Caracterizarea Lui Ieronim (M. Eminescu)

Ieronim Ieronim este personajul principal din nuvela “Cezara” scrisa de Mihai Eminescu, la fel ca si iubita lui, Cezara. Ieronim era un calugar tinar dintr-o veche mănăstire. Ieronim e caracterizat direct de catre autor: “O frunte ‘nalta si egal de larga, sta asezata deasupra unor ochi adinciti in boltele lor si deasupra nasului fin, o gura cu buze subtiri, o barbie rotunjita, ochii multumiti”. El renunta la calugarie, fiind, ca orice spirit romantic, atras de paradigmele eterne ale lumescului si nu de existenta ascetica. Ieronim este caracterizat indirect atunci cind ii oferă Cezarei câteva precizări: „Nu iubesc pe nimeni, dar dacă aş iubi, sigur că tu ai trebui să fii amanta mea. Simt o adoraţie în mine care poate ar deveni amor… dacă… ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine.”. Deci, Ieronim in aceasta situatie este egoist si naiv, deoarece nu ii ofera Cezarei un raspuns reciproc. Este un calugar tinar care leneveste in chilie, joaca carti cu alti fratiori si se uita pe feresti la duduci. Ieronim apartine tipului uman romantic. El se afla la hotarul dintre real si ireal. Destinul lui se contopeste

cu absolutul iubirii, cu sacrul reprezentat prin insula lui Euthaasius. Ieronim se aseamana cu Dionis, personajul nuvelei “Sarmanul Dionis” scrisa tot de Mihai Eminescu. Ei ambii erau calugari, dar nu in sensul adevarat al cuvintului. Ieronim era un calugar fara vocatie, iar Dionis era calugar doar in visul sau. Ambii sunt niste personaje romantice si visatoare. Erau interesati de carti. Ieronim era preocupat de cartile de cult bisericesc care ii facilitau manifestarea fanteziei creatoare, iar Dionis era preocupat de carti de astrologie. In opinia mea, Ieronim nu e o individualitate, ci o estenta, un prototip al perfectiuni adamice. Calugarul este un "ciudat amestec de vis si ratiune rece". Pot spune cu desavirsire ca Ieronim este un personaj tipic romantic.