BIOFIZICA SI FIZICA MEDICALA.pdf

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

Comisia pentru asigurarea calităţii

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “ GRIGORE T. POPA” IASI FACULTATEA MEDICINA/ DEPARTAMENTUL STIINTE MORFO-FUNCTIONALE MORFO-F UNCTIONALE DISCIPLINA: BIOFIZICA SI FIZICA MEDICALA DOMENIUL DE STUDII: MEDICINA

CICLUL DE STUDII: LICENȚĂ PROGRAMUL DE STUDII: IN LIMBA ROMANA

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei: BIOFIZICA SI FIZICA MEDICALA 2.2. Titularul activitătilor de curs: Prof.dr. Cipriana Stefanescu, Sef lucr.dr. Grierosu Irena Cristina, Sef lucr.dr. Naum Alexandru Gratian 2.3.

Titularul activitătilor

de seminar: Sef lucr.dr. Grierosu Irena Cristina, Sef lucr.dr. Naum Alexandru Gratian, Asist.univ.dr. Gutu Marius Mihai, Asist. Univ. dr. Hurjui Ion, Asist. Univ. dr. Miron Sorin Dan, Asist. Univ. dr. Oprisan Bogdan

2.4. Anul de studiu

I

2.5. Semestrul

I/II

2.6. Tipul de evaluare

E1/E2

2.7. Regimul disciplinei

Obligatoriu

3. Timpul total estimat (ore/seme stru de activitate didactică) 3.1. Nr ore pe

5

din care : 3.2. curs

2

70

Din care : 3.5. curs

28

săptămână 3.4. Total ore din planul de

3.3. seminar/ laborator 3.6. seminar/ laborator

3 42

 învățământ Distributia fondului de timp

ore

Studiul după manu al, suport de cur s, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofoloo și eseuri

35 15 30

Tutoriat

Examinări Alte activităţi 80 150 6

3.7. Total ore de studiu individual 3.9. Total ore pe semestru

3.10. Numărul de credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum 4.2. de competente

 Nu e cazul cazul  Nu e cazul cazul

5. Conditii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăsurare a cursului 5.2. de desfăsurare a seminarului / laboratorului

Videoproiector si laptop Halat

Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Teoretice (cunoştinţe): (exprimate prin cunoştinţe şi cunoasterea şi înţelegerea principiilor fizice ale metodelor biofizice  abilităţi) de studiu în medicină; 6.

înţelegerea aspectelor biofizice ale proceselor şi structurilor din organism; înţelegerea aspectelor biofizice ale acţiunii factorilor fizici asupra  organismului; înţelegerea aspectelor biofizice ale mecani smelor de producere ale  unor boli. Practice (abilităţi): lucrul cu o serie de aparate (utilizate în mare parte şi în laboratorul  clinic), pornind de la înţelegerea principiului fizic de funcţionare a acestora; deprinderea unor elemente de bază de interpr etare a rezultatelor, de  evaluare a utilităţii acestora, a limitelor lor; abilitatea de a alege o anumită metodă de laborator în relaţie cu  indicaţiile şi principiul fizic al metodei; abilitatea de a stabili modul de recoltare/pregătire a probelor   biologice pentru a evita erorile posibile în relaţie cu acesta; cunoaşterea unităţilor de măsură în Sistemul Internaţional şi a  modului de transformare a acestora, prin metode de calcul şi grafic şi aplicaţiile acestora în domeniul medical. Dezvoltarea capacităţii de gândire, a raţionamentului logic în  general, util pentru toată evoluţia ulterioară a studentului în medicină, pentru stabilirea de conexiuni între diferiţi parametri în cursul diagnosticului medical Dezvoltarea capacităţii de integrare a datelor cu cele specifice altor  discipline fundamentale. Dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă.  Dezvoltarea capacităţii de documentare (implicit lectură critică) şi  realizare al unui review al literaturii de specialitate. 

Competenţe transversale (de rol, de dezvoltare profesională, personale)

7.

Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

5.1. Obiectivul general

Obiectivul general al disciplinei constă în contribuţia la educaţia ştiinţifică de bază a studentului în medicină, în  echilibru cu celelalte discipline fundamentale din domeniul medical, pregătind studentul pentru înţelegerea  bolilor de la nivel celular şi subcelular până la nivel macroscopic.

5.2. Obiective specifice

Obiectivele teoretice: înţelegerea aspectelor biof izice caracteristice funcţiilor şi structurilor din organismul uman, la diferite niveluri de organizare, în condiţii normale şi patologice (bazele biofizice ale unor  boli); cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor fizici asupra organismului, îndeosebi a radiaţilor ionizante; întelegerea principiilor metodelor şi aparaturii utilizate în cercetarea şi în practica medicală, a bazelor imagisticii medicale. Obiectivele practice: însuşirea unor deprinderi şi competenţe minime în utilizarea aparaturii medicale, sau în efectuarea unor experimente ştiinţifice cu aplicaţii medicale; evaluarea critică a rezultatelor obţinute şi utilizarea corectă a Sistemului Internaţional de unităţi în medicină.

8. Conţ inuturi 6.1. Curs I. Importanţa biofizicii pentru viitorul medic.  Prezentarea principalelor etape istorice ale relaţiei fizică-medicină. Biofizica - ştiinţă de  frontieră. Rolul biofizicii în dezvoltarea medicinii ştiinţifice. –  2 ore II. Biofizica medicală - Obiectivele actuale ale Biofizicii medicale ilustrate cu exemple concrete din medicină. 1.Rolul Biofizicii medicale în explicarea mecanismului unei boli –   Drepanocitoza. 2. Bazele fizice ale imagisticii medicale. 3. Bazele fizice ale accidentului de la Cernobyl . –  2 ore III. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor utilizate în medicină. Clasificarea metodelor.  Metode şi tehnici biofizice utilizate în medicină: metode separative (1).  –  2 ore IV. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor utilizate în medicină. Metode separative (2). .  –  2 ore

V. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor utilizate în medicină. Metode analitice (1): metode de microscopie optică . –  2 ore

VI. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor utilizate în medicină. –  Metode analitice (2): metode de microscopie electronică şi tehnici înrudite (microanaliza nucleară, microscopie ionică, microscopie prin efect tunel, microscopie de forţă atomică) . –  2 ore VII. Biofizica macromoleculelor biologice; metode de studiu ale proteinelor; principiul fizic al difracţiei cu raze X. Biofizica moleculei de apă. . –  2 ore VIII. Biofizica biomembranelor.  Proprietăţile biofizice ale moleculelor componente ale membranei. Bazele biofizice ale interacţiei intermoleculare la nivel inter si intracelular. Fluiditatea membranară (microviscozitatea), bazele moleculare şi relaţia cu procesele fiziologice şi  fiziopatologice medicale. Bayele biofizice ale înţelegerii evoluţiei modelelor membranare şi a conceptului de mozaic fluid. Metode biofizice de studiu al biomembranelor şi componentelor acestora. . –  2 ore IX. Biofizica transportului transmembranar.  Procesele biofizice de transport biomembranare: clasificare, baze biofizice. Canale ionice: tehnica patch-clamp. + +  Biofizica principalelor canale ionic (Na  , K  , 2+ Ca  , Cl  ). Canalopatii. X. Biofizica comunicării intercelulare. Teoria

Metode de predare Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video)

Observaţii Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate

Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video)

Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate

Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video)

Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate

Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video) Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video) Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video)

Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video) Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video)

Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate

Expunere liberă şi videoproiecţie (prezentare power point şi fişiere video)

Prezentare în mod formativ şi informativ, cu discuţii pe marginea subiectelor  prezentate

Expunere liberă şi videoproiecţie

Prezentare în mod formativ

comunicării intercelulare. Clasificări ale (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe receptorilor celulari. Caracteristicile video) marginea subiectelor  generale structurale şi funcţionale ale  prezentate receptorilor membranari şi implicaţii în  procesele fiziologice şi patologice medicale.  Evaluarea radioizotopică a interacţiunii ligand-receptor. Prezentarea principalelor  posibilităţi de transmisie a informaţiei;  sisteme de mesageri secunzi. Receptori intracelulari-nucleari. Aplicaţii medicale,  patologia comunicării celulare. Aplicaţii medicale, patologia asociată. . –  2 ore Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ XI. Teoria generală a sistemelor cu aplicaţii în (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe cercetarea şi practica medicală. Bazele TGS. video) marginea subiectelor Sisteme vii - sisteme nevii, elemente de  prezentate termodinamică biologică. Cibernetica şi biocibernetica, noţiuni de bază şi aplicaţii în medicină. Patologia informaţională. Aplicaţii medicale, patologia asociată. . –  2 ore Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ XII. Modele, modelare în biologie şi (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe medicină. Direcţiile actuale ale modelării în video) marginea subiectelor medicină. Etapele elaborării unui model  prezentate  ştiinţific. Modelul Hodgk in-Huxley. Clasificarea modelelor şi prezentarea unor clase de modele cu aplicaţii în medicinã.  Modele bionice şi cibernetice medicale.  Modelarea proteticã, tendinţe actuale.  Biosenzori. Nanotehnologie, nanomedicinã.  Modelarea virtualã in silico. Aplicaţii medicale. . –  2 ore Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ XIII. Elemente de biomecanică la nivel (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe molecular şi celular, în organismul uman şi video) marginea subiectelor aplicaţii medicale.  Fenomene mecano prezentate chimice în traducerea informaţiei la nivel celular. Deformări mecanice la nivel celular  şi tisular. Efectele pe termen lung ale  presiunii şi altor factori fizici asupra celulelor şi ţesuturilor din organismul  uman.  Mecanisme biofizice şi mecanice ale contracţiei musculare. Patologia medicală în relaţie cu aceste aspecte. . –  2 ore Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ XIV. Efectele unor factori fizici asupra (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe  biosistemelor. Elemente de radiobiologie. video) marginea subiectelor  Efectele variaţiilor de temperatură.  prezentate Organismul în mediu hiperbaric sau hipobaric. Efectele acceleraţiei şi imponder abilităţii asupra organismului.  Laser –  principii şi aplicaţii. Interacţiunea câmpului magnetic cu biosistemele. Elemente de biomagnetism. Ultrasunetele şi efectele lor. Acţiunea biologică a curentului electric.  Efectele biologice ale radiaţiilor asupra organismului Aplicaţii medicale, patologia asociată. . –  2 ore Bibliografie obligatorie: 1. Ştefănescu C, Rusu V. Biophysics and Medical Physics: An Introduction, Ed. Tehnopress, 2008.

2. Ştefanescu C., Rusu V. De la fizica si biofizica radiofarmaceuticelor la imagini functionale si metabolice, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2007. 3. Stefanescu C, Grierosu I, Biofizica si Fizica medicala, Editura U.M.F. „Gr.T.Popa” Iasi 2014 Suplimentara: 4. Pascu M., Rusu V., Vasile C., Spectrometria in IR in medicina si farmacie, Editura BIT, 2003. 5. Rusu V., Baran T., Brănişteanu D.D., Biomembrane şi patologie, vol.I, Ed. Medicală, Bucureşti, 1988.

6. Srivastava P.K., Elementary Biophysics- An Introduction, Ed. Alpha Sicience International ltd., Harrow, U. K., 2005. 7. Wantelet M., Les Nanotechnologies, Dunod, Paris, 2003.

8. Dimoftache C., Herman S. –  Principii de Biofizică umană, Ed. Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2003. 9. Durand A., Escanyé J-M., Naoun A. La biophysique en 1001 QCM , Ed. Ellipses, 2004. 10. Goldfarb D. Biophysics DeMYSTiFieD. McGraw-Hill Companies, 2011. 11. Grierosu Irena. Tomografia prin emisie de pozitroni – baze biofizice şi imagistică metabolică. Editura Tehnopress, Iaşi, 2011. 12. Nölting, Bengt. Methods in Modern Biophysics. Springer. 2003. 13. Rusu V. Note de curs. 2010. 14. Rusu V. –  Nobel –  Retrospectivă 1905 –  1995 –  Laureaţii premiului pentru fiziologie şi medicină, Ed. Omnia, Iaşi, 1996. 15. Rusu V. –  Dicţionar medical , Ed. Medicală, Bucureşti, ed. IV, 2011. 16. xxx Science et Avenir. 12.12.2012 6.2. Seminar / laborator I. Obiectivele lucrărilor practice. Rolul Biofizicii medicale în formarea medicului practician. Sistemul Internaţional de unităţi de măsură în medicină (I). –  3 ore

II. Sistemul Internaţional de unităţi de măsură în medicină (II): exerciţii. Tipuri de măsurători în practica medicală. Prelucrarea statistică a rezultatelor măsurărilor. –  3 ore

III. Demonstrarea

experimentală a fenomenului de osmoză la nivelul  biomembranelor şi la nivelul membranelor artificiale. Aplicaţii în medicină. Determinarea indirectă a  presiunii osmotice prin măsurarea  crioscopic al unor lichide biologice. – 3

ore IV. Dializa

Metode de predare Discuţii şi explicaţii pe marginea lucrării (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de probleme specifice domeniului. Discuţii şi explicaţii pe marginea lucrării (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate. Discuţii şi explicaţii pe marginea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

la nivelul membranelor Discuţii şi explicaţii pe marginea artificiale şi conductometria. Dializa: noţiunilor din lucrare (expunere liberă, definiţie, explicaţia fenomenului. videoproiector, planse). Aplicaţie în medicină: modelul Completare referat in Caietul rinichiului artificial. Conductometria:  studentului. date teoretice, ecuaţii matematice şi Rezolvare de exerciţii şi probleme în unităţi de măsură. Evaluarea eficienţei relaţie cu subiectele prezentate. dializei prin conductometrie. Reprezentare grafică. Puntea Kohlrausch: diagramă şi utilizare în cazul conductometriei. Alte aplicaţii

Observaţii Activitate comună cu toată grupa.

Activitate comună cu toată grupa

Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

ale conductometriei. –  3 ore V. Metode fizice de măsurare a Discuţii şi explicaţii pe marginea  proteinelor totale şi a fracţiunilor noţiunilor din lucrare (expunere liberă,  proteice din serul sanguin: videoproiector, planse). refractometrie (legile refracţiei, Completare referat in Caietul refractometrul Pulfrich), electroforeză  studentului. (date teoretice, descrierea instalaţiei de Rezolvare de exerciţii şi probleme în electroforeză), fotocolorimetrie relaţie cu subiectele prezentate. (principiul metodei, legea LambertBeer, fotoccolorimetrul). Aplicaţii medicale. Centrifugarea şi ultracetrifugarea:  principiu fizic şi aplicaţie în separarea  populaţiilor celulare din sânge. –  3 ore

VI. Determinarea densităţii şi a viscozităţii lichidelor biologice. Determinarea densităţii şi a concentraţiei lichidelor utilizând urodensimetrul, alcoolmetrul. Date teoretice privind viscozitatea lichidelor. Determinarea coeficientului de viscozitate. Aplicaţii în medicină. Măsurarea tensiunii superficiale a lichidelor biologice. Legea Tate, stalagmometrul. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Agenţi tensioactivi, soluţii tensiotampon. –  3 ore VII. Ochiul –  sistem optic. Determinarea distanţelor focale ale lentilelor convergente. Măsurarea aberaţiei sferice longitudinale. Punerea în evidenţă a aberaţiei cromatice. Măsurarea profunzimii câmpului. – 3

ore VIII. Spectroscopia de emisie şi absorbţie. Date teoretice privind analiza spectrală. Spectroscopul cu trei  braţe şi spectroscopul liniar. Determinarea calitativă a unor elemente sau molecule la nivelul unor structuri biologice. Identificarea unor derivaşi ai hemoglobinei prin spectroscopie de absorbţie. –  3 ore IX. Polarimetrie. Date teoretice privind activitatea optică. Fenomenul de  polarizarea a luminii. Fenomenul de  birefringenţă şi de activitate optică la nivelul unor biostructuri. Demonstarea cu ajutorul microscopului polarizant şi a polarimetrului. Legea Biot. –  3 ore X. Detecţia şi măsurarea radioactivităţii unei substanţe radiofarmaceutice. date teoretice privind fenomenul de radioactivitate: izotop, radioizotop, legea dezintegrării radioactive, timpul

Discuţii şi explicaţii pe marginea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

Activitate demonstrativă  pe subgrupuri de studenţi. Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

Discuţii şi explicaţii pe marginea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate. Discuţii şi explicaţii pe marginea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

Discuţii şi explicaţii pe marginea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate. Discuţii şi explicaţii pe marginea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului.

Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

Activitate practică pe subgrupuri de studenţi,  pentru a avea acces la lucrul efectiv cu aparatele din laborator.

de înjumătăţire al radioizotopilor. Măsurarea proprietăţii unor materiale de a atenua radiaţiile ionizante nucleare (grosimea de înjumătăţire). Fotodozimetria ca metodă pentru evaluarea dozei de radiaţii la  persoanele care lucrează în medii cu radiaţii, în domeniul medical sau în industrie. –  3 ore XI. Biopotenţiale celulare şi tisulare: explicare fenomenelor. Demonstrarea experimentală a proceselor  bioelectrice: biopotenţiale de acţiune şi de repaus la nivelul inimii de broască. Bazele biofizice ale electrocardiografiei. Legea lui Einthoven. Demonstrarea legii lui Einthoven pe un model fizic şi prin înregistrarea electrocardiogramei la om. –  3 ore XII. Transportul activ de Na+ la nivelul  pielii de broască, barieră membranară: metoda Ussing. Comparaţie între transportul activ de Na+  la nivelul membranei celulare şi cel de la nivelul  pielii de broască. Demonstrarea acţiunii unor factori biofizici şi  biochimici asupra proceselor de transport. ecuaţia matematică şi reprezentarea grafică a variaţiei transportului activ de Na+ de la nivelul  pielii de broască în timp. –  3 ore XIII. Principiile fizice şi biofizice ale aplicaţiilor radioizotopilor în biologie şi medicină in vivo şi in vitro. Radiofarmaceutice. Generatorul de 99m Tc. Obţinerea de imagini din organism cu ajutorul radiofarmaceuticelor: scintigrafia clinică. Dispozitive utilizate în acest scop: scintigraful şi camera de scintilaţie (gama-camera). Etapele realizării unei scintigrame. Principiul determinarilor in vitro (RIA) a concentraţiei moleculelor biologic active. –  3 ore XIV. Rezonanţa magnetică nucleară (RMN): principiul fizic, descrierea de  principiu a aparaturii destinată RMN. Timpii de relaxare protonică, spectroscopia RMN, imagistica prin RMN. Aplicaţii în medicină. Rezonanţa electronică de spin (RES):  principiu fizic, schema standard a unui dispozitiv RES, aplicaţii în cercetarea şi practica medicală. –  3 ore

Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

Prezentare şi explicaţii pe marginea Activitate demonstrativă şi noţiunilor din lucrare (expunere liberă,  practică pe subgrupuri de videoproiector, planse). studenţi. Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

Prezentare şi explicaţii pe marginea Activitate demonstrativă şi noţiunilor din lucrare (expunere liberă,  practică pe subgrupuri de videoproiector, planse). studenţi. Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

Discuţii şi explicaţii pe marginea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

Activitate demonstrativă  pe subgrupuri de studenţi.

Prezentare şi explicaţii pe marginea Activitate demonstrativă noţiunilor din lucrare (expunere liberă,  pe subgrupuri de studenţi. videoproiector, planse). Completare referat in Caietul  studentului. Rezolvare de exerciţii şi probleme în relaţie cu subiectele prezentate.

Bibliografie 1.  Lucrări practice şi demonstraţii de Biofizică şi Fizică medicală. V. Rusu, A. Mărgineanu, S. Miron, C. Ştefănescu, I. Hurjui, I. Răileanu. Editura „Gr. T. Popa” UMF Iaşi, 2003 (430 pg.).  2. Caietul studentului - Lucrări practice şi demonstraţii de Biofizică şi Fizică medicală. C. Ştefănescu, I. Răileanu , S. Miron, I. Hurjui, M.Guţu, B.Oprisan, Editura „Gr. T. Popa” UMF Iaşi, 2014 9.

Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Curricula disciplinei este : - in concordanta cu necesitatile de curricula ale disciplinilor din anii ulteriori - corelata si verificata periodic, de catre Biroul Curricular, fata de curriculele celorlalte discipline fundamentale - corespunde tematicii abordate in alte universitati din tara si din strainatate - corespunde necesitatilor cu care se va confrunta medicul in activitatea sa, in elaborarea de corelatii in vederea diagnosticului si a stabilirii tratamentului.

10. Evaluarea Tip de activitate

8.1. Criterii de evaluare

8.2. Metode de evaluare

8.3. Pondere din nota

finală 8.4. Curs

Notiunile de la curs

Examen - teste MCQ

50%

8.5. Seminar / laborator

Recunoasterea aparaturii de laborator, cunoasterea utilitatii medicale a acesteia, a principiului de functionare

3 teste obligatorii, seminar, proiect (optional)

15%

Examen practic

35%

Standard minim de performant ă Nota 5 (cinci) –  media 