorbită de Eur îm$reEur s$re centru adunându!se $e liniile de câm$ magnetic din tot s$ațiul înconEurător magnetului. Ctiu că $oate e;ista aici remarca : de unde nu știu că $e e;terior radiația ar avea o rotație centrifugă 6 (u am convingerea că nu e așa $ornind de la afirmația și e;$eriența lui *iktor ?c"auberger care a aEuns la conclu#ia că cea mai stabilă rotație din univers, generatoare de energie și ec"ilibru, este cea centri$etă nu cea centrifugă. 0ceastă afirmație a sa este confirmată de structura gala;iilor a căror materie s$irală este absorbită central s$iralat în fuioare rotitoare în $lanul galactic în vreme ce $e la $oli radiația este e;$ul#ată $e a;ul central al rotației gala;iei... Ci tot această com$ortare a materiei indusă de $resiunea radiației este cea care e;$lică tendința materiei de a se ordona în structuri sferice venind dins$re discoidal. )ine, forma materiei în univers mai e determinată de momentele inerțiale centrifugale și centri$etale a căror ec"ilibru dictea#ă forma final sferică a maEorității cor$urilor cerești, dar cred că aceste momente sunt tot o re#ultantă a $resiunilor create de radiație. Dar asta!i altă discuție, alt articol...
3-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/ai trebuie să e;$lic acum ceva interesant relevat de fotografiile de $e net care ne arată câm$ul magnetic al magneților cu aEutorul ferofluidului. 0ceste fotografii ne $re#intă $olii magnetici formați din sute de conuri de ferofluid care ne relevă fa$tul că liniile de câm$ magnetic nu sunt așa cum crede știința unde direcționale liniare ci sunt unde elicoidale înfășurate în Eurul liniei de câm$, care unde forțea#ă a$ariția în ferofluid a formelor conice odată cu a$ro$ierea de magnet și creșterea forței undelor res$ective. Ci iată cum dintre toți cercetătorii magnetismului de!a lungul istoriei civili#ației noastre, $rimul care s!a a$ro$iat cel mai mult de cau#ele efectului numit magnetism nu a fost unul din cei ai secolului nostru sau ai celui trecut ci a fost filo#oful france# 8ene Descartes F 157 M 71' G, care referindu!se la magnetismul terestru a afirmat că este re#ultatul a două circuite de „fluid magnetic” care ies $e la $oli și intră $e la ecuatorul magnetului circulând $rin niște canale s$eciale invi#ibile, caracteristice numai materialelor magnetice. 2ar fluidul imaginat de el era format din entități foarte mici, elicoidale $e care le! am $utea asemăna foarte bine cu elicoidele radiației care înconEoară liniile de câm$... *edem alăturat desenul reali#at de el.
Cum ,e atrag +i cum ,e re,3ing magne*ii / 0m s$us că totalitatea radiației domeniilor magnetice e insesi#abilă atunci când magnetul res$ectiv nu e magneti#at, adică când acesta nu a suferit o influență de câm$ e;terioară care să!i oblige domeniile a se orienta du$ă o anumită direcție. %ând însă această influență s!a manifestat, s$unem că mangetul s!a magneti#at și a devenit magnet $ermanent. Nu contea#ă că l!am magneti#at $rin influență e;terioară a unui câm$ magnetic al unui manget mai $uternic cum e ca#ul magneti#ării magneților la fabrică cu electromagneți, sau mai mare cum e ca#ul magneti#ării mineralelor natural magnetice, magnetita și "ematitul, sub influența câm$ului magnetic terestru, ori datorită orientării dată de rotație și frecare cum e ca#ul $inioanelor din cutia de vite#e a mașinii, în toate ca#urile avem un magnet $ermanent. 0cesta în urma orientării domeniilor mangetice sub influența e;terioară va radia $re$onderent $e direcția a;ei de magneti#are astfel că la un ca$ăt al său radiația va fi în anti!fa#ă față de cea de la ca$ătul o$us constituind astfel cei doi $oli ai magnetului. 0cum să ne amintim de $lăcile lui %asimir. 0cestea s!au a$ro$iat una de cealaltă datorită fa$tului că radiația dinte ele crea $resiune mult mai mică și în $ermanentă scădere decât radiația de $e e;teriorul lor care $rovenea din tot s$ațiul înconEurător. 0celași lucru se $etrece și cu magneții. Dacă doi magneți sunt orientați cu $olii o$uși unul s$re celălalt, radiația dintre ei se va anula $rin fa$tul că ea e în anti!fa#ă astfel că între ei nu va mai e;ista nici un fel de $resiune în vreme ce radiația universală care a$asă $e e;teriorul lor va fi suficient de $uternică ca să $oată învinge atât greutatea magneților cât și frecările cu substratul $e care aceștia stau și ei se vor 3&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
a$ro$ia accelerat unul de celălalt. ?ituația descrisă aici este identică și în ca#ul atracției dintre un magnet și o $iesă din oțel, s$re e;em$lu.
n situația că magneții sunt $o#iționați cu același $ol unul s$re celălalt datorită fa$tului că radiația lor este emisă în fa#ă, aceasta se va însuma între ei, că$ătând am$litudine și forță de $resiune mai mare decât a radiației din Eurul lor și atunci ei se vor res$inge unul $e altul învingând atât greutatea lor cât și frecările cu su$ortul $e care sunt așe#ați... ?ituația e identică și în ca#ul interacțiunii dintre un magnet și un diamagnetic aflat în mișcare față de magnet. 4rima imagine în ambele gru$aEe este imagine obținută $e un tub catodic, cea de!a doua este imagine obținută cu aEutorul unei folii detectoare iar ultima este combinarea celor două.
)ine, veți s$une, dar e c"iar atât de $uternică această radiație a lor re#ultată din totalitatea radiației domeniilor magnetice 6 (u vă s$un că da, dar că nu doar aceasta este cea care dă forță și energie magneților. Deci "ai să vedem...
3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
De un)e$+i iau magne*ii energia ine3uiza(ilă/ 0m s$us de asemenea mai sus că interacțiunea dintre două frecvențe duce la a$ariția unei frecvențe intermediare. Dacă însă câm$ul uneia din radiațiile res$ective este e;trem de dens, situat fiind la frecvențe foarte ridicate, orice radiație de frecvență Eoasă care va interfera cu acel câm$ va dis$ărea $ur și sim$lu fiind ani"ilată $rin transformarea ei într!o intermediară și în armonici ale frecvențelor situate între acea intermediară și câm$ul e;trem de dens de frecvență foarte ridicată devenind deci foarte concentrată. O# și de asemenea armonicile ei su$erioare. 4ur și sim$lu frecvența de 1' O# este transformată în cea de 1'' >O# cu o creștere de $resiune cores$un#ătoare... %a urmare $utem observa de aici că orice interacțiune dintre o undă de frecvență foarte ridicată cu una de frecvență mică va face ca câm$ul de undă al frecvenței mai ridicate să absoarbă lungimea de undă mare și frecvență mică, convertind!o într!o lungime de undă mai scurtă cu frecvență mai ridicată. 4ractic în contact cu un câm$ foarte dens întreaga energie a undei de frecvență scă#ută va fi absorbită $rin conversie de câm$ul frecvenței ridicate. 0cest fenomen se $etrece și în ca#ul magneților astfel că atunci când radiația universală vine în contact cu radiația orientată și de frecvență foarte ridicată a magnetului este absorbită de acesta, $ractic ea transformându!se într!o radiație de frecvență ridicată care va duce la creșterea fantastică a $resiunii $e su$rafața e;terioară a magneților, concomitent cu alimentarea în continuare a câm$ului dens al mangetului. 4ractic orice magnet este un dis$o#itiv care nu face altceva decât să concentre#e orice radiație electromagnetică de frecvență mai scă#ută ca a lui în radiație a$ro$iată lui, fa$t care va face ca $resiunile e;ercitate de câm$ul său să crească imediat du$ă magneti#area sa cu atât mai mult cu cât influența e;terioară care i!a orientat și activat câm$ul inițial a fot mai $uternică. 8adiația „culeasă” astfel din mediul înconEurător se va orienta sub influența linilor de câm$ ale magnetului adăugându!se acestora. 0ltfel s$us, un magnet se com$ortă cu radiația electromagnetică înconEurătoare într!un mod asemănător unui tub *enturi care folosind o cantitate mică de fluid antrenat la vite#ă mare colectea#ă $rin absorbție din mediu o cantitate foarte mare de fluid la vite#ă mai mică. De aici re#ultă că magnetul nu se consumă și nici energia dis$onibilă $e care o $oate furni#a magnetul nu e mai mică decât cea folosită la magneti#area sa, așa cum cred încă mulți științifici din mediul academic. De fa$t un manget este cu atât mai $uternic cu cât materialul din care este reali#at e ca$abil să rețină instantaneu, un câm$ mangetic mai $uternic. Din acest $unct de vedere magneții moderni sinteri#ați din $ământuri rare sunt im$resionant de $uternici com$arativ cu cei ai co$ilăriei mele. Dar în general $o$ulația nu știe că nici un magnet nu este magnet atunci când este reali#at, el devenind manget abia du$ă ce este su$us influenței unei radiații e;terne $uternice, care alinia#ă o cât mai mare $arte 31
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
din domeniile sale mangetice și îi activea#ă radiația $ro$rie cu aEutorul căreia el va continua a$oi să colecte#e din mediul înconEurător radiație tim$ de sute de ani. %a urmare e suficient ca câm$ul de influență să fie e;trem de $uternic fie și $entru câteva secunde $entru ca magnetul să rămână magneti#at $ermanent la o $utere egală cu cea a câm$ului influent. Dar în vreme ce influența durea#ă un tim$ finit, așa cum am s$us de ordinul secundelor, magnetul re#ultat va avea această magneti#are $e termen de sute de ani menținându!și!o $rin mecanismul concentrării radiației înconEurătoare $e liniile sale de câm$. 4entru că sunt convins că se va găsi cineva care să!mi s$ună că această e;$licație a mea nu stă în $icioare $entru că atunci ar însemna ca în $reaEma magneților lumina să dis$ară, am să fac $reci#area că eu am convingerea că radiația e;terioară a unui magnet are o frecvență mult mai scă#ută decât cea a domeniilor magnetice interne ale lui ea situându!se înaintea s$ectrului luminos, imediat sub infraroșii undeva în #ona de un tera "ert# sau sub această frecvență. 0sta ar e;$lica și de ce magneții sunt demagneti#ați $rin e;$unere la căldură, când radiația calorică având densitate și frecvență mai ridicată va fura $rin $rocesul de interferență și a$ariție a frecvenței intermediare mai ridicate, descris anterior, câm$ul magnetic transformându!l într!o frecvență a$ro$iată de cea a căldurii. /area maEoritate a magneților din $ământuri rare își $ierd magneti#area la tem$eraturi de $este o sută de grade celsius, cei cu samariu la $este trei sute iar cei din ferite și 0lNi%o cam tot $e acolo. De asemenea situarea radiației magnetice e;terne a magneților în acest domeniu de frecvență ar e;$lica și interacțiunea dintre câm$ul mangetic și cel gravitațional des$re care am să vorbesc în alt articol. 0cum a venit tim$ul să vorbim câte ceva și des$re...
C!n)i*ii )e )emagnetizare ?unt cunoscute două condiții în care un magnet $ermanent își $oate $ierde magnetismul. Dar eu am aEuns de curând la conclu#ia că e;istă și o a treia condiție... %ea mai cunoscută este folosirea lui la tem$eraturi ridicate.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
montat forțat în contact re$ulsiv unul cu altul și i!am menținut astfel o $erioadă de vreo două să$tămâni. %ând i!am desfăcut am constatat nu că și!au $ierdut magnetismul ci doar că câm$ul lor magnetic basculase sau era în curs de a bascula $er$endicular $e a;a inițială de magneti#are. 9a înce$utul acestui an au venit $e la mine câțiva din băieții de la 4itești care se ocu$ă cu conversia mașinilor de $e motoare cu ardere internă $e electric și mi!au $ovestit o c"estie interesantă. /i!au s$us că cineva dintre cunocuții lor de acolo a ac"i#iționat un magnet din $ământuri rare, foarte $uternic $e care l!a ecranat într!un ecran foarte eficient și l!a lăsat astfel ecranat un tim$ îndelungat, uitând de el. %ând și!a amintit și l!a „de#brăcat” a constatat de#amăgit că magnetul, de unde avusese sute de kg forță, acum nu mai avea forță nici cât un magnet de ferită de aceiași dimensiune... 0șa că de#amăgit l!a a#vârlit $e un banc și iar a uitat de el... n câteva #ile, magnetul și!a revenit li$indu!se $uternic de bancul res$ectiv și furând sculele din mână celor ce se a$ro$iau de el, căci dat fiind forța sa foarte mare, nu au reușit să!l des$rindă de banc imediat... 0sta vine să confirme fa$tul că am dre$tate când s$un că sursa energiei magnetului $rovine din mediul înconEurător. /agnetul fiind ecranat nu a mai avut contact cu radiația înconEurătoare și... și!a $ierdut câm$ul. 4rietenul 2osif, cu care lucre# de câtva tim$ la mănăstire a sugerat că ar fi fost $osibil ca demagneti#area să se fi $rodus datorită inducției create de magnet în ecran care s!a încăl#it la contactul cu magnetul. Nu am cum verifica asta. Dar fa$tul că magnetul și!a revenit ulterior în decurs de câteva #ile vine să confirme că sursa energiei magnetului este radiația mediului înconEurător iar o ecranare în Eurul unui magnet $e a;a sa de magneti#are va îm$iedica înc"iderea celor două toruri de radiație și va avea ca re#ultat $ierderea magnetismului său. Ci această întâm$lare mă face să trag conclu#ia că deși lucrul re$ulsiv face doar să bascule#e câm$ul, ceea ce oricum e grav, $entru că scade forța magnetului $e direcția de lucru $e care este montat, este a$roa$e sigur că de fa$t motoarele lui )rad@, au $ierdut forța din cau#a ecranării...
agnetul tere,tru ?e consideră că o mare $arte din masa $lanetei noastre este formată din roci și minereuri feroase și feromagnetice. )a mai mult, se consideră că în interiorul său $ământul are un mie# masiv din nic"el. %um toată această masă e feromagnetică e destul de clar că $ământul în integralitatea lui se com$ortă și de fa$t c"iar este un magnet uriaș de formă a$ro;imativ sferică a cărui $ol sud magnetic e situat în $reaEma $olului nord geografic.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
electromagnetică și tot la fel, fie că vorbim de radiația internă a $lanetei noastre re#ultată din radiația tuturor com$onentelor sale structurale, fie că vorbim de radiația câm$ului magnetic solar în interiorul căruia este imersat întregul sistem $lanetar al soarelui nostru, vorbim tot de radiație electromagnetică. oată această radiație este de natură a ceda, $rin conversia ei în radiație magnetică, o $arte din energia $urtată care, orientându!se $e liniile de câm$ magnetic terestru, mențin $rin același mecanism e;$licat $ână aici, magnetismul $lanetei noastre. 0cum cred că avenit tim$ul $entru...
Câte-a ,.aturi Deoarece lucre# de ceva tim$ cu magneți $ot face câteva recomandări celor care nu au e;$eriență în acest sens. =orța unui magnet, necesară $entru lucrul cu el în montaEele mecanice este dată de $roducător în kg, însemnând că el $oate susține la orice înălțime o bucată de fier cu acea greutate. 0cela fiind deci lucrul mecanic ma;im $e care!l va $utea efectua în Pgf. Dar $entru că această valoare se referă la contactul direct cu magnetul e clar că lucrul mecanic $e care!l va efectua motorul magnetic, sau oscilatorul mecanic reali#at cu acel magnet nu va fi același ci va fi cu $oate, $ână la 1' Q mai mic funcție de distanța la care vor fi montați magneții care vor lucra în ansamblul mecanic res$ectiv. Dacă nu știm ce forță are un magnet $utem afla ușor fi;ându!l undeva la înălțime, du$ă care vom li$i de el un cârlig metalic cu su$rafața de contact mai mare decât $olul magnetului și bine șlefuită. 0stfel cârligul se va fi;a ferm de magnet, iar de el atârnăm o $lasă în care turnăm nisi$ $ână ce cârligul se des$rinde. Nu rămâne decât să cântărim a$oi cârligul $unga și nisi$ul. ?e $oate afla și trăgând de cârlig cu un cântar cu resort. 4entru lucrul în electrote"nică, magneții au notată $e fișa te"nică și valoarea remanenței magnetice, )r F magneti#area re#iduală G care e inducția magnetică sau densitatea câm$ului magnetic, fie în unități >aus fie în unități esla. De asemenea $e fișa te"nică mai figurea#ă și valoare câm$ului coercitiv F Oc G care este valoare câm$ului o$us ma;im care $oate duce la demagneti#area magnetului în aus!
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
n același tim$ tot $entru că mi se $are $rea com$licat să folosesc calculele, care nu sunt foarte sim$le, $refer să așe# magneții în felul următor: dacă sunt doi care vor flanca o bobină îi voi așe#a la distanța de acțiune a câm$ului unuia din ei, adică la Eumătatea distanței de la care se influențea#ă ei reci$roc, iar dacă bobina va fi influențată doar de un magnet $e unul din ca$ete $refer să o fac cu grosimea ma;imă de două treimi din adâncimea câm$ului acelui magnet. Distanța de influență a câm$ului se $oate afla fie cu o busolă fie cu o agrafă de birou sau un bold. < caracteristică foarte im$ortantă de interes este tem$eratura $ână la care lucrea#ă magnetul res$ectiv. 4entru cei cu neodim e;istă o codificare s$ecifică : N, /, O, ?O, BO sau (O care înseamnă în grade celsius : ', '', -', 1', ' sau -'' S%. 4entru alte ti$uri de magneți se va consulta documentația $usă la dis$o#iție de comerciant căci nici eu nu le știu $e toate +... Bn alt sfat $e care!l dau e legat de fa$tul că magneții care sunt sinteri#ați, indiferent că vorbim de ferite sau magneți cu $ământuri rare, sunt foarte casanți și sensibili la șocuri. n $lus cei din $ământuri rare fiind e;trem de $uternici, dacă se vor ciocni accidental, având în vedere vite#ele și forțele fantastice $e care le au în momentul contactului, de obicei se vor distruge reci$roc. /i s!a întâm$lat ca doi magneți mai $uternici să se transforme în cioburi mărunte și foarte ascuțite în urma ciocnirii. De aceea sfatul meu este, mai ales $entru cei care nu au mai mani$ulat magneți, să comande cel $uțin două sau trei $erec"i de magneți în $lus față de necesar. n același tim$ recomand ca magneții $uternici să fie mani$ulați cu clești din bron# sau aluminiu, suficient de $uternici ca să $ermită a$ucarea lor fermă. 2ar a$ro$ierea $e $iesele de montaE să se facă $rin alunecare $e $iesă, controlată cu mare griEă. ( util ca magneții $uternici să nu fie mani$ulați de o singură $ersoană iar masa de montaE să fie construită din materiale nemagnetice. Dacă este totuși o masă metalică se va $une $este blatul ei o $lacă cât mai groasă de $al sau orice alt material nemagnetic a cărei dimensiuni să le de$ășească $e cele ale blatului mesei cu cel $uțin #ece centimetri $e fiecare $arte. /agneții indiferent de mărimea și forța lor se vor ține obligatoriu la o distanță minimă față de orice altă $iesă care!i $oate atrage de cel $uțin două ori mai mare decât ra#a câm$ului lor F ceea ce înseamnă de obicei de $este două#eci de ori dimensiunea lor cea mai mare + G. 0ccidentele care im$lică magneți de $este o sută de kg forță $ot duce la le#iuni cum ar fi fracturi și striviri ale țesuturilor sau ale oaselor mâinii și în ca#ul ciocnirii între ei când cioburile re#ultate #boară de$arte cu vite#e com$arabile cu ale unui glonț c"iar la accidente mortale. %a urmare trebuie ca magneții din $ământuri rare să fie mani$ulați cu e;trem de multă $recauție. Dacă $rintr!un accident oarecare cioburi de manget cu neodim au aEuns să ne intre în carne trebuiesc scoase urgent căci o;idul de neodim este foarte to;ic. n înc"eiere...
35
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
C!ncluzia *ine firesc să sublinie#e fa$tul că magnetismul este efectul mecanic de îm$ingere $e care!l are radiația asu$ra materiei, efect $us în evidență de Oendrik %asimir și care în ca#ul magneților este am$lificat de milioane de ori $rin mecanismul de conversie a radiație de frecvență scă#ută și $resiune Eoasă din mediul înconEurător în radiație de frecvență și $resiune ridicată care concentrată fiind coerent în Eurul magnetului $e liniile sale de câm$ face ca acesta să $oată fi de$lasat cu vite#e și $resiuni enorme com$arativ cu masa lui. =irește că atât tim$ cât fi#ica clasică nu va lua în calcul e;istența radiației universale și efectul mecanic $e care aceasta îl are asu$ra materiei, nici nu va fi ca$abilă să e;$lice corect și clar fenomene ca rotația tim$ de miliarde de ani a cor$urilor cerești, $o#iționarea lor relativă în cosmos, magnetismul, gravitația, electrostatica și electricitatea, căci toate își datorea#ă e;istența și manifestarea efectului mecanic al radiației asu$ra materiei. >ravitația e, în esență, re#ultat al unui fenomen oarecum asemănător magnetismului, dar mecanismul de a$ariție și manifestare a ei e $uțin diferit. *oi vorbi și des$re asta în alt articol. %u stimă + %%D .'& M -.'.-'
'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
"nergia# lucrul mecanic și magneții
0rticolul de față $leacă de la $rovocarea $e care mi!a lansat!o cineva în $rimele #ile ale acestui an, când am fost acu#at că confund ec"ilibrul de forțe cu lucrul mecanic. otul a $ornit de la o $ostare de!a mea, $e contul de facebook, $ostare în care făceam legătura s$re un film de $re#entare a motorului magnetic al lui =riedric" 9uling care la data când a fost inventat s!ar fi $ro$us a fi utili#at $entru înlocuirea motoarelor cu ardere internă ale autove"iculelor.. 4rintre comentariile $rimite la acel film a fost una a unui om care mă!ntreba ce consum $entru a $utea $roduce lucru mecanic cu aEutorul unui manget. Ci când i!am răs$uns că magnetul se alimentea#ă din energia universală adică din mediul înconEurător și învinge gravitația $ermanent o$unându!se ei mi!a re$roșat că eu aș fi inventat un $er$etuu mobile. Dincolo de fa$tul că motorul magnetic 9uling nu este invenția mea, acest om, cu falsa cunoaștere indusă de școală, nu era ca$abil să înțeleagă că un motor magnetic învinge gravitația fără a consuma energie electrică sau c"imică ci una mai subtilă cea e radiației universale, care în conce$ția sa nu are nici o legătură cu magnetul... n discuția aceea a intervenit a$oi cineva care mi!a re$roșat că magnetul nu $roduce nici un lucru mecanic $entru că du$ă ce s!a $rins de o $iesă metalică nu se mai mișcă. 0dică din $ers$ectiva dumnealui, nee;istând de$lasare nu e;istă nici lucru mecanic nainte de orice să definim $e scurt din $ers$ectiva fi#icii clasice noțiunea de energie cinetică, $otențială și lucru mecanic... (nergia cinetică este energia unui obiect aflat în mișcare. (nergia $otențială este acea energie a unui obiect static, care nu de$inde de mișcarea sa ci de $o#iția sa în ra$ort cu sistemul fi#ic în care ar urma să se miște F s$re e;em$lu de înălțime G. 9ucrul mecanic este definit ca $rodusul dintre forța a$licată asu$ra unui obiect și drumul $arcurs în urma acțiunii acelei forțe. (;istă un ca# $articular al lucrului mecanic definit nu $rin de$lasare ci $rin $o#iția relativă a obiectului de$lasat în ra$ort cu sistemul fi#ic ca# numit lucrul mecanic al forțelor conservative și care ar fi cumva cores$un#ător energiei $otențiale. Din $ăcate $entru știința oficială, autorul acestei cărți, care dintotdeauna a fost un om care întreba „de ce 6” și ca urmare e $erce$ut adesea ca un fel de >ică %ontra, nu e de acord întru totul cu aceste definiții. Oai să e;em$lificăm : ?ă ne imaginăm că $e o masă de biliard e;istă două bile.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
rebuie să facem remarca că energia $otențială a bilei F sau a oricărui alt obiect G de$inde în același tim$ și de accelerația gravitațională care o frânea#ă la de$lasare în sus și o accelerea#ă la de$lasare s$re centrul $ământului. n acest ca# energia cinetică în ca#ul căderii va fi masa obiectului înmulțită cu cei 5, mJs ai accelerației gravitaționale. n ca#ul că obiectul va urma o traiectorie verticală ascendentă, energia cinetică a acelui obiect va scădea $e măsură ce acesta urcă mai sus, și!și $ierde tot mai mult din im$ulsul $rimit inițial, în lu$ta cu gravitația... n toate ca#urile în care e;istă de$lasare sub im$eriul unei forțe avem de!a face cu lucru mecanic. 0șa ne!nvață fi#ica... Din $ăcate datorită, du$ă $ărerea mea unei $roaste înțelegeri a noțiunii de lucru mecanic cei mai mulți inclusiv unul din interlocutorii mei de atunci consideră că dacă nu e;istă de$lasare nu e;istă nici lucru mecanic. (i bine aici intervine de#acordul meu maEor $entru că du$ă $ărerea mea lucrul mecanic nu e definit de e;istența de$lasării ci de e;istența unei forțe. De altfel fi#ica confirmă asta când se referă la ca#ul $articular al lucrului mecanic efectuat de forțele conservative, ca# care nu e studiat în fi#ica de liceu și din câte știu eu nici $rin facultăți cu e;ce$ția celor de s$ecialitate. =orțele conservative sunt cele care se conservă F de!aia se numesc conservative G indiferent dacă e;istă sau nu e;istă de$lasare și acestea sunt : forța elastică, $resiunea, gravitația, magnetismul și forța electrică. Datorită acestor forțe conservative eu nu sunt de cord cu fa$tul că energia $otențială nu e;ecută lucru mecanic. 4entru că deși nu e;istă de$lasare, forța conservativă acționea#ă $ermanent și învinge contra!acțiunea oricărei forțe ce i se o$une, $ermanent, fracțiune de secundă cu fracțiune de secundă. n momentul în care forța conservativă res$ectivă ar înceta atunci obiectul va cădea sau va fi de$lasat de contra!forța acelei forțe conservative. 0ici e falsa înțelegere +... %um conform legii trei a lui NeLton oricărei acțiuni i se o$une o reacțiune re#ultă că oricărei forțe i se o$une o contra!forță. 8evenind la lucrul mecanic... e clar ca lumina oc"ilor și vi#ibil $entru oricine că o de$lasare este re#ultatul vi#ibil al unei forțe care acționea#ă în sensul de$lasării. Dar nu mai e vi#ibilă e;istența unei forțe dacă nu e;istă de$lasare. De aceea s$un că lucrul mecanic de$inde nu de e;istența de$lasări ci de e;istența unei forțe. 4ăi "ai să ne imaginăm un $endul... 0ceiași fi#ică care ne s$une că lucrul mecanic este de$lasare ori forță ne s$une că $endulul transformă rând $e rând energia cinetică în energie $otențială și invers... 4ăi... %um face asta... la coborâre $endulul sub im$eriul accelerației gravitaționale și a masei sale acumulea#ă energie cinetică $entru că se de$lasea#ă în sensul gravitației și... se $resu$une că această energie îl aEută să urce iar $ână la $unctul ma;im o$us al traiectoriei sale... %e se!ntâm$lă în cele două momente ale $o#iției sale ma;ime în cel mai înalt $unct la care aEunge și se o$rește 6... 0colo fi#ica ne s$une că el a transformat energia cinetică în energie $otențială...
-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Dar dacă i!am e;$lica unui elev că dacă trage de coarda unui arc F forța elastică e o forță conservativă + G el va simți o forță cu atât mai mare cu cât trage el mai tare, el va avea e;trem de clar în minte noțiunea de reacțiune și contra!foță... Ci de!atunci niciodată nu va $utea confunda ec"ilibrul de forțe cu li$sa lucrului mecanic căci în orice moment al tracțiunii sale asu$ra sistemului elastic al arcului el va simți reacțiunea și contra!foța ei F adică forța elastică a arcului ce se o$une acțiunii sale, c"iar dacă va înceta să mai tragă or$ind tracțiunea la Eumătatea drumului, și cu cât va sta mai mult în acea $o#iție cu atât îi vor obosi mai tare brațele și s$atele... Deci va fi $ermanent conștient că, indiferent dacă e;istă sau nu ec"ilibrul de forțe, lucrul mecanic e;istă $entru că!l efectuea#ă atât el trăgând de arc cât și arcul trăgând de mâna lui... Dar un $rivitor din e;terior nu va simți nimic din toată lu$ta "erculeană dintre mușc"ii omului și coarda arcului și va s$une că nu e;istă mișcare și ca urmare nu e;istă lucru mecanic... și de asemenea va s$une că sistemul om!arc nu are energie cinetică ci doar energie $otențială. Dar acea energie $otențială este re#ultatul unei confruntări $ermanente în care în fiecare fracțiune de secundă coarda se de$lasea#ă $e o #ecime sau două de milimetri trasă când de arc când de mușc"ii arcașului... Deci energia $otențială nu înseamnă nemișcare, li$sa mișcării, re$ausul total.... ( doar o a$arență dată de im$osibilitatea simțurilor noastre de a constata din e;terior această confruntare $ermanentă dintre forța acțiunii și contra!forța reacțiunii... De fa$t am mai s$us cu altă oca#ie că în univers nu e;istă re$aus. otul e mișcare, vibrație, rotație adică totul se mișcă. %"iar dacă nu avem cum să constatăm asta. %a urmare du$ă $ărerea mea energia $otențială este tot o energie cinetică dar care se manifestă la scară mult $rea mică $entru ca simțurile noastre să o $oată observa. Ci $e cale de consecință re#ultă că de fa$t energie $otențială așa cum este definită de fi#ica clasică ca fiind una caracteristică re$ausului total, nu e;istă. De aceea fi#ica clasică neavând ca$acitatea de a constata această lu$tă de forțe la nivel microsco$ic a luat în calcul energia $otențială ca fiind definită de $o#iția de înce$ut și cea de sfârșit a mișcării unui obiect, care du$ă de și!a încetat mișcarea se $resu$une că nu mai e;ecută lucru mecanic... Dar așa cum am s$us, lucrul mecanic al forțelor conservative venind să sublinie#e fa$tul că forța și $o#iția e cea care definește lucrul mecanic ci nu de$lasarea consfințește și fa$tul că energia $otențială este tot o energie manifestă numai că nu vedem noi această manifestare. ( sim$lu : eu consider că energia cinetică e energia mișcării la nivel macrosco$ic iar cea $otențială e energia cinetică manifestată la nivel microsco$ic. Dar niciodată, sub absolut nici o formă nu e;istă vreun obiect în univers asu$ra căruia să nu e;iste o forță care să acțione#e la un moment dat. 0cum să anali#ăm căderea unei bucăți de fier cu greutatea de 1' Pg $e o su$rafață din beton de la o sută de metri înălțime... 2m$actul va fi de 1' ; accelerația gravitațională ori distanța adică 1' kg ; ' mJs ; '' m K 1' ''' kgf care se vor manifesta într!o fracțiune de secundă $e su$rafața de câteva #eci de cm $ătrați cât are blocul nostru de metal. De aceea un meteorit fie el și de mărimea unei corcodușe trece $rin aco$erișul unei case și uneori c"iar și $rin $odelele camerelor +...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
2nteresant este ce se!ntâm$lă a$oi du$ă ce blocul atinge solul. %ând aceasta atinge solul își încetea#ă mișcarea a$arentă F adică nu mai are im$uls G și cei mai mulți vor s$une că nu avem lucru mecanic. Dar între su$rafața solului și su$rafața bucății de metal va e;ista o $ermanentă $resiune reci$rocă de 1' kg ; ' mJs care va strivi orice obiect moale F nesolid, nerigidG $rins între sol și obiect. 0cum să ne imaginăm că aceiași bucată de fier este atrasă de un magnet cu forța de '' kgf $rins $e o grindă la '' m înălțime... n acest ca# magnetul va menține 4(8/0N(N blocul de oțel li$it de el efectuând lucrul mecanic egal cu 1' kg ; ' mJs ; '' m... $entru că dacă nu s!ar întâm$la asta blocul de oțel s!ar des$rinde și ar cădea aEungând astfel la $rimul ca#... Dar magnetul nostru duce o lu$tă $ermanentă cu gravitația și cu accelerația ei smulgându!i acesteia blocul de oțel în fiecare fracțiune de secundă care trece...
0vem aici confruntarea brută între două dintre cele mai $uternice forțe conservative din univers : gravitația și magnetismul. Ci un magnet de '' kgf va $utea ține acel bloc la înălțimea de '' m vreo câteva secole, dacă e să ne luăm du$ă garanția oferită de $roducătorii magnetului care!i garantea#ă magneti#area între &'' și 1'' de ani. Deci $oate că nu o fi un $er$etuu mobile dar com$arativ cu lungimea vieții noastre $are a fi. Dacă $lecăm de la definiția unității standard $entru lucru mecanic care este calul $utere și care înseamnă o greutate de 31 kg ridicată la un metru tim$ de o secundă, $uteți afla singuri ce lucru mecanic $oate efectua un magnet care susține la o sută de metri înălțime un bloc de fier de 1' kg greutate. 0ici trebuie să mai fac niște remarci im$ortante : 4rima remarcă constă în fa$tul că $rintre cei care consideră că atracția dintre doi magneți F res$ectiv un magnet și o $iesă feromagnetică G nu re$re#intă lucru mecanic au fost unii care mi!au s$us că aceasta este un fenomen asemănător sudurii sau li$iturii cu un ade#iv oarecare dintre două $iese. Nu $ot fi de acord cu asta $entru că la sudură cele două metale de sudat îm$reună cu electrodul de adaos sunt aduse la tem$eratura de to$ire iar li$itura re#ultată este un aliaE, adică între $iesele sudate se formea#ă o legătură la nivel microsco$ic între atomii res$ectivi ceea ce transformă $ractic cele două $iese într!una singură. 1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Bn lucru asemănător se $etrece și atunci când un ade#iv li$ește două obiecte căci atât tim$ cât ade#ivul este fluid sau vâscos $ătrunde $rintre atomii $ieselor de li$it și $rin uscare face cor$ comun cu ele astfel că cele două $iese li$ite devin $ractic una singură. n ca#ul atracției dintre doi magneți sau dintre un magnet și o $iesă metalică nu e;istă contact intim la nivel atomic, între cele două $iese e;istând o de$artaEare netă, o distanță de contact de câteva miimi de milimetru. /agneții nu se sudea#ă între ei, rămânând două $iese diferite care la nivel atomic, oscilea#ă, vibrea#ă și radia#ă inde$endent ceea ce!i reține în contact fiind tocmai $resiunea radiantă a lor. %a urmare între doi magneți sau între un magnet și o $iesă fero sau ferimagnetică are loc un $ermanent lucru, acțiune inde$endentă a atomilor fiecăruia $rin vibrația lor, ceea ce înseamnă mișcare însoțită de $resiunea radiantă a magnetismului, care e;ercită o forță, și ca urmare avem lucru mecanic. 0 doua remarcă este legată de violența im$actului dintre doi magneți. 0tracția, res$ectiv res$ingerea dintre doi magneți, este invers $ro$orțională cu distanța dintre ei. %a urmare un magnet manifestă ma;imum de forță la contactul cu un alt manget. Dacă doi magneți din $ământuri rare, se ciocnesc liberi între ei vite#a $e care o au în momentul im$actului este fantastică, de$ășind sute de km $e oră iar forța im$actului este cea dată de suma dintre forțele lor de atracție și masa lor, totul înmulțit cu vite#a la care are loc im$actul. De aceea a$roa$e fără e;ce$ție ciocnirea liberă dintre doi magneți cu neodim F sau cu samariu G care sunt magneți foarte $uternici, va duce invariabil la distrugerea ambilor magneți și va fi cu atât mai distructivă cu cât ei sunt mai grei și au o forță de atracție mai mare... %u stimă + %%D &.'.-'
7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Cei energia ? "&istă sau nu energie lieră ?
Dacă vom căuta o definiție a energiei vom fi consternați să constatăm că deși aceasta e;istă nu e foarte clară. (;istă un conce$t filo#ofic, unul $ractic de #i cu #i, unul științific, etc. Energia este înțeleasă în general ca proprietatea materiei de a efectua un lucru mecanic atunci când suferă o transformare oarecare# %e altfel e"act asta spune definiția științifică a energiei că este mărimea care indică capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare de la o stare inițială la una ulterioară fiind deci o funcție de stare# =ilo#ofic se $oate defini ca măsură a mișcării materiei, iar în înțelesul curent al omului de rând termenul se referă atât la forță cât și la lucru mecanic ori la $utere, în mentalul comun energia desemnând un om, un sistem, o acțiune $uternică. Definiția științifică e cea mai a$ro$iată de realitate dar nu este com$letă $entru că știința actuală, așa cum am mai s$us deEa, nu ține seama decât de com$onenta materială a universului.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
când încercăm să a$ro$iem forțat unul de altul doi magneți orientați cu același $ol : $resiunea radiației lor, $e care domnul =e@nman a refu#at să i!o e;$lice re$orterului care l!a întrebat des$re asta. %a urmare indiferent dacă vorbim de materie sau de radiație ambele au $ro$rietatea de a efectua lucru mecanic, c"iar dacă noi nu!l $erce$em decât $e cel efectuat de materie. 9ucrul mecanic efectuat de materie are ca re#ultat nașterea radiației iar lucrul mecanic efectuat de radiație are ca efect mișcarea materiei... Deci energia este proprietatea celor două componente ale universului de a suferi transformări în cursul cărora se potențează reciproc# De aceea, mișcarea materiei dă căldură lumină sau câm$ electric F din ceea ce $utem noi să $erce$em + G iar câm$ul electric, magnetic, căldura sau lumina $ot duce la mișcarea materiei. Din cau#a fa$tului că nu $erce$em $artea radiantă a universului decât e;trem de limitat nu suntem conștienți nici de efectul mecanic $e care!l are radiația asu$ra materiei. Dar acest efect este ceea ce fi#ica clasică denumește lucru mecanic al forțelor conservative, adică elasticitatea, gravitația, magnetismul și câm$ul electric. În sens general și pe înțelegerea oricui c'iar și a unui copil energia ar fi capacitatea de a efectua mișcare fie că e mișcare materială fie că e mișcare de unde și câmpuri radiante### 0cum trecând la a doua întrebare a titlului e clar că e;istă energie și că ea, $re#entă în întreg universul fiind, așa cum am s$us, e $otența de a mișca fie ea mișcare indusă material sau radiant, a universului dar în același tim$ și cea ce întreține această mișcare. %a urmare $utem considera că energia este alături de câm$urile radiante, com$onenta nevă#ută și im$erce$tibilă a universului care $otențea#ă toată mișcarea universală. 0cum dacă ea e liberă sau nu, e altă discuție + n $rimul rând s$unem liberă ra$ortat la ce 6 Noi ființele vii mișcătoare, $utem fi liberi sau înrobiți, înlănțuiți ori încarcerați. Dar energia e omni$re#entă în întreg universul și ca urmare e mai liberă ca $asărea cerului care e sclava gravitației terestre. De fa$t e;$resia „energie liberă” a născut în mentalul $ublic o mare ambiguitate datorită felului $eiorativ în care te"nologiile care accesea#ă direct câm$ul radiant universal sunt tratate. Noi, în ciuda fa$tului că învățăm în școală, $rin $rima lege a termodinamicii, fa$tul că energia nu $oate fi nici $rodusă nici distrusă ea find doar o funcție de stare su$usă e;clusiv transformărilor, acce$tăm ca $e ceva normal să $lătim întreaga noastră viață, electricitatea $e care escrocii care stă$ânesc te"nologia energetică globală $retind că o $roduc. Nu e;istă nici o diferență între te"nologiile energetice ale sistemului energetic global și cele așa numite „te"nologii free energ@” des$re care se vorbește tot mai des în ultimele decenii. oate aceste te"nologii accesea#ă în același fel energia câm$urilor radiante universale, numai că te"nologiile de ti$ industrial ale ciobanului mondial au randamente e;trem de mici și $rețuri invers $ro$orționale cu randamentul, în vreme ce te"nologiile așa #is „free energ@” sau „neL energ@” sunt te"nologii de mare și foarte mare eficiență și randament energetic, ceea ce le face un concurent nedorit $entru stă$ânii sistemului energetic global, de$ășit de mult, atât fi#ic cât și moral.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Ci $entru că toate comunitățile sociale maEore ale civili#ației actuale s!au de#voltat în Eurul nodurilor energetice ale acestor te"nologii învec"ite, locuințele noastre sunt toate de ti$ static, $uternic ancorate $rin fundații adânci în scoarța terestră, ceea ce $ermite ciobanului mondial să $oată controla turmele umane, du$ă bunul său $lac. Noile te"nologii energetice așa numite de $unct #ero sau libere, fiind te"nologii de mare randament energetic și dre$t urmare minuscule com$arativ cu cele industriale ale stă$ânilor, $utând fi $ortabile, desc"id $remi#a întoarcerii omului la starea lui naturală de dinainte de a$ariția și de#voltarea comunităților umane controlate de ciobani, adică la libertate, $e care animalele sălbatice nu au $ierdut!o niciodată... =irește că e grav ce se!ntâm$lă mai ales din $ers$ectiva $ierderii controlului de către cei care stă$ânesc societatea umană. Dar $rogresul e $rogres și oricât de mult ar voi o minoritate să!l îm$iedice, mai devreme sau mai târ#iu el tot se $etrece. Deci libertatea acestei energii în întrebarea de mai sus e mai degrabă referitoare la gradul de acces al energiei. 4ractic oricine are libertatea de a se conecta cu mașinile sale la energia universală... dacă știe cum s!o facă... De aceea reușesc stă$ânii să ne stă$ânească : $entru că ei știu cum și au cu ce iar noi, c"iar dacă s!ar $utea să avem cu ce, nu $rea știm cum. Ci vedem că nu știm cum, $entru că tot ce se!nvață în școală sunt Eumătățile de adevăr ale unei științe vec"i și de mult de$ășite, $e care cei mai mulți le luăm dre$t adevăruri absolute și numai câte un scrântit ca mine, care de mic nu se mulțumește cu răs$unsuri incom$lete, se mai tre#ește să se $ișe!m$otriva vântului refu#ând să se integre#e în turmă. )ine, la nivelul instinctiv sunt o sumedenie dintre cei mulți care sunt ră#vrătiți îm$otriva sistemului, dar ei nefiind ca$abili să!nțeleagă că sim$la revoltă nu re#olvă nimic și fiind $oate și leneși din fire, nu caută să înțeleagă singuri cum funcționea#ă natura... așa că ei rămân toată viața niște infractori, $aria ai societății care înțeleg că societatea nu e!n regulă, dar nu înțeleg decât vag și de ce. 0ceastă categorie de revoltați este formată din cei care au încă genetic un simț al libertății mai de#voltat și care nu acce$tă autoritatea nimănui, $erce$ându!i inițial $e $e $rofesori și ulterior $e orice șef, funcționar sau organ de ordine, ca $e cineva care încearcă să obțină un ascendent asu$ra lor. %ei mai mulți dintre ei, revoltați de mici, simt instinctiv că libertatea stă în fugă, în neacce$tarea autorității și ei constituie încă acea categorie de indivi#i și c"iar $o$ulații $e care sistemul nu a reușit încă să!i stă$ânească. 4rintre ei, și cei mai a$ro$iați $erce$ției noastre sunt țiganii, care încă într!un $rocent ridicat sunt noma#i. De fa$t dacă vom anali#a un $ic, avem a$licarea la scară socială a e;act aceleiași legi universale a cau#ei și a efectului sau a acțiunii și reacțiunii... energia naște mișcare iar mișcarea naște energie... ?istemul stă$ânitor al ciobanului mondial a înțeles că restricționând drastic accesul la energie $rin livrarea ei numai $e cabluri va reuși să sedentari#e#e omenirea... deci li$sa energiei duce la li$sa mișcării... Dacă ai acces la energie ești liber să te miști... (nergia naște mișcare +... 5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%a urmare... te"nologiile energetice noi, numite adeseori ale energiei libere, vor duce mai devreme sau mai târ#iu la eliberarea omului de sub Eugul în care se află acum. 4roblema e că ciobanul nu va lăsa de la sine controlul din mână, deci nu ne $utem aște$ta ca în sistemul de învățământ $ublic să ni se s$ună tot ceea ce s$un eu în această carte, și ca urmare cine vrea să fie liber, având însă și un minim de confort va trebui să învețe singur să!și $roducă te"nologia necesară. 8estul... dacă vor cu adevărat să fie liberi, $robabil că vor alege să fie noma#i asigurându!și energia la fel ca și bunicii lor $rin focul făcut în sobe cu combustibil vegetal... DeEa se răs$ândesc mult în anumite regiuni ale globului casele $ortabile $e roți, traiul în rulote sau în iurte, în case butoi sau case container, etc.... fiecare din acestea fiind un $as s$re libertate. Dar libertatea totală este aceea în care ești nu doar nomad, adică liber să te de$lase#i, ci atunci când $ose#i și te"nologia energetică care să!ți $ermită să te des$rin#i de barbaria de a te!ncăl#i cu focul care mistuie viața semenilor tăi din lumea verde. +ceea e adevărata libertate când poți să te stabilești oriunde pe coa,a pământului fără să-ți fie teamă că frigul de-afară îți pătrunde-n casă și fără să trebuiască să ucizi pentru a te-ncălzi# %u stimă + %%D 7.'.-'
5'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%otoarele electrice și reversiilitatea lor
0cest articol nu va fi vreo e;$licație amănunțită a felului cum funcționea#ă diferite ti$uri de motoare electrice. Nu am vreo $ărere eretică cu $rivire la funcționarea motoarelor electrice, cu atât mai mult cu cât, cam toate motoarele electrice actuale sunt, mai mult sau mai $uțin, invențiile lui Nikola esla. n $rinci$iu toate funcționea#ă la fel : $rin crearea unui câm$ electromagnetic rotitor, care obligă rotorul să se rotească... %e voi vorbi în acest articol este referitor la ceea ce cred eu că e incom$leta înțelegere a reversibilității motoarelor electrice. Dar înainte de asta trebuie să s$un ceva des$re defectele maEore ale tuturor mașinilor electrice indiferent că sunt mașini electrice statice M transformatoarele sau mașini electrice rotative M motoarele, res$ectiv dinamurile și alternatoarele. oate mașinile electrice suferă de un grav defect, anume randamentul scă#ut dat de $ierderile care $ot merge c"iar $ână la o$t#eci, nouă#eci de $rocente din energia de la bornele lor. 0sta înseamnă că în ca#ul unor motoare, doar #ece, două#eci de $rocente din energia electrică consumată la borne se va regăsi la a; ca lucru mecanic. 4ractic toate motoarele electrice actuale, duc o lu$tă crâncenă $entru a!și învinge $ro$riile frânări. De aceea am și ales imaginea de mai sus, care cred eu că ilustrea#ă $erfect acest fa$t, orice motor electric utili#at actualmente în industrie fiind un 0tlas în miniatură care lu$tă cu blestemul $ro$riilor lui defecte. 8egret doar că nu am reușit să aflu cine este autorul acestei o$ere de artă, dar du$ă fa$tul că am fost trimis de motorul de căutare către niște saituri arăbești $resu$un că!i vorba de vreun arab, căruia nu i!am găsit $e nicăieri numele scris în caractere latine. 4atru sunt $rinci$alele cau#e ale $ierderilor mari în mașinile electrice construite în $re#ent de industria electrote"nică mondială și utili#ate de restul industriei globale, $ierderi care se constituie de fa$t în frânări în funcționarea motoarelor și scăderi de randament $rin încăl#ire în transformatoare. 4rima cau#ă este transferul incom$let al flu;ului magnetic dintre $rimar și secundar, res$ectiv stator și rotor $rin mie#ul acestora. 0cest lucru se $etrece din diferite cau#e $rintre care $rinci$ala este aceia că aliaEele de oțel silicios folosit $entru tabla din care sunt construite aceste mie#uri sunt sensibile la șocuri, $relucrări greșite, F laminare necores$un#ătoare, recoacere incorectă, etc.G care fac ca cristalele de siliciu din tabla res$ectivă să nu se alinie#e corect și ca urmare domeniile magnetice ale acesteia să nu se forme#e com$let. 0 doua cau#ă a $ierderilor în mașinile electrice este re$re#entată de curenții turbionari F =oucault G a$ăruți în mie#. %um curentul electric este răs$unsul re#onant sincron al metalului la variațiile de câm$ magnetic F sau electromagnetic G în mie#, datorită câm$ului magnetic creat de bobine, va a$ărea un curent electric care neavând unde să se „descarce” mie#ul fiind un circuit înc"is F scurt circuit G va duce la încăl#irea mie#ului. 4ractic în mie# alături de câm$ul mangetic a$ărut datorită 5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
curentului electric al bobinei va a$ărea un curent electric datorat câm$ului magnetic al bobinei, curent electric care va scădea randamentul transferului de flu; magnetic $rin mie# către și între bobine. 0 treia cau#ă maEoră a $ierderilor, manifestată $re$onderent tot în mie#urile mașinilor electrice, dar și în bobinele lor, este "istere#isul magnetic. Oistere#isul este variația diferită a unei mărimi fi#ice care e de$endentă de o alta, cu alte cuvinte două mărimi fi#ice care sunt de$endente una de alta nu evoluea#ă sincron decât într!un singur sens. n ca#ul de față câm$ul mangetic a$ărut în mie# se formea#ă și crește odată cu creșterea valorilor curentului electric dar scade cu întâr#iere la scăderea lor. %a urmare atât următoarea sinusoidă a curentului alternativ F $e fiecare fa#ă în $arte G cât și următoarea fa#ă F în ca#ul mașinilor care lucrea#ă trifa#ic G vor crea un câm$ magnetic care se va su$ra$une $arțial $este câm$ul magnetic al $rimei sinusoide și al $recedentei fa#e care nu a a$ucat încă să se stingă com$let și este o$us, astfel că se creea#ă frânare. n fine, cea mai im$ortantă cau#ă a $ierderilor în mașinile electrice și totodată cea mai mare frânare este $rovocată de forța electromotoare inversă care este câm$ul magnetic creat de autoinducție. %um autoinducția se $etrece a$roa$e simultan cu alimentarea unei bobine având valoare doar cu $uțin mai mică, re#ultă că de fa$t transferul energetic în ca#ul transformatoarelor și rotația în ca#ul motoarelor se $etrece doar ca re#ultat al diferenței dintre curentul indus și cel auto!indus, care este foarte mică. 0tât în ca#ul transformatoarelor cât și în ca#ul mașinilor electrice rotative e;istă soluții care să ducă la eliminarea acestor neaEunsuri și cel $uțin în ca#ul motoarelor, știu sigur că Nikola esla le!a de$istat, și c"iar a conce$ut și brevetat aceste soluții, numai că industria electrote"nică mondială nu a luat niciodată în $roducție aceste motoare, datorită fa$tului că interesul lor, de natură financiară, nu este ca motoarele să fie economice. Bnul din brevetele sale care oferă soluție acestor neaEunsuri este brevetul B? &5' în care recomandă bobinarea asimetrică a motorului și câte un set de inele și $erii colectoare la fiecare ca$ăt al motorului. /otoarele construite du$ă s$ecificațiile acestui brevet au randamente a$roa$e inimaginabile com$arativ cu motoarele electrice actuale căci consumă ma;imum #ece $rocente din curentul electric consumat de motoarele actuale de $utere similară. (;istă o organi#ație de s$ecialiști în electrote"nică F bănuiesc G numită „Bfo$olitics” care are și un sait cu același nume și care militea#ă de mulți ani $entru $romovarea acestui ti$ de motor din $ăcate fără a fi luați în seamă de cine ar trebui. %olac $este $u$ă#a tuturor acestor neaEunsuri ale motoarelor simetrice folosite actualmente este și fa$tul că, du$ă $ărere mea, noțiunea de reversibilitate a motoarelor electrice este greșit înțeleasă sau mă rog, înțeleasă $arțial incorect. n școală ni se s$une că orice mașină electrică rotativă are trei regimuri de funcționare. 0stfel ea $oate fi motor, atunci când funcționea#ă normal în regimul turației sale nominale $entru care a fost $roiectată, ca# în care e alimentată electric și antrenea#ă la a; un ansamblu mecanic, generator atunci când turația ei este su$erioară regimului nominal de lucru fiind antrenată la a; și $roducând electricitate, și frână atunci când e atât antrenată la a;, cât și alimentată electric ca motor și funcționea#ă forțat în sens invers sensului normal de funcționare $entru care a fost $roiectată. 5-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%a urmare toți și s$ecialiști și nes$ecialiști rămân cu ideea că o mașină electrică e reversibilă $entru că atunci când e alimentată electric $roduce la a; lucru mecanic F rotație G, fiind motor și e generator atunci când antrenată fiind la a; $roduce electricitate. Du$ă $ărerea mea această conce$ție e $arțial falsă $entru că eu am convingerea că reversibilitatea mașinilor electrice $leacă de la regimurile electrice de funcționare sus $omenite fără însă a avea legătură cu cu$laEul mecanic de la a;ul lor. /ai clar de atât am să e;$lic cum văd eu această reversibilitate $entru un motor asincron obișnuit... ?e știe că dacă $e un motor asincron trifa#ic, $e fiecare din bobinele sale, se montea#ă condensatoare de valoare mare F cam de #ece ori mai mari decât cel de $ornire folosit în ca#ul funcționării motorului în monofa#at G și în această situație motorul este antrenat mecanic la o vite#ă cu circa 1 Q mai mare decât vite#a sa nominală el va lucra în regim de generator $roducând electricitate. %eea ce nu se știe este că motorul res$ectiv $regătit în acest fel $oate fi adus în regim de generator $ornindu!l de la o sursă de electricitate, adică $ornind ca motor obișnuit iar du$ă $ornire datorită $uterii reactive create, el va încărca condensatoarele Fîn circa !- secunde G și va intra automat în regim de generator. Dacă se alimentea#ă motorul de 9a o sursă trifa#ică asta ar fi tot ce trebuie făcut. Dacă se va alimenta monofa#at, trebuie să se $ăstre#e alături de cele trei condensatoare foarte mari de $e fiecare bobină a lui și un condensator mai mic F cel de $ornire original al motorului G care va asigura de#ec"ilibrul necesar $ornirii motorului în regim monofa#at F cea de!a doua fa#ă virtuală G. %ondensatoarele montate $e fiecare din cele trei bobine ale motorului formea#ă îm$reună cu acestea, câte un circuit oscilant, care va aduce motorul în regim de re#onanță armonică. %e e re#onanța 6 (ste regimul de funcționare în care se obține ma;imum de am$litudine a unei oscilații cu minimul de consum de energie. %el mai $ractic și la îndemână e;em$lu de re#onanță este balansoarul.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
$oate fi consumată dacă $aralel cu condensatoarele F deci $e fiecare din cele trei bobine G vom instala o $ri#ă unde vom $utea conecta consumatori. ?$re e;em$lu becuri cu incandescență sau orice alt consumator electric ne$retențios la valoarea frecvenței curentului electric. %e se!ntâm$lă este că $uterea reactivă acumulată de condensatoare vărsându!se în bobinele motorului e;act la momentele de nod ale sinusoidei curentului de alimentare, vor face să se duble#e frecvența de lucru a motorului, care va accelera, și accelerând va intra în regim de generator, vite#a rotației sale și frecvența de lucru fiind stabilită natural $rin ec"ilibrul dintre $ierderile termice și $rin frecări și câștigul motorului. De aceea consumatorii conectați la bornele bobinelor motorului cu cât vor fi mai mari cu atât vor forța întoarcerea la regimul de motor. 4entru ca generatorul auto!antrenat astfel obținut să fie fiabil și să funcțione#e în regim constat este bine ca $e a;ul său să e;iste montat un volant cu masa concentrată $re$onderent $e circumferință, a cărui diametru să fie egal sau cu $uțin mai mare decât diametrul e;terior al motorului. 0r $utea fi folosit și un $oli#or de banc căruia i se înlocuiesc $ietrele originale cu doi volanți. %upă părerea mea aceasta e adevărata reversibilitate a mașinilor electrice rotative așa numita reversibilitate motor-generator# Din $ăcate datorită fa$tului că dogma conform căreia un motor e generator doar dacă este antrenat de la a; este mult mai $uternică decât logica bunului simț, orice s$ecialist în electricitate căruia i!am e;$us acest as$ect, a res$ins categoric ideea $e motiv că motorul nu are cum să intre singur într!un asemenea regim de funcționare și nici nu are cum să se mențină acolo. Dar asta, du$ă câte am înțeles din unele discuții cu ingineri din sectorul energetic, se!ntâm$lă $entru că s$ecialiștii în electricitate nu învață în facultățile lor de $rofil decât tangențial, des$re regimul de re#onanță armonică, $entru că întreaga rețea este standardi#ată să lucre#e la frecvența de 1' M 7' O# iar toate a$aratele electrice destinate funcționării la rețeaua energetică globală funcționea#ă forțat la frecvența acesteia. %a urmare ei nici nu conce$ că ar $utea funcționa altfel și nici nu au vreun motiv să învețe așa ceva. De aceea cred că cei cărora le!am e;$us acest as$ect al reversibilității motoarelor electrice, nici măcar nu s!au arătat dis$uși să verifice ceea ce le!am s$us eu. (u $ersonal nu am verificat încă $ractic $entru că nu am dis$us de fondurile necesare, dar știu sigur că merge $entru că este logic să se!ntâm$le astfel și $entru că e;istă asemenea e;$erimente $ublicate $e Toutube de diferiți electricieni $asionați de motoare de $e su$rafața globului. ncă o remarcă $entru cei care utili#ea#ă motoare electrice cu consum mare : nu vă mai ba#ați $e bateriile de condensatoare montate $e circuitul general de alimentare al atelierului de către com$aniile de electricitate, căci acele baterii varsă energia recu$erată în rețea iar reducerea de consum e mică, ci montați baterii de condensatoare de recu$erare a $uterii reactive direct $e bornele motorului. n felul acesta veți recu$era $este 7' Q din $uterea nominală a motorului res$ectiv căci el va lucra în regim de re#onanță și ca urmare cu randament ma;im. %u stimă + %%D 7.'.-'
5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
' amintire despre p$rg(ii
*oisem să scriu câte ceva și des$re $ârg"ie, des$re fa$tul că e $redată dintr!o $ers$ectivă eronată care induce o greșită înțelegere a funcției și utili#ării ei. Dar mi!am amintit că în urmă cu vreo $atru ani, $e vreme când aveam un blog cu articole des$re energie liberă, am scris deEa des$re acest subiect. 0șa că voi transcrie aici integral acel articol $entru că este relevant și nu e cu mult diferit de ce voiam să s$un acum:... U De,3re 3ârgii +i 3en)ule n vreme ce în articolul intitulat „Des$re $endule și roți” e;$licam funcționarea $endulului rigid și a roților, s$unând că $rin rotația $ulsatorie are loc o colectare de energie din mediul înconEurător, în articolele intitulate „0devăr și minciună”, „Bn stro$ de aritmetică” și „eoria c"ibritului” am vorbit des$re funcția de am$lificare a energiei cinetice a volanților. Din $ăcate se $are că blocaEele mentale instituite de un sistem de învățământ care nu are interesul să scoată din noi oameni ci doar niște slugi obediente cu o vi#iune falsă asu$ra mediului în care trăim, fac ca maEoritatea noastră să refu#ăm să vedem realitatea, să refu#ăm să acce$tăm evidențele. 0m $rimit asu$ra tuturor acestor articole comentarii, unele dintre ele dure, care mă acu#au în diferite feluri că de fa$t eu sunt cel care nu cunoaște fi#ica. și $oate că într!adevăr nu o cunoscV sau cel $uțin nu în acce$țiunea celor care mă critică astfel. Dumneavoastră ați dori să știți $e de rost o materie de studiu des$re care aveți convingerea că v!ar forma o vi#iune falsă asu$ra vieții și mediului în care trăiți 6 (u sincer să fiu, nu + ?e vedea din atitudinea și tonul maEorității acelor comentarii fa$tul că în ciuda e;$licațiilor mele cei ce mă criticau refu#au să înțeleagă realitatea legăturii dintre un $endul rigid și o roată și mai ales continuau să insiste asu$ra fa$tului că volantul nu este decât un sim$lu acumulator de energie cinetică energie care se acumulea#ă $e ba#a e;tracției ei din sursa motorului care întreține rotația, adică de cele mai multe ori din sistemul energetic național. 0cești oameni nu $ot înțelege în ciuda e;$licațiilor mele fa$tul că un motor care are fie $e a;ul lui, fie $e un angrenaE $e care!l conduce, un volant, va $orni cu mare greutate, în regim de su$ra!sarcină datorită fa$tului că mișcă volantul $rin intermediul brațului scurt al unei $ârg"ii, du$ă care odată aEuns la vite#a uniformă de rotație va trece la un regim de mers în gol deoarece volantul va aEunge într!un final să conducă motorulV 0ceste regimuri de lucru $ot fi oricând verificate de orice meșter cu aEutorul unui clește am$ermetru care va arăta curentul absorbit din rețea înce$ând cu $rima fracțiune de secundă de du$ă $ornirea motorului și $ână în momentul în care consumul se va stabili#a la o valoare constantăV n $lus într!unul din comentarii am $rimit și o atenționare asu$ra fa$tului că nu contea#ă că între circumferința unui volant, cea a a;ului său și centrul de rotație, este o $ârg"ie, aceasta e doar o a$arență căci volantul tot acumulator de energie cinetică rămâneV 51
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
0cestui comentariu i!am răs$uns $rintr!o întrebare sim$lă și de bun simț, anume a$ro;imativ următoarea : „Domnule, dumneavoastră când $ro$tiți o rangă în $ământ s$riEinind!o $e o $iatră $entru a ridica cu $ro$riile dumneavoastră brațe o căruță încărcată, acumulați energie cinetică sau am$lificați $ro$ria forță musculară 6” ?unt a$roa$e ferm convins că acești critici nu știu un lucru, deoarece nimeni nu s!a obosit să li!l comunice vreodată, anume fa$tul că tendința de rotație îndelungată a unui volant du$ă ce motorul său de antrenare s!a o$rit, nu are nici o legătură cu vreo acumulare de energie cinetică sau de orice alt fel, F nu vorbim aici de acumulatori G ci este re#ultatul direct al fa$tului că orice obiect ce se rotește își creea#ă un câm$ gravitațional $ro$riu care e cu atât mai $uternic cu cât vite#a de rotație și masa acelui obiect sunt mai mariV asta duce la o destabili#are locală a ec"ilibrului energetic al câm$ului magneto!gravitațional terestru.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Dacă tot omul ar fi conștient de acest fa$t atunci un mare $rocent dintre noi, am aEunge $rin diferite concursuri de îm$reEurări din viață, să înțelegem cum $utem stă$âni și utili#a în folos $ro$riu, gravitațiaV Deci m!am dus așa cum s$uneam la fi#ica de clasa a șa$tea și am desco$erit că acolo F la $agina 1, e vorba de ediția 55 M dar care e identică cu manualele anterioare G $ârg"ia este $redată incom$let, așa cum $entru mine care deEa aveam sus$iciunea unei greșite înțelegeri a funcției ei, era de aște$tat. De fa$t ce se întâm$lă acolo, este că $ârg"ia este $rivită doar din $unctul de vedere a forțelor care a$asă $e ea și mai ales din $unctul de vedere al ec"ilibrului dinamic dintre cele două brațe ale ei, și im$licit și din $unctul de vedere al ec"ilibrului de ra$ort dintre cele două forțe de la ca$etele unei $ârg"ii. (;istă o definiție a $ârg"iei : .ârg'ia este o bară rigidă care se poate roti în ,urul unui punct de spri,in și asupra căreia acționează două forțe forța care trebuie învinsă numită forță de rezistență și forța cu a,utorul căreia este învinsă forța de rezistență numită forță activă# / De fa$t $rinci$ala definiție de acolo e următoarea: %acă o pârg'ie este în ec'ilibru raportul forțelor este egal cu raportul invers al brațelor /# 4ână aici nimic anormal am avea tendința de a s$une, numai că la anali#a celor două ti$uri $rinci$ale de $ârg"ii, anume cea cu $unct de s$riEin median și cea cu $unct de s$riEin $e ca$ăt, se insistă doar $e direcția de a$licare a forțelor ce acționea#ă asu$ra $ârg"iei, s$unându!se că în tim$ ce la $rima forțele activă și re#istentă sunt în același sens, la cea de!a doua categorie sunt în sensuri contrareV ?e dau ca e;em$le câteva utili#ări curente ale $ârg"iei, $e care orice co$il trebuie să le fi întâlnit cum ar fi o foarfecă, o roabă, un om care mută o greutate cu o rangă s$riEinită $e o $iatră, $recum și $enseta și s$ărgătorul de nuci ca e;em$lu de îm$reunare a două $ârg"ii cu s$riEin $e ca$ăt. %e vreau să s$un este că $rin aceste două definiții se induce subtil în mentalul co$ilului, F iar ceva $ătruns în subconștient la acea vârstă rămâne definitiv $entru mulți ani, inde$endent de voința și conștiința omului G fa$tul că forțele de la ca$etele unei $ârg"ii sunt într!un $ermanent ec"ilibru F de fa$t sunt într!un ra$ort de interde$endență continuă + G Dar e;$rimarea este defectuoasă inducând ideea de static și anulând funcția dinamică a $ârg"iei, și această anulare a funcției dinamice este întărită $rin următoarea constatare $e care am făcut!o :V Dezin.!rmare 3rin !mi,iune =irește că se s$une că $ârg"ia a fost studiată $rima dată de 0r"imede dar contea#ă enorm cum se s$une asta : ! aplicând condițiile de ec'ilibru în cazul pârg'iei putem spune că raportul 012 3 forță activă1 forță de rezistență 4 este egal 53
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
cu raportul br1bf 3 raportul brațelor celor două forțe 4# +ceastă relație a fost descoperită pe cale e"perimentală de învățatul grec al antic'ității +r'imede 3 567 – 585 î#e#n# 4# 2elația poate fi enunțată astfel: dacă o pârg'ie este în ec'ilibru raportul forțelor este egal cu raportul invers al brațelor### / %am asta!i totV nimic des$re celebra afirmație a învățatului antic, afirmație care ar sc"imba definitiv $erce$ția asu$ra funcției reale a unei $ârg"ii și mai ales ar forța la e;$licarea $ârg"iei din $unctul de vedere al transmiterii forțelor în lungul ei, transmitere care se face $rin am$lificare sau din contră și care se desfășoară!n sensuri contrareV Nee;istând această menține și anali#ă a $ârg"iei din acest $unct de vedere co$ilul, tânărul și maturul de mai târ#iu, va rămâne cu o idee cel $uțin falsă des$re $ârg"ie și dacă cumva nu va lucra într!un domeniu te"nic unde $ârg"ia este des folosită va avea toată viața lui o $erce$ție greșită asu$ra acestei sim$le bare rigideV Dacă $rivim imaginea e;trasă din manual, și anali#ăm sc"ița re$re#entând omul care de$lasea#ă $iatra observăm că în vreme ce el a$asă $e ca$ătul lung al $ârg"iei, adică $e brațul forței active, brațul forței re#istente adică ca$ătul scurt al $ârg"iei a$asă în sens contrar asu$ra $ietreiV am figurat asta cu săgeți albastre adăugate de mine G și se vede că forța cu care $ârg"ia a$asă la ca$ătul scurt asu$ra $ietrei e foarte mare, ceea ce contravine sc"ițelor de acolo unde sunt re$re#entate cu săgeți negre, res$ectiv roșii, doar forțele ce acționea#ă asu$ra $ârg"iei, nu și transmiterea forței $rin $ârg"ie.. 0vem de!a face cu două $uncte de vedere diferite. n vreme ce sc"ița de la $unctul a, b, și c ne s$une cum acționea#ă forțele asu$ra $ârg"iei, nu ne s$une în sc"imb absolut nimic des$re cum acționea#ă $ârg"ia. %elebra fra#ă s$usă de 0r"imede atunci când a studiat $ârg"ia este : %ați-mi un punct de spri,in și un levier suficient de lung și voi muta pământul din loc9 / Dacă adolescenții de clasa a șa$tea ar fi avut în manualul de fi#ică această imagine însoțită de o e;$licație amănunțită a ceea ce a vrut să s$ună învățatul antic, atunci alta ar fi fost $erce$ția lor asu$ra $ârg"iei și această $erce$ție nu ar fi $ermis ca în viață să li se inducă alte și alte informații falseV căci $rinci$iul $ârg"iei ar fi intrat în contradicție cu noile și falsele informațiiV 0cest mecanism de gândire, l!am constatat $e $ro$ria!mi $iele, căci eu când aEunsesem la acea vârstă citisem mult mai multe decât colegii mei, aveam un s$irit critic foarte de#voltat și da, știam deEa și des$re afirmația lui 0r"imedeV și mai ales ce im$lica această afirmație. 4ractic $ârg"ia e un am$lificator de forțăV Dacă a$eși $e ca$ătul unei $ârg"ii cu o forță oarecare, celălalt ca$ăt va a$ăsa în sens o$us cu o forță de atâtea ori mai mare, sau mai mică, de câte ori este mai lung, sau mai scurt brațul forței active, față de brațul forței re#istenteV Datorită acestei funcții a $ârg"iei eu am considerat din totdeauna volantul ca fiind un am$lificator de forță, ci nu un acumulator de energie cineticăV 5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
0cest $rinci$iu este universal și guvernea#ă întreg universulV 4lanetele sunt mișcate din loc și obligate să se rotească tocmai de $ârg"ia formată între circumferința lor și centrul de rotație, având ca $unct de s$riEin, #onele de trecere de la o densitate la alta din structura lorV forța activă, este radiația universalăV care a$asă uniform din toate $ărțileV Numai că această forță F a$ăsare uniformă a radiației G este transformată în rotație datorită acestei $ârg"ii de care vorbeam și a fa$tului că momentul de rotație de la ecuator este mai mare decât momentul de rotație de la $oliV această diferență și multi$licarea ei $rin $ârg"ie forțea#ă $laneta să se rotească.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
4rintr!o corectă și Eudicioasă alegere a greutății $endulului ra$ortat la lungimea brațelor $ârg"iei se $ot acționa greutăți oricât de mari cu aEutorul unor $endule suficient de ușoare care nu necesită eforturi fi#ice mari. 4ractic domnul /ilkovici a reușit să acțione#e cu aEutorul unui $endul de câteva #eci de kilograme un ciocan de forEă a cărui greutate era de multe sute de kilograme, kilograme, ciocan care de altfel i!a slăbit structura de re#istență a maga#iei în care era instalat. Deoarece $endulul are nevoie doar de im$ulsuri ușoare la unul din ca$etele de sus ale mișcării sale, se $oate automati#a cu consumuri e;trem de mici orice mișcare recti rectilin linie ie alter alterna nativ tivăă ce im$lic im$licăă forțe forțe foarte foarte ma mari. ri. 0stfel 0stfel o $o $om$ă m$ă de e; e;tra tracț cție ie $etrolieră F sondă G clasică care funcționea#ă cu motoare de $ână la -' PA care antrenea#ă brațul $om$ei $rin intermediul unor reductoare de mare $utere, ar $utea fi înlocuite cu sonde a căror consum să fie insignifiant. 0ceste $om$e ar $utea s$re e;em$lu, e;em$lu, să fie antrenate de un electromagne electromagnett care să atragă $endulul $endulul la ca$ătul de cursă suficient cât să învingă frecările cu aerul și $e cele din lagăr, restul făcând gravitația terestră. 2maginați!vă acum că $e brațul scurt al $ârg"iei unui $endul /ilkovici avem o mare greutate care este articulată la o bielă!manivelă care acționea#ă o roată dințată. 0vem în acest ca# $osibilitatea de a acționa $rin intermediul unui angrenaE un volant e;trem de greu. ?ă ne imaginăm că am avea o foaia $edalieră care antrenea#ă un volant de &' M 1' Pg greutate, $rin lanț și $inion mic cu o creștere mare de turație. n mod normal normal c"iar dacă dacă am $utea antrena antrena acest volant volant direct $rin $rin intermediul intermediul foii $edaliere, efortul ar fi foarte mare și am obosi ra$idV Dacă însă, însă, în loc să acționăm acționăm asu$ra $edalelor $edalelor foii $edaliere $edaliere am lovi lovi ritmic cu $iciorul un $endul de la ca$ătul ca$ăt ul $ârg"iei unui $endul /ilkovici, acesta fiind cel care ar antrena de fa$t foaia $edalieră ce $une în rotație volantul, efortul nostru ar fi insignifiant, dar de la a;ul acelui volant enorm, am $utea culege energia suficientă $entru a $une în mișcare un autoturism, un tractor, un camion sau orice alt ti$ de ve"icul, fie el terestru sau $e a$ă. 4e volant ar freca un ambreiaE care ar fi cu$lat la transmisa către roți, ambreiaE care s!ar decu$la odată du frânarea și la o$rire, $entru a nu forța roțile atunci când se frânea# frânea#ăă și desco$ desco$erim erim astfel astfel o alterna alternativă tivă e;traor e;traordina dinară ră la ve"icu ve"iculele lele cu ardere internă care distrug acum $laneta + %u stimă + %%D -'..-'& -'..-'& W...
''
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
...*edem clar din înc"eierea acestui articol fa$tul că o bună înțelegere a felului cum acționea#ă o $ârg"ie și un $endul l!a dus $e $rofesorul de fi#ică din ?erbia la reali#area acestui dis$o#itiv e;trem de $uternic care e $endulul ce!i $oartă numele. n co cont ntinu inuar aree $o $osi sibil bilaa a$ a$lic licaț ație ie a aces acestui tuiaa în trans trans$o $ortu rtull rutie rutierr este este iar iar un e;em$lu clar a ce ar $utea însemna buna și corecta înțelegere a funcționării naturii, fa$t ce oferă o alternativă fiabilă și foarte curată la arderea combustibililor fosili din $re#ent. ntreaga energie cu care funcționea#ă acest interesant int eresant dis$o#itive este e;trasă din gravitația terestră și ca urmare e a$licabilă în orice $unct de $e su$rafața $lanetei, fie $e mare fie $e uscat. 4ractic am convingerea că navele actuale oricât ar fi ele de mari ar $utea fi $ro$ulsate de acest $endul care să aibă la ca$ătul forței mari un volant antrenat $rintr!o bielă!manivelă, și!un ambreiaE $e volant, iar $endulul de la ca$ătul o$us, adus în regim de re#onanță, să fie antrenat de un electromagnet cu consumuri consumuri insignifiante de energie electrică electrică care ar $roveni $roveni de fa$t tot de la volantul din ca$ătul o$us care ar antrena un alternator. 4ro$ulsia navei ar fi astfel asigurată e;clusiv de gravitație... Din $ăcate, stă$ânii actuali ai sistemului energetic global și ai guvernelor lumii nu au nici un interes ca asemenea soluții gratuite să fie dis$onibile în te"nologia $lanetară și ca urmare au griEă să aranEe#e manualele de fi#ică astfel ca să fie cât mai $uțini dintre noi care să înțelegem cum am $utea e;trage energie din mediul înconEurător cu aEutorul unor dis$o#itive sim$le, atât de sim$le cum este $ârg"ia bătrânului 0r"imede. %u stimă + %%D 3.'.-'
'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%angeal$c )n cutia de viteze
/ang /angea ealâ lâcc este este un ne neol olog ogis ism, m, de deve veni nitt cu tim$ tim$ul ul regionalism, îm$rumutat de $o$orul român în evul mediu, de la turci și înseamnă $ârg"ie. De ce am folosit acest termen străin și ciudat ci nu $e cel românesc 6 4entru că $roasta înțelegere înțelegere a $ârg"iei care e $redată în școală la o vârstă când maEoritatea co$iilor au încă gândurile la Eoacă nu la studiu, face ca $rea $uțini să o rețină corect. n $lus, fa$tul că a$oi în restul școlari#ării, nu se mai revine asu$ra ei, face ca cei care folosesc cel mai mult $ârg"ia în meseria lor, anume constructorii, să nu fie conștienți că au învățat des$re ea cândva în co$ilărie și să folosească numele străin al ei transmis $rin tradiție în branșa lor $rofesională încă din evul mediu, la fel cum în lăcătușerie se folosește termenul nemțesc „ventai#er” $entru c"eia de filete sau „bomfaier” $entru fierăstrăul de tăiat metal, etc... %a urmare orice șantierist va ști ce!i mangealâcul dar $uțini dintre ei, vor ști ce!i $ârg"ia... 4robabil că va fi cineva care va s$une că aici trag o conclu#ie $ri$ită. (u am lucrat o $erioadă $e șantier și vă s$un că atât dulg"erii cât și fierarii betoniști, $ronunțau de la $rima oră de lucru $ână $lecau acasă cuvântul „mangealâc” de #eci de ori. Nici unii din ei nu știau că atunci când folosesc tesla să strângă $anourile cu sârmă sau ranga să le desfacă, ori gura de lu$ ca să îndoaie fierul fierul beton și cleștele ca să strângă etrierii cu sârmă, se folosesc de $ârg"ie. %ând le!am re$roșat că ar trebui să folosească termenul românesc $ârg"ie nu $e cel turcesc de mangealâc că doar au studiat!o studiat!o în școală la orele de fi#ică cei mai mulți dintre ei mi!au s$us că "abar nu au ce!i aia $ârg"ie și doar doi din vreo cinci#eci și!au amintit de lecția de la fi#ica din generală... 0 fost atunci una din multele oca#ii din viața mea când am constatat că școala este ru$tă ru$tă de realitate realitate $rin $rin felul cum, când când și în ce fel e;$lică, e;$lică, ce e;$lică. e;$lică..... %a de obic ob icei ei eu nu trag trag co conc nclu lu#i #iii fant fante# e#is iste te sau sau $ri$ $ri$it itee ci vo vorb rbes escc din din $ro$ $ro$ri riaa me meaa e;$eriență. 2nclusiv în cele ce le voi s$une în continuare, căci în calitatea meseriei de lăcătuș, lăcătuș, care am montat o $erioadă $erioadă cutii de vite#e de strung, știu $erfect ce s$un când s$un ceea ce urmea#ă să s$un în continuare. 4ârg"ia este un levier care, așe#at $e un $unct de s$riEin ales, va avea două ca$ete inegale $rin intermediul cărora va transforma forța a$licată la un ca$, într!una într!una mai mare sau mai mică la celălalt ca$, conform cu ra$ortul dintre lungimile celor două segmente re#ultate de!o $arte și de alta a $unctului de s$riEin. 9ucrul mecanic efectuat de cele două ca$ete ale brațelor $ârg"iei se va conserva $rin fa$tul că datorită ra$ortului dintre brațe, $rodusul dintre drumul efectuat de brațele sale și forțele a$licate va fi identic dar într!un ca$ăt drumul va fi mai lung și forța a$licată mai mică iar în celălalt ca$ăt drumul ca fi mai scurt dar forța a$licată mai mare. 4ârg"ia este în domeniul mecanic e;act ceea ce este transformatorul în domeniul electric.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%e voi încerca să clarific $rin articolul de față este fa$tul că roata, care este considerată de unii istorici ai te"nicii ca fiind $rima mare invenție te"nică a omenirii, este, nimic altceva decât, o $ârg"ie în rotație sau o colecție de $ârg"ii F să s$unem câte una $entru fiecare din cele &7' de grade ale cercului care o definește G. 0stfel orice roată, de orice ti$ ar fi ea definește între centrul ei de rotație, circumferința butucului ei și circumferința circumferi nța ei e;terioară, e;t erioară, în $unctul $unct ul de contact cu solul sol ul sau cu o altă roată, o $ârg"ie a cărui braț lung al forței a$licate, este determinat de $unctul de contact cu solul și circumferința butucului, res$ectiv brațul scurt al forței re#istente fiind determinat determinat $e aceiași aceiași linie diametrală diametrală F în ca#ul $ârg"iei $ârg"iei de ti$ unu G sau radială F în cel al $ârg"iei de ti$ doi G între centrul de rotație și circumferința butucului. 8oata mare cu #baturi a unei mori de a$ă este o colecție de $ârg"ii așe#ate radial, $e ca$etele cărora acționea#ă a$a, a cărei forță se regăsește multi$licată cu ra$ortul dintre diametrul ei și diametrul butucului ei la angrenaEul care va roti în interiorul morii $iatra rotativă care va măcina boabele. =iecare roată dințată din interiorul morii, reali#ate secole la rând de meșterii $o$ulari din lemn, sunt în dre$tul fiecărui dinte, de la vârful acestuia $ână la butucul și centrul ei de rotație, câte o $ârg"ie așe#ată radial de Eur îm$reEur, transmițând $rin dinți în funcție f uncție de diametrele lor ra$oarte de forțe diferite care se regăsesc la ca$ătul lanțului de transmise format de ele, sub forma forței a$ei am$lificată $entru a $utea roti $ietrele grele de moară.
%utia de vite#e a unei mașini este în esență tot un lanț de transmise format din roți dințate.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
fi o$rită de $e a;. De aceea toate sistemele de frânare, fie că vorbim de frâna bicicletei, de cea a unei mașini sau a trenului, toate acționea#ă $e $eriferia roții sau cât mai a$roa$e de ea. De aici se des$rinde o conclu#ie sim$lă și $oate năucitoare $entru unii, aceea că toate miEloacele de trans$ort cu e;ce$ția locomotivelor, utili#ea#ă o angrenare greșită a roților $ortante, căci a antrena roata de la a;ul ei necesită forțe și consumuri energetice imense, total neEustificate, du$ă $ărerea mea. %a urmare este bună transmisia forței $rin angrenaEe dințate la moara de a$ă, sau la cutia de vite#e care $ermite obținerea de vite#e de rotație și forțe de torsiune F cu$luri de rotație G imense. Dar aceste forțe nu trebuiesc a$licate $e a;ul roților $ortante ale ve"iculelor ci $e $eriferia lor. /i se va s$une $robabil că dacă s!ar face asta, s!ar $ierde mult din vite#ă $rin ra$ortul dintre $inionul de antrenare și coroana care ar trebui să fie $e $eriferia roții.
'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
*olanți# giroscoape+++ gala&ii+++
!lantul este o roată masivă care are cea mai mare $arte a masei ei distribuită $e circumferință. %el mai comun și mai a$roa$e de ideal volant este roata de bicicletă căci greutatea cumulată a s$ițelor și a butucului său este de circa ' M 1Q din greutatea totală a roții, astfel că restul de 1 M 5' Q este circumferința sa. De altfel eu recomand oricui să folosească roata de bicicletă dacă nu are de unde $rocura un volant greu, eventual $entru o mai mare greutate, du$ă ce bobinea#ă $e Eantă, sârmă subțire $ână um$le canalul Eenții. 0m s$us că orice roată este o $ârg"ie în rotație sau o colecție de $ârg"ii distribuite de Eur îm$reEurul centrului de rotație, care constituie $unctul de s$riEin al $ârg"iei. 0m e;$licat că datorită acestui fa$t orice roată este foarte greu de frânat de la butuc $entru că acolo forțele de torsiune sunt de cel $uțin #ece ori mai mari decât cele de $e $eriferie. %u ce se deosebește volantul de o roată normală 6 Diferența esențială este că $e circumferință, adică la ca$ătul cel mai de$ărtat de centrul de rotație al $ârg"iei, are o greutate mai mare decât restul $ârg"iei. Dacă ar fi să considerăm un volant ca având să s$unem dois$re#ece kilograme din care $eriferia sa #ece kilograme $entru un diametru al butucului de #ece ori mai mic decât cel al întregii roți, și am considera toate aceste #ece kilograme concentrate într!un singur $unct, atunci $ârg"ia res$ectivă ar avea în momentul rotației o forță la centru de o$t#eci de kilograme. 0cum să ne amintim că legile lui 2saac NeLton sau $rinci$iile mecanicii, s$un ceva interesant legat de mișcarea obiectelor. 4rima lege numită „a inerției” s$une că orice obiect aflat în mișcare uniformă F sau în re$aus G are tendința să!și mențină starea $ână ce o forță e;terioară intervine și!i i!o sc"imbă. 0 doua lege numită $rinci$iul forței s$une că o forță îi va im$rima unui obiect o mișcare accelerată invers $ro$orțională cu masa cor$ului și direct $ro$orțională cu forța res$ectivă. Bn corolar al acestei legi este im$ulsul $unctului material care s$une că forța este egală cu masa ori vite#a de mișcare. 0 treia lege sau $rinci$iu este cel al acțiunii și reacțiunii care s$une că dacă un cor$ acționea#ă asu$ra unui alt cor$ cu o forță cel de!al doilea va răs$unde cu o forță egală de sens contrar. 0nali#ând mișcarea unui volant din $ers$ectiva acestor legi se $ot afla niște lucruri interesante. 0stfel conform $rimului $rinci$iu volantul odată $ornit să se rotească are tendința de a!și $ăstra rotația. %eea ce!l face totuși să se o$rească sunt frecările din lagăre și cu aerul căci se află sub influența gravitației terestre. Dacă ar fi în s$ațiul cosmic, adică în im$onderabilitate, odată $ornit nu s!ar mai o$ri. %a să anali#ăm mișcarea unui volant din $ers$ectiva celei de!a doua legi a mecanicii trebuie să considerăm toată greutatea sa e;terioară într!un $unct și $entru ușurința calculelor să ne înc"i$uim că are diametrul de &, cm. De ce atât 6 4entru că acestui diametru îi cores$unde o circumferință de m. n această situație $unctul '1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
re$re#entând cei ' kg ai volantului ar efectua la fiecare rotație a acestuia un drum cu lungimea de m. 0cum "ai să calculăm care este inerția circumferinței volantului F im$ulsul său mecanic G $entru două vite#e de rotație diferite... ?ă luăm tot $entru ușurința calculului, șai#eci de rotații res$ectiv șase sute de rotații $e minut și să încercăm să aflăm care este im$ulsul $unctului material re$re#entat de circumferința volantului. 2m$ulsul $unctului material fiind o forță este măsurat în kilograme forță, masa sa în kilograme iar vite#a în metri $e secundă. 4entru #ece rotații $e minut obținem ' kg ; rotJs însemnând m K ' kgf, iar $entru #ece rotații $e secundă obținem '' kgf... Dacă vom multi$lica această forță care să ne amintim că e $eriferică, cu ra$ortul de #ece ori al $ârg"iei dintre butuc și roată obținem în $rimul ca# o forță de torsiune la a; de '' Pgf iar $entru cel de!al doilea ca# una de ''' Pgf... acesteia cores$un#ându!i de asemenea și un moment de torsiune egal, care este o forță în lungul a;ului. Dacă ne amintim că unitatea de măsură standard $entru lucrul mecanic este calul $utere care înseamnă 31 de kg ridicate la un metru înălțime tim$ de o secundă $utem a$recia că $entru o rotație $e secundă volantul nostru de#voltă un lucru mecanic de ,&& %.4. iar $entru cel de!al doilea ca# &,&& %.4. 0cesta e motivul $entru care eu consider că volantul nu este așa cum s$une știința oficială doar un acumulator de energie cinetică ci eu cred că el este și un am$lificator datorită $ârg"iei sale... 4ăi dacă la a;ul său se regăsește o forță de o sută de ori mai mare decât $ro$ria lui greutate la numai o rotație $e secundă, înce$em să înțelegem de ce atunci când un $oli#or $ornește, datorită fa$tului că e rotit de la a; $ornirea e foarte grea și consumă un curent mare, F măsurabil cu un clește am$ermetru G dar du$ă circa #ece secunde odată aEuns la vite#a nominală a motorului său, consumul scade mult sub consumul nominal al motorului $entru că din acel moment volantul va antrena motorul aducându!l în regimul de generator și doar atunci când vom $oli#a ceva frânându!l, va intra iar în regim de motor consumând curent. n momentul o$ririi $oli#orului, acesta va continua să se rotească multe minute uneori c"iar $este #ece minute... Ci trebuie să ținem seama că $ietrele de $oli#or nu sunt niște volanți tocmai ideali... Dacă volantul ar fi doar un acumulator de energie cinetică, atunci $oli#orul ar trebui să se o$rească a$ro;imativ în același tim$ care i!a fost necesar să aEungă la turația nominală căci du$ă o$rirea motorului, el continuă să antrene#e motorul care acum este în regim de frână fiind o$rit... și aici vine legea trei a mecanicii anume că acțiunii de accelerare inerțială a volantului i se o$une reacțiunea de frânare a inerției motorului și cu toate acestea tim$ul de o$rire este e;trem de lung com$arativ cu cel de $ornire. 0șa cum am s$us, dacă totul s!ar $etrece în im$onderabilitate o$rirea nu ar mai avea loc niciodată. 0ici trebuie să mai sublinie# ceva foarte im$ortant. 0nume că $rodusul dintre masa totală a volantului nostru și ra#a sa $oartă numele de moment de inerție și cu cât valoarea sa va fi mai mare cu atât energia cinetică a volantului va fi mai mare. De fa$t asta re#ultă clar din cele s$use de mine mai sus. Dar $rin această subliniere fac introducerea la cel de!al doilea subiect al articolului de față anume girosco$ul. Deși toți ne!am Eucat în co$ilăria noastră cu un titire#e, $rea $uțini sunt cei care știu că acesta este un girosco$. %e e de fa$t girosco$ul sau titire#ul 6 '7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
:ir!,c!3ul este un volant care se!nvârte liber s$riEinit $e unul din ca$etele a;ei sale în ca#ul titire#ului sau $e ambele ca$ete care sunt însă $rinse $e o articulație cardanică dublă care!i $ermite mișcarea în toate cele trei $lanuri s$ațiale. (u, ca a$roa$e orice co$il, am fost fascinat încă din co$ilărie de obiectele în rotație făcându!mi titire#e din $inioane de ceas de masă sau din volanții Eucăriilor $e care le demontam F e;istau $e atunci diferite mașinuțe de Eucărie cu $ro$ulsie inerțială dată de rotația unui volant antrenat de roți $rin intermediul unor $inioane G. De asemenea o Eucărie $e care mi!o făceam destul de des și $e care c"iar și acum la maturitate o mai fac uneori era să $un un nasture mare cu margini groase $e sfoară $entru a!l antrena $rin tracțiunea sforii, care tracțiune obliga nasturele să se rotească... forța cu care aEungea să tragă nasturele accelerat în acest fel era c"iar considerabil de mare. Deci am constatat încă de mic fa$tul că cu cât un obiect rotund este mai greu, are diametru mai mare și se rotește mai re$ede cu atât greutatea sa crește mai mult și firește că mi!am dat seama că această greutate e a$arentă... acesta find și motivul $entru care am fost fascinat încă de atunci de titre#e. Bn volant care se rotește liber $e a;ul său de rotație datorită momentului de inerție și a vite#ei de rotație e;ecută $e lângă rotația în Eurul a;ei sale o altă rotație a a;ei în Eurul verticalei $unctului de s$riEin numită mișcare de $recesie. %u cât valoarea celor trei mărimi fi#ice ale sale M masă, diametru și vite#ă ung"iulară șiJsau $eriferică sunt mai mari cu atât a;a sa este mai stabilă și mai a$ro$iată de verticală. otodată cu cât aceste valori sunt mai mari cu atât girosco$ul are o greutate a$arentă mai mare. Ci concomitent asta vine la $ac"et cu ciudata $ro$rietate de a sta în orice $o#iție $erfect stabil sfidând gravitația, ceea ce m!a îndemnat încă de mic să trag conclu#ia că obiectele aflate în rotație au o gravitație $ro$rie care le face imune la gravitația terestră. 0ceastă $ro$rie gravitație $e care o constatam încă de atunci când eram co$il, nu e suficient de mare $entru a le face să levite#e dar e suficientă ca să le $ermită să stea în $o#iții asemănătoare girosco$ului din imaginea alăturată, care du$ă cum observați, stă a$roa$e ori#ontal. De fa$t centrul său de greutate datorită vite#ei mari de rotație și a momentului de inerție foarte mare se mută $e ca$ătul a;ului său în $unctul de s$riEin. ocmai această $ro$rietate a volantului sau a girosco$ului de a avea la a;ul său un moment de de torsiune de multe #eci și c"iar sute de ori mai mare decât masa sa, îl face să fie un dis$o#itiv e;trem de im$ortant nu doar $entru fi#ica teoretică ori $entru a$licațiile $ractice ale sale, cât mai ales $entru că $e $ro$rietățile sale se ba#ea#ă funcționarea întregului univers. 4entru cei interesați de teoria girosco$ului e;istă informații $e net. 4entru mine ca anti!matematică e o c"estie com$licată cu ecuații diferențiale și integrale care mă de$ășesc. (u știu doar că $recesia unui girosco$ este cu atât mai mică cu cât momentul de inerție, diametrul și greutatea sa sunt mai mari și mai știu că datorită acestora, a;a sa devine e;trem de $uternică având un moment de torsiune care $oate fi de sute de ori mai mare decât greutatea sa, ceea ce!l face e;trem de util în stabili#area cor$urilor. Bna din a$licațiile $ractice ale acestui fenomen constituie '3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
a$aratele s$ortive inerțiale care $ot de#volta forțe de #eci și c"iar sute de kg. 4ractic orice încercare de sc"imbare a a;ei de rotație a unui volant este e;trem de grea căci el refu#ă să se miște ca și cum ar fi de multe #eci sau sute de ori mai greu. n afară de bicicleta s$ortivă și de a$aratele de antrenament de factură asemănătoare, o a$licație utilă al girosco$ului este bicicleta și motocicleta ale căror stabilitate se datorea#ă tot momentului inerțial girosco$ic al roților lor. < altă a$licație interesantă a girosco$ului este și cea a folosirii a două giroscoa$e ca stabili#atoare $entru motocicleta carosată a lui Daniel Pim de la firma „9it /otors” din ?an =rancisco, care este im$osibil de răsturnat indiferent dacă stă $e loc sau se de$lasea#ă și indiferent dacă are sau nu motorul $ornit. 0tât tim$ cât motoarele celor două giroscoa$e din $odeaua interesantei mașini $e două roți funcționea#ă, motocicleta se com$ortă ca și cu ar avea $atru roți și ar fi de #ece ori mai grea. Bltimul răcnet în materie de a$arate s$ortive de acest gen este „4oLer )all” sau „=orce )all” care este o bilă de $lastic F unele mai $retențioase au o carcasă de tablă G care are în interior un volant de vreo o sută și ceva de grame care $oate fi accelerat tre$tat la vite#e de rotație de $ână la #ece mii, două#eci de mii de rotații $e minut. )ila din imaginea alăturată care are $e total vreun sfert de kilogram, la vite#a de uns$re#ece mii de rotații $e minut de#voltă un moment inerțial girosco$ic de $este uns$re#ece kilograme, fa$t ce o transformă într!o veritabilă ganteră $rofesionistă care $une serios mușc"ii brațelor, $ie$tului și s$atelui la muncă. %onservarea momentului cinetic sau a inerției la aceste vite#e fac din această mică Eucărie te"nică un accesoriu foarte util $entru menținerea condiție fi#ice a oricui, indiferent că este un „șoarece de birou” care stă în fața calculatorului toată #iua sau un s$ortiv de $erformanță... . %e e foarte im$ortant la girosco$ este că el se com$ortă astfel indiferent de condițiile de mediu așa că dacă $e $ământ ne $utem antrena cu greutăți, în im$onderabilitate asta nemaifiind $osibil, singura modalitate rămâne fie folosirea resorturilor elastice F e;tensoare cu arcuri sau cu cauciuc G fie a$arate inerțiale girosco$ice cum e această biluță. 0cum, dacă încercăm să ne imaginăm biluța din imaginea alăturată crescută la scara diametrului de... să s$unem trei!ș!$e mii de kilometri, numai bine obținem $ământul $e coaEa căruia trăim... firește că el nu se rotește la vite#e amețitoare de #ece mii de rotații $e minut, ci doar la o singură rotație $e #i... dar având în vedere fa$tul că este e;trem de mare și are o masă uriașă, momentul inerțial al său e suficient ca să!i asigure stabilitatea $e orbită... 4recesia a;ei $ământului este foarte lentă înc"eind un cerc com$let în decurs de două#eci și șase de mii de ani... ot datorită vite#ei foarte reduse, forța centrifugă a sa e a$roa$e ine;istentă, aceasta fiind cau#a $entru care naivii care se gândesc că ne mișcăm cu o mie șa$te sute de kilometri $e oră și ar trebui să fim aruncați de $e su$rafața $ământului se înșală în argumentația lor cum că de vreme ce nu suntem aruncați de $e su$rafața $ământului acesta este $lat nu sferic... Nu avem cum să fim $roiectați în s$ațiu, $entru că la o singură rotație $e #i indiferent cât ar însemna asta în kilometri $arcurși de un $unct de $e su$rafața $ământului, forța centrifugă e $ractic ine;istentă. '
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
ntorcându!ne acum la volant sau "ai să s$unem la un titire# cu a;ul foarte scurt obținem ceva asemănător unei gala;ii... :ala;iile' indiferent de mărimea și forma lor, sunt aglomerări dinamice de cor$uri cerești care din $unct de vedere mecanic sunt volanți sau giroscoa$e $erfecte iar din $unct de vedere al com$ortării materiei în interiorul lor, sunt niște $om$e centri$ete. ?ă ne amintim de titire# sau să ne imaginăm discul girosco$ului de mai sus ca și cum ar fi ori#ontal... De o $arte și de cealaltă a sa aerul este antrenat într!o mișcare de e;$ul#are centrifugă care face să fie înlocuit de o colană de aer care vine $e lângă a;ul său. ?e formea#ă astfel de o $arte și de cealaltă a discului său două vorte;uri toroidale de aer, care firește că sunt invi#ibile dar care ar $utea fi $use!n evidență cu un ga# colorat. 0sta se întâm$lă datorită fa$tului că avem un singur disc și că fluidul F c"iar dacă e ga# G sub influența gravitației terestre are $ro$rietatea de a adera la su$rafața discului. 4e această $ro$rietate se ba#ea#ă și vestita $om$ă cu discuri a lui Nikola esla. 0cum "ai să $rivim imaginea alăturată care re$re#intă o gala;ie foarte frumoasă $e care "abar nu am cum o c"eamă... (ste și nu este o gala;ie ti$ică... în sensul că orice gala;ie are în centrul său o gaură neagră de diferite dimensiuni. ?e știe că găurile negre sunt inima oricărei gala;ii și ele sunt cele care duc la formarea gala;iilor, dar totodată și la moartea lor, atunci când du$ă multe miliarde de ani acestea nu mai au de unde să absoarbă materie din s$ațiul înconEurător. n imaginea de față avem în centrul gala;iei un Xuasar. De fa$t Xuasarii sunt inima gala;iilor tinere. 9!am ales $entru că $ermite vi#uali#area a;ului de rotație a gala;iei care este identic cu cel al Xuasarului. n mod normal o gaură neagră, datorită absorbției dată de vite#a fantastică de rotație care duce la e;$ul#area materiei în Eurul a;ei sale de rotație absoarbe în Eetul turbionar tot, materie și radiație și de aceea din orice gala;ie nu vedem decât $lanul ecuatorial al ei, nu și ce se află de o $arte și de alta a acestuia. Yuasarii fiind elementul central al gala;iilor tinere adică găuri negre în formare care încă datorită fa$tului că au masă și dimensiuni mai mici decât găurile negre din centrul gala;iilor mature încă $ermit observarea radiației și materiei e;$ul#ate... 0m s$us că orice gala;ie este o $om$ă centri$etă. %a să înțelegem cum „funcționea#ă”, cum se com$ortă o gala;ie să ne imaginăm că avem două discuri care se rotesc în contrasens, față!n față la mică distanță. n urma acestui ti$ de rotație în contrasens a celor două su$rafețe, materia fluidă dintre ele, F în fond materia galactică cu tot ce re$re#intă ea, stele, $lanete, nebuloase, $raf stelar etc. se com$ortă $er total ca un fluid G ca$ătă o mișcare de rotație în $lan, cu a; radial semicircular, dins$re $eriferie s$re centru. Dacă materia solidă are tendința de a fi aruncată de forța centrifugă, fluidele se com$ortă total invers ele având tendința de a se orienta centri$et. 0mintiți!vă vârteEurile formate în a$ă fie la scurgerea unei că#i, a unei c"iuvete sau c"iar în curgerea naturală a a$elor. '5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
?ă ne amintim acum $entru un moment de com$ortarea unui furtun $rin care curge a$ă...: furtunul de $om$ieri. %ând $resiunea și debitul a$ei $rin el e scă#ută, el este moale și $oate fi mani$ulat foarte ușor. Dar dacă robinetul "idrantului este desc"is la ma;imum și $rin furtun va circula a$a cu o $resiune de #ece atmosfere s$re e;em$lu, furtunul devine rigid, tare ca fierul și dacă este lăsat liber ca$ătă o mișcare de $recesie. (i, să ne imaginăm acum că același fenomen se $etrece la a;ul oricărui volantJgirosco$ a;ul acestuia fiind cu atât mai rigid și o$unând o forță cu atât mai mare cu cât momentul de torsiune este mai mare. Ci cum am vă#ut că datorită vite#ei de rotație a masei și a diametrului acest moment $oate de$ăși de sute de ori masa volantului, înțelegem cum orice obiect rotativ, indiferent că vorbim de un titire#, o $lanetă sau o gala;ie devine e;trem de stabil și se o$une oricărei modificări a $o#iției care $oate rămâne nesc"imbată tim$ nedefinit dacă nici o forță e;terioară F frecări sau lovituri G nu intervine $entru a o modifica. >ala;ia în dubla calitate de volant și de $om$ă centri$etă este de două ori mai stabilă decât o $lanetă sau un soare... %a urmare materia în interiorul unei gala;ii se adună dins$re $eriferie s$re centru venind rotit sub forma unor fuioare și accelerându!și rotația atrase inițial de Xuasarul din centru, care mai târ#iu devine gaură neagră.
'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Perpetuu moile și accesul la energie
4er$etuu mobile înseamnă mișcare continuă. Ci $ână la urmă ce!nseamnă continuu, o #i, o lună, un an, o viață 6... %e este lungimea unei vieți com$arabil cu infinitul de necu$rins al universului 6... Bniversul se mișcă de!un infinit de ani și va continua să se miște la infinit. Dacă și!ar înceta mișcarea ar muri, și!ar înceta e;istența. otu!i mișcare continuă. %u toate acestea știința și te"nica mondială nu acce$tă e;istenței mișcării continue. De ce se! ntâm$lă asta am e;$licat deEa în urmă cu câțiva ani într!un articol $ostat $e blogul $e care l!am avut atunci :
< De ce un mecanism cu mișcare continuă este o im$osibilitate 6 4ăi, datorită fa$tului că de!a lungul istoriei, o serie de oameni de știință au declarat asta. Nu!i știu $e toți, dar dacă $rivim o istorie sintetică a acestui conce$t, de $e enciclo$edia Aikiedia, vom remarca cinci declarații în acest sens ale unor mari învățați ai tim$ului lor...: n 1'' înaintea erei noastre filo#oful grec 0na;agora ar fi declarat că : „din nimic nu se $oate obține nimic și nimicul nu $oate fi anulat.” n 5' 9eonardo da *inci demonstrea#ă im$osibilitatea mișcării s$ontane a unei roți de#ec"ilibrate cu greutăți. n 17 olande#ul ?imon ?tevin demonstrea#ă im$osibilitatea funcționării unui $er$etuu mobile cu $lanuri înclinate. n 7 engle#ul o"n Ailkins demonstrea#ă im$osibilitatea funcționării mașinii lui o"annes aisnierus F 17- G F $lanul înclinat cu bilă și magnet G. %a$acul $entru întreaga lume științifică îl va $une declarația din 331 a 0cademiei =rance#e care de fa$t e;$rima $ărerea lui 4ierre ?imon 9a$lace: „%onstrucția unei mașini cu mișcare $er$etuă este absolut im$osibilă.” Dar omenii de știință au mai făcut de!a lungul tim$ului declarații aberanteV să ne amintim doar de fa$tul că știința sfârșitului de secol 5 declara în unanimitate în frunte tot cu 0cademia =rance#ă, im$osibilitatea #borului unui a$arat mai greu decât aerulV oate aceste declarații au fost și sunt în continuare susținute de inter$retarea $arțial sau total eronată a unor legi sau teorii științifice care și ele contribuie la întărirea $ărerii că declarația 0cademiei =rance#e e una universal valabilă. 0stfel: n 77' matematicianul, fi#icianul și astronomul olande# %"ristian Ou@gens stabilește legile conservării momentului cinetic al cor$urilor în rotație. n 77 >ottfried Ail"elm 9eibni# definește energia $otențială că fiind $rodusul dintre forță și înălțime. n Oermann von Oelm"olt# formulea#ă $rinci$iul conservării energiei. 2ar în ' 8udolf %lausius formulea#ă $rimele două legi ale termodinamicii iar mai a$oi...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
n 5' Aalt"er Nernst formulea#ă a treia lege a termodinamicii, care va fi reformulată ulterior de /a; 4lanck oate aceste legi sunt de fa$t ca#uri $articulare ale com$ortării naturii, care are o funcționare interde$endentă. 0bsolut nici un sistem natural nefiind de sine stătător toate sunt interconectate și de$ind integral de funcționarea sistemelor vecine. 0ceastă interde$endență le conferă caracterul de sisteme desc"ise, adică sisteme care $rimesc și cedea#ă simultan energie dins$re sau către mediul înconEurător. < altă sursă de confu#ie și înțelegere greșită este însăși metodologia total greșită F și du$ă $ărerea mea intenționat aleasă G de a $reda fi#ica în școlile lumii, greșită nu doar $rin e;em$lele $ractice alese ci și $rin insistența de a demonstra totul e;clusiv și $uternic accentuat, $rin formule matematice, fără a e;$lica, sau e;$licând telegrafic, logica funcționării mecanismului discutat și relația sa cu mediulV 0stfel cel mai banal e;em$lu $e care l!am mai $omenit și în altă $arte este cel al $redării $ârg"iei în școală $rimară. 9a acea lecție $ârg"ia e $redată doar din $unctul de vedere al forțelor care acționea#ă asu$ra ei, nu și din acela al felului cum aceasta la rândul ei transmite forțele asu$ra mediului cu care interacționea#ă. Ci $entru a întări confu#ia în mintea co$iilor nu se $omenește nimic de celebra afirmație a lui 0r"imede : „Dați!mi un $unct de s$riEin și un levier suficient de lung și voi muta 4ământul.” M afirmație a cărei $redare ar im$une e;$licarea $ârg"iei din $ers$ectiva felului cum transmite forța ci nu din cea a felului cum acționea#ă aceasta asu$ra ei. Bn corolar al acestui fa$t este și $redarea conce$tului de acțiune și reacțiune a forței care este în mod intenționat ales așa fel ca cel mic să nu $ricea$ă nimicV 9a vârsta când acest conce$t se $redă F cel $uțin în ca#ul generației mele G orice co$il $urta o $raștie în bu#unar, și orice co$il își făcuse și utili#ase măcar odată, un arc reali#at dintr!o creangă tăiată din $ădureV %u toate acestea cei care au stabilit $rograma de învățământ au ales ca e;em$lu $entru conce$tul de reacțiune, îm$ingerea egală a unui $erete asu$ra brațului co$ilului atunci când acesta a$asă $e $ereteV 8eacțiunea unui $erete la o a$ăsare e una total statică și a cărui conce$t e e;trem de greu de înțeles $entru un co$il de - ani. De ce nu se recurge la e;em$lul reacțiunii dinamice a unui arc sau a $raștiei cu care co$ilul e familiari#at la acea vârstă +6.. 9a o anali#ă atentă a întregii $rograme de învățământ la materia fi#ică, fie ea de ciclu $rimar fie de cel secundar, se va desco$eri că în toate manualele, e;em$lele $ractice alese, sunt inaccesibile sau e;trem de greu accesibile înțelegerii co$iilorV Nu cumva $entru a crea confu#ie, $entru a face ca adevăratele im$licații ale celor $redate să nu fie relevate 6... Nu cumva $entru a face ca doar un $rocent e;trem de mic de co$ii să înțeleagă iar restul să rămână o turmă $roastă care trecând $rin școală are im$resia că învațăV în tim$ ce de fa$t se $rostește 6... 4e de altă $arte, alături de neînțelegerea sau înțelegerea greșită a anumitor $ărți din știința $redată în școlile lumii, intervine confu#iaV $e care această neînțelegere o naște. ?unt mai multe confu#iiV 4rima confu#ie a fost im$usă de denumirea de $er$etuu mobile. 0cesta în traducere directă înseamnă mișcare continuăV ca urmare orice mecanism cu mișcare continuă a cărui sursă de energie nu este vi#ibilă ca$ătă automat catalogarea de $er$etuu mobile și va fi din start res$ins. 0 doua mare confu#ie este acea a fa$tului că nimeni nu gândește energia universală în termeni generali. oată lumea are tendința să se cram$one#e de o formă $articulară de -
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
energie, și atunci când anali#ea#ă un anumit sistem te"nic, de orice fel ar fi el, să nu vadă decât una din formele de energie im$licate în funcționarea acelui mecanism te"nicV < altă mare confu#ie este aceea de a confunda forța cu energiaV De multe ori un sistem, folosind o anume cantitate de energie, $rin utili#area corectă a $ârg"iei $oate să efectue#e un lucru mecanic care la $rima vedere și insist să s$un asta, la $rima vedere $oate $ărea a nu fi $osibil decât cu un consum mult mai mare de energie. < altă mare confu#ie este $ierderea din vedere a fa$tului că nici un fel de mișcare continuă nu e de fa$t continuăV c"iar și mișcarea $lanetelor are la un moment dat un sfârșitV indiferent dacă ra$ortat la lungimea vieții noastre mișcare lor $are fără sfârșitV Ci $oate că acestea nici nu sunt cele mai im$ortante confu#ii, și de asemenea nici nu sunt singureleV Dar ele sunt sursă ale unor mari neînțelegeri și mai ales a refu#ului de a înțelege natura c"iar și în ciuda evidențelorV 9egile termodinamicii $recum și cele ale mecanicii, au fost stabilite în urma unor cercetări e;$erimentale de laborator și din $ăcate atât la elaborarea lor cât și la introducere lor în $rograma de învățământ s!a $ierdut din vedere că de fa$t ele sunt doar ca#uri $articulare ale com$ortării naturii. ?!a $ierdut din vedere că ele deși $ar a stabili niște limite stricte, în realitate nu $un nici un fel de o$reliștiV ele nu doar că nu inter#ic a$ortul de energie dins$re mediu s$re sistem ba c"iar $rima lege a termodinamicii, $rin declararea fa$tului că energia nu se $roduce și nu se distruge ci doar se transformă și a treia $rin declararea fa$tului că nu se $oate aEunge la ' absolut, F mișcare moleculară și radiația nu încetea#ă G tocmai asta sublinia#ăV
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
colectarea de energie din câm$ul gravitațional, care are loc $e lanțul cinetic de transmisie și ca urmare se creea#ă im$resia eronată că acest dis$o#itiv încalcă legile termodinamiciiV 0cest dis$o#itiv a$lică de fa$t, în mod inteligent, $ro$rietățile obiectelor aflate în mișcare de rotație, adică fi#ica clasică a căror legi au fost stabilite de 2saac NeLton, fi#ică ce se studia#ă în $rimul an de liceu și de asemenea o teorie relativ nouă necunoscută și ne$redată nicăieri în școli : eoria $ulsatorie a energiei a lui 9aLrence seung de la Bniversitatea din Oong Pong. /ai e ca#ul să amintesc aici $remiul Nobel acordat $rin 53 lui 2l@a 4rigogine $entru Zermodinamica sistemelor aflate în $ermanent de#ec"ilibru energetic”, termodinamică care nu se studia#ă $e nicăieri în învățământul mondialV și care descrie tocmai starea de interde$endență a tuturor sistemelor naturale, în colaborarea lor continuă s$re a!și reface de#ec"ilibrele tem$orareV 8ealitatea $roblemei $e care o avem este educația $arțial eronată $e care am $rimit!o fiecare din noi, care ne îm$iedică să înțelegem $rinci$iile de funcționare a acestor te"nologii. %a urmare deși internetul e $lin de asemenea te"nologii, și este în egală măsură $lin de falsuri, insuficienta $regătire $e care o avem nu ne dă $osibilitatea de a $utea de$ista care sunt cu adevărat funcționale din eleV F și când s$un insuficientă, nu mă refer la ea în termeni doar cantitativi ci și în termeni calitativi M cu alte cuvinte nu suntem $regătiți în domeniul necesar a$recierii acestor fenomene G. 0Eungem astfel să le considerăm $e toate falsuriV ?!au făcut și se fac încă comentarii cum că cei care studia#ă aceste te"nologii cunoscute cu numele de „free energ@” ar alerga du$ă „cai ver#i $e $ereți” du$ă un i$otetic „?fânt >raal al energiei libere F gratuite G”V Dar acel „?fânt >raal al energiei libere” e;istă de mult tim$, numai că $rin contribuția egală a educației $e care o avem și a acțiunii cercurilor interesate ca masele să nu aibă acces la energie, nu suntem ca$abili să!l recunoaștem, și cu atât mai $uțin să aEungem la el.... %u stimă + %%D. &.'&.-' = Du$ă cum am s$us deEa $rinci$alul nostru "andica$ este fa$tul că nu $erce$em din cele două com$onente al universului M materia și radiația, decât $artea materială iar din radiație $erce$em un s$ectru e;trem de îngust din ea și cei mai mulți dintre noi nu sunt conștienți că atât căldura cât și lumina sunt același fenomen. =irește că la anumite nivele, deasu$ra celor care stabilesc $rogramele de învățământ ale lumii se cunoaște $erfect tot ceea ce nu se $redă de loc sau se $redă eronat în școli. Dar așa cum am mai s$us de asemenea, cum ar mai $utea fi $er$etuată e;$loatarea omului de către om dacă cei e;$loatați ar fi la fel de bine informați și $regătiți te"nic ca cei care îi e;$loatea#ă 6... 0șa cum valurile nu vor înceta niciodată să bată malurile $entru că!și iau energia de la soare care la rândul lui și!o ia din gala;ia $rin care ne $oartă, tot la fel și noi ar trebui să învățăm să construim mecanisme te"nice care să își ia energia din mediul înconEurător și care, c"iar dacă nu vor funcționa la infinit, măcar să ne $oată asigura energia necesară $e $erioada acelor decenii cât trăim. %u stimă + %%D --.'.-'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
,orma planetelor
De ce au $lanetele formă sferică 6 0 fost una din multele întrebări $e care mi le! am $us în co$ilărie. 9a nivel intuitiv îmi imaginam că de vreme ce se rotesc ar fi normal să aibă formă rotundă, dar de ce sferică și nu discoidală sau în formă de minge de rugbi sau orice altă formă re#ultată $rin rotația unei forme geometrice $lane 6 0bia când am înțeles rolul $resiunilor interne ale materiei care sunt $use în evidență cel mai clar de $icăturile de a$ă am reali#at care!i cau#a. %o$iii de a#i nu mai știu și nici mulți dintre cei ai generației mele nu știau că a$a curată are la contactul cu aerul, o $eliculă formată din moleculele de la su$rafața ei care este e;trem de re#istentă. 4e re#istența e;traordinară a $eliculei su$erficiale a a$ei se ba#ea#ă e;$erimentele la $rima vedere incredibile cu um$lerea $a"arelor care sunt deEa $line cu a$ă cu ace cu gămălie. Bneori e necesar să adaugi în a$a din $a"ar două cutii de bolduri, ca să reușești să faci ca a$a să se reverse într!un târ#iu, din $a"ar. ot $e re#istența $eliculei su$erficiale a a$ei stă și efectul de $lutire $e a$ă a discurilor de metal. rucul se reali#ea#ă de obicei cu o monedă care are su$rafața cât mai mare și e cât mai subțire $osibil. 0șe#ată cu griEă $e su$rafața a$ei dintr!o farfurie, astfel ca $elicula su$erficială să nu fie stră$unsă și să $oată $relua greutatea monedei $e toată su$rafața ei aceasta va $luti $e a$ă ca și cum ar fi din lemn. n imaginea alăturată vedem ceva foarte interesant. Bnul din astronauții de $e stația s$ațială $rivind încântat o $icătură de a$ă în care a fost $rinsă o bulă de aer. 4icătura este încă în mișcare de aceea nu are formă $erfect sferică dar $utem observa că aerul din interiorul ei a luat formă sferică. 4resiunea internă a moleculelor de a$ă a$ăsând uniform $e $elicula su$erficială a a$ei, în li$sa gravitației o obligă să ia formă sferică. De ce sferă 6 4entru că sfera e singura formă geometrică a cărui masă este ma;imă în minimul de volum dis$onibil. =orma $icăturii de aer din interior este re#ultatul aceluiași fenomen. n acest ca# $e cele două fețe ale $eliculei su$erficiale a a$ei acționea#ă uniform atât $resiunea aerului $rins în ca$cană $e de!o $arte, cât și $resiunea moleculelor de a$ă $e $artea o$usă. %um aceste $resiuni sunt egal distribuite $e întreaga su$rafață de contact dintre a$ă și aer $icătura de aer $rinsă!n interior va lua la rândul ei forma sferică. 4resiunea aerului din cabina stației s$ațiale acționea#ă și ea asu$ra su$rafeței $icăturii, dar $entru că aceasta se află încă în mișcare, forma ei oscilea#ă în Eurul sferei datorită agitației lic"idului care însă, nereușind să s$argă $elicula su$erficială, într!un final se va liniști și va lua forma sferică $erfectă.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
gravitaționale e;terne ci doar $resiunilor ei interne F care în final vor forma gravitația $ro$rie G dar fiind în același tim$ su$usă $resiunii uniform distribuite din toate $ărțile a radiației universale se va aduna încă de la înce$ut, din stadiul de $raf galactic F $articule cât de mici G în forme care vor avea tendința de a se aglomera sferic. mi veți re$roșa că norii de materie cosmică cunoscuți sub numele de nebuloase nu fac asta 6 ala;iile nu sunt cor$uri cerești inde$endente ci sunt aglomerări de cor$uri cerești și ele sunt re#ultatul absorbției acestei aglomerări de materie de către Xuasarul sau gaura neagră centrală. Deci vorbim des$re două lucruri distincte. 0uto! organi#area materiei în cor$uri cerești inde$endente, stele și $lanete va avea ca re#ultat sfera iar absorbția materiei de către un cor$ ceresc imens F Xuasar sau gaură neagră G va avea ca re#ultat o formă discoidală sau discoidal sferică numită curent gala;ie... Ci $entru că tot vorbim de forma $lanetelor, ar fi ca#ul aici să iau în discuție și un fenomen îngriEorător, nu doar la noi în țară ci și la nivel mondial. 0nume curentul care $une stă$ânire $e o categorie tot mai mare din $o$ulația lumii și care încearcă să aducă omenirea îna$oi în obscurantismul evului mediu $rin declararea formei $ământului ca fiind $lată. ?e fac filme documentare doveditoare se răs$ândesc materiale $ublicitare cu fotografii însoțite de te;te așa #is științifice care dovedesc că de fa$t forma sferică a $ământului e o minciună și că școala, guvernele și agențiile s$ațiale internaționale ne mint când s$un că $ământul e sferic. ?e declară sus și tare că $ământul e o su$rafață $lană imobilă, un disc cu o singură față F 6+ G deasu$ra căruia e atârnată o semisferă de sticlă de care sunt atârnate soarele luna și stelele... Ci se aduc argumente științifice, calcule matematice și trigonometrice eronate și tot felul de dove#i $uerile de genul ” cum de mărul cade atras de gravitație dar milioanele de tone de a$ă din nori nu cad 6” sau „de ce nu se vede curbura $ământului din avion 6” și altele asemenea... Dincolo de fa$tul că acești oameni care 7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
fac aceste filme și cei care le cred orbește nu au minimul simț al $ro$orțiilor neînțelegând că înălțimea de uns$re#ece kilometru la care #boară de obicei avioanele de linie este ec"ivalent cu a te târî $e fața $ământului de vrem ce ra#a acestuia e de $este șase mii de kilometru și deci e im$osibil să observi cu oc"iul liber curbura de acolo și de fa$tul că a$a din nori e în stare de va$ori... ( greu să te lu$ți cu acești omeni încercând să le e;$lici cum și de ce greșesc de vreme ce ei nu au învățat nimic în școală și nu au cele mai elementare noțiuni de fi#ică, c"imie, geologie, geometrie etc... oate argumentele acestor materiale $ublicitare, sunt doar la $rima vedere argumente căci $rind numai și numai la omul nou, analfabet funcțional inca$abil să înțeleagă ce citește dar care se $rice$e $erfect să butone#e telefonul mobil de ultimă generație. ?e înde$linesc sub oc"ii noștri niște $rofeții alarmante lansate în urmă cu vreo $atru, cinci decenii... : 0lvin offler futurolog și scriitor american scria cândva că „+nalfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu știe să citească ci acela care nu știe să înțeleagă#( /arele astrofi#ician %arl ?agan declara cu un an înainte de moarte : „###facultățile noastre critice fiind în declin incapabile să distingă între ceea ce se simte bine și ceea ce este adevărat vom aluneca fără să ne dăm seama înapoi în superstiție și întuneric( /i!amintesc că acum vreo doi ani am încercat să!i e;$lic unui tânăr $rodus al sistemului de învățământ actual, de ce efectul %oriolis este o dovadă că $ământul e sferic. 2!am arătat că $e cele două fețe ale unui disc în rotație o bilă va aluneca în sensul o$us rotației discului, rotindu!se însă în sens contrar. %"iar dacă i!am făcut desene și i!am rotit efectiv un disc de carton $e care am $us o minge de $ing$ong, nu am reuști să!l fac să înțeleagă ce semnifică acest efect. 4ur și sim$lu acel tânăr era inca$abilă să înțeleagă diferențe dintre com$ortarea mingii de $ing$ong $e cele două fețe ale discului, res$ectiv $rin e;tensie $e cele două emisfere ale unei sfere. 0cestui efect i se datorea#ă fa$tul că vârteEurile curgerii a$ei se rotesc în emisfera nordică în sensul acelor de ceasornic iar în cea sudică în sensul invers acelor de ceasornic. 2nteresant este că efectul e vi#ibil c"iar la câțiva metri de o $arte și de alta a ecuatorului. (;$erimentul efectuat în an#ania $entru amu#amentul turiștilor e unul din filmulețele la care ade$ții $ământului $lat nu $rea mai au ce să comente#e... %ele trei $âlnii galbene $ictate frumos cu negru sunt $lasate una la vreo #ece $ași nord de ecuator, una e;act $e linia ecuatorului iar cealaltă la #ece $ași sud de ecuator. %u toate că a$ro$ierea e incredibil de mare de linia ecuatorului, ra$ortat la dimensiunile globului terestru efectul se manifestă foarte clar, a$a formând vârteEuri de sensuri contrare în $âlniile așe#ate de o $arte și de alta a ecuatorului și curgând fără vârteE în $âlnia de $e ecuator, $âlnie în care floricica care $lutește dre$t martor nu s!a rotit în nici un sens ci a rămas imobilă deasu$ra centrului $âlniei : 3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
(u consider efectul %oriolis alături de fa$tul că navigația maritimă este a$licația $ractică a geometriei sferei, unele din cele mai $uternice argumente că trăim $e o sferă nu $e un disc sau mai știu eu ce formă geometrică $lană și!ar imaginea cei care vor să ducă omenirea îna$oi în evul mediu. Din $ăcate, și cu și fără filmele și $ro$aganda asta des$re $ământul $lat, omenirea se!ndrea$tă totuși s$re întunericul evului mediu, în ciuda atâtor miEloace de informare care ne stau la dis$o#iție. %u stimă + %%D -&.'.-'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
-ravitația
n vreme ce unii, așa cum este /ic"ael >rab au ales ca $asiune a vieții învingerea gravitației, eu am ales să aflu ce este, căci cele mai mari enigme $entru mine au fost, încă de $e la vârsta de ' M - ani, gravitația și magnetismul. 4entru că școala mi!a s$us doar că!s niște forțe, de!a lungul vieții, am căutat să citesc tot ceea ce m!ar fi $utut lămuri în $rivința acestor două fenomene. Din $ăcate am desco$erit de!a lungul tim$ului, că de fa$t știința oficială cam "abar nu are care e sursa cestor două fenomene, învârtindu!se în Eurul unei co#i imense formate din tot felul de formule matematice și teorii fante#iste scoase din Eobenul magic a relativității și mecanicii cuantice. (u voiam să știu care e sursa acestor forțe nu cum sunt ele $use!n formule matematice.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
consider că conclu#ia la care am aEuns are avantaEul, față de știința oficială, de a oferi o e;$licație mai clară și de a oferi un „vinovat” $entru acțiunea care duce la a$ariția forței „de atracție” care e numită de fi#ică cu numele de gravitație. 0ici e ca#ul să mai fac câteva $reci#ări : ! $rima se referă la fa$tul că forța numită gravitație nu este o atracție ci este o îm$ingere, o $resiune, unul din efectele acțiunii radiației asu$ra materiei. ! a doua este aceea că gravitația, gravitația, la fel ca și magnetismul, este un fenomen fi#ic $re#ent la toate obiectele indiferent de formă și mărime dar care este manifestă vi#ibil și sesi#abil, numai la obiectele în rotație și în condiții stricte determinate de masa și dimensiunile lor. ! când vorbesc de gravitație mă refer strict la fenomenul care face ca obiectele mici să stea $e su$rafața obiectelor mari. 4o#iția relativă a cor$urilor cerești în sistemele stelare este, du$ă $ărerea mea, re#ultatul unui alt fenomen. 0cum "ai să vedem de unde a $ornit totul...
n mic i,t!ric al !(,er-a*iil!r 3r!3rii Bnele observații $e care le!am făcut de!a lungul tim$ului au contribuit la înțelegerea $e care o am acum asu$ra gravitației. n co$ilărie mi!a $lăcut mult să mă Eoc cu obiecte rotitoare, sfârle#e, titre#e, nasturi $uși $e sfoară, toate confecționate confecționate arti#anal. arti#anal. /i!amintesc că am stricat câteva Eucării și vreo două ceasuri de masă și unul de $erete ca să scot din ele $inioanele cele mai mari și mai grele $e care le foloseam $e $ost de titire#. %ând %ând am crescu crescutt mai măric măricel, el, cam cam $e vremea vremea când când înce$usem înce$usem să fiu interesat de fenomenul fenomenul magnetismului, tatăl meu mi!a dăruit un microsco$, $e care regret că ulterior du$ă vreo două decenii, decenii, tot dânsul a fost cel care m!a de$osedat de el, cerându!mi!l cu îm$rumut și uitând să mi!l mai îna$oie#e. 0 fost un ti$ cam i$ocrit și fățarnic tatăl meu, dar... ce să faci, familia nu ți!o alegi iar des$re morți numai de bine +... 0m simțit adesea li$sa acelui instrument de cercetare cu care mă obișnuisem obișnuisem să lucre#. (ra un microsco$ o$tic destul de banal, nu vreo sculă $rofesionistă, de fabricație Ea$one#ă, marca *i;en, net inferior celor fabricate de ntre$rinderea <$tică 8omână ! 2<8 F cu care am avut oca#ia să lucre# în școală G dar suficient de bun ca să!mi $ot face treaba cu el, căci avea trei obiective și $utere ma;imă, dacă!mi amintesc eu bine, de '' de ori. %erce rcetând un titir itiree# du$ă ce am $las lasat $e el tot tot felul lul de gunoaie și microorganisme am desco$erit că nu toate sunt aruncate de $e su$rafața lui atunci când îl roteam. De obicei cele mai mici obiecte, fie că erau ființe sau nu, cele care nu erau vi#ibile decât cu $uterea de mărire ma;imă, nu dis$ăreau de $e titire# a#vârlite de forța centrifugă. 0tunci am înțeles că gravitația este o manifestare ce se manifestă manifestă la vite#e relativ mici de rotație și e de$endentă de un ra$ort cât mai mare între dimensiunea dimensiunea obiectului obiectului aflat în rotație și obiectele mici aflate $e el și că manifestarea manifestarea ma;imă a ei este la contactul dintre obiectele mici și obiectul aflat în rotație. -'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/ai târ#iu în adolescență, am citit des$re fenomenul de atracție dintre două nave de dimensiuni diferite navigând $aralel. (ste un cunoscut accident naval care s!a $etrecut din cau#a aceasta, $e canalul ?olent care se$ară insula Aig"t de 0nglia, între o navă celebră și una mai $uțin cunoscută. n data de -' se$tembrie 5 fratele geamăn al itanicului, transatlanticul
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
de $oli#or e;ecută cam ,& milioane de rotații $e #i, $ământul abia e;ecută una... 0m reali#at astfel că s!ar $utea ca forța centrifugă, și im$licit și cea reactivă a ei F forța centri$etă G să de$indă foarte mult de vite#a de rotație în ra$ort cu diametrul cor$ului aflat în rotație... și mai ales cu masa acestuia. %am tot în acea $erioadă am reli#at că de fa$t forța centrifugă se manifestă mai $uternic deasu$ra su$rafeței de rotație ci nu în imediata ei a$ro$iere sau c"iar în contact cu ea, asta fiind cau#a $entru care atunci când te culci $e un cor$ în rotație forța centrifugă acționea#ă mai $uțin asu$ra ta... ! fa$t care mi!a reamintit de obse ob serv rvați ațiile ile făcu făcute te când cândva va cu micro microsc sco$ o$ul. ul. 0tunci 0tunci freca frecare reaa cu co cor$u r$ull care care este este re#ultantă re#ultantă a atracției gravitațion gravitaționale ale este mult mai $uternică.. $uternică.... cu această oca#ie oca#ie am înțeles că forța centrifugă este ceva legat de gravitație în sensul că ar $utea avea aceiași sursă... %u alte cuvinte fenomenul care dă naștere forței centrifuge să fie același care creea#ă și forța o$usă a ei forța centri$etă... ea fiind cea care acționea#ă $re$onderent atunci când ești culcat $e obiectul în rotație, adică în imediat contact cu acesta. 9a un alt moment în viață, am citit $e undeva că gravitația este mult mai $uternică în #onele ocu$ate de oceane decât $e uscat. Ctiind că a$a este e ste dielectric am tras conclu#ia că câm$ul gravitațional trebuie să fie de natură electrică sau măcar am$lificat de radiația electrică a a$ei... 4robabil că au mai fost și alte observații $e care le!am făcut de!a lungul tim$ului care au avut un anumit im$act emoțional tem$orar la momentul res$ectiv și or fi rămas im$rimate în subconștient astfel că atunci când am înțeles cum stă treaba, fiecare din acestea a contribuit la „iluminarea” $e care am avut!o odată cu...
n*elegerea %are a venit $robabil tre$tat tre$tat și $e nesimțite, din momentul momentul în care am reali#at reali#at că orice obiect indiferent de mărimea sa, fie că vorbim de atomi fie de stelele gigant, are radiație $ro$rie, a fost cel mai $robabil un $roces de acumulare tre$tată decât vreo revelație subită. 9a moment dat, am reli#at că orice radiație indiferent cât de mare este este surs sursaa acel acelei ei radi radiaț ații ii,, treb trebui uiee să aibă aibă ca oric oricee alt alt feno fenome menn din din un univ iver ers, s, o com$onentă com$onentă reactivă conform $rinci$iului $rinci$iului universal al ec"ilibrului și a legii trei a lui NeLton anume oricărei acțiuni i se o$une o reacțiune... 0ceastă radiație $ro$rie este de$endentă atât de dimensiunea obiectului care radia#ă dar în același tim$ de densitatea sa. %a urmare, $arado;al a venit conclu#ia că densitatea nu e un re#ultat al gravitației, c"iar dacă fi#ica o descrie ca fiind masa F greutatea G unității de volum, ci invers : anume gravitația este de$endentă de densitate, adică de concentrarea materiei în unitatea de volum. < stea neutronică neutronică sau o su$ernovă su$ernovă care sunt stele stele e;trem de grele, grele, au gravitație gravitație imensă tocmai tocmai $entru că întreaga întreaga lor materie este este concentrată concentrată într!un într!un volum foarte foarte mic. n același ti$ am înțeles că sim$la radiație a unui obiect static, nu are nici un efect gravitațional întocmai ca în ca#ul magneților, care nu devin magneți $ână ce o influență radiantă e;terioară, nu le alinia#ă domeniile magnetice. %a urmare am înțeles că radiația materiei devine gravitație sau mă rog re#ultanta ei : forță centri$etă și centrifugă numai atunci când obiectele se rotesc. 0dică aceste --
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
forțe sunt re#ultatul efectului efectului $e care!l are radiația materiei am$lificată am$lificată de rotație. ?ă nu uităm că orice rotație este o oscilație adică un ciclu re$etitiv care duce la re#onanță și la am$lificări re#onante. 0m avut revelația fa$tului că forța centrifugă este o forță de dis$ersie care se disi$ă $e măsură ce se de$ărtea#ă de su$rafața obiectului în rotație iar forța centri$etă care e o$usul ei este o forță concentratoare căreia îi crește valoare odată cu a$ro$ierea de centrul de rotație... Ci atunci am înțeles că de fa$t gravitația este în realitate același lucru cu forța centri$etă... dar că ea se manifestă ca forță care ține obiectele la su$rafața $lanetei F sau a oricărui obiect în rotație G numai și numai dacă ra$ortul dintre obiectul în rotație care $re#intă gravitație și obiectele ținute de aceasta $e su$rafața lui este foarte mare... iar vite#a de rotație este mică... 8adiația uniformă a oricărui cor$ sferic este emisă radial și $ică $er$endicular $e orice $unct de $e su$rafața sau de deasu$ra su$rafeței sferei res$ective ceea ce face ca $otențialul ei scalar F adică îm$ingerea ei mecanică G să fie ma;im. n ca#ul gravitației deci, radiația acționea#ă nu ca la magnetism du$ă liniile de câm$ im$use de domeniile magnetice ci du$ă orientarea radială im$usă de rotație... Ci a ve veni nitt și co conc nclu lu#i #iaa fina finală lă care care s$un s$unee că gravitația este suma dintre componenta reactivă a radiației proprii a obiectului în rotație rotație și componenta activă a radiației mediului încon,urător în condițiile amplificării date de rotație# %u alte cuvinte radiația $ro$rie a obiectului nu are efect gravitațional ea fiind o radiație de dis$ersie ce se de$ărtea#ă de obiect și având valoare mare numai la vite#e mari de rotație, ca# în care $resiunea ei este denumită forță centrifugă. n sc"imb reactiva ei care este o radiație o$usă care este orientată s$re centrul centrul de rotație a $lanetei $lanetei fiind în același tim$ tot mai concentrată concentrată $e măsura a$ro$ierii a$ro$ierii de centru centru este este forța forța centri$etă centri$etă care devine gravitație în momentul în care este însumată cu radiația care are aceiași direcție dar $rovine $rovine din mediul înconEurător. înconEurător. %u alte cuvinte avem o radiație de dispersie dinspre planetă spre mediu și o radiație concentrată care este presiunea presiunea reactivă a radiației de dispersie dispersie însumată cu presiunea activă a radiației venită dinspre mediul încon,urător# încon,urător# a urmare gravitația se manifestă ca presiune care ține obiectele lipite de suprafața suprafața planetei planetei datorită datorită faptului că în imediata imediata apropiere apropiere a suprafețe suprafețeii planetei planetei este mult mai puternică decât forța centrifugă pe care o anulează# n ca#ul $lanetei noastre a cărei ra#ă este de $este șase mii de kilometri, kilometri, grosimea de siguranță a forței gravitațional!centri$ete, cred că este de câteva sute de kilometri. n înc"eiere trebuie să fac $reci#are că am cunoștință de teoria domnului /e"ran avakoli Pes"e care afirmă că gravitația ar fi re#ultatul interacțiunii dintre două câm$uri magnetice fiind de fa$t com$onenta atractivă a celor două câm$uri. 0ș fi de acord cu dumnealui dacă aș ști sigur că toate, dar absolut toate $lanetele și stelele din univers au câm$ magnetic la fel de $uternic ra$ortat la masa lor. %âm$ul magnetic magnetic al unei $lanete F sau mă rog, stea sau sau oricare cor$ ceresc ceresc G este de$endent de$endent în s$ecial de com$o#iția materială a acelui cor$ ceresc F mai multe sau mai $uține metale, sau c"iar li$să totală a lor G și abia a$oi de masa lui. %a urmare știu sigur că e;istă cor$uri cerești a căror câm$ magnetic este a$roa$e ine;istent dar care au totuși gravitație $uternică... ca# care nu mai susține teoria domnului Pes"e. -&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Creare +i mani3ulare nțelegând care este mecanismul de a$ariție și manifestare a gravitației, este clar că ob obțin ținer erea ea ei $rin $rin miEloa miEloace ce artif artifici iciale ale,, nu mai co cons nstit tituie uie o $robl $roblemă emă te"n te"nică ică insurmontabilă. >ravitația fiind deci tot o re#ultantă a radiației universale și care du$ă $ărerea mea se situea#ă într!o bandă de frecvență foarte largă F din câte am $utut să înțeleg din lecturile mele, banda banda este undeva între 3' >O# și O# dar efectul gravitațional gravitațional ma;im ar fi în $reaEma #onei su$erioare a ben#ii G în care este inclus și magnetismul gravitația $oate fi am$lificată sau atenuată de radiația electromagnetică, ceea ce duce la conclu#ia că mani$ularea ei se $oate face $rin orice miEloace radiant!oscilante. radiant!oscilante. ?e des$rind cinci ti$uri de miEloace $rin care se $oate mani$ula gravitația : miEloace mecanice ! unde și oscilații sonore, miEloace electromecanice M oscilații de rotație, miEloace electrice M unde și oscilații electrice, miEloace magnetice M unde magnetice de rotație și miEloace electromagnetice M oscilații și unde emise de bobine și antene s$eciale. Bn e;em$lu de mani$ulare mani$ulare mecanică sonoră este acela al călugărilor budiști din Ne$al care ar fi demonstrat $rin $ri n anii trei#eci ai secolului trecut cum se $oate ridica un bloc de $iatră cu aEutorul unor instrumente mu#icale. Bn alt e;em$lu este $laca gravitațională a lui *iktor *iktor >rebenikov care funcționa $e ba#a efectului structurilor str ucturilor cavitare. cavit are. ?tructurile cavitare sunt structuri microsco$ice tubulare sau ovoidale, desco$erite de entomologul rus *iktor >rebenikov în ari$ile și învelișul c"itinos al insectelor care le $ermite acestora să #boare cu minimum de efort $osibil. n fa$t orice tub cu diametrul mai mic de un milimetru va re#ona $e o frecvență $otrivită $entru a atenua $rin oscilațiile sale efectul gravitației. %u cât numărul de tuburi va fi mai mare mai dens și de su$rafață mai mare cu diametrul cât mai a$ro$iat de ',- mm F lungimea de undă de O# G cu atât efectul „antigravitaționa „antigravitațional” l” va fi ma maii $u $ute tern rnic ic.. De acee aceeaa ins insecte ecte a căro cărorr greutate și dimensiune este dis$ro$orționat de mare com$arativ cu su$rafața ari$ilor $ot să #boare fantastic fantastic de ușor și cu vite#e vite#e su$erioare su$erioare $ăsărilor, $entru că ele el e nu folosesc ari$ile decât $entru $ro$ulsie nu și $entru învingerea gravitației. *iktor >rebenikov, studiind această construcție s$ecială a insectelor a du$licat!o la reali#area unei $latforme $liante de mărimea unei vali#e mici cu aEutorul căreia a călătorit $rin toată 8usia în ultimii săi ani de viață. 0lt e;em$lu, de ce nu 6+ ! covoarele din basmele arabe care sunt convins că au fost reale, fiind $robabil niște $iese de te"nologie înaltă foarte asemănătoare unor covoare, dar care cred că funcționau tot $e $rinci$iul efectului structurilor cavitare. Bn alt e;em$lu de mani$ulare mecanică sonoră a gravitației sunt dia$a#oanele F dacă or fi adevărate te;tele res$ective + G care se s$une că erau folosite de strămoși $entru a mani$ula blocurile de $iatră $i atră de sute și c"iar mii de tone. t one. Ci tot aici ar intra, du$ă convingerea mea, și discurile de aur ale lui /onte#uma care erau construite -
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
s$ecific $entru stă$ânul lor F aveau dimensiunile fi#ice corelate cu greutatea utili#atorului G și care levitau în momentul în care erau lovite des într!un anumit ritm cu niște ciocănele fiind astfel făcute să vibre#e re#onant. /ani$ularea electromecanică se referă la oscilații de rotație obținute $rin rotirea electromagnetică a mercurului M $rinci$iul de funcționare al motoarelor gravitaționale ale *imanelor vedice și ale actualului avion ultrasecret 8!&), care iată că totuși nu e c"iar așa de ultrasecret de vreme ce eu am găsit informații și câteva fotografii cu el... și le $oate găsi oricine dorește căci „nea >oagăl” e mare și $otent. < altă modalitate de mani$ulare electro!mecanică ar fi $ro$ulsia inerțială reali#ată cu configurații com$le;e de giroscoa$e rotite la turații foarte mari. Din câte știu, deși nu am verificat $ersonal efectul atenuării gravitației $oate fi obținut $rin rotația în contrasens la mare turație a două giroscoa$e de dimensiuni mari F însăși carcasa unei nave discoidale G. ?e mai $ot folosi mai multe giroscoa$e montate radial $e un altul mai mare. 8otirea tuturor la turații foarte mari va anula com$let efectul gravitațional al $lanetei și în funcție de felul cum sunt controlate giroscoa$ele de $e circumferința girosco$ului $rinci$al se $ot efectua manevrele de navigație. /ani$ularea $rin radiație electrică se obține $rin condensatoare asimetrice de foarte înaltă tensiune F efectul )iefeld!)raLn G. /ani$ularea magnetică, e $erfect $osibilă $rin rotații ale unor magneți așe#ați în configurații s$ecifice F discul lui o"n ?earl G și în fine mani$ularea $rin miEloace electromagnetice se face cu aEutorul unor bobine active care creea#ă oscilații electromagnetice de frecvență ridicată cât mai a$ro$iată de valoarea de O#. 8e#ultă de aici că gravitația $oate fi creată fie activ fie $rin simulare. Bn e;em$lu clar a ce înseamnă $ro$ulsia și navigația gravitațională vedem în imaginea următoare, colaE al unor ca$turi de film făcut dintr!un elico$ter al $resei, înainte de dis$ariția celor două blocuri turn din NeL Tork unde, discul #burător res$ectiv, e;ecută o întoarcere în „ac de $ăr” e;act în $reaEma elico$terului, cu o vite#ă de câteva #eci de mii de kilometri $e oră du$ă ce vine de la o distanță de câțiva kilometri și în urma viraEului se întoarce de unde a venit. ntreaga manevră a durat mai $uțin de o secundă.
-1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
otul e $osibil $entru că gravitația $ro$rie se$ară întreaga navă de efectele gravitației $lanetare anulând astfel și inerția. n ca#ul simulării ei, s$re e;em$lu în stațiile s$ațiale care ar $utea fi construite sub formă de discuri, sfere sau inele rotative $e e;teriorul cărora ar fi situate locuințele și s$ațiile de trai și de lucru, iar forța centrifugă ar simula gravitația. n ca#ul creării active ar trebui ca în centrul de rotație al stațiilor s$ațiale F sau mă rog a sateliților artificiali G ar trebui montat un generator activ de câm$ electromagnetic cu frecvență cât mai a$ro$iată de O#, radiația sa activă, ținând locul radiației naturale a unui obiect cosmic de dimensiuni cores$un#ătoare unei gravitații normale, astfel ca re#ultanta interacțiunilor dintre această radiație și cea înconEurătoare F $rovenită din s$ațiul cosmic sau de la cea mai a$ro$iată stea G ar duce la a$ariția gravitației. 2ntensitatea acesteia s!ar $utea regla $rin aEustarea frecvenței sau $oate a am$litudinii și orientării vectoriale a câm$ului creat de generatorului de câm$ res$ectiv... Numai că...
>e!ria ca te!ria' )ar 3ractica ne !m!ară Dar firește, cine sunt eu să s$un că lucrurile stau c"iar așa 6 Bn neica nimeni fără facultate care are tu$eul să vorbească des$re lucruri la care nu se $rice$e... Ci lucrurile c"iar așa ar sta, dacă școala ar fi făcut $ustiul de bine să!mi s$ună ce e gravitația... Dar nu mi!a s$us +... Nu $ot crede că acum în secolul două!ș!unu când se declară că am fi aEuns $e lună încă de când eram eu la grădiniță, știința omenirii să nu știe asta... Din $unct de vedere mecanic gravitația... să ne amintim un $ic des$re $ârg"ie, volanți și giroscoa$e... /omentul de rotație care este greutatea $lanetei multi$licată cu $ârg"ia formată de ra#a sa dă naștere forței centri$ete care fiind o forță de torsiune internă convergentă s$re centrul de rotație este su$erioară forței centrifuge care e o forță divergentă de dis$ersie... Ci astfel face ca orice se inter$une în calea ei, inclusiv micile obiecte de $e su$rafața aflată în rotație va fi îm$ins s$re su$rafața de rotație... 0 fost greu 6 %"iar dacă nu e;istă nici un fel de referire la radiație tot ar fi $utut e;ista această e;$licație care m!ar fi scutit de căutare tim$ de o viață!ntreagă... Numai că marele of al fi#icii oficiale este că $redă $ârg"ia la vremea când co$iii nu sunt ca$abili $si"ic s!o înțeleagă și $e deasu$ra o $redă și greșit, din $ers$ectiva forțelor a$licate $e ea, nu a celor $e care ea le multi$lică și a$oi nu mai $omenește niciodată de ea. Nici c"iar în fi#ica de facultate...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Ci ăluia, nu teoreticienilor din facultăți, îi datorăm fa$tul că e;istă cântare care măsoară tocmai forța cu care a$asă gravitația asu$ra noastră îm$ingându!ne s$re centrul $ământului și im$licit li$indu!ne de coaEa lui, indiferent unde ne!am afla $e ea +... Numai că atunci când teoreticienii ăștia de $rin universități nu sunt ca$abili, sau nu vor, să s$ună $rostului de rând ce e gravitația, acesta neavând nevoia să #boare în cosmos, nici nu va aEunge vreodată să desco$ere $ractic că ea dincolo de forțele $e care le naște, și indiferent cum ar fi acestea numite, centri$ete, centrifuge, momente de rotație sau de inerție, nu va aEunge niciodată să desco$ere e;istența radiației universale. 2ar cei demni de dis$reț care se cred șmec"eri ținând cunoașterea secretă numai și numai $entru ei și stă$ânii lumii, atunci când va veni vreo catastrofă F au fost cu sutele în multitudinea de miliarde de ani de când biloiu!ăsta numit $ământ se $limbă $rin universu!ăsta infinit G, vor muri în masă, căci teoria ca teoria, dar $ractica ne omoară +... Deci...
C!ncluzia *ine să s$ună că gravitația unui corp cosmic indiferent că vorbim de planete stele sau gala"ii nu este o atracție ci o împingere și este la fel ca și magnetismul un rezultat al efectului mecanic pe care-l are radiația universală asupra materiei în condițiile amplificării ei de către rotație și constă în suma dintre componenta reactivă a radiației proprii a planetei 3 sau stelei 4 și componenta activă a radiației provenite din mediul încon,urător# Din $ers$ectivă $ur mecanică, este însăși forța centri$etă a cor$ului de rotație, care $entru că e o forță de conversie va fi totdeauna mai mare decât cea centrifugă care e forță de dis$ersie, acționând asu$ra tuturor obiectelor de $e su$rafața cor$ului res$ectiv sau de deasu$ra acestuia dacă acestea au dimensiunea mai mică decât... $robabil cel mult câtva $rocente din ra#a obiectului în rotație și dacă și numai dacă acest obiect nu se află la rândul lui $e su$rafața altui obiect aflat în rotație su$us deci la rândul lui unei gravitații mai $uternice decât a lui +... %u stimă + %%D -7 M &.'&.-'
-3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Culorile gravitației
„%iudat titlu +”! ar $utea s$une unii. Dar eu încă din momentul în care am citit $rima oară des$re felul cum funcționea#ă radiotelescoa$ele și cum sunt create imaginile furni#ate de acestea am intuit ideea ce se de$rinde din acest titlu. 8adiotelescoa$ele nu funcționea#ă cu lumină vi#ibilă, ci cu unde radio, radiație dinafara s$ectrului luminos. %a urmare imaginile furni#ate de aceste sunt obținute digital $e calculator iar culorile sunt acordate diferitelor lungimi de undă $rintr!un $roces de desemnare unei nuanțe de culoare sau a unei culori fiecărei ben#i de frecvență a lungimii de undă res$ective. 0cum, dacă ne întoarcem la s$ectrul luminos și la culorile adevărate, oare fiecare culoare în $arte nu e o lățime de bandă anume 6 =irește că da $entru că s$ectrul luminii vi#ibile este format din radiație cu lungimea de undă cu$rinsă între 3'' nm și '' nm imediat deasu$ra frecvenței de 1'' O#. n Eurul frecvenței cu lungimea de undă de 3'' nm avem culoarea roșie, la ca$ătul o$us la '' nm avem culoarea albastră iar la Eumătatea distanței dintre ele adică la lungimea de undă de 11' nm este culoarea verde. Dacă vom studia graficul com$unerii aditive a culorilor din imaginea alăturată vom observa că $rin amestecul acestor trei culori între ele în diferite $ro$orții se $ot obține absolut toate culorile vi#ibile. 0stfel amestecul egal din toate trei duce la lumina albă, li$sa totală a tuturor duce la culoarea neagră, iar amestecul egal de două câte două duce la a$ariția culorilor cian F albastru [ verde G magenta F albastru [ roșu G și galben F roșu [ verde G. Dacă $ro$orțiile diferă atunci obținem celelalte culori ale s$ectrului. 0sta face orice a$arat digital de fotografiat. ?en#orul de ca$tură a a$aratelor de fotografiat, acel circuit integrat care a luat locul vec"ii $elicule fotografice este format din trei ti$uri de sen#ori s$eciali#ați $e cele trei culori de ba#ă și distribuiți $erfect uniform $e su$rafața lui. 0stfel în funcție de intensitatea curentului electric $e care!l va genera fiecare din acești sen#ori se va genera o anumită intensitatea a culorii res$ective și $rin amestecul lor $e su$rafața de ca$tură a$are imaginea color a momentului imortali#at de obiectivul a$aratului foto $e sen#orul de ca$tură și ulterior mutat de acolo în memoria camerei foto. nțelegem de aici că fiecare $i;el de imagine de $e sen#orul de ca$tură este format din trei sen#ori dedicați fiecărei culori în $arte. %a s$re e;em$lu $entru un a$arat de - mega$i;eli înseamnă că avem dois$re#ece milioane de sen#ori în $atru mii de coloane $e trei mii de rânduri. Dar ce sunt acești sen#ori 6 ?unt niște bobine minuscule niște antene acordate $e frecvența e;actă a fiecărei din cele trei lungimi de undă a culorilor de ba#ă. 4ăi asta nu s!ar $utea face $entru oricare altă bandă de frecvență din s$ectrul electromagnetic 6 )a da. Ci c"iar s!ar $utea construi alături de sen#orul de ca$tură unul cu filtre reglabile astfel ca antenele să fie de bandă largă $utând să ca$te#e orice frecvență ca$abilă să teacă $rin obiectivul a$aratului. 4entru frecvențele care nu -
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
străbat sticla s!ar $utea reali#a a$arate dedicate acestor frecvențe cu obiective electromagnetice F așa cum au acum microscoa$ele electronice G. Dintr!un $rogram digital s!a $utea alege la dorință ca$etele ben#ii de frecvență dorite iar $rogramul ar regla automat frecvențele rece$tate din filtrele de $e cel de!al doilea $rocesor dotat numai cu filtre de reglare a frecvenței. Deci cu alte cuvinte s!ar $utea construi a$arate de fotografiat care să $oată vedea orice bandă de frecvență acordându!i digital culori vi#ibile. 0sta fac acum doar radiotelescoa$ele. Dar $ărerea mea, e că abia când vom avea a$arate de fotografiat $e care să le $utem regla ca să vedem ce lățime de bandă vrem, abia atunci vom $utea deveni ca$abili să $erce$em radiația universală și să înțelegem relația ei intimă cu materia. 0vând la dis$o#iție asemenea a$arate fotografice de bandă largă, am $utea vedea felul cum se $ro$agă undele radio de diferite frecvențe, am $utea vedea astfel unde sunt sau unde nu sunt $ericuloase. 0m $utea vedea felul cum funcționea#ă un magnet, adică felul cum acesta ca$turea#ă radiația înconEurătoare transformând!o în radiație $ro$rie, am $utea vedea radiația gravitațională $recum și $e cea calorică ori câm$urile de radiație moleculară și nucleară a ra#elor ; și gama și c"iar mai sus... otul, toată radiația înconEurătoare, în funcție de domeniul ei de frecvență, ne!ar a$ărea în culori de diferite nuanțe și intensități care ne!ar $utea face să $ășim în adevărata eră a înțelegerii și controlului radiației electromagnetice. Din $ăcate deși te"nic acest lucru nu e im$osibil ci c"iar, de când au a$ărut a$aratele foto digitale industria acestora ar $utea construi și asemenea a$arate... nu e voie + Noi nu trebuie să avem $osibilitatea de a vedea ce face radiația electromagnetică din Eurul nostru. ( câ" mare să avem noi acces la așa ceva + %u stimă + %%D -&.'.-'
-5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
.istemul solar
Ccoala ne s$une des$re sistemul solar cam ce se vede!n imaginea alăturată... adică că soarele stă undeva!n imensitatea s$ațiului galactic și $lanetele se rotesc în Eurul soarelui menținute $e orbitele lor de atracția gravitațională a acestuia... Nimic mai fals +... De altfel oricine s!a Eucat cu magneți, cu electromagneți sau cu bobițe de $olistiren electri#ate știe că orice atracție este invers $ro$orțională cu distanța. %a urmare oricare obiecte care se atrag între ele se vor a$ro$ia unul de altul reci$roc și accelerat, învingând orice forță e;ternă, $ână ce vor intra!n contact unul cu altul. n ca#ul magneților moderni, acest contact este atât de violent și se $etrece la asemenea vite#e și forțe, că ambii magneți se distrug... *edeți cumva să se!ntâm$le așa ceva în sistemul nostru solar 6 =irește că nu... căci dacă s!ar întâm$la așa, noi nu am fi e;istat vreodată ci am fi fost de mult tim$ îng"ițiți în adâncurile necu$rinse ale focului solar care e de vreo o sută de ori mai mare decât mica noastră bilă de $ământ și a$ă. 4e de altă $arte $e lângă fa$tul că soarele este de vreo o sută de ori mai mare decât $ământul, el nu e imobil în univers ci călătorește în Eurul centrului gala;iei înc"eindu!și o revoluție com$letă $e orbită în vreo două#eci și șase de mii de ani... adică se $limbă $rin gala;ie cu două sute două #eci de kilometri $e secundă târându! ne $e toți „$laneții” lui, indiferent de mărime du$ă el... %a urmare mișcarea $lanetelor $e orbita lor, nu este circulară ci elicoidală și niciodată, dar absolut niciodată vreo $lanetă, ca de altfel nici un alt cor$ ceresc din univers nu trece de două ori $rin același loc. Deci odată lămurit fa$tul că nu avem cum să fim ținuți $e orbită în Eurul soarelui de atracția sa vine fireasca întrebare : atunci ce ne ține 6 4lanetele sunt ținute de $e orbită în $reaEma stelelor de o combinație de mai multe forțe $rintre care cea mai im$ortantă este res$ingerea magnetică. %a să înțelegeți cum cred eu că se $etrece totul trebuie să facem un mic ocol în domeniul magnetismului și electricității $recum și în cel al mecanicii... Dacă vom face niște e;$eriențe cu niște magneți discoidali $lasați $e un $lan vom constat că atât tim$ cât aceștia se află așe#ați $e $lanul res$ectiv cu cu aceiași $olaritate se vor res$inge reci$roc menținându!se în afara ra#ei de influență dintre ei. n momentul în care unul din magneți este înclinat cât de $uțin el se va răsuci instantaneu la o sută o$t#eci de grade și se va duce tot instantaneu s$re cel mai a$ro$iat magnet. De altfel răsucirea cu $olii o$uși urmată de atracția dintre doi magneți se $etrece atât de re$ede că nici măcar nu e observabilă cu oc"iul liber.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
este aco$erit de cel mangetic astfel că acesta nu e sesi#abil. ?ingurul loc unde câm$ul electric este manifest este #ona de miEloc a mangetului în $lanul și de o $arte și de alta a $lanului median dintre cei doi $oli magnetici. 4e de altă $arte $entru că $lanetele se rotesc în interiorul influenței câm$ului electromagnetic solar care e unic, ele vor genera același ti$ de sarcini electrice și magnetice cu alte cuvinte ele se vor res$inge reci$roc dar și față de soare. ?ingura #onă unde e;istă atracție din $artea soarelui este cea mediană adică în $lanul său ecuatorial, fi; între cei doi $oli mangetici ai săi.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
=irește că mi se va re$roșa că nu am de unde să știu că așa stau lucrurile. Normal că nu am, căci eu nu trăiesc decât câteva decenii și deci nimeni nu a avut $osibilitatea $ractică să verifice acest as$ect. Dar unele legende și mituri ale $o$oarelor lumii, care $omenesc de vremuri imemoriale când bolta cerească era diferită mă duc la conclu#ia logică că așa ar cam trebui să se $etreacă lucrurile și că așa s!au și $etrecut de altfel... =irește că nu am cum dovedi aceste as$ecte discutate aici căci nu am la dis$o#iție miEloacele te"nico!științifice $e care le au agențiile s$ațiale sau marile observatoare astronomice... dar logica și bunul simț îmi s$une că aceasta e singura modalitate $rin care soarele ar $utea să care #ece $lanete du$ă el $rin imensitatea cosmosului cu vite#a de $este două sute de kilometri $e secundă atât fără a le $ierde cât și fără a le absorbi în flăcările sale stelare. n felul acesta, $lanetele sunt ca$tive în $reaEma stelelor în $lanul lor ecuatorial, $rintr!un mecanism sinergic com$le; format din res$ingeri magnetice, atracții electrostatice și stabilități girosco$ice care le obligă să alerge îm$reună cu steaua lor $rin imensitatea cosmosului descriind în drumul $arcurs un su$erb vorte;. %u stimă + %%D -.'.-'
&-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
"&pansiunea universului ?
0cest articol este $rileEuit de o întrebare $usă de o doamnă, /.2. referitor la un fragment dintr!un articol al lui %orrado /alanga : U %onștiința umană $oate fi re$re#entată $rin intermediul măsurii conștienti#ării, la fel cum este re$re#entat Bniversul în mod matematic. Nu trebuie să ne mire, din moment ce Bniversul nu este local și nee;istând s$ațiul și tim$ul, aceasta este re$re#entarea unui obiect ale cărui $ărți sunt identice cu obiectul în sine, din cau#a naturii sale fractalice F"olograficeG. Noi am fi deci însăși Bniversul, am re$re#enta o unitate fractalică, unde $arcursul nostru de conștienti#are nu ar fi altceva decât însăși e;$resia e;$ansiunii Bniversului *irtual. W ntrebarea a fost următoarea : „Dacă universul este non!local, atunci unde are loc e;$ansiunea asta6+ (;$ansiune nu înseamna s$ațiu și tim$6” 8ăs$unsul meu inițial a fost : „ n interiorul infinitului nu ai cum să te ra$orte#i la un loc anume tocmai datorită fa$tului că orice re$er se $ierde!n infinit... Deci $entru orientare ne $utem ra$orta doar la re$ere locale a$ro$iate dar ele sunt valabile numai și numai $entru noi nu $entru întregul s$ațiu.” Doamna a insistat totuși cu întrebarea : „/ă de$ășesc total e;$licațiile logico!științifice, s$ecifice emisferei stângi care, $e deasu$ra îmi $ar limitate și limitative $entru sim$lul motiv ca însăși cunoașterea la care a aEuns oricare dintre noi la un moment dat e doar o frântura din cunoașterea totala. 8evin cu întrebarea, la care nu îmi dau seama dacă mi!ați răs$uns: Dacă universul este non!local, atunci unde are loc e;$ansiunea asta6+ (;$ansiune nu înseamnă s$ațiu și tim$6 %u alte cuvinte, e;ista e;$ansiunea6 ?au e doar un conce$t cantitativ Fmai mult J mai mareG inventat de om din $ers$ectiva limitata și limitativa des$re care vorbeam mai sus6” 0șa că i!am răs$uns din nou : „De$inde de $ers$ectivă. 9ogica sim$lă ne s$une că în infinit e;$ansiunea nu $oate fi decât $arte din infinit, adică tot infinit... Deci nu e;istă... 0devărul e că mintea noastră e inca$abilă să lucre#e cu noțiunea de infinit $e care nu și!o $oate re$re#enta datorită limitelor sale... ” Dar $robabil că undeva în forul meu interior am rămas nemulțumit de e;$licațiile date așa că mi!a rămas gândul agățat de această întrebare și am încercat să a$rofunde# motivul $entru care nu înțelegem infinitul, dincolo de e;$licația sim$lă a fa$tului că o minte limitată nu $oate cu$rinde ceva nelimitat... &&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Bna din e;$licațiile $e care am $utut!o găsi este aceea că datorită fa$tului că în școlile de mase nu se studia#ă astronomia, noțiunile de distanțe și volume astronomice ne s$erie $rin mărime și nefiind obișnuiți cu ele nici nu le $utem cu$rinde cu imaginația. 4e de altă $arte m!am gândit adesea la conce$tul oficial al astrofi#icii care s$une că universul s!ar afla în e;$ansiune și consider că asta se contra#ice cu noțiunea de infinit. 4entru că e;$ansiune $resu$une răcire. n realitate ideea de e;$ansiune vine de la efectul Do$$ler constatat la mișcarea astrelor $e care le $utem „vedea”. ?$un vedea, între g"ilimele $entru că cea mai mare $arte a universului cunoscut de noi în acest moment îl vedem cu aEutorul restului s$ectrului electromagnetic dincolo de lățimea de bandă a luminii vi#ibile. 4e ba#a acestui efect oamenii de știință au tras dubla conclu#ie că universul e într!o continuă e;$ansiune concomitent cu o tot la fel de continuă răcire. 0cest efect este răs$un#ător de asemenea și de ideea acelui )ig )ang original.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
n această logică înseamnă că dacă universul observabil de noi în acest moment se e;tinde, undeva în imensitatea lui infinită e;istă o altă $orțiune de univers care se contractă, altfel s!ar contra#ice $rinci$iul acțiunii și reacțiunii, al ec"ilibrului universal și al caracterului infinit, căci așa cum am s$us e;tinderea la infinit ar duce la moartea $rin răcire a universului.
0șa că "ai să facem un e;ercițiu de imaginație și să ne imaginăm universul și im$licit și infinitul său ca fiind format dintr!o infinitate de sfere egale cu cât observă omul în acest moment. 4entru sim$lificare să s$unem o sută de miliarde de ani lumină. Ne aflăm deci în interiorul F mai e;act la marginea G gala;iei noastre care are o sută de mii de ani lumină diametru și considerând că gala;ia noastră e centrul universului observabil, de Eur îm$reEur $utem vedea a$ro;imativ 3' de miliarde de gala;ii. ( o cifră fantastic de mare... dar totuși e doar o mică $arte din univers. 0cum "ai să ne imaginăm că această sferă în care ne aflăm este înconEurată de alte sfere asemănătoare la fel cum un atom în masa unui obiect oarecare e înconEurat de alți atomi... 8e#ultă că la fel cum numărul atomilor unui obiect e foarte mare tot la fel și numărul sferelor „univers” observabile e foarte mare... n acest moment nu s$unem că ar fi infinit ci doar foarte, foarte mare, Din acest moment aEungem în $unctul în care e;istă două situații...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
la infinit $entru tot universul... Dacă am fi în centrul unei sfere care se restrânge, tot $e ba#a efectului Do$$ler, ne!am da seama că toată materia universului vine s$re noi și ne!am face $robleme întrebându!ne cât și $ână unde ne vom a$ro$ia de alte cor$uri cerești... Dar totodată aflându!ne în centrul unei sfere ce se e;tinde, întregul univers observabil, c"iar dacă am $utea observa dincolo de această aferă ce se e;tinde, ne!ar $ărea tot în e;tindere $entru că s$ațiul în curs de contracție din Eur s!ar contracta urmând aceiași direcție în care ne e;tindem noi. Deci „$rivind” de aici, com$onentele sale vor $ărea tot că se de$ărtea#ă de noi. %a urmare im$resia unui univers aflat în e;$ansiune e falsă $entru că nu avem cum să vedem contracția aflată în afara e;$ansiunii noastre. 0cum imaginându!ne ce observăm noi din univers F adică din infinit G ca o sferă înconEurată de alte sfere înce$em să cu$rindem cu mintea noastră limitată dacă nu tot universul măcar o $orțiune din el și $rin noțiunea de re$etare continuă F structură fractalică G, să ne $utem face o idee asu$ra a ce ar $utea însemna infinitul. 2deea generală este că întreaga masă a universului fiind formată din sfere care, unele se e;tind iar altele se restrâng, la fel cum oscilea#ă molecula de a$ă în interiorul unui $a"ar cu a$ă, $rin com$ensare și ec"ilibru, universul în integralitatea lui, ar rămâne să aibă o „formă” constantă și abia atunci ar $utea fi înde$linită condiția de caracter infinit al universului... De aceea am convingerea că atât ideea )ig )ang!ului cât și cea a e;tinderii la infinit a universului e falsă. %el mult $utem s$une doar că universul observabil din acest $unt și din acest moment este în e;tindere, dar dacă ținem la ideea de infinit în s$ațiu și tim$ a universului atunci în mod absolut necesar o altă #onă din univers se restrânge $entru a com$ensa e;tinderea noastră și undeva în tim$, tot absolut necesar, acea #onă du$ă ce se va fi com$rimat la o dimensiune minim su$ortată de materia res$ectivă va înce$e să se e;tindă moment în care universul nostru observabil va face e;act invers adică va înce$e un $roces de contracție... Ci în acest fel se va $er$etua la infinit noțiunea de s$ațiu și tim$ infinit. rebuie să s$un aici că de mare aEutor în înțelegerea a ce am e;$licat $ână acum a fost afirmația lui Nikola esla care a s$us cândva că „Dacă vrei să înțelegi universul, gândește la energie, frecvență și vibrație.” 0ceastă afirmație a lui, ne s$une că totul în univers înseamnă vibrație și oscilație, deci inclusiv materia universală vibrea#ă și oscilea#ă la orice scară am $rivi!o. (u afirm uneori că materia e vie și $ulsea#ă la fel ca o inimă... Bniversul nostru, al omului, observabil în acest moment, re$re#intă inima universului infinit în centrul căruia ne $utem considera și $e bună dre$tate ne și aflăm căci într!un univers infinit orice $unct $oate fi centrul. 0sta definește caracterul non local al universului. n $rivința tim$ului am doar o singură remarcă de făcut. im$ul nu este $entru universul în sine decât ca o înșiruire de momente ale e;istenței și evoluției sale dar nu e;istă conștient decât $entru noi, fiind o convenție și nimic mai mult, care ne $ermite să ne orientăm de!a lungul #ilelor, lunilor și anilor vieții noastre. 4entru un câine sau o $isică nu e;istă tim$. (;istă doar acum. im$ul este doar în mintea noastră fiind determinat de amintirile noastre, el nefiind ca noțiune fi#ică e;istențială. %a urmare datorită acestui fa$t nici călătoriile în tim$ nu consider că sunt $osibile.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
tim$ $resu$une să treci fie $rin F $este G momentul nașterii tale fie $rin F $este G cel al morții. n ambele sensuri călătoria în tim$ $resu$une logic că vei dis$ărea fie $rin antenaștere fie $rin moarte... %ălătoria fi#ică în tim$ $resu$une deci forțarea dis$ariției acestor două momente, adică forțarea renașterii sau recreării unei ființe sau fenomen din none;istență. 0șa ceva e im$osibil fie și $entru logica cea mai sim$lă.
&3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Cosmosul rece și negru
< altă întrebare care mă frământa în co$ilărie era : de ce în cosmos e rece și întuneric dacă sunt milioane de gala;ii având fiecare miliarde de stele care au fiecare din ele #eci de milioane de grade, la atâtea stele atât de fierbinți nu ar trebui ca cosmosul să fie cald și luminos 6... De fa$t cosmosul $e ansamblul său fiind $lin de radiație electromagnetică este într!adevăr foarte luminos, dar nu $entru oc"ii noștri, $entru că oc"ii noștri nu $ot să vadă decât un s$ectru e;trem de limitat din radiația universală anume lumina vi#ibilă F $entru om + G care are lungime de undă între șa$te sute și $atru sute de nanometri. n rest, întregul s$ectru electromagnetic care, așa cum am s$us și cu altă oca#ie este infinit, este total invi#ibil și inaccesibil simțurilor noastre. Dar această afirmație e doar $arțial adevărată $entru că de fa$t din $ers$ectiva simțurilor noastre nici căldura nici lumina nu sunt $erce$tibile în vidul cosmic $entru că nu au ce încăl#i și nici ce lumina. Noi $erce$em căldura mai degrabă ca $e radiație reflectată de materia care a absorbit radiație electromagnetică, transformând!o în căldură. Ci la fel $erce$em și lumina... 9umina $e care o $erce$em noi, aici în interiorul atmosferei terestre este re#ultatul interacțiunii radiației solare cu câm$ul magneto!gravitațional terestru și cu densitatea ga#elor din atmosferă. n $lus culorile le $erce$em ca radiație emisă de obiecte du$ă ce au absorbit restul s$ectrului vi#ibil. ?$re e;em$lu verdele $lantelor este ce ceea ce reflectă $lantele du$ă ce au absorbit restul s$ectrului luminos. Bn obiect negru îl vedem de culoare neagră $entru că el absoarbe în mod egal toată radiația luminoasă astfel că noi vedem de fa$t absența luminii, iar un obiect alb e;act invers anume tot s$ectrul luminos în mod egal, $entru că obiectele albe reflectă în mod egal tot s$ectrul. 4rintre multele de#informări ce e;istă $e net, făcând a$el $robabil la inca$acitatea omului actual, ocu$at cu tot felul de nimicuri ale vieții #ilnice, de a se informa corect, este și fa$tul că în cosmos nu doar că ar fi foarte rece, dar întunericul ar fi total astfel că nu s!ar vedea absolut nici o stea. De aceea unii din ade$ții teoriei $ământului $lat s$eculea#ă că am trăi $e un $latou într!un fel de cușcă aco$erită cu o cu$olă $e care firmamentul ar fi o $roiecție ca la $lanetariu, noi fiind e;$erimentul unor e;tratereștri. =irește că obscurantismul $oate scorni orice, ca de altfel și știința, dar asta nu înseamnă nea$ărat că realitatea se su$une imaginației noastre e;agerat de bogate. 2m$ortant este fa$tul că dacă nu s!ar vedea de loc nici o stea în cosmos, telescoa$ele orbitale Ouble și Pe$ler ar fi inutile.
&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Din cau#a refle;iilor și difracției suferite de lumină la trecerea $rin straturile atmosferice de densități diferite, noi vedem stelele mult mai mari și doar a$arent mai strălucitoare decât se văd din afara atmosferei. De obicei s$unem că stelele $âl$âie și au ra#e. 0ceste efecte de $âl$âire a ra#elor lor sunt urmare directă a interacțiunii luminii cu straturile atmosferice. Din cosmos stele se văd mult mai mici și cu strălucirea fi;ă dar foarte intensă.
n imaginea de deasu$ra luată de unul din astronomii americani care a lucrat o $erioadă $e stația s$ațială internațională M 8eid Aiseman, se vede clar grosimea atmosferei F #ona de la banda ver#uie $ână la albastrul mării G și du$ă cum vedeți abia de la acea înălțime se vede clar și curbura globului terestru. 0tmosfera este du$ă cum se observă luminoasă în straturile su$erioare. 4robabil că fotografia a fost luată la scurt tim$ du$ă a$us, ra#ele soarelui care deEa nu mai este vi#ibil reflectându!se în atmosfera su$erioară. ?tația s$ațială se află la o înălțime de trei sute și cinci#eci de kilometri adică de trei#eci de ori mai sus decât #boară liniile aeriene de trans$ort $asageri și atenție că nu se află în de$lin cosmos ci este încă în atmosfera terestră care se e;tinde $ână $e la distanța de circa o mie de kilometri. /ai $recis înălțimea de la care se află stația s$ațială este în $artea su$erioară a ionosferei, în atmosfera e;trem de rarefiată... ( doar un fel de a s$une atmosferă căci de!acolo!n sus mai e;istă o moleculă de aer la câțiva centimetri cubi... 4entru mai multe lămuriri $uteți consulta sc"ița structurii atmosferei terestre din cartea mea $recedentă „ntoarcerea la natură” la $agina '. 0șa că ade$ții $ământului $lat când afirmă că $ământul e $lat $entru că nu se vede curbura sa din avion ar trebui să facă un mic $roces de rațiune, dacă știu să rațione#e, și să com$are ra#a $ământului cu cele două înălțimi de #bor și abia a$oi să se grăbească să tragă conclu#ii. Du$ă cum vedeți se confirmă ce am mai afirmat eu în &5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
diferite rânduri, fa$tul că $entru a vedea curbura $ământului trebuie să ai în câm$ul vi#ual măcar Eumătate din continentul euro$ean. 0ici se vede o mare $arte din 4eninsula )alcanică în $rim $lan, /area /editerană îm$reună cu 4eninsula 2talică, iar imediat li$ită de ea se vede ?icilia, mai s$re nord în ultimul $lan, se întrevăd coastele celor două insule ?ardinia și %orsica, în vreme ce imediat du$ă ?icilia, tot în ultimul $lan se vede vag, coasta unisiană. %a urmare e clar că cosmosul este rece $entru că nu are cine să absoarbă radiația astfel ca să se $roducă căldură și e întunecat $entru că în vidul cosmic nu are cine să reflecte radiația electromagnetică inclusiv lumina care e liberă să străbată s$ațiul fără să îl afecte#e. %u stimă + %%D -.'.-'
'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/eoria relativității# relativă ca orice minciună
?$uneam mai devreme că atât știința cât și obscurantismul $ot scorni orice, dar asta nu înseamnă că natura se va su$une imaginației noastre e;agerat de bogate. < asemenea scorneală cu i# de știință, mi se $are mie a fi, teoria relativității. ncă din co$ilărie când am avut oca#ia să văd unele documentare $rin care se e;$lica cum stă treaba cu relativitatea asta, acel mediu vâscos numit s$ațiu!tim$ $e care cor$urile cerești l!ar deforma $rin masa lor mi s!a $ărut a fi o scorneală. %eva atât de neserios că m!a bufnit râsul. De ce 6 0 fost sim$lu. 9ogica mea a fost că merge într!adevăr să!ți imagine#i că un mediu vâscos cam ca o $eliculă elastică $oate fi deformat de o bilă fie ea ga#oasă cum sunt stelele sau solidă cum sunt $lanetele, aici $e $ământ, unde totul se $etrece sub im$eriul gravitației și a câm$ului electromagnetic al $ământului. Dar în cosmosul larg și necu$rins unde nu e;istă gravitație și nici atmosferă această idee mi s!a $ărut "ilară. n $lus eu am înțeles încă de $rin clasa a $atra a școlii $rimare că tim$ul nu este ceva $al$abil, mani$ulabil, deformabil, într!un cuvânt ceva material care să $oată fi atins, $i$ăit și $relucrat cum $relucre#i $lastilina sau lutul... 0m $rice$ut destul de ușor fa$tul că ceasurile se măsoară $e ele însele, fiind niște motoare și nimic mai mult, că tim$ul e o noțiune $ur abstractă, convenția îm$ărțirii #ilelor în mai multe unități $entru a ușura viața. 0lăturarea dintre s$ațiu cu cele trei dimensiuni ale sale materiale $al$abile, observabile, măsurabile cu $asul, cu $alma, cu cotul, cu metrul, etc, și tim$ul total ine;istent, imaterial, abstract, nemăsurabil și intangibil mi s!a $ărut cel mai mare nonsens $osibil. ?uccesiunea și ciclicitatea evenimentelor sunt $erce$tibile $rin urmele $e care le lasă în material și în memoria noastră dar ele nu constituie o mărime fi#ică materială, $al$abilă, ci doar urmele efemere ale unor evenimente care au fost și s!au înc"eiat.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
?$uneam și nu odată fa$tul că un bun matematician, Eonglând cu formulele și diferitele domenii ale matematicii $oate demonstra absolut orice aberație. 4ăi ia să vedem $entru că tocmai am $omenit de înmulțirea cu #ero. %e este valoarea #ero 6 < none;istență + 4ăi în momentul în care eu voi calcula ceva orie introducând în formula de calcul res$ectiv alături de niște valori materiale $al$abile, cum ar fi volume, dimensiuni, tem$eraturi, adică e;istențe $al$abile, ceva im$al$abil ine;istent F cum este #ero G toate re#ultatele calculului meu vor fi eronate... Nu $oți să amesteci mere cu $ere și să obții oțel +... /atematica are o mare $roblemă cu logica elementară. n momentul în care logica ta naturală, de ti$ rațional, a fost înlocuită cu o gândire de ti$ matematic ești condamnat să ve#i lumea deformată și ireală. ?ă luăm s$re e;em$lu în vi#or $roblema constantelor. /atematica su$erioară e $lină de constante de tot felul... ?unt considerate valori care nu se modifică indiferent de formulele de calcul și de condițiile im$use de ele. Dar oare c"iar așa să fie 6 %onstanta gravitațională s$re e;em$lu. ( constantă în ra$ort cu ce 6 4oate fi considerată o constantă $entru toate calculele $e care le efectue#i având în vedere condițiile gravitației terestre, dar când tu introduci în calcul constata gravitațională $e care ai stabilit!o $e $ământ folosind!o la calculul condițiilor universului dai dovadă de o monumentală eroare de logică... gravitația nu e constată, ea de$inde de masa, vite#a de rotație, vite#a de de$lasare, și mediul în care evoluea#ă cor$ul galactic res$ectiv. 4ăi deEa ai dat c"i; căci asta dovedește că de vreme ce gravitația nu $oate fi contantă nici constanta ei nu este +... Ci!n fond care!i ș$ilul cu teoria asta a relativității 6 4ăi cel mai sim$lu s$us dovedește că totu!i relativ $ornind de la relativitatea tim$ului. 9a $rima vedere nu e nimic anormal. ?ingura anormalitate este că ne întoarcem la amestecatul merelor cu $erele... 4ăi tim$ul este o mărime fi#ică teoretică, fante#istă, ine;istentă în natură. Nu e material, o su$rafață s!o atingi, s!o $i$ăi și s!o măsori cu $asul cu $alma, etc. Nu este măsurabilă și nici $al$abilă, $entru că este doar o convenție de la un ca$ la altul. Bnitatea de tim$ a fost stabilită $rin îm$ărțirea unei #ile în ore, minute și secunde. Doar că dacă vine un e;traterestru dintr!o altă #onă a gala;iei unde #iua lui e de #ece ori mai lungă ca a noastră lui secunda!i va fi de #ece ori mai lungă... %alculele lui nu vor fi identice cu ale noastre decât atunci când cineva îi va e;$lica în ce constă unitatea noastră tem$orală și $e ce ba#ă a fost stabilită... Dar atenție, că vorbim de niște convenții asu$ra unei mărimi fi#ice ireale ine;istente, imateriale și deci nedeformabile, ne$relucrabile, nemani$ulabile. 4ăi cum drac să fie relativ tim$ul, dacă el nu e;istă material 6+... cum $oate fi relativ sau nu, ceva care nu e;istă 6... Da + 4oate fi relativă cuantificarea sa, stabilirea unității sale de măsură funcție de ba#a unei $erioade ciclice naturale folosită $entru a îl descrie teoretic dar în nici un ca# tim$ul căci el nu e;istă. n sc"imb distanțele sunt materiale, dimensiuni fi#ice $al$abile și orice dimensiune fi#ică este absolută, $entru același material aceiași tem$eratură și aceiași $resiune. 0tât distanța cât și tem$eratura și $resiunea sunt mărimi fi#ice materiale, $al$abile și care indiferent de unitatea de măsură convenită sunt identice la aceleași condiții de mediu. ?$ațiul îl atingi, $resiunea o simți $e $iele, te a$asă, tem$eratura te -
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
frige, și arde... Dar tim$ul 6... cum îl simți 6 Nu ai cum $entru că el nu are o manifestare materială. 4roblema cu tim$ul este că el nu e;istă... indiferent de ce unitate de măsură folosim nu $utem să!l amestecăm în calcule în care sunt folosite dimensiuni fi#ice geometrice și $ro$rietățile lor. Nu $oți amesteca e;istențe materiale cu non e;istențe sau e;istențe teoretice, imaginare... 0cum să lămurim mai concret în ce constă de fa$t teoria relativității. ?unt câteva lucruri $e care aceasta le $ostulea#ă și care sunt considerate de comunitatea științifică internațională ca fiind adevărate tabuuri științifice... F c"iar dacă!s dogmatice și du$ă $ărerea mea de o falsitate Eignitoare+G. n $rimul rând o mare $roblemă a teoriei relativității este, încă de la înce$ut, viteza luminii care e considerată constantă și ma"imă posibilă pentru tot universul ca fiind ;<<< <<< =m1s (i bine vite#a ei se $are că nu este nici constantă și nici unică. ?!a $ornit de la o eroare de logică care s$une că în vid nu are ce să influențe#e această vite#ă. nul din postulate spune că timpul se scurge diferit pentru doi observatori independenți aflați în mișcare relativă unul față de celălalt### (i bine aceasta este o altă eroare monumentală de logică.. 4oate fi dovedită matematic dar asta nu înseamnă că e real. (;em$lul cel mai concret este cel cu cei doi frați gemeni care la vârsta de -1 de ani se des$art, unul rămânând $e $ământ iar celălalt $leacă cu vite#ă foarte a$ro$iată de a luminii, în cosmos. eoria s$une că du$ă cinci#eci de ani când fratele rămas $e $ământ va fi deEa foarte bătrân 31 de ani, călătorul se va întoarce și va fi ... minunea lui Dumne#eu + ! doar cu câțiva ani mai bătrân decât era la $lecare... &
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%e asemenea teoria relativități postulează că timpul curge diferit și pentru doi inși aflați la înălțimi diferite datorită câmpului gravitațional diferit### /ă!ndoiesc, din aceiași rațiune $entru care cei doi frați vor îmbătrâni la fel indiferent unde s!ar afla ei. 0șa cum am s$us, ceasul biologic este ine;orabil iar cele care măsoară orele #ilei, mai ales dacă sunt electronice, cred că le va cam durea!n găurile telescoa$elor de gravitație... +ceiași teorie postulează că timpul se contractă odată cu compresia lungimilor### 0dică asta ar fi cam așa : că cu cât de de$lase#i într!un tim$ mai scurt F adică cu o vite#ă mai mare + G lungimile sunt mai mici 6+ Oai să fiu io al dracului + 0dică dacă m!aș de$lasa cu vite#a luminii diametrul $ământului ar deveni deodată mai mic 6 Nu cumva $ământul va deveni cât o minge de $ing$ong +6... 0 naibii diametru de $este trei!ș!$e mii de kilometri cum devine el de câțiva centimetri numai $entru că eu alerg cu vite#a luminii. (rori de logică monumentale + De fa$t aici e vorba de o înțelegere greșită a vite#ei.. Ctim toți că vite#a este distanță în unitatea de tim$. %a urmare dacă eu merg cu șai#eci de kmJoră voi străbate într!o oră șai#eci de kilometri dar dacă voi merge cu o sută voi străbate șai#eci de km în trei!ș!șase de minute... 2e!te că s!a com$rimat tim$ul o dată cu com$rimarea distanței +... *ă dați seama că aici e vorba de o eroare gravă de logică ... =a$tul că eu mă de$lase# mai re$ede nu înseamnă nici că tim$ul se com$rimă F de altfel nu are cum să se com$rime căci #iua tot două#eci și $atru de ore are de vreme ce $ământul tot o rotație $e #i face + G și nici că s!a com$rimat distanța ci $ur și sim$lu că eu m!am mișcat mai re$ede... 0dică roțile mașinii s!au rotit cu o vite#ă ung"iulară mai mare $e aceiași $erioadă de tim$ și au efectuat mai multe rotații ceea ce a dus la străbaterea aceleiași distanțe într!un tim$ mai scurt. 0sta nu înseamnă nici com$rimarea tim$ului nici a s$ațiului ci doar creșterea vite#ei de de$lasare + În aceiași logică strâmbă teoria relativității spune că masa crește odată cu viteza de deplasare 9### 0ici e vorba de inerție și nu are nimic de!a face cu creșterea efectivă a masei ci doar cu creșterea im$ulsului $unctului material odată cu creșterea vite#ei... dar asta e doar o mărime a$arentă, de ti$ inerțial. ( dre$t că învingerea inerției este cu atât mai dificilă și necesită energie mai multă odată cu creșterea vite#ei de de$lasare dar e doar o im$resie... de fa$t se $ot atinge vite#e oricât de mari dacă im$ulsul forței de accelerație e mic, $ermanent și de durată lungă... 0mintiți!vă de biluța „4oLer )all” care deși are un sfert de kilogram dacă volantul ei interior se rotește cu uns$re#ece mii de rotații, ea aEunge să cântărească a$arent uns$re#ece kilograme. Dac!o $ui $e cântar, greutatea ei reală va fi e;act cea trecută $e ambalaEul ei, F sau cu vreun gram sau două mai mică, dar în nici un ca# mai mare + G adică acel sfert de kilogram. %ei uns$re#ece kilograme sunt doar o im$resie, o$o#iția inerțială la sc"imbarea traiectoriei de mișcare... $rima lege a lui NeLton cea a inerției s$une clar că „orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este nulă( în vreme ce a doua s$une că „o forță care acționează asupra unui corp îi imprimă acestuia o accelerație proporțională cu forța și invers proporțională cu masa corpului( .
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
volumul acelui cor$ și nu are cum să fie modificată. Da, acea masă va cântări mai mult dacă acel cor$ va fi mutat $e o $lanetă a cărei gravitație e mai mare, dar asta nu înseamnă modificarea masei ci doar a condițiilor de mediu al acelui cor$ și nu are nici o legătură cu vite#a sa de de$lasare... %e altfel conform principiului trei al mecanicii cel al acțiunii și reacțiunii , e clar că cu cât vei încerca să accelere#i mai re$ede un cor$ cu atât vei întâm$ina o re#istență mai mare din $artea lui ca urmare a recțiunii sale la acțiunea ta de a!i sc"imba $o#iția și starea.. Ci e logic că dacă ai să încerci să aduci la vite#a luminii un obiect oarecare, într!un tim$ foarte scurt, inerția sa se va multi$lica cu vite#a lumini astfel că vei obține o masă a$arentă de neatins... Dar a s$une că masa crește odată cu vite#a și că vite#a luminii nu $ate fi atinsă de un obiect care are masă e o greșită înțelegere a legilor mecanicii... (u sunt convins că un cor$, $ro$ulsat în vidul cosmic, poate atinge orice viteză dacă forța care!l va îm$inge va acționa tre$tat și suficient de mult tim$. Bna $este alta $ărerea mea e că nenea (instein nu știa $rea bine fi#ica elementară și a cam făcut o var#ă din ea, Eucându!se cu formule și calcule matematice... De altfel este din ce în ce mai clar că a fost un escroc, mulți din oamenii de știință onești recunoscând $ână la urmă că multe din calculele sale nu au nici o susținere, că maEoritatea ideilor au fost $lagiate de $e la oameni de știință ai tim$ului său, mai $uțin im$ortanți și fără $restigiul lui social. 0m întâlnit c"iar un comentariu care s$une că vestita lui formulă (Kmc2 e un mister căci nimeni nu ar ști e;act cum a aEuns el la ea... (u nu sunt în măsură să Eudec calculele sale matematice, nefiind de felul meu un $asionat de acestei materii. Dar un mare matematician, $e care am avut cinstea să!l am $rofesor, domnul %onstantin >"iță, mi!a s$us la un moment dat că un matematician bun, $oate modela orice cu aEutorul matematicii.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
să alegem secunda $ământeană care are la origine îm$ărțirea #ilei $ământene în două#eci și $atru de ore care au șai#eci de minute, fiecare minut fiind format din șai#eci de secunde... Dar e interesant că o secundă are miimi... Deci vedem că se $leacă de la două#eci și $atru se trece la șai#eci și a$oi la o mie... 0sta e clar o inconsecvență F ce!i dre$t dată de niște realități istorice + G în stabilirea unității de măsurare a tim$ului, care dovedește clar că tim$ul nefiind o mărime fi#ică $al$abilă, a fost cuantificat du$ă necesități și nevoi de moment, fără legătură cu realitatea $al$abilă a s$ațiului înconEurător. 4utem alege $entru a desemna unitatea de tim$ în care au loc oscilațiile, secunda marțiană sau mă rog, venusiană în ba#a numerică #ece sau dois$re#ece sau oricare altă ba#ă numerică vrem $entru că nu vorbim de lungimi măsurabile geometric $e teren, care și alea $ot avea orice ba#ă, dar care în ultimă instanță fiind de natură materială sunt niște e;istențe nu niște noțiuni virtuale. 0sta nu înseamnă că tim$ul e relativ ci doar că modalitatea $rin care!l descriem noi e relativă ceea ce este absolut altceva decât sti$ulea#ă teoria relativității. 2ar modificarea unei oscilații are loc inde$endent de ba#a numerică și descri$tivă a $erioadelor de tim$, și nu are absolut nici o legătură cu modificarea tim$ului care, încă odată sublinie#, indiferent care ar fi ba#a lui descri$tivă rămâne absolut invariabil, nesc"imbat și nesc"imbător căci nu e;istă fi#ic ci e determinat doar de ciclicitatea unor fenomene ce se $etrec în natură, într!un $re#ent $er$etuu de$lasat, odată cu evoluția s$ațială a universului. 0stfel oscilația unui $endul are frecvențe diferite în două medii gravitaționale diferite. ot la fel, la vite#e diferite de de$lasare a câm$urilor radiante sau a obiectelor în acele câm$uri, a$ar variații ale frecvențelor, res$ectiv acea alunecarea s$re roșu sau s$re violet a luminii $erce$ute, sau a tonalității sunetului unei locomotive F efectul Do$$ler G... dar asta nu are nimic de!a face cu tim$ul ci cu condițiile de mediu în care au loc evenimentele și $rocesele, condiții care $ot duce la micșorarea sau creșterea lungimii lor de undă sau de oscilație. Dar așa cum am mai s$us!o și cu alte oca#ii, $entru a descrie toate astea, nu era nevoie de inventarea unui ca$itol $ur teoretic în fi#ică, de $e urma căruia să se îmbogățească niște șmec"eri care Eonglea#ă cu matematica și cu imaginația, în dauna $racticienilor, ci doar înțelegerea corectă a fi#icii care descrie natura înconEurătoare, adică a fi#icii clasice. 0ceasta fiind $ărerea mea des$re teoria relativității, am fost sur$rins să constat că nu sunt singurul care Eudecă astfel, în momentul în care am găsit $e net un te;t numit c"iar „eoria relativității” semnat de singurul nostru terorist oficial,
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Corzi# osoni și azaconii+++
De vreme ce am s$us deEa că nu cred în e;istența $articulelor materiale subatomice, e clar că acest titlu ar trebui să li$sească din cartea asta... Dar cred că e bine să lămuresc și ce $ărere am eu cu $rivire la acest ca$itol al fi#ici numit mecanica cuantică... 4e scurt $ărerea mea ar fi oarecum asemănătoare cu $ărerea des$re relativitate. %onsider că e;$licarea structurii și com$ortării universului nu avea nevoie de e;istența acestui ca$itol al fi#ici la fel de teoretic, dacă nu cumva c"iar mult mai teoretic ca relativitatea...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
enorme și cu niște a$arate imense care nu $ot fi construite decât de guverne sau concernele industriale mondiale +6... 0dică... verifică >"iță dacă $oți, să ve#i dacă te mint sau nu + Ci dacă nu ai cum verifica e musai să!ng"iți gogoașa +... Oai să fim serioși + otu!mi $ute!a căcat de!a îm$uțit toată $laneta + 2a să vă s$un eu cum văd toată tărășenia!asta... 0m s$us în articolul introductiv numit „4er$etuarea sclaviei $rin controlul cunoașterii” că $laneta este controlată de niște așa #ise „elite”, de fa$t niște șmec"eri cu mentalități criminale, a căror lăcomie de averi și de $utere nu are margini, $rin controlul accesului omenirii la cunoaștere. 4ăi ia să vedem cum ai $utea să!ți asiguri su$remația în domeniul științei dacă ai face $arte din acea facțiune a acestei „elite” care are $retenția să controle#e știința omenirii 6... ?ă ne imaginăm următorul scenariu $e care a$oi să!l anali#ăm la rece și să vedem dacă are sau nu, vreo șansă. să fie veridic :... Deci să să s$unem că dacă ai fi „%iobanul Cef al Ctiinței” ai dori în $rimul rând să găsești o modalitate e;clusivistă de a face ultimele desco$eriri, o modalitate la care să nu aibă acces nimeni, decât tu. 4entru asta ar trebui să de$iste#i un element comun tuturor științelor lumii, element de care de$inde $rin e;tensie toată știința omenirii și $e cale de consecință ar determina și funcționarea naturii... F c"iar dacă asta!i doar o minciună gogonată + G 4ăi ăsta!i atomul + ( comun atât lumii vii vegetale sau animale cât și celei nevii și ca urmare dacă declari că de el și de structura lui de$inde toată evoluția științifică a omenirii ți!ai asigurat mono$olul su$rem al științei. Da... numai că atomul este, de când e lumea lume, cunoscut ca cea mai mică $articulă materială indivi#ibilă... 0șa că $rima și cea mai grea sarcină a ta, ar fi să!i convingi $e toți, adică întreaga ta turmă de mioare $roaste, că „ăia din antic"itate și din civili#ațiile care ne! au $recedat erau niște $roști, îna$oiați străvec"i, care nu aveau acces la știința gro#avă la care am aEuns noi și deci "abar nu aveau ce s$uneau când declarau că atomul e indivi#ibil... Nu!i adevărat + 0tomul e format din mai multe $articule mai mici decât el care au, fiecare diferite com$ortări, de care de$inde structura și com$ortarea materiei $recum și varietatea elementelor c"imice.” 0sta s!a făcut cam de $e vremea lui Nikola esla $rin $resa științifică a vremii deținută, fiește, de ceilalți ciobani ai lumii, $rietenii tăi. Du$ă ce $resa științifică a reușit să im$ună ideea unui atom divi#ibil, s!a desc"is o nes$erat de largă lume de o$ortunități +... Ci firește că, odată ideea im$usă de $resa științifică, era normal ca conce$tul să fie a$oi $reluat de manualele școlare și universitare ale întregii lumi... 0 fost la fel de ușor căci guvernele sunt formate din oameni, iar oamenii sunt cea mai ușor de cum$ărat marfă, dintre toate +... 0$ro$o de asta, trebuie să remarcăm aici că $rin aceiași metodă s!a im$us și medicina și farmacia actuală declarând că bolile sunt $rovocate de agenți $atogeni e;terni cor$ului nostru, care nu $ot fi ani"ilați decât și numai decât cu substanțe c"imice. 0șa că medicina tradițională și toate remediile ei naturiste vec"i de mii de ani, au fost ridiculi#ate și trecute!n ilegalitate. Dar asta!i altă discuție care n!are legătură cu fi#ica... Ci $entru că atomul e mic, mic, de nu se vede nici cu microsco$ul, ca să dovedim că ceea ce am afirmat e adevărat trebuie să!l s$argem, doar că asta nu e 5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
sim$lu, că doar nu degeaba au s$us înaintașii că e indivi#ibil. 4entru că e foarte greu de s$art... Ci $entru că el, dumnealui atomul, e foarte, foarte mic, ca să!l $utem s$arge avem nevoie de niște mașini foarte, foarte mari și $uternice... Ci uite așa s!a găsit modalitatea de a stoarce fonduri uriașe de la turmele neștiutoare, ca să lucrăm decenii du$ă decenii, la sarcina im$osibilă de a s$arge atomul... Dar a lucra atâtea decenii cu niște mașini atât de mari necesită fonduri uriașe și tot mai uriașe că doar dacă mașinile!alea!s uriașe, costurile lor de e;$loatare!s $e măsură iar fondurile necesare și mai $e măsură + /așini mari M costuri mari, costuri mari M mașini mari, re#ultă desco$eriri foarte im$ortante dar $e care nici dracu nu $oa!să le verifice+ Ci uite!așa intrând în cercul vicios al celei mai mari înșelătorii din istoria științei și te"nicii, niște instalații imense răsărite $e ici $e colo $rin cele mai bogate țări ale lumii, $a$ă bani cu nemiluita $entru... Dumne#eu știe ce fac ele +... %ăci numai un $rost ar crede că ce fac ei acolo e să desco$ere sub!$articule atomice... De fa$t ce fac ei este e;act cum ar fi treaba #idarului care în loc să $ună mâna $e mistrie și să muncească de dimineață $ână seara $unând cărămidă $e cărămidă ca să ridice o clădire, mai bine bagă un concasor în $ri#ă și stând în scaun la soare și $rivind concasorul fărâmițea#ă cărămida $ân!o face nisi$ și a$oi botea#ă fiecare fir de nisi$ cu nemele : gluon, neutrin, me#on, boson Oiggs, etc. du$ă care încasea#ă o grăma!de bani $entru că el a făcut cercetare științifică nu munca brută a $roducției de bunuri, care e total nesemnificativă... $entru că $!aia o $oate face și un necalificat fără di$loma lui. Ci cum acele mașinării imense sunt scum$e, consumă multă electricitate și sunt $ericuloase, e clar că sunt ultrasecrete și nu intră acolo orice neica nimeni să vadă ce fac ei acolo +... Dar din când în când, mergem la $resă cu conferințe de $resă organi#ate cu surle și trâmbițe, și mai anunțăm că încă un fir de nisi$ a fost desco$erit și că l!am bote#at „coion gama” $entru că se com$ortă ca o bilă!ntr!o găleată și e cea mai nouă și im$ortantă $articulă subatomică +... %onsumând electricitate și $roducând câm$uri inimaginabil de $uternice care deformea#ă funcționarea corectă a naturii în Eurul lor și sc"imbă drastic clima locală, e clar că sco$ul acelor mașinării numite acceleratoare de $articule, e cu totul altul decât cel declarat, dar nimeni nu are cum să verifice ce fac ei acolo, așa că „toată lumea!i fericită”. Ctiința omenirii merge înainte în vreme ce societatea e tot mai $lină de inec"ități, de sărăcie și ră#boaie, iar în vârful ei e o clică de $ara#iți re$re#entând cam M - Q din $o$ulația globală, dar care au averi totale de $este 1'Q din averea mondială a omenirii. *i se $are $lau#ibil ce am s$us aici 6 %"iar dacă unii dintre dumneavoastră veți s$une că nu are cum să fie adevărat ce s$un, că ar fi o cons$irație $rea malefică și incredibilă, vă s$un clar că $e mine nimeni și absolut nimic, nu mă $oate convinge că mecanica cuantică e știință, atât tim$ cât eu am aEuns de mult, la conclu#ia că este o mare escroc"erie $e banii noștri ai tuturor + Ci nu e singura. ?unt multe alte așa #ise domenii s$eciali#ate ale științei actuale, care au $rea $uțin de!a face cu știința, dar cam mult cu înșelătoria. %u stimă + %%D. -3.'.-'
1'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/aelul periodic fără electroni 9a o remarcă de!a mea cum că nu cred în e;istența electronilor, cineva mi!a re$roșat : „ 0tunci dis$ar fi#ica și c"imia +++6” Dragii mei cititori, du$ă $ărerea mea, nici fi#ica nici c"imia nu este des$re electroni, sau oricare alte $articule subatomice. =i#ica este știința care descrie com$ortarea universului, în ansamblul său, iar legătura făcută de către știința oficială actuală între această com$ortare și $articulele subatomice este cel $uțin forțată. 2ar c"imia... e ca bucătăria. Nu a fost și nu va fi niciodată des$re electroni ci des$re combinări în diferite $ro$orții de mase sau volume a unor substanțe c"imice diferite care niciodată nu au fost determinate $e ba#a i$oteticului număr de electroni $e care l!ar $oseda, ci $e cu totul și cu totul alte criterii, care nu au a$roa$e de loc legătură cu tabelul lui /endeleev actual, ori cu $rea $uțin im$ortanta structură subatomică a acestora. *reți o dovadă 6... %onsultând un tabel $eriodic vedem acolo că substanța ;, să s$unem aurul, are șa$te #eci și nouă de electroni. *ă rog să!mi de$istați elementul c"imic aur în natură, având dre$t unic criteriu de determinare acest fa$t. Nu!i așa că e absolut im$osibil +6...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%omerciantul, $racticantul, muncitorul, cel care $roduce efectiv tot ceea ce ne înconEoară fie că e #idar, lăcătuș, tâm$lar, olar, $ielar, strungar, marinar, sala"or, grădinar, etc., niciodată nu a fost $reocu$at de structura microsco$ică a materialelor cu care a lucrat. (l le recunoștea $e ba#a e;clusivă a caracteristicilor lor macrosco$ice cum ar fi greutatea a$arentă, te;tura, duritatea, fle;ibilitatea, gradul de umiditate, absorbția a$ei, densitatea, $lasticitatea, etc. și tot $e ba#a lor le combina și le utili#a. Ci credeți!mă că lumea nu a fot construită de neica cei cu $ălării cu borul deasu$ra și ciucure!n vârf din universitățile lumii ci de cei cu ca$ul și bustul gol în arșița soarelui, în fundul $ământului sau $e mările și drumurile lumii... 2ar tabelul $eriodic $e care!l cunoaștem acum și care a fost im$us în tot sistemul de învățământ mondial, stabilit de nenea /endeleev $rin 5', este doar unul din multele #eci de metode și modele de clasificare a substanțelor c"imice care s!au folosit de!a lungul tim$ului. Ci s!a im$us acesta $entru că a fot creat de un mason... Dar c"iar și tabelul lui, la origine, nu are nici o legătură cu electronii ci numai cu masa și densitatea substanțelor. De altfel toate sistemele de clasificare se ba#ea#ă e;clusiv $e masa substanțelor c"iar și cel $e care!l vedeți în imaginea de mai sus, $us la $unct de c"imistul britanic ?ir Ailliam %rookes în 5. < interesantă, și foarte a$ro$iată de realitatea com$ortării naturii, clasificare utili#ată și stabilită $rin secolul nouăs$re#ece de mai mulți oameni de știință ai vremii, este aceea $e ba#a constatării că substanțele c"imice au densități și vibrații armonice din octavă!n octavă. Bnul din cele mai e;acte sisteme de acest fel este cel al lui Aalter 8ussell, stabilit în 5-7, care se ba#a $e frecvența de re#onanță a substanțelor c"imice, $e care!l vedeți alături. 4entru cine e curios să studie#e aceste metode de clasificare de!a lungul tim$ului va intra într!un domeniu fascinant de studiu, care oricum nu face obiectul subiectului acestei cărți. ( suficient să căutați $e net des$re istoria clasificărilor c"imice și veți fi im$resionați de ce veți afla... %onclu#ia care se trage este că nici o știință, oricât s!ar vrea ea de e;actă nu e e;actă și nici bătură!n cuie. otul evoluea#ă și așa cum tabelul lui /endeleev i!a luat locul celui al lui 8ussell sau al altora tot la fel e foarte $osibil ca într!un viitor mai mult sau mai $uțin a$ro$iat și acest sistem de clasificare să fie înlocuit de un altul mai realist ori mai sim$lu și mai clar... %u stimă + %%D. -3.'.-'
1-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Cronica A0as(ă și cronovizorul
4e măsură ce obscurantismul și incultura se adâncesc în lume, răsar tot mai mulți escroci de facturăV e#oterico! s$iritualăV 4e lângă religiile mari și $letora de culte des$rinse din acestea, a înce$ut să!și facă a$ariția o nouă religie, una $e cât de eterogenă $e atât de insidioasăV nce$ând cu străvec"ii astrologi reinventați de te"nologiile informatice și terminând cu tot felul de mistici care se cred în legătură cu învățați s$irituali dis$ăruți de mult sau mesageri ai unor civili#ații e;traterestreV ori din cei care se cred c"iar veniți din cine știe ce constelații răs$ândite în imensitatea gala;iei M $leiadeeni, siriusieni, alfa!centaurieni sau mesageri ai unor $resu$use consilii galactice care ar muri toate de griEa sorții insignifiantei $lanete $e care trăimV ( o întreagă faună dubioasă formată fie din escroci s$iritiști care acum Eu$oaie omenirea folosindu!se de instrumentele e;trem de $uternice alte te"nicii de calcul și ale rețelei internet, fie din oameni $uturoși sau bolnavi $si"ic, care inca$abili să!și înțeleagă rostul și să!și su$orte răs$underea $ro$riei vieți, se tre#esc într!o dimineață convinși că de vreme ce nu se simt bine $rintre oamenii normali, $recis sunt născuți $e $laneta greșităV oți aceștia, îmbătați de studiul du$ă urec"e al metafi#icii și astronomiei și tot mai conștienți că nu suntem singuri în univers, transformă cunoștințele cu adevărat științifice într!un soi de ciorbă e#oterică cu i# de știință menită să!i convingă atât $e ei înșiși cât și $e cei din Eurul lor că de fa$t cineva din afara noastră, fie s$irite fie civili#ații e;traterestre, ne conduc și ne controlea#ă im$lacabil destinulV Ci culmea e că masele largi, nemulțumite de eșecul științei oficiale care ne ține!ntr!o stare de $rostie semidoctă, $entru a fi mai ușor mani$ulați de elite, sunt din ce în ce mai convinse că aceasta!i alternativa viabilă nu doar a științei dar și a religiilor eșuate în coru$ție, lăcomie și $ăcatV Ci!s tot mai $line librăriile și internetul de un anumit gen de literatură $seudo! științifică, e#oterico!științifică ori mistico!științifică, din care se cultivă necultivații noștri concetățeni care încă mai știu să citeascăV n toată această literatură fie ea ti$ărită sau blogăristică a$are din loc în loc dar ca un lait motiv termenul „cronica aka"a” sau „înregistrările akas"ice”V Dacă!i întrebi, cei mai mulți din acești $roas$ăt cultivați în domeniul atât de fascinant al acestei $seudoștiințe, "abar nu au ce e de fa$t această cronică, $e care însă ei o $omenesc adesea cu adorația adevărului su$rem. (nciclo$edia virtuală Aiki$edia înce$e descrierea acestui termen astfel : uvântul a=as'a în sanscrită înseamnă „cer( „spațiu( sau „+et'er( este un termen folosit de autorii ezoteriști în teosofie 3 și +ntropozofie 4 pentru a descrie un compendium de cunoștințe mistice codificat în planurile e"istențiale non-fizice# +ceste înregistrări sunt descrise a conține toată cunoașterea întregii e"periențe umane cât și istoria cosmosului# ?unt prezentate metaforic ca o 1&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
bibliotecă cât și alte analogii deseori găsite în concepte derivate din mișcările teozofice ale secolului 8@ rămânând predominant un subiect din discursul AeB +ge# %e obicei autorii încearcă pe aceasta cale să dea o aură de revelație propriilor scrieri fantastice dar unii dintre aceștia cred în aceste revelații( imaginare ele fiind rodul imaginației lor în stări de transa meditativă sau stări alterate de conștiință cum ar fi cele ale unor persoane bolnave de epilepsie ! / Ci $este toată această dereglare s$irituală de mase, a venit să $ună ga# $e foc o știre de acum vreo doi ani, care anunța cu surle și trâmbițe $e marile agenții de $resă, fa$tul că *aticanul ar avea o mașină de factură științifico!fantasticăV un vis de milenii al omenirii, anume adevărata mașină a tim$uluiV 0ceastă mașină s!ar numi cronovi#orV care nu face călătorii reale în tim$ ci așa cum îi sugerea#ă numele ar fi un fel de televi#or care $re#intă imagini și secvențe de viață trecută sau viitoare a universului $e care de fa$t le!ar rece$ționa dinV cronica akas"ăV 4entru că în discuțiile mele de $e internet din ultimul tim$ s!a făcut de mai multe ori referire al această cronică sau la acest televi#or magic, mă văd obligat să încerc să lămuresc un $ic această $roblemă făcând o anali#ă din $ers$ectiva cunoștințelor te"nice $e care le am $entru a de$ista cât ar $utea fi adevăr și cât minciună din e;istența acestui cronovi#or și al $ostului său de emisie numit cronica akas"ă. Ci voi $orni în anali#a mea $rin încercarea de a de$ista dacă ar $utea e;ista cu adevărat vreo modalitate de stocare a informației universale $e tim$ nedefinit, astfel ca ea să $oată fi accesată oricând. ntregul univers este format din radiație electromagnetică, de diferite lungimi de undă și de densități diferite. /ai nou s!a dovedit că însăși materia nu e de fa$t cor$usculară în sensul material înțeles $ână acum, ci atomii ar fi de fa$t radiație condensatăV 0sta ar fi în $erfect acord cu cunoștințele străvec"i filo#ofice, transmise de milenii care s$un că totul este vibrație, adică radiație : F aici a fost un link s$re un articol foarte interesant care, din $ăcate, a dis$ărut de $e net... G /ai trebuie să știm că orice radiație, de orice frecvență și orice natură ar fi ea are două com$onente. %"iar dacă noi în școală nu am învățat acest fa$t, undele nu sunt doar unde "erțieneV. %om$onenta "erțiană F care le face să oscile#e $er$endicular $e direcția de $ro$agare G e numai una din com$onente, cea de!a doua fiind cea tesliană sau scalară. Du$ă cum îi s$une numele această com$onentă a undelor a fost desco$erită de Nikola esla.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Bn alt as$ect $e care trebuie să!l luăm în calcul atunci când vorbim de unde electromagnetice este acela al interacțiunii lor. Dacă undele de aceiași frecvență se interferea#ă, în ca#ul când au aceiași fa#ă se vor însuma, adică am$litudinea lor se va dubla, sau va crește, iar dacă sunt în antifa#ă se vor anula reci$roc total sau $arțial funcție de diferența de am$litudine dintre ele... %ând vorbim de unde de frecvențe diferite, întâlnirea dintre ele are ca re#ultat modificarea formei lor de undă care modificare $oartă numele de modulație care e de două feluri, în frecvență, când unei unde de ba#ă care!și $ăstrea#ă oscilația Eoasă i se um$le oscilația cu frecvența ridicată a celei de!a doua unde, sau atunci când undei în sine a $urtătoarei îi oscilea#ă am$litudinea de vibrație în ritmul frecvenței ridicateV De fa$t lucrurile nu stau c"iar așa sim$lu, interacțiunile dintre unde fiind foarte com$le;eV dar ce am s$us acum sim$lificând la ma;imum, e suficient $entru înțelegerea articolului de față. De asemenea știm că întreaga informație inclusiv cea a tuturor bibliotecilor ar $utea fi, cu aEutorul te"nicii actuale transformată în informație digitală care $oate fi stocată electronicV < $rimă modalitate de stocare a informației ar fi cea digitalăV care V atenție aici + : $oate fi magnetică, adică $e su$ort magneticV sauV în mai noile unități de memorie electroniceV Dar aceste unități de memorie au în com$onența lor niște minuscule condensatoareV 2ar în condensator se stoc"ea#ă energie electricăV %el $uțin așa am învățat la fi#icăV și am mai învățat că un condensator, dacă e bine construit și electro#ii săi sunt i#olați de orice mediu conductor, $oate stoca $e tim$ nedefinit sarcina electrică din elV (iVeu, aici, am de făcut o mică corecțieV De!a lungul tim$ului datorită anilor de studii științifice am aEuns de mult la conclu#ia că mecanismul de stocare al energiei în condensator nu este cel $redat nouă la școală unde ni s!a s$us că sarcinile electrice sub formă de electroni ar fi înmaga#inate în armăturile metalice ale condensatorului. Dacă armăturile ar înmaga#ina electroni așa cum ne!a s$us nouă fi#ica de școală $rimară, atunci aceștia, datorită fa$tului că materia inclusiv aerul e com$usă $rintre altele și din ioni, s!ar scurge ra$id din condensator în e;terior iar condensatorul nu ar $utea rămâne încărcat $e termen nedefinit cum se întâm$lă de fa$tV n $lus funcționarea condensatorului confirmă și convingerea la care am aEuns că electricitatea nu e de$lasare de electroni ci vibrație a atomilor căci în ca#ul de$lasării de electroni, condensatorul nu ar fi ca$abil să stoc"e#e electricitate deoarece electronii nu au viață lungă de sine stătători și se transformă în fotoni du$ă care dis$ar sau se vor $ierde $rin cei doi conductori fiind absorbiți de mediul înconEurător așa cum am mai s$us adineauri. %ele două armături ale unui condensator sunt mai degrabă asemănătoare $lăcilor din e;$eriența lui Oendrik )rug"t. >. %asimir din 53 e;$eriență $rin care acesta a dovedit e;istența radiației universaleV 0cesta a demonstrat că între două $lăci metalice atârnate față în față se manifestă doar frecvențele electromagnetice a căror lungime de undă e com$arabilă cu distanța dintre $lăci, în vreme ce radiația e;terioară $lăcilor fiind de s$ectru mai larg creea#ă o $resiune $e fețele e;terne ale lor care duce la a$ro$ierea acestora din ce în ce mai ra$idă $e măsură ce radiația dintre ele are lungime de undă tot mai mică, $ână ce ele intră!n contact directV iar 11
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
$resiunea dintre ele e ' în vreme ce cea e;ternă e ma;imă. %a o $arante#ăV aceasta e și e;$licația magnetismului naturalV Dacă însă cele două $lăci ar fi îm$iedicate să se a$ro$ie $rin fi;are fermă $e un su$ort solid, atunci radiația care s!ar manifesta între ele ar fi mereu aceiași. /ai $lastic s$us cele două armături ale condensatului sunt de fa$t două oglin#i în care radiația electromagnetică indusă de energia de la bornele lui este reflectată la infinit fără $osibilitatea de a scă$aV un fel de laserV Bn laser e format din două oglin#i aflate față!n față dar una din ele are o $orțiune minusculă care e trans$arentăV 9umina reflectată de mii de ori între cele două oglin#i se am$lifică $rin însumare re#onantă $ână ce devine coerentăV și iese de mii de ori am$lificată $rin orificiul trans$arent de care vorbeamV Dar ce s!ar întâm$la într!un laser dacă ambele oglin#i ar fi $erfecte și lumina odată $ătrunsă între ele nu ar mai avea $e unde să sca$e 6 ?!ar reflecta la infinit între cele două oglin#i + %am la fel funcționea#ă și condensatorul. ?arcina electrică a$licată la bornele sale face ca cele două foi metalice F armături G aflate față!n față să re#one#e $e o anumită lungime de undă s$ecifică dimensiunilor lor fi#ice iar această radiație emisă de cele două $lăci se va reflecta la infinit între ele. ntre armături avem radiație electromagnetică dar aceasta lovind armăturile se transformă în electricitateV 0tât tim$ cât între armături are loc o refle;ie infinită a radiației aceasta de$ășește orice $osibilitate de $ierdere a electricității a$ărute!n armăturile condensatorului datorită fa$tului că conductorii cone;iunilor au secțiune infimă com$arabil cu cea a armăturilor iar aerul înconEurător are o re#istență mult $rea mare și $ractic nu avem diferență de $otențial între armături. ?$uneam și că electricitatea e mai degrabă vibrație, iar vibrația materiei, a atomilor conductorului nu se $oate manifesta la frecvența armăturilor și $ractic armăturile sunt total i#olate de mediul e;terior. n momentul în care cei doi electro#i ai condensatorului sunt antinși unul de altul, întreaga electricitate indusă de radiație în cele două armături se va anula descărcată fiind $rintr!un mic fulger. Deci cel mai $robabil am dre$tate s$unând că de fa$t condensatorul este o ca$cană în care radiația e reflectată la infinit între cele două armături care intră!n re#onanță cu aceasta și menține astfel am$litudinea și lungimea de undă F adică frecvența G nesc"imbatăV Din $ers$ectiva condensatorului vă#ut astfel $utem înțelege $osibilitatea stocării informației sub formă de radiație electromagnetică $e termen nedefinitV 0m s$us că întregul univers este format din radiațieV (;istă radiație în Eurul nostru dar și!n întreaga gala;ieV 4ână și noi înșine emitem radiațieV calorică, electrică, etc. V %ei mai $uternici emițători de radiație electrică și electromagnetică ai cor$ului nostru sunt inima și creierulV Dacă inima emite im$ulsuri e;trem de $uternice regulateV în sc"imb creierul nostru emite unde cerebrale care cores$und tuturor gândurilor noastreV Ctiința a stabilit că activitatea creierului are $atru stări de ba#ă. (;istă și o a cincia dar nu ne interesea#ă aici. ?tarea delta F M & O# G activitate s$ecifică somnului $rofund fără vise și stărilor de inconștiență.
17
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
?tarea t"eta F M O# G activitate electrică s$ecifică meditației, e starea dintre somn și tre#ie, moment al creativității $rin accesarea subconștientului și al anumitor stări așa numite șamanice. ?tarea alfa F 5 M & O# G stare caracteristică rela;ării, imaginilor vi#uale, a viselor și intros$ecției. ?tarea beta F M &' O# G e starea normală de activitate conștientă când suntem treEi, alerți concentrați asu$ra anumitor gânduri sau a muncii $e care o de$unem. 8ețineți $laEa de frecvențe ale activității electrice a creierului căci ea e e;trem de im$ortantă acestea fiind unde electromagnetice de e;trem de Eoasă frecvență F (9= G a căror bandă e cu$rinsă de la ' la &' O#. 0ceste stări sunt $erfect detectabile cu aEutorul encefalografului. Deși neuronii creierului funcționea#ă $re$onderent $rin modulație scalară, emisia creierului în afara cutiei craniene nu e $ur scalară ci este la fel ca orice emisie una mi;tă "erțian!tesliană și com$onenta "erțiană fiind de fa$t cea detectată de encefalograf. ?ă nu credeți că emisia aceasta e una deosebităV (ncefalograful e un a$arat de mare sensibilitate care face o foarte $uternică am$lificare a undelor detectate de electro#ii $lasați $e cutia craniană. 4uterea de emise a unui creier F indiferent că e al nostru sau al unui câine M e;ce$ție fac $robabil cele ale delfinilor care folosesc intens ecolocația și am tendința să cred că și radiolocația G este e;trem de redusă anume de ordinul a câțiva miliLați, fiind c"iar mai redusă decât a unui telefon mobil. Datorită fa$tului că creierul emite și unde scalare iar acestea au $ro$rietatea, așa cum am s$us, de a trece $rin orice și în același tim$ de a străbate s$ațiul instantaneu, se e;$lică de ce tele$ații intră!n contact unul cu altul în aceiași fracțiune de secundă indiferent cât de de$arte s!ar afla unul de altul. (;istă c"iar și o constatare științifică care $ledea#ă atât $entru ca$acitatea de telecomunicație F conștientă sau nu G dintre două sau mai multe creiere cât și $entru e;istența unui re#ervor în care această emise este stocată $entru a fi accesată de o întreagă s$ecieV. 0ceastă observație științifică ar $utea valida cumva e;istența cronicii akas"e, deși cel mai $robabil e vorba doar de o atingere a unei densități $rag de am$litudine și $utere a emisiei, $rag de la care emisia și informația $e care o $oartă devine instantaneu accesibilă întregii s$ecii. n 5 cercetătorul Ea$one# 2mas"@ PinE@ de la Bniversitatea din P@oto deși avea în $lan să studie#e caii sălbatici dintr!o insulă nelocuită a ar"i$elagului ni$on, întâlnind o ceată de macaci a renunțat la studiul cabalinelor și și!a concentrat atenția asu$ra maimuțelor. 0 fost aEutat în studiul său de o învățătoare localnică, /ito ?atsue. n 51' când încrederea maimuțelor în cei doi oameni devenise deEa de$lină aceștia din urmă au înce$ut să le dăruiască maimuțelor cartofi dulci. 9a un moment dat una din maimuțe a înce$ut să s$ele cartoful $rimit, în a$a mării, $entru a înde$ărta $ământul de $e coaEa acestuiaV re$tat $uii ei $recum și rudele a$ro$iate și $rietenii au înce$ut să!i imite com$ortamentul constatând desigur că cartoful dulce e mai gustos curat și muiat în a$a măriiV Du$ă o$t ani, când a$roa$e toate maimuțele din acel gru$ aEunseseră să obișnuiască să!și s$ele cartofii s!a întâm$lat un fenomen uluitor. n decurs de doar câteva #ile toți macacii din regiune dar și cei de $e insulele învecinate au înce$ut să!și s$ele mâncarea în a$a mării. 0șa cum s$uneam 13
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
se $are că e;istă un moment când com$ortamentul întregului gru$ duce la o emisie re#onantă sincronă care aEunge să fie suficient de $uternică $entru a $utea fi rece$ționată de toate ființele din s$ecia res$ectivă. Deci avem $rinci$iul de funcționare al condensatorului, dar avem și informația conform căreia întreaga noastră gândire, și nu doar a noastră ci de fa$t a tuturor creierelor de $e $lanetă este emisă în s$ațiul înconEurător sub formă de unde scalareV *edem că în Eurul nostru odată cu a noastră, e;istă o $ermanentă emise electromagnetică re$re#entând gânduri, trăiri, imagini, tot ceea ce $relucrea#ă miliardele de creiere la un moment datV 0ceastă radiație undeva în Eurul nostru se însumea#ăV )unV nce$em să înțelegem că dacă undeva în Eur, în natură, ar e;ista un mecanism asemănător condensatorului, acesta ar $utea stoca $e termen nedefinit emisia gândurilor noastre. 0cum "ai să vedem dacă c"iar $oate e;ista un asemenea condensatorV ntr!un comunicat cu oca#ia aniversării a &' de ani de e;istență a revistei (lectrical Aorld and (ngineer, în data de 1 martie 5', Nikola esla s$unea : ?pre sfârșitul anului 86@6 o cercetare sistematică întreprinsă de-a lungul mai multor ani cu scopul de a perfecționa o metodă pentru transmiterea energiei electrice prin mediul natural m-a condus la identificarea a trei condiții absolut necesare : prima să realizez un transmițător de putere mare a doua să perfecționez mi,loace pentru a individualiza și izola energia transmisă și a treia să elaborez legile după care se propagă curenții prin pământ și prin atmosferă# / %ercetările la care face referire esla $rin această fra#ă se referă la activitatea de cercetare $e care acesta a susținut!o în s$ecial la %olorado ?$rings. Din $ers$ectiva legăturii cu articolul de față, ne interesea#ă în mod deosebit cea de!a treia $arte a acestei declarații, anume elaborarea legilor du$ă care se $ro$agă curenții $rin $ământ și $rin atmosferă. n urma acestor cercetări esla a desco$erit că descărcările electrice din atmosferă emit im$ulsuri radio de e;trem de Eoasă frecvență F tocmai (9= de care vorbeam mai sus G care se $ro$agă în întreaga atmosferă terestră. ?tudiul acestor radiații l!au aEutat să înțeleagă că între su$rafața $ământului și straturile su$erioare ale atmosferei se formea#ă un condensator. 4ractic a constatat că atât $ământul cât și termosfera sau ionosfera cum e mai cunoscută F care e $uternic încărcată electric G sunt foarte buni conducători de electricitate, în vreme ce straturile atmosferice cu$rinse între acestea sunt bune i#olatoare ceea ce face ca de fa$t ansamblul $ământ M ionosferă să se constituie într! un condensator uriaș de formă sferică. 0 determinat $rin cercetările și măsurătorile efectuate fa$tul că acest condensator este un condensator $olari#at a cărui armătură negativă e re$re#entată de $ământ și că are o ca$acitate de două#eci și cinci de fara#i la o tensiune medie de $atru sute de mii de volți. 0ceste valori sunt cele care i!au fost relevate de miEloacele te"nice de care dis$unea la data res$ectivăV ?!a constatat ulterior că deși multe din măsurătorile și calculele sale, nu sunt false ele au fost greșite față de realitate $rintr!o destul de mare 1
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
subevaluareV De obicei s!a constat că de fa$t realitatea e cu un ordin de 1 M ' ori mai mare. 2ndiferent cum ar fi, calculele sale au relevat și fa$tul că emisia descărcărilor electrice ale atmosferei devine una $ermanentă, reflectată între cele două armături ale condensatorului terestru, fa$t ce duce la o circulație $er$etuă a acestei radiații în Eurul globului terestruV =recvența $e care a calculat!o el atunci este una foarte a$ro$iată de cea redesco$erită șai#eci de ani mai târ#iu F 51- G de fi#icianul Ainfried
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
oate acestea $roteEea#ă su$rafața terestră de radiațiile $uternice și nocive venite din imensitatea universului sau c"iar de la soarele nostru dar totodată stoc"ea#ă și o $arte din imensa cantitate de energie care le intersectea#ă. ?e des$rinde deci conclu#ia logică că daV cronica akas"ă este cel mai $robabil locali#ată în radiația acestui condensator terestru imens și mai ales fa$tul că ea ar $utea stoca atât informația sub formă de radiație electromagnetică venită de la ființele terestre cât și $e cea venită de la e;tratereștriV Ci dacă ne reamintim ce s$uneam că într!un condensator refle;ia radiației este $er$etuă atunci am $utea trage conclu#ia că e;istă $remi#ele ca informațiile constituite de emisia creierului universal F totalitatea creierelor G al ființelor vii dinV "ai să s$unem antic"itate, să $oată încă să e;iste stocată ca radiație modulată în cavitatea ?c"umanV 0sta înseamnă că tot trecutul și $re#entul umanității și nu doar, c"iar și o $arte din informația $rovenită de la civili#ațiile e;traterestre să ne stea la dis$o#iție stocată în acest condensatorV 0tenție mare la ce am s$usV tot trecutul și $re#entulV n nici un ca# viitorulV căci nu $oate fi stocată o radiație care încă nu a fost emisăV Dar lucrurile iarăși nu sunt c"iar așa sim$le, deoarece condensatorul terestru nu e unul cu armături bine delimitate din metal și cu dielectric din mică, ci e un condensator im$erfect în care radiația este menținută de $ermanentul a$ort de radiație venită din univers, din descărcările electrice atmosferice și de la ființele vii de $e $lanetă. Brmare este că nu e sigur că lucrurile stau c"iar așa cum ar re#ulta din anali#a noastră de $ână acum. Bndele electromagnetice au și $ro$rietatea de a se atenua în tim$ și a se $ierde dacă nu au fost foarte $uternice. %a urmare e foarte $osibil ca o bună $arte din informația care a $ătruns între armături să se $iardă. 0r re#ulta $e cale logică că dacă informația e $ăstrată în condensatorul $ământului, aceasta e doar cea care are ce mai mare energie, am$litudine, și $utere de emisieV Deci iată că avem cronica aka"ăV Dacă lucrurile stau așa e logic că de fa$t orice televi#or care ar fi construit ca să $oată rece$ționa una sau mai multe din fundamentalele re#onanței ?c"uman modulată $e frecvențele s$ecifice anumitor activități cerebrale ar trebui să fie $erfect reali#abil și $erfect funcționalV Ci iată că avem și cronovi#orul. Dar adevărul e că de vreme ce modulația frecvenței ?c"uman ar fi făcută de creierele finelor vii de $e $lanetă ar fi logic ca accesul la această modulație să $oată fi liber oricărei ființe de $e $lanetăV Ci de fa$t c"iar esteV F dovadă macacii Ea$one#i + G doar căV Ci aici trebuie să fac o analogie $entru ca dumneavoastră, dragi cititori să $uteți înțelege de$lin care!i realitatea de fa$t. < bibliotecă $ublică are să s$unemV câteva sute de mii de volume din toate domeniile cunoașterii omenești. Dacă îmi iau fiul de grădiniță de mână și merg acolo $entru a studia o carte de electrote"nică eu voi accesa conștient o $arte s$ecifică din informația cu$rinsă acolo în vreme ce $entru fiul încă neștiutor de carte vor avea relevanță din toată acea cunoaștere omenească doar fotografiile și desenele de $e co$erțile unor cărți și eventual și cu$rinsul vreunei cărți de colorat $e care i!o voi da s!o răsfoiască cât voi studia ceea ce mă interesea#ă. %o$ilul va accesa inconștient, inde$endent de voința lui, doar acea informație $e care o înțelege, adică $o#ele și desenele. 8estul informației este total irelevantă 7'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
$entru el și s!ar $utea s$une, la un anumit nivel logic, că nici nu e;istă. 0ceiași situație este și $entru un co$il care a terminat $rima clasă dar încă nu e ca$abil să citeascăV ca și $entru oricare alt analfabet funcțional. < femeie ne$asionată de te"nică dar $asionată de literatură va $utea avea acces și va înțelege doar romanele și $oe#iile, și să s$unem cărțile de bucate sau care conțin alte informații femeieștiV cum la fel, un filo#of nu va!nțelege nimic din informațiile te"nice, iar un te"nician din filo#ofie. )iblioteca le stă la dis$o#iție tuturorV dar nivelul de accesare și înțelegerea a informației este de$endent strict de nivelul cultural și te"nic sau mai corect s$us intelectual al fiecăruia. ?ituația $oate fi similară și!n ca#ul cronicii akas"iceV < accesăm $rin acordarea frecvenței creierului $e frecvența radiației din înregistrările akas"ice, inconștient $e tim$ul rela;ării, în tim$ul somnului sau în comă ori conștient $rin meditație, intros$ecție vis conștient, etc. Dar ceea ce $utem culege din toată informația e;istentă în această ba#ă de date, va fi strict de$endent de ca$acitatea noastră intelectuală. Ci încă odată sublinie#, indiferent ce credem că $utem accesa din această ba#ă de date nu se referă decât la $re#ent și la trecutV Nu $oți înregistra ceva ce încă nu s!a născut, c"iar dacă literatura ?= coc"etea#ă cu această idee. Nu e;istă nici un secretV ?ecretul e doar în mintea noastrăV secretul e dat de $ro$riile noastre limităriV Dacă vrem să avem acces la cunoașterea omenească la marile secrete ale acesteia, nu trebuie decât să învățăm. Niciodată nu e suficient și cu cât vom învăța mai mult cu atât vom accesa și vom înțelege un $rocent mai mare, mai $rofund din cunoașterea lumii. ?$erând că $re#entul articol v!a fost util și v!a $lăcut, am onoarea să vă salutV %u stimă + %ătălin Dan %ârnaru -1.-.-' De când am scris acest articol și $ână în $re#ent s!a dovedit că de fa$t cronovi#orul a fost o farsă. 0sta nu înseamnă că cel $uțin teoretic sau undeva într!un viitor nu s!ar $utea construi un asemenea dis$o#itiv. ?unt convins că unele informații care ne $arvin în somn sau în meditație $rofundă și care nu au cum să aibă ca sursă $ro$ria noastră e;$eriență de viață vin din conștiința de s$ecie a umanității care c"iar ar $utea fi stocată dacă nu $ermanent căci am s$us că e;istă riscul degradării informației, măcar $e o $erioadă oarecare, $rin mecanismul descris aici. %%D -.'.-'
7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Despre suflet
/aEoritatea religiilor occidentale și ale orientului a$ro$iat, care sunt de fa$t variațiuni $e aceiași temă și anume cea a creștinismului afirmă mai mult sau mai $uțin clar fa$tul că animalele nu au suflet și că ele ar fi fost lăsate de dumne#eu ca să sluEească nevoilor omului. Din această $ers$ectivă, de vreme ce animalele nu ar avea suflet, e de la sine înțeles fa$tul că nici $lantele nu au, cu atât mai mult cu cât ele nici măcar nu mișcă, fiind doar „o țâră” mai evoluate decât $ietrele... %u toate acestea, de!a lungul istoriei omului, toți indivi#ii care au lucrat îndea$roa$e cu animalele, fie că au fost crescători $asionați, fie dresori sau c"iar vânători cu simț de observație mai ascuțit sau mai nou, oameni de știință, etologi și biologi, au constatat fa$tul că animalele gândesc și acționea#ă în concordanță de$lină cu diferite situații concrete cu care se confruntă în mediul lor de trai, situații cărora le găsesc re#olvări diferite și adeseori c"iar sur$rin#ător de inteligente. n același tim$, mai ales în ultimul secol o serie de alți oameni de știință, botaniști $asionați, au desco$erit $rin te"nici de investigare electronice fa$tul că deși $ar inerte, $lantele sunt foarte active, c"iar dacă nu sesi#abil $entru vederea noastră, și ce e mai im$ortant, comunică tele$atic atât unele cu altele cât și cu regnul animal, dovedind atașament, indiferență sau c"iar groa#ă față de oamenii din $reaEma lor ori față de evenimentele fericite sau traumatice suferite de suratele lor. oate astea ne duc cu gândul la fa$tul că atât animalele cât și $lantele, c"iar au suflet... Ci dacă ne a$lecăm $uțin asu$ra unor te;te și mituri $rovenite de la civili#ații foarte vec"i cum ar fi cea auto"tonă, cele nordice ori cele indiene, $recum și asu$ra miturilor $o$oarelor care încă au legături strânse cu natura, toate ne s$un același lucru. 0nume că ființele $lanetei, fie că vorbim de $lante fie de animale sunt animate de s$irite $ro$rii s$ecifice, s$irite care sălășuiesc în Eurul nostru și du$ă moartea ființelor res$ective. n $lus în $rivința omului medicina și tradițiile e#oterice asiatice ne s$un că omul ar avea $e lângă cor$ul fi#ic și unul eteric, imaterial sau astral, acesta fiind de fa$t cel în care ar sălășui s$iritul nostru și care controlea#ă funcționarea cor$ului fi#ic... %e au comun animalele și $lantele în afara fa$tului că sunt vii 6 4rinci$ala caracteristică care le aseamănă este fa$tul că au în com$o#iția c"imică a celulelor lor un $rocent foarte ridicat de a$ă... Dacă ne concentrăm $uțin asu$ra studiilor făcute tot în ultimul secol legate de a$ă, desco$erim că are o serie de $ro$rietăți fi#ico c"imice și mai ales energetice sur$rin#ătoare. 0stfel este dovedit că a$a care este un dielectric, are $ro$rietatea de a reține informații, de a!și modifica structura fi#ico c"imică funcție de gândurile celor din $reaEmă, și c"iar de a transmite informațiile memorate, celor care o beau și c"iar celor care se s$ală cu ea. Desco$erim astfel că această substanță comună într!un $rocent atât de mare atât regnului vegetal cât și celui animal are $ro$rietatea de a reține și mani$ula informația. 7-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Dar ce e informația 6 Dacă $ână acum o Eumătate de secol erau $uțini cei care ar fi $utut e;$lica clar asta, odată cu e;$lo#ia te"nicii de calcul foarte mulți dintre noi înțeleg, fie și la nivel intuitiv, conce$tul de informație... 4entru a clarifica totuși acest conce$t "ai să a$elăm la e;$licațiile $e care ni le oferă te"nica de calcul... ?ă luăm e;em$lul acestei $agini $e care tocmai o citiți. 2ndiferent că e în format electronic sau că e ti$ărită, dumneavoastră în acest moment transformați șirurile de litere de $e fondul alb al $aginii în informație și cunoștințe... 9iterele sunt doar un mod de stocare a informației, dar informația nu este memorată de creierul nostru sub forma literelor ci mai degrabă sub forma cuvintelor rostite la citirea literelor. 0șadar am clarificat că literele sunt doar un su$ort iar informația este sunet... ?unetul este vibrație mecanică a materiei, dar totodată sunetul $oate fi și vibrație electromagnetică a bobinei microfonului care ca$tea#ă sunetul ori a difu#orului care!l redă... /icrofonul și difu#orul sunt miEloace materiale $rin care informația este transferată sub formă de sunet $rintr!o conversie dublă mai întâi din sunet în vibrație electromagnetică transmisă a$oi electric $e cablu ori $rin unde radio, de la microfon la difu#or și ulterior reconvertită din vibrație electromagnetică în sunet de către acesta... Dar nici sunetul nici te;tul scris nu!s de fa$t informație, ci sunt doar su$orturi ale informației... 2nformația este doar cunoașterea $e care ne!o dă te;tul sau sunetul... 2nformația e ceva imaterial și im$al$abil dar fără de care nu am $utea e;ista și nici interacționa cu mediul înconEurător, am fi doar niște entități amorfe, niște „legume” inconștiente și inca$abile de mișcare. De când a a$ărut te"nica de calcul am înce$ut să înțelegem asta și de acea informației, fie ea $rogramul care face să funcțione#e calculatorul fie cunoașterea $e care acesta o stoc"ea#ă și o $relucrea#ă ca te;t, sunet și imagine, îi s$unem soft sau softLare... în vreme ce mediul fi#ic din care e format calculatorul constituit, circuitele sale electronice care $relucrea#ă informația îi s$une "ardLare... %eea ce $relucrea#ă însă calculatorul nu este nici te;t nici sunet nici imagine... 0șa cum microfonul transformă sunetul în unde electromagnetice și în curent electric oscilatoriu tot la fel calculatorul transformă te;tul sunetul și imaginea în biți de informație, adică în im$ulsuri electronice de curent continuu care străbat circuitele sale. 0tât curentul electric sinusoidal al sunetului convertit analogic de microfon cât și im$ulsurile de curent continuu numite biți de informație nu sunt decât tot un su$ort al informației... e vorba de su$ort electric. Deci, din $ers$ectivă istorică am avut inițial ca su$ort al informației, "ârtia, scrisul și ti$arul, conversia s$re informație fiind făcută de simțurile și creierul nostru iar ulterior odată cu de#voltarea te"nologică, informația a $ărăsit su$ortul fi#ic al "ârtiei și a $ătruns în su$ortul electronic al com$uterului care de fa$t este curentul electric... adică oscilațiile electrice și electromagnetice... care a$oi $ot $ărăsi su$ortul fi#ic al a$aratului electronic sub formă de unde electromagnetice care $lecând de la antenă $ot fi trimise oriunde în Eur... (i bine $ână aici am înțeles că informația se a$ro$ie din ce în ce mai mult de im$al$abilul realității ei odată cu a$ariția transmisiei undelor radio...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
radio!biologică. 0dică ființele vii sunt ca$abile să facă ceea ce face un $ost de radio, să transmită informație în mediul înconEurător sub formă de unde electromagnetice și electrice, numai că o fac cu infinit mai multă eficiență... 0cum să revenim un $ic la calculator. oți suntem de acord că un calculator este o mașină inertă, fără nici o utilitate dacă $e su$ortul ei fi#ic nu se instalea#ă un sistem de o$erare și nișe $rograme a$licație, adică softLare... 0ceste $rograme se instalea#ă $e un su$ort de stocare, care este "ard discul, asemănător "ârtiei care $oartă te;tul scris sau ti$ărit, dar $entru ca calculatorul să funcțione#e are nevoie și de un $rocesor, adică de o com$onentă ca$abilă să $relucre#e informația stocată $e su$ortul de stocare adică să $ermită acestei informații să se manifeste logic și auto structurat. 0ceastă $ro$rietate a calculatoarelor e de$endentă de gradul lor de com$le;itate atât la nivel fi#ic M "ardLare, cât și la nivelul su$ortului informațional M soft.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
de lucru a $rocesoarelor mașinii res$ective și ar $utea deveni realitate într!un viitor mai mult sau mai $uțin a$ro$iat dacă se va re#olva te"nic și $osibilitatea transferului conștiinței de la ființă la mașină. ot din cele s$use $ână aici se e;$lică de ce $lantele au un anumit grad de conștiință și de inteligență $ro$rie în ra$ort cu mediul lor de trai... ?$iritul lor este cel ce le conferă această calitate, la fel cum s$iritul animalelor și al omului le conferă calitățile $e care le au... Ci tot de aici se e;$lică și fa$tul că unele animale care deși au creierul foarte mic, dovedesc în anumite situații inteligență sur$in#ător de ridicată și e a$roa$e incredibil cum $ot re#olva unele situații în care sunt $use de mediul lor de viață. 0șa cum un $rogram a$licație, să s$unem $rocesorul de te;t $e care tocmai scriu acum, $oate rula la fel de bine atât $e un com$uter slab cu frecvența $rocesorului de >O# și memorie de lucru de doar 1'' /) dar și $e unul de & >O# cu memoria de lucru de >), tot la fel și s$iritul acelui animal „rulea#ă” în creierul lui, $entru că acel animal este „com$atibil” din $unct de vedere fi#ic cu s$iritul său... Dar de unde vine acest soft 6 9a un calculator softul vine de la om, de la cel care l!a $rodus și l!a stocat tem$orar $e un %D, D*D, "ard disc sau orice alt su$ort electronic de memorie... Dar înainte de a aEunge $e aceste su$orturi acest soft ne!a fost transmis $e calea undelor $rin internet... 9a fel se!ntâm$lă și cu sufletul nostru care, în afara cor$ului nostru se află în forma im$al$abilă de undă electromagnetică staționară auto structurată integrată mediului informațional universal... 0dică sufletul nostru, și al tuturor celorlalte ființe din univers este $arte a matricei informaționale universale. 0șa cum un stol imens de $ăsări sau un banc la fel de imens de $ești, acționea#ă sincron ca urmare a unei conștiințe comune reali#ată $rin comunicația instantanee tele$atică a tuturor indivi#ilor care le constituie, tot la fel se formea#ă și su$ortul informațional universal din totalitatea sufletelor e;tra cor$orale ale ființelor din univers, totalitate care constituie conștiința universală auto structurată... Bnii îi s$un inteligența materiei, alții conștiință cosmică sau astrală, alții îi s$un Dumne#eu... Deci sufletul nostru este matricea informațională a ființei noastre, $arte integrantă a %onștiinței Bniversului care e adevăratul Dumne#eu, și nu are nici o legătură cu dumne#eul religiilor, oricare ar fi acesta. %u stimă + %ătălin Dan %ârnaru -5.'.-'3
71
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Parascovenia lui Parascan
n co$ilărie coc"etam cu ideea unui univers cu$rins într!un alt univers. %u alte cuvinte îmi imaginam că noi suntem $arte com$onentă a unui univers mai mare care este oarecum similar cu al nostru dar $e care nu!l $utem $erce$e $entru că noi am fi în acel univers la fel cum un atom este într!al nostru. (ra o idee îndră#neață care s$ecula universul fractalic al lui Nassim Oaramein dar la o altă scală de conce$ție. )ănuiam că în acest fel un univers infinit de mare ar $utea cu$rinde o infinitate de universuri din ce în ce mai mici care să nu fie conștiente unele de celelalte... Bn fel de $ă$ușă /atroșka la scară universală... Nu cred că am abandonat niciodată ideea asta dar cumva $rin adolescență am renunțat să mă mai gândesc la ea în mod serios. otul $ână $e la!nce$utul acestui an când, la $uțin tim$ du$ă ce înce$usem să scriu cartea aceasta, constatând că nu $rea mai am s$ațiu de stocare $e "ard discurile e;terioare $e care le am, am înce$ut să fac un $ic de ordine $e ele. Ctiți cum e când aduni tot felul de informații și nu ai tim$ să le $arcurgi $e toate dar nici nu!ți vine să renunți la ele ștergându!le... 0șa că le salve#i $e un mediu de stocare e;terior calculatorului în s$eranța că vei avea tim$ la $ensie, la bătrânețe, când nu vor mai fi valabile sau cine știe, într!o altă viață, să le $arcurgi... Ci $entru că informația multă însemnă și uitare multă, unele din fișierele, de orice ti$, salvate astfel sunt invariabil dubluri, când "ard discul se um$le, în mod sigur mai ai loc $e el, dacă te a$uci să elimini dublurile... Ci făcând eu asta $e unul din discurile mele, am desco$erit $rintre multele filme documentare un filmuleț al cărui titlu m!a intrigat, dar des$re care nu!mi aminteam absolut de loc. Deși nu!mi aminteam de acel film, unul din cele două nume din titlul filmului îmi $ărea vag cunoscut. =ilmulețul, numit ?De la #te3en aAing la :e!rge ara,can era înregistrat în urmă cu trei ani. Numele vag cunoscut nu era OLking, du$ă cum v!ați dat seama, ci 4arascan. 0șa că aște$tând ca filmulețul să se desc"idă F uneori calculatorul meu, unii ar $utea s$une că $rea mic atât la $ro$riu cât și la figurat, lucrea#ă greu cu fișiere de $e mediile e;terne G două întrebări mă frământau : de unde cunosc eu numele de 4arascan 6 și... : ce $arascovenie o fi!n filmulețul acesta de nu!mi amintesc de el dar totuși l!am $ăstrat atât tim$ 6... Ci tot $unându!mi întrebările aste numai ce mi!a atras atenția asemănarea dintre numele de 4arascan și substantivul $arascovenie.
77
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Brmarea a fost că m!a bufnit râsul... 0m $rostul obicei de a vedea adeseori situații comice în Eurul meu. Dar nu a durat mult căci filmul s!a desc"is și când am vă#ut figura domnului 4arascan am fost ferm convins că eu îl cunosc $e acel om de undeva... 4roblema era că "abar nu aveam de unde +... /ai ales că slaba memorie a numelor $e care o am nu $rea mă aEută... Ci mi!am frământat mintea cu asta câteva minute!n șir astfel că am $ierdut bună $arte din ideile $rimelor minute ale filmului așa că l!am redat de la înce$ut și concentrându!mă l!am urmărit cu atenție. Desco$eream $e minut cu minut și fra#ă cu fra#ă ce treceau afișate $e ecran, că nu eram singurul care aveam idei ciudate... Nu doar că mi!am dat seama că domnul 4arascan vede, la fel ca și mine, Bniversul din $ers$ectiva Eumătății sale nevă#ute, adică a radiației universale și a efectului ei asu$ra celeilalte Eumătăți, adică asu$ra materiei, și totodată mi!am reamintit și de ideea co$ilăriei mele cu /atroșka universurilor... Du$ă ce am terminat de vi#ionat filmul l!am mai vi#ionat o dată, tot mai sur$rins de asemănarea foarte mare dintre $ers$ectiva mea asu$ra universului și cea lui >"eorg"e 4arascan. Dar tot nu reușeam să!mi amintesc de unde!l cunosc... Ci asta a durat mult... vreo două, trei să$tămâni... Nu reușeam să!mi amintesc de unde!l cunosc... 4ână ce într!o dimineață m!am tre#it convins că singurul loc la care nu m!am gândit e lista celor circa o mie de $rieteni virtuali de $e „=acebook”... 0șa că m!am a$ucat să!i trec în revistă, și într!adevăr l!am desco$erit $e domnul 4arascan $rintre ei. (ra unul din cei care nu era foarte activ în contul meu, fie $entru că nu i!oi fi acordat eu atenția cuvenită, fie $entru că ciudățenia funcționării softului rețelei de sociali#are nu mi!l aducea în atenție... DeEa du$ă ce!i urmărisem filmulețul se conturase clar ideea să vorbesc des$re el în cartea de față. %a urmare l!am contactat $e domnul >"eorg"e 4arasan care este mai în vârstă ca mine și i!am cerut acordul să vorbesc des$re teoria sa în cartea aceasta. 0 fost de acord și în $lus mi!a s$us și câteva lucruri des$re dumnealui. 0m fost astfel bucuros să aflu că lucrase în silvicultură, nu mi!a s$ecificat ce funcție a avut dar mi!a s$us că a lucrat mulți ani într!un laborator de anali#e silvice unde a desco$erit relații strânse între variațiile tem$orale ciclice atât #ilnice cât și, lunare și se#oniere ale luminii solare și ciclul biologic al vegetației de $e teritoriul țării noastre ceea ce l!a dus la teoria $e care o e;$une atât de frumos în filmulețul dumnealui. /i!a mai $ovestit că în tinerețe a susținut c"iar și conferințe la unele universități din țară cu teoria $e care o descrie în acest filmule, dar că de ceva tim$, în marasmul ca$italismului sălbatic care a cu$rins țara și $ădurile ei, nimeni nu mai e interesat de teoria sa... Deși domnul 4arascan mi!a oferit $osibilitatea de a urmări toate filmulețele de același gen de $e contul dumnealui de Touube, am declinat invitația convins fiind că dacă le voi urmări îmi vor influența $ers$ectiva de moment și de asemenea ar fi influențat structura cărții de față. 0șa că i!am $romis că voi urmări toate filmele sale dar numai și numai du$ă ce voi fi terminat și $ublicat cartea în care firește că va intra și un ca$itol des$re teoria dumnealui. 73
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%a urmare, acum nu!mi rămâne decât să vă ofer aici transcri$tul filmulețului care este mai mult decât relevant și se $otrivește mănușă cărții de față :... %e la ?tep'en CaB=ing la )'eorg'e .arascan
.rima parte – D nouă dimensiune ?tep'en CaB=ing : (u este nimic mai mare sau mai vec+i dec%t 4niversul... toată lumea a crezut că 4niversul este esențialmente static și nesc+imbat în timp. 9poi s-a descoperit că 4niversul se dilata. >ala&iile se depărtau de noi. 9ceasta înseamnă că trebuie să fi fost mai aproape în trecut. &trapol%nd invers! am descoperit că trebuie să fi fost laolaltă! cu circa 1? miliarde de ani în urmă. "e ce 4niversul a apărut din @ig-@ang în felul acela 6 )'eorg'e .arascan : 9șa să fie 6 4niversul este infinit! sau A Binfinit ) B A -infinit )! adică are o limită a infinității sale 6 "e altfel ideea că 4niversul se dilata! denotă că acesta este variabil dimensional. *n Teoria @ig-@ang! 4niversul pleacă de la un punct și se e&tinde... 3%t 6 $eamănă 4niversul cu ființa umană! trec%nd prin fazele celulare p%nă la omul matur 6 "ar asta nu este dilatare ci creștere. 5ric%t de mult ar crește un organism! organitele din celulele sale nu își modifică dimensiunile C 5are 4niversul nu face la fel 6 voluția structurilor 4niversului nu duce la îndepărtarea infinită a stelelor și gala&iilor! ci doar la rearan'area lor în noi structuri macrocosmice 6 *n creștere! creierul se îndepărtează de picioare. 9vem o dilatare aparentă și nu infinită C *ndepărtarea are loc între structuri și semnalele electrice a'ung mai greu. 9vem așadar un efect "oppler de îndepărtare. 3reierul se îndepărtează de picioare c%nd creștem însă spațiul și timpul nu se modifică C 3reșterea 4niversului poate astfel e&plica at%t deplasarea spre roșu a spectrelor atomice! c%t și stabilitatea structurilor galactice! stelare... 9sta înseamnă că îndepărtarea structurilor nu e cauzată de dilatare ci de creșterea lor. 5ric%t de mare ar fi structura cosmică ea este doar forma concentrată a unui spațiu mult mai mare. "acă ceva este constant în 4nivers! este dimensiunea structurilor C 5ric%t de mari ar fi cristalele! celulele vii! atomii... au la bază structuri invariabile. 5ric%t de lung ar fi 9."..-ul! dimensiunile citozinei! adeninei! timinei și uracilului sunt unice. *n teoria @ig-@ang! corpurile ar trebui să se dilate și componentele lor la fel C Practic nu ne-am da seama de dilatare C 9tomii însă nu se dilată! dar se pot înmulți! fenomen asemănător cu al celulelor vii. Toate particulele atomice se pot transforma în unde electromagnetice C 5are nu sunt doar unde și nu particule 6 >%ndirea științifică actuală este monocromă! adică acceptă faptul că două corpuri fizice nu pot ocupa același spațiu tridimensional. Dealitatea este însă cu totul alta C "ouă unde cu aceiași lungime nu pot ocupa același spațiu! dar două unde cu lungimi diferite pot ocupa același spațiu tridimensional. "acă particulele sunt în esență unde! se vor comporta ca undele. "ouă particule cu aceiași dimensiune nu pot ocupa același spațiu! dar dacă au dimensiuni diferite pot ocupa același spațiu tridimensional. :ărturie avem volumele atomilor independente de masele acestora. 7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
9sta înseamnă că putem presupune că particulele sunt în fond unde și că dualitatea lor este dată de o anume proprietate a undelor subatomice A ca dimensiune ). 3u c%t o undă este mai mică ea va fi percepută ca fiind subeta'ată în spectrul electromagnetic. 4ndele mai mici ca cele gama sunt percepute ca particule și atomi. 3a și lumina! undele subatomice alcătuiesc adevărate spectre pe a&a frecvențelor. 9ceste seturi spectrale subatomice sunt de fapt atomii și particulele ce-i alcătuiesc. 4n atom poate avea particule-unde similare sau particule-unde diferite dimensional. 9sta înseamnă că parțial! atomul se manifestă ca volum divers și în același timp ca o concentrare în același spațiu tridimensional de particule-unde C Tocmai de aceea volumul și masa atomilor nu sunt proporționale. 5 astfel de e&plicație se bazează pe faptul că spectrul electromagnetic este el însuși o dimensiune de bază , lungime! lățime! înălțime și frecvență A sau lungime de undă ). $pre deosebire de spațiu! spectrul electromagnetic include și timpul. Erecvența unei unde este rezultatul evident dintre dimensiune și timp. 4nda în sine este pur spațială. Erecvența undei este însă timp. 9m putea spune că undele sunt spații în mișcare A temporală )... ste spectrul electromagnetic o nouă dimensiune! alături de spațiu și timp 6 :ai degrabă spațiul și timpul sunt dimensiuni rezultate din e&istența spectrului electromagnetic. $pațiul și timpul sunt efecte și nu cauze. "acă acceptăm această idee vom ieși din capcana problemei dimensiunilor independente C $unt dimensiunile independente între ele 6 $pectrul electromagnetic este! nu doar real ci conține at%t spațiul c%t și timpul. "acă universul ar fi umplut de o undă singulară! spațiul și timpul ar fi efectele acesteia. *n studiul universului trebuie să plecăm de la fizică la matematică și nu invers. 5ric%t de generoasă ar fi o formulă matematică! nu va cuprinde dec%t parțial evenimentul fizic. $pre e&emplu , știința actuală este sclava unor noțiuni independente ca spațiul și timpul. 9cestea sunt e&primate matematic. :atematica nu include însă calcule determinate de evenimentele spectrului electromagnetic. Puținele formule se referă al energia undelor... imic nu este mai comple& și mai simplu organizat ca spectrul electromagnetic. 7tiința contemporană studiază spectrul electromagnetic cuprins între undele gamma și undele radio! ignor%nd faptul că spectrul este practic infinit C Practic lumea atomilor este lumea creată de undele mai mici ca cele gamma! iar formele cosmice sunt rezultatul undelor mai mari ca undele radio. Fgnorarea infinității a&ei frecvențelor din spectrul electromagnetic a dus la o g%ndire limitată a posibilităților universului. Fată că din acest moment putem privi lumea ca fiind rodul efectiv al spectrului electromagnetic infinit.
.artea a doua – ?pectrul electromagnetic infinit irezonanța cosmică $ă privim c%teva momente structura spectrului electromagnetic infinit , unde de dimensiunea universului! unde de dimensiunea metagala&iei! unde de dimensiunea gala&iilor! unde de dimensiunea sistemelor solare! spectrul electromagnetic clasic! particule atomice și subatomice. $pectrul electromagnetic clasic rezonează cu structurile de dimensiunea undelor gamma-radio. ste interesant de remarcat că
75
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
între aceste limite înt%lnim atomi! molecule! macromolecule! organite celulare! c%t și cristale. ste curios! dar o analiză a ceea ce numim materie A structuri ) în spectrul gamma G radio! arată preponderența materiei vii , organite celulare! celule și organisme. ca și cum spectrul electromagnetic clasic ar fi dedicat aproape e&clusiv materiei vii! substanțelor c+imice și cristalelor. 9tomii se află sub nivelul undelor gamma și fac subiectul studiului radiațiilor cu lungime mai mici ca acestea. ste o lume pe care nu o percepem! ci doar o sesizăm indirect în cadrul e&periențelor fizice la nivel dimensional atomic și subatomic. $e știe însă că virușii sunt vii în interiorul celulelor atacate și nevii în afara acestora. ste posibil ca și sub dimensiunea undelor (H și (gamma să e&iste structuri biologice. Iirușii ar fi astfel doar o mică parte a structurilor vii aflate la nivele dimensionale atomice și subatomice. $ă fie materia vie infinită în structuri rezonante pe a&a frecvențelor electromagnetice 6 9sta ar însemna că pe întreg spectrul infinit! vom putea presupune că! e&istă organite celulare. 4n organit celular este rezonant la o anumită porțiune din spectrul electromagnetic. $e constată că dimensiunea structurii rezonante este de 1... 1/2 din lungimea de undă rezonantă. 5rganitele se dovedesc realmente a fi antene similare antenelor radio-tv. 5 celulă vie este astfel conectată simultan pe întreg spectrul solar. ste ca și cum am avea un aparat de radio care să funcționeze simultan pe toate frecvențele. "acă acceptăm ideea că pe un spectru electromagnetic infinit putem avea o infinitate de organite celulare diferite ca dimensiune! ar însemna că 4niversul este o macrostructură vie. "ovadă avem înșiruirea logică , molecule organice! organite celulare! celule vii! organismele speciile vii! ecosistemele locale! ecosistemele planetare! ecosistemele sistemelor solare... galactice... Eaptul că avem molecule organice în meteoriți și comete! însemnă că 4niversul este un ecosistem gigant! care își feliază materia vie pe fiecare porțiune a spectrului electromagnetic infinit. 9sta înseamnă că lumea întreagă este o ființă compozită spectrală. &istă oare diferențe între materia vie și materia nevie 6 9proape că putem spune că nu C 3eea ce numim materie nevie ar putea face parte din materie vie rezonantă la o altă porțiune din spectrul electromagnetic infinit. Fată așadar ideea că în 4nivers avem un singur tip de materie , materie rezonantă electromagnetic. 7i aceasta este vie C 5 atare idee ne conduce la a susține că viața pe Păm%nt nu a apărut ci a e&istat peren. misiile de radiații electromagnetice mari în spectrul solar au creat structurile numite organite celulare! personaliz%nd în condițiile planetei Păm%nt organitele observate ale celulelor vii. 3um fiecare planetă! corp ceresc are condiții personalizate ale mediului! rezultă că materia vie este și ea specifică fiecărei locații cosmice. ste posibil ca organitele celulelor vii marțiene! să fie la nivel molecular! atomic sau c+iar subatomic! ceea ce face ca viața acestei planete să ne fie imperceptibilă. 3onform legilor spectrului electromagnetic! putem găsi viață identică cu a Păm%ntului! doar în condiții similare de mediu electromagnetic... Tocmai de aceea nu am depistat încă viața e&traterestră. 4n sistem solar posedă doar o mică porțiune bio-spectrală de tip terestru și doar în cazul stelelor galbene. "acă teoria este reală! în sistemul solar ar e&ista mai multe forme de viață.
3'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Eiecare dintre acestea se află însă! pe alte nivele de frecvență și de intensitate a spectrului electromagnetic infinit. :esa'ele acestor civilizații! cel mai probabil sunt în domeniul undelor subatomice. Tocmai de aceea nu le percepem. Trăim într-o lume vie generalizată 6 ste posibil ca sporii vieții Păm%ntene să vină ca organite imperceptibile din zona spectrală subatomică 6 $e cunoaște faptul că spectrele stelare evoluează. *n prezent spectrul solar este alcătuit din ?
Du$ă cum vedeți $arascovenia domnului >e"org"e 4arascan nu e absolut de loc o $arascovenie ci este o teorie științifică demnă de toată atenția și ca urmare regret din suflet că țara noastră este în situația în care este, cu institutele de cercetări distruse sau aservite unor interese murdare sau străine $o$orului nostru... 0r fi meritat să fie studiată cu mare atenție de un colectiv de cercetători dedicați naturii înconEurătoare. %u acest $rileE mulțumesc încă odată călduros domnului >"eorg"e 4arascan $entru $ermisiunea de a vorbi des$re teoria dumnealui în cartea mea. %u asta înc"ei $rima $arte a cărții și vă invit să citiți în continuare $artea a doua în care încerc să s$un din $ers$ectiva mea, ce cred că este sau nu este real sau $osibil în filmele științifico fantastice... %u stimă + %%D -.'.-'
3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
3-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Posiil și imposiil )n filmele .,
3&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Introducere
răim într!un secol miraculos dar totodată și foarte controversat... 4rimul televi#or al familiei mele a fost, $rin 575, un televi#or cu lăm$i... 9a fel era și a$aratul de radio... 0mbele erau suficient de mari și de grele că nu $uteau fi cărate cu ușurință de o singură $ersoană. %ând se strica televi#orul, de obicei era $us într!o $ătură și trans$irau bogat și bine, doi bărbați, cărându!l $ână la cel mai a$ro$iat atelier de de$anare radio!tv. 0cum, eu nu mai am nici a$arat de radio nici televi#or... Dar dacă aș avea a$aratul de radio ar fi de #ece ori mai mic decât cel al co$ilăriei mele. 9a fel și televi#orul... 0m co$ilărit cu telefon fi; cu disc, cu $ick!u$ și magnetofon, iar mai târ#iu un $ic, cu casetofon. 0$aratele de fotografiat trebuiau alimentate din &7 în &7 de fotografii cu $eliculă care era alb negru și care trebuia $relucrată la un laborator c"imic... 0bia când am terminat liceul, $elicula color și $relucrarea ei în laboratoarele foto a devenit accesibilă maselor largi... 0$aratele de filmat erau foarte rare și de asemenea trebuiau alimentate din #ece în #ece minute... cu $eliculă destul de scum$ă și sensibilă... oate a$aratele astea costau mult și nu și le $ermitea oricine... Dar $e vremea ceea oricine avea un servici bine $lătit și și le $utea ac"i#iționa destul de ușor cel mult din două, trei salarii. 0m co$ilărit citind cărți, iar biblioteca familiei avea un $ic $este două mii de volume, care ocu$au cam trei metri cubi... 0cum telefonul este cât era $e atunci carnetul meu de note, îl cari du$ă tine oriunde, și are și funcție de a$arat de fotografiat, de a$arat de filmat, de casetofon, de calculator, de dicționar e;$licativ sau bilingv, bașca funcția lui normală de telefon. n el înca$ câteva mii de fotografii câteva ore de film, câteva mii de cărți, și când vorbești la telefon, ai șansa să îl și ve#i, nu doar să!l au#i, $e cel cu care vorbești. (u am învățat tâm$lăria în clasa a cincia cu ciocanul, fierăstrăul și rindeaua!n mână, lăcătușeria într!a șa$tea cu $ila și fierăstrăul de tăiat metale. Ci în ambele meserii m!am sluEit de mașini unelte de atelier care ocu$au mulți metri cubi și cântăreau multe sute de kilograme. =iecare din aceste meserii avea un set bogat de unelte manuale de $relucrare care um$leau un dula$ mare. %e făceam atunci ca tâm$lar, într!o #i întreagă cu fierăstrăul rindeaua și dalta, fac acum în două ore cu un fierăstrău electric, o rindea electrică și o fre#ă electrică, toate de mână. %e făceam ca lăcătuș într!o să$tămână de lucru cu bomfaierul și $ila manual și com$letat mecanic cu $oli#orul de atelier, și mașina de găurit verticală ambele fi;ate într!un $ostament de beton și cu un a$arat de sudură toate cântărind $este o sută de kilograme greutate, fac acum în câteva ore cu un $oli#or electric ung"iular, o mașină de găurit electrică ambele de circa un kilogram fiecare, și cu un a$arat de sudură care cântărește două kilograme și Eumătate... Bn $rogres te"nologic e;traordinar +
31
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
0cum toți avem acces la a face tot felul de $relucrări atât în lemn cât și în metale, dar a$roa$e nimeni nu mai cunoaște nici meseria de tâm$lar nici $e cea de lăcătuș, toți lucrând du$ă urec"e și că$ătând e;$eriență din $ro$riile greșeli. n bucătării și băi gos$odinele nu mai lucrea#ă manual, nu mai toacă legumele și carnea manual, nu mai s$ală rufele manual... totu!i mecani#at cu motoare de $este un kiloLatt... oate sculele astea electrice e;traordinare sunt sensibile și se defectea#ă ușor, nu doar $entru că ar fi $roaste, cât și $entru că cei care lucrea#ă cu ele, neștiind meserie, nu știu să le e;$loate#e corect. oate aceste mașinării consumă curent electric cu nemiluita F $ractic cât consumau cele fi;ate în beton cândva G și $entru că se strică des trebuiesc cum$ărate altele noi căci atelierele de re$arații nu mai e;istă, și c"iar dacă e;istă, $e acolo $e unde mai e;istă, e $rea scum$ să le re$ari așa că $referi să le cum$eri de noi, du$ă ce le!ai aruncat $ur și sim$lu la gunoi $e cele stricate, $entru că nu e;istă nici un fel de sistem de colectare și reciclare a lor. 0ceiași este situația și cu telefoanele și calculatoarele. 9e aruncăm la gunoi și luăm altele, $rea $uțin $reocu$ați de ce fac firmele de salubritate cu ele du$ă ce le! am aruncat noi la gunoi. %ele mai multe aEung fie $e continentul african unde sunt țări întregi aEunse groa$a de gunoi a lumii, fie $e fundul oceanelor $lanetare... 4e noi ne doare!n $i; de degradarea și distrugerea ecosistemului $lanetar căci $lăcere și ușurința cu care comunicăm unii cu alți la orice distanță sau cu care ne adâncim individual în Eocurile și filmele calculatoarelor noastre, ori ale televi#oarelor în care $rivim $ână ne ia somnul, #ilnic, du$ă ce am venit frânți de la o sluEbă stresantă și care ne mănâncă tot tim$ul, au devenit un drog.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
de filme și știrile false ale unei $rese mincinoase și ale unei industrii cinematografice vândute răului, $ână ce aEunși la groa$ă nici măcar nu simțim că am trăit... Dar am trăit o viață de sclavi cu ștaif +... Nu credeți ce s$un 6... 4ăi toată a$aratura asta construită $e $rinci$iul u#urii $rogramate costă bani, $e care!i câștigăm cu ore din viața noastră. oate consumă curent electric $e care!l $lătim tot cu ore din viața noastră. Ci toate, atât sculele astea minunate cât și calculatoarele și televi#oarele, sunt reali#ate de cor$orații multi naționale a$arținând ciobanului mondial, adică al celor care stă$ânesc finanțele și economia mondială. Ci tot curentul $e care!l consumă ele este „$rodus” și deci $ro$rietatea aceluiași cioban mondial... n tot acest tim$ în care aceste te"nologii care ne consfințesc statutul de sclavi cu ștaif, au aEuns unde sunt acum, industria care ar fi $utut să ne elibere#e de de$endența față de aceste organi#ații și organisme numite cor$orații industriale, bancare și administrative F statele G au rămas tot $ro$rietatea lor, tot în stadiul în care erau acum o sută și ceva de ani. Niciun autoturism electric cu adevărat fiabil nu circulă... %ele $rea $uține care e;istă și care funcționea#ă $rin consum de electricitate din rețeaua globală, nu sunt fiabile și se $ierd în imensa masă a celor care consumă carburanți $etroc"imici. Niciun fel de sursă $ortabilă de electricitate care să „$roducă” electricitatea altfel decât $rin arderea aceluiași carburant nu a a$ărut $e $iață și nu s!a răs$ândit în acești o sută și ceva de ani de la inventarea curentului electric alternativ de către Nikola esla. ( doar o ilu#ie de $rogres. Bnii sunt fascinați de fa$tul că a$arate minunate de genul celor $e care acum vreo $atru decenii le vedeam $rin filmele ?= au devenit realitate... (;istă a$arate de telecomunicații foarte mici, e;istă ceasuri de mână televi#or, ceasuri de mână telefon, ceasuri de mână cu funcție de camere de luat vederi, etc. a$arate de anali#e c"imice foarte asemănătoare tricorderului din ?tar rek, e;istă calculatoare care $ot simula orice $iesă industrială orice com$ortare a materialelor sau a $roiectelor, dar nici atunci, nici acum filmele nu ne $re#intă vreo te"nologie cosmică de $ro$ulsie nereactivă. Ci nici atunci și nici acum aceleași filme nu ne $re#intă vreo te"nologie energetică $ortabilă care să ofere libertate individului... 2ar acolo unde e;istă în astfel de filme, este $re#entată ca a$arținând unor civili#ații te"nologice care ne de$ășesc cu cel $uțin trei M $atru secole și se află la tot atâta distanță de noi... 2ar noi continuăm să nu înțelegem că cineva, acolo sus, ne ține sclavi $rin inter#icerea accesului la te"nologii care să ne ofere libertatea + 0cum, dincolo de asta, "ai să vedem ce anume din tot ceea ce vedem $rin filmele ?= $oate fi, sau nu $oate fi adevărat 6... %e e;istă în realitate dintre ele și noi nu știm, ce nu $oate e;ista, și de ce 6... otul, firește, din $ers$ectiva mea + 8e$et, tot ce e!n cartea asta re$re#intă $ărerea mea $ersonală, ba#ată $e cultura te"nică $e care am acumulat!o în anii de când mișun și io $e coaEa $ământului... %u stimă + %%D -.'1.-'
33
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
"nergie la discreție
*edem $rin filmele ?= cum ră#boinicii viitorului F în conce$ția celor doi neuroni sc"ilo#i, din care e com$us creierul american ti$ic, $ână și viitorul nostru și al civili#ațiilor e;traterestre este un $er$etuu ră#boi + G, folosind arme cu ra#e, trag mii și mii de „focuri” fără să!și încarce vreodată armele... n ?tar rek vedem navele acelea su$erb desenate $e $rograme de animație $e calculator, că funcționea#ă ani întregi, $rin ani"ilarea materiei de către antimaterie. =irește nu se s$une $e nicăieri cât de greu și de costisitor este nu doar să $roduci antimaterie F admițând că ar e;ista altfel decât în cantități infime, $rin laboratoarele secrete ale armatelor lumii G ci c"iar și mani$ularea ei e o im$osibilitate te"nică, ceea ce mă face să cred că niciodată nu va e;ista vreo te"nologie $ro$ulsivă ba#ată $e i$otetica e;istență a antimateriei și a reacției dintre aceasta și materie. ( un conce$t $ur fante#ist $entru cei cu minte $uțină. 0dmițând că ar fi $osibilă, că ar e;ista undeva!n univers atât de multă antimaterie, și că ar e;ista vreo civili#ație formată din omeni atât de cretini încât să aleagă o asemenea te"nologie, este foarte nerentabil și incredibil de $ericulos, căci ani"ilarea materiei de către antimaterie ar fi biletul direct s$re iad $rintr!o e;$lo#ie de multe #eci de ori mai $uternică decât cea mai $uternică e;$lo#ie nucleară... n sc"imb în ?targate vedem cum navele >oaul#ilor navig"ea#ă $rin gala;ie folosind te"nologie gravitațională, 0tlantinsul strămoșilor folosind modulele magice I4(, iar străvec"ea astronavă Destin@, energia solară colectată din coroana solară a stelelor întâlnite în drum. ?unt ferm convins că singura te"nologie $ro$ulsivă viabilă și de altfel utili#ată de mult de toate civili#ațiile e;traterestre este cea ba#ată $e mani$ularea electromagnetică F sau $rin alte metode al câm$urilor magnetice și gravitaționale G, adică $e mani$ularea radiației universale. 2deea $rinci$ală este că toate aceste te"nologii ar fi, fie ale unor civili#ații e;traterestre cu mult mai avansate ca noi și că accesul $ământenilor la ele este e;trem de limitat, cei care $ot să aEungă să le aibă la dis$o#iție, fiind ultra!secretoșii militari ai unităților s$eciale ale De$artamentelor ?targate, în ca#ul serialului ?targate, fie ar fi utili#ate curent dar de către o omenire cu câteva secole mai avansată ca noi cei de acum sau una dis$ărută acum vreo câteva #eci de mii, cum sugerea#ă ?tar rek. 0m dat e;em$le doar două din serialele ?= ale industriei cinematografice și de televi#iune americane. Dar filmele ?=, fie artistice, fie seriale, se înscriu cam toate $e aceleași coordonate, inducând ideea că omenirea $re#entului nu $oate decât să vi#e#e la asemenea te"nologii care ar fi absolut inaccesibile științei și te"nologiei actuale. 0șa că ce să mai s$unem des$re niște eventuale te"nologii energetice accesibile oricui 6+...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
abundent, e;istând $e toată $laneta G $roduce cu aEutorul unor lasere s$eciale tem$eratura necesară alimentării unor microcentrale termice care generea#ă curent electric. 2nteresant este că numai un gram de t"oriu $oate înlocui - ''' litri de ben#ină. 4ractic mașina din imaginea de mai sus $oate circula tim$ de un secol neîntreru$t folosind doar o$t grame de t"oriu. "oriul fiind mult mai $uțin radioactiv decât uraniu și fiind e;$loatat în e;$loatări de su$rafață $oate fi una din alternativele $erfecte ale te"nologiilor energetice actuale. (cranarea necesară combustibilului nucelar nu $une $robleme, el fiind $ractic $erfect ecranat într!o cutie de conserve obișnuită. De altfel c"iar și toate cantitățile de uraniu folosite actualmente în centralele de ti$ industrial care e;istă dacă ar fi $orționate în bucăți de un singur gram s!ar $utea construi foarte ușor surse energetice asemănătoare, $ortabile care să $oată fi dis$onibile oriunde $e $lanetă. Din $ăcate, groa#a belicoșilor conducători ai omenirii este că s!ar a$uca lumea să facă bombe din aceste generatoare... așa cum am s$us... creiere subde#voltate care cred că toată lumea e cretină și ră#boinică ca ei + Dar dincolo de aceste te"nologii care sunt accesibile doar guvernelor și ciobanilor globali, energia $oate fi la îndemâna oricui, $rin te"nologii mai sim$le și mai accesibile. ( suficient să dăm o căutare $e unul din motoarele de căutare de $e internet cu termenul „free energ@” și vom găsi cel $uțin #ece alternative energetice la ceea ce e;istă acum $e $lan mondial în acest domeniu. (c"i$a din care am cinstea să fac $arte de trei ani a meșterit o centrală termică de mare $utere care este de câteva ori F %<4 & M G mai eficientă decât orice e;istă actualmente în domeniu $e $iață lucrând la frecvența rețelei. Ci de curând aceiași ec"i$ă, a reali#at un moto!generator electric cu magneți și electromagneți, al cărui motor consumă 7'' A în vreme ce generatorul antrenat de el $roduce 7 PA F %<4 -7 G. 2dei de asemenea dis$o#itive am și avem multe, atât eu cât și colaboratorii mei, căci nu degeaba studie# acest domeniu de vreun deceniu... Din $ăcate aceste dis$o#itive sunt destul de greu de reali#at și în nici un ca# nu sunt com$etitive, ne$utând concura cu te"nologiile ieftine oferite se industria mondială, te"nologii a căror mod de reali#are și $reț sunt s$ecial destinate a ne ține de$endenți de sistemul energetic global actual, adică de stâl$ii și cablurile ciobanului mondial. *edeți dumnevoastră 6... Nici un fel de $rototi$ nu $oate fi reali#at ieftin. 4entru că între idee și un $rototi$ funcțional și fiabil care să nu se lase cu reclamații din $artea clientului, stau mai multe alte $rototi$uri intermediare o$timi#ate care, fiecare din ele este construit arti#anal, cu materiale a căror $reț de comerciali#are e mare și care face ca oricare din aceste $rototi$uri să aibă costuri de $roducție foarte mari. Nici cel mai neînsemnat $rototi$ care să dea cât de cât $utere utilă, meșterit „$e genunc"i” în sufragerie sau în garaEul din fundul curții, nu $oate fi reali#at din salariul sau din $ensia unui om obișnuit. Ci în $lus du$ă ce ai reali#at un $rototi$, ca să $oți să!ți scoți c"eltuielile și să!ți asiguri traiul $ână vei reuși să reali#e#i altul trebuie să!l comerciali#e#i cu o valoare comercială de circa trei ori mai mare decât costul de $roducție. De aceea toate aceste dis$o#itive $e care le găsim la asemenea căutare cu termenul „free energ@” au $reț comercial între unu și doi euro $e Latt, ceea ce categoric le face total nerentabile economic și de asemenea la fel de total neatractive... 35
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Bn moto generator de circa cinci kilograme greutate care scoate o $utere utilă de vreun kiloLatt se construiește cu o c"eltuială de a$ro;imativ trei ! $atru mii de lei, numai în ca#ul $rototi$ului final. %um necesarul de $utere instalată instantanee la un a$artament este de minim #ece PA" iar la o gos$odărie e de trei ori mai mare... vă $uteți face singuri un calcul a$ro;imativ al $rețului acestor mașinării. Niciodată ele nu vor $utea concura cu $roducția industrială în s$atele căreia stau de$artamente de cercetare cu$rin#ând sute de cercetători bine $lătiți, linii de $roducție automate sau semiautomate și de asemenea o $olitică comercială foarte agresivă.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Inviziilitatea oți ne amintim de basmele co$ilăriei în care eroii se foloseau de o mantie vrăEită care!i făcea invi#ibili și astfel reușeau să $ătrundă nevă#uți unde doreau... 0 fi invi#ibil ar fi camuflaEul su$rem... dorința ascunsă a tuturor "oților și s$ionilor omenirii de când mișună omul $e fața $ământului. 8e$re#entativ $entru literatura și filmele ?= e „. Aells iar mai nou serialul de televi#iune „%ontinuum”. Dar sunt multe altele, cum ar fi Oarr@ 4otter, ?tă$ânul inelelor, etc. nainte de a vedea dacă invi#ibilitatea ar $utea fi reală și deci $osibilă "ai să vedem dacă e;istă $e undeva $rin lumea!nconEurătoare. Natura a re#olvat invi#ibilitatea $rin două metode de camuflaE. 4rima ar fi trans$arența unor organisme acvatice. Nu sunt multe... n $rimul rând maEoritatea icrelor de $ește sunt trans$arente, a$oi larvele $eștilor, în marea lor maEoritate sunt trans$arente. 9arvele și $uii de ang"ilă, care sunt destul de mari, sunt trans$arente $ână la o vârstă mai înaintată a co$ilăriei lor. De asemenea unele medu#e au cor$ul trans$arent sau translucid. Dar atenție, că această trans$arență nu e totală, la fel cum este a$a curată, așa că la o $rivire atentă aceste organisme $ot fi de$istate. %el mai greu $ot fi observate în momentele de re$aus. 0 doua modalitate $rin care natura a re#olvat invi#ibilitatea este mimetismul, camuflaEul $rin coloratura cor$ului. ?un multe insecte care trăiesc $rin iarbă sau în coronamentul arborilor care au culoare verde, fiind deci greu de observat dacă stau nemișcate. De asemenea o altă serie de insecte au cor$ul colorat diferit în desene care imită mediul în care au crescut, scoarța arborilor, $ământul sau nisi$ul $e care trăiesc, etc. nsă maeștri incontestabili ai camuflaEului sunt $e uscat micile șo$ârle cameleon iar în mediul marin se$iile și caracatițele. %ameleonii co$ie doar a$ro;imativ desenul $eisaEului înconEurător dar se$iile și caracatițele au $osibilitatea de a co$ia $erfect desenul terenului de sub ele, astfel că sunt a$roa$e invi#ibile. Bn e;em$lu e caracatița din imaginea de mai sus. %um reușește ea această $erformanță uluitoare 6 4ielea ei are stratul su$erior ca o matrice de diafragme foarte mici sub care se află un alt strat îm$ân#it cu celule $igmentare numite cromatofori. =iecare cromatofor este în esență un gru$ de trei trei celule $igmentare având culorile de ba#ă, la fel cum este $i;elul unui monitor. 4ractic $ielea caracatiței seamănă e;traordinar de mult cu un dis$la@ color cu cristale lic"ide, doar că este fle;ibilă. Deci în funcție de ce culoare afișea#ă fiecare celulă $igmentară a $ielii ei caracatița $oate re$roduce orice desen, oricât de com$le; ar fi el. Dar asta $resu$une un creier foarte de#voltat. De fa$t atât caracatițele cât și se$iile au o mare $arte a creierului lor s$eciali#at $e $relucrarea de informații vi#uale și comanda funcționării afișaEului de $e $ielea lor. n $lus caracatițele sunt unele din
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
cele mai inteligente animale de $e fața $ământului, unele dintre ele dovedind un grad de inteligență su$erior cim$an#eilor. %aracatița are o vedere color $erfectă, asigurată de o $erec"e de oc"i foarte mari, unii din cei mai mari oc"i ra$ortat la dimensiunile cor$ului lor. %a urmare imaginea foarte amănunțită $e care o $erce$e caracatița des$re mediul său de trai o $oate re$roduce $erfect cu aEutorul creierului ei s$eciali#at în comanda și controlul funcționării $ielii sale colorate. 0cum... știind că industria te"nicii de calcul și monitoarelor cu cristale lic"ide a reali#at deEa afișaEe elastice și maleabile, de dimensiuni considerabile vedem că reali#area dacă nu a manitei fermecate, F din $ân#ă M $robabil că se va face și aia într! un viitor + G măcar a unui tub cilindric dis$la@ color care să $oată fi $urtat s$re e;em$lu de cineva și care să afișe#e imaginea mediului înconEurător, nu e nici im$osibilă nici foarte de$arte. rebuie doar un set de camere de luat vederi de mare re#oluție un $rocesor video $uternic care să $oată comanda și afișa aceste imagini, $e $artea o$usă a afișaEului față de fiecare cameră de luat vederi și... invi#ibilitatea ar cam fi gata... Nu $rin trans$arență ci $rin mimetism. De altfel sunt câteva universități și laboratoare $e $lanetă care lucrea#ă intens la $erfecționarea acestei te"nologii. Deci cel $uțin co$ierea com$ortării caracatițelor ne stă la îndemână și $robabil că deEa în unele structuri militare s!au reli#at asemenea ec"i$amente. Bnde altundeva, căci cine sunt $rimii care $un stă$ânire $e cele mai avansate te"nologii +6 n $rivința invi#ibilității $rin trans$arența cor$ului... (u sunt de $ărere că e im$osibilă. /odificarea structurii celulare al oricărui organism de așa natură ca să devină trans$arent cred că este im$osibilă fără urmări grave asu$ra funcționării celulei și im$licit a $ericlitării sănătății acelui organism. n $lus nici nu ar fi folositor căci un organism total trans$arent este la fel de total orb, adică invalid... *edeți dumneavoastră 6... /edu#ele nu au oc"i... Dar $uii ang"ilelor au iar aceștia sunt destul de mari și foarte vi#ibili căci dacă ar fi invi#ibili ca restul cor$ului lor acestea ar fi oarbe căci oc"iul funcționea#ă identic unei camere de fotografiat deci are nevoie de o cameră obscură neagră M globul ocular, de un obiectiv M cristalinul, de o diafragmă M irisul, și de o $eliculă sensibilă $e fundul oc"iului adică de retină. Dacă astea ar fi trans$arente lumina ar trece nesting"erită $rin ele iar în oc"i nu s!ar forma nici o imagine, deci acea ființă total trans$arentă ar fi la fel de total oarbă... Deci de aici re#ultă că omul invi#ibil al lui Aells, F ca de altfel toți invi#ibilii din filme care devin trans$arenți + G admițând că s!ar găsi soluția minune care să!i facă tot cor$ul $erfect trans$arent, fără a!l ucide, ar fi un invalid. /ai rămâne de discutat des$re invi#ibilitatea mașinăriilor noastre, a miEloacelor de trans$ort. 0ici sunt două as$ecte : cel al invi#ibilității o$tice și cel al invi#ibilității radar. 2nvi#ibilitatea o$tică se $oate re#olva la fel cum a re#olvat!o caracatița dar la o scară mai mare... %u alte cuvinte $robabil că într!un viitor mai mult sau mai $uțin a$ro$iat, mașinile s$eciale dotate cu ca$abilitatea de a fi invi#ibile o$tic vor avea ca înveliș e;terior un dis$la@ cu cristale lic"ide care va fi ca$abil să afișe#e orice imagine, adic în $artea din față imaginea $eisaEului din s$ate, res$ectiv în s$ate -
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
imaginea celui din fața ve"iculului, iar $e drea$ta imaginea din stânga și $e stânga imaginea din drea$ta. n $rivința invi#ibilității radar, ea e deEa folosită de unele nave și avioane militare. ?unt două as$ecte, fie forma ve"iculului e de așa natură ca să interfere#e cât mai $uțin cu undele radar, fie materialul cu care caroseria acelui ve"icul e aco$erit este un $uternic absorbant de unde radar. 0stfel de te"nică militară costă însă enorm și s!a aEuns la $erformanțele de a#i du$ă multe decenii de cercetări și c"eltuirea a, $oate cea mai mare $arte din vestitele bugete negre ale armatelor lumii, care dis$ar în neant. 2nteresant este, conform unui articol de $e net, că de curând, un fi#ician român, >abriel 4ascu ar fi venit cu o idee care face ca orice avion sau mă rog orice ve"icul cu caroserie de aluminiu să $oată deveni invi#ibil $entru radar cu niște c"eltuieli minore. 4ractic caroseria acelui ve"icul trebuie doar să fie i#olată de șasiu astfel ca să constituie o cutie inde$endentă electric de restul ve"iculului iar a$oi $e coc"ilia astfel obținută se va a$lica un curent de înaltă frecvență, o încărcătură electrostatică care va absorbi orice fel de unde cu care ve"iculul va interfera... amintiți!vă de articolul des$re magnetism din $rima $arte a cărții + ?c"ema de $rinci$iu este cea din imaginea alăturată și am luat!o din articolul res$ectiv. Din $ăcate nu am salvat decât articolul nu și link!ul s$re articolul res$ectiv... =irește că $entru miEloace de trans$ort mai sofisticate care să $oată deveni invi#ibile atât o$tic cât și radar $robabil că $este dis$la@!ul o$tic ar trebui să e;iste un înveliș ceramic trans$arent, F în articolul viitor + G $e care să se $oată a$lica acel curent de înaltă frecvență du$ă $rinci$iul domnului fi#ician 4ascu. %u stimă + %%D .'1.-'
&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
%etal transparent+++
=ilmele ?= ne!au oferit de!a lungul tim$ului tot felul de mostre de imaginație inginerească înce$ând de la conce$ția diferitelor unelte și arme $ână la imaginea unor $resu$use viitoare nave galactice care sfidea#ă distanțele și tim$ul... 4rintre multele $robe de imaginație $re#ente a$roa$e în orice film ?= care tratea#ă des$re viitorul omenirii sunt, cum altfel, și tot felul de materiale de construcție inimaginabile sau cel $uțin, din $ers$ectiva a cât cunoaștem acum din fi#ică și c"imie, im$osibile. lumiți.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
- Poate ca profesorul vă poate arata asta pe calculatorul dumneavoastră. - Iă rog... ...- ...4tilizează tastatura. - Tastatura. 3e amuzant... - 9luminiu transparent 6 - sta-i biletul tău norocos! flăcău. - $-ar putea să-mi ia ani doar să-mi dau seama de dinamica acestei matrici. - "a! dar vei fi mai bogat dec%t în cele mai avare visuri. "eci! pentru tine valorează asta ceva6 $au să apăs (7terge6 - u... W
Deși molecula $re#entată $e monitorul calculatorului din film nu are nici o legătură cu realitatea, ceea ce vedeți în imaginea de la înce$utul acestui articol nu sunt mostre de sticlă sau de $le;iglas ci sunt c"iar $lăci din aluminiu trans$arent + Da... c"iar e;istă așa ceva +... (ste de fa$t o ceramică $e ba#ă de aluminiu F <;initrit de aluminiu ! 09
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
de vanadiu și două metale : calciul res$ectiv stronțiul F vanadat de stronțiu și vanadat de calciu G. 0cum mergând mai de$arte, să trecem ra$id în revistă alte materiale minune care $ar scoase din filmele ?=. :ra.enul, este o structură cristalină monoatomică de grafit F carbon $ur G care este de vreo o sută de ori mai re#istent decât oțelul. De asemenea este un conductor electric mai bun decât cu$rul. ?e lucrea#ă la creare de fire și țesături care își $ot găsi mii de utili#ări. DeEa e folosit $entru construcția su$er!condensatoarelor electrolitice de mare ca$acitate F între o mie și trei mii de =ara#i G $recum și la reali#area acumulatorilor electrici F în tablete și unele telefoane G. < altă utili#are este filtrarea a$ei $otabile, și $robabil că $otențialele sale a$licații sunt nenumărate. Bure*i metalici F s$ume din metal G din diferite metale. ?$re e;em$lu cei din oțel se găsesc în maga#inele de instalații sanitare ca material abra#iv. 0re numeroase a$licații oriunde se im$une folosirea unui burete dar care să re#iste la tem$eraturi mari sau atacuri ale unor agenți c"imici. ?$re e;em$lu un burete din $olimeri se to$ește în contact cu solvenții organici și de asemenea se to$ește sau ia foc la tem$eraturi înalte. )uretele de metal este folosit ca filtru se$arator înainte de ar#ător în instalațiile de OO< F ga# )roLn G obținut $rin electroli#a a$ei. Nu $ermite trecerea flăcării dins$re ar#ător $e furtun s$re electroli#or. ?unt numeroase a$licații $osibile. er!gelul' reali#at de mult tim$ F $rin 5& G este tot un burete dar obținut nu $rin e;$andarea materialului așa cum se obțin bureții ci $rin eliminarea lic"idului din materialele a căror structură normală e de gel. ?e obține astfel un material identic gelului inițial dar care e uscat, foarte ușor F cam 5 Q aer G, $erfect i#olator termic și electric și de asemenea conform unor îmbunătățiri mai noi făcute la N0?0 și foarte re#istent mecanic. D%0 este un alt material minune creat de firma D&' din Oove 0nglia. ( un material fle;ibil care devine rigid atunci când este lovit. 0$licațiile $ractice sunt clare : ca material de $rotecție la șocuri, veste anti!glonț, scuturi de $rotecție îm$otriva $roiectilelor de diferite calibre $e trans$ortoare, etc. i>raC!n F acronim $entru 9ig"t!transmitting concrete G deci este un beton care $ermite trecere luminii. 0 fost inventat de un ar"itect ungur din )uda$esta, care a$oi a și $us ba#ele com$aniei care îl $roduce. 0$licații 6 lumesc firește, căci nu e atât de trans$arent încât să $oți $rivi $rin el dar e suficient de $ermisiv $entru lumină încât să $ermită $ătrunderea acesteia $rin el c"iar și în ca#ul unei grosimi de $este #ece metri. ?unt multe alte materiale incredibile care au fost scoase $e $iață de cercetarea mondială modernă. De la soluții de nano!$articule în sus$ensii care $ot fi a$licate $e materialele te;tile făcându!le să res$ingă a$a $ână la tot felul de ade#ivi cu $uteri de ade#iune incredibile. ?$re 7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
e;em$lu banalul „?u$erglue” $e care!l cum$ărăm cu un leu sau doi este un ade#iv a cărui $utere de ade#iune e de circa o sută de kilograme $e centimetrul $ătrat. De aceea se și vinde în cantități atât e mici. (u nici nu aș fi $utut visa în co$ilăria mea la un ade#iv cu o $utere de ade#iune atât de mare... 4ână și magneții moderni cu $ământuri rare sunt o reali#are de e;ce$ție la care nici nu aș fi visat în co$ilăria mea... Ci $entru că!n film îl vedem $e ?cott@ îmbinând $anourile de aluminiu trans$arent $rin sudură în vreme ce a$aratul de sudură nu se vede $e nicăieri trebuie să vă s$un că în co$ilăria mea, atelierul de lăcătușerie al școlii era dotat cu un transformator de sudură care arăta ca un cub metalic cu latura de Euma de metru și care se lu$ta eroic să rămână sub o sută de kilograme... De aceea avea și roți și mânere ca o roabă + 4e când a$aratul de sudură cu care sude# eu în $re#ent $rin curte, făcând diferite re$arații, este fi; cât o cutie de $antofi și cântărește două kile și Eumătate... 9a fel și masca... 4ână de curând am sudat cu mască clasică care!mi ocu$a o mână și era dotată cu un geam din sticlă verde $rin care nu se vede nimic... De ceva tim$ sude# cu o mască care are un „geam” cu cristale lic"ide, $rin care văd ca $rin fereastra casei, dar care se întunecă instantaneu la a$ariția arcului electric. Nu mai vorbim de e;traordinara evoluție a te"nicii de calcul la care am asistat în ultimele două decenii. n 555 când am cum$ărat $rimul calculator care!mi ocu$a Eumătate din s$ațiul de sub și de $e masă și care avea doar un $rocesor de trei sute de mega"ert#i, un disc de trei gigabaiți și șai#eci și $atru de megabaiți de memorie, nici nu aș fi $utut visa că du$ă două decenii voi scrie cartea de față la un calculator care are un $rocesor de a$roa$e doi giga"ert#i, un "ard disc de Eumătate de terabait și $atru gigabaiți de memorie, având dimensiunile unei coli de scris și greutatea de un kilogram... Ci!ncă e!un la$to$ fabricat în urmă cu #ece ani + *edem cum situația te"nologică actuală $are dictată de filmele co$ilăriei noastre. Dar numai $ână la un $unct, și doar $are +... %u stimă + %%D 7.'1.-'
3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/eleportarea /ulte filme ?= înce$ând din anii 3' și $ână în $re#ent ne!au obișnuit cu idea unei modalități de trans$ort între nave galactice sau între acestea și su$rafața $lanetelor cel $uțin fantastice și anume tele$ortarea. n $lus unele fa$te $etrecute de!a lungul tim$ului în realitate, ne fac să credem că acest mod de trans$ort ar $utea fi reali#abil cumva, nu doar în editoarele video ale industriei cinematografice ci și în realitate. De!a lungul tim$ului mulți dintre martori fenomenelor ermania, un camion de mare tonaE F 28 G care trans$orta o încărcătură nucelară, a fost de$osedat de încărcătura sa din $lin mers, la vite#a de $este o sută de kilometri $e oră. 8es$onsabilă de furt a fost o ra#ă de lumină care venind de deasu$ra camionului l!a învăluit $reț de câteva secunde tim$ în care acesta a fost ridicat de la sol și a$oi s!a $răbușit gol $e contrasensul autostră#ii. n imaginea de deasu$ra vedeți e;act acest moment sur$rins de o cameră de su$raveg"ere a traficului. Du$ă $ărerea mea ceea ce se ra$ortea#ă în toate aceste ca#uri nu este doar tele$ortare ci și de#integrarea materiei F în ca#ul dis$ariției ei G sau transmutarea elementelor c"imie F în ca#ul aluminiului care a înlocuit combustibilul nuclear de la %ernobîl G. ?unt mai multe as$ecte de discutat aici. 0șa că "ai să o luăm $e rând.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Deși sunt de acord cu $osibilitatea atât a tele$ortării cât și a transmutației elementelor sau c"iar de#integrării lor, eu nu $ot fi de acord cu conce$tul ve"iculat de știință și filmografie, legat de tele$ortare F și im$licit de orice mani$ulare a materiei G. Ctiința oficială s$une, și induce ideea și $rin filmele ?=, că tele$ortarea ar consta în demateriali#area cor$urilor $ână la stadiul de atom și c"iar $articulă subatomică care a$oi datorită dualității cor$uscul M undă ar fi de$lasate $rin emisie radiantă du$ă care odată aEunse la destinație ar fi remateriali#ate. De aceea aceiași știință oficială declară că tele$ortarea nu va fi $osibilă decât $oate $este vreo câteva secole atunci când te"nica de calcula va fi suficient de $uternică ca să $oată reține și reface $o#iția fiecărui atom din cor$ul tele$ortat F fie el viu sau neviu G. n $rimul rând consider asta total im$osibil, din foarte multe $uncte de vedere, dar $rinci$alul este acela că numărul de atomi e;istenți într!un obiect oarecare cu dimensiunea de... să s$unem... un metru, de$ășește cu mult numărul tuturor cor$urilor cerești e;istente în întreaga gala;ie. %a urmare a $utea calcula $o#iția lor în momentul demateriali#ării și a$oi a le $utea aduce în stare materială du$ă ce le!ai transformat în unde și a le aranEa în e;act aceiași $o#iție F admițând că asta s!ar $utea face G e absolut im$osibil, cred eu, $entru orice fel de calculator, oricât de mare și de $uternic ar fi el... 4ărerea mea este că atât fenomenul tele$ortării cât și acela al demateriali#ării sau transmutării materiei se ba#ea#ă $e cu totul și cu totul alte $rinci$ii și nu are nici o legătură cu calculul numărului de atomi și $articule elementare și al $o#iției lor relative unele față de celelalte. Dacă vă amintiți ce am s$us în $rima $arte a cărții legat de ceea ce cred eu că este atomul și de asemenea legat de efectele radiației asu$ra materiei, totul devine clar. 0m s$us eu că atomul F sau eventualii lui com$onenți subatomici G nu este de natură materială ci este radiație staționară de foarte înaltă frecvență de natură $lasmatică. 4ăi dacă admitem asta și ne amintim și de modul cum acționea#ă radiația universală, re#ultă că com$ortarea materiei $oate fi influențată de radiația înconEurătoare. %a urmare în ca#ul de față... camionul su$us unui $uls scalar de unde de foarte înaltă frecvență și!a $ierdut greutatea datorită anulării locale a gravitației, și de acea s!a ridicat de la sol. n același tim$ $robabil că datorită modului cum era modulată acea radiație cu$rinsă în ra#a care a coborât deasu$ra sa, a $ierdut încărcătura care s!a demateriali#at... %um 6 Dacă ra#a e modulată astfel ca să anule#e frecvența de vibrație a atomilor încărcăturii, sau să crească am$litudinea ei foarte mult, în ambele ca#uri legăturile atomice se vor desface și aceasta se demateriali#ea#ă îm$răștiindu!se $ur și sim$lu în mediu. < te"nologie care să stă$ânească tot s$ectrul electromagnetic, în sensul de a $utea să module#e orice undă, la orice frecvență, oricum dorește, ar $utea face orice dorește cu materia înconEurătoare. Bn lucru $e care nu!l știu mulți, este că cercetătorii care s!au ocu$at de studiul metalelor monoatomice au aEuns la conclu#ia că e;istă o cantitate mai mare de metale în formă monoatomică disi$ată în atmosferă decât în toate #ăcămintele din sol. Deci demateriali#area se $oate face fie $rin creșterea am$litudinii de vibrație $ână la ru$erea legăturilor, fie $rin anularea acestei vibrații $rintr!un câm$ radiant în antifa#ă cu materia res$ectivă. 0cum să trecem la e;em$lul ca#urilor ra$ortate de martorii
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
re#onanță atunci atomii vor $ierde mare $arte din coe#iunea dintre ei, $eretele va că$ăta consistența unui gel gros, și orice altă materie care nu re#onea#ă la acea frecvență F adică căreia coe#iunea nu!i e afectată G va $utea să $ătrundă leEer $rintre ei. n $lus amintiți!vă de ce s$unea domnul 4arascan, și mare dre$tate avea, că dacă materia nu $oate ocu$a același s$ațiu, radiația $oate.
5'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Armele cu raze nce$ând din 51& încoace, odată cu ecrani#ările romanului lui O. >. Aells „8ă#boiul lumilor” și continuând cu tot felul de alte filme ?= $rintre care îndrăgitul ?tar rek, cinematografia și televi#iunea mondială ne!a indus ideea că orice civili#ație avansată trebuie să fi renunțat de mult la armele cu $roiectile în favoarea celor cu ra#e. 0devărul e că o armă cu ra#e are față de cele cu $roiectile c"imice două avantaEe maEore dar și un mare de#avantaE. 4rimul avantaE este fa$tul că este silențioasă, iar al doilea este acela că se $oate regla direcția tirului din mers căci vă#ând traiectoria ra#ei res$ective care s$re deosebire de un $roiectil este continuă, nu mai e;istă riscul să greșești ținta. De#avantaEul maEor este că se $resu$une că o armă cu ra#e nu distruge $rin im$act ci $rin tem$eraturi înalte degaEate de ra#a laser lansată... %el $uțin asta vor să sugere#e filmele ?=. Nemaie;istând im$act s!ar $resu$une că nu ar mai $utea dărâma clădirile $rin forța im$actului și ar fi mult mai ușor să te ferești de o asemenea armă ascun#ându!te du$ă un obiect care să disi$e tem$eratura... Ctiința oficială induce $rin $resă și filmografia internațională ideea că asemenea arme sunt doar ?= nefiind $osibil a se reali#a așa ceva datorită fa$tului că laserele res$ective $resu$un consumuri imense de energie care nu $oate fi asigurată încă de nici o sursă $ortabilă. rist este că în vreme ce știința oficială induce asemenea idei, armatele ?B0 și N0< au deEa în dotare nave maritime și avioane militare dotate cu asemenea lasere, cu aEutorul cărora au înce$ut să facă e;$erimente $e $o$ulația civilă nevinovată din diferite locații de $e glob. )a c"iar cu adevărat revoltător este că s$re e;em$lu structuri de $utere de $e teritoriul ?tatelor Bnite au atacat în ultimul tim$ unele #one civile din sud $rovocând incendii de $ădure sau mai grav distrugând cartiere. 0stfel a făcut vâlvă $e net, în vreme ce $resa oficială a cam tăcut din gură, atacul din se$tembrie anul trecut asu$ra unui cartier din ?anta 8osa, %alifornia, în care s!au to$it mașinile F deci tem$eratura indusă a fost de circa două mii de grade celsius G și au distrus casele lăsând în același tim$ vegetația relativ neatinsă... %onform unor mărturii a fost vorba des$re o radiație s$ecifică care a fost resimțită de unii locuitori ai cartierului res$ectiv. 0șa ceva nu se $utea face decât cu o armă cu radiație electromagnetică s$ecifică F ' M '' P"# ! la fel ca $lita cu inducție G care să declanșe#e tem$eratură în contact cu metalul fără a afecta însă vegetația.
5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
0vantaEele armelor cu ra#e rămân, totuși co$leșitoare com$arativ cu armele cu $roiectile, numai că aceste arme sunt construite cu lasere de mare $utere și deci totul e doar ?= la îndemâna armatelor și guvernelor. ardienilor 4ublici. De ceva tim$ au a$ărut $e $iață, înlocuind total lanternele cu becuri cu incandescență, lanterne cu leduri. %ând am vă#ut $rima oară o asemenea lanternă am e;clamat în gândul meu : uau, $arc!ar fi laser +... De fa$t dacă $rivim cum funcționea#ă unele din aceste lanterne și cum sunt construite vedem că ra#a lor are o dis$ersie foarte mică $utând aEunge, la unele modele, c"iar la distanțe de $este un kilometru. Deci lumina o $utem trimite la fel cum sunt trimise ra#ele din armele cu ra#e ale filmelor ?=... Dacă ne mai amintim acum că orice bec cu incandescență $roduce cam 5' Q căldură și doar ' Q lumină și că filamentul unui bec cu "alogen atinge tem$eraturi de $este două mii de grade, înce$em să întrevedem soluția... De fa$t o lanternă modernă are o disi$are scă#ută $entru că oglin#ile fiecărui led sunt făcute să concentre#e lumina într!un $unct focal aflat la multe #eci de metri în fața lanternei. otul este doar c"estie de focali#are. De locul din focarul oglin#ii în care alegem să $lasăm sursa de lumină $entru ca aceasta să se disi$e cât mai $uțin. 5-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
*edem o asemenea lanternă cu $utere mare de focali#are c"iar în imaginea alăturată. Dacă ledul îl înlocuim cu filamentul unui bec cu incandescență și îl așe#ăm în focar astfel ca lumina să fie focali#ată într!un $unct cu diametrul de doi milimetri la distanță de o sută de metri, să s$unem, $ână la acea distanță ra#a va fi din ce în ce mai $uternică având însă $ermanent diametrul mai mic decât oglinda care o reflectă. Deci soluția este ori folosirea unor filamente de bec ori orice alte re#istențe termice F așe#ate în focarul oglin#ii sau dacă nu e;istă oglindă ci doar lentilă $e toată su$rafața din s$atele lentilei G care să se înroșească cât mai $uternic și a căror radiație o vom focali#a $e su$rafață cât mai mică și cât mai de$arte în fața lanternei... n $rivința focali#ării, trebuie ca $e su$rafața oglin#ii reflectori#ante și în s$atele re#istenței în li$sa oglin#ii, să li$iți cu griEă și cât mai bine întinsă foiță de aur. ( singurul material care reflectă integral căldura. Dacă nu știți de unde să o $rocurați... nenea „>oagăl” e mare... 0ltfel... la maga#inele fondului $lastic. De asemenea se mai $ot face oglin#i reflectori#ante $entru infraroșii și din $ături termice medicale care de obicei se fac din foiță de aur. (;istă lanterne cu leduri care funcționea#ă cu un singur 9(D de mare $utere și care în fața oglin#ii au o lentilă care culisea#ă „făcând $unctul” la orice distanță. Dacă acel led va fi înlocuit cu o re#istență adusă al circa 1'' M -''' < % avem arma cu ra#ă reali#ată arti#anal, cu aEutorul căreia, $oate că nu vom da foc instantaneu vreunei bucăți de lemn la o sută de metri, dar vom face arsuri serioase oricui în mai $uțin de o secundă... < altă soluție este utili#area unor $ac"ete de 9(D!uri laser, din cele care se folosesc la unitățile de inscri$ționare %D!uri, așe#ate tot în s$atele unei lentile culisante. De asemenea e;istă lanterne cu 9(D laser de mare $utere destinate efectelor luminoase la s$ectacolele mu#icale. Nu știu sigur, nu am $us mâna $e o asemenea lanternă, dar am vaga im$resie că aceste lanterne ar $utea fi convertite în arme cu ra#e... ... Dacă vrei, $oți + %u stimă + %%D. 3.'1.-'
5&
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
.arcofagul lui -oauld
(ste e;act ceea ce desemnea#ă termenul, un sarcofag, a$arent reali#at din aur, în $ereții căruia se ascunde o înaltă te"nologie și care are ca$acitatea de a vindeca orice, inclusiv moartea +... n film... și vorbim aici de serialul ?targate este o cutie metalică care simte când cineva se întinde în ea și se!nc"ide ermetic $este ocu$ant ținându!l $ri#onier acolo o $erioadă de tim$. n această $erioadă se $etrece o minune... Ctiți cum e bancul acela cu lacul vrăEit 6...: 2ntră un orb în lac și iese strigând „*ăd + *ăd+” intră un olog și iese mergând normal și strigând „/erg, merg++” și a$oi intră și un $aralitic în căruț... %ând iese strigă : „0m cauciucuri noi, am cauciucuri noi +”... %am așa și cu sarcofagu!ăsta... e face ca nou +... ți re$ară rănile, îți anulea#ă bolile, te!ntinerește și dacă se!ntâm$lă de ești mort, te face nou nouț și viu din nou + =irește că totul este $uternic e;agerat de dragul fantasticului și a s$ectaculosului... n general atât literatura cât și filmografia ?= urmea#ă două direcții radical diferite în abordarea medicinei unor $re#umtive civili#ații viitoare sau e;traterestre... 4e de o $arte sunt scriitorii și scenariștii ade$ți ai medicinei actuale, care sunt convinși că aceasta e culmea medicinei și ca urmare își imaginea#ă o serie întreagă de direcții de de#voltare a ei, cam toate sfârșind în $erfecționarea te"nicilor inva#ive de ti$ c"irurgical care merg $ână la aceea că $oți fi o$erat în întregime de o mașinărie F 4romet"eus G și care de asemenea!și înc"i$uie că medicamentele vor evolua la stadiul că deși vor continua să fie c"imicale de sinte#ă vor $ătrunde!n organism $e tot felul de căi sofisticate mai mult sau mai $uțin sesi#abile... 0ceiași direcție de abordare $revede o umanitate viitoare formată din ciborgi, omeni modificați genetic și tot felul de ființe ciudate degenerate sau din contră su$er! am$lificate $rin te"nici genetice, su$er soldați sau amestecuri om!e;traterestru și tot felul de asemenea minunății, care dau bine la $ublicul actual, în marea lui maEoritate analfabet funcțional, dar care du$ă $ărerea mea, au $rea $uține șanse să se înde$linească vreodată. Nu voi discuta nimic des$re aceste as$ecte $entru că consider medicina actuală un fel de măcelărie, o crimă cu ștaif... deci nu mă!ncurc cu așa ceva... nu mă $rivește cum va fi, în eventualitatea că va continua să meargă $e calea $e care a a$ucat!o. %ealaltă direcție de tratare a medicinei este una mai umanistă și având o oarecare legătură cu realitatea, anume medicina naturistă, și de ti$ energetic. (ste abordată în mod diferit în filmele ?=. %um e ca#ul în ?targate unde vedem atât cum civili#ația No; își vindecă bolnavii $rin te"nici $si"o!energetice de ti$ reiki... cum și cu aEutorul unor mașinării am$lificatoare ale energiilor vitale cum este acest sarcofag sau mai micul dis$o#itiv medical $ortabil care se $rinde sub $almă și am$lificând voința și bio!câm$urile vindecătorului acționea#ă local asu$ra $acientului... %u toate că marea maEoritate a celor din Eurul nostru, îndoctrinați $rin educația $rimită!n cei șa$te ani de acasă, $rin școlari#are și $resă, cred orbește și dogmatic în 5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
adevărul su$rem al medicinei actuale trebuie să știți dragi cititori, că toate aceste te"nici naturiste și $si"o!energetice $e care le vedem în diferitele filme ?= sunt $erfect reale, doar că așa cum s$une și!n filmele res$ective îți trebuie un anumit antrenament ca să le $oți a$lica. rebuie să știți că >regg )raden a dovedit într!o conferință de!a lui, cum câțiva medici c"ine#i concentrându!se $uternic și sincron au reușit să facă să se vindece în numai trei minute un cancer abdominal. otul s!a filmat sub ecograf și s!a vă#ut clar că $e măsură ce vindecătorii se concentrau și tim$ul trecea tumoarea res$ectivă se restrângea... =ilmul /atri;, în întreaga lui desfășurare, ne induce ideea că mintea noastră e ca$abilă de absolut orice cu condiția să știm să o controlăm. n acest sens astronomul și astrofi#icianul )rian <. 9ear@ a dovedit într!una din conferințele sale, cu niște ani înainte de a muri, cum $uterea minții întregii săli $oate îndoi o lingură metalică ...
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
care a folosit asemenea te"nologii ca$abile să ucidă orice fel de boală a fost 8o@al 8a@mond 8ife, care a determinat cu aEutorul unor microscoa$e o$tice s$eciale, cu $risme, construite de el însuși, a căror $utere de mărire era ec"ivalentă cu un microsco$ electronic, fa$tul că teoria agenților $atogeni e;terni este falsă fiind de fa$t o escroc"erie menită să favori#e#e de#voltarea industrie farmaceutice actuale. (l a de demo mons nstr trat at că toți toți așa așa nu numi miți țiii ag agen enți ți $a $ato toge geni ni e; e;is istă tă în co cor$ r$ul ul no nost stru ru fiin fiindd simbionții naturali ai oricărui animal. rebuie să știți că în cor$ul nostru numărul de celule străine cor$ului care trăiesc în simbio#ă cu celulele noastre este a$ro;imativ egal cu al $ro$riilor noastre celule. 0cești simbionți, cei mai mulți dinte ei fiind bacterii, în condiții de mediu bio! c"imic adecvat, adică în condițiile în care ne "rănim incorect și mediul bioc"imic al organismului nostru devine acid, se transformă din microorganisme benefice sau indiferente organismului nostru, în microorganisme ostile... %eea ce medicina declară a fi viruși, agenți $atogeni e;terni în general, sunt $ro$rii noștri simbionți care s!au transformat, nu sunt organisme $rovenite din afara cor$ului nostru. rebuie să ținem seama că microorganismele au o viață de câteva ore sau sau cel cel mu mult lt câte câteva va #ile #ile și ca urma urmare re du du$ă $ă o să$t să$tăm ămân ânăă în care care c" c"im imis ismu mull organismului organismului nostru s!a modificat în sens favorabil a$ariției lor, lor, acestea se înmulțesc înmulțesc ra$id aEungând ca du$ă câteva generații F câteva #ile G să nu mai semene de loc cu microorganismul din care $rovin. 8ife a denumit acest $roces $leomorfism. 8eif a vă#ut acest $roces desfășurându!se sub $ro$rii săi oc"i, în ca#ul fiecărei boli studiate cu microscoa$ele sale, căci aceste fiind microscoa$e o$tice $ermiteau urmărirea evoluției acestor modificări ale microorganismelor $e viu. Bn microsco$ electronic nu $oate face asta $entru că el ucide orice ființă vie. %onstatând acest lucru 8ife a observat și fa$tul că toate aceste organisme microsco$ice deve de veni nite te $a $atog togen ene, e, sunt sunt sensi sensibil bilee la difer diferite ite frecvențe ale radiației electromagnetice, astfel că a determinat toate frecvențele la care fiecare boală $oate fi vindecată. 0 fost fost de deni nigr grat at,, de defă făim imat at i s!a s!a dist distru russ labo laborat ratoru orull a fost fost falim falimen entat tat,, i s!au s!au inten intenta tatt $rocese și într!un final a aEuns să moară singur și $ărăsit într!un s$ital du$ă ce dăduse în $atima băuturii. /icroscoa$ele sale nu sunt cunoscute de o$ticieni, iar în facultățile de medicină nu i se $omenește numele. Niciun medic actual nu știe ce este cu adevărat $leomorfismul... firește că dacă aud termenul și vor să afle ce este, li se s$une că e o teorie a unui scrântit care a $retins el că a redesco$erit roata în medicină... Bn altul care a a$elat la a$aratură s$ecifică electrică $entru vindecare bolilor a fost >eorges 9ak"ovsk@. 0cesta a $us la $unct un a$arat cu radiație multi!armonică de înaltă frecvență care acționând asu$ra bolnavului distrugea eventualele infecții și re$unea organismul în ec"ilibru energetic... 0 avut cam aceiași soartă ca și 8ife și 8eic"... 57
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
?unt mulți cei care au $us la îndoială medicina actuală actuală și au dovedit că e o mare escroc"erie destinată îmbogățiri unei anumite industrii c"imice și a stă$ânilor ei. Nu e aici rostul cărții de a!i înșira $e toți... dar credeți!mă că nu s$un minciuni când afirma că adevărata medicină nu e cea din s$itale și farmacii ci aceea din cabinetele medicinei energetice și din drog"erii. Ci $entru că am $omenit de a$aratul $ortabil $entru vindecat trebuie să știți că e;is e; istă tă și aces acesta ta...... bo bobi bine nele le me medi dici cina nale le ale ale te"n te"nol olog ogie ieii Pes" Pes"ee sunt sunt asem asemen enea ea dis$o#itive. 4rin fa$tul că sunt făcute din cu$ru aco$erit cu carbon, se com$ortă ca $uternice am$lificatoare am$li ficatoare ale bioenergiei, atât a celui care vindecă cât și a $acientului, restabilind ec"ilibru energetic al organismului și am$lificând $uternic aura și forța cor$ului astral care ne aEută să ne vindecăm. 0șa că medicina filmelor ?= e $e undeva $e aici, $rintre noi, doar că noi nu știm de ea. %u stimă + %%D .'1.-'
53
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Destin1
Destin@, cum altfel, este $ersonaEul $rinci$al al serialului ?= neterminat F ce $ăcat + G ?targate Bnivers, și este o astronavă străvec"e în formă de vârf de săge săgeat ată, ă, care care călă călăto tore reșt ștee din din vrem vremur urii imemoriale imemoriale din gala;ie în gala;ie, urmând un drum drum ne neab abăt ătut ut,, s$re s$re o mist mister erio ioas asăă destinație $redestinată. %ea mai s$ectaculoasă caracteristică a ei este fa$tul că se realimentea#ă din coroana stelelor $e care le întâlnește în drumul său. < vedeți în imaginea alăturată... < astronavă ca$abilă să #boare $rin coroana solară e cu adevărat s$ectaculoasăH s$ectaculoasăH vă dați seama ce te"nologie ar $resu$une că aveau cei care au construit nava res$ectivă astfel că au făcut!o să re#iste la milionele de grade ale unei stele 6... %el $uțin eu așa am învățat la școală, că soarele nostru are milioane de grade celsius.
5
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Deși acum, s$re deosebire de ce declara când eram eu co$il, știința oficială s$une că tem$eraturile soarelui sunt de milioane de grade doar în centrul său F mă! ndoiesc G, de vreo 1''' O % în fotosferă fotosferă și de -' ''' O % în coroană, coroană, eu nu $ot să cred asta $entru că dacă ar fi așa soarele nostru nu ar fi o stea galbenă ci una albastră. Deci e clar ca lumina soarelui că tem$eratura sa este mai mică de 31'' O %. ?unt convins că în fotosferă are circa -1'' O % M &1''O %, iar în coroană coroană nu mai mult de 11''O %. %um maEoritatea metalelor se to$esc între 1''O % și -''' O %, cu e;ce$ția e;ce$ția Lolframului care se to$ește la $este &1''O % $utem să ne imaginăm că $rin ceva miEloace adecvate de $rotecție, Destin@ ar $utea călători $rin coroana unei stele... %el $uțin teoretic... Ci dacă!i teoretic, categoric este și adevărat în filmele ?= ?= + 0cum "ai să vedem dacă asta ar $utea fi adevărat și în realitate... %a să!nțelegem dacă ar fi sau nu $osibil, amintiți!vă că atât lumina cât și căldura sunt $ractic același fenomen : radiație electromagnetică. Diferența între ele este dată de frecvență, adică de lungimea de undă a radiației res$ective. 4lecând de aici e;istă două $osibile căi $rin care s!ar $utea re#olva te"nic ca o astronavă să călătorească $rin coroana unei stele. 4rima, cea mai brută și $rimitivă cale ar fi aceea de a termoi#ola carena acelei nave cu un material care să reflecte natural căldura și lumina... (i bine deși $are a$roa$e im$osibil c"iar e;istă asemenea materiale. *ă amintiți de aerogelul și bureții metalici din $aginile $recedente 6... < $lacă de aerogel cu grosimea de numai un centimetru centimetru i#olea#ă $erfect flacăra de ga# metan a unui ar#ător ar#ător de laborator laborator care bate direct în ea, astfel că $e $artea o$usă tem$eratura este egală cu cea a mediului înconEurător. 0celași lucru se $etrece și în ca#ul unui burete metalic. De ce 6 4entru că atât aerogelul aerogelul cât și buretele metalic sunt structuri construite $re$onderent $re$onderent din aer și doar câteva $rocente din masa lor este material solid. 0sta face ca deși fibrele solide ale materialului atât în ca#ul aerogelului cât și a buretelui metalic, $reiau căldura în contact cu flacăra, o conduc în #ona unde nu bate flacăra și o cedea#ă aerului din Eurul lor care este de fa$t $rinci$alul constituent al aerogelului și al buretelui. n $lus "ai să ne mai amintim ceva din $rima $arte a cărții. ?$uneam la articolul des$re gravitație, că entomologul rus *iktor >rebenikov a desco$erit fa$tul că structura microsco$ică a ari$ilor și elitrelor insectelor este formată din microtuburi cu diametru de câteva #ecimi de milimetru care se com$ortă ca niște tuburi de orgă emițând radiație și anulând efectul gravitațional... 4ăi re#ultă că o structură structură cavitară, cum e buretele metalic sau aerogelul, dacă ar avea structurile $oroase dimensionate cores$un#ător, $e lângă că ar disi$a foarte bine căldura, căldura, ar mai și reflecta în mod natural orice radiație cu lungime de undă a$ro$iată de dimensiunile fi#ice ale s$ațiilor cavitare ce!l constituie. %a urmare devine clar că dacă s!ar construi un material i#olator de ti$ ceramic sau metalic $oros având s$ațiile goale din interiorul său de dimensiunea lungimii de undă a radiației radiației calorice, acestea nu s!ar mai încăl#i căci $e de o $arte ar reflecta radiația, dar totodată $e cea $e care nu ar reuși s!o reflecte ar disi$a!o ra$id în mediu... Deci am constatat că, cel $uțin teoretic, s!ar $utea construi un asemenea material... %um s!ar vedea acea navă care ar fi aco$erită cu asemenea material 6 4robabil că fie com$let neagră dacă ar absorbi sau disi$a radiația, fie foarte strălucitoare de culoarea radiației reflectate... 4riviți imaginea următoare. (ste o 55
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
ca$tură de ecran dintr!unul din filmele făcute de cel mai nou observator solar N0?0, „abriel 4ascu. %a urmare o astronavă care ar avea ca$acitatea de a modula orie frecvență $e învelișul ei e;terior ar $utea foarte ușor să anule#e radiația calorică a coroanei solare. Ci $entru că tot suntem la acest ca$itol al discuției noastre, $rin același mecanism ar funcționa și scuturile $e care le vedem în s$ecial în serialul ?tar rek care a$ără navele de efectele distructive ale armelor cu ra#e ale inamicilor... 0mintiți!vă de mecanismul $rin care am e;$licat eu că se alimentea#ă magnetul din radiația universală. Dacă carcasa e;ternă a unei nave emite un câm$ radiant de frecvență e;trem de ridicată și de am$litudine mare va contracara $rin disi$are orice ra#ă energetică care s!ar lovi de ea. %e nu cred că e $osibil și ne este adesea $re#entat în aceste filme, este o$rirea $roiectilelor $rin aceste scuturi de câm$ radiant. /ai degrabă $ot crede că un câm$ radiant e;trem de dens ar $utea face să ricoșe#e un $roiectil și de asemenea sunt convins că un asemenea câm$ de intensitate și frecvență adecvată $oate va$ori#a $rin destructurare orice obiect ru$ându!i legăturile atomice, $rin mecanismul e;$licat anterior la articolul des$re tele$ortare și demateriali#are. De altfel așa cum am mai s$us, dacă înțelegem și mai ales conștienti#ăm fa$tul că întreaga radiație electromagnetică, indiferent de lungimea ei de undă și de efectele -''
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
sale, este același fenomen și că ea controlea#ă ceea ce numim materie, nu mai este decât un $as s$re $osibilitatea controlului total al com$ortării materie. Dacă ținem seama de asta, $utem înțelege că întregul sistem energetic actual este construit $e ba#e greșite și ca urmare te"nologiile noastre fie ele de ti$ militar sau civil sunt foarte $ericuloase $entru mediul înconEurător și totodată sunt și total inutile, căci energia fiind în Eurul nostru oriunde, $utem $ur și sim$lu, să o colectăm de!a gata din mediul nostru de trai nu trebuie să o „$roducem” $rin te"nologii distructive de genul e;$lo#iilor sau al fu#iunii termonucleare. n înc"eiere vă ofer o a doua imagine cu o astronavă imensă, alimentându!se din soarele nostru, imagine luată în se$tembrie -'7, de același observator. ?$ecific că am convingerea că o civili#ație a cărei nave cosmice sunt ca$abile să intre în coroana stelelor fără a fi afectate de aceasta este la fel de ca$abilă să anule#e efectele oricărui ti$ de atac, fie cu $roiectile fie cu ra#e energetice de ti$ul laserelor. Dar tot ce am s$us $ână acum este valabil din $ers$ectiva fa$tului că știința oficială c"iar ar avea dre$tate și soarele are tem$eraturi de mii de grade... (u am o vagă bănuială că s!ar $utea ca soarele să fie rece... 0dică să nu aibă nici măcar o mie de grade... Dar asta nu am cum să dovedesc. 4lec doar de la constatarea că flacăra de "idrogen și o;igen a ga#ului re#ultat din electroli#a a$ei este rece, ea nu încăl#ește aerul înconEurător. De asemenea știu F s$er că nu mă înșală memoria + G că toate ga#ele ușoare au o flacără asemănătoare.
-'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
2arp
Aar$ este o $re#umtivă unitate de măsură a vite#elor su$er!luminice $ro$usă de scenaristul >ene 8oddenberr@ în îndrăgitului serial ?=, ?tar rek. Aar$ ar fi vite#a luminii. Dar $entru că vorbim de film ?=, Aar$ s$re e;em$lu nu e de o$t ori mai mare decât vite#a luminii ci de o mie de ori mai mare... De, în filmele ?= e $osibil orice +... De altfel în toate filmele și serialele ?= care im$lică călătorii $rin gala;ie e;istă conce$tul vite#elor su$erioare vite#ei luminii. %"iar dacă teoria relativității s$une că vite#a su$remă de neatins și deci și de nede$ășit este vite#a luminii... Dar oare c"iar așa să fie 6... 4rima oară am citit des$re $osibilitatea de$lasării cu vite#e su$er!luminice în cartea „9umi galactice” scrisă de $ilotul militar Doru Davidovici și $ublicată la (ditura Ctiințifică și (nciclo$edică )ucurești în 57. n această carte, la $aginile 3și e;istă următoarele fra#e : # 5ricum! dacă 5Q-urile discoidale ating viteze de ordinul a M<< <<< Rilometri pe secundă și peste S savantul sovietic IeiniR indică 2!1&1< F Rm/s ca viteză posibilă de deplasare a corpurilor! de șapte ori viteza luminii S la aceste valori (vidul cosmic devine el însuși spațiu dens! care reclamă o formă adecvată pentru corpurile care se deplasează prin acest mediu.=... ...#5amenii de știință americani au apreciat că asemenea supra-sarcini pot fi suportate de mașinile zburătoare și piloții lor! în condițiile posibilității anulării stării de gravitație. 9ceastă posibilitate a fost demonstrată! principial! de către fizicianul sovietic >+erlovici în lucrarea (Teoria cîmpului fundamental. -am înțeles foarte bine ce înseamnă (c%mp fundamental și care sînt proprietățile lui este însă ușor de înțeles că cine se 'oacă cu gravitația! stăpînește călătoriile interplanetare! interstelare! intergalactice! întreg spațiul în care e&istă gravitație. 7i nu pierde nici foarte mult timp cu drumul S aminteam că un membru al 9cademiei de 7tiințe a D.$.$. @ieloruse! IeiniR! pe baza principiului zborului radial! a demonstrat încă din 1U;M posibilitatea realizării unor viteze care depășesc de șapte ori viteza luminii. "eci! 2!1 & 1< F Rm/sec. "eci! a'ungem pe o lume situată la M< ani lumină! în 8!M ani tereștri. umai 8!M ani tereștri. 9dio limite biologice! adio prăpastia distanțelor de negîndit măcar. 9plicăm teoria cîmpului fundamental și nu mai avem probleme nici cu accelerarea treptată! nici cu frînarea gradată S practic! rezistăm la orice accelerație! pozitivă sau negativă! ca și cum n-am mai avea masă. =...
%e nu a înțeles Doru Davidovici atunci că e câm$ul fundamental, au descris mai târ#iu mulți fi#icieni $rintre care și Nassim Oaramein și au e;$licat $ublicului larg ca fiind e;act ceea ce am descris eu la înce$utul cărții, anume câm$ul radiant universal, com$onenta radiantă a universului, ceea ce Nikola esla și contem$oranii săi numeau cu termenul de eter. Din $ăcate știința actuală face un fel de g"iveci din acest câm$ -'-
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
radiant $entru că nevoind și neacce$tând încă să!l dea Eos de $e $iedestal $e (instein, ei consideră mediul înconEurător ca $e un mediu vâscos numit s$ațiu!tim$ $rin care s!ar regăsi amestecată cumva și radiația universală... 4ornind de la fa$tul că de vreme ce $ilotul militar Doru Davidovici a afirmat că au fost vă#ute
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
$rimit cu și mai multă neîncredere decât teoria lui 0lcubiere, $entru că se $resu$unea că ar încălca $rinci$iul trei al mecanicii F acțiunea și reacțiunea G căci el emițând doar microunde nu are ce acțiune să genere#e $entru a crea $ro$ulsie. 4rin -'1 N0?0 a anunțat că „im$osibilul” motor (/!drive funcționea#ă, creând $ro$ulsie. %u oca#ia acestor teste s!a desco$erit că com$ortarea mediului înconEurător în tim$ul funcționării motorului (/!drive, se conformea#ă descrierilor lui 0lcubiere. n decembrie -'7, %"ina a anunțat că a verificat un model $ro$riu al motorului (/!drive în s$ațiul circumterestru în condiții de gravitație #ero. =irește că această scurtă listă este formată doar din cele mai im$ortante momente și $ersonaEe ale cercetărilor în acest domeniu. 8ealitatea e că cercetările sunt am$le la nivelul tuturor agențiilor s$ațiale și foarte mulți astrofi#icieni sunt cei care muncesc din greu în acest domeniu. /ai rămâne o critică foarte im$ortantă a teoriei lui 0lcubiere, aceea că deși s!ar $utea aEunge la vite#e Aar$, la destinație, în momentul decelerării, eliberarea cantității de energie disi$ată la frânare ar distruge sistemul solar res$ectiv... 0sta cred eu, e o dovadă că oameni de știință res$ectivi gândesc în termeni materiali și nu au înțeles încă că universul e format de fa$t doar din radiație, din câm$ activ sau staționar dar radiație electromagnetică. %e nu știu marea maEoritate a oamenilor de știință și nu au $rea luat în calcul cei care au criticat $ro$ulsorul (/!drive, este că de fa$t c"iar și radiația electromagnetică creea#ă $resiune deci legea acțiunii și reacțiunii nu e încălcată cu nimic. 4ornind de aici se des$rind două căi de atingere a vite#elor su$er!luminice. 2ată cum văd eu situația, căci du$ă $ărerea mea s$ațiul nu $oate fi deformat, universul vă#ându!și de treburile lui nu se su$une el, inter$retării formulelor matematice ale științificilor de $e $ământ... 0șa cum am mai s$us și cu alte oca#ii modelul matematic creat de cineva urmea#ă logica și raționamentul celui care l!a creat. %a urmare modelul matematic va confirma teoria c"iar dacă e falsă... 0mintiți!vă ce s$uneam în $rima $arte a cărții legat de fa$tul că universul este format din două com$onente maEore, materie și radiație, care radiație um$le tot s$ațiul nematerial, cu câm$ul radiant universal F "ai să!l numim eter așa cum îl numea esla G câm$ care are o densitate energetică foarte mare, așa cum am s$us. De fa$t ceea ce face (/!drive este, nu să deforme#e s$ațiul și tim$ul, ci să modifice local densitatea energetică a mediului radiant înconEurător. 0mintiți!vă de felul cum am e;$licat eu că se a$ro$ie sau se res$ing magneții între ei. 9a a$ro$iere, radiația dintre ei se anulea#ă astfel că radiația înconEurătoare îi îm$inge $rogresiv și e;$onențial unul s$re celălalt, iar la res$ingere radiația dintre ei se însumea#ă creând $resiune care învinge radiația universală și deci ei se de$ărtea#ă unul de altul. 2maginați!vă că atunci când funcționea#ă, (/!drive face e;act la fel, anume în fața sa $roduce o de$resiune radiantă foarte mare F $ractic anulea#ă orice radiație $rin emisia sa în antifa#ă G iar în s$ate creea#ă o creștere a $resiunii radiante, ceea ce face să se com$orte e;act ca un magnet, adică se va de$lasa accelerat în direcția de$resiunii. n același tim$ $roducând această radiație el anulea#ă și efectele gravitaționale ale radiației înconEurătoare. 4ăi dacă nu mai ai greutate nu mai ai nici inerție. %a urmare motorul (/!drive creea#ă $rin această radiație emisă, și un mediu local li$sit de inerție. Brmare este că se formea#ă o bulă de radiație $ro$rie F câm$ -'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
gravitațional $ro$riu G astfel că cei aflați în interiorul ei nu vor resimți accelerația e;traordinară care $oate atinge orice limite atât tim$ că nu e;istă inerție... Du$ă $ărerea mea, ceea ce știința oficială inter$retea#ă ca deformare s$ațio! tem$orală nu e altceva decât... ca să ne înscriem într!o e;$rimare asemănătoare o deformare a mediului radiant universal, care anulea#ă inerția și face ca motorul, res$ectiv nava $e care o ec"i$ea#ă, să $oată aEunge $rin același mecanism $rin care se atrag doi magneți unul $e celălalt, la vite#e teoretic oricât de mari. Deci atât tim$ cât motorul navei res$ective $oate anual radiația înconEurătoare în fața navei și o intensifică în s$ate formând în acest fel și un s$ațiu local în care inerția nu se mai manifestă re#ultă că vite#ele Aar$ ne stau la îndemână. /ai trebuie doar ca în anii viitori, agențiile s$ațiale să reușească să construiască astronava res$ectivă, ec"i$ată cu acest ti$ de motor... 0m s$us că!s două căi $rin care s!ar $utea atinge vite#ele su$er!luminice. 0 doua cale, $e care cred că o folosesc maEoritatea farfuriilor #burătoare $e care le vedem $e cerurile $lanetei, și care este $rinci$iul îngemănării teoriei lui 0lcubiere cu a lui =roning,constă în folosirea unui câm$ radiant e;trem de dens emis de carcasa navei. 0cest câm$ $ermite nu doar dis$ariția frecărilor cu aerul la de$lasarea în interiorul atmosferei dar ar crea și un înveliș $rotector care ar $utea res$inge orice atac e;terior și totodată ar anula efectele gravitației ducând deci la același re#ultat ca și motorul (/!drive, adică nu ai greutate M nu e;istă inerție, nu e;istă inerție se anulea#ă efectul masei ve"iculului și ca urmare $oți atinge vite#e oricât de mari $rin variația $resiunii radiante $e carcasa navei. < remarcă aș mai face... Nu cred că $entru viitorul a$ro$iat este $osibil să se atingă vite#ele imaginate în filme de &''' de ori mai mari ca vite#a luminii, cât se $resu$une acolo că ar fi Lar$ 5,5. Bn as$ect $e care l!au omis reali#atorii serialului ?tar rek, este că cu cât vite#a de de$lasare crește cu atât $osibilitatea evitării im$actului cu un obstacol a$ărut în drum scade. 0sta nu înseamnă nea$ărat că o civili#ație cu câteva mii de ani mai avansată ca noi, care ar fi reușit să re#olve această $roblemă, nu ar $utea călători cu asemenea vite#e. Noi $entru înce$ut, ar trebui să ne mulțumim măcar cu acei de șa$te ori mai mult, cât teoreti#a omul de știință rus des$re care scria Doru Davidovici în cartea sa, atunci când eu eram adolescent. Ci în înc"eiere trebuie să sublinie# că nu vorbim aici de c"estii teoretice de vreme ce $iloți de vânătoare ca Doru Davidovici și de asemenea unii astronauți au afirmat adeseori că au vă#ut
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
3niversuri paralele
< întreagă literatură și filmografie ?= ne $ovestește, de vreo cinci decenii, des$re universurile $aralele care ar e;ista între$ătrunse unele cu altele fără ca noi să le $utem $erce$e. oate aceste $ovești fantastice ne s$un des$re lumi $aralele, în care ar e;ista s$re e;em$lu, o infinitate de indivi#i insi$i#i, numiți %ârnaru %ătălin Dan, care ar trăi fiecare câte o viață anostă în $ătrățica lui de univers, conform cu o infinitate de scenarii $osibile. 8ealitatea nu cred că stă în felul acesta. 0m serioase re#erve că ar e;ista astfel de universuri $aralele, iar acele așa numite $ortaluri $omenite de $resă și de unii $ara$si"ologi cu diferite oca#ii, în care oameni dis$ar fără a mai reveni vreodată, am convingerea că sunt $orți s$re alte #one din univers nu s$re alte universuri... ?unt așa numitele găuri de vierme... %e ar fi aceste găuri de vierme 6 0r fi nu așa cum s$une relativitatea niște tuneluri formate de deformarea s$ațio!tem$orală ci ar fi mai degrabă #one de densitate energetică s$ecifică care se întind $e mari distanțe F cam cum se întind rădăcinile unui arbore $rin $ământ G $rin care dacă ai g"inionul, F unii ar s$une șansa + G de a te $otrivi re#onant cu ele, riști să dis$ari s$re alte colțuri din univers. Bniversurilor $aralele 6... %red sincer că ar $utea e;ista... Dar nu așa cum le $romovea#ă literatura și filmografia ?=. Dacă vă amintiți de „4arascovenia lui 4arascan” s$unea dumnealui acolo că deși materia nu $oate coe;ista în unul și același s$ațiu, radiația $oate. 4entru că două câm$uri de radiație având frecvență diferită $ot să nu se deranEe#e între ele dacă au direcții de oscilație diferite. Ci cum universul este determinat de răs$unsul re#onant al materiei la câm$urile radiante, se formea#ă în conformitate cu lungimile de undă care, în acest fel îl determină. Briașele trunc"iuri și cioate de arbori $ietrificate $rin diferitele #one de $e glob atestând fa$tul că în trecut a e;istat o viață uriașă, stau mărturie a fa$tului că radiația solară mult mai intensă din trecut a determinat o asemenea evoluție a vieții. Din această $ers$ectivă ar fi $osibil ca în același univers cu noi, în alte #one, să e;iste o lume total diferită de a noastră, determinată de alte lungimi de undă decât cele emise de soarele și gala;ia noastră, lume care să ne fie total inaccesibilă $entru că ar avea o frecvență de re#onanță diferită, un modul al vibrației diferit și totodată o altă dimensiune. 4ractic această lume ar fi $entru noi ca un univers $aralel, c"iar dacă ar coe;ista în același s$ațiu cu noi. Din $ăcate în ciuda e;istenței sale noi nu am avea ca$acitatea de a o $erce$e. Ci cum universul e infinit, asemenea lumi diferite și de dimensiuni diferite, la care nu avem acces a le $erce$e e;istența, ar $utea fi la fel de infinit de multe... 0sta ar fi în conce$ția mea e;istența universurilor $aralele, nu ceea ce $romovea#ă literatura și filmografia ?=. =irește că asemenea univers $aralel nefiind la fel de s$ectaculos și neoferind o$ortunitățile unor multi$le scenarii ale aceleiași $ovești, nu $rea e $re#ent în literatura ?=... Dar $e undeva tot e;istă. 0mintiți!vă de >uliver și de 4laneta giganților +... %u stimă + %%D '.'1.-'
-'7
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
/impul nce$ând cu serialul anilor 7' „unelul tim$ului” și aEungând $ână mai a$roa$e de noi la filme ca „?unetul furtunii” „/așina tim$ului” sau seriale ?= ca „?tar rek”, „?targate” sau mai noul „%ontinuum”, și multe altele des$re care nu!mi $ot aminti acum, fante#iile ?= ne!au obișnuit cu ideea că călătoria în tim$ ar $utea fi $osibilă. ?unt absolut convins că călătoria fi#ică în tim$ este total im$osibilă. rebuie să înțelegem că nu tot ce vedem în filmele ?= ar $utea fi $osibil oricât de avansată te"nologic ar $utea fi o civili#ație. %ălătoria în tim$ este absolut im$osibilă $entru că tim$ul ca atare nu e;istă. Nu!i o mărime fi#ică $al$abilă și mani$ulabilă ci e doar un conce$t virtual, ba#at $e succesiunea evenimentelor, o convenție. ?uccesiunea evenimentelor și fenomenelor din univers este liniară și doar într!un singur sens. De fa$t în univers nu e;istă decât $re#entul. Bn $re#ent care se mută liniar și ine;orabil în s$ațiu cu tot universul. Bn eveniment odată înc"eiat își încetea#ă e;istența, adică dis$are, nu mai e;istă. ?oarele călătorește cu 35- ''' PmJ". 9a fel ca el întregul univers. n fiecare secundă noi, $ământenii, ne de$lasăm deci cu --' Pm, adică ne!am mutat în alt $unct din s$ațiu odată cu tot universul. oate, dar absolut toate obiectele cosmice din univers, în mișcarea lor, în general elicoidală, nu trec niciodată $rin același $unct din s$ațiu. %a urmare, a te întoarce în tim$ ar $resu$une să obligi tot universul să revină în $o#iția de la momentul în care vrei să te te întorci, adică să refaci din non!e;istență întregul univers de la acel moment. ( o im$osibilitate absolută... %a urmare, oricât de frumos ar fi să vedem cum niște vânători din viitorul a$ro$iat merg în trecut să vâne#e tirano#auri, trebuie să înțelegem că asta nu se va $utea întâm$la niciodată și nicăieri în univers... n altă ordine de idei cred că ar trebui să mai lămuresc o $roblemă. De ceva tim$ tot găsesc $e net diferite articole care afirmă că ni s!ar fi scurtat #iua la numai șais$re#ece ore $entru că a crescut frecvența de oscilație a cavității ?c"umann. Dragii mei, secunda este de o$t#eci și șase de mii $atru sute de ori mai mică decât $erioada de rotație a $ământului în Eurul a;ei sale. im$ul ca convenție de îm$ărțire a anului în #ile și a #ilei în ore, minute și secunde de$inde de mecanica cerească a $lanetei nu de frecvența de re#onanță a condensatorului terestru.
-'3
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
-'
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Citește și dă mai departe De vreo trei ani mă tot gândesc să scriu cartea aceasta. 0nul acesta reușind iată, să o scriu, am, ca de obicei de altfel, căci așa mi se!ntâm$lă cu toate cărțile, sentimentul că aș fi $utut s!o scriu mai bine de atât. ?imt că nu am scris!o destul de clar, destul de accesibilă înțelegerii oricui. /i!aș dori să fie citită de cât mai mulți căci este re#ultatul căutărilor mele de a$roa$e o Eumătate de secol, căutări în care răs$unsul la întrebările co$ilăriei mele nu a fost de loc, ușor de găsit. Ccoala și astă#i, ba mai mult ca atunci când eram eu co$il, continuă să nu răs$undă întrebărilor fundamentale $e care și le $une orice om la vârsta când înce$e să înțeleagă lumea în care trăiește. Ccoala de a#i este și mai înc"istată și mai obtu#ă și mai li$sită de $ers$ective decât era când am făcut!o eu. Ci asta, în ciuda evoluției te"nico științifice a umanității, $etrecută de atunci și $ână a#i. De aceea s$un încă odată, că mi!aș dori ca această carte să fie citită de cât mai mulți. Nu sunt convins că ceea ce am înțeles eu din lumea!n care trăiesc este conform cu realitatea, dar măcar am încercat să fac ceea ce școala a refu#at să facă. 0m încercat să găsesc e;$licații și să dau niște răs$unsuri. %a urmare îndemn $e toți cei care vor descărca această carte $entru a o citi, să o dea mai de$arte, să o ofere oricui căci am convingerea că e utilă, nu nea$ărat $entru că ar avea vreo $retenție științifică, ci $entru că încercând niște e;$licații, îndeamnă la înțelegere.
Fizica mea
Cătălin Dan Cârnaru
Dar acești inventatori cel mai adesea s!au amăgit cu ideea greșită că dacă vor breveta ideea $e care au avut!o, mecanismul $e care l!au imaginat, se va găsi un s$onsor care să!i aEute să le transforme!ntr!o realitate de $e urma căreia să se îmbogățească. %ei cu bani, niciodată nu vor $une!n $ractică ideile mărețe și altruiste. 4entru că cei cu bani nu înțeleg. 0u alt ti$ de gândire. (i nu văd beneficiile unei invenții, ei nu văd ușurarea vieții semenilor lor, ei nu văd decât o$ortunitățile de a face și mai mulți bani. /intea lor nu știe să a$recie#e binele și iubirea, $entru că mintea lor nu știe decât să facă s$eculații din care să câștige mai mulți bani. 9ăcomia lor nu e com$atibilă cu binele celor din Eurul lor. De aceea dacă aveți o idee, a$ucați!vă și reali#ați!o, înfă$tuiți!o, încercați să o transformați în realitate, cu $ro$riile mâini. %"iar dacă nu veți reuși, $erseverați, căci dacă una din #ece idei veți reuși să o transformați în realitate, înseamnă că ați aEutat omenirea cu o reali#are și $rin asta se c"eamă că nu ați trăit degeaba. 0ceastă carte e o cale s$re o alt fel de înțelegere a lumii... e o c"eie, o $oartă, o $ers$ectivă a$arte. ( $ers$ectiva mea, care $e mine m!a aEutat să înțeleg cum se $oate ca un motor care consumă Eumătate de kiloLatt să $oată să $roducă lucru mecanic ec"ivalent a mai mulți kiloLați... 0cesta e adevăratul $rogres al omenirii. nțelegerea $rin $ro$riile forțe și strădanii, nu ceea ce ne bagă $e gât și în creier cu de!a sila, dogma științifică a școlilor de mase. %a urmare dac!ați citit cartea asta, indiferent dacă v!a $lăcut sau nu, dați!o mai de$arte + %u stimă + %ătălin Dan %ârnaru ' mai -' /oreni
-'
