Prezentul Prezentul studiu studiu eviden evidențiază principal principalele ele noutăți introduse introduse de legisla legisla ția procesual procesual penală penală în vigo vigoar aree cu priv privir iree la inst instit ituu ția came camere reii prel prelim imin inar are. e. Stud Studiu iull este este împă împărr țit în trei trei sec secțiuni iuni:: (i) prim primaa sec secțiune iune trat tratea ează ză mo moti tive vele le,, rațiune iuneaa pent pentru ru care care legi legiui uito toru rull a ales ales să reglementeze procedura de cameră preliminară; (ii) sec secțiunea iunea a II-a sublinia subliniază ză unele aspecte de drept drept tranzit tranzitoriu oriu și situa situații practi practice, ce, iar iar (iii) secțiunea iunea a III-a analizează analizează dispozi dispozițiile ce pot susci suscita ta dezbateri și practică practică neunitară neunitară a procedurii procedurii propriu-zise. I.
Rațiune iuneaa pen pentr truu car caree leg legiu iuit itor orul ul a ado adopt ptat at proc proced edur uraa de de cam camer erăă pre preli limi mina nară ră..
Epunerea de motive a proiectului de !ege privind "odul de procedură penală, devenit ulterior !egea nr. #$%&'(#(, denumit în continuare, brevitatis causa, )Proiectul *"PP), prevede *"PP), prevede că )în considerarea de+icienelor considerarea de+icienelor cu care se con+runtă sistemul procedural penal subl. ns., a apărut necesitatea g/ndirii unui sistem modern, care să răspundă imperativelor creării unei 0ustiii adaptate a1teptărilor sociale, precum 1i cre1terii calităii acestui serviciu public)2#3. 4lte 4lteri rior or,, tot tot Proi Proiec ectu tull *"PP *"PP prev preved edee că acea aceast stăă )"am )"amer erăă prel prelim imin inar arăă este este o instituie nouă, instituie nouă, inovatoare subl. ns., ce are ca scop crearea unui cadru legislativ modern, care să înlăture durata ecesivă a procedurilor în +aza de 0udecată. Prin reglementarea procedurii camerei preliminare se urmăre1te rezolvarea c5estiunilor c5estiunilor ce in de legalitatea trimiterii în 0udecată 1i de legalitatea administrării probelor, asigur/ndu-se premisele pentru soluionarea cu celeritate a cauzei cauzei în +ond. +ond. 6n acest acest mod mod,, sunt sunt elimi eliminat natee unele unele dintr dintree de+ici de+icien enele ele care au condus condus la condamnarea2'3 Rom/niei de către "urtea Europeană a 7repturilor 8mului pentru încălcarea duratei rezonabile a procesului penal)2$3. Pentru Pentru a dezvolta și mai mult sursa sursa de inspira inspira ție a legiuitorul legiuitorului, ui, vom observa observa că potrivit potrivit tezei tezei prealabile privind elaborarea proiectului *"PP, aprobată prin 9otăr/rea uvernului nr. '<& '<&'( '((= (=2> 2>3, 3, în +aza +aza de inst instru rume ment ntar aree a noul noului ui cod cod de proc proced edur urăă pena penală lă,, denu denumi mitt în brevitatis causa, ” *"PP), această +ază procesuală era denumită continuare,brevitatis denumită )+ază preliminară). ?otivele ?otivele pentru care legiuitoru legiuitorull a renun renun țat la această această eprimare eprimare nu ne sunt cunoscut cunoscute, e, însă, considerăm că această denumire de +ază preliminară conturează mai bine +aza procesuală în care ne a+lăm, o +ază preliminară +azei de 0udecată, care are ca scop blocarea dosarelor incorect întocmite să mai a0ungă în +ața 0udecătorului. @st+el, în tezele preliminare preliminare se prevede că această institu instituție este cunoscută cunoscută în multe sisteme sisteme europene europene,, precum precum Italia2%3, Italia2%3, Serbia, Aosovo, Aosovo, Bran ța2C3 și de de asemenea, asemenea, este cunoscută și la nivelul nivelul Statutului "urții Penale Internaționale2=3. Dom observa, observa, totuși, în cele ce urmează, urmează, că procedura procedura de cameră preliminară preliminară nu este cu totul totul nouă și inovatoar inovatoaree la nivelul nivelul științei procesual procesual penale penale rom/ne rom/ne întruc întruc/t /t +ondul +ondul legislat legislativ iv pregătitoar toaree. rom/n a mai cunoscut o ast+el de procedură denumită denumită ședinț a pregăti Ședința pregătitoare a +ost introdusă introdusă prin 7ecretul nr. %(C&#<%$, %(C&#<%$, însă aceasta nu a dăinuit o perioadă mai îndelungată de timp în peisa0ul dreptului procesual penal întruc/t a +ost abrogată ulterior prin 7ecretul nr. >=$&#<%=. @rt. 'C< din tetul original introdus prin 7ecretul %(C prevedea următoarele: )"auzele primite de la procuror sunt supuse spre eaminare într-o ședin ță pregătitoare, în scopul ca în +a ța instanței de +ond să a0ungă spre 0udecare numai acele cauze în care sunt probele necesare, su+iciente su+iciente și legal administrate, ast+el înc/t instan ța, 0udec/nd cauza în +ond, +ond, să poată poată 5otărî 5otărî dacă dacă +aptele +aptele sunt sunt dovedi dovedite te și dacă învin învinuitu uitull le-a săv/r săv/r șit și este vinov vinovat at de săv/ săv/rrșirea irea lor). lor). Pentru Pentru a obser observa va și mai bine că instit instituuția ședinței pregăt pregătitoar itoaree era asemănătoa asemănătoare re cu +aza procesuală a camerei preliminare, considerăm relevantă o de+iniție a acesteia din urmă. @șadar, camera camera preli prelimin minară ară reprez reprezint intăă )o etapă etapă proces procesual ualăă preli prelimi minar narăă 0udecă 0udecății, ii, în cadru cadrull căreia căreia
0udecătorul special desemnat în această +uncție și potrivit competen ței instan ței veri+ică legalitatea sesizării instanței, precum și a administrării probelor ori a e+ectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală)23. 7in analiza comparativă a celor două de+iniții, rezultă următoarele aspecte comune: ambele proceduri reprezintă +aze preliminare ale procedurii de 0udecată; at/t ședin ța pregătitoare c/t și camera preliminară au ca obiect eaminarea actului de sesizare al instanței pentru a se constata respectarea cerințelor impuse de lege; scopul acestor proceduri îl reprezintă blocarea dosarelor neregulat întocmite să mai a0ungă în +ața 0udecătorului ce eercită +uncția de 0udecată. "u toate acestea, instituția ședinței pregătitoare a ridicat multiple dezbateri și controverse 0uridice2<3, amintind neclaritatea ce rezulta din cuprinsul reglementării în legătură cu aspectele asupra cărora instanța se putea pronun ța, precum vinovăția învinuitului ori asupra cărora aceasta putea +ormula aprecieri, respectiv +orța probantă și veridicitatea probelor precum și alte aspecte asemănătoare. !egiuitorul s-a văzut nevoit a renunța la această +ază procesuală din cauza de+iciențelor acesteia la vremea respectivă, însă, după cum putem observa, această renunțare a +ost doar una temporară. 6n concluzie, constatăm că instituția camerei preliminare nu este cu totul nouă în peisa0ul 0uridic rom/nesc, ea av/nd o predecesoare dar și alte instituții asemănătoare în dreptul comparat. II.
@specte de drept tranzitoriu
7ispozițiile procesual penale sunt, în principiu2#(3, de imediată aplicare. !egiuitorul prin !egea nr. '%%&'(#$ pentru punerea în aplicare a *"PP și pentru modi+icarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale2##3, denumită în continuare, brevitatis causa, )LPA), nu s-a dezis de la acest principiu, prevăz/nd expressis verbis în art. $ că )legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare subl. ns., cu ecepțiile prevăzute în cuprinsul legii). Este +iresc, ca !P@ să cuprindă și reglementări de drept tranzitoriu ce vizează procedura camerei preliminare, mai ales datorită noutății acestei institu ții procesual penale. @st+el, potrivit art. C alin. # !P@, cauzele a+late în curs de 0udecată în prima instan ță la data intrării în vigoare a legii noi2#'3 în care nu s-a început cercetarea judecătorească subl. ns. se soluționează de către instanța competentă con+orm legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceea și lege. 6n situația prevăzută la alin. # instanța pe rolul căreia se a+lă cauza o trimite 0udecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit dispozi țiilor procedurale ori o declină în +avoarea instanței competente. Reamintim că potrivit art. $'' din "odul de procedură penală de la #
6n practica instanțelor2#>3 a +ost des înt/lnită următoarea ipoteză: !a primirea dosarului în urma trimiterii în 0udecată a inculpa ților, instan ța a veri+icat menținerea arestării preventive a acestora potrivit art. $(( # din D"PP, pronunț/nd o înc5eiere cu privire la acest aspect. otodată, prin aceeași înc5eiere, instanța a stabilit următorul termen de 0udecată la care urma a se veri+ica regularitatea actului de sesizare, con+orm D"PP, la o dată ulterioară momentului intrării în vigoare a *"PP. !a noul termen, instanța a pus în discuția subiecților procesuali principali, a părților și a procurorului trimiterea dosarului la 0udecătorul de cameră preliminară potrivit art. C alin. # și ' din !P@. 6n aceeași ședință, după susținerile subiecților procesuali principali, a păr ților și a procurorului, 0udecătorul care eercita +unc ția de 0udecată s-a autoconstituit 0udecător de cameră preliminară prin aplicarea art. $ alin. $ din *"PP, tet care eclude incompatibilitatea2#%3 dintre 0udecătorul de cameră preliminară și 0udecătorul care eercită +unc ția de 0udecată și ast+el a procedat la 0udecarea cauzei în camera de consiliu potrivit procedurii de cameră preliminară. ot la același termen, instanța a trecut la reveri+icarea măsurii preventive a arestării potrivit art. '(= *"PP, constat/nd că această măsură a +ost legal dispusă, ulterior acord/nd termen pentru continuarea procedurii de cameră preliminară. "u privire la această ipoteză epusă mai sus, vom +ace următoarele re+lecții: Măsurile premergătoare reprezintă denumirea marginală a art. $>> din *"PP, re+erindu-se la măsurile ce se iau pentru pregătirea 0udecății în cameră preliminară. !a alin. # se prevede că după sesizarea instanței prin rec5izitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu subl. ns. 0udecătorului de cameră preliminară. 6n ipoteza noastră, această repartizare aleatorie, con+orm *"PP, nu a mai avut loc, 0udecătorul investit inițial potrivit D"PP s-a autoconstituit, nealeatoriu, 0udecător de cameră preliminară. @ceastă soluție, pe care o considerăm de compromis, a +ost o+erită de legiuitor noilor 0udecători de cameră preliminară prin aplicarea în oglindă a mecanismului sesizării instan ței din D"PP cu cel din *"PP, aș a înc/t să nu eiste un bloca0 al dosarului prin obligarea 0udecătorului care a +ost legal sesizat potrivit D"PP să scoată dosarul de pe rol si să îl trimită 0udecătorului de cameră preliminară pentru a proceda potrivit *"PP. 7e asemenea, credem că legiuitorul a considerat că nu se impune o ast+el de incompatibilitate între cele două +unc ții procesuale, de cameră preliminară și de 0udecată, tocmai, pentru a +i evitate ast+el de ipoteze și a nu se a0unge la prelungirea ne0usti+icată a soluționării acestei +aze procesuale. 4nele re+lecții se impun totuși cu privire la înc5eierea prin care 0udecătorul a veri+icat legalitatea dispunerii asupra măsurii preventive a arestării la primirea dosarului, înc5eiere prin care dezlegarea +ăcută asupra unei c5estiuni prealabile, îi con+eră acesteia autoritate de lucru 0udecat provizorie cu privire la respectiva c5estiune. @ șa cum s-a prevăzut2#C3, aceste +eluri de înc5eieri +ac corp comun cu sentința sau decizia, deoarece c5estiunile rezolvate au contribuit la soluționarea cauzei. Instanța, la momentul la care s-a constituit în 0udecător de cameră preliminară, a reveri+icat măsura arestării preventive la primirea rec5izitoriului, înc5eierea ast+el pronun țată sub D"PP răm/n/nd într-un +el, +ără niciun e+ect. Se poate totu și argumenta că respectiva înc5eiere și-a produs e+ectele p/nă c/nd instanța a reveri+icat aceste temeiuri, iar 0udecătorul la momentul la care a pronunțat această înc5eiere 0udeca potrivit D"PP. "u toate acestea, considerăm că problematica nu dispare și este în continuare valabilă întrebarea dacă 0udecarea în acest mod ar putea +i a+ectată în vreun +el. 6n ciuda eventualelor critici, dacă 0udecătorul de cameră preliminară nu ar +i procedat la această operațiune de compromis pe care am discutat-o în paragra+ele anterioare, s-ar +i născut
probabil o serie de nulități rezultate din neparcurgerea procedurii prealabile a veri+icării măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară con+orm art. '(= *"PP care ar +i a+ectat înc5eierea de la termenul la care 0udecătorul s-a constituit în camera preliminară, sancțiuni intervenite pentru nerespectarea dispozițiilor procesuale care guvernează 0udecata de cameră preliminară. !P@ mai conține aspecte de drept tranzitoriu cu privire la procedura de cameră preliminară, respectiv, art. #% re+eritor la pl/ngerile împotriva solu țiilor procurorului, pl/ngeri care potrivit art. %> lit. c *"PP îi revin în competen ță 0udecătorului de cameră preliminară. 7e asemenea, discuții se vor naște și cu privire la măsurile preventive la sesizarea 0udecătorului de cameră preliminară, însă amploarea studiului nu ne permite dezvoltarea acestora momentan. 6n concluzie, observăm că punerea în practică a dispozițiilor tranzitorii din !P@ nu a +ost una +acilă, instanțele găsind totu și o soluție de compromis care c5iar dacă a condus prelungirea cu un termen sau două a procedurii, a evitat pronun țarea unor solu ții contrare spiritului noii legislații procesual penale. III. @specte de drept procesual cu privire la procedura de cameră preliminară. Proiectul *"PP introduce în peisa0ul procesual penal un nou principiu +undamental, și anume, principiul separării +unc țiilor 0udiciare. Prin principii +undamentale ale procesului penal se înțeleg )regulile cele mai generale, în temeiul cărora sunt reglementate structura și des+ășurarea procesului penal)2#=3. @șadar, *"PP prin art. $ alin. # împarte procesul penal în patru +unc ții 0udiciare: (i) de urmărire penală prin organele de cercetare penală și procuror, (ii) de dispoziție asupra drepturilor și libertăților +undamentale ale persoanei în cursul urmăririi penale prin 0udecătorul de drepturi și libertăți, (iii) de verificare a legalităț ii trimiterii ori netrimiterii în judecată prin 0udecătorul de cameră preliminară și (iv) de 0udecată de către instanțele de 0udecată. @șa cum se poate observa, procedura de cameră preliminară este o +uncție 0udiciară autonomă în cadrul procesului penal, care se individualizează de celelalte +unc ții 0udiciare. "amera preliminară urmărește, concomitent, să rezolve c5estiunile privitoare la legalitatea trimiterii în 0udecată a inculpatului și la legalitatea administrării probelor, păstr/nd în acela și timp premisele pentru soluționarea cu celeritate a cauzei în +ond2#3. @rt. %> din *"PP, cu denumirea marginală, Competenț a judecătorului de cameră preliminară, stabilește competența materială rationae materiae) a 0udecătorului de cameră preliminară, aceasta +iind conturată de activitățile (i) de veri+icare a legalității trimiterii în 0udecată dispusă de procuror, (ii) de veri+icare a legalității administrării probelor și a e+ectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală, (iii) de soluționare a pl/ngerilor împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în 0udecată precum și (iv) de alte situații epres prevăzute de lege. ?ai mult, art. %> nu se rezumă doar la competența materială, ci +ace și o trimitere în mod indirect, prin literele c și d la competen ța +uncțională2#<3 rationae oficii) a 0udecătorului de cameră preliminară, în sensul că 0udecătorul de cameră preliminară este tot cel care va 0udeca anumite căi de atac, și anume, )calea de atac) împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în 0udecată, reglementată de art. $># din *"PP, contestațiile împotriva înc5eierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară, reglementată de art. '(% *"PP și asupra înc5eierilor privind modul de solu ționare a cererilor și ecepțiilor din procedura de cameră preliminară, prevăzută la art. $>= *"PP.
Se observă, din ansamblul reglementărilor, +aptul că procedura de cameră preliminară este, în principiu, eminamente scrisă. @cest lucru este subliniat de art. $>% alin. # care prevede că ulterior ce 0udecătorul a procedat con+orm art. $>> și a trimis copia certi+icată a rec5izitoriului inculpatului la locul de deținere, a primit cererile acestuia si ale procurorului, 0udecătorul se va pronunța asupra acestora prin înc5eiere motivată, în camera de consiliu, +ără participarea procurorului și a inculpatului. 8 observație importantă trebuie +ăcută cu privire la instituirea termenului de C( de zile înlăuntrul căruia procedura de cameră preliminară trebuie +inalizată. @rt. $>$ *"PP prevede că durata procedurii de cameră preliminară este de cel mult 6 de !ile de la data înregistrării cauzei la instanță. Practica dovedește deseori că unele cauze prezintă o di+icultate aparte, alimentată de discuțiile cu privire la legalitatea administrării probelor în +aza de urmărire penală și cu privire la cererile și ecepțiile +ormulate de părți, subiecții procesuali principali și procuror. "redem că ar +i +ost oportună posibilitatea prelungirii acestei proceduri cu încă $( de zile în cauzele în care 0udecătorul ar +i considerat că are nevoie de mai mult timp pentru a rezolva multitudinea problemelor ivite în această +ază procesuală. 7e asemenea, suntem de părere că termenul de C( de zile trebuie să includă și termenul de rezolvare a eventualei contestații +ormulată potrivit art. $>= alin. # *"PP de către inculpat și procuror împotriva solu ției dispuse prin înc5eiere de către 0udecătorul de cameră preliminară, în acest sens +iind și alin. $ al art. $>= *"PP care prevede că art. $>$ *"PP privitor la termenul maimal de C( de zile se aplică în mod corespunzător și contesta ției. 6n continuare, întrebarea care +iresc se impune cu privire la termenul de C( de zile este care ar putea +i sancțiunea nerespectării luiF 8 întrebare normală, însă cu un răspuns departe de a +i ușor +ormulat. @r trebui să +ie observat că termenul de C( de zile este instituit în mod legal2'(3. 4n prim răspuns ce ar rezulta la o analiză prima facie prin considerarea termenului de C( de zile ca +iind un termen legal și peremptoriu ar +i că ar trebui să intervină sanc țiunea decăderii, iar actul e+ectuat după trecerea celor C( de zile recte înc5eierea 0udecătorului de cameră preliminară să +ie lovit de nulitate ca e+ect al decăderii. "u toate acestea, considerăm că soluț ia preferabilă ar fi alta, respectiv, considerarea termenului ca +iind un termen procedural relativ, solu ție2'#3 ce se aplică atunci c/nd este încălcat art. >(C alin. #2''3 care prevede că 5otăr/rea se redactează în cel mult $( de zile de la pronunțare. @șadar, ca urmare a considerării termenului de C( de zile ca +iind un termen procedural relativ, încălcarea acestuia nu se va răs+r/nge asupra valabilită ții procedurii și a înc5eierii 0udecătorului de cameră preliminară ci va atrage eventual sancțiuni disciplinare pentru 0udecătorul de cameră preliminară. @ceastă concluzie s-ar impune și din observarea redactării similare a celor două tete de lege precum și pe considerentul că dacă înc5eierea 0udecătorului de cameră preliminară ar +i lovită de nulitate, atunci consecința acestui +apt va +i ca întreaga procedură de cameră preliminară să +ie reluată, argument greu de acceptat av/nd în vedere premisele legiuitorului re+eritoare la celeritatea și urgența procesului penal. 8bservăm ast+el, cu privire la discu ția de mai sus re+eritoare la sanc țiunea nerespectării termenului de C( de zile de soluționare a cauzei în camera preliminară, că nicio solu ție nu ar +i la adăpost de critici, însă cel mai probabil doctrina și 0urispruden ța vor o+eri solu ții practice viabile c/t mai apropiate de voința legiuitorului.
"u privire la o altă problemă procedurală eistentă sub )umbrela) D"PP, legiuitorul *"PP a preluat soluția ma0oritară2'$3 din D"PP con+orm căreia, 0udecătorul se va pronun ța asupra neregularităților actului de sesizare prin observarea dispozi țiilor intrinseci sanc ționarea cu nulitatea absolută sau relativă a actelor de urmărire penală e+ectuate cu încălcarea legii con+orm art. '(-'' *"PP, ecluderea unora sau mai multor probe administrate și etrinseci de eemplu, lipsa semnăturii celui care l-a întocmit ale acestuia, recte art. $' și conee din *"PP ce reglementează cerinț ele legale pe care rec5izitoriul trebuie să le îndeplinească. @st+el, 0udecătorul îi va comunica de+iciențele actului de sesizare procurorului, iar acesta are un termen de % zile de la comunicare, termen în care va analiza dacă va menține dispoziția de trimitere în 0udecată sau va solicita restituirea cauzei. @șa cum s-a precizat2'>3, remedierea neregularităților intrinseci este o procedură ce necesită o durată de timp mai îndelungată, ceea ce înseamnă că termenul de % zile instituit de art. $>% alin. $ *"PP pentru procuror se aplică în sensul că în acest termen procurorul doar va constata neregularită țile intrinseci și va comunica cel mai probabil 0udecătorului de cameră preliminară că solicită restituirea cauzei. "u toate acestea, se poate desprinde concluzia că 0udecătorul de cameră preliminară se va pronunța asupra restituirii cauzei la parc5et, dacă procurorul nu a remediat de+icien țele constatate de 0udecător în termenul de % zile, numai atunci c/nd neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăț ii con+orm art. $>C alin. $ lit. a precum și c/nd se observă alte neregularităț i procedurale flagrante, iar nu pentru orice de+iciențe. 8 interpretare a acestei dispoziții trebuie +ăcută totuși coroborat cu litera c de la acela și articol, unde 0udecătorul este obligat să restituie cauza la parc5et atunci c/nd procurorul nu răspundesubl. ns. în termenul de % zile prevăzut de art. $>% alin. $. @ șadar, la o primă vedere ar părea că dispozițiile ar +i contrare, însă ele se coroborează2'%3 prin +aptul că ipoteza de la litera a are în vedere +aptul că procurorul răspunde în termenul de % zile, dar nu remediază de+iciențele puse în vedere de 0udecător, spre eemplu, prin menținerea lor. Pe c/nd litera c are în vedere ipoteza în care procurorul nu răspunde în niciun +el cu privire la dispozi țiile 0udecătorului de cameră preliminară. Solu ția de a trimite în mod obligatoriu cauza la parc5et în această situație este +irească întruc/t 0udecătorul de cameră preliminară nu cunoaște atitudinea procurorului cu privire la de+icien țele constatate. 7e asemenea, această soluție poate +i și privită ca o sancțiune a pasivității procurorului de caz. "onsiderăm că dezbaterile ce pot lua naștere cu privire la această instituție sunt departe de a +i epuizate. "u toate acestea, trebuie salutată inovația adusă de procedura de cameră preliminară, prin asigurarea unui )+iltru) de specialitate a sesizării instan ței, prin con ținutul dispozițiilor care reglementează această +ază procesuală și prin soluțiile care pot +i dispuse. @st+el sunt prevăzute criteriile în baza cărora se va stabili dacă procedura din +aza urmăririi penale a avut un caracter legal și temeinic pentru a se putea proceda la 0udecarea în +ond ori dacă se va opta pentru sanc ționarea actelor nelegal întocmite și re+acerea acestora, deziderat urmărit în consonan ță cu respectarea dreptului inculpatului la un proces ec5itabil. 2#3 @ se vedea Sec țiunea a II-a, cu denumirea marginală G H?otivul emiterii actului normativ) , nr. # G H7escrierea situației actuale), din Proiectul *"PP, pag. #; 2'3 @ se vedea ".E.7.8., cauza răgădireanu c. Rom/niei, 9otăr/rea din C decembrie '((=, publicată în ?onitorul 8+icial nr. $C< din > iunie '(#( durata procesului a +ost de ani și luni, din care = ani și luni au curs după rati+icarea "onvenției de către Rom/nia; în tot acest timp, procesul a +ost 0udecat de instan țe cu $ niveluri de competență; o condamnare recentă a Rom/niei la ".E.7.8 a avut loc în cauza Delcescu 1i alii c.Rom/niei, publicată în ?onitorul 8+icial nr. #>< din '( martie '(#$ tot pentru nerespectarea termenului rezonabil de soluționare a procesului;
2$3 @ se vedea Secțiunea a II-a, cu denumirea marginală G H?otivul emiterii actului normativ), nr. ' G HSc5imbări preconizate), litera J. G HProcedura camerei preliminare), din Proiectul *"PP, pag. #$; 2>3 Publicată în ?onitorul 8+icial, Partea I, nr. %%C din #> august '((=; 2%3 Pentru reglementarea din "odul de procedura italiană, denumită giudice dellKudienza preliminare sau 4P a se vedea @stol+o di @mato, "riminal !aL in ItalM, Ed. Nolters AluLer, '(##, pag. #% și urm., ?. Pisani, @. ?olari, D. Perc5inunno, P. "orso, ?anuale di procedura penale, Ed. ?onduzzi, #<<>, pag. $$ și urm.; 2C3 Pentru reglementarea asemănătoare din "odul de procedură +ranceză, denumită Oudge dKinstruction, însă sub rezerva discuțiilor de compatibilitate, a se vedea ?.-!. Rassat, Procdure pnale, Ed. Presses 4niversitaires de Brance, Paris, #<<>, pag. >C< și urm.; 2=3 @ se vedea art. C( și urm. din !egea nr. ### din #$ martie '((' pentru rati+icarea Statutului "urii Penale Internaionale, adoptat la Roma la #= iulie #<<, publicată în ?onitorul 8+icial, Partea I, nr. '## din ' martie '(('; 23 @ se vedea . @ntoniu, ". ulai , 7ic ționar de drept penal și procedură penală, Ed. 9amangiu, ucure ști, '(##, pag. ##(; 2<3 Pentru dezvoltări re+eritoare la ședin ța pregătitoare, a se vedea *. Dolonciu, ?odi+icările "odului de procedură penală al R.P.R., în @nalele 4niversită ții ucure ști H".I. Par5on) și HRevista de știin țe sociale- știin țe 0uridice) nr. C&#<%C, pag. #C# și urm.; D. rutaru, "amera preliminară, o nouă institu ție de drept procesual penal, în Revista 7reptul, nr. '&'(#(, pag. '(=-'#% precum doctrina și 0urispruden ța postbelică acolo citată; 2#(3 Pentru discuții cu privire la cele trei solu ții propuse în doctrină de aplicare in timp a legii procesual penale, și anume: i legea vec5e continuă să se aplice tuturor cauzelor începute sub imperiul ei, iar legea nouă se aplică numai cauzelor începute după intrarea ei în vigoare a șa cum este cazul legii procesual civile; ii legea nouă se aplică tuturor cauzelor în curs, anul/ndu-se toate actele e+ectuate sub legea vec5e, dacă sunt contrare dispozi țiilor din noua lege și în +ine, iii solu ția adoptată de legiuitorul !P@, legea nouă se aplică tuturor actelor procesuale e+ectuate sub imperiul ei, răm/n/nd valabile însă actele e+ectuate sub imperiul legii vec5i în cazul proceselor în curs de des+ășurare, a se vedea I. anoviceanu, ratat de drept și procedură penală, vol I, ucure ști, #<'>-#<'=, pag. 'C și urm.; P. ouzat, O. Pinatel, rait de droit pnal et de criminologie, tome II G Procdure pnale, Ed. 7alloz, Paris, #<=(, p. #C#$ și urm; r. 5eodoru, ratat de drept procesual penal, ed. a III-a, Editura 9amangiu, ucure ști, '(#$, pag. >> și urm.; S. Aa5ane, Siua ția tranzitorie în succesiunea legii de procedură penală, în Revista Rom/nă de 7rept, nr. C&# august '(#$; 2#'3 @ se înțelege *oul "od de procedură penală; 2#$3 Pentru discuții cu privire la e+ectele citirii actului procedural de sesizare și parcurgerea +azei cercetării 0udecătorești potrivit D"PP, a se vedea r. 5eodoru, ratat de drept procesual penal, ed. a III-a, Editura 9amangiu, ucurești, '(#$, pag. %' și urm.; @. "ri șu, 7rept procesual penal, ed. a II-a, Ed. 9amangiu, ucure ști, '(##, pag. %(<; 2#>3 Se pot observa cauzele a+late în curs de 0udecată în primă instan ță, disponibile pe 5ttp:&&portal.0ust.ro 2#%3 Potrivit epunerii de motive a !egii nr. '%%&'(#$ de punere în aplicare a *"PP, s-a adoptat solu ția potrivit căreia 0udecătorul care eercită veri+icarea legalită ții trimiterii în 0udecată, a urmăririi penale și care decide începerea 0udecății să poată eercita în continuare în aceea și cauză și +unc ția de 0udecată subl. ns. întruc/t ast+el se vor reduce semni+icativ di+icultățile&costurile de implementare a dispozi țiilor privind camera preliminară și ca totodată, această soluție este de natură să reducă semni+icativ și gradul de încărcare a activită ții la nivelul +iecărui magistrat 0udecător.; Pentru mai multe detalii, a se vedea Epunerea de motive a !egii nr. '%%&'(#$ de punere în aplicare a *"PP, Secțiunea a '-a, nr. '.$ G itlul III G 7ispozi ții re+eritoare la "odul de procedură penală, nr. $ G ?odi+icări importante aduse procedurii camerei preliminare, pag. ; 2#C3 Pentru +elul 5otăr/rilor 0udecătore ști și discu ții cu privire la înc5eieri, a se vedea r. 5eodoru, ratat de drept procesual penal, ed. a III-a, Editura 9amangiu, ucure ști, '(#$, pag. %C' și urm.; @. "ri șu, 7rept procesual penal, ed. a II-a, Ed. 9amangiu, ucurești, '(##, pag. ><> și urm.; 2#=3 @ se vedea în acest sens, r. 5eodoru, ratat de drept procesual penal, ed. a III-a, Editura 9amangiu, ucurești, '(#$, pag. %C; I. *eagu, 7rept procesual penal, Ed. @cademiei, ucure ști, #<, pag. =%; r. 5eodoru, Principiile +undamentale ale procesului penal rom/n și per+ec ționarea reglementării lor, în @nalele Qtiini+ice @le 4niversităIi @l. I. "uza, Ia1i, #<>, pag. #<-'(; 2#3 6n același sens, a se vedea ?. Iordac5e, "amera preliminară, o nouă institu ție de drept procesual penal, în Revista 7reptul, nr. '&'(#(, pag. '# și urm.; D. "onstantinescu, Deri+icarea regularită ții actului de sesizare în procedura camerei preliminare din *oul "od de procedură penală G "omentariu la 7ecizia nr. #%(( din '%.(=.'(## a "urții de @pel ucurești, Secția I Penală, publicată în "urierul Oudiciar, nr. $&'(#', pag. #C% și urm.;
2#<3 Pentru +elurile competenței și criteriile de determinare a acestora, a se vedea D. Rămureanu, "ompeten ța penală a organelor 0udiciare, Ed. Științi+ică și Enciclopedică, ucure ști, #<(, pag $= și urm.; I. *eagu, 7rept procesual penal. ratat, Editura lobal !e, ucure1ti, '((', pag. '( și urm.; 2'(3 Pentru discuții cu privire la clasi+icarea termenelor, a se vedea r. 5eodoru, ratat de drept procesual penal, ed. a III-a, Editura 9amangiu, ucure ști, '(#$, pag. >'' și urm.; @. "ri șu, 7rept procesual penal, ed. a II-a, Ed. 9amangiu, ucurești, '(##, pag. $CC și urm.; 2'#3 Pentru soluția din dreptul procesual civil de a considera termenul de redactare a 5otăr/rii ca termen procedural relativ și care nu a+ectează 5otăr/rea în ansamblul său, solu ție care se aplică mutatis mutandis și în dreptul procesual penal, a se vedea D.?. "iobanu, ratat teoretic și practic de procedură civilă, vol II, Ed. *a țional, ucure ști, #<<=, pag. '%>; I. !eș, *oul cod de procedură civilă. "omentariu pe articole, Ed. ".9. ecJ, ucure ști, '(#$, pag. %%; 2''3 Respectiv, +ostul art. $#( alin. ' care prevedea în mod similar că 5otăr/rea se redactează în cel mult '( de zile de la pronunțare; 2'$3 @ se vedea I.".".O., Sec ția penală, decizia nr. '== din ' +ebruarie '(#(, disponibilă pe site-ul LLL.sc0.ro; @. "rișu, 7rept procesual penal, ed. a II-a, Ed. 9amangiu, ucure ști, '(##, pag. %(C; D. 7ongoroz, S. Aa5ane, . @ntoniu, ". ulai, *. Iliescu, R. Stănoiu, Eplica ții teoretice ale "odului de procedură penală. Partea generală, vol II, Ed. @cademiei, ucurești, #<=, pag. #><; 2'>3 Idem D. 7ongoroz ș. a., pag. #><; 2'%3 6n același sens, a se vedea ?. Iordac5e, "amera preliminară, o nouă institu ție de drept procesual penal, în Revista 7reptul, nr. '&'(#(, pag. ''#-'''.
#.
Scurte precizări generale legate de judecătorul de cameră preliminară
Oudecătorul de cameră preliminară reprezintă o instituie de drept procesual penal cu caracter de noutate, care nu se identi+ică dec/t parial cu instituia camerei preliminare, aspect relevat at/t de regula de competenă +uncională statuată la art. %> din "odul de procedură penală, c/t 1i de alte dispoziiile legale pe care le voi detalia pe parcursul alocuiunii. @st+el, drepturile 1i obligaiile 0udecătorului de cameră preliminară 1i ale avocailor suportă consecinele speci+icului procedurii în care sunt antrenate, prezent/nd anumite variaii în +uncie de regulile procesuale aplicabile. 7atorită diverselor con+iguraii date procedurilor în care este implicat 0udecătorul de cameră preliminară, pot apărea situaii în care rolul avocatului este înlăturat în totalitate e. procedura con+irmării redesc5iderii urmăririi penale. În cadrul scopului general de eficientizare şi de înlăturare a deficienţelor care au condus la condamnarea om!niei de către Curtea "uropeană a #repturilor $mului în continuare ".E.7.8. pentru încălcarea duratei ecesive a procesului penal, unul dintre obiectivele pe care 1i le-a asumat legiuitorul prin adoptarea "odului a +ost reducerea duratei proceselor 1i separarea +unciilor 0udiciare. 6n acest contet, 0udecătorul de cameră preliminară a dob/ndit, în principal, atribuii în str/nsă legătură cu +uncia de veri+icare a legalităii trimiterii ori netrimiterii în 0udecată art. $ alin. # lit. c 1i alin. C 1i art. %> lit. a, b 1i c din ". proc. pen., însă, contrar obiectivului declarat, trebuie observat că 0udecătorului de cameră preliminară i-au +ost atribuite numeroase alte competenţe care îl îndepărtează de funcţia procesuală pentru care a fost reglementat. %nele dintre competenţele menţionate& altele dec!t 'erificarea legalităţii trimiterii în judecată& deri'ă& (ineînţeles& din crearea unei etape distincte a procesului penal, cu reguli proprii, anume camera preliminară. 6n acest sens, pe durata de timp în care cauza se a+lă în această etapă procesuală, 0udecătorul de cameră preliminară se pronună asupra măsurilor preventive cu ecepia reinerii, viz/nd +ie persoana +izică, +ie persoana 0uridică art. $> din ". proc. pen., asupra restituirii lucrurilor dacă sunt îndeplinite condiiile art. '%% din ". proc. pen., asupra luării 1i ridicării măsurilor provizorii de sigurană cu caracter medical G obligarea provizorie la tratament medical art. '>%-'>C din ". proc. pen., internarea medicală provizorie art. '>=-'> din ". proc. pen. G, asupra luării măsurilor asigurătorii art. '><, art. '%> din ".
proc. pen., asupra contestaiei împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către 0udecătorul de cameră preliminară caz în care contestaia se soluionează de acela1i 0udecător prin înc5eiere de+initivă G art. '%( alin. C din ". proc. pen., respectiv asupra măsurilor de protecie cu privire la martorii ameninai art. #'C alin. = din ". proc. pen.. elati' la măsurile asigurătorii , 0udecătorul de cameră preliminară nu poate dispune, cu titlu provizoriu p/nă la +inalizarea procesului prin 5otăr/re de+initivă, resta(ilirea situaţiei anteriore, potrivit art. '%C din ". proc. pen., aceasta +iind doar de resortul instanei de 0udecată, în etapa 0udecăii. 7e asemenea, în raport cu art. '%' ind. # G art. '%' ind. $ din ". proc. pen., 0udecătorul de cameră preliminară nu poate dispune asupra 'alorificării (unurilor mo(ile sec)estrate, întruc/t o asemenea procedură a +ost reglementată de legiuitor doar pentru etapele urmăririi penale, respectiv 0udecăii, consider/nd probabil că durata maimă a procedurii de cameră preliminară C( de zile înlătură necesitatea unei valori+icării a bunurilor mobile sec5estrate. În afara atri(uţiilor pe care le e*ercită în etapa camerei preliminare , judecătorul de cameră preliminară are atri(uţii legate de 'erificarea soluţiilor de netrimitere în judecată dar 1i de neurmărire dispuse de procuror prin ordonană de clasare sau renunare la urmărirea penală sau prin rec5izitoriu art. $>(-$># din ". proc. pen.. 6n plus, 0udecătorul de cameră preliminară confirmă redesc)iderea urmăririi penale, în condiiile art. $$% alin. > din ". proc. pen., respectiv soluionează sesizarea privind luarea măsurii de sigurană a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris în caz de clasare sau renunare la urmărirea penală, con+orm art. %>< ind. # din ". proc. pen. Competenţa materială& după calitatea persoanei şi cea teritorială a 0udecătorului de cameră preliminară este dată de instana la care acesta +uncionează G art. %> alin. # din ". proc. pen. Oudecătorul de cameră preliminară de la instana ierar5ic superioară soluionează contestaiile împotriva 5otăr/rilor pronunate de 0udecătorul de cameră preliminară de la instana ierar5ic in+erioară art. >'% ind. # alin. % din ". proc. pen.. #in ansam(lul pre'ederilor Codului de procedură penală reiese că procedura la judecătorul de cameră preliminară nu este pu(lică, desfăşur!ndu+se în camera de consiliu în cvasitotalitatea cazurilor date în competena sa. "u toate acestea, +ără vreun motiv care să 0usti+ice o asemenea distincie, contestaia împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către 0udecătorul de cameră preliminară se soluionează în şedinţă pu(lică art. '%( alin. C 1i = din ". proc. pen..
,- Situaţii speciale pri'ind anumite proceduri date în competenţa judecătorului de cameră preliminară $ primă situaţie atipică se produce atunci c/nd în cursul urmăririi penale, în con+ormitate cu art. '>< alin. # din ". proc. pen., procurorul ia o măsură asigurătorie, prin ordonană prin rec5izitoriu, procurorul poate doar să propună luarea unei asemenea măsuri de către 0udecătorul de cameră preliminară G art. $$( din ". proc. pen., iar înainte de epirarea termenului de contestaie de $ zile de la data comunicării ordonanei&aducerii la îndeplinire a acesteia, procurorul emite rec5izitoriul 1i sesizează 0udecătorul de cameră preliminară. 6n acest caz, cu toate că dosarul se a+lă în etapa camerei preliminare, inculpatul sau o altă persoană interesată pot introduce contestaţie, cu respectarea termenului de $ zile, care se soluionează de către 0udecătorul de drepturi 1i libertăi de la instana căreia i-ar reveni competena să 0udece cauza în +ond art. '%( alin. # din ". proc. pen., iar nu de 0udecătorul de cameră preliminară,
care nu are o asemenea competenă +uncională G art. '%( alin. C din ". proc. pen. nu se re+eră la o asemenea ipoteză. eferitor la luarea măsurilor pro'izorii de siguranţă cu caracter medical , trebuie observat +aptul că, spre deosebire de ipoteza măsurilor preventive, care pot +i luate din o+iciu de 0udecătorul de cameră preliminară în etapa camerei preliminare, în acest caz, luarea celor două măsuri de sigurană poate +i dispusă doar la propunerea motivată a procurorului G art. '>C alin. # 1i art. '> alin. # din ". proc. pen. !a soluionarea propunerii de luare +aă de inculpat a măsurii obligării la tratament medical sau de internare medicală provizorie este obligatorie prezena unui avocat ales&din o+iciu. În procedura confirmării redesc)iderii urmăririi penale, adoptată pentru a se realiza con+ormitatea instituiei reluării urmăririi penale în cazul redesc5iderii anume atunci c/nd se in+irmă ordonana de clasare de către procurorul ierar5ic superior sau c/nd se revocă ordonana de clasare&de renunare la urmărirea penală de către procuror, cu 0urisprudena ".E.7.8. în interpretarea art. C parag. # din "onvenie în special cauza Stoianova 1i *edelcu c. Rom/niei din > august '((%, a +ost reglementat un termen de cel mult $ zile de la emiterea ordonanei, sub sanciunea nulităii, în care redesc5iderea urmăririi penale poate +i supusă con+irmării 0udecătorului de cameră preliminară. *atura 0uridică a termenului este esenială pentru a stabili e+ectele depă1irii acestuia. @preciez că este un termen legal imperativ, nu de recomandare, care atrage nulitatea relativă, în condiiile art. 'C alin. $ din ". proc. pen.2#3. 6n general, nerespectarea termenelor legale imperative atrage decăderea care operează de drept, +ără a +i necesară vreo cerere în acest sens, prin intermediul nulităii absolute. 6nsă art. $$% alin. > din ". proc. pen. nu reprezintă o aplicaie particulară a art. 'C alin. # din ". proc. pen., întruc/t spre deosebire de acest tet legal, sesizarea pri'ind redesc)iderea urmăririi penale nu urmăreşte e*ercitarea unui drept procesual& ci instituie o o(ligaţie a procurorului singurul caz în care decăderea operează pentru actele e+ectuate de organele 0udiciare cu depă1irea termenelor legale imperative este c/nd s-a introdus calea de atac de către procuror cu depă1irea termenului G de eemplu, apelul. @rt. 'C alin. $ din ". proc. pen. este aplicabil, deoarece vizează consecinele nerespectării tuturor termenelor procesuale +iind regula generală, cu ecepia termenului legal imperativ instituit pentru eercitarea unui drept procesual 1i a termenului pentru care poate +i luată o măsură preventivă c/nd intervine încetarea de drept. @st+el, nerespectarea termenelor legale imperative de către organele 0udiciare atrage aplicabilitatea dispoziiilor privind nulităile, în concret, regimul 0uridic al nulităilor relative, deoarece ipoteza reglementată de art. 'C alin $ din ". proc. pen. nu se regăse1te printre cazurile de nulitate absolută de la art. '# alin. # din ". proc. pen. Interesant este +aptul că pentru nerespectarea termenului de $ zile de către procuror, legiuitorul a reglementat, ca sanciune, unul dintre rarele cazuri de nulitate relati'ă e*presă. @ceastă abordare văde1te intenia de a sustrage acest caz de nulitate de la regimul nulităilor relative reglementat de art. '' alin. # din ". proc. pen., persoana interesată put/nd să o invoce +ără a +i necesară dovedirea unei vătămări, întruc/t pentru nulităile relative eprese vătămarea drepturilor pării&subiectului procesual principal se presupune p/nă la proba contrară. Singura problemă este cum ar putea suspectul&inculpatul să invoce nulitatea relativă, respectiv cum ar putea procurorul să +acă dovada lipsei vătămării, în contetul în care sesizarea este soluionată +ără participarea lor.
6ntruc/t procedura con+irmării redesc5iderii urmăririi penale se des+ă1oară în camera de consiliu, +ără participarea procurorului, a suspectului&inculpatului sau a altor persoane, practic singurul care poate invoca nulitatea relativă este 0udecătorul de cameră preliminară. Procedura reglementată de art- ./0 ind- 1 din C- proc- pen- , nu ridică probleme speciale de aplicare, însă prezintă o serie de necorelări sau omisiuni ale tetelor legale. @st+el, de1i, în denumirea marginală a capitolului I 1i al art. %>< ind. # din ". proc. pen. se indică 2procedura de confiscare sau desfiinţare a unui înscris în cazul clasării” , încă din cuprinsul primului alineat reiese că aceasta se aplică în două ipoteze: atunci c/nd procurorul a dispus clasarea, respectiv c/nd a dispus renunarea la urmărirea penală. Alineatul 3.4 nu specifică felul şedinţei în etapa contestaiei 1i prevede că aceasta se soluionează de către instana ierar5ic superioară celei sesizate ori, c/nd instana sesizată este 6.".".O., de către completul competent potrivit legii. @v/nd în vedere că soluionarea contestaiei are loc +ără participarea procurorului 1i a persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot +i a+ectate, 1edina nu se poate des+ă1ura dec/t în camera de consiliu. Se îndepărtează de orice raiune soluionarea cauzei în 1edină publică +ără ca persoanele interesate sau procurorul să poată participa. 7eoarece toate contestaiile prevăzute de cod împotriva 5otăr/rilor 0udecătorului de cameră preliminară sunt soluionate de către un 0udecător de cameră preliminară de la instana ierar5ic superioară sau, în cazul contestaiilor de competena 6.".".O., de un complet +ormat din ' 0udecători de cameră preliminară art. %> alin. # ind # 1i art. $# alin. # lit. d din !egea nr. $(>&'((>, prin noţiunea instanţa ierarhic superioară celei sesizate nu se poate înelege, prin raportare la normele de organizare 0udiciară indicate, dec/t 0udecătorul de cameră preliminară de la instana ierar5ic superioară celei sesizate. 5- Aspecte practice referitoare la judecătorul de cameră preliminară în cadrul procedurii pl!ngerii împotri'a soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată 6n ipoteza în care petentul introduce o pl/ngere potrivit art. $$< din". proc. pen., iar procurorul ierar)ic superior admite pl!ngerea& infirmă soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată şi dispune aceeaşi soluţie sau o altă soluţie de neurmărire sau netrimitere în judecată pentru alte motive sau doar pentru anumite motive invocate de către petent, nu mai poate +i contestată de către petent pe cale ierar5ică la procurorul ierar5ic superior, întruc/t art. $$< alin. % din ". proc. pen. interzice epres o asemenea procedură, motiv pentru care nu mai subzistă nici aplicabilitatea soluiei adoptate prin 7ecizia nr. #&'((< a 6nalte "uri G Seciile 4nite. 7ar, +aă de prevederile art. $>( alin. # din ". proc. pen., petentul are dreptul de a contesta direct la judecătorul de cameră preliminară o asemenea soluţie, deoarece aceasta nu reprezintă altceva dec/t o admitere în parte care este în acela1i timp 1i o respingere în parte. 6n acest caz, nu se poate susine că obiectul controlului în procedura reglementată de art. $>( din ". proc. pen. este soluia de clasare&renunare la urmărirea penală din cadrul ordonanei&rec5izitoriului, ci însă1i soluia procurorului ierar5ic superior. "u ecepia acestui caz, procedura de la art. $$< din ". proc. pen. este o procedură administrativă prealabilă obligatorie. #eşi se poate constata faptul că legiuitorul nu a mai reluat+o în reglementare,autoritatea de lucru judecat trebuie să +ie în continuare atribuită înc5eierii 0udecătorului de cameră preliminară pronunată potrivit art. $># alin. C lit. a 1i alin. = pct. #, ' lit. a din ". proc. pen. @tunci c/nd într-o cauză a +ost pronunată o soluie de clasare&renunare la urmărirea penală rămasă de+initivă +ie prin înc5eierea 0udecătorului, +ie prin neintroducerea
pl/ngerii în termen, dacă se descoperă +apte 1i împre0urări noi, organul de cercetare penală sau persona interesată vor aduce la cuno1tina procurorului aspecte ivite, însă re+uzul procurorului de a redesc5ide urmărirea nu dă dreptul persoanei interesate să +acă o nouă pl/ngere la 0udecătorul de cameră preliminară. Procedura de soluionare reglementată la art. $># alin. % din ". proc. pen., +ără participarea petentului, a procurorului 1i a intimailor, a fost constatată neconstituţională prin #ecizia nr.006,1-17-,71/ a Curţii Constituţionale. 6ntruc/t instana de contencios constituional nu se poate regăsi în rolul de legiuitor pozitiv, iar dispoziiile constatate ca +iind neconstituionale sunt suspendate de drept p/nă la epirarea unui termenul de >% de zile, c/nd î1i încetează aplicabilitate, av/nd în vedere că p/nă în prezent nu a +ost adoptat un act normativ care să dezlege problema modalităii de soluionare a pl/ngerii, apreciez că procedura se va des+ă1ura, în continuare, în camera de consiliu G regula în procedurile de competena 0udecătorului de cameră preliminară; cu prezena obligatorie a procurorului G regula în cadrul procedurilor penale des+ă1urate în +aa unui 0udecător ecepie +ăc/nd doar cazurile eprese în care se prevede înlăturarea participării reprezentantului ?inisterului Public, iar întruc/t procedura este esenialmente privată urmează a se aplica prevederile privind citarea tuturor persoanelor implicate: suspectul, persoana vătămată, inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente din procedura iniială. Pentru aplicarea regulii de citare reţin două argumente : +ie se +ace trimitere la regula generală pentru etapa 0udecăii statuată de art. %$% alin. # din ". proc. pen., soluionarea pl/ngerii +iind o veritabilă 0udecată, +ie, prin raportare la caracterul privat al procedurii de la art. $>(-$># din ". proc. pen., dacă se consideră că nu sunt aplicabile regulile din etapa 0udecăii procesului penal, devin incidente regulile art. ' alin. ' din ". proc. civ. rap. la art. #%$ alin. # din ". proc. civ., care statuează că dispoziiile "odului de procedură civilă inclusiv regula citării în toate procedurile în +aa unei instane se aplică 1i în alte materii în măsura care legile care le reglementează nu cuprind dispoziii contrare. Baă de decizia "urii, întruc/t procurorul este prezent, iar celelalte persoane împrocesuate pot +i prezente la soluionarea pl/ngerii admisibile 1i +ormulate în termenul legal, în ipoteza în care în cursul urmăririi penale în care s-a pronunat soluia de netrimitere în 0udecată s-a dispus punerea în mi1care a aciunii penale, se ridică pro(lema dacă se pot administra pro(e referitoare la teza nelegalităţii administrării pro(elor ori efectuării actelor de urmărire penală, mai ales în contetul în care, spre deosebire de art. '= ind. # alin. = din ". proc. pen. de la #
În cazul în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală în cursul urmăririi penale finalizate prin soluţie de netrimitere în judecată, trebuie observat că prin decizia nr. %<<&'#.#(.'(#>, "urtea "onstituională nu s-a pronunat asupra constituionalităii opiunii legiuitorului în sensul de a restr/nge controlul 0udecătorului de cameră preliminară doar la posibilitatea unei analize +ormale a probelor din cursul urmăririi penale 1i a e+ectuării actelor de urmărire penală, +ără permisiunea de a administra probe cu privire al aceste aspecte. "u toate acestea, la punctul >$ din decizia arătată a ridicat această problemă în cadrul analizei viz/nd nerespectarea principiului egalităii de arme. 7ată +iind importana pe care o prezintă pentru des+ă1urarea ulterioară a procesului rezultatul analizei de legalitate pe care o realizează 0udecătorul de cameră preliminară întruc!t administrarea pro(elor şi efectuarea actelor de urmărire penală nu mai pot fi contestate& din perspecti'a legalităţii& în etapa judecăţii, în ipoteza unei eventuale soluii de admitere a pl/ngerii 1i de dispunere a începerii 0udecăii G aspect decisi' pentru sta(ilirea unei acuzaţii în materie penală G este greu de conciliat această procedură care nu permite administrarea de probe pentru dovedirea nelegalităilor invocate cu dreptul la un proces ec5itabil decurg/nd din art. '# alin. $ din "onstituie 1i art. C parag. # din "onvenie, mai ales în condiiile în care procedura de la art. $>(-$># din ". proc. pen., de1i prealabilă începerii 0udecăii, poate +i determinantă 1i să stabilească con+iguraia posibilului proces. În pri'inţa soluţiilor pe care ar putea să le pronunţe judecătorul de cameră preliminară, atrage atenia +ormularea de la art. $># alin. C lit. c 1i alin. = lit. d din ". proc. pen., care conduce la etinderea categoriei de persoane care pot contesta temeiul 0uridic al soluiei de clasare, în sensul că petentul nu trebuie să +i avut calitatea de suspect sau inculpat, ci poate +i orice persoană al cărei interes legitim este vătămat prin soluia procurorului. 7e eemplu, persoana vătămată poate solicita sc5imbarea temeiului 0uridic al clasării din art. #C lit. a G +apta nu eistă G în art. #C lit. b din ". proc. pen. G +apta nu e prevăzută de legea penală ori nu a +ost săv/r1ită cu vinovăia prevăzută de lege G pentru a-1i desc5ide ast+el posibilitatea unei aciuni civile în răspundere civilă delictuală. %n ultim aspect pe care doresc să+l e'idenţiez este faptul că& deşi codul a urmărit separarea funcţiilor judiciare, prin dispoziţia art- 5/1 alin- 384 pct- , lit- c4 din C- proc- pen- , c/nd veri+ică legalitatea administrării probelor 1i a e+ectuării actelor de urmărire penală, ecluz/nd anumite probe 1i constat/nd nulitatea unor acte, admite pl/ngerea, des+iinează soluia procurorului 1i dispune începerea 0udecăii, 0udecătorul de cameră preliminară realizează prin actul de sesizare a instanei înc5eierea, at/t o apreciere a legalităii probelor de0a administrate speci+ice +unciei de veri+icare a trimiterii 1i netrimiterii în 0udecată, c/t 1i o apreciere asupra temeiniciei, rein/nd su+iciena probelor care au trecut testul legalităii speci+ică +unciei de urmărire penală. 6n acest caz, etapa camerei preliminare este înglobată, însă într-o +ormă aparte, în cadrul procedurii pl/ngerii contra soluiilor de neurmărire sau netrimitere în 0udecată. /- 9udecătorul de cameră preliminară prin raportare la instituţia camerei preliminare- Aspecte deontologice ale judecătorului şi a'ocatului 6ntruc/t tematica este etrem de generoasă voi puncta c/teva elemente de noutate viz/nd limitele atribuiilor 0udecătorului în această etapă procesuală 1i e+ectele +inalizării camerei preliminare, prin raportare 1i la decizia nr. C>#&##.##.'(#> a "urii "onstituionale a Rom/niei, +ără a analiza în detaliu consecinele constatării ca neconstituionale a prevederilor art. $>> alin. >, art. $>% alin. %, art. $>C alin. # 1i art. $>= alin. $ din ". proc. pen.
În primul r!nd& o(ser' o anumită necorelare terminologică în pri'inţa o(iectului camerei preliminare cu e+ecte asupra întinderii competenei +uncionale a 0udecătorului. 6n concret, la art. $>' din ". proc. pen. se speci+ică +aptul că obiectul procedurii îl constituie, printre altele, legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar la art. %> din ". proc. pen. s-a statuat că 0udecătorul de cameră preliminară veri+ică legalitatea efectuării actelor procesuale. Este super+luă o analiză pe tema distinciei dintre actele procesuale 1i cele procedurale, dar av/nd în vedere că legătura dintre ele este indisolubilă, prin raportare alte norme procesuale înt/lnite în cod, se con+igurează un control integral asupra legalităii e+ectuării urmăririi penale, at/t asupra actelor procesuale c/t 1i a celor procedurale. egimul sancţionării nelegalităţilor efectuării actelor de urmărire penale este cel al nulităţilor, cu distinciile de la art. '(-'' din ". proc. pen. Singurele nulităi absolute care pot +i invocate de către 0udecătorul de cameră preliminară în privina e+ectuării actelor de urmărire penală sunt cele de la art. '# alin. # lit. e 1i + din ". proc. pen. G legate de lipsa suspectului sau a inculpatului în cursul urmăririi penale, atunci c/nd prezena sa era obligatorie, respectiv viz/nd lipsa asistenei de către avocat a suspectului sau a inculpatului nu a persoanei vătămate sau a altei pări, atunci c/nd aceasta era obligatorie, în cursul urmăririi penale sau al camerei preliminare. @ceste nulităi ar putea +i invocate în condiiile art. '# alin. > lit. a din ". proc. pen., p/nă la înc"iderea +inalizarea de+initivă a procedurii de cameră preliminară. Prin folosirea terminologiei de verificare a legalităţii administrării probelor , legiuitorul a urmărit să supună controlului 0udecătorului de cameră preliminară modalitatea, operaiunile de obinere 1i +olosire a probei, put/ndu-se constata nulitatea procedurii de administrare a probei, cu consecina ecluderii acesteia. 6n acest contet, e*cluderea pro(ei este mediată de constatarea6declararea nulităţii procedurii de administrare a acesteia. @st+el, ecluderea nu apare ca o sanciune autonomă de drept procesual penal. Legalitatea procedurii administrării pro(ei nu tre(uie confundată cu legalitatea pro(ei înseşi, iar în cursul camerei preliminare nu poate +i constatată nelegalitatea decurg/nd din neadministrarea unor probe care sunt imperativ prevăzute de lege pentru buna des+ă1urare a procesului penal G de eemplu situaia în care o probă constituie at/t o condiie de procesualitate, c/t 1i una de substanialitate, cum este epertizarea medico-legală psi5iatrică a minorului care are v/rsta între #C-#> ani. @lt+el spus, în materia pro(elor& judecătorul nu poate e*amina ceea ce nu e*istă& dar tre(uie să e*iste2'3. În sc)im(& în materia actelor procesuale, 0udecătorul de cameră preliminară poate veri+ica 1i constata ineistena unor acte procesuale cum ar +i lipsa punerii în mi1care a aciunii penale împotriva persoanei +aă de care s-a dispus trimitere în 0udecată G acest aspect poate +i analizat 1i ca o neregularitate a rec5izitoriului. *elegalitatea administrării unor probe poate fi in'ocată în condiiile art. '#-'' din ". proc. pen. @cest aspect este dedus din dispoziiile art. #(' alin. $ din ". proc. pen., care statuează că nulitatea actului prin care s-a dispus sau s-a autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a +ost administrată determină ecluderea probei. Pro(ele care nu au fost e*cluse sau actele de urmărire penală menţinute cu ocazia 'erificării din camera preliminară nu mai pot fi e*cluse în etapa judecăţii . @cest aspect reiese din raiunea legiuitorului care, în epunerea de motive a proiectului "odului, arăta că 0udecătorul de cameră preliminară evaluează într-un termen scurt 1i cu caracter de+initiv actele de urmărire penală.
:otuşi& în cazul pro(elor o(ţinute prin tortură sau a pro(elor deri'ate, acestea nu pot +i +olosite, în nici un caz, în procesul penal, întruc/t art. #(' din ". proc. pen. instituie o adevărată inadmisibilitate a unor asemenea probe, care nu operează prin intermediul nulităilor, ca în ipoteza altor nelegalităi viz/nd modalitatea de administrare a probelor. @rgumentul 5otăr/tor în acest sens rezidă în rezultatul analizei comparative a art. #(' alin. # din ". proc. pen. cu art. #(' alin. ', $ 1i > din ". proc. pen., distinciile între primul 1i celelalte alineate neav/nd nicio aplicabilitate dacă nu s-ar interpreta în sensul precizat anterior. ?ai mult, dacă dovada că probele au +ost obinute prin tortură este +ăcută ulterior începerii 0udecăii, respectiva probă nu poate +i +olosită în nici un mod în proces 1i nu poate +i avută în vedere la pronunarea soluiei instanei. "a argument subsidiar, trebuie observat că atunci c/nd ".E.7.8. analizează o eventuală încălcarea a art. $ din "onvenie a1teaptă de la state, pe l/ngă obligaia negativă de a se abine de la acte de tortură, 1i o obligaie pozitivă, în sensul e+ectuării unei anc5ete e+ective, ori de c/te ori eistă indicii su+iciente că o persoană a +ost supusă torturii. 8r, a se accepta posibilitatea ca o probă obinută prin tortură să poată sta la baza unei soluii de condamnare pentru motivul că inculpatul nu a probat eistena torturii în camera preliminară se îndepărtează cu certitudine de la cele enunate, o atare soluie procesuală ne+iind în niciun caz proporională cu obiectivul propus G prevenirea tergiversării cauzelor 1i soluionarea lor într-un termen rezonabil. 6n acord cu argumentele "urii "onstituionale la pronunarea deciziei nr. C>#&'(#>, apreciez că în etapa 0udecăii nu se mai poate relua problema nelegalităii administrării altor probe cu ecepia celor obinute prin tortură sau derivate, însă doar în măsura în care se consideră că etapa camerei preliminare permite administrarea probatoriului necesar pentru dovedirea eventualelor nelegalităi. 6ntr-o interpretare contrară, în sensul inadmisibilităii administrării unui probatoriu în această etapă procesuală pentru a se +ace dovada nelegalităilor, 0udecătorului de cameră preliminară 1i nici instanei de 0udecată, ulterior, nu le-ar +i asigurată deplinătate de 0urisdicie cu privire la aspectele care pot +ace obiectul camerei preliminare, iar ulterior obiectul 0udecăii, sens în care acuzaia în materie penală nu ar +i supusă controlului deplin al unui magistrat independent 1i imparial, or, o asemenea abordare implică, evident, încălcarea art. C din "onvenie. eferitor la legalitatea sesizării instanţei, trebuie reinut +aptul că art. $>' din ". proc. pen. arată că obiectul camerei preliminare îl constituie 1i veri+icarea, după trimiterea în 0udecată, a legalităii sesizării instanei, iar la art. $>% alin. ' din ". proc. pen. se prevede că în cazul în care 0udecătorul de cameră preliminară constată neregularităi de ale actului de sesizare, înc5eierea se comunică de îndată parc5etului. "'ident noţiunea de legalitatea sesizării o înglo(ează pe cea de regularitate a actului de sesizare, necon+und/ndu-se cu aceasta. Regularitatea actului de sesizare vizează aspectele de coninut 1i de +ormă ale rec5izitoriului, iar legalitatea sesizării include at/t regularitatea actului de sesizare, +elul actului de sesizare, c/t 1i procedura de sesizare. 7istincia este importantă, întruc/t în cazul art. $>% alin. ' din ". proc. pen. doar neregularităile pot +i remediate de către procuror. Este greu de imaginat cum ar putea procurorul să remedieze o sesizare a instanei +ăcută printr-o ordonană&rezoluie sau alt act dec/t rec5izitoriul reglementat de art. $'<-$$# din ". proc. pen., sau în situaia în care rec5izitoriul vizează +apte&persoane cu privire la care nu a +ost e+ectuată urmărirea penală nici începută sau cu privire la care nu s-a pus în mi1care aciunea penală. 6n acest caz, sanciunea nu poate +i dec/t nulitatea. Prin raportare la art- ,;1 din C- proc- pen-& tre(uie o(ser'at faptul că legiuitorul a înlăturat nelegala sesizare a instanţei dintre cazurile de nulitate a(solută, nerespectarea
reglementărilor care vizează acest aspect atrage sanciunea nulităii relative. Se pune întrebarea dacă nelegala sesizare a instanei poate +i invocată de către 0udecător din o+iciu. Răspunsul la această întrebare se regăse1te tot în tetul art. $>% alin. ' din ". proc. pen. în care se stipulează că, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare , în ca!ul în care sancţionează potrivit art. 280282 din !. proc. pen. actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate, înc"eierea se comunică de îndată parc"etului care a emis rec"i!itoriul .
@preciez că, de1i este vorba de o nulitate relativă, în acest caz 0udecătorul de cameră preliminară poate invoca din o+iciu nelegalitatea sesizării, mai ales că tetul legal raportează la regimul nulităilor doar e+ectuarea actelor de urmărire penală, nu 1i c/nd constată neregularităi ale actului de sesizare. 6n cazul unei alte interpretări, în care 0udecătorul nu ar avea dreptul să invoce nelegala sesizare, de1i a observat-o, este di+icil de admis cum ar putea să se des+ă1oare 0udecata pentru +apte&persoane +aă de care nu a eistat vreo urmărire penală sau pentru +apte neclar 1i insu+icient descrise în actul de sesizare ori în ipoteza în care s-a întocmit alt act dec/t rec5izitoriul. $ricum& după finalizarea procedurii de cameră preliminară nu se mai poate in'oca nelegala sesizare a instanei de 0udecată de către niciun subiect procesual. ot prin ecepie de la art. '' alin. $ 1i > din ". proc. pen., sunt anumite situaii în care, de1i nerespectarea unei anumite prescripii procedurale atrage nulitatea relativă, 0udecătorul de cameră preliminară o poate invoca din o+iciu, +ără a +i necesară dovada vătămării drepturilor părilor sau a subiecilor procesuali principali. Este cazul necompetenei teritoriale 1i a celei materiale sau după calitatea persoanei a instanei ierar5ic superioare care poate +i invocată din o+iciu, pe cale de ecepie, con+orm art. >= alin. ', $ 1i > din ". proc. pen., a cărei admitere atrage declinarea, +ără a se veri+ica alte ecepii, respectiv +ără a se constata alte nelegalităi. Ecepiile invocate la primul 0udecător sesizat vor +i soluionate de 0udecătorul de cameră preliminară competent, ulterior declinării. @1adar, 'erificarea competenţei, indi+erent de caracterul său absolut sau relativ, se +ace din o+iciu de către 0udecătorul de cameră preliminară. :re(uie e'idenţiat faptul că nerespectarea regimului competenţei materiale a organului de urmărire penală nu mai este sancionată cu nulitatea absolută, c5iar dacă ar +i +ost competent un parc5et ierar5ic superior, în raport cu art. '# alin. # lit. b din ". proc. pen., ast+el că 0udecătorul de cameră preliminară nu poate invoca din o+iciu o nulitate decurg/nd din necompetena procurorului sau a organului de cercetare penală. @v/nd în vedere +ormularea art. $>> alin. $ din ". proc. pen., se pune problema cazurilor în care asistenţa juridică este o(ligatorie în etapa camerei preliminare . Potrivit acestui tet legal, în ca!urile prevă!ute de art# $, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu . 8r, con+orm art. <( lit. c din ". proc. pen., asisten%a juridică este obligatorie în cursul judecă%ii în cau!ele în care legea prevede pentru infrac%iunea săv&r'ită pedeapsa deten%iunii pe via%ă sau pedeapsa înc"isorii mai mare de ani# Este oare
acest caz incident 1i în etapa camerei preliminareF @v/nd în vedere +aptul că obiectul camerei preliminare se raportează la e+ectuarea unui control de legalitate, precum 1i consecinele neinvocării încălcărilor prevederilor legale p/nă la împlinirea termenului de minim '( de zile&p/nă la înc5eierea procedurii de cameră preliminară în cazul sanciunii nulităii absolute, întruc/t aceasta presupune eistena anumitor cuno1tine de specialitate ale celor care au dreptul să invoce anumite nelegalităi, consider că, în po+ida insu+icienei modalităii de eprimare, asistena 0uridică este obligatorie în etapa camerei preliminare 1i în cauzele în care legea prevede pentru in+raciunea săv/r1ită pedeapsa deteniunii
pe viaă sau pedeapsa înc5isorii mai mare de % ani. 7e alt+el, dacă s-ar +i dorit inaplicabilitatea acestui caz de asistenă 0uridică obligatorie s-ar +i putut +ace trimitere doar la cazurile de la art. <( lit. a 1i b din ". proc. pen. 6n plus, această abordare corespunde cel mai bine necesităii asigurării condiiilor optime pentru mani+estarea rolului social pe care îl are avocatul. @t/t în cazurile de asistenă 0uridică obligatorie, dar 1i în cazurile apărării prin avocat ales, acesta are dreptul, dar 1i obligaia consultării dosarului pentru eercitarea unei apărări e+ective, în condiiile art. <> din ". proc. pen., precum 1i posibilitatea +ormulării de note scrise, de a +ormula ecepii 1i cereri în termenele stabilite, în condiiile legii, de către 0udecătorul de cameră preliminară. 6n plus, în raport cu decizia "urii "onstituionale are obligaia să se prezinte în 1edina din camera de consiliu în care sunt citate pările. @părătorului din o+iciu nu i se comunică un eemplar al rec5izitoriului. @sistena 0uridică a celorlali subieci procesuali nu este obligatorie în etapa camerei preliminare. Comparaţie< art- ,;1 alin- 3/4 lit- a4 din C- proc- pen- ș i art- ,;, alin- 3/4 lit- a4 din Cproc- pen- 7upă cum am speci+icat anterior, încălcarea dispoziiilor de la art. '# alin. # lit. e, + din ". proc. pen., sancionată cu nulitatea absolută, poate +i invocată, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura de cameră preliminară G p/nă la înc5eierea procedurii de cameră preliminară, prin aceasta îneleg/ndu-se +inalizarea de+initivă 1i completă a acestei etape G art. '# alin. > lit. a din ". proc. pen. @st+el, încălcările evideniate pot +i invocate 1i în +aa 0udecătorului de cameră preliminară de la instana ierar5ic superioară care soluionează contestaia. 6n sc5imb, potrivit art. '' alin. > lit. a din ". proc. pen., încălcarea dispoziiilor legale care atrag nulitatea relativă, în cazul în care încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în camera preliminară, poate +i invocată p/nă la înc5iderea procedurii de cameră preliminară. 7i+erena terminologică +aă de art. '# alin. > lit. a din ". proc. pen. nu este înt/mplătoare, prin Hînc"idere) îneleg/ndu-se +inalizarea +iecărei +aze procesuale a camerei preliminare G la primul 0udecător 1i în contestaie. @st+el, vor putea +i invocate în etapa contestaiei doar acele încălcări ivite în cursul soluionării acesteia2$3. "u toate acestea, prevederile art. '# 1i '' din ". proc. pen. trebuie coroborate cu dispoziiile relative la camera preliminară $>> alin. ' 1i $ din ". proc. pen. re+eritoare la stabilirea de către 0udecător a unui termen de '( de zile sau mai mare în care se pot +ormula ecepii de către inculpat&avocatul din o+iciu. 6n raport cu generozitatea o+erită de domeniul reglementării în materia 0udecătorului de cameră preliminară, răm/n numeroase aspecte care merită discutate cu ocazia altor întruniri. 2#3 *icolae Dolonciu, @dreea Simona 4zlău, Raluca ?oro1anu, Dictor Dăduva, 7aniel @tasiei, "ristinel 5ig5eci, "orina Doicu, eorgiana udor, eodor-Diorel 5eorg5e, "ătălin ?i5ai "5iriă, *oul "od de procedură penală comentat, Editura 9amangiu, ucure1ti, '(#>, pag. $%. 2'3 Ilie *aria, "amera preliminară G sub spectrul neconstituionalităiiF, Revista 7reptul nr. %&'(#>, pag. #=<-#(. 2$3 *icolae Dolonciu, @dreea Simona 4zlău, Raluca ?oro1anu, Dictor Dăduva, 7aniel @tasiei, "ristinel 5ig5eci, "orina Doicu, eorgiana udor, eodor-Diorel 5eorg5e, "ătălin ?i5ai "5iriă, *oul "od de procedură penală comentat, Editura 9amangiu, ucure1ti, '(#>, pag. CCC 1i CC.
