Lupta mea. Cartea întâi: Moartea unui tată – Karl Ove Knausgård 3 februarie 2016 · de Luc Lucian ian Mus Musta tață · in Biografii
De obicei, epitetele epitetele superlativ superlativee la adresa unei cărț i – venite din partea editurii editurii – nu ă dau pe spate, spate, av!nd av!nd efect efect total total opus" #!nd #!nd a anu anunnț at lansarea priului volu din seria Lupta ea, ea , scrisă de norvegianul Karl Ove Knausgård , nu ă g!ndea să a$ung %n posesia ei" Dar fiind vorba de o biografie și eu av!nd %n %n curs de citire la oentul acela autobiografia lui &gassi, &gassi, ' a ră(g!ndit" & aflat, %n procesul de docuentare a cărț ii, că scriitorul )arl )arl *ve )nausg+rd a publicat %nainte %nainte de Lupta mea alte două roane, roane, priul – Ute av verden „Out of the world” %n engle(ă-, 1../, p entru literatură – devenind fiind preiat cu Premiul criticilor norvegieni pentru devenind pria carte de debut căreia i se acordă acest preiu" eria Lupta mea a st!rnit nueroase controverse la vreea publicării 200.'2011-, parte din cau(a nuelui siilar cu al cărț ii lui &dolf &dolf itler, parte din cau(a ult prea ultelor destăinuiri destăinuiri
personale care %i priveau pe apropiaț ii scriitorului" e bună dreptate, )arl *ve )nausg+rd nu ena$ea(ă nici un persona$ %n %ncercarea de a picta %n scris tabloul vieț ii sale" riul volu din seria Lupta mea – Moartea unui tată – %ncepe cu un episod din copilăria lui )arl *ve )nausg+rd %n care acesta povesteș te părinț ilor săi vi(iunea sa %n care apare cipului unui 4isus ristos" 5ntr'o societate seculară precu a orvegiei acesta este un subiect de ironii, iar )arl *ve le priește din plin, servindu'i drept lecție să'și vadă de treaba lui c!nd vine vorba de astfel de subiecte" Deși %ncă din titlu )arl *ve )nausgard %ș i averti(ea(ă cititorul că %n cadrul cărț ii e vorba despre oartea unui tată, acest evenient se lasă aș teptat, declanș !nd 7acț iunea8 cărț ii abia %n a doua $uătate a voluului" 5n pria $uătate a cărții Moartea unui tată cunoaște un )arl *ve )nausg+rd adolescent cu un coportaent tipic adolescenț ilor nordici ș i nu nuai9 fete, prieteni, beț ii ș i fotbal, toate astea %n conte:tul unei ae ai ult absente ș i al unui tată insensibil ș i rece" ;ste totuș i iconic fragentul sub foră de flasbac< care'l 7b!ntuie8 pe protagonist pe druul către %nor!ntare9 ;ra iarna %n care trecea %n clasa a 4='a" >- ?@oi avea un eci aical cu o altă ecipă din nordul țării" >- 5i trecu brusc prin inte să'l %ntreb dacă voia să vadă eciul" u, nu putea, trebuia să eargă %n )ristiansand" ici nu ă aș tepta să vii, i'a spus" #oentariul eu nu conținea nici un pic de de(aăgire ș i nici vreo %ncura$are să vină de fapt la acel eci, care nu era iportant, fusese doar o constatare, ciar nu cre(use că ar fi avut cef să'l vadă" #!nd a doua repri(ă se apropie de sf!rșit, i'a vă(ut dintr'odată aș ina undeva la arginea terenului, %n spatele năeților de (ăpadă %nalț i de un etru" & intuit vag silueta lui %ntunecată %n spatele parbri(ului" #!nd ai erau doar c!teva inute a priit o centrare perfectă %n faț a proț ii de la arald, dinspre argine, trebuia doar să %ntind piciorul, lucru pe care l'a ș i făcut, dar pe cel st!ng, cu care nu ș uta cine ș tie ce" &ș a că a lovit str!b ingea, care a trecut pe l!ngă poartă" 5n așină, %n dru spre casă, tata coentă9 'ai dat gol c!nd ai avut prile$ul, %i spuse" &i avut o oca(ie are, nu credea c'o s'o rate(i" Da, a spus, dar a c!ș tigat %n orice ca(" #u ce scor, se interesă elA Doi la unu, a spus și 'a uitat rapid %n direcț ia lui, căci voia să ă %ntrebe cine %nscrisese cele două goluri" Din fericire, ciar ă %ntrebă9 &i %nscris vreun golA (ise" Da, a spus" e a!ndouă" tilul detaliat al lui )arl *ve )nausgard este pe alocuri fluid, pe alocuri insipid fragentele de c!te două'trei pagini bucata 'au făcut de ai ulte ori să'i doresc să arunc cartea undeva unde să nu o ai văd" 4deile aș ternute %nsă pe foaie nu 'au lăsat să fac asta, conț inutul fiind ai prețios dec!t fora %n care acesta se pre(intă – ca( particular pentru Lupta mea" Și %ncerc să'i %nțeleg stilul9 să scrii despre un evenient nefast care %ți arcea(ă viaț a poate fi destul de greu, cred" 4ar )arl *ve )nausgard se e:plică %ntr'o oarecare ăsură9 Cip de ai ulți ani %ncercase să scriu despre tatăl eu, dar nu reuș ise – cu siguranță pentru ca subiectul era prea personal ș i, prin urare, nu se lăsa constr!ns %ntr'o altă foră – care repre(intă, evident, preisa literaturii" #ăci aceasta este singura ei lege9 totul trebuie să se adapte(e forei" Dacă oricare dintre celelalte eleente ale literaturii este ai puternic dec!t
fora, de e:eplu stilul, intriga, subiectul, și %și subordonea(ă fora, re(ultatul este slab" Din acest otiv scriitorii cu un stil pregnant scriu deseori cărți slabe" Cot din acest otiv, scriitorii cu subiecte tari scriu deseori cărți slabe" orța subiectului ș i a stilului trebuie să fie de(agregată pentru ca literatura sa poată apărea" &ceastă făr!iț are de nueș te scris" & scrie are de a face ai ult cu distrugerea dec!t cu creaț ia" Despre partea a doua a cărț ii – de fapt cea ai 7picantă8 – nu vă pot spune, fără să o dau %n 7spoilere8 așa că vă las pe voi să o descoperiț i, dacă v'a convins p!nă acu" Probabil că eu voi sta cu ocii și după voluul doi, atunci c!nd va apărea"
